planul judeŢean de gestionare a deŞeurilor · 6 tip de deşeu cod (lista europeană a...

1

Judeţul Bihor

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

IANUARIE – 2009

2

CUVÂNT ÎNAINTE

În practica Uniunii Europene, gestionarea deşeurilor este considerată o componentă specifică a serviciilor de utilităţi publice căreia i se dă aceeaşi importanţă ca şi alimentării cu apă şi canalizare, energiei termice sau asigurării infrastructurii de transport.

La fel ca şi în aceste domenii, planificarea gestionării deşeurilor se face pe baza unui plan care se adaptează la cerinţele nou apărute, avându-se în vedere creşterea anuală a cantităţilor de deşeuri şi îngrijorarea stârnită de acest fapt la nivelul factorilor de decizie din administraţie şi protecţia mediului. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) a fost elaborat în baza prevederilor legislative europene, naţionale şi regionale, fiind un instrument de planificare pe baza căruia se poate obţine asistenţă tehnică şi suport financiar din partea UE. Scopul acestui plan este să promoveze cooperarea între autorităţile administraţiei publice judeţene şi cele locale, pentru a creea şi dezvolta un sistem integrat de management al deşeurilor, sistem realizat pe baza conceptului de dezvoltare durabilă adică, să asigure satisfacerea necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Elaborarea PJGD s-a făcut în cadrul grupului de lucru format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, administraţiei locale, operatori de salubritate, instituţii descentralizate şi ONG-uri. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, fie prin furnizarea de informaţii, fie prin participare directă. Din acest motiv, felicit şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit prin eforturile lor colective la realizarea prezentului document. Ştim ce avem de făcut! Dorim să fim un judeţ de nivel european! Pentru aceasta, trebuie să ne asumăm toate responsabilităţile ce ne revin din acest demers, de la nivelul instituţiilor responsabile până la agenţi economici sau simpli cetăţeni. Modul cum gestionăm deşeurile este, în fond, un indicator al calităţii vieţii în judeţul nostru şi al nivelului de civilizaţie la care am ajuns.

3

Atunci cînd vrem să apreciem nivelul de evoluţie al societăţii, în general sau al unei comunităţi, în special, ţinem cont de relaţia socială ce se stabileşte, pe de o parte, între membrii ei iar pe de altă parte, între comunitatea de persoane şi autoritatea conducătoare. Gradul de satisfacere a oricăror deziderate de ordin social este indisolubil legat de modul în care aceste relaţii sociale se îngemănează şi se completează.

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor la elaborarea căruia a participat activ şi Agenţia de Protecţie a Mediului Bihor nu este altceva decât un instrument de programare conceput cu scopul de a satisface o nevoie socială acută a vremurilor noastre, aceea de a trăi într-un climat sănătos, într-o armonie cu mediul înconjurător. Acest Plan este totodată o provocare adresată în egală măsură atât celor care urmează să îl implementeze precum şi cetăţenilor judeţului Bihor.

Planul este parte componentă a unei strategii naţionale şi regionale adoptate în domeniul gestionării deşeurilor şi constituie în acelaşi timp o acţiune menită să ne alinieze la standardele europene prevăzute în cuprinsul capitolului 22 - Mediu al Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. A fost elaborat de un grup de lucru format din specialişti ai Consiliului Judeţean Bihor şi ai A.P.M. Bihor, în data de 22.12. 2008 obţinând Avizul de Mediu cu nr. 12 NV din partea Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului Cluj-Napoca. Având în vedere obligaţiile pe care le avem faţă de generaţiile viitoare acţiunile din Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor vor fi implementate până în 2013 confirmând astfel gândirea pe termen mediu a societăţii actuale în contextul unei dezvoltări durabile. Adresăm mulţumiri tuturor celor care prin efortul lor au făcut posibilă elaborarea acestui plan şi solicităm populaţiei, agenţilor economici, factorilor de răspundere din instituţii şi autorităţi să sprijine aplicarea lui astfel încât prin conjugarea tuturor eforturilor modul nostru de convieţuire cu mediul înconjurător să se schimbe în sens pozitiv. Director executiv APM Bihor Ec. Călin MOCAN

4

1. INTRODUCERE

Directiva cadru 2006/12/EC prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu prevederile directivelor relevante.

Legea nr.27/2007 privind aprobarea OUG nr.61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să fie elaborate de către consiliile judeţene în colaborare cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, în baza principiilor si obiectivelor din Strategia Nationala şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobate prin HG nr.1470/2004 din Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 N-V, aprobat prin Ordinul MMGA/MIE nr.1364/2006, respectiv nr.1499/2006.Deasemenea, la elaborarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor (PJGD Bihor) s-a avut in vedere Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deseurilor, aprobat prin Ordinul nr. 951/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor se aprobă prin Hotărârea de Consiliul Judeţean, după parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi obţinerea avizului de mediu, conform HG nr.1076/2004.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este în deplină conformitate cu principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu cerintele impuse prin Aquis-ul comunitar de mediu transpus in legislatia romana si noi prevederi legislative europene.

Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

Asigurarea unui cadru pentru un sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor are ca scop: - Definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi

ţintele Planului Naţional şi Regional de Gestionare a Deşeurilor. - Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel

judeţean. - Să servească realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al

deşeurilor la nivel judeţean şi ca bază în vederea stabilirii necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor.

- Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării necesare.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.121/2007 s-au alocat 250 mii lei pentru

întocmirea documentaţiilor necesare realizării staţiilor de transfer în municipiile şi oraşele: Aleşd, Beiuş, Marghita, Salonta, Săcuieni şi Ştei, iar pentru Valea lui Mihai suma alocată a fost pentru întocmirea documentaţiei necesară reecologizării şi închiderii gropii de gunoi.

Amplasamentele pentru staţiile de transfer au fost stabilite prin Hotărâri de consilii locale după cum urmează:

5

- Primăria mun. Beiuş HCL nr.53/30.08.2006 - Primăria mun. Marghita HCL nr.82/29.08.2006 - Primăria mun. Salonta HCL nr.171/11.08.2006 - Primăria oraş Aleşd HCL nr.118/30.08.2006 - Primăria oraş Săcuieni HCL nr.70/31.07.2006 - Primăria oraş Ştei HCL nr.88/17.08.2006 - Primăria oraş Valea lui Mihai HCL nr.98/20.11.2007

Prevederi legislative.

Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe principale:

legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care conţine

prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive;

legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri şi PCT-uri; nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan;

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor – regelementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea deşeurilor prin depozitare;

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor

Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. În Anexa I este

prezentată o sinteză a legislaţiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor.

Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

Deşeurile care fac obiectul prezentului PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile

conform Listei europene a deşeurilor şi HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

6

Tip de deşeu Cod

(Lista europeană a deşeurilor; HG

856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ industrie; instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat:

fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)

deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)

alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri

din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 21*

20 01 23*

20 01 35*

20 01 36

Structura PJGD.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor cuprinde următoarele capitole:

1. Introducere 2. Prezentarea situaţiei existente 3. Obiective şi Ţinte Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje 5. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare):

- Deşeuri periculoase din deşeurile municipale; - Deşeurile de echipamente electrice şi electronice; - Vehicule scoase din uz; - Deşeuri din construcţii şi demolări; - Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.

6. Evaluarea AlternativelorTehnice 7. Calculul Capacităţilor Necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale. 8. Estimarea Costurilor. 9. Măsuri de Implementare (Plan de Acţiune). 10. Plan de Monitorizare.

7

Anexe: -ANEXA I - Legislaţia privind deşeurile -ANEXA II - Agenţi de salubritate -ANEXA III - Societăţi specializate în tratarea deşeurilor în vederea reciclării -ANEXA IV - Proiecte privind gestionarea deşeurilor

Orizontul de timp al PJGD.

Orizontul de timp al PJGD este 2005-2013. Anul de referinţă luat în considerare la momentul elaborării Planului Judeţean este

anul 2005, informaţiile referitoare la operatorii de salubrizare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare precum şi la instalaţiile de gestionare a deşeurilor vor fi prezentate pentru anul anterior PJGD notat cu “a„ respectiv anul 2006.

Conform Ordinului 951/2007 al MMDD Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor se revizuiesc în termen de 6 luni de la revizuirea PRGD.

Impactul asupra comunităţii.

Tradiţia eliminării deşeurilor în zonele urbane presupune utilizarea unei scheme simple de gestionare a deşeurilor, adică colectarea în amestec şi depozitarea finală în depozitele neconforme existente. Lucrurile se simplifică şi mai mult în cazul unor localităţi rurale unde deşeurile sunt aruncate în cursurile de ape sau depozitate în aşa zisele gropi de gunoi, care sunt de fapt depresiuni geografice naturale sau gropi rezultate în urma unor excavaţii în cariere pentru construcţii.

Desigur, prin implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor situaţia se va schimba radical, accentul se va pune pe protecţia mediului înconjurător cu consecinţe favorabile asupra stării de sănătate a populaţiei şi a aspectului estetic al localităţilor. Pe de altă parte gestionarea integrată a deşeurilor determină taxe de salubritate mai mari decât în prezent.

În principal se vor intreprinde urătoarele acţiuni: - depozitele neconforme din mediul urban urmează să-şi sisteze activitatea

conform calendarului aprobat prin HG nr.349/2005 iar spaţiile de depozitare din mediu rural trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi introducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere.

- vor fi realizate 7 staţii de transfer, câte una în fiecare microregiune, la care vor fi arondate localităţile componente, urmând ca depozitarea finală să se facă la Depozitul Ecologic Oradea care se va dezvolta etapizat pe întreaga perioadă de funcţionare, adică perioada 2005-2025.

- colectarea deşeurilor va trebui să fie extinsă, mai ales în mediul rural, astfel încât gradul de acoperire cu servicii de salubritate să fie de 100% la data punerii în funcţiune a staţiilor de transfer. Acest lucru va obliga administraţiile publice locale să concesioneze serviciul public de salubritate sau să înfiinţeze serviciu propriu, iar cetăţenii vor trebui să încheie contracte de salubritate cu firmele prestatoare. Pentru anul 2009 gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuie să fie de 100% în mediul urban şi 90% în mediul rural, iar la prognoză se folosec aceste procente.

