Pn$TDRA DrN VALEA F'UNDATA (RI$NOV)DE

MARGARETA DUMITRDSCU si TRAIAN ORGI{IDAN

S U M A I I

lntroduc0rc

Dcscncrtl pcqtcrn

Gcncn ir cvoluh! pcttcflr

Cond'lulc dc v'nli .ctullc alc ncal$irl.'auna pcttcni

Ncvcrtcbmtc

Vcrrcbratc

Il,bIogrdtrc

. 421, 4.J3. .r28

431

. 434

. 1 3 ,

. ,1.t3

INTRODUCERE

I)in prrnct dc vcdcrc gcografico-gcologic, Pcltera din Valca I'undata apar-

lr c povirnigului apuscan al Masivului PostilEru, care se lasi in trepte sprebazinul dc scufundarc al 'lirii Birsci. Dintrc accstca, doui apar mai clar in rclicf.I'rirna cstc Poiana llra)sor', ce rcprczinti o suprafaF neteziti la aproxi$ativl0(r0 nr inillimc, iar a doua cu 250 m mai jos, tiiatl dc vii adinci transvcrsalc, itrculmi prralclc tcrminatc io falctc, scmn al scufundirii, carc le-l retezat ciPctclcdinsirrc cinpic. Fcnomcuul aparc foartc clar la Ris,nov (ex. Dcalul Cetdlii),

Lr formarca trcptclor ncnlionatc au coltribuit insi nu numai fo4clc cro-zrunii, ci si structura in solzi cu stntclc cutatc in sinclinalc, u9a cum rl dcscifrat-ol:. J r.rir r.rus.

Srrb rlportul loccl()r, Iurta rcgiunii arat-i o marc divcrsitatc; prccumpirni-tr rc sit|t ins:, celc tlrnrir rocc carc rldituicsc ccn nrxi nurc plrtc a in.illirnikrr dirt

l l A n c , \ r t l ; T A D U N I | l l I ' s { ; u > t T n o R i l | l t ) \ ] i

grupa Munlilor Duccgi: Conglomeratclc (in rcgiunca studiatir, mai frccvcritc sintgrcsiilc ccnomanicnc) ;i Calcarul jurasic (Titonic). Ivirilc accstuiir din urmi-rapar iniiratc pc l inii paralclc cu dirccli.r cutckrL (Nli-SW).

Nurncroasc fcnomcnc carstrcc sint lcgatc dc accstc iviri. Cr;i pcftcrit CcrncxDcal (Flinschhdhlc), cunoscuti dc nrulti vrcmc, pcstcrn studrnt.-r dc noi sc aflila cxtrcmitatca sudici a klippelol, carc rnarchcazi mirrginca dintre Cristian*Ri5nov, a Poicnii, la 3,5 km distanli dc Risnov (fig. 1).

Valca Fund:ltn cstc

aflucnt st ing r l V:r i i Ccti l i i

crrc inlr ir t tc dc.r intr:r in

l{i;nov i;i picrdc apa in-

tr-un punct <lc .rbsofbl ic.I)rrp.-r p. 'r 'elc.r l rr i l i . J r r i r -

t , t l t : ' , .r l . l cstc c.tpt i t l . - l l . tl i rrrrta trcsi i lor ccnorna-nrcnc sr i t 'sc srrb fornadc izvo.rrc cu <lcbrt bogat,l ;r porlclo dc.r lului Cct.-r1i i ,cl l .rr in corrrrrnu l{ isrrov.

ln albr.r \r . i rr Ccti l i i ,in ar ' .r l t lc punctul dc xb-

sorbl ic, apa crrtgc nurnaiin trnrpul plorlor. Ati t apa

Crt.-Llir sc vars.i in apa

Drumul cc ducc la pc;tcr:'r cstc potcca cc lcag.'r lli;novul crr ltoirna Br:rsov,Acest. 'r potccat sc conrinuii pini Ia conflucnll Vii ir Cct. 'r l i i crr Valc.r I irndata.Dc aicisc urc:r t iurp dc 15-2() minutc pc \ '.r lca l jrrnclut.r, Pinli su.rjurrgc irr i.r1:rdcschidcrii dcjos a pcstcfl i, circ cstc s:lpati 'r i |r malul drcpt al vji i , cu S nr dcrsupratalvcgului. ln accst punct nc gisin cu lS0 m mui sus dc ccntrul l{ i;novulur, Iao altitudinc dc 738 rn.

Pc.,stcra din Yalca Irunclatl a fost dcscopcrit. i in l lra anului 19-54 dc maimulli t incri din Ri;nor', carc, cu i l jutorul l: 'rmpilor dc rccti lcn:r, .ru l). itrnns insala narc I pe;tcriL, strrlbirt ind un culoar dc (r0 m lunginrc. Uhcrior a fost pnrculsdc acc;ti t incri cl iplorltori; i drumul dcstul dc grcu cc urdr dio s.rl ir pirir h dcs-chidcrca supcrioari a peqtcri i, din Poicniqa l)r.rculur.

Descopcrirca atit dc tirzic a pcitcri i sc d.ltorcitc faftuhri c."r dcschiclcrcapcitcri i din \.! lc.r lrund.rta ir apirut abiir in 1949, in urDl uDci putcrnicc cxploziihidraulicc. O cartitatc i lrportintir dc blocrrri qi bolovarri au f()st xrunc.rl i dcprcsiunca apci in mllul vccin al viri i . O alt:r cantitatc marc dc bloculi si bolo.

Frg. 1. - I tcgrunca comud.r l l i rnov. P , r t r r sco8rtr f rc ir per icr t ! d,n valcr l "undatr t .

din izloare cit ; i dcbitul tcmporrr al Vii i iGhimbevulur.

:l PDS',r|lnA DIN VA

Jani au fost, tot atunci, transportati mai dcpaltc de puhoiul apei, carc i-a pre-s:irat pc Valca Fundata pinl Ia confluenla ei cu Valer Cctifii.

Totul s-a pctrccut in ulrna unor ploi torcnlialc din toamna anului 1949,irtr inundalia a provocat mari pagubc in comuna l{ignov,

Frumusctca stalactitelor gi stalagmitclor din pc$tcri a proyocat o adcvlntimanic printrc locuitorii comunci, carc s-au striduit si transpolte la locuinF loastalagmitc intregi, pc care lc-au smuls din pegteri, folosind pentru aceasta pini

5i tirnicopul ;i toporul. Dxcursionigtii venili ulterior din toati lara, au contti-bu,t, ii ci, la distrugcrca podoabclor pcttcrii, Accasti lipsi de inlelegerc ai dcrcspcct pcntlu valoarcir frumusclilor naturalc, trebuic s-o mirturisinr cu pircrcdc riu estc un aspcct descurajant al cducaliei cu totul incomplctc a oamenilordcl.r satc .,i a turirstilor nogtri. Fclul cum a fost murdiritl pcstcra cu miilc<lc iscirlituli, pcntru carc au ftxt folositc tot lclul dc vopsclc, ulclc solubilcin apir, carc s-au prclins pc stalagmitclc rimase 9i pe percli, colorind concrcliunilcin modul ccl mai ridicol, umplc dc rcvolti pc oricinc ili di seama de valoarcabogiliilor pc carc, asa cum spunca cindya R^covrTi (natura lc-a tors in timpdc sccolc drn cacrul dc piatrll.

DESCIUERDA PE$TDI{II

Pcntru inlclcgcrca evolulici pcgterii din Valca Fundata vom ciuta sl dimo dcscricrc schcrnatici a ci, aga cum sc prczioti azi,

(Masivul calcaros in care cstc sipati pcgtera estc stribitut dc o relea deasldc diaclazc ii cripituri adinci, orientate mai ales in direcliile, D-W, N30"E

9i N30"W, cvidcntc mai ales in jurul dcschiderii din Poienila Dracului. Galeriilcpc;tcrii urmircsc in marc partc aceste direclii ale diaclazclorl (E. JEKELTUS),

Pcrstcra cuprindc trci unitili principale, lcgate intrc cle:I. G:rlcria cc coboari din Poicnila Dracului (p1. I, a);II. Sala marc (pl. I, b);III. Galcria cc sc dcschidc in Valca Fundata (pl. I, c).Accasti-r pcgtcrl prezinti doui dcschideri, una in malul drept al Viii Fundata

{pl. I, d);i o a doua situatd mai sus, sprc D fali de prima, la o distangi inliniedrcapti de aproximativ 150 m ;i cu o difcrcnli de nivel de 37 rn (pl. I, e), Aceastia doua dcschidcrc reprezintl un vechi punct de absorblic din prima pcrioadi dccroziunc a viii piriiaSului, afluent drept al Fundatci, cind numai o parte din dc-bitul siu cra captat de golurile masivului calcaros.

Astizi, piriul pitrundc in intrcgimc in pegteri printr-o alti deschidcrc, foartcingusti, situatl la 6 m sprc SD de deschiderea accesibili 9i la un nivcl mai cobo-rit cu 3 m, Accst nivcl corcspundc talvcgului actual al viii in punctul dc absorb-

tic (pl. I, f).

l tARc-{nl l l , \ DUir l rurrsct i i r '1R oR(; l l l l r \N

La 30 m est de intrarea in pe$erl sc mai glsegtc un punct dc absorblic

inaccesibil, carc nu a putut fi ulm[rit in profunzimc 9i carc in pcrioadclc dc rnariprccipitagii lasi apelc s:a sc sculgi prin diaclaza cu carc sc continui(pL I, g).

Apa carc pitrundc pdn aceastl diaclazi vinc prin vilccaua carc in trccut

em aflucot drcpt al pidiaqului cc intd azi in peltcri. Dupi ce apa a fost captatlprin punctul de absorblie, albia s-a adincit cu 2 m 9i lcgitun cu vilcica pirii.r-

gului s-a intrcltrpt, r:'rminind un prag, care rcprezinti mirturia primci fazc dc

eroziune.ln afari dc accstc douir puncte de absorblic, in masivul calcaros nrai cxisti

;i alte numeroase crip:rturi ti diaclazc prin carc apclc dc infiltralie pot ,rjungc

in pctteri, Hornurile galcriilor, cu pcrclii incgrili dc argila adush dc apli ;i cu

conuri dc dcjcclic la baz:r lor, sint tot xtitca miutulii alc fitrundcrii n|ci |rinfisurile masivului calcaros.

Intrind prin deschiderea supclioar:r (alt, ti60 m), oricntndr sprc sud, sc

coborri 2m printr-un gang ingust. acopcrit cu f lunzu vclqlcdc. Incipctc:r incarc

sc ajuogc dupir 11 m prczintir in pcretclc diD drcapta o dcschidcrc catc se con-

t inua cu un gang scund, inacccsibi l , cc coboarir dinsprc cst. Din accst punct galcri i r

cotcitc sprc stinga (\\'), ;i dupir un p rcurs dc 5 n coboarii irrtr-o salir nricii,

lisind pc stinga locul prin care piitrundc cursul dc apir cc vinc din punctul dc

absorbl ic (pl. I , b).Dc aici drumul sc poate continua prin doul galcrii, carp dupi aproximltir'

45 m sc intilncsc din nou. Galcria din drcapta, care rcprezinte cursul actull al

apci, cstc extrcm dc iogusti, sinuoasi fi inacccsibili in tirnpul ploilor. Cca din

stinga sc dcsfigoarir la un nivcl mai ridicat cu 4 rn (pl. 1, i). Din punctul dc intil-

nirc al galcriilor (pi. I, j) pcgtcra sc cootinu:r cu vrlca subtcr:rni a piriului, carc

capirt ir dc aici i rraintc aspcctul unui dcf i lcu str imt, mai nrult sau mxi putin srnuos,pc lloctrri mai 1arg, cu podcrua plini dc blocuri pr:rbu.,sitc, cc urmcazi l)c ccalnai maic partc a traicctului siu dcschidcrcl unui sistcm de diuclazc.

Dupi 170 m se ajunge in sala mare a pegtcrii. Dc la intrarca supcrioarar rsipinir la dcschiderea defilcului in sali, s-au cobolit in palti lini aproximativ 25 rn.

Sala, dc dimcnsiuni impunitoarc, nc aparc mai l:rrgi ;i mai inalti pc rnirsur'.icc nc coborirn pc crrrsul apcr subtcranc sprc mijlocul siru. Tot in sali rnli pirtrundcprin cxtrcmitatca cstici qi o rlti valc mai vcchc. Accasta dio ulmit cstc ast.lzipiraisit:i dc api si inchisi rrin formaqiuni dc prccipitare, rcprczcutiod un chi

supcrior, calc coboar;r sprc salf, in prnti abrupti printrc stinci, blocuri stalagrni-tice gi bolovani. Dxplorarca ci se terminr printr-o grleric situntir cu 12 m dca-

supre plan;cului s. ' r l i i , dup:r parcurgerea unui c. lnion foartc str iml. r \ t i t plafontr l

ci t i i pcrc{i i rbcstci galeri i sint bogat concrcl ional i crr scurgcri dc calcit i i dc colourc

calben-roz.

l , r t$ l l i l r , \ r ) lN v l l ,DA r l lNl)AfA lRIsNoV)

Urmirind schip pegterii (pl' i, k), sc observd ci aceastd vale vine tot din

sistcmul dc diaclazc ptin carc curgc astlzi piriul subtcran'

Valca actualf,, cc ururcazi pe palcursul sdu dircclia gcncrali D-W, irrtri in

salir prin cxtrcmitatca sudici qi igi are albia sipati in plangcul silii, printre trlocuri

mari stala[mitatc, dislocatc 9i Pributitc Dupl 20 m pirrseltc dircc,tia S-N,

cotcltc sprc W, cobo-

rind dcstul dc rcpcdc

aproxirnativ 10m, ;i icse

din sali p rintr-o galcric,

cc conduco drrpi 60 m

ia dcschidcrca princi-

1>al."r a pc;tcrii, orrc dir

dircct in Vaica Fundata

(fig. 2). Aspcctul actual

:rl rccstcigalcrii, cu pro-

f i l dctuncl i i cu pcrcl i i

modclali dc npc, arati

cu clari tatc act iunca cir-

culal ici i rpclot cu prc-

siunc hidrostat ici .

Ccca cc imprcsio-

nc.rzi la intrarca in sal ir ,

in alari dc dirncnsiultilcci monumcntalc, cstcplafonuJ ctr iniLlqini dc

aproapc 20 m, bogat

impodobit custalact i tccc rt irn:r in ghit landc,rnultc din clc avind lun-

gini cc t lcc dc 4 m.

r\ccstc stalactitc sint dc

virstc i i formc difcr i tc(f ig. 3, 4, 5). Sculgcri lc

stalagnrt icc cclc maiilumoasc sc g:iscsc pcv:i i i pir irr lui subrclrr.

Ilkrcul calcatos cc a r?iDus intrc cclc doui vli cstc str,rbitut dc rnai multc

galclrr, cl intrc carc rrnclc s. tcrmini l , suspcndatc la difct i tc irr l l l imi, in pcrctclc

s u d i c . r l s i l i r ( p l . I , I ) .

F4. 2 . In t fa rca P i 'nc rPa l i a Pc l rc i l d ln Vx lca l_und. ta

pcrctclc vcstic, caro sc r idici imprcsionant dcasupr. l

l l l n r ; r \ l l l t l , \ l ) l i I l l l l t l i S ( i l i i I T n . O n ( : l l l l ) l N -

I r i s . 3 . - S iahc t i t c d in par rca dc \ \ rn s i t i i mar ; ;sc obscrvn rcs ru f i l rac t r t . in dcscoDr-puncic lisxtc dc apa in rctragcrc.

F is . + . - S !ahc t i re cu ingrors i t r i d rz to l raLc h in i r l l iDrc { aprox i rDat i ! t dc I n r d tasu l , r r

I h l l s tu iu i .

r ' r ' : i r l : t r , 1 D r N v , \ l , l : A F T I N D A T A { t i I S N O \ ,

' Particularitatca cca mai caracteristicl a silii mari o constituie insd aspectul

actual al plan;cului dc calciti, u$or inilinat de la D la W. Acest plangeu este

intrcrupt ii pribuiit dc o Partc li dc alta a vlii piriului subteran 9i cste Pcrfcctpistrat in cxtremitatea dc est a silii (pl. I' m).

Irill. 5. - l'ofliatiuni stalactiticc dc mondmilch in extremitatea sudrcn ' selii mafl

Acliunca cca mai putcrnici dc eroziune 9i d'arimarc se obsclvl in apropicrea

punctului dc icgire a pi.iuloi di" sali' Accastl croziune lasi si se vadi profilul

i"pozit"lor pe;tcrii, carc sc prczintir in modul urmitor:'

t-o ".,p.of"g

sc giscltc plangcul de calciti concrelionatl' cu grosimi ce

variazir intrc 10 9i 40 cm, acopcrit in uncle locuri dc uIr strat' rrlai mrrlt sau

mai pulin gros, dc argill.'SuL p"lt.,ra d"

",-nl"itl sc glsegtc un depozit de- u.mpluturi' carc poatc fi

urmirit cu ugurinli pe secliunca rupturii de pc malul drept al piriului ' Aceasti

umpluturil cst" compu"i dintr-un amcstcc dc argili' prundig 9i bolovani dc calcar'

oro,r"niti din dirrirnituri. Grosimca maximi a umpluturii este in punctul undc

irnriu,t"o op"i *rgirtoarc a fost mai activl, adicl in mijlocul silii' Aici planqcul a

dmas suspendat la o inillime dc 6 m dcasupra patului albici (fig' 6)'

Aspcctul cxtrcrr dc sugcstiv al rupturii plangcului pcs'tcrii' prczcnla celor

dou idcsc l r idc l ia lcac tua lu lu icurssubtc rar r ,un l t inPoen i laDracu lu is ia l tacu

.t?s r r lnG-^l i r ] \ Dr. t l | l l lu isc l r $I 1R. o l tc l t I0 lN

37 m mai jos in Valca liun-data, existcnla galcrici inchisc, carc a cornuniclt itr trccutcu nivclul supcrior al galcrici4, prccum.rsi importanla cx-plozici hidraulicc carc a avllt

loc in to:rmna antrlui 1949,nc-a dctcrminirt s:l ci'rut:irn illirllruri cvoiulia rccstci pcstcri.

Explozia s-a prodrrs inurma acumulirrii urtci cirnti-t i t i cnornc r lc api i in sal irn): lrc : l l )cstcr; i . ( lclcct l t tcu

atcnti a pcrcl i lor si trvatruluisiilii nc-a pcnnis si-r stirl)ilillcu prcciziunc q'r nivclul su-plafclci lacului intcl ior, scgiscir inaintc dc cxpkrzic lao inilgimc dc 8 m dcrsupr:rplangcului- O pcrioadi dctimp accst nivcl ridicat s-amcnlinut\ aproapc constaDt,cu mici oscihl i i , fapt dovcditprin prczcnga unci l ini i dcdcmarcare cc sc poatc urmil icu ugurinlir pc pcrcji, lit ilcc:r-sdr inillimc. Dc lscmcnca,virfuri ic stalact i tclor ; i inunclc locuri tavanul mai co-

borit al pcgtcrii au pistrat nuncroasc rcsturi dc frunzc vcrstcdc, carc ilu riim.rsadcrcntc in urma cvacuirii apci prin cxplozic. Calculin<l suprafaga sirlii 1ilinind scama ci b:rzinul a :rvut o adincimc dc 3 m, am strbil;t clr proxim.rlirvolurnul apci cc s-l scurs brusc din accasti s.rli, la 12.000 rn".

GENEZi\ EI D\TOLUTIA PltSTIll{IIYonr c: lut i l in ccic cc urmcazir si ulnl i i r i rn dcsf ' i isurarca fcnorttcrtclot ci trc au

clus la cxplc,zia din toanna anului 1949 i i carc ru drt pc;tcr i i din \ Ialca l iunclrrta

rrspcctrr l dc azi.l)cl i lcul l i r i i actualc u! 'mcazi i cr lciL dc,schis.-L clc un sistcrn dc r l i . rcl .rzc cc lr ' . rgi

I toicni l l t l )r 'acului cu s.r la marc.

l l i r ' . 6. - l r . r { r rcnt( , l in p l : .n, .cul pr iLu, ' r r r l sr i l i i orr r i .

I ' l isTr ' :uA t , IN v. \ t , l iA tuNlrA' l l { RIsNo\,

. I. Pentru cxplicarca gcnezci pcgterii trcbuic si admitem cxistcnla unui vechisistcm dc rclclc de ape subterane, ajunsc in acest punct prin fisurile gi diaclazclcDuDrcroasc cc sc intrctliau gi carc au rcugit cu timpul, prin mlciniri gi prnbugirircpctatc, s:r dcl nagtclc vastului gol subtcran al silii mari, Accasti genezi s-apctrccut dcsigur intr-o pcrioadi indcplrtati, cind cxista o relca dc apc sub-tcranc mult mai activl ca cea actuali.

Matcrialul prlbugit gi micinat a fost transportat in marc panc la extcriordc cursul apci subtcranc (pl. II, f ig. 1).

II. In pcrioada dc linigtc cc a urmat, concomitent cu dczvoltarca forma-

liunilor dc prccipitarc a crlcitci, apa dc infiltralic a continuat si acumuleze insal;r ii o cantitatc aprcciabili de argili, prin numcroascle fisuri ale peretilot pegterii.

nccast;r ncumulitrc dc matcrial dc provcnicnlc difcrite, a dus cu timpul lacolmirtarca galcrici iufcrioarc carc conducc sprc Valca lrundata, intrcrupindcomplct, in accst loc, lcgitura cu cxtcriorul (pl, II, fig. 2),

Cantitatca cca mai marc dc apI care a pltrung in pettertr gi carc pare sI fiavut rn rol inscmnat in colmatarca ei, a venit dinspre cxtrcmitatca dc SD, pctlaicctul galcrici astizi inchisi dc formaliunile dc precipitare.

