COPERTA: Mdddlina Angelescu

Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RorninieiUulI nHmer

Poarta dervigilor/Ahmet Umit;in romAnegte de RoxanaPopescu. - Bucuregti: Editura Mvaldi, 2019

tsBN 978-973-1 50-149-9

l. Popescu, Roxana (trad.)

821.17t.88

Bab-r Esrar byAhmet Umit

CopyrightO20l 8, Ahmet Umit-Katern Agency

Reproducerea integrald sau pa(ial6 sub orine form6(scanarea, transpunerea Tn farmat electronic sau audio,punerea ia dispozi{ia publicd prin internet sau alte relele)

in scop comercial sau gratuit ff,r6 acceptul prealabilal Editurii VIVALDI, delindtoarea copyrightutui,

reprezintd incAlcarea legislalieiin vigoare s,i se pedepsegteconform reglementirilor actuale.

Toate drepturile asupra acestei versiuniapa(in Editurii V|VALDt.

aa

AHMFT UMTT

PCART,A

DER\/ISILORf

in rom0ne$te de:

ROXANA POPESCU

I

Hditura VlVALnl

Eil

$3nge pe piatr6, luna plinri sl.ls pe cer 9i mireasmapdm&ntului din grddind. Copacii dansau Tn aerul tulburdtorde rece. Hra vremea la care Tnflorea sp6nzul, anotimpul Tncare narcisele erau in floare. $apte bdrbafi au apdrut in grfi-dinfr. $apte inirni furioase, gapte ra{iuni pe care ura pusese

st6pAnire, gapte culite perfect ascu{ite' $apte bdrba{i pe CIare

ii ajunsese blesternul cdlcau Tn picioare gr5dina, spulber8ndlinigtea in gapte direclii in drumul cdtre uqa din lemn undefusese descoperitS victima.

$;0nge pe piatr5. O atmosferd rece, slnistrd in grddind' Doar

luna plind era n'lartord la crima. Fdrd cea mai micd tulburare, fdrf,

tearn6, ffrr6 cel rnai rnic fior se strecura printre frunzele veqtede

ale nndre{ilor plopi. Cel mai t8ndr dintre bSrba{i a bdtut la ugfr'Cel rnai vfrrstnic a strigat numele celui aflat induntru. $i cei gapte

b6rba{i gi-au ?nfipt lama cu[itelor Tn cel chemat afard'

S6nge pe piatrd, urd in inimile bdrbalilor, o linigte pro-fund& Tn h:na plind. Undeva, departe, plfingea un copil, un alt

copil se foia de colo-colo Tn una din case. Undeva, departe,

o fetigcand dormea pe c6mp, trupul unei copilile putrezea fn

p*m&nt" Pe e3nd cel mai tAnir dintre cei gapte infigea culitulTn trupul bdrbattllui copila se zbdtea in mormdnt, Un zdrnbeti-a Tnflorit pe chipul pe care nlci mdcar moartea nu reuEisesd-i secdtuiascS ddrzenia, ln timp ce bdrbatul cel mai t6nirinfigea lanna cu{itului fn victimd, din gdtul tinerei a ff,gnit or.rltirnd suflare ce pare cd fusese linutd acolo prlzoniere, cevace arnintea de un oftat de ugurare.

Sdnge pe piatrfl, Eapte culite au deschls gapte rdni. Din

ele au {6gnit gapte nsuri s6ngerii' Trupul b6rbatului a vibrat1i

de qapte ori gi cei gapte au tresdrit 9i ei cu fiecare lovituri deculit. Dar trupul fetei aflat sub pdmdnt nu a rnai tresdrit. Acumcd trupulfetei zdcea nemiscat, in pace, era o linigte deplina gideasupra, pe pdmdnt. Pdrea cd era cea din urmd clipd a lumii.Geivii, mo(ii, intreaga crea,tie a lumiiamu{ise, era intr-o neclin-tire totald. Mdrelii plopi, sp6nzul ce dddea in floare, narciseleinflorite, aroma pdmdntului de grddin5.....viii, mor{ii, intreagacrealie amu{ise, toli gi toate erau captive in sdngele de pepiatrS.

s

I

t2

,,...din stepd, un oras se ridicainaintea achilor rnei"