- un deziderat de realizat va trebui să fie implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, atât la generator cât şi prin intermediul punctelor de colectare ce vor fi amenajate şi echipate cu

8

containere standardizate pe tipuri de deşeuri. Această activitate de sortare a deşeurilor va necesita implicarea populaţiei şi schimbarea obiceiurilor în fiecare gospodărie.

- pentru eliminarea deşeurilor biodegradabile, populaţia va fi încurajată să composteze aceste deşeuri în gospodăria proprie respectiv, vor fi dirijate spre platformele de compostare din cadrul staţiilor de transfer.

- deşeurile menajere periculoase vor putea fi predate la schimb distribuitorilor sau vor fi colectate separat de la populaţie de către operatorii de salubritate, depozitate temporar în cadrul staţiilor de transfer şi predate depozitelor de materiale de construcţii, depozitelor de produse farmaceutice sau unităţilor comerciale de tipul en-gros Cash&Carry şi hipermarket. În acest scop Consiliul Judeţean Bihor poate încheia un protocol de cooperare cu aceşti parteneri în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată.

- vehiculele scoase din uz (VSU) vor fi eliminate prin predarea lor către operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a VSU în cadrul progranului RABLA – program de stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional.

- deşeurile din construcţii şi demolări necontaminate vor fi colectate separat de restul deşeurilor, vor fi sortate şi prelucrate în vederea utilizării lor la prepararea betoanelor sau la lucrări de reparaţii a drumurilor. Fracţiunea care nu poate fi valorificată va fi eliminată prin depozitare, iar în acest sens administratorul depozitului va stabili tarife diferenţiate pe categorii de deşeuri. Transportul acestui tip de deşeuri se face de către operatorul de salubritate la cerere, de către societatea de construcţii sau personal de către deţinător. În ceea ce priveşte deşeurile contaminate se vor lua măsuri de tratare şi/sau eliminare prin depozitare în depozite pentru deşeuri periculoase, în funcţie de fiecare caz în parte, de tipul şi gradul de contaminare.

- modalitatea de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) va fi determinată de opţiunea deţinătorului care poate decide să le predea la schimb distribuitorilor, la cumpărarea unui produs nou din aceeaşi categorie, sau operatorului de salubritate care apoi le va depozita provizoriu în cadrul staţiilor de transfer unde vor fi amenajate puncte de colectare. După stabilirea şi realizarea unui punct judeţean de colectare a DEEE, toate aceste deşeuri vor fi dirijate către acesta în vederea dezmembrării şi valorificării lor. Un aspect important în gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice îl reprezintă atingerea ţintelor de recuperare şi reciclare, prin utilizarea materialelor rezultate în urma dezmembrărilor ca noi surse de materii prime secundare.

- periodic se vor face campanii de informare şi conştientizare a populaţiei privind practicile legate de colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. În dezbaterile publice care se vor organiza în cadrul procedurilor de evaluare strategică de mediu, cetăţenii vor avea ocazia să-şi spună părerea cu privire la modul de gestionare a deşeurilor.

- administraţia locală are obligaţia de a asigura desfăşurarea în bune condiţii a întregului proces de gestionare a deşeurilor respectiv, de a informa şi justifica modul de stabilire a taxelor de salubrizare ce vor fi suportate de populaţie.

9

Lista abrevierilor şi definiţiile termenilor de specialitate.

APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ARAM Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu C&D Construcţii şi demolări CJB Consiliul Judeţean Bihor DA Deşeuri de ambalaje DBM Deşeuri biodagradabile municipale DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice HCJ Hotărârea Consiliului Judeţean HG Hotarârea Guvernului României ICIM Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru

Protecţia Mediului –ICIM –Bucureşti INS Institutul Naţional de Statistică MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile PJGD Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor PNGD Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor SNGD Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor ST Staţie de transfer TMB Tratare mecano-biologică VSU Vehicule scoase din uz

10

2. PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE

2.1 Descriere generală a judeţului

2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului

Descrierea poziţiei judeţului

Judeţul Bihor este situat în partea de N-V a României între paralelele 46,23 şi 47,35 latitudine nordică şi meridianele 21,26 şi 22,48 longitudine estică. Se învecinează la vest cu judeţele Hajdu-Bihar şi Békeş din Ungaria având astfel zonă de frontieră cu ţara vecină pe o porţiune de peste 150 km. Limita nord-estică îl separă de judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba iar la sud se învecinează cu judeţul Arad.

Figura 2-1 Judeţul Bihor

11

Suprafaţa judeţului

În baza Legii 151/1998, judeţul Bihor s-a asociat cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj formând în acest fel Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest care are o suprafaţă totală de 34.159 km2, ceea ce reprezintă 14,32% din suprafaţa ţării. La rândul său judeţul Bihor care ocupă o suprafaţă de 7.544,27 km2 este judeţul cu cea mai mare suprafaţă din regiune, având o pondere de 22% din suprafaţa totală a regiunii.

Figura 2-2 Judeţele regiunii 6 N-V.

Utilizarea terenului Tabel 2-1 Suprafaţa totală a judeţului Bihor, la data de 31.12. 2006.

Suprafaţa totală,din care: Suprafaţa totală agricolă Suprafaţa totală neagricolă

7.544,27 km2 4.969,07 km2 2.575,20 km2

Sursa: Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor. Tabel 2-2 Utilizarea terenului agricol, la data de 31.12. 2006.

Suprafaţa totală

agricolă, din care:

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

4.969,07 km2 3.093,27 km2 1.362,01 km2 446,15 km2 20,57 km2 47,07 km2 Sursa: Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor. Tabel 2-3 Utilizarea terenului neagricol, la data de 31.12. 2006.

Suprafaţa totală

neagricolă, din care:

Păduri şi alte

terenuri forestiere

Terenuri cu ape şi ape cu

stuf

Căi de comunicaţie şi căi ferate

Trerenuri ocupate de construcţii şi curţi

Terenuri degradate şi neproductive

2.575,20 km2

1.972,39 km2

136,02 km2

141,61 km2

227,71 km2

97,47 km2

Sursa: Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor.

12

Relieful judeţului În ceea ce priveşte relieful, reflex al structurii geologice, în judeţul Bihor se găsesc toate marile unităţi de relief, fapt care conferă un cadru deosebit pentru dezvoltare precum şi o anumită specificitate faţă de alte zone ale ţării.

Relieful judeţului se încadrează în limita a trei unităţi geografice majore: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni. Cea mai ridicată formă de relief este formată din masivele muntoase Bihor şi Vlădeasa (în estul judeţului) iar Câmpia Tisei este cea mai joasă treaptă (situată în partea vestică a judeţului).

dealuri si depresiuni

32%

zona montana24%campie

44%

Figura 2- 3 Trepte majore de relief în judeţul Bihor

Sursa: Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului

Zona muntoasă este reprezentată pe teritoriul judeţului prin Munţii Bihorului care au altitudini cuprinse între 1200 şi 1800 m, culminând în Vârful Cucurbăta Mare la 1849 m şi alţi munţi cu altitudine mai mică cum ar fi Munţii Codru Moma, Munţii Pădurea Craiului şi Muntele Şes (Plopiş).

Dealurile vestice se desfăşoară imediat sub munţi ca o treaptă prelungită iar altitudinea lor scade de la cca 600 m cât au în vecinătatea munţilor până la aproximativ 200 m, deasupra Câmpiei Crişurilor.

Câmpia Crişurilor, ca parte a Câmpiei de Vest are două unităţi distincte Câmpia înaltă şi Câmpia joasă. Pe de altă parte ea este compusă din Câmpia Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crişul Repede şi Barcău respectiv Câmpia Salontei la sud de Crişul Negru.

Geologia Din punct de vedere geologic, judeţul Bihor se extinde peste trei mari unităţi structurale: munte – zona cristalino-mezozoică, depresiuni intramontane-bazine neogene şi câmpie-Depresiunea Panonică.

În cadrul judeţului, pe suprafaţa de 496.907 ha se întâlnesc o mare varietate de soluri distribuite neuniform în funcţie de condiţiile pedo-climatice. Ponderea o deţine luvosolurile cu 115.595 ha reprezentând 29% din suprafaţă, urmată de aluviosoluri în jur de 50.000 ha cu o pondere 12%, eutricomlasoluri aprox. 45.000 ha reprezentând 11%, cernoziomuri în jur de 38.000 ha reprezentând 10%.

Datorită acestor tipuri de soluri, din punct de vedere calitativ 41,6% reprezintă solurile din clasele I-II restul fiind din clasele III-IV ceea ce denotă o bună pretabilitate pentru cultura plantelor agricole.

13

Clima

Clima judeţului se află sub influenţa circulatiei vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului şi particularităţile locale determină existenţa unor nuanţe variate ale climei temperat-continentale moderate.

Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse între 10-11oC în zona de câmpie (10,4oC la Oradea), 7-10oC în zona de deal şi de munţi joşi şi 2-7oC în munţi (sub 2 oC pe culmile înalte).

Media anuală a precipitaţiilor creşte de la câmpie, 600-700 mm/an, spre regiunile deluroase (700-1000 mm/an), şi regiunile de munte, 1000-1400 mm/an.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice şi cele din sector nordic.

Hidrologie Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal de:

- râurile: Crişul Repede (148 km din care 101km pe teritoriul judeţului), având afluenţi Valea

Drăganului, Valea Iadului, Petea Crişul Negru (164 km din care 136 km pe teritoriul judeţului),având afluenţi Crişul

Pietros, Crişul Băiţei, Văile Roşia, Meziad, Sighiştel, Văratec, Finiş Barcăul (116 km din care 66 km pe teritoriul judeţului)

- lacurile mai importante: Lacuri naturale – Tăul Mare, Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf Lacuri artificiale – la Cefa, Inand, Tămaşda, Homorog Lacuri de acumulare – pe Valea Iadului şi pe Crişul Repede la Tileagd şi Lugaş

-izbucuri şi ape subterane: Majoritatea se integrează în ariile protejate: Izbucul Galbenei, Izbucul Ponor, Izvorul

Ursului, Izbucul Topliţei de Roşia, Izbucul intermitent de la Călugari,etc.

Vegetaţie

Câmpia Banato-Crişană se încadrează în regiunea geobotanică vestică cu 3 subregiuni geomorfologice caracterizate prin ecosisteme de tip balcanic cu specii de cer şi gârniţă precum şi central european format din stejar şi fag.

Regiunea cuprinde o vegetaţie halofilă, acvatică, palustră precum şi asociaţii de luncă similare. Câmpia vestică este dominată de două zone dispuse pe axa N-S, din cauza influenţei Munţilor Carpaţi, respectiv silvostepa în vest unde cea mai mare parte a vegetaţiei cca.40% este ocupată de culturi agricole (grâu, porumb, sfeclă de zahăr, rapiţă, floarea soarelui şi culturi furajere) şi zona pădurilor în est predominant fiind stejarul, fagul, gorunul şi coniferele.

În zona de silvostepă vegetaţia se compune din graminee (păiuş, festucă, golomăţ) şi diferite specii perene de trifoliene. Vegetaţia intrazonală şi azonală este reprezentată de vegetaţia de luncă (zăvoaie de plop, salcie, ariniş) acoperite cu un strat de papură, pipirig, rogoz precum şi arealele umede (zona Salonta) cu vegetaţie specifică sărăturilor (iarba porcului) iar în zona Valea lui Mihai o vegetaţie specifică (arenicolă) nisipurilor presărate cu diverse specii de salcâm.

Odată cu creşterea altitudinii până la 600 m, vegetaţia cuprinde etajul stejarului intercalat cu o vegetaţie specifică formată din graminee şi leguminoase formând păşuni şi fâneţe care ocupă aproximativ 4% din suprafaţa judeţului intercalate fiind cu suprafeţe reduse de culturi agricole.

14

Între 600-1000 m este instalată zona fagului şi gorunului presărat cu o vegetaţie mai săracă urmată fiind de zona molidului şi brad între 1000-1650 m precum şi de diverse specii de arboret din familia coniferelor.

Zona subalpină cuprinde înălţimile de peste 1650 m în zona Masivelor Bihor şi Vlădeasa, unde datorită altitudinii vegetaţia are o reprezentare săracă (ţepoşică, păiuş, pestriţ şi iarba vântului) predominând specii ca brad, molid precum şi diverşi arbuşti de conifere.

Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor, între altitudinile de 1200 şi 1600 m. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba), şi de asemenea se întâlnesc foarte rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata). Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, ca rezultat al inversiunilor termice, există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se învecinează direct cu pajiştile montane.

Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcţie de relief, substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie.

Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane, păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus montana), frasin (Fraxinus excelsior), cireş sălbatic (Cerasus avium), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula verrucosa), scoruş de munte (Sorbus aucuparia), salcia de munte (Salix caprea), nucul (Juglans regia), etc. Datorită condiţiilor locale de sol, climă şi topografie, acest cadrul general schiţat prezintă unele modificări, perturbări şi inversiuni.

Numeroase specii de plante valoroase, răspândite pe întreg teritoriu judeţului sunt

ocrotite de lege ca: sângele voinicului, laleaua pestriţă, nufărul termal, strugurii ursului, narcisa, adăpostite aproximativ în peste 60 de rezervaţii naturale.

Resurse Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), teren arabil cultivat în special cu cereale păioase (grâu, orz, orzoaică), porumb şi plante tehnice (cartofi, floarea soarelui, rapiţă, sfeclă) păşuni şi fâneţe naturale. Resursele naturale ale subsolului sunt reprezentate prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai), mezotermale (Răbăgani si Tămăşeu) şi ape minerale (Tinca şi Stâna de Vale), iar resursele minerale sunt reprezentate de cărbuni, în special lignit (Popeşti, Borumblaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului). Nu în ultimul rând trebuiesc amintite metalele rare şi radioactive din zona Ştei.

2.1.2 Arii protejate

Ariile protejate reprezintă zone în care s-au luat măsuri speciale de gestionare care să răspundă cerinţelor de supraveghere, protecţie şi asigurare a valorii ecologice a spaţiului natural. În acest fel ele îşi aduc o contribuţie importantă la conservarea diversităţii biologice şi a resurselor naturale, iar legislaţia de mediu conferă cadru pentru întărirea capacităţii instituţionale în acest domeniu.

15

Judeţul Bihor are un număr total de 64 de rezervaţii naturale protejate de importanţa naţională dintre care 26 aflate pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, fiind primul judeţ din regiunea NV şi al doilea judeţ din ţară din punctul de vedere al ariilor naturale protejate.

Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate însumează 30.867 ha ceea ce reprezintă 4,09% din suprafaţa judeţului, iar din această suprafaţă 30.545 ha aparţin Parcului Natural Munţii Apuseni reprezentând cca. 40,3% din suprafaţa totală a acestuia.

Tabel 2-4: Arii protejate declarate la nivel naţional: 64

Nrcrt

Ju-det

Cod arie

Denumirea ariei naturale protejate

Suprafata (ha)

Categoria IUCN

Localizare (localitate)

1 BH 2.142 Pietrele Galbenei 6,300 III g Pietroasa

2 BH 2.143 Piatra Bulzului 1,400 III g Pietroasa

3 BH 2.161 Izbucul Intermitent de la Călugări

14,400

III g Cărpinet

4 BH 2.144 Gheţarul Focul Viu 0,100 III s Pietroasa

5 BH 2.145 Avenul Borţigului 0,100 III s Pietroasa

6 BH 2.146 Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu

1,000 III s Ocolul Silvic Vaşcău

7 BH 2.166 Peştera Ciurului Ponor 1,000 III s Roşia

8 BH 2.167 Peştera Ciurului Izbuc 0,100 III s Roşia

9 BH 2.168 Peştera Osoiu 0,100 III s Com. Varciorog, Sat Fasca

10 BH 2.169 Peştera Urşilor Chişcău 1,000 III s Pietroasa

11 BH 2.170 Peştera Valea Leşului 0,100 III s Com. Bulz, OS Remeţi

12 BH 2.171 Peştera Vântului 0,100 III s Com. Şuncuiuş

13 BH 2.172 Peştera lui Micula 0,100 III s Pietroasa

14 BH 2.173 Peştera Gălăşeni 0,100 III s Com. Măgeşti, Sat Gălăşeni

15 BH 2.196 Peştera Vacii 0,100 III s Com. Roşia

16 BH 2.197 Peştera Grueţ 0,100 III s Com. Roşia

16

17 BH 2.198 Peştera Igriţa 0,100 III s Com. Aştileu

18 BH 2.199 Peştera Farcu 0,100 III s Com. Roşia

19 BH 2.200 Peştera Topliţa 0,100 III s Com. Dobreşti

20 BH 2.337 Peştera din Piatra Ponorului

2,000 III s

M-tii Bihor, Valea Ponorului, DS Cluj

21 BH III.1 Peştera Smeilor de la Onceasa

0,500 III s Budureasa

22 BH 2.141 Groapa Ruginoasa- 20,400

IV g Pietroasa

23 BH 2.193 Pestera Meziad 0,100 IV s Com. Remetea, Loc. Meziad

24 BH IV.9 Complexul Carstic din Valea Ponorului

168,000

IV s Budureasa

25 BH IV.10. Sistemul Carstic Peştera Cerbului – Avenul cu Vacă

45,000

IV s Budureasa

26 BH 2.146 Varful Buteasa 2,000 IV b Com Budureasa

27 BH 2.147 Molhaşurile din Valea Izbucelor

80,022

IV b Budureasa

28 BH 2.148 Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros

1,000 IV b Budureasa

29 BH 2.162 Fâneaţa Valea Roşie 4,000 IV b Comuna Paleu

30 BH 2.175 Pădurea cu narcise de la Oşorhei

2,000 IV b Com. Oşorhei, Sat Alparea

31 BH 2.176 Vârful Cârligaţi 10,000

IV b Budureasa

32 BH 2.177 Pârâul Peţea 4,000 IV b Com. Sânmartin, Sat Rontău

33 BH 2.178 Dealul Pacău 15,000

IV b Com. Şoimi

34 BH 2.179 Poiana cu narcise de la Goronişte

1,000 IV b Comuna Tinca, Loc Gurbediu

35 BH 2.180 Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei)

5,000 IV b Budureasa

36 BH 2.181 Valea Iadei cu Syringa josichaea

2,000 IV b Com Bulz, Sat Remeţi

17

37 BH 2.182 Păşunea cu Corynephorus de la Voievozi

5,000 IV b Com Şimian, loc Şimian

38 BH 2.183 Complexul hidrografic Valea Rece

2,000 IV b Com. Sălacea

39 BH 2.163 Ferice Plai şi Hoancă 1,100 IV m Comuna Bunteşti

40 BH 2.149 Cetăţile Ponorului 14,190

IV m Com. Pietroasa

41 BH 2.150 Valea Galbenei 70,500

IV m Com. Pietroasa

42 BH 2.151 Valea Sighiştelului 412,600

IV m Com. Pietroasa

43 BH 2.152 Pietrele Boghii 38,400

IV m Com. Pietroasa

44 BH 2.153 Săritoarea Bohodeiului 32,900

IV m Com. Pietroasa

45 BH 2.154 Cetatea Rădesei 20,000

IV m Com. Budureasa

46 BH 2.155 Poiana Florilor 1,000 IV m Com. Pietroasa

47 BH 2.156 Platoul Carstic Padiş 39,000

IV m Com. Pietroasa

48 BH 2.157 Depresiunea Bălileasa fără suprafaţă

IV m Com. Pietroasa

49 BH 2.158 Groapa de la Barsa 30,000

IV m Com. Pietroasa

50 BH 2.159 Vârful Biserica Moţului 3,000 IV m Com. Pietroasa

51 BH 2.160 Platoul Carstic Lumea Pierdută

39,000

IV m Com. Pietroasa

52 BH 2.165 Defileul Crişului Repede 219,700

IV m Comuna Vadu Crişului

53 BH 2.174 Defileul Crişului Negru la Borz

12,000

IV m Comuna Şoimi, Sat Borz

54 BH 2.184 Lacul Cicoş 10,000

IV m Com. Săcuieni, Loc. Olosig

55 BH 2.185 Gruiul Pietrii 0,400 IV p Com. Lugaşu de Jos

56 BH 2.186 Calcarele tortoniene de la Miheleu

0,100 IV p Com. Lăzăreni

57 BH 2.187 Locul fosilifer de pe Dealul Şomleu

5,000 IV p Com. Sânmartin, Loc. Betfia

18

58 BH 2.188 Calcarele tortoniene de la Tăşad

0,400 IV p Com. Drăgeşti, Loc. Tăşad

59 BH 2.189 Locul fosilifer din Valea Lionii-Peştiş

0,010 IV p Oras Aleşd, Sat Peştiş

60 BH 2.190 Lentila 204 Brusturi Cornet

0,1 IV p Com. Aştileu

61 BH 2.191 Calcarele cu hippuriti din Valea Crişului

0,400 IV p Com. Bratca

62 BH 2.192 Locul fosilifer de la Corniţel

0,010 IV p Com. Borod, Sat Corniţel

63 BH 2.194 Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani

3,000 IV z Comuna Cefa

64 BH 2.195 Izvoarele mezotermale Răbăgani

0,500 IV z Comuna Răbăgani

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor.

De asemenea, pe teritoriul judeţului Bihor se găsesc un număr de 13 arii naturale

protejate de interes judeţean, care sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2-5: Arii naturale protejate declarate la nivel judeţean: 13

Nrcrt

Judet Codarie

Denumirea ariei naturale protejate

Supra-faţa (ha) (Legea nr.5/ 2000)

Categoria IUCN

Localizare (localitate)

1 BH

Rezervaţia de stârci (Ardea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni (Quercus robur)

7,200 IV z Comuna Săcueni

2 BH Poarta Bihorului fără suprafaţă

IV g Comuna Nucet, Satul Băiţa

3 BH Percul Dendrologic Sâmbăta

4,600 Comuna Sâmbăta

4 BH Parcul Dendrologic Batăr

1,400 Comuna Batăr

5 BH Parcul Dendrologic Cadea

1,000

Comuna Săcueni, Localitatea Cadea

6 BH Parcul Dendrologic Valea lui Mihai

0,500 oraşul Valea lui Mihai

7 BH Parcul Dendrologic Balc 17,570 Comuna Balc

19

8 BH Parcul Dendrologic Palatul Baroc

2,000 Municipiul Oradea

9 BH Parcul Dendrologic de la Universitatea din Oradea


10 BH Parcul Dendrologic Săcueni

1,000 Comuna Săcueni

11 BH Parcul Dendrologic Arpăşel

1,000 Comuna Batăr, Localitatea Arpăşel

12 BH Parcul Dendrologic Cighid

1,500

Comuna Ciumeghiu, Localitatea Ghiorac

13 BH Parcul Dendrologic SCAZ


Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor. În ceea ce priveşte reţeaua ecologică europeană „Natura 2000” pe teritoriul

judeţului Bihor se află 30 situri:

24 situri de importanţă comunitară (SCI), care ocupă o suprafaţă de 69.867 ha numai pe teritoriul Jud. Bihor:

- ROSCI0002 Apuseni - ROSCI0008 Betfia - ROSCI0016 Buteasa - ROSCI0020 Câmpia Careiului - ROSCI0021 Câmpia Ierului - ROSCI0025 Cefa - ROSCI0042 Codru Moma - ROSCI0049 Crişul Negru - ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea - ROSCI0061 Defileul Crişului Negru - ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului - ROSCI0068 Diosig - ROSCI0084 Ferice-Plai - ROSCI0098 Lacul Peţea - ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede - ROSCI0145 Pădurea de la Alparea - ROSCI0155 Pădurea Goronişte - ROSCI0185 Păduricea de la Santău - ROSCI0200 Platoul Vaşcău - ROSCI0220 Săcueni - ROSCI0240 Tăşad - ROSCI0260 Valea Cepelor - ROSCI0262 Valea Iadei - ROSCI0267 Valea Roşie

20

6 situri de importanţă avifaunistică (SPA), a căror suprafaţă însumează 15.992 ha pe teritoriul jud. Bihor:

- ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru - ROSPA0016 Câmpia Nirului-Valea Ierului - ROSPA0067 Lunca Barcăului - ROSPA0081 Munţii Apuseni-Vlădeasa - ROSPA0097 Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani - ROSPA0104 Valea Alceului

În cadrul acestor situri „Natura 2000” au fost identificate 58 habitate naturale de interes comunitar dintre care 16 sunt habitate prioritare, la care se adaugă un număr de 11 habitate de interes naţional care sunt fără corespondenţă „Natura 2000”.

Tabel 2-6 : Lista habitatelor de interes comunitar: 58

Nr. crt.

Cod Habitat Suprafaţă % Localizare, Sit Natura 2000

1 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

50,0; 20,0

Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI)

2 2190 Depresiuni umede intradunale 10,0 Câmpia Careiului (SCI),

3 2330 Dune cu Corynephorus şi Agrostis

7,0 Câmpia Careiului (SCI),

4 2340* Dune Panonice 10,0 Câmpia Careiului (SCI),

5 3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

11,0 Câmpia Ierului(SCI),

6 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

14,0 Câmpia Ierului(SCI),

7 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 30,0 Cefa (SCI),

8 31A0* Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dreţe)

90,0 Lacul Peţea Tip:SCI

9 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

1,0 2,0

Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

10 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

1,0 Apuseni (SCI),

11 3260

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

1,0; 0,01; 0,1

Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

12 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0,1; 7,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

13 4030 Tufărişuri uscate europene 0,05 Buteasa SCI

21

14 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 3,0; 30,0 20,0


15 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

1,0 Valea Cepelor Tip:SCI

16 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

6,0 0,1

Câmpia Ierului(SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

17 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase

0,01 Apuseni (SCI),

18 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi

0,002; 1,0

Apuseni (SCI), Codru Moma (SCI)

19 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

0,1 Apuseni (SCI),

20 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

0,1 Apuseni (SCI),

21 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)

0,1 Apuseni (SCI),

22 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

0,1 Apuseni (SCI), Defileul Crişului Negru SCI,

23 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

0,01 0,1


24 6250* Pajişti panonice pe loess 1,0; 7,0

Betfia (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

25 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri


26 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,1; 0,1

Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI),

27 6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

0,5 1,0; 1,0; 0,5; 1,0; 2,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI), Buteasa (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI),

28 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1,0; 1,0; 1,0 5,0

Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Cefa (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

29 6520 Fâneţe montane 2,0 20,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

30 7110* Turbării active 0,1 Apuseni (SCI),

22

31 7120

Turbării degradate capabile de regenerare naturală

0,01 Apuseni (SCI),

32 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)

2,0 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

33 7150 Comuntăţi depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

0,1 Apuseni (SCI),

34 7230 Mlaştini alcaline 0,001 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

35 8110

Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)

0,01 10,0


36 8120

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

1,0 Apuseni (SCI),

37 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

0,01 0,1

Codru Moma (SCI) Apuseni (SCI),

38 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

0,01 15,00 0,01

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

39 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

20,0 4,2 25,0 2,5

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI, Platoul Vaşcău Tip:SCI Apuseni (SCI), Tăşad Tip:SCI

40 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

5,0 2,2 12,0

Codru Moma (SCI) Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

41 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

40,0 34,00 80,0 1,0

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Valea Roşie Tip:SCI Apuseni (SCI),

42 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

2,0 15,00 3,00 2,0

Defileul Crişului Negru (SCI) Platoul Vaşcău Tip:SCI Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

43 9160

Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

1,0 Codru Moma (SCI)

44 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

100,0 70,0

Pădurea de la Alparea Tip:SCI, Pădurea Goronişte Tip:SCI

23

45 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

0,5 0,2 0,7 1,0

Codru Moma (SCI) Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Defileul Crişului Negru (SCI) Apuseni (SCI),

46 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră 0,05 Apuseni (SCI),

47 91E0*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,5 10,0 0,5; 0,2; 0,3; 50,00 20,00

Codru Moma (SCI) Diosig (SCI) Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Păduricea de la Santău Tip:SCI Valea Iadei Tip:SCI

48 91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

2,0; 1,0; 7,0; 1,0; 15,0 80,00

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI), Diosig (SCI), Pădurea Goronişte Tip:SCI

49 91H0* Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens

0,01 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

50 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.


51 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

3,0; 2,0; 8,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

52 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

0,2 Apuseni (SCI),

53 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

15,0; 17,0; 5,5 15,00 80,0

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI; Apuseni (SCI), Platoul Vaşcău Tip:SCI Valea Iadei Tip:SCI

54 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

0,1 Apuseni (SCI),

55 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

1,5; 5,0; 2,0; 5,0; 5,0; 2,0 2,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Diosig (SCI) , Crişul Negru (SCI); Crişul Repede amonte de Oradea (SCI), Lunca Inferioară a Crişului Repede Tip:SCI Săcueni Tip:SCI

56 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-

4,0 14,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

24

Piceetea) 20,0 Valea Cepelor Tip:SCI Apuseni

57 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

20,0 Apuseni (SCI),

58 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

0,5 Apuseni (SCI),

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor * Habitate prioritare Tabel 2-7: Habitate de interes naţional fără corespondenţă Natura 2000: 11

Nr. Cod Habitat Suprafaţă %

Localizare, Sit Natura 2000

1 R4413 Tufărişuri sud-carpatice cu Syringa josikaea

100 ha Situl Natura 2000 Valea Iadei (mh p. 289)

2 R5421 Co,munităţi saud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Crysosplenium alternifolium şi Cardamine amara

2 ha Valea Iadului, Valea Ieduţului, valea Sebişelului (mh p. 314)

3 *7110 R5101

Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

Stâna de Vale (mh p.281)

4 R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta 30 ha

Munţii Apuseni – Parcul Natural Apuseni: Vlădeasa, Cetăţile Rădesei (mh p. 311)

5 R6112

Comunităţi montane sud-est carpatice pioniere de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum

Parcul Natural Apuseni: Valea Sighiştelului (mh p 330)

6 R6113 Comunităţi sud-est carpetice de grohotişuri fixate cu Parietarias officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum

Defileul Crişului Repede, Vadu Crişului, Valea Iadului (mh p 332)

7 R6209 Comunităţi sud-est carpetice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemorales

Valea Iadului, Vadu Crişului, Sighiştel (mh p 342)

8 R6210 Comunităţi sud-est carpetice pe stânci silicioase cu Asplenium trichimanes ssp. trichomanes şi Poa n emorales

Defileul Crişului Repede, Valea Iadului, Valea Drăganului, valea Sebişelului (mh p. 343), Defileul Crişului Negru (SCI)

9 R6211

Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

Defileul Crişului Repede (mh p. 345)

25

10 R6221

Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

Defileul Crişului Repede (mh p. 354)

11 9190 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

2500 ha Carei, Valea lui Mihai, Săcueni (nu este trecut în sit Câmpia Careiului)

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor

Situaţia privind fauna şi flora sălbatică din habitatele naturale din judeţul Bihor, se prezintă astfel: Flora sălbatică: - Specii de floră sălbatică de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 267 - Specii de floră sălbatică de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 16, dintre care 2 specii prioritare

Faună sălbatică: - Specii de păsări de interes naţional validate în cadrul siturilor Natura 2000: 181 specii - Specii de păsări de interes comunitar validate în baza de date în cadrul siturilor Natura 2000: 84 specii - Specii de mamifere de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 39 specii - Specii de mamifere de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 16 specii, dintre care 2 specii prioritare - Specii de amfibieni de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 14 specii - Specii de reptile interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 12 specii - Specii amfibieni şi reptile de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 6 specii - Specii de peşti interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 15 specii - Specii de peşti de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 15 specii) - Specii de nevertebrate de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 25 de specii - Specii de nevertebrate de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 17 specii, dintre care 2 prioritare

26

2.1.3 Infrastructura

Infrastructura de transport

Reţea de drumuri.

Legătura între localităţile judeţului şi între acestea cu celelalte localităţi din ţară sau din afara graniţelor se realizează prin reţeaua drumurilor rutiere, cale ferată şi serviciile de transport ale aviaţiei-aeroport Oradea.

Lungimea reţelei de drumuri publice cuprinde 2.971 km, determinând o densitate medie a drumurilor în judeţ de 39,4 km/100 km2, superioară densităţii regionale (34 km/100 km2).

Tabel 2-8: Situaţia drumurilor publice din judeţ la 31.12.2006.

Total drumuri, din care: Drumuri Naţionale Drumuri Judeţene şi Comunale

Total Moderni-

zate

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

Total Moderni-zate

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

Total Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

(km)

2971 666 768 460 373 87 2511 293 681

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

Din reţeaua totală de drumuri din judeţ 1.434 km sunt drumuri modernizate adică 48,26%, din care drumuri europene 316 km. În următorii ani se preconizează realizarea autostrăzii Transilvania (Borş-Cluj-Braşov) în lungime de 415 km din care 64 km (15,4%) vor traversa judeţul Bihor, pe traseul Borş-Chiribiş-Suplacu de Barcău fapt ce ar constitui un avantaj în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor productive şi a serviciilor din zona respectivă.

Reţeaua de căi ferate.

Transportul de călători şi mărfuri se face pe 500 km cale ferată, din care 475 km fiind linie normală cu o cale, iar densitatea este de 0,7 km la 1.000 km2; nici unul din traseele feroviare judeţene nu este electrificat. Traficul CF se desfăşoară pe rute paralele cu principalele căi de acces rutier, Oradea fiind nod feroviar.

Transportul aerian.

Aeroportul Oradea este în curs de modernizare în scopul dobândirii statutului de aeroport internaţional, existând chiar unele propuneri pentru schimbarea locaţiei pentru a putea îndeplinii condiţiile necesare. Administrarea aeroportului este în sarcina Consiliului Judeţean Bihor.

27

Transportul public.

Este asigurat de autobuze şi microbuze atât în mediul rural cât şi în cel urban, iar în cazul municipiului Oradea transportul călătorilor este asigurat şi de tramvaie.

R. A. Transport local Oradea gestionează transportul de călători cu tramvaiul pe 5 trasee şi transportul de călători cu autobuzul pe 9 trasee.

Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţ însumează 766 km din care 499 km sunt străzi modernizate (65%).

Alimentarea cu apă.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile, la sfârşitul anului 2006, este de 1547,6 km din care în municipii şi oraşe se află 805,5 km, fiind repartizată în toate cele 10 localităţi urbane şi 61 localităţi rurale (68% din totalul localităţilor rurale)

Rata de conectare reprezentată de numărul de locuinţe care dispun de alimentare cu apă (inclusiv din surse proprii) raportată la numărul total al lociunţelor consemnat la Recesământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, este de 54,53%.

Consumul total de apă potabilă la nivelul anului 2006 a fost de 23.079 mii mc, din care 12.465 mii mc pentru uz casnic, iar consumul mediu pe locuitor reprezentat de consumul total în scopuri casnice măsurat pe reţeaua centralizată raportat la întreaga populaţie a judeţului, a fost de 38,8 mc/loc.

Canalizare.

Reţeaua de canalizare publică din judeţul Bihor cuprinde toate cele 10 municipii şi oraşe şi doar 12 comune, reprezentând doar 13% din totalul localităţilor rurale, la nivelul anului 2006. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare raportată la acelaşi an a fost de 870,7 km.

Staţii de epurare în mediu urban, se găsesc în 7 localităţi din cele 10 localităţi urbane existente, se face epurare în treaptă mecanică iar în cazul a 5 localităţi urbane există şi treaptă biologică. În cazul mediului rural există staţie de epurare-treaptă mecanică, în 5 comune care au o pondere de 5,5% din totalul comunelor din judeţ. Epurarea în treapta biologică se realizează doar în cazul a două comune din cele cinci care deţin staţii de epurare.

Sisteme de încălzire.

S-a renunţat la încălzirea centralizată prin termoficare în municipiile Beiuş, Marghita, Salonta şi în oraşele Aleşd, Nucet, Ştei, Vaşcău şi Valea lui Mihai.

Se extind lucrările de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiile Oradea şi Beiuş, folosind ca agent termic primar apa geotermală. Tabel 2-9: Tipuri de sisteme de încălzire.

cărbune

Lemn şi deşeuri de lemn

gaze

naturale

Termoficare (geotermală)

CLU

Total gosp. din care încălzite cu: Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % 205.122 16.410 8,0 117.161 57,12 12.061 5,28 59.060 28,80 430 0,2 Sursa: Direcţia Tehnică – Consiliul Judeţean Bihor.

28

Totalul de 205.122 gospodării a fost preluat din recesământul populaţiei care

s-a făcut în anul 2002, iar repartizarea pe tipuri de agent termic a fost actualizată în decembrie 2006.

Gaze.

Racordarea la sisteme de distribuţie a gazelor naturale s-a făcut în 17 localităţi iar reţeaua de distribuţie în curs de execuţie se realizează în localităţile: Abram, Văşad, Săcuieni, Balc, Satu Barbă, Margine, Derna, Mihai Bravu, Roşiori, Buduslău, Sălacea, municipiile Oradea şi Salonta. Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale însumează 363,5 km la sfârşitul anului 2006.

În decembrie 2006 situaţia gospodăriilor care folosesc agent termic gaze naturale, se prezintă astfel:

Tabel 2-10: Racordarea gospodăriilor la gaze naturale.

Total gospodării Nr. gospodării racordate Pondere gospodării racordate (%)

96.578 12.061 12,48 Sursa: Direcţia Tehnică – Consiliul Judeţean Bihor.

2.1.4 Date demografice.

Cu o populaţie de 600.246 locuitori conform Recesământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, reprezentând aproximativ 22% din populaţia regiunii 6 N-V, judeţul Bihor se situează pe locul al doilea, după judeţul Cluj. De asemenea, densitatea populaţiei la nivelul judeţului calculată în anul 2006 este de 79 loc/km2 . Se remarcă o scădere lentă şi continuă a numărului de locuitori în perioada 2002-2006 astfel că în anul 2006 se înregistrează un număr de locuitori cu 1,4% mai mic faţă de anul 2002, după cum este prezentat în tabel:

Tabel 2-11: Evoluţia populaţiei în judeţ pe medii la 01 iulie nr.locuitori.

Anul Populaţie judeţ Bihor 2002 2003 2004 2005 2006 Total din care: 603.146 600.262 596.961 595.685 594.982 în mediu urban 293.396 292.231 300.725 300.514 300.063 în mediu rural 309.747 308.031 296.236 295.171 294.919


29

48.64

51.36

48.68

51.32

50.37

49.63

50.45

49.55

50.43

49.57

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2002 2003 2004 2005 2006

MEDIU RURAL

MEDIU URBAN

Figura 2-4: Evoluţia populaţiei în judeţ pe medii la 01 iulie, %.

În judeţul Bihor ponderea populaţiei din mediul urban şi rural este aproximativ egală, mai ales în intevalul 2004-2006.

2.1.5 Aşezări umane.

Structura administrativă şi densitatea populaţiei din judeţul Bihor, în perioada 2002- 2006 se prezintă astfel:

Tabel 2-12: Structura administrativă şi densitatea populaţiei, perioada 2002-2006.

UM 2002 2003 2004 2005 2006 Oraşe şi municipii total, din care:

Nr 9 9 10 10 10

Municipii Nr 2 4 4 4 4

Comune Nr 86 91 90 90 90

Sate Nr 435 435 429 429 429

Densitatea populaţiei

Loc/km2 80 80 79 79 79


În judeţul Bihor nu există localităţi izolate definite conform Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Nr.775/2006 privind aprobarea Listei localităţilor care pot depozita deşeurile în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr.349/2005 privind regimul deşeurilor.

30

2.1.6 Dezvoltarea economică.

Principalele surse economice.

Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice pe teritoriul judeţului Bihor este în strânsă legătură cu varietatea resurselor naturale, poziţia geografică şi implicit tradiţia în exploatarea acesor resurse.

Numărul total al societăţilor comerciale active pe activităţi CAEN era la sfârşitul anului 2005 de 15.168, din care 26 (0,17%) în industria extractivă, 1.959 (13%) în industria prelucrătoare, 933 (6,1%) în construcţii. Ponderea cea mai mare o au societăţile din domeniul comerţului, în număr de 6.980 (45,4%).

La nivelul judeţului, numărul societăţilor active pe clase de mărime, în funcţie de numărul salariaţilor, la 31.12.2005, se prezintă astfel:

Tabel 2-13: Numărul societăţilor active pe clase de mărime la 31.12.2005.

Număr societăţi Structura în % UNITĂŢI ACTIVE TOTAL,

din care: 15.479 100,0

MICRO 0-9 salariaţi 13.638 88,2

MICI 10-49 salariaţi 1.384 8,9

MIJLOCII 50-249 salariaţi 375 2,5

MARI 250 salariaţi şi peste 62 0,4


Se poate observa că ponderea în judeţ o deţin IMM-urile (97,1%) din care 88,2% reprezintă microintreprinderi cu un număr mai mic de 9 angajaţi.

Distribuţia forţei de muncă.

Distribuţia forţei de muncă pe activităţi şi sexe, la sfârşitul anului 2006, precum şi ponderea numărului de angajaţi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2-14: Structura forţei de muncă pe activităţi, la 31.12. 2006.

ANUL 2006

ACTIVITĂŢI TOTAL Din care FEMEI

%

Efectivul de salariaţi la sfârşitul anului 162.280 82.499 100,0

Agricultură, vânătoare 2.195 722 1,4

Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 821 85 0,5

Industrie 66.235 35.556 40,8

Construcţii 8.390 561 5,2

Comerţ 28.732 16.206 17,7

31

Hoteluri şi restaurante 4.287 3.154 2,7

Transporturi, depozitare 9.423 1.413 5,8

Poştă şi telecomunicaţii 1.562 775 1,0

Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 1.785 1.294 1,1

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 6.409 1.573 3,9

Administraţie publică şi apărare, Asistenţă socială obligatorie

4.680 2.584 2,9

Învăţământ 13.679 8.652 8,4

Sănătate şi asistenţă socială 11.745 8.930 7,2

Celelalte ramuri ale economiei naţionale 2.337 994 1,4


După cum se observă în industrie este ponderea cea mai mare a numărului de angajaţi (40,8%), urmat de comerţ (17,7%) şi învăţământ (8,4%). Deasemenea, sectoarele cu cele mai multe angajate femei este sănătatea (76%) şi învăţământul (63,2%) dar ca număr de angajate/total ramuri de activitate procentul este sensibil egal cu al bărbaţilor (50,8%).

Şomajul.

Numărul şomerilor şi rata şomajului la nivelul judeţului Bihor a scăzut continuu în perioada 2002-2004, dar în 2005 a avut loc o creştere care s-a menţinut şi în anul 2006:

Tabel 2-15: Numărul şomerilor şi rata şomajului în perioada 2002-2006.

UM 2002 2003 2004 2005 2006 Numărul şomerilor Persoane 9.127 7.015 5.819 7.493 7.647 Rata şomajului % 3,2 2,5 2,1 2,7 2,7


În comparaţie cu situaţia şomajului în regiune, la nivelul anului 2003, în judeţul Bihor s-a înregistrat cea mai mică rată a şomajului (2,5%) faţă de media pe regiune care a fost de 5,4%.

Venitul mediu.

Salariul mediu net pe persoană pe ramurile economiei naţionale, în anul 2006:

Tabel 2-16: Câştigul salarial mediu net /persoană, în anul 2006.

Salariul mediu net (lei/salariat-RON) Ramurile economiei naţionale

2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 319 416 517 629 692

Agricultură, vânătoare 267 397 533 584 563

Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură

325 599 725 699 876

32

Industrie 306 396 496 605 624

Construcţii 300 379 494 525 611

Comerţ 271 344 400 531 532

Hoteluri şi restaurante 212 341 386 484 511

Transporturi, depozitare 374 495 605 652 771

Poştă şi telecomunicaţii 635 741 1.038 971 778

Activităţi financiare, bancare şi de asigurări

804 1.030 1.358 1.716 1.826

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

335 399 593 583 706

Administraţie publică şi apărare, Asistenţă socială obligatorie

513 707 805 1.137 1.368

Învăţământ 361 483 597 736 979

Sănătate şi asistenţă socială 294 393 487 611 737

Celelalte ramuri ale economiei naţionale

238 367 459 540 644


Prin comparaţie cu venitul total lunar pe persoană înregistrat în regiune (2.923.709 lei), la nivelul anului 2003, în judeţul Bihor acesta este net superior (416 lei RON) fiind cu 42% mai mare.

Produsul intern brut:

Produsul intern brut total al judeţului în anul 2004 totaliza 7.376.100 lei, reprezentând cca.24% din PIB Regiune. Produsul intern brut pe locuitor, de 12.356 lei în anul 2004, este superior celui calculat la nivelul Regiunii (11.068 lei).

Tabel 2-17: Produsul Intern Brut la nivelul judeţului, în perioada 2000-2004.

PIB/an 2000 2001 2002 2003 2004

PIB total

(mii lei –RON)

Regiunea 6

9.501,0

13.667,3

18.018,6

24.110,8

30.310,2

PIB total (mii lei-RON ) Judeţul Bihor

2.146,5

3.296,7

4.653,3

6.044,9

7.376,1

PIB pe locuitor (lei-RON) Regiunea 6

3.331

4.811

6.538

8.784

11.068

PIB pe locuitor (lei-RON) Judeţul Bihor

3.459

5.321

7.645

10.071

12.356


33

Turism.

Frumuseţile naturale, apele termale, monumentele istorice şi de arhitectură repartizate omogen pe teritoriul judeţului îi conferă atractivitate în rândul turiştilor români şi străini.

Efectele curative ale apelor geotermale au înscris în circuitul turistic internaţional staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai, situate în apropierea municipiului Oradea precum şi unele staţiuni montane (Stâna de Vale, Şuncuiuş, Coada Lacului, etc) care şi-au câştigat de asemenea un binemeritat renume internaţional.

Tabel 2-18: Număr de turişti cazaţi, în anul 2006.

Total turişti cazaţi (mii turişti), în anul 2006 212,2

Hoteluri şi Hosteluri 191,5

Hanuri şi moteluri 5,5

Cabane turistice -

Campinguri -

Vile turistice 10,7

Pensiuni urbane 2,1

Pensiuni agroturistice şi rurale 0,9

Tabere de elevi 1,5


Hoteluri.

În cadrul structurilor de primire turistică în funcţiune ponderea cea mai mare o au hotelurile şi hostelurile respectiv vilele turistice, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor pentru anul 2006 :

Tabel 2-19: Unităţi şi capacitatea de cazare turistică, în anul 2006.

Unităţi de cazare turistică (număr)

Capacitate de cazare turistică (locuri)

TOTAL, din care: 86 10.552

Hoteluri şi Hosteluri 31 7.549

Hanuri şi moteluri 5 255

Cabane turistice 5 153

Campinguri 8 1.348

Vile turistice 20 259

Pensiuni turistice urbane 6 76

34

Pensiuni agroturistice şi rurale

5 45

Tabere de elevi şi preşcolari

6 870


Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică pe anul 2006 a fost de 47,1%.

Dacă se analizează repartizarea numărului de înnoptări în structurile de cazare, se constată că majoritatea înnoptărilor au fost înregistrate la hoteluri (94%). Pentru anul 2006 numărul de înnoptări în judeţul Bihor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2-20: Înnoptări în structurile de cazare turistică, în anul 2006.

Total nr. înnoptări

Din care înnoptări ale turiştilor români

Total înnoptări în: 1.145.183 1.063.033

Hoteluri 1.073.377 992.838

Hosteluri 7.813 7.446

Hanuri şi moteluri 9.271 8.742

Vile turistice 38.784 38.572

Cabane turistice - -

Pensiuni turistice urbane 3.583 3.084

Pensiuni turistice rurale 2.545 2.541

Pensiuni agroturistice - -

Campinguri - -

Tabere de elevi şi preşcolari 9.810 9.810


2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor.

2.2.1 Gestionarea deşeurilor. Evaluarea datelor de bază.

Cantităţi de deşeuri municipale generate.

Datele privind cantităţile de deşeuri municipale generate au fost furnizate de către agenţii de salubritate şi primăriile care au serviciu propriu de salubritate, cu excepţia anului 2003 pentru care au fost preluate cantităţile de deşeuri estimate incluse în Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor şi a anului 2005 pentru care s-au utilizat datele din raportul EUROSTAT.

35

Tabel 2-21: Cantităţi de deşeuri municipale generate, în perioada 2001-2005.

Cantitate de deşeuri (to) Tipuri de deşeuri Cod deşeu 2001 2002 2003 2004 2005

1.

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie

Instituţii) din care:

20 15 01

210.400

205.500 185.700

232.119 288.498

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

20 03 01

15 01

71.600

70.900 97.000

86.000 114.410

1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie instituţii colectate în amestec

20 03 01

15 01

47.700

46.000 30.000

60.000

90.350

1.3 Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate separat, din care:

20 01 15 01

700

519 430

Hârtie şi carton 20 01 01

15 01 01

237

30

Sticlă 20 01 02

15 01 07

0

Plastic 20 01 39

15 01 02

276

80

Metale 20 01 40

15 01 04

5

30

Lemn 20 01 38

15 01 03

Biodegradabile 20 01 08

200

36

Altele 20 01 1 80

1.4 Deşeuri voluminoase

20 03 07

0

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 20 02

1.300 1.800 2.000

1.200 1.790

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02

2.200 2.600 1.000

2.900 3.180

1.7 Deşeuri stradale 20 03 03

12.600 13.500 11.000

14.600 20.350

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 03 01

15 01

75.000 70.700 44.000

66.900 57.988

Sursa: Agenţi de salubritate şi raportul Eurostat pentru anul 2005.

Din analiza datelor colectate au rezultat variaţii însemnate de la an la an ceea ce conduce la concluzia că raportările statistice prezintă un grad de certitudine extrem de scăzut şi nu pot fi validate. O explicaţie ar fi faptul că datele raportate se bazează pe estimări volumetrice cu aproximări atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi greutatea specifică a deşeurilor colectate. În plus, raportările nu au fost făcute de către toţi cei implicaţi în colectarea deşeurilor (agenţi economici şi primării care au serviciu propriu de salubritate) sau nu s-au furnizat date pentru toată perioada.

Datorită acestei situaţii, pentru perioada 2001-2004 s-au făcut estimări pentru deşeurile menajere colectate în amestec după formula: populaţia deservită de servicii de salubritate x indice de generare a deşeurilor. Conform metodologiei de elaborare a Planurilor judeţene, acest indice a fost de 0,9 kg/loc/zi pentru mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi pentru mediu rural.

Calculul cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate s-a făcut pe baza aceloraşi indici x populaţia nedeservită de servicii de salubritate.

Pentru anul 2005 s-au preluat datele pentru judeţul Bihor raportate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deşeurilor. La calculul cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate s-au avut în vedere datele statistice ale ANPM referitor la gradul de acoperire cu servicii de salubritate pentru anul respectiv, adică 74% pentru mediu urban şi 25% pentru mediu rural.

Indicii de generare a deşeurilor municipale şi menajere.

Se calculează ca raport între cantităţile de deşeuri municipale/menajere şi numărul populaţiei corespunzător anului pentru care se face calculul. Indicii de generare se exprimă în kg/loc/an şi constituie baza pentru calculul prognozei de generare a deşeurilor.

Evoluţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale şi menajere, reprezentată grafic mai jos indică un trend ascendent, cu 484 kg/loc/an deşeuri municipale şi 192 kg/loc/an deşeuri menajere, la nivelul anului 2005.

37

0

100

200

300

400

500

600

2001 2002 2003 2004 2005

Kg

/ L

oc

uit

or

/ A

nDeşeuri municipale

Deşeuri menajere

Figura 2-5: Indicatori de generare a deşeurilor municipale, perioada 2001-2005.

Compoziţia deşeurilor menajere.

Datele referitoare la compoziţia deşeurilor au fost furnizate de către

SC ECOBIHOR SRL, operatorul depozitului ecologic Oradea. Determinările s-au efectuat pe eşantioane de deşeuri furnizate de operatorii de salubritate, periodic, aproximativ de 4 ori pe an, astfel încât pot fi excluse diferenţele care ar putea apărea datorită anotimpului în care a avut loc determinarea.

Rezultatele sunt orientative, nu reflecta compoziţia deşeurilor la nivel judeţean.

Compoziţia deşeurilor rezultată în urma verificărilor pe o perioadă de 1 an este următoarea:

Tabel 2-22: Compoziţia estimativă a deşeurilor menajere

Ponderea în procente

Material Mediul urban

Mediul rural

Hârtie şi carton 4,00 2,00

Sticlă 3,00 2,00

Plastic 20,00 5,00

Metale 3,00 3,00

Lemn 1,00 10,00

Textile 7.00 5,00

Biodegradabile 61,00 63,00

Alte tipuri de deşeuri

1,00 10,00

Sursa: SC ECOBIHOR SA

38

Mediul urban

7%

3%

1%

20%

61%

3%4%1%

Hârtie şi carton

Sticlă

Plastic

Metale

Lemn

Textile

Biodegradabile


Figura 2-6: Compoziţia deşeurilor menajere în mediu urban.

(determinări SC ECOBIHOR SA ORADEA)

Mediul rural

63%

10% 2% 2% 5%3%

10%

5%

Hârtie şi carton

Sticlă

Plastic

Metale

Lemn

Textile

Biodegradabile


Figura 2-7: Compoziţia deşeurilor menajere în mediu rural.

(determinări SC ECOBIHOR SA ORADEA)

Deşeurile municipale conţin mai multe tipuri de deşeuri de ambalaje, prezenţa lor este permanentă dar cantitatea se modifică în funcţie de anotimp, astfel:

39

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Materiale plastice(Pet)

Carton

Aluminiu

Sticla

Figura 2-8: Variaţia lunară a cantităţilor unor tipuri de deşeuri.

OBS: Abscisa (axa x) indica lunile anului iar ordonata (axa y) reprezintă cantitatea de deşeuri corespunzătoare tipurilor de deşeuri din legendă.

Aşa cum reiese din graficul de mai sus pe timp de vară este semnificativ prezenţa Pet-urilor şi ambalajelor de aluminiu (cutii de la răcoritoare etc),iar în perioada sărbătorilor de iarnă caracteristic este prezenţa ambalajelor de carton ce în restul anului ajunge în cantităţi nesemnificative, la fel se înâmplă şi în cazul ambalajelor din sticlă.

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.

Componenţa deşeurilor biodegradabile în transporturile de deşeuri municipale, depinde de provenienţa transportului, adică zona de unde a fost colectat. În zonele centrale caracteristic este deşeul biodegradabil alimentar, acesta fiind circa 50% din tot transportul, iar prezenţa deşeurilor din grădini este nesemnificativă deoarece acestea sunt colectate separat, împreună cu deşeurile biodegradabile din spaţii publice (parcuri).

Transporturile colectate din suburbii sunt mult mai asemănătoare cu cele colectate din mediu rural, din punctul de vedere că ele conţin cantităţi semnificative de ţesuturi vegetale provenite din diferite activităţi agricole, acest tip de deşeu este prezent în perioada aprilie-octombrie, a anului 2006.

Cantităţile de deşeuri biodegradabile alimentare sunt aproximativ aceeaşi pe tot timpul anului, eventual o descreştere foarte nesemnificativă se simte iarna.

40

0 10 20 30 40 50 60

biodegradabilalimentar

vegetal

hirtii

Procent pe transport

Periferii

mediu central

Figura 2-9: Variaţia procentuală a deşeurilor biodegradabile în mediu urban.

În transporturile de deşeuri municipale provenite din industrie, deşeurile biodegradabile sunt formate numai din deşeuri de ambalaje de carton şi hârtie, în funcţie de profilul generatorului. Prezenţa acestor deşeuri poate atinge până la 90% din transport.

Pentru determinarea deşeurilor din transporturile provenite din activităţi comerciale, s-a verificat compoziţia deşeurilor provenite de la un supermarket din municipiul Oradea şi a rezultat următorul grafic:

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1

Deseuri%

Vegetal(perisaj)

Ambalaje hirtie

Deseuri nebiodegradabile

Figura 2-10: Cantităţile procentuale a deşeurilor provenite dintro activitatea comercială.

41

Deşeurile din parcuri şi grădini sunt prezente în perioada de primăvară toamnă, ele sunt 99,9% biodegradabile şi conţin ţesuturi vegetale (frunze, crengi şi iarbă cosită).

Deşeurile stradale conţin deşeuri biodegradabile care ating până la 70% din transport, doar în perioada septembrie - începulul lunii noiembrie.

2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor.

Serviciul de salubrizare al localităţilor (colectare, transport şi depozitare deşeuri municipale) trebuie să se desfăşoare sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiilor publice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin: gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin

compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local sau

gestiune delegată - când autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora.

În anul 2006, la nivelul judeţului Bihor serviciul de salubritate a fost realizat de către un număr de 11 agenţi de salubritate şi 11 servicii proprii organizate în cadrul primăriilor locale. După forma de proprietate, situaţia agenţilor de salubritate este:

Tabel 2-23: Agenţii de salubritate şi forma de proprietate a acestora, anul 2006.

Formă de proprietate Nr

crt

Denumire societate Integral

de stat Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat

cu capital mixt

Publică de

interes local

1. SC Urbana SA Oradea

X

2. RER Ecologic Oradea

X

3. Salubri Aleşd X

4. Edilul Beiuş X

5. BioTransilvania

Valea lui Mihai

X

6. Solceta Ştei X

7. Salubram X

42

Marghita

8.

Retim Ecologic

Ştei

X

9.

Primăria

Săcuieni

X

10 SGCL Salonta X

11 SGCL Tinca X

TOTAL 6 1 2 2

Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Bihor.

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate.

La elaborarea PRGD au fost luate în calcul următoarele procente pentru gradul de acoperire cu servicii de salubritate în perioada 1999-2005.

Tabel 2-24: Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate.

Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%) 1999 2000 2001 2002 2003 2005

Total 48,3 48,7 56,7 58,8 59,6 60,8 Mediu urban 81,1 81,0 81,0 83,5 83,4 83,5

Mediu rural 16,0 17,0 32,6 35,4 36,9 37,7

Sursa: Raportările operatorilor de salubritate.

Conform datelor statistice ANPM, pentru anul 2005 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost: total -49%; în mediu urban -74% şi în mediu rural -25%. Deoarece, după cum se observă, datele din PRGD pentru acelaşi an privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate sunt semnificativ mai mari, iar pentru anul 2004 şi 2006 nu există date, Consiliul Judeţean a iniţiat o acţiune de colectare a datelor de la agenţii de salubritate care îşi desfăşoară activitatea în judeţ şi de la primăriile care au servicii proprii de salubritate, pentru toată perioada 2002-2006.

În urma centralizării datelor raportate, au rezultat următoarele valori pentru gradul de acoperire cu servicii de salubritate:

Tabel 2-25: Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate.

MEDII 2002 2003 2004 2005 2006 Urban 196.737 199.860 209.111 213.478 222.410Rural 42.947 44.498 44.070 62.721 87.005

Populaţie deservită de servicii de salubritate

Total 239.684 244.358 253.181 276.199 309.415

Urban 293.396 292.231 300.725 300.514 300.063Rural 309.747 308.031 296.236 295.171 294.919

Populaţie existentă în judeţ

Total 603.146 600.262 596.961 595.685 594.982Urban 67,0 68,4 69,5 71,0 74,1Rural 13,86 14,44 14,87 21,24 29,50

Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%)

Total 39,73 40,70 42,41 46,36 52,00Sursa: Raportările operatorilor de salubritate.

43

Prezentarea grafică a gradului de acoperire cu servicii de salubritate, în perioada 2002-2006, pe medii (rural, urban, total) este următoarea:

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

2002 2003 2004 2005 2006

Urban

Rural

Total

Figura 2-11: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate pe medii.

Dotarea agenţilor de salubritate.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a serviciului de salubritate, agenţii de salubritate trebuie să fie dotaţi corespunzător cu recipienţi pentru colectarea deşeurilor respectiv, mijloace de transport pentru transportul deşeurilor la locul de depozitare.

Până în anul 2006, s-a făcut colectarea în amestec a deşeurilor menajere, însă au fost organizate şi acţiuni de colectare selectivă pentru PET-uri şi hârtie, mai ales în centrele urbane.

Tabel 2-26: Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor,în 2006.

Tip recipient Denumirea Societăţii Pubele

(0,1-0,2 mc)

Containere

(4-5 mc)

Eurocontainere

(1,1-1,2 mc)

Altele *

Volum total

(mc)

SC Urbana SA Oradea

400 60 500 1100 1574

RER Ecologic Oradea

14.206 32 700 14 3500

Salubri Aleşd 639 70 34 242 304

Edilul Beiuş 140 75 - - 354,3

Bio Transilvania 2.274 - 21 - 592

44

Valea lui Mihai

Solceta Stei 100 46 - 10 270

Salubram Marghita 1.194 42 60 - 377

Retim Ecologic Ştei 1.634 13 16 - 329,3

Primăria Săcuieni ** - - - - -

SGCL Salonta - 60 - - 300

SGCL Tinca - 9 - - 36

Total 20.587 407 1.331 1.366 7636,6

* Pubele 0,24 mc, coşuri stradale, containere de 2 mc.

** Cetăţenii colectează deşeurile în recipiente proprii sau în saci de plastic.

Sursa: Raportările operatorilor de salubritate

Tabel 2-27: Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor,în2006.

Număr mijloace de transport Denumire societate Autogunoieră

compactoare Autotransportor

containere Tractor

cu remorcă

Autocamioane Basculante

Altele*

SC Urbana SA Oradea

16 2 3 1

RER Ecologic Oradea

16 3 12 2 42

Salubri Aleşd 3 1

Edilul Beiuş 3 2 1 1

Bio Tr

Valea lui M

1 1

Solceta Ştei 2 1

Salubram Marghita

2 1 2 1

Retim Ecologic Ştei

3 1 2

Primăria Săcuieni

2

SGCL Salonta 2 1 1 1 2

SGCL Tinca 1

Total 46 11 21 9 48

* Automăturători, utilaje de dezăpezire, vidanjoare.

Sursa: Raportările operatorilor de salubritate.

45

Date privind staţiile de transfer.

Până în anul 2006 nu a fost realizată nici o staţie de transfer. Au fost stabilite doar localităţile în care vor fi amplasate staţiile de transfer şi în prezent se fac demersuri pentru întocmirea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării.

2.2.3 Valorificarea şi tratarea deşeurilor.

Sortarea deşeurilor municipale.

Nu există nici o instalaţie de sortare a deşeurilor municipale în judeţul Bihor.

Reciclarea deşeurilor municipale.

Deoarece încă nu a fost implementat sistemul de colectare selectivă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. Astfel la nivelul judeţului în anul 2006 au existat următoarele capacităţi de reciclare pentru deşeuri din plastic:

Tabel 2-28: Capacităţi de reciclare deşeuri din plastic în jud.Bihor, în 2006.

Tip deşeu

Denumirea societăţii/localizare

Descrierea activităţii Cantitatea maximă anuală de deşeuri care

poate fi procesată (to/an)

S.C. ORIGINAL PROD S.A. Grădinari, Bihor

Tratare mecano-termică (marunţire, granulare, regranulare) ambalaje plastic

2500 pet2500 PE

S.C. MULTIPACK S.R.L. Păntăşeşti, Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE

180

S.C. RECOLO S.A. Oradea, Bihor

Tratare mecanică (măcinare) des.din mase plastice

500

S.C. PLASTOR S.A. Oradea, Bihor

Tratare mecanică (măcinare) deşeuri de mase plastice

200

S.C. SALEX PROD S.R.L. Oradea, Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE,PP

183

S.C. FRAMOPACK S.R.L. Oradea, Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE,PP

150

S.C. TODPLAST S.R.L. Oradea; Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE,PP,ABS, PET

500

Deşeuri din

plastic

TOTAL 6.713

46

Compostarea deşeurilor.

Nu există instalaţii de compostare pentru prelucrarea deşeurilor biodegradabile, în afara unei platforme de compostare aparţinând primăriei Oradea operator fiind SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Oradea, cu o capacitate de 36 to/an. Aici se asigură compostarea deşeurilor verzi provenite de la sere, iar compostul obţinut este utilizat ca fertilizant tot în cadrul serelor.

Tratarea termică.

În judetul Bihor există o fabrică de ciment aparţinând Holcim România S.A., şi anume Fabrica de ciment Aleşd, situată în localitatea Chistag, str. Viitorului, nr. 2.

În cursul anului 2006 în cadrul Ciment Aleşd au fost coincinerate peste 5.000 t anvelope uzate, iar în 2007 până în Octombrie au fost coincinerate circa 4000 t anvelope uzate.

Conform informaţiilor furnizate de operatorul economic, se intenţionează ca începând cu decembrie 2007 să fie utilizate ca şi combustibil alternativ şi deşeurile municipale şi industriale sortate. În acest sens, Holcim România S.A. construieşte împreună cu S.C. Ecovalor S.R.L. Bucureşti, o platformă de prelucrare (prevazută cu tocătoare) a deşeurilor municipale sortate de la staţiile de sortare/transfer.

Deşeurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie să conţină deşeuri necombustibile, metale şi pietre, materii organice. Această instalaţie ar putea prelua anual circa 15.000 t deşeuri municipale sortate. De asemenea, este planificată o extindere a capacităţii de co-procesare cu aproximativ 17.000 tone pe an (deşeuri menajere sortate şi măcinate).

Lista deşeurilor acceptate la coincinerare, conform proiectului autorizaţiei integrate de mediu, cuprinde următoarele tipuri de deşeuri:

- anvelope uzate; - plastic, hârtie, textile, cauciuc (industriale sau sortate sau în amestec de la sortarea deşeurilor menajere în staţii de sortare); - lemn (inclusiv rumeguş brut sau impregnat cu deşeuri petroliere sau de vopsele şi solvenţi), coji seminţe, paie, făina animală, nămol uscat de la epurare ape; - vopsele, reziduuri petroliere, alte tipuri de deşeuri solide sau vâscoase; - uleiuri, emulsii, solvenţi, alte tipuri de deşeuri lichide etc.

Lista cu codurile de deşeuri acceptate la co-incinerare este cuprinsă în Ghidul de coincinerare elaborat de către MMGA.

2.2.4 Eliminarea deşeurilor.

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate. La

mijlocul anului 2005 la Oradea a fost dat în funcţiune primul depozit de deşeuri ecologic din regiune. Depozitul a fost realizat în cadrul unui parteneriat public privat, operatorul fiind S.C. ECOBIHOR S.R.L. Oradea. În prezent, depozitul deserveşte municipiul Oradea şi localităţile din zona metropolitană, urmând ca în viitor să deservească întreg judeţul (Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor Nr.41/31.08.2004). Capacitatea proiectată estimată a depozitului este de 3.800.000 m3, suprafaţa totală ocupată va fi de 22,7 ha, care va asigura depozitarea pe o perioadă de 20 ani, până în 15.08.2025, iar capacitatea disponibilă la sfârşitul anului 2006 a fost de 3.560.000 m3 .

47

Figura 2-12: Depozit ecologic Oradea, S.C. ECOBIHOR S.R.L.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitul judeţean Oradea, în perioada septembrie 2005-septembrie 2007 se prezintă astfel:

Tabel 2-29: Situaţia depozitărilor la depozitul conform Oradea.

Cantităţi de deşeuri depozitate (to/an) Depozit conform 2001 2002 2003 2004 2005

(din 15.08)

2006 2007

(până la 30.09)

Oradea - - - - 22.240,2 126.071,44 91.694,30

Sursa: SC ECOBIHOR SRL , operator depozit conform Oradea.

La nivelul judeţului există în prezent un număr de 8 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. În plus depozitul de la Oradea având suprafaţa de 18 ha, şi-a sistat depozitarea din august 2005, urmând să fie închis respectând prevederile legale în vigoare. Suprafaţa ocupată de cele 8 depozite este de circa 37 ha, iar capacitatea disponibilă la sfârşitul anului 2006 a fost de circa 537.295 m3.

48

Tabel 2-30: Situaţia depozitelor neconforme din judeţul Bihor

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data

aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării.

În tabelul de mai jos se prezintă capacitatea disponibilă estimată a fiecărui depozit

la sfârşitul anul 2006 şi până la momentul sistării activităţii, precum şi anul prevăzut pentru sistarea depozitării, conform HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor:

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitele neconforme din judeţ, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 2-31: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe deşeuri neconforme.

Cantităţi de deşeuri depozitate (to/an) Nr. crt.

Depozit neconform 2001 2002 2003 2004 2005

1 Oradea 141.338 61.9672 Aleşd 6.192 7.5073 Beiuş 15.227 12.5324 Marghita 5.142 7.0725 Salonta 8.778 8.9196 Ştei 3.186 4.0417 Săcueni 5.160 10.8588 Valea lui Mihai 4.398 5.306

TOTAL 189.421 118.202Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Bihor.

Nr.crt.

Denumire depozit Capacitate proiectată

(mc)

Capacitate disponibilă la

31.12.2006 (mc)

An sistare depozitare

(HG 349/2005) 1. Depozit Oradea Depozit neamenajat,

neproiectat Depozitare sistată

în 2005 2008

2. Depozit Beiuş Depozit neamenajat, neproiectat

78.155 2009

3. Depozit Aleşd Depozit neamenajat, neproiectat

30.000 2009

4. Depozit Săcuieni Depozit neamenajat, neproiectