PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII

RURALE "AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - ADER 2020"

COD: 519

TITLUL PROIECTULUI:

CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA STADIULUI ACTUAL AL FORMĂRII UNEI

NOI LINII DE OVINE SPECIALIZATĂ PENTRU PRODUCŢIA DE LAPTE PRIN

ÎNCRUCIŞAREA OILOR ŢIGAIE CU BERBECI AWASSI, ADAPTATĂ ZONEI DE

PODIŞ DIN PARTEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI

Coordonator: SCDCOC SECUIENI-BACĂU

Partener: USAMV Iaşi

OCTOMBRIE, 2018

SOPUL ȘI OBIECTIVUL PRINCIPAL AL CERCETĂRILOR

Obiectivul principal avut în vedere la formare a fost reprezentat de obținerea

unei populații de tip nou, cu producții mai mari de lapte față de rasa Țigaie

ruginie crescută, în mod tradițional, în arealul de formare,

Proiectul de cercetare s-a derulat între anii 2015 și 2018 și a avut mai multe

etape de derulare. În fiecare etapă au fost planificate obiective specifice,

capabile să susțină obiectivul principal, respectiv cel de a evalua nu doar

nivelul producției la o populație mai puțin cunoscută ci și cel în care se află

procesul de formare și ce ar mai trebui efectuat în vederea omologării ca o

nouă creație biologică.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A POPULAŢIILOR UTILIZATE LA

ÎNCRUCIȘARE

Lucrările derulate în vederea formării unei populații de tip nou s-au derulat

într-un areal populat cu alte rase tradiţionale româneşti – Ţurcană şi Ţigaie cu

varietăţile lor albă, neagră, ruginie, belă şi bucălaie şi metişii acestora, fiind

prezente în areal și alte populații de oi stogoșe, însă, mai reduse numeric.

Noua populație de ovine are caracteristici diferite de rasele vechi și

tradiționale aflate în arealul de formare (Ţigaie și Ţurcană) fiind asemănătoare

cu majoritatea raselor la formarea cărora a participat rasa Awassi (Macedonian

Awassi, Egyptian Baladi, Deiri, Syrian, Ausi, Nuami, Gezirieh).

Noul genotip creat este bine adaptat le condiţiile de mediu aspre din zona de

formare în care iernile sunt extrem de friguroase iar verile secetoase şi

furnizează producții superioare, situate foarte aproape de nivelul atins de rasele

specializate pentru producția de lapte.

În deplin acord cu obiectivul principal metodologia utilizată în formarea

noi rase s-a bazat aplicarea unui program sistematic de încrucișare între rasa

autohtonă reprezentată de Țigaie ruginie și genitori de rasă Awassi importați din

Israel după anul 1970.

Prin acest program de încrucișare s-a urmărit însumarea pe un genotip de tip

nou a fondului de gene responsabile de capacitatea lactogenă (transferate de la

Awassi) și păstrarea de la rasa locală a genelor responsabile de rezistență organică,

adaptare la condiții tehnologice diferite, rezistență la factorii climaterici și la diferiți

agenți patogeni etc.

În prezent nucleul evoluează închis reproductiv de peste şapte generaţii, iar

pe acest fond a crescut gradul de asemănare dintre indivizii aflați în interiorul

populației, s-au consolidat foarte bine caracterele de producţie, reproducţie precum şi

cele care conferă o rezistență la factorii pedoclimatici specifici arealului de formare.

Fig. 1. Rase ginitoare participante la formarea rasei Awasi de Bacău

PREZENTAREA CARACTERELOR MORFOLOGICE

Exteriorul oilor din noua populație este specific raselor ce se caracterizează prin

producții ridicate de lapte. Sunt animale vioaie, se deplasează ușor și fără mare

efort pe terenuri accidentate sau pe cele situate în pantă, dovedind că dispun de un

foarte bun echilibru fiziologic.

Culoarea este compusă de tipul alb neuniform. Jarul situat pe

extremități, respectiv pe cap şi membre, are culoare maro, însă apar și unele

particularități de culoare, preponderent pe linia de profil a capului și pe bot se

regăsesc și fibre albe (fig. 2).