O putcrnicir ingriimirdirc dc blocuri prtrbugitc ai argili alcituiesc un adcviratcon dc dcjcclic la intrarca accstci grlcrii in sala marc. Dstc probabil ctr matcrialulcc formeazl umplutura pcgtcrii sl fi provenit, in cca mai marc partc, pc accastlcalc. lnclinarca in panti ugoarl gi continutr a plangeului, carc acoperi acest dcpozitplcdcazi in accst scns.

III. DupI pcrioadclc dc n{cinarc Ai aluvionarc a silii, trcbuie si admitcmci a unnat o a treia pcrioadi; in carc apelc curgltoarc gi-au redus mult activitatca.

Acliunca apclor curgitoarc a fost inlocuiti dc acliunca apelor dc infiltralic,c:rrc cu timpul a dus la cimcntarca plangeului 9i la cregterca stalactitelor. Dstcfoartc intcrcsant aspcctul pc carc il prezintl ccle mai multc din stalactitelc de Pcplafonul mai scund al strlii, cu citc doui sau chiar trci ingroglri rotunjits in lungullor, lcgatc intrc clc prin porliuni mai ingustc sau prin grupe dc turluri fini $paralcli (fig. 4).

ln timpul accstci pcrioadc din evolulia pcAterii, Probabil dc lungi durattr,dcschidcrca colmatati dinsprc Valca Fundata a galeriei infcrioarc a fost comPletastupati Ei la cxtcrior, cu matcrialul provcnit prin aluncciri s,i disloclri de pepanta dc dcasupra dcschidcrii (blocuri dc stinci, sol dc pldure, rcaturi vcgc-irlc, etc-).

r\ceasti afinnalic sc bazcazi pe declaraliilc localnicilor, carc spun cI in loculdcschiderii actuale a pcgterii nu cxista mai inaintc nici un scmn care si indiccprczcnla ci (pl II, fig. 3). Panta, carc nstizi cste sIPatI dc apa cc curgc cuintcnuitcnld din intcrior, cra inainte dc 1949 nctcdl ;i omogen acoperiti cuvcgctd{ic.

I lAr tG.^RnTr\ t ) l r i t l f | l l iscL sr IR_ oR(;rr t t )AN 1 0

. In cursul accstci lungi perioadc, in carc s-a mdnifcstat actiunca dc prcci-pitarc in pegteri, cste posibil si fi cxistat.,qi momente dc acumulare a apci in salamatc, lngrogarca stalactitclor la difcritc nivclc ar corcspundc cu pcrioadclc dccontact alc acestora cu suprafala apci, cind calcita pcliculci supcrficialc prcci-pita, ducind la formarca ingro;irilor.

Apa ce se acumula provenea dcsigur tot din piraiclc carc pitrund qi azi inpc$tcri prin punctclc dc absorblic. Cclc douii dcschidcri din Poicni;a Draculuisint locuri prin calc apl a pitruns in intcriorul masivului calcaros inci din cclcmai indeDlrtatc timDuri.

lntrc vechilc pcrioadc dc acumuliri <lc api gi formarca lacului rcccnt, salamarc a trccut prin lungi intcrvale dc timp, in carc plan;cul nr-r cra acopclir cuapii, ccca cc a dat posibilitatca formirrii ;i crc;tcrii strlagmitclor ;i a blocurilorstalagmiticc.

I\t- Dxplozia din toamna anului 1949, carc a prilcjuit cvacuarca apci acumu-lati in pcgteri, se cxplici trtit prin bogatclc prccipitalii atmosfcricc din accl timp,cit gi prin captarea totali a piriului, aflucnt al Virii Fundata. Cantitatca marc dcapi p[trunsl in ult imul t imp in pcstcri a dus la rupcrcl echil ibrului hidrostntic

ii la slibirea rezistcnlci matcrialului ingrinridit.For,ta uria;i a cxplozici a impins si a aruncat blocurilc Si intrcg matcrialul

dc umpluturi in malul opus al viii, provocind distrugcrca complctl a vcgctalicidin accst loc. Puhoiul dc api izbucnit sub o mare prcsiunc a pdvilit $i a trrns-portat o parte din blocuri, asa cum am mai spus, pinl dcpartc, la conflucn!! V:riiFundrta cu Valca Cctll i i .

Explozia provocind o completl dcscchilibrare a prcsiunii hidrostaticc dinintcriorul pcftcrii, a antrcnat ;i o bunl partc din umplutura silii prin curcntulputernic format dc coloana de api cc iegca prin galcria inferioarl. Concomitcotcu accasti dislocarc a umpluturii, s-a produs rupcrca ti pributirca planrscului.Accast:i pribulirc a provocrt cripituri adinci la limita dintrc plangcu;i pcrctc,dislocind .blocuri rnari stalagmitatc qi fncindu-lc si alunccc cltrc ccntrul silii,

Dupl ce pcqtcra a trccut prin acest moment, cc a transformat profund vcchcasa infi$gare, aparc azi sub actualul slu aspcct cu toate tllslturilc care tridcazila tot pasul clipelc dc zbucium prin carc a trccut in ultimul timp al cvolulici salc(pt. II, f ig. 4).

Piriul subteran igi continul drumul printrc dnrimiturilc carc sc giscsc astizilivlgite pe traicctul slu. Acest piriu curgc cu intermitcnlc, in funclic dc rcgimulploilor.

In majoritatca dcplasirilor noastrc am gisit valca sa complct sccatii, dciiprirt vilcica din Poicnila Dracului o luvili dc api pitrundcr in pegtcrl. Altcoripiriul curgea pinl in sala mare si dispirca sub blocul cc o dcsparte dc galcriainfcrioari.

l , l i lTr i r iA rr l i \ i v^r . r i , \ I lJ l \DATA r lsNovl

Accstc faptc nc arati ci in drumul siu subteran, piriul prczinti puncte incarc apa sc picrdc, pitrunzind in golurile unui sistem inferior dc crlptrturi,carevor ducc cu tinrpul la strparca unui nou etaj al pegtcrii. In timpul ploilor abun-dcntc debitul apci creicind, accstc fisuri nu pot capta toati apa gi surplusulformcazl piriul care curge prin peqteri qi ajunge pintr in Valca Fundata.

Fcnomenclc rcccntc petrccute in evolulia accatei pegtcri constituie undocumcnt cxtrcm dc plclios pcntru limurirca unora din problcmcle atit dc variatealc cvolutici fonnatiilor carsticc.

D. R^covlT.i si I{. JurNu, (6), in dcscrierca Pcatcrii Smcilor din Onceasaindicir pc scurt, tot dupi obscrvalii flcutc asupra rcsturilor plangeu.lui stalagmi-tic, patru firzc ascnarn;rtoarc. Accst fapt ne indcamnl si binuim o evoluliccomunl :l accstor pc;tcri, ccea cc constituic o problcml care va trebui sl fic urml-riti mai cu itcntic-

CONDITIILE DD VIA'IA ACTUALE ALE PE$TERII

Pcntru intcrprctarca componentei faunei actualc a PcAterii din ValeaFundlta cstc ncccsiui o scurtl prczentarc a conditiilor de viald determinate defactorii fizici 5i biologici ai mcdiulur-

Intunericul cste compict duptr primii 14 m parcurgi in galcria cc sc dcschidein Valca Fundatr;i dupn 5 m dc la iutrarca din Poicnila Dracului.

Curentul de acr nu sc simtc dccit in galcria cc sc dcschidc in Valea Fundata

9i in dcfilcul cc coboartr din vilcictr, Sala mare este lipsiti de curent, cu cxccpliapunctclor dc comunicarc cu galcriilc de lcgituri cu exteriorul.

U iditatca. ln cursul ccrcctdrilor noastre am gXsit totdeauna ci in sala mareumiditatca dcpigca valoarca dc 90o/o- Majoritatea micilor bazine (gururi) dinaceasti sali crau plinc cu apn (fig. 7), iar din plafon, apa dc infiltralie sc scurgeasub formb de picnturi.

Cu toate acestea, 8-a coostatat o varialic a umiditi{ii pegterii, Valea piriuluisubtcran a fost gisiti sccati de multe ori, ln octombrie 1954 albia piriuluiprczenta din loc in loc doar ochiuri dc api stltitoarc. In nocmbrie 9i dccembrieaccstca dispiruscri complct. ln ianuarie 1955 cursul de aptr a reaplrut pentruo scurti pcrioadl dc timp. La 25 fcbruaric, pitrunzind in pegtcri pe la orcle19, am intilnit cursul subtcran in momentul cind apa nu rcutise si ajungn inclpinl la dcschidcrca din Valca Fundata, ci inainta incet pc nisipul galcriei, Adoua zi dimincala la ora 6, cursul apci ajunscsc in gura pcgterii, unde forma unlac dc 50 cm adincimc. ln aprilic, in urma ploilor abundentc, dcbitul apci sub-

' (ss6t c l l tn l ru ' ) , j lud ' .urd ' i r r l r rut cP t t '0 t t l l i r rq j j cP cr lLusclus rs. t 'PotoJ - s t r j l

' . ) . ru ' ( r ' t "s !1 r td | ,5 r jNn, - / r , , l

.4'::"

\ \ r I i ) l to l t . l . t i r t : )s ' r t l t .L l l !11( | \ r . l ,1 l t \ , : J l t \ , t t

I 3 l ) l i s l l i l r l I ' t N \ ' l t , t : A t U N t ' A I \ ( t ! l s N o v l

tcranc crcscusc, iar lacul format la intrarca in pcgtcrl n-a putut fi trccut dccitdupl siparca unui canal dc scurgerc care i-a coborit nivelul, Din ccle arltaterczultl cir atit cursul apci subterane, cit si umiditatca gencrali a pcftcrii, variazirin funcgic dc prccif itali i lc ctnrosfcricc.

I'enpuatura. In prc:jma dcschiderilor, tcmpcratura cstc apropiati dc aceeadc afari, variind odatl cu ea (fig, 8). In sala marc sc obscrvi o constanjd maipronuntati. Astfel, in octourbrie 1954 tcmpcratura din sali era de {8", iar infcbruaric 1955 nu s-a constatat decit o scidere dc 2,5". La 25 aprilie 1955 tcr-momctrul a aritat +6,5', iar la 7 august, {7'.

llcsursclc alinteutare sint bogatc, datoritl in prinul rind cursului subtcran dcapi, carc aducc matcrial vcgctal dc afari, 9i in al doilea rind dcjecliilor lilie-cilor, carc sint discminatc :rtit pc parcursul galcriilor, cit gi pc plan;cul sllii mari.

Sc rcmarci o cantitatc marc dc frunzc vcttede in prima porliunc a galericicc sc dcschidc in Poicni,ta Dracului. Dc ascmcnca trcbuic sI adiugim cI in ga-lcria sud-vcstidr cc urcl din sala rrarc sc obscrvi, pe plafonul uncia din incdperi,numcroasc ridicini ramificatc, carc au strirbitut fisurile calcarclor, atirnind in gol.

Accst firpt nc dii ;i o indicalic asupra grosimii rcdusc a plturii de calcar ccacopcli i saln nrarc a Pcstcli i .

FAUNA PE$TERII

$i tiin punct dc vcdcrc al faunci, Pc;tera din Valea Fundata prezingr unintcrcs dcoscbit. Cu toate ci [u conlinc spccii numeroasc propriu zis cavernicole,

;i accasta dcsigur in lcgiturir cu pcrioirda lungi de timp in care apclc :ru ocupato marc partc din pcltcd, totusi componcnla accstci faune arat:r ci Pcltcra dinValcr liundata rcprezinti un mcdiu favolabil dcsfiguririi vic{ii in iltcriorul ci.Sc rcrnarci lipsa organismclor acuatice in bazinelc cu ap[. Nc cxplicim accstIapt prin instabi l i t .r tca in t irnp n rcgimului apclor. Chiar dac:-r lacul adincal si i i i nari a durl t o perioadl dc t irnp suficicntl colonizir i i lui cu i tninl l lc rcur-t icc subtcranc, cvacuarca brusci a apcior din pcgtcri a provocat, sc P:tre, si uclinrioatc a faunci pc carc o conlinca. Formclc acricnc sc iltih'rcsc dc ascrlcncirin numir foartc mic pc plangcul sllii rrari; cle sint nui frccvcntc pc rnalurilctirstului lac. Dc aici sc vedc ci pcrionda dc 5 ani a fost ltrca scurtir pc tru colo-nizarca unilixtri'r a sirlii cu lortlc troglobiontc, in schimb sitrt flccvcntc diptcrclcqi piiianjenii, forrnc troglofile venite dc afari.

Cu toatl bogitia dc argili, rcstuli dc vr:gctaic :qi guano, planscul estc:rplrrtpc l ipsit conrit lct dc vial l , cu cxccpi ia cirrpcrci lor infci ioarc (rrrrrccgaiuri) ,pcljtc tot prczcnic.

l r / \noJ\nuT,\ DUI\ ! I1. t i l isc l j gr . rR. oR(; t l rDAN

NDVEI{'1'I'DIIATI'

Fauna de Ncvcrtebratel) este reprczentati prin urrnitoarcle formc:

GasteropodcVittea trotsyloanica Ct-rsuxOxgchilu"s ghbt (SruD[R) IrEMss^cClausilia sp,

Pltiloscia nuscotutrt Scot,.Ligidhut gcnnznicuzr Vrnnorr.Llesoaiscut ahicolus ueridioaalis ClrappursG etuaisia oryhidani TiBicAtruGeruaisia costata W A.ctr

Onychiurus Jincntaius L.Pscudoshrclla ral1azdi DurrsAr topalitcs cocor TuLLBFLtc

Rltytrtosia fuustralis Mnrc.Sciara sp.Fntgioora lincola Muc.Helottl'v1 scrtata L.

Alicrolrtertrc zrrtrrobra l\{,rc Lrrclrr-,t^-Tripltosa sahaudiata Dur. (fig. 9,Triplrcsa duhitata L. \Scoliol>tetyx libatit L. (fig. 10)Trcclut lulchchs l'urz.Clnb.a sp.Ouedfus sp.

Isclryropsalis dacrca Ronwuu (fig. 11)Irchytiol>sis aticata L, Koc],il

Xfeta ueua .i L,rn. (fig. 12)Mcta uqitae Scot.Dmssodcs laltidicola \4r,\LK. (fig. t3)T cgetaria ryl.oestris L. llocttT rog lol$nlr,atrtcs. sp.Potltotuuta sp.

Isopode _

Miriapodc

Colcmbolc

Trichoptcrc

Lcpidoptcrc

Colcoftcrc

Qpil ionidc

Arancidc

l) Iltrtcrialul a fost dcrcrmimt dupt cum urmcazi: Gastcropodc, AL Crlossu; Miria_podc, t. TIDic nu; Colcmbolc, M. IoNEscu; Diptcrc, A BuncttBr.r; Lcpidoptcrc, A. popDscu-Gonr; Colcoprcrc, I\4. I'NTSTE; Acalieni, Z. FBrDEn. Restul grupclor a fost dctcrminat dc autori.

I l r i1 Lr l ] \ l ) tN vr \ l , t r r \ r ruNt l l l .A 1R1$NOVI

, 4 . . .

l :

f,rI

j

dii

| ; s . 10 . , - ,5 io / , r1 , / . / . r ! / ; ru l / i ! h ;hc .n in ( t ( i rn , ,a r ;c 1955) i , , tnyanu l g r t ( r ie i ce sc dcs_ch i . l c in \ r r le r l i ,nd .Lx lx t0 n r dc inh . rc . Se rcmr .c i p ic i r tu r i t c , tc r je acpusc pc a .p , .

'\'; ' . .

l lA I lOr \ l t l tT , \ l ) (J l l l ' f l t l tSCtJ i l l l t . { ) t l ( i l l l l )AN I { i

I Tronfuicula dunilrcscui Ftlotl.5carfcnl tt l<lvgrdtL sP.

I Euganuutsus loricattu \\ ttNt<t.t,

ln fauna de Ncvcrtcbrate a pc;terii din Valca fundirta sc rcmiucil proccntul

rcdtrs dc formc troglobionte. Numai Colenrbolclc Onycltiurus fhirctatirs, Pseu-

Fir- 11. - Jttinol,jalis /acira, girsit pc Lrlocurilc chnsal . ' I . rc .

cclor dortir spccii ghsitc, .Isriylopsall.t dacica;i Iscltl-ropsalis nadicait' D;r) ti)irtc

depiasirilc ilcutc nu s-au P'Jtut colcctn decit citc r.lD cxcmPiar din iicclrc

spccic (f ig. 11).l) i l tcrc l l t rrncroirsc irbrrrt(1:r fLslc tot i l r i )cir lcr: i 1i . t |r f i l r i r ' l t uisrte'

rczult ."r cir Llr lcic is, i pci lcc l i ic i tot ciclul lor vi tal.

dosinclla sollaudi, Attho-palitcs coccus, P:-rianjcniiTtoglolrypluttes sp., Porr-horluna sp., NliriapodclcCentaisia orglidani $ G.costata cJ \.i Isopodul,'l[e-

soniscus albicohrs rtcridi-oralr.r sint, dup:i flractc-rclc lor, fonrrc i ldi f txtc

ia dorncniul subtcrlrr. l i lc

au fost gisite atit pc blo-

r i lc din sah marc cit l iin galcria cc coboarir din

Poicni la Dlacului, adir-posti tc pc sub r inrur- i lc

putrcdc irlrtrcn.rtc dc afar:r

dc irpr catc p:'rttuDdc in

I)cltcri-r.Pcstc tot:ru lbst g:rsitc

cochi l i i ic goale r lc ( lastc-

ropodclor cnttnrcratc si

rirsirindirca lot rna::c itt

pc:stcr:1 ntL sc loatc cxPiicir

dccit prin acl iunc:l dct lansport a pir iu)r. t i , clc

l)cprczc:i t i rrr l nici o .rcl . l1;-

tarc ix olcdiLl l l iubtcrat l .

1n cec.r cc .privcsLc

gcrlul ftart rl)slrllr litj fc-

ir ;1rcir r lr i i i l t , . i r inci ir ' izt ior

1'7 | l i l iTr inA l ) IN v, l t , r j^ I . tJNr) l1A {Rl$Nov)

Dc rscrncnca, plianjenii se glsesc rispindi$ in toate pirlilc pcgtcrii 9i dincclc sasc spccii intilnitc, doud sint forme troglobionte, obscrvindu-sc o depigmcn-tirrc a corpului si a ochilor; cstc 'torba dc Troglolryphantes sp. 9i Porrlnmua sp,

Acalicnii libcri sint dcstul dc frecvcnli in sala marc ;i aparlin atit grupciParazitidelor, de cx. Eugamntasus loricatus, cit 9i famitici Trombidiidae, caRhagidia sp. Pc urechea indivizilor dc Barbastella barbastelha s-au gisitparazitind Acaricni din familia'Iton$id.iitlae

(T rontbicula dutni-,r '?r 'cr i I l iDDtt n. sp. 1955).

I-cpidoptcrclc Triplnsa sa-baudiata $ Tr. dubitata nu fostvi izutc lc pcrcl i i galcrici cc scdcschidc in Valca Itrnclata, iai iccrr c dcp)asarc, inccpind t l inoctonrbric pinii in fcbruao_c, cccace prccizcaz2'r firptul nccunoscutinci in biologir accstci spccii,ci hibcrncaz:r in pcgtcri,

,t\cclt;i lucru s-a stabilit 9ipcl'tttu Scollo?lerix libalrit ca-rc, ca si primclc spcci i , a fostint i lni t i r in galcri i lc pcstcri i larnli rnuiti urctri distrn!:t dc cclcdoui intriri, ilr nunrcroase e-xcnplarc. Dcsprc accastl ultimlspccic sc itia ci hibcrncazi inadipostuli naturalc, cripituri destinci, scorburi, ctc.

Prczcnla ci in numir marein di lcr i tc pcstcri din.tari , ccr.-cctatc in ultimii ani dc Colcctivul Spcologic nr. 1 din Bucurcqti, arati cd estcvorba dc o spccic troglofill. Trichoptcrcle au fost gisite in numir marc in lunilcde vari; cic crau grupate mai multc la un loc pe perelii galerici de la intrare,la o tempcraturi dc f 8,5'.

ColcmboleJe, Miriapodul Getnaisia sp. gi cclc doui specii dc piianjcniTroglohlpha tes qi Porrhomttrit rcprczinti fauna troglobionti a pegterii. Colcm-bolclc sint rispinditc in sali, mai alcs acolo unde stratul dc argilii amestecati cuguano cste prczcnt. Formelc de Colcmbolc, Pscudoshtclla sollaudi 9i Arrhopa-&ics coccm, au fost scmnalatc dc Doi pcntru prima oarl in 1ar;-r, in Pcgtcra Liliccilordc la Bistrita.

Fis. 12. - Mcta ,nenardi c\i ponra sa, pe pcrctclesaleriei ce coboara de lA punctul de absorbtie, la

4 m de intrare (scptembrie 1954).

1:is ] l , \ t i { r , \ l i ' i f , \ l ) l r l l t - | . ] . t s | l r s I 1 t \ ( l l i l i l l l ] ) , \ I

- Drosor/cs klt'i.li.ola la 5 n dininlit (lul)ii titrlnd$cn rtnt inlrrtcr Prirc;-

Pn ln (scPtcmbr ic 195+)

""!

i, .,. - *.1,;t,,'fu---'t*- ,'

l r i ( . 14 . - Co lon ic dc Baf ias t . t la ba ns ta l t ^ , in h r rnu l gak : r i t i cc sc dcs '' '

ch idc tn \ id l . t lu t r . l | t x ( i xDu i tn : 19s4) '

' 9 ' r

PnSTUnlt t)IN VAl,riA IUNDATA ltl$NOV)

. VDRTDBI{ATE

Chiro4tere. ln deplasirilc lunarc {lcutc din octombrie 1954 pini in iulic1955 s-a constrtat o varialic in componcDla faunei dc Vcrtebrate rcprczentatlprin Chiroptcrc. ln octombric s-au glsit pe pcrclii galcrici supcrioarc, coloniimici dc citc i0-15 indivizi d,c Ntitolophus ferruu-cqui,twL, carc nu intrascrlinci in sornnul hibcrnal.

ln noicmbric s-au prins pc perclii galeriilor ce urci din sala marc patruirrdivizi aparliniud sytecici llhhtolophtu hipposidcrcs, iar din galeria ce ducc sprcdcsclridcrca din Vrlca Fundata, trci indivizi (26'j 5i 1 $) dc Aarbastella bq.rbaslcllus.Iistc a trcia pcitcri io care intilnim acest liliac rar, carc in lara noastrl a fost gtrsitprim:r (hli in pcftcr:r dc h Bistri la.

Dintrc liliccii giisigi iarnt in timpul hibcrnalici, llafiestella cstc dintrc acciacarc i;i alcg adirpostul mai aproapc dc gura pcgtcrii, rczistind la temperaturisdizutc dc +f, -F2".

In luna dcccmbric arn putut vcdca pcntru prima oari o colonie de iJar-bastella (1ig.14, 1.5). In acccaii lunl, plafonul sllii mari adipostca o colonie nu-mcroasi dc Nrinoloplus fen'un-equinum, Tempcratura scizutl, din galeria delcgiturl cu Pocnila ii obligasc sl sc rctragl in sala mare, unde tcmpcratura scmcnlinca la {5",5,

In luna februaric, tempcratura ugor sclzuti din sala marc (*4',5) a dis-pcrsat colonia dc rinolofi dc pe plafon in galeriile mai retrase ale ctajuluisupcrior, undc stltcau agilali pe pcrcli diq loc in loc, la inillimi mici(fis. 16).

La 25 aprilic 1955 colonia de Rhinolophus Jerrum-equinum plrlsise dcja adI-postul dc iarni, indivizii plccird sprc locuri mai propice perioadei de nagteri

9i dc cres,tere a puilor. Din obscrvaliilc culese in peltcra de la Bistrita,data plrisirii locului de hibernalie a accstei specii corespund€ in cele douiPeslcrl,

In galeria cc coboari sprc sali. s-au mai gisit doar doi indivizi izolali deMirclophw hipltosidcros, carc igi mai continuau inci somnul de iarni.

Lipsa unci colonii dc Mlotis ,nlotis sau de Mhiopterus dtreil)ersi la acazatidati in pclstela din Valea Fundata, ne aratI ci ea nu reprczinttr un licag potrivitpcntru pcrioada viclii activc a liliccilor in timpul verii.

Noi ;tim, din ccrcetarea multor pegteri, ci acolo undc se adipostesc colo-niilc dc rari de Myotis gi Mirtiopterus, sosirea lor nu intirzie rnult dupi primclezilc alc lui aprilic.

Un alt indiciu, carc nc permite si lntirim afirmalia ci liliecii lipsesc varadin pcgtcra de la Rignov, chiar firi a mai fi ncvoic de control lunar, ni-l di absenladcpozitclor dc guano proasptrt.

Att( i \ l t I iT t )u i l I l ) l t isc l , g l 1 l t . ( ) l ic l l ) r \N

Argila ancstccagL cu guano se giscitc in gxlcri i lc ctajului supcrior) insarcantitatcr redusi t i aspectul vcciri al dcpozituiui nc confimi ci a trccut,nultt imp dc la formarca h.ri.

Zbuciurnul prin carc a trccrrt pcstcrx i lr rrlt irnrrl t intP, probalri l cir ir xnttc|irt9i transformiri in condigii lc dc viati ncccsirrc Ii l iccilor in pcrioada na;tcri lor.

Prczcnta in t irnpul icrni i aspcci i lor dc l i l icci anrint i tc; ilipsa lor v:rra nc autolizcirzi sirclas;un accils!-l pcitcrir in grllpuladirposturi lor favorabi lc nuuaihibclnalici. ln lcgr-rtu*'r cu ir-cc: lst l l ) l r tcm sl)unc cir diIr puoctdc vcdclc al ceologici Chilop-tcrclor, futcrlr cl lsi f ica pc;tcr i lcin patru catcgori i :

1. Pc;tcr i i r car:c l i l icci i nrsc int i lncsc decit ca indivizi izo-Iaqi, in difcr i tclc xootinlpuri xlcanu lu i ;

2. Pcitcri cc rcplczintir'

adipostrrri favor':rbilc cpocii clcgcstalic, nrftcrc gi crc;tcrc apui ior;

3. Pcstcri carc prczint:rtoatc condil i i lc ncccsnrc som-nuiui dc iunir;

4. Pc5tcri rcprezcDtind adirposturi pcrmancnte calc adipostcsc coloni i dcl i l icci tot t impul anului.

Pc;tcra dir Valea Iiundatr f:rcc partc, irl moncntul dc fi!i, din catcgoriua ttera.

Rcsturi lc dc oasz g:-rsi tc apurl in l t i t f :runci dc Manil trc actuxlc cit si i rcclciad in t r - un t r ccu t r r r e i i ndcp l i r Le t .

In f ir idclc si pc podcaua galcri i lor superioare s, i a si l i i mari s-au gi isir nrrrnc-roxsc schelcte dc Rozitoarc, Inscctivorc 5i Chiruptcrc.

S-au dctcrminat urmltoarelc spcci i si subspcci i :

Criccttts ct icclu: LtN.rllcrorrs zrzaln M,rtllrn*sfuI ic rot us agftst i s l.rr..Microlus artalis Pttl:

Ftt:. 15. - Barbustclla hatbtstclhts.

Rozirloaro

I L : i l : l l \ l , l I \ , \ l , l : A I l \ ' r \ ' l \ { l l i i \ l ' \ " l . l l

Apod:nts .ry/rra!/c!r LIN.

Articola tcrrt,stris rc/rrrdd, ScttAw

G/r-t gils LtN.

lhotonis !lunlns Mrtl,.

Tdl|a cuopn.a l,tN.

Rhirolopltus lerrun-cqaiuu Sctulllhirclophus hipposidcros l| r.ct lsrur i'r

I ' rczclta schclctclor ( lc l{ozi-rtoiro prin f ir idclc; i f isuri lc Pcitcr i i l t r brrzrr

Pclcl i lor si i l i i Drr| i ; i i r galct i i lor cstc tr l l l i lpt carc rncri t i i toi l t i r i l tcnl id.

l . ' rccvcnta ̂ ccstot lcst lrr i dc l{ozito. lrc d l-ost constatat;t dc noi in cclc nrt i

rnrr l tc Icstcl i cl in tr t tr t troas-

tr':1, pc citrc Ic-iltlr ccfcctilt.

I , i lc sc gi iscsc cu uiuriDl:r i r t i t

la sul)mlr l : i ci t 5i i rr Proltrn-zirnc, cunt s-a clovccl i t l l t iDnulrcroirsclc sipirturi f i tcutc

in rrrnplLrturi lc pc;tcr i lor dirr

:r l tc larr i f i dc Ia n{) i-

I tr intrc rcstLt i i lc f l luni-

st icc pirsLrl tc in dcPozitclc

irstcn)Lltc din t impul i st l i i -

vcchi in utrplutura pc;tc-

r i lor, au fost scnrr)nlrtc si

dcscrisc Iormc dc l{ozitorrc,

t l intrc carc multc sint ast irzi

dispi irr .r tc complct, [ ic din

fruna lcl tral i , f ic nutnai din

Astlcl , dc pi ldi , chiar

i :r noi in Jari i , in ult in)clcsi ' rpi i tur i cfcctuxtc dc Nlco-

L^liscu-PLoPloR in l)c;tcra

I lol i lol clc la I l i r i lc I" lcrcu-

l irnc, a fost gi isi t , in orizontul

dc trcccrc dc 1:r l ' r lcol i t ic la

Ncoli t ic, maxi larul infcr ior al

slrcciti C)'rrclrzlas lr i grul or ius,cart: nu:r fost niciodat; i scm-nalut in Ixlrna actual ir rcgirrni i .

l lozit toarc

I nscctir 'orc

Chiroptcrc

IE.'

Fir. 1(,. - l<lia.lot,husr i t fcmit r tcx . lc SI i .

. l c r ra rcq f iun hr l ' f .D i i ( l i , rs i l i l ' n f r ( tu1) ! ! . . ; f 195 5 ) .

l l , \ l ! ( i A l l d l . \ L , U ) l l l l l I t S r . l : l l l l l r ) l | | : l l l l , \ i \

Ccca cc vrcm si rclcvim cstc insi fitptul, cir, dqsi rcsturilc rrccstor \{itmifcrcau fost adcsca scmnnlitc in c{cpozitclc dc umpluturir alc pc;tcri lor, totlrsr nu s-aciutat sir li sc cxplicc |lczcul{ si nici sir fic utilizdtc io cluloil\stcrcil lirunci actulllca rcgiunii.

- Dupi constatiri lc noastrc, Rozirtoiuclc pltrund in lnod cLrrcnt ir) pcitcri.ln mai multc l induri, atit vlra cit ; i iarrra, am inti lnit strccurindu-sc prin intu-ncrictrl galcriilor, mai alcs in rpropicrcr dcschidcrilor, dar 5i in profunzimc,Rozirtolrc, in gcncrirl dc trl ic rnici, cc Du:ru putut f i pr.insc din cluzl nulncroa-sclor ascunzi;uri in cltc sc putciru iclugia,

C. lt,(cuTta a cnpturat in fundul pc;tcrii dc la Mcziad, doi pui dc G/ri g/ri,carc au pitruns, dupir pirerca noastri,. lccidcntnl in accirsti- l pcltcrir.

Nrrrrrcroastlc cri if; i turi din calcarc, clrt 'c r. lcsigrrr cir in rrnclc l<rcrrl i vin inlcgituri cu galcriilc sipltc dc lLozi'rto:rrc, sint ciii tlc Pirtrundcrc, uncori accidcn-tali, a.cestor pini in golul pc;tcri lor.

.t\lteori ;oarccii i5i griscsc, in galcriiic situatc mai xproiLpc dc dcschidcr.i, loculde refugiu pc timp dc iarni, asa cum am obscrvat in pcStcra din \trlca Fundata.

Prczcnla unor piesc din schclctul Rozltoarclor in pc:stcli sc rrai ddtoregtcii apei, care lc-a antrcnat de la cxterior, sau carnivoLclor carc lc-au adus sir lcminince.

Oricarc ar fi provcnicnga accstor schelctc, clc sint milrturii alc componcntcifaunei trccute gi actualc din rcgiunca respcctivl

Studiul scheletclor apa4inind la specii foartc variatc dq Roziitoarc cc scgisesc in pcftcri, poatc constitui mctoda cca mai comodir pcntru cunoirstcrc{rcpartilici accstor Mamiferc in difcritcle rcgiuni carsticc.

Lista pq carc am dat-o mai sus plcdcazi in accst scns,In afari dc rcsturilc de schcletc rcccntc, s-au mai scos la ivcalir din umplu-

tura plangeului, ca-nini, molari, vertebrc 9i coastc dc Urslr qtcld?rrj.Iraptul ci pcstcra din Yalca Fundata nu prezindi in depozitclc umpluturii

sale resturi ale industriilor preistorice, ne di indicatii asupra condigiilor ncfa-vorabile pe care le ofcrea in trccutul ei indcptrrtat, pcDtru un ad;rpost uman.

Vcchimca cursului dc api subtelanl, ingustimea galcrici prin carc sc pi-trunde din Valca Fundata, firtr o incipcrc mai largl pc traicctul ci, intuncriculcc domncgtc in rcstul pcstetii gi tempcratura sctrzuti, sint cauzc cc au impicdicatinstalarca omului primitiv in accasti pc,,steri.

Ca urmarc a accstor faptc, Pcgtcra din Valca lundata nu prczintir nici oiolportanli anttopologici sau arhcologici.

Din punct de tcdcrc insl al faunci tlccute 5i acturlc;i din prrnct dc vcdcrcal gcnczci si o'olulici salc, Pcttcrr din \ralea Fundata stil ca o cartc dcschisir, incarc sc poate ccti, prio mirturiilc cc lc ofcri Ia tot pasul, istoria trccutului ci.

Pinit: nartic 7937,

BIBLIOGRAFIEl. lltnsr6rN l. r\, fcsccn,ri. fiuna zapodnovo ,rc^ec zia. Zool. ru.'rl, XXIX. t-ornsrrd.

!950.2 r' llonurzKr tt. V. J,zn' v podTxmnih vodah tizni prcsnih vod SSSR.

l INnrr . , (1. i95(J,.j. l)unrrrrur.scu M. Er

'l',rNAs^cllr J. Baibaitclln blrbastellud. Ohiroptcr nou pcnrru t{.lr.R

Ibo. A,iactittilii Patho,t, ^r. 3. Bucurc$ti, 1953.4. 'f^N^6^crrr

J. ti ORcITID^N T. Contribuguoi Ia .tudiul ltiologici Chiroptcrclor.Dinnmica ti hilrclnrlir Chiroptcrclor din Pqtcr. Lilic.ilor dc la MiniltircaDistr i t r . 1955.

-s. ID^NNEL R. ti R,rcovrTi, D. Ilnumdration dc! grotte! visitdc!. 1918-1927. BiospaologicaAt.h. Jc ZooI. .xb, .t Edn T. 68, F. 2. Paris, 1929.

6. Js*EI-rus E. Da! Gcbirs€ von lli.tov- Iiltlss din An Ltt,. G.oL Rott- XlX. Bucuctti,l938.

7. Kow^rsI.I K ztMrERz. Jaslinic Polskl Patr&notn Mttzqm Arch.daiczt.. Wrr.zawa, t954.ll. KusrAKrN P. A. Letucic 'Ji,iai, Cot'.tscaia Nol.Ea. Moscva, 1950.

9, LERUTIi R. Explotarion biologiquc des cavcrno! de le Bel8iquc ci du Limbours Holl.D-

d^i?. Oftdruck i, h.t atuuthit otitch maanbhd. XXIV Jrs. Lilg., 1935-1937.

10. M^rrBL E. A. L'6volutio.r soutdraine. Biltl. dz Phil. .t Sc. Flanaritn, Patb, l9l9-

ll- - Nouvc:ru traid dc. €.ux soutcrninc!. P*ir, 1921.

12, OacnrD^N 'l'., DuMrrREscu M. ti T^N s^crtr J. Dout dercopcriri intcrcrsnte ld pcllcr.

Ciocloviru cu ApI. 1955.13. Pusc^Rru V. Pcatcrilc din Tsrs noast[,. Octoth.a Naturii, Acadenia R.P,R,, nr. 1. Ducu-

rc$!i, 1955.