E

Mai era o jumdtate de ord pdnd c6nd avionul sd inceapdcoborArea dar chiar gi aga nu reuqeam sd scap de nelinigteace md chinuia. $i gtiam foarte bine cE frdmAntarea aceea nuavea sd dispard pe neg6ndite in momentul in care aterizam'Nu-mi dorisem sd md aflu in acel loc, dar faptul se datoraatitudinii autoritare a celui care se considera cel mai compe-tent director din lume, Simon, Argumentul lui fusese acela cAgtiu iimba turcd, la care addugase faptul ce 6ram familiarizatd

cu ceea ce lnseamnd cultura turci".""gi cd era vorba de ositualie atdt de importantd Tnc6t nimeni altcineva nu ar fi fost

in stare sA o rezolve" Era vorba de o asigurare Tn valoare de

trei milioane de lire sterline"...$i chiar in acele momente bles-temam faptulci eram farniliarizatd cu aceastd culturf, gifaptulcA mai fusesem Tn acel orag. Am oftat exasperat6, fiind pe

doplin convins& c6 oftatul nu-miera do niciun ajutor. Gelputinnu eram strfiind de aceast6 !ard, imitot repetam Tn g6nd' Cugase luni in urm6 cfind fusesem in Brazilia nu gtiam nimicdespre acele locuri gi cu toate acestea lucrurile au mers bine.

N-aveam altceva de fdcut dec6t sd ?ncetez sd md gAndesc la

astfel de lucruri gi s5 m5 apuc de treab5. M-am uitat la cifrelede pe monitorul laptop-ului aflat pe genunchii rnei. Cifrelemd priveau gi ele pe mine dornice sd md apuc de treabS.Aga ci m-am apucat de treabd. Privind cifrele din polili aminceput sd rnd gAndesc la cdt s-ar ridica pagubele produsede incendiul din hotelul Yakut. La o noud recalculare, mintea

mea a pornit sd batd alte cdrdri. lmposibil. G6ndurile melezburau in toate direcliile incdt era greu sd lucrez' Am inchislaptopul 9i l-am pus in servietd. Pe cdnd md aplecam sd-l

13

pun sub scaun mi-a trecut un gdnd prin minte. Oare iifdceamrdu bebeluguluidacd md aplecam astfel? O idee absurdS. Nuavea nici mdcar doud luni si cu greu putea fi numit bebelug.Oricum, de indatd ce md intorceam la Londra urma sd miocup gi de aceastd problemd. Cu toate astea m-am indrep-tat in'rediat temdndu-md sd nu-i fac vreun rdu. Privirile melele-au intdlnit pe cele ale femeii intre doud v6rste care gedealdngd mine. Din momentulin care urcasem in avion dorise cuardoare sd converseze cu mine. incotro md indreptam...deunde veneam...cine eram? in schimb, eu nu aveam chef sdflecdresc cu ea. N-am reugit nici mdcar sd-i zdmbesc aga cdm-am intors privind pe geam.

Cerul era senin. La orizont se stingea un soare purpuriu.La mii de metri sub noi un mdnunchi de nori se r6sfira dea-supra unei intinderi de pdmdnt, O suprafald uriagd lipsitd decopaci, fdrd pAraie, perfect netedd. La prima mea cdldtorieprin aceste locuri am strdbdtut pdmdnturile cu autobuzul ald-turide tatdl meu. Oare trecuserd doudzecigi cincide ani? Maimult? Pe atunci nu existau zboruri directe spre Konya aga cdam aterizat in Ankara. Apoi a urmat o cildtorie de patru oretimp in care am strdbdtut aceastd stepd Tntinsd care pdrea ori-cum nesfArgitS. CAnd, deodatd, in mijlocul acelei cdmpii eterncafenie de pe care lipseau cu desivdrgire vdi sau culmi s-aprodus un miracol. Un lac alb asemeneazlpezii imaculate.