La naștere mieii prezintă culoarea maro de nuanțe diferite, cu unele zone

mai depigmentate pe trunchi sau cap (fig. 6), însă concomitent de avansarea în

vârstă învelișul pilos se depigmentează și devine alb (fig. 3).

Fig. 2. Forma și mărimea urechilor

și culoarea jarului de pe cap

Fig. 3. Culoarea la tineretul din noua populație

Trunchiul este mai dezvoltat pe lungime, coastele sunt slab arcuite, pieptul

relativ îngust, cavitatea toracică se lărgeşte şi se adânceşte către abdomen, ca la

rasele care aparțin tipului respirator (fig. 4).

Linia spinării are un traiect ușor ascendent de la greabăn către crupă

imprimând trunchiului un aspect piriform.

Crupa deși este largă, se prezintă teşită pe laturi, cu o trecere abruptă spre

coadă (fig. 11).

Coada este lungă, formată din 16 – 20 vertebre coccigiene, cu parte

superioară mai largă datorită prezenței a doi lobi bogați în țesut adipos (fig. 4).

Glanda mamară are o bună prindere în zona abdominal este acoperită de o

piele fina și elastică pe acre se regăsesc inserați fibre fine și albe. Este formată din

două jumătăți simetrici, iar prin dezvoltare indică o bună capacitate lactogenă.

Sfârcurile au valori medii pentru lungime de 3,875 ± 0,087 cm aspect

extrem de important deoarece arată și predispoziția rasei pentru mulsul mecanic

Fig. 4. Forma trunchiului, aspectul cozii și al glandei mamare

Dezvoltarea corporală în funcție de categoria de vârstă la tineret și adulte

Caracterul analizat

La populația din noul tip La rasa Țigaie

V% V%

Berbeci (n=120) 85,48 0,214 12,6 59,67 0,140 9,87

Oi adulte (n = 244) 57,66 0,087 9,87 44,35 0,078 11,14

Miori (n = 75) 61,57 0,147 10,74 43,54 0,34 0,140

Mioare (n = 240) 43,81 0,201 9,55 31,25 0,47 0,088

În cazul oilor mame greutatea corporală medie determinată pe cele 870 femele din nucleul de

reproducţie a fost de 57,66 kg, greutate vie superioară cu aproximativ 23% față de femelele locale de

rasă Țigaie.

Însă, prin faptul că în populaţie au fost şi oi care aveau o greutate vie mai mare de 75 kg ne

indică faptul că populaţia respectivă are potenţial şi doar prin masuri tehnologice minimale

(optimizarea condițiilor de întreținere și alimentația echilibrată) ar putea modifica greutatea medie a

populaţiei respective.

Analizând greutatea vie determinată pentru berbecii de reproducție care aparţin noii populaţii se

constată un grad bun al dezvoltării corporale. Media acestui parametru a fost de aproape 85,48 kg ceea

ce exprimă o bună condiţie de reproducător (tabel 1).

Categoriile reprezentate de tineretul ovin din anul precedent au un grad bun al dezvoltării

corporale. Mioarele aveau la momentul determinării, care a coincis cu sezonul de montă, o greutate

medie de 42,81 kg reprezentând aproximativ 85% din greutatea oilor adulte.

Tabel 1. Greutatea corporală în raport cu categoria de vârstă

Greutatea corporală a mieilor în perioada de alăptare.

În creşterea ovinelor şi îndeosebi pentru producţia de carne se dorește ca la naştere greutatea mieilor să

fie cât mai mare, recomandate fiind valorile cuprinse între limitele 4,5 și respectiv 5,5 kg.

În tabelul 2 sunt centralizate datele referitoare la evoluția masei corporale la masculi. Pentru a evalua și

cât mai bine și capacitatea lactogenă a mamelor au fost efectuate cântăriri și la vârste intermediare, respectiv la

20 zile, la 56 zile și la înțărcare, adică la 90 zile.

În ceea ce privește greutatea vie a mieilor de sex masculin, media acestui caracter a fost de 4,51 kg la

naștere și respectiv de 12,31 kg la 56 zile și 24,78 kg la momentul sistării alăptării (tabel 2).

În aceste condiții, se poate constata că pe intervalul primelor 28 zile masa vie acumulată este de 2,73 mai

mare față de valoarea medie de la naștere. La vârsta de 56 zile și la cea de înțărcare masa medie determinată

este mai mare cu 4,41 și respectiv de 5,5 ori comparativ cu greutatea medie de la naștere. Pentru lotul de

masculi de rasă Țigaie valorile medii ale greutății vii sunt ușor reduse la fiecare grupă de vârstă.

Caracterul analizatLa populația din noul tip La rasa Țigaie

V% V%

Greutatea la naștere (kg) 4.51 0.14 14.27 4,28 0,11 11,4

Greutatea la 28 de zile(kg) 12.31 0.21 7.61 13,65 0,14 9,11

Greutatea la 56 de zile(kg) 19.92 0.29 6.53 18,44 0,22 8,14

Greutatea la înțărcare (90 zile) 24.78 0.65 9.14 21,35 0,23 7,25

Spor mediu zilnic pe intervalul 0-28 zile (kg/zi) 0.28 0.00 6.08 0.33 0.00 0.00

Spor mediu zilnic pe intervalul 28-56 zile (kg/zi) 0.27 0.00 6.18 0,17 0,34 8,25

Spor total naștere-înțărcare (kg/cap) 20.27 20 0.54 17,07 0,27 9,05

Tabel 2. Situația comparativă a evoluției greutății vii la lotul de masculi aflați în perioada de alăptare

Evaluarea gradului de dezvoltare corporală pe baza măsurătorilor corporale şi a indicilor

corporali.

Analiza prin biometrie reprezintă o metodă obiectivă atunci când se doreşte o evaluare obiectivă a

dezvoltării corporale. După scopul urmărit, măsurătorile se împart în trei categorii: măsurători de masă, de

conformaţie şi de creştere. Pentru analiza mai obiectivă a dezvoltării corporale obişnuit se fac măsurători

pentru determinarea înălţimilor corporale, lungimilor, lărgimilor, adâncimii şi perimetrelor.

Faptul că înălţimea la spinare şi la şale prezintă valori apropiate (69,87 cm şi respectiv 69,19 cm)

denotă o linie superioară dispusă orizontal, iar datorită valorii mai mari la nivelul crupei (69,75 cm) crupa

este dispusă orizontal, deci populaţia respectivă are aptitudini mixte.

Valorile de 84,10 cm pentru perimetrul toracic şi respectiv de 7,11 cm pentru cel al fluierului indică o bună

dezvoltare corporală şi a sistemului osos. La fel ca și la categoriile adulte și la tineretul ovin din anul precedent se

observă o bună dezvoltare a țesutului osos, iar perimetrul fluierului a fost 7,81 cm la mioare și de 8,13 cm la

miori.

MăsurătoriLa berbeci La femele

±s V% ±s V%

Lungimea oblică a trunchiului 79.55 1.29 5.37 72.92 0.26 3.89

Înălțimea la greabăn 78.45 0.68 2.87 69.87 0.25 3.95

Înălțimea la spinare 77.18 0.58 2.51 69.19 0.28 4.44

Înălțimea la crupa 75.45 1.06 4.64 69.75 0.29 4.51

Înălțimea la baza cozii 69.27 0.71 3.42 64.77 0.39 6.59

Lărgimea toracelui 20.82 0.48 7.69 25.22 1.31 56.39

Adâncimea toracelui 33.91 0.39 3.83 30.27 0.33 11.86

Perimetrul toracic 98.00 1.34 4.54 84.10 1.78 23.04

Perimetrul fluierului 8.86 0.07 2.63 7.11 2.44 154.81

Indicele formatului corporal 101,40% 104,36

Indicele formatului corporal transversal 36,73% 36,09

Indicele osaturii 19,04 8,45

Indicele de masivitate 124,9 120,3

Tabel 3. Valorile medii ale dimensiunilor corporale la formele adulte ale noii populații (cm)

Evaluarea indicatorilor specifici activităţii de reproducţie.

Prin obținerea unui indice al fecundității cu valori mai mari de 94% populația respectivă dovedește o

calități bune pentru activitatea de reproducție, iar valorile medii sunt similare ca cele determinate pentru

rase foarte bine consolidate genetic. Afirmația respectivă este susținută de faptul că la lotul format din

femele de rasă Țigaie, valoarea medie a indicelui de fecunditate la adultele rasei a fost mai mic cu

aproximativ 1%, iar la mioare diferența este de peste 5%.

Prolificitatea reprezintă un caracter extrem de important pentru perpetuarea speciilor. Analiza acestui

indicator la cele două categorii de vârstă a permis obținerea unor valori medii apropiate valoric. Astfel în

cazul oilor adulte acest indice a avut o valoare medie determinată de 108,74% pe când la mioare media

caracterului respectiv a fost peste 2 puncte procentuale mai mare.

Specificare U.M.Lot populație de tip nou Rasa Țigaie

adulte mioare adulte mioare

Femele repartizate la montă

ind

iviz

i

300 110 250 85

Femele montate 300 104 247 76

Femele cu monte repetate 56 21 3 11

Femele fătate 286 104 247 82

Miei fătați 311 115 275 83

Miei neviabili - 2

Indici de reproducție

Indicele de fecunditate%

95,33 94,54 94,54 89,41

Indicele de prolificitate 108,74 110,80 111,33 101,21

Tabel 4. Situația montelor, fătărilor și a indicilor de reproducţie

PREZENTAREA CARACTERELOR DE PRODUCȚIE SPECIFICE NOII POPULAȚII DE OVINE

Producția de lapteValorile producţiei medii totale de lapte obținute pe durata unei lactații de 205 zile sunt

prezentate în tabelul 4. Din analiza datelor se constată faptul că populaţia de oi de lapte a realizat

139,67 kg.

Acest nivel al producției totale de lapte este mai mare cu 29,28 % mai mult comparativ cu cel

înregistrat la populaţia formată din oi Ţigaie de la care pe același interval și în aceleași condiții s-a

obținut o producție medie totală de 98,77 kg.

De asemenea, producţia medie totală de lapte obținută de la rasa Awasi de Bacău a fost

superioară cu 32,20 % față de nivelul cantității totale de late obținută de la femelele metise La x Ti, la

care nivel atins a fost de doar 94,70 kg.

Specificare TiNoua populație

de lapte

Metiși F1 La x

Ti

n 140 115 14

98,77 139,67 94,70

1,29 1,61 3,57

V % 15,43 12,34 14,09

s 15,2448 17,2384 13,3515

LimiteMinimă 76,82 97,15 76,82

Maximă 138,89 187,99 115,24

Tabel 5. Producţia totală de lapte la noua populație comparativ cu alte populații de

ovine (kg)

Fig. 5. Reprezentarea grafică a producţiei de lapte comparativ cu alte populații

Din analiza grafică redată în figura 5 se constată faptul că atunci când luăm ca referință

producția de lapte obținută de la rasa autohtonă Țigaie, în aceleași condiții și în aceeași lactație

de la oile rasei de tip nou se obține o producție de lapte superioară cu peste 25%, aspect extrem

de important în obținerea unor rezultate economice mai mari la nivelul fiecărei exploatații.

Producția de carne

În cadrul cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că între cele două loturi există o diferențiere

evidentă pentru caracterele în baza căreia se determină randamentul la scarificare. Deși greutatea vie la

sacrificare, în cazul lotului format din indivizii noii populații Awassi de Bacău, a fost mai mare cu 1,380

kg prin faptul că părțile din carcasă care nu sunt incluse în randament au avut o greutate mai mare cu

270 g a făcut ca valoarea randamentului să fie mai redusă cu 2,7% față de valoarea medie determinată la

Țigaie.

Evaluarea bazată pe analiza indicilor specifici arată că la carcasele provenite de mieii de rasă

Țigaie se constată un raport mai bun între lărgimea carcasei la jigou şi lungimea dorsală a carcasei. Acest

întărește faptul că din punct de vedere al conformației la Țigaie carcasele sunt mai bine exprimate prin

caracterele de bază, favorizând o mai bună dezvoltare a maselor musculare în părțile esențiale.

Indicele lărgimii carcasei exprimă existența unui raport mai favorabil la carcasele mieilor de rasă

Țigaie între dimensiunile de lărgime determinate la piept şi la nivelul jigoului.

Indicele dezvoltării jigoului prezintă în ambele cazuri valori extrem de apropiate, aspect ce indică o

bună proporționalitate a acestei regiuni de măcelărie și un raport favorabil între perimetre și lungime,

facilitând o bună dezvoltare a maselor musculare îndeosebi în regiunea superioară.

Specificare UMAwassi de

Bacău

Țigaie

Vrancea Bacău Vaslui

Greutate înainte de sacrificare kg 30,13±088 32,75 ±0,39 26,40 ± 0,28 24,00 ± 0,54

Carcasă kg 13,33±0,44 13,48 ±0,62 10,50 ± 0,21 9,00 ± 0,38

Piele kg 3,14±0,08 3,20 ± 0,15 2,40 ± 0,12 1,90 ± 0,23

Picioare kg 0,65±0,24 0,61 ± 0,06 0,60 ± 0,08 0,60 ± 0,03

Cap kg 1,22±0,05 1,21 ± 0,24 1,15 ± 0,32 1,20 ± 0,22

Masa viscerală kg 5,81±0,24 6,04 ± 0,54 9,05 ± 0,66 8,32 ± 0,51

Plămâni kg 0,39±0,36 0,42 ± 0,31 0,35 ± 0,14 0,45 ± 0,41

Inima kg 0,14±0,47 0,13 ± 0,03 0,11 ± 0,07 0,11 ± 0,2

Ficat kg 0,41±0,09 0,43 ± 0,04 0,40 ± 0,01 0,52 ± 0,05

Splina kg 0,07±0,04 0,07 ± 0,01 0,07 ± 0,01 0,07 ± 0,01

Rinichi kg 0,23±0,07 0,23 ± 0,08 0,16 ± 0,04 0,19 ± 0,06

Testicule kg 0,27±0,09 0,31 ± 0,04 0,30 ± 0,02 0,15 ± 0,05

Sînge kg 0,8±0,04 0,80 ± 0,18 1,00 ± 0,12 0,80 ± 0,17

Conţinut gastro-intestinal kg 0,9±0,09 0,91 ± 0,07 0,31 ± 0,08 0,69 ± 0,07

Tabel 6. Rezultate obţinute la sacrificare şi tranşare a carcaselor

Toate aceste rezultate indică faptul că mieii îngrășați care au aparținut noii populații au

aproximativ același ritm al acumulărilor de masă corporală pe durata îngrășării aspect care atrage

relativ același grad al dezvoltării corporale la finalul tehnologiei aplicată la îngrășare.

Evaluarea calităţii şi a conformaţiei carcaselor

CategoriaGenotip

Țigaie Awassi de Bacău

după conformaţie (%)

S

E

U

R

O

P

-

-

19,67

60,66

19,67

-

-

-

-

50,00

33,33

16,77

după grad de îngrăşare (%)

1

2

3

4

5

-

16,67

33,33

50,00

-

-

25,00

50,00

25,00

-

Tabel 6. Clasificarea carcaselor în conformitate cu standardul din U.E.

Evaluarea carcaselor după gradul de îngrășare s-a realizat pe baza analizei modului de

distribuţie a grăsimii pe partea internă și pe cea externă a carcasei, iar rezultatele obținute sunt

prezentate în tabelul 6.

Referitor la distribuţia grăsimii pe suprafaţa externă a carcaselor s-a constatat că în timp ce la

ras locală ţesutul de seu era mai gros pe linia superioară și în zona posterioară, la carcasele obţinute

prin sacrificarea indivizilor din noua populație se înregistra o uniformizare a stratului de grăsime şi o

dispersie în strat mai subțire pe fața externă a carcasei.

Fig. 6. Carcase de tineret îngrășat (stânga Tigaie și dreapta noua populație)

Pe baza observațiilor rezultă că la Țigaie gradul de îngrășare a fost mai evident

întrucât proporția carcaselor care îndeplineau cerințele minime de încadrare în clasa 4 a fost

de 50% iar la cele rezultate din îngrășarea indivizilor din noua populație majoritatea au fost

încadrate în clasa a treia, respectiv 50%.

Producția de lână

Lungimea lânii și a șuviței s-a determinat direct pe animal, măsurând distanța de la bază la

vârful fibrelor majoritare care formează scheletul șuviței. La berbecii pepinieri lungimea fibrelor

lungi și groase, care formează scheletul șuviței, a avut valori medii mai mari cu aproximativ 5,98%

față de media aceluiași caracter determinat, însă, la oile adulte.

Categoria

de vârstă

Lungimea fibrelor din șuviță (cm)Finețea fibrelor din șuviță

(μm)

scurte intermediarelungi și

groasescurte intermediare

lungi și

groase

Berbeci 8,31±0,10 12,58±0,20 14,87±0,38 26,20 ±0,21 26,77±0,14 32,07±0,31

Miori 11,04±0,08 14,10±0,33 17,28±0,41 25,30±0,18 26,47±0,77 31,87±0,51

Oi 8,08 ± 0,31 11,74±0,51 13,98±0,27 27,22±0,21 25,04±0,81 32,88±0,47

Mioare 10,84±0,31 13,25±0,41 16,84±0,30 26,14±0,55 24,53±0,74 32,15±0,38

Tabel 7. Lungimea și finețea fibrelor de lână la noua populație

Analiza grosimii fibrelor evidențiază valori mai mici la categoriile de tineret pentru cele trei tipuri de fibre

care intră în structura șuviței. La miori valoarea medie a fibrelor care domină în structura șuviței a fost de

31,87±0,51 μm și de 32,15±0,38 μm la mioare.

Randamentul lânii la spălare

Categoria

de vârstă

Randament

la spălare

(%)

Proporția categoriilor de fibre care compun

șuvița de lână (%)

scurte intermediare lungi și groase

Berbeci 83,13±0,08 32 51 17

Miori 85,40±0,07 33 55 12

Oi 82,31±0,09 31 53 16

Mioare84,57±0,

4134 56 10

În urma determinărilor efectuate pe probe de lână recoltate din cojocul de lână se constată faptul

că valorile medii sunt mai mari de 80% (tabel 8). Acest lucru este posibil deoarece noua populație

având o lână mixtă cantitatea de usuc din masa lânii este mai mică.

Tabel 8. Randament și proporția fibrelor din șuviță

Evaluarea producţiei cantitative de lână

Analiza producției de lână s-a făcut pe baza datelor obținute în urma campaniei de tuns

efectuată în anul în care a fost aplicat controlul acestui caracter.

În urma prelucrării statistice a datelor obținute în urma cântăririi cojocului obținut de la

categoriile repartizate la tuns arată unele diferențe.

Cele mai mari producții se obțin de la berbecii pepinieri și de la miori. La aceste

categorii cantitatea medie de lână a fost de aproximativ 3 kg la berbecii peinieri și de 2,25

kg la miori (tabel 9).

Categoria de

vârstăn s V% max min

Berbeci 8 2,95 0,125 0,251 8,530 3,2 2,6

Miori 16 2,25 0,259 0,7323 32,573 3,2 1

Oi adulte 74 1,646 0,058 0,501 30,455 2,8 1

Mioare 40 1,690 0,090 0,405 23,970 2,1 1

Tabel 9. Cantitatea medie de lână și parametrii statistici determinați pentru noul tip de ovine

CONCLUZII

Opțiunea pentru utilizarea încrucișărilor de ameliorare în vederea formării

unei populații de tip nou cu performanțe productive superioare s-a dovedit a fi o

soluție tehnică pozitivă care permite ca timpul de creștere a performanțelor pentru

producția de lapte la ovine să se reducă considerabil comparativ cu aplicarea

ameliorării performanțelor în rasă curată.

Utilizarea rasei Awassi a fost benefică și a permis atingerea obiectivului

principal al cercetărilor întrucât la lotul metis rezultat prin participarea acestei rase

la încrucișare producția medie totală de lapte obținută în decursul unei lactații de

205 zile a fost superioară cu peste 28% comparativ ci nivelul aceluiași caracter

determinat la lotul format din femele locale Țigaie.

Noua populație de ovine se distinge prin aspect exterior diferit, prin

caractere de producție și reproducție bine consolidate și are un grad ridicat de

adaptare la noi condiții deoarece se regăsește în creștere și exploatare și în partea de

sud-est și de sud a țării

BACĂU, 2018 DIRECTOR PROIECT

Prof. univ. dr. Constantin PASCAL