- Tati, sunt pegti in lac?El gi-a ?ntors privirile negre precurn cSrbunii gi s-a uitat la

lacul de un alb imaculat apoi mi-a rdspuns :

- M5 tem cd nu, fata mea. Nu existd niciun fel de vialdacolo. $i totugi existd ceva absolut neeesar pentru via!5: sare.Oare aveam noud ani? Eram poate mai micd? Mama nu

ne insofea. Eram doar eu gi tata. Md plictiseam de moarte dupdatitea ore petrecute strdbdtdnd cdmpia nesf6rgit6, netedd.

- Oare cOnd ajungem, tati?Tata a zdmbit si mi-a acoperit ochii cu m6na.- Numdri p6nd la doisprezece in tdcere.Am numdrat gi cdnd gi-a retras m6na ne aflam la capdtul

drumuluigi din stepd un ora? se indl{a inaintea ochilor mei.T4

Am rdmas impietritd. il priveam pe tata cu veneralie'

- Tati, egti cumva magician?M-a sdrutat Pe frunte._- Sunt doar un om care apa(ine acestor locuri.Dupd ce tata ne-a pdrdsit, oricare dintre gdndurile legate

rle el imi provoca o mare tulburare. Mi-l aminteam ca pe unbArbat zvelt, nu neapdrat inalt. Pdrul nisipiu 9i fruntea ingustd:;e indllau deasupra sprdncenelor asemenea a doud nervuritie aceeagi culoare nisipie de sub care te priveau doi ochi mari

r;a dou5 boabe de struguri negri. Avea un nas sublire, acvilin 9io barbd de culoare ardmie ugor inspicatd' Pe chipul prelung,

irrgust, purta un aer melancolic pe care il ducea pretutindenir;u el. Pentru majoritatea oamenilor melancolia pare un atribut

nepotrivit dar tatei ii dddea un aer distins' Mama il iubise lanebunie. Mama ii sdruta buzele gi spunea cd nu existd alt bdr-

bat pe lume cdruia melancolia 9i suferinla sE i se potriveascd

rnai bine. Cred cd el se simlea jenat de aceste afirmalii, degi

eu nu am amintiriclare.despre toate astea' Totuqi, chipul pre-

lung gi palid, melancolia din ochii negri..'toate acestea nu lepot da uitdrii, in ciuda faptului cd asta-i tot ce-mi doresc dintoatd inima.."pentru cd tata, fdri nicio explicalie, a hotdrAt sdplece, sd iasd din viala noastrd 9i sd fie cu un alt b5rbat, oricAt

rJe surprinzdtor pcate pdrea acest fapt. Aqa cd nu, nu vreau

sA-rni amintesc de el. $i pentru a alunga amintirea lui mi-amdesprlns privirile de pe fereastrd gi am privit inainte. PrivirileflAmdnde ale femeii nu rni pirdseau. Era atdt de enervantincAt de data aceasta in loc sd privesc pe fereastre am pre-ferat sd inchid ochii 9i sd md concentrez pe sunetele scoase

de motoarele avionului. Dacd aq reugi sd scap de sentimen-tul de nelinigtel Am Tncercat sd-mi limpezesc mintea. Sd numd nnai gfindesc la copilul care cregtea in mine ou fiecaresecundS, sd nu md mai gAndesc la tata 9i nici la oraqul lui in

care aveam sd sosesc impotriva voinlei mele"'Voiam sd scap

de trecutul meu, de ziua asta, de viitor. Pentru o vreme, voiam

sd md pierd intr-o beznd totald, Tn cea mai profundd, cea mai

pagnicd grddind a somnului. Sd-mi abandonez trupul, mintea

gi inima neantului...15

,,Numele ei este Karen Si nu Kimya"tr

$i in acel moment am auzit vocea. Glasul unui bdrbat...bldnd, cald, plin de afecliune. La inceput nu am inleles ce spu-nea aga cd am incercat sA ignor celelalte zgomote gi sd ascultacel glas. Mormdia nemultumit, parce me certa prietenegtesau imi adresa reproguri pline de afecliune. Am auzit cAt sepoate de limpede pentru a nu mai exista niciun fel de indoieli:* Kimya,..Kimya"""

- Am tresfirit" Am deschis ochii. Am aruncat o privirespre femeia care gedea aldturi de mine dar aceasta nu maipdrea interesat6 de mine; se uita la ecranul din fa{a eilncer-cAnd sd afle pozitia avionului in acel moment. Am privit in juruluit6. Locurile din spatele mou erau libere. Am privit in faffrdin nou...unde gedeau o fatd gi un bdiat. Nu exista nimeni Tnjur care s6-mi rosteascfr numele" Visasem" Dar c6nd adormi.som? Probabilalipisem pe cdnd stdteam cu ochiiinchigi,

- Kimyal am auzit din nou.De data aceasta glasulvenea din amintirile mele. Nimeninu mi se mai adresase cu acest nume de foarte mult timp...inniciun caz de cdnd tata ne pdrdsise. Singurele persoane careTmi spuneau Kimya erau tata gi Shah Nesim, prietenul tatei,sufletul sdu pereche 9i omul care in cele din urm6 ?l luase deldngd noi. Omul cu trup viguros, cu degete vAnjoase gi chipprelung. Ochii lui cu priviri aurii te strdpungeau cu o afec{iunefdrd sfdrgit...Cel pulin aga mi-lamintesc eu. Daci existi amin-tiricu o conotalie negativd legate de el, eu nu mi le amintesc.Exceptdnd, bineinleles faptul cd l-a r6pit de l6ngd noi pe tata.

ln schimb, atunci c0nd era furioasd, mama vorbea des-pre el ca despre ,,diavolul cu ochi aurii". Cu trecerea timpului,16

durerea din inima ei s-a mai domolit s.i atunci a inceput sd fiemai pulin aspri in privinla lui. ,,Poate sunt mai fericili dec6tnoi. Da, sunt egoigti, dar gi mai norocogi ca noi, cdci au [eluride dragul cdrora pot renunla la cei pe care-i iubesc." Degi nueram pe deplin capabild sd inleleg care erau acele leluriEtiamcd era vorba de religie, de o anume credinli. Auzisem des-pre asta de la tata, aflasem din cdrlile mistice, care de caremai coloratS, cu povestiri, ilustralii, rugdciuni pe care mi leddduse...pe toate le uitasem....Da, toate acestea erau legatede credinla lui, CAnd am devenit adolescentd am incercats5-l inleleg pe tata al cdrui chip nu s-a estompat niciodatddin mintea mea cum nu a pdlit nici chipul gahului sdu cu ochiaurii. imi doream un motiv pentru care tata care mi iubise lanebunie, intr-o zi, pe negAndite, gdsise de cuviin!6 s6-qi facibagajul 9i sd plece. Dar nu giseam niciunul. gi cu toate cdera posibil ca mama sd-lfidat uitdrii, pentru mine nu era sufi-cient, nu-mi oferea o explica{ie. Acesta era gi motivul pentrucare nu foloseam numele pe care mi-lddduse el, Kimya. Degiacest nume era scris in certificatul meu de nagtere, incercamsd-l dau uitdrii, a,sa cum incercasem sd uit de tata. incd de lainceput mamei nu i-a pldcut numele Kimya. Chiar giin zilelesenine petrecute impreund cu tata cdnd era vrdjitd de culturardsdriteand, niciodatd mama nu mi-a spus Kimya. Pentru eaam fost totdeauna Karen, 6u toate acestea nu o deranja sd-laudd pe tata spundndu-mi Kimya. $i nici mdcar o datd nu l-amustrat pe $hah Nesim pentru cd md striga Kimya,

Se int6mpla cu doi ani mai inainte ca tata sd ne pdrd-seascd, Aga cum se Tntfimpla adesea, tata ,si Shah Nesim seinchiseserd Tntr-o camerd din care nu au iegit ore Tntregi, Laun moment dat, Shah Nesim a apdrut in cadrul uqii gi a strigat:

- Kimya..,Cu binecuvdntarea Domnului po{i sd-mi aduciun pahar cu apd?in tot acest timp eu gi mama am stat Tn living. Furioasd

nu din pricina faptului e6-mi ceruse sd-i fac un mic serviciu cipentru ci petrecuse ore in gir alSturi de soful ei, singuri Tntr-oincipere, mama a izbucnit:

- Numele ei este Karen, nu Kimya...t7

I

I

Dupd care s-a ridicat chiar ea 9i a adus o carafd plind pdn6

la buz# cur apd gi a dus-o p&nfr ia u$a camereiin care se aflau'Shah, f5rd a f! ofensat sau tuiburat a Tntredeschis uqa 9i a

luat canafa spun6nd doar:*_ fu'lila Dornmului fie cu tine.Brusc, pe marna a cuprins-o mAnia..'oare ce era in min-

tea omuNui de nu-! permitea sfr intne in camera so{ului ei inpropria ei easd? Dar marna pi-a Tnghi{it rnAnia cel pulin p6nd

am plecat eur !a gcoald. Dupd aoeea lucrurile au evoluat pdnd

c6nd s-a ajuns in punettll in care Shah Nlesim nu a mai fostbine-venit ln casa noastrfr. Foate acesta e motivul pentru caretata ne*a pir#isit" f{iciodat5 n-arn vorbit cu nnama despre acestsr:biect pentru cfr mi se pdrea lipsit de importanld. Adevdrulera unu! E! anrulme cd indiferent care va fi fost rnotivul, tata nepSrdsise pentru a fi al&turi de acel bSrbat' $i nimeni nu-nni maispusese Kimrya vreodatd, nici nndcan fn vis' Dar acum, in timpce Tnchisesem ochii pentru o elip6..'Era oare posibil s6 nu fifost doar un vis? Hra posibil ca tata 9i $hah Nlesim sd se aflein acelagi avion cu nnine? Hra de-a dreptul absurd 9i eramcongtient5 de asta dar cu toate acestea nu rn-arn putut abline

de ia a Tndreptm scaunul gi a privi fn jur' Ferneia aflatd aldturide mine privea gi ea trnprejun suspicioas# fdnd sd Tnleleag5 ce

se ?nt*rnpla cu mine. Cum ena ele "agteptat r"lici unul dfrriire eeidoi nu se afla aeolo

Incapabild sd se n'iai stfrp$neased fer"neia m-a tntreklat:*.ee e"l Sper cd nu te sim{i n#u.Am ?ncercat sd z6nritresc.* [..lu. $unt hine. 0 c&utarn pe fnso{itoarea de zbor'Trebuie sd-nni p*strez calmul, mi-ann spus gi rn-arn fndrep-

tat Tn scaun. Fusese doar trn vis. Fusese un zbor lung de laLondra la lstanbul gi de acolo la Kr:r'lya f6r& nicio pauzd" $i latoate astea se mai ad&uga qi noaptea nedornnitd din ajun cAnd

in ciuda faptului c6 Ti mveam pe l,ligel al$turi de mine fusesemrndcinatfr de tot soiul de tenneri. fi,il6 aflamr intr-o scurtd cdldtorie.

Nu avea s5 dureze mai mult de c*teva zile' La sf0rgilul sflpt$-mffnii avearn sS fiul la l-ondrs" G&ndurile mi-aul zburat la mama

gi la Nigel. Apoi ann z&rnbit c*nd m-arn g&ndit la Londra 9i astfel

l8

starea de nerorozitate s-a mai risipit. imi spuneam cd era bines?i inchid ochii gi sd rnd odihnesc pufin mai inainte ca avionulsA aterizeze. Dar de indatd ce am inchis ochii am tresdrit la:ruzul unuiglas. De data aceasta nu md striga nimenipe nume.t-ra insolitoarea de bord care anunla:

Stima[i pasageri, ne apropiem de destinalia noastrd.Vd rugdm sd rdmdne{i agezali gi sd vd puneli centurile desiguranld, sii vd asigurali cd mesele gi scaunele sunt inl.tozifie verticald ;i ca bagajele de mhnd sunt in siguranld subscaunele din fala dumneavoastrd in vederea aterizdrii.

lq

,,.". pietre.funerare cu twrb*n"H

Priveam la cei care agteptau sd-i Tntdrnpine pe pasa-gerii avionului abia sosit g,i ciutam din priviri o pereche deochi care sd pard preocupaliin a md gdsi, md uitam dupd unchip zdmbitor, dupd o persoand cu un carton pe care si fiescris numele meu, dar in zadar. Femeia care stdtuse in avionaldturi de mine imbrd{iga cu afecliune doud tinere venite inintArnpinarea ei. Chiar gi cei doi tineri care cdldtoriserd pelocurile din fala mea erau agteptafi de un dornn ln vdrstd' lntot acest timp, avdnd un aer oarecum stingherit eu stdteamcu baga.iele in jurul meu in mijlocul mul{irnii. Ce trebuia sdfac? Dacd aruncarn priviri neajutorate in st6nga gi-n dreaptanu rezolvam nimic aga c5 ann pornit spre ieqire trdgAnd valizadupd mine. Fe c&nd in'li f6ceanr loc prin rnul{iniea cle oamenivesell sare se bucuirau de aevederea r:u cei dragi arn aulzitglasul firav al urtui brirhmt cnro stniga:

* ffiorvrnigoar* Greenw*mEl.". d*n"lnig*ar# Sroenwood ?M-am intors qi am zdrlt un b#rhet der,i*fmn frnhr#ent Tntr-un

cCIstum de culuare gri. Se aprepia in grah# de rnins, respir$ndcu greu, cu fruntea str&iucind de suduare. Probabil alergasepentru a ujunge la tirnp. f;xtnern de tulburat a ro$tit Tntftoengle*fi cu puternic ec6ent;

* Scuze! Domnigoara Greenwood ?Aerul turlburat al bdrbatului, Tneordarea lui 9i accentul

puternic m-au deranjat profund.* Da. Da, eu sunt domnisoara Greenwood.Ar fi trebuit s& r'espire usurat, Tn schirnb s-a fdcut ro?u ca

o sfecld"* Scuze! E t6rziu, incerca el sr$-mi expiice Tn engleza lui

rudimentarf,. Exist& un prieten" $tie englezii. Venea el dar'."

20

Chiar nu voiam si ascult ce avea de spus, nu voiam sd-lvad frdngAndu-gi m6inile in fala mea. Tot ce-mi doream erasd merg la hotel, sd fac un dug 9i sd md arunc in pat. Oftdnd,oarecum furioasd i-am spus:

- Te rog nu te chinui sd vorbegti ?n englezd pentru a-miface pe plac. Vorbesc limba turc5.Ochii birbatului au strdlucit de incdntare gi buzele lui

subliri au schilat un zAmbet larg de parcd ar fi intOlnit o ruddapropiatS. Cu un aer plin de recunogtinld a reugit sd spund:

_. Aga, deci gtili turcegte. Minunat! Eu sunt Mennan.Mennan Fidan. Proprietarul agen{iei din Konya.

Ddndu-gi seama cd eram total dezinteresatd a presupuscd eram furioasd.

- incd o datd imi cer scuze pentru intdziere.- Nicio problemd domnule Fidan. Cum ajungem acolo?A privit agitat in jurul sdu apoi a fluturat mAna spre uga

din st6nga.

- Pe aici.Am pornit spre direclia indicatS, trdgAnd bagajul dupdmine. indatd, Mennan m-a ajuns din urmd !i mi-a luaf bagajul.

- Va rog! il duc eu.Pe chipul sdu se putea citi o expresie de-a dreptul pate-tic5, rugdtoare, aga cd am cedat.

- Duc eu gi dsta, a continuat ardt0nd spre laptop.- Mullumesc, dar cu dsta md descurc eu.Apoi am pdrdsit aeroportul. Soarele care de-a lungul cdld-

toriei insolise neabdtut avionul, dispdruse brusc de parcd igisfArsise rnisiunea, degi incd nu coborAse intunericul deplin. Olumind stranie se ldsase pretutindeni, o lumind argintie invd-luia stepa d6ndu-i un aer de molcomd deznddejde.

CAnd venisem pentru prima datd in acele locuri?rnpreundcu tata, in jur plutea o lumind bl6ndd, caldd...Cred cd ajunse-:;em tdrziu dupd pr6nz, poate spre seard, mai inainte de apu-sul soarelui. Strdzile, perelii caselor, geamurile de la ferestre,lrunzele copacilor, chipurile oamenilor, toate erau scdldateintr-o lumind aurie - o lumind aurie cu o tentd ruginie carern afara faptului cd dddea sirdlucire oragului colora fiecareobiect asupra cdruia aluneca precunn o pulbere sclipitoare

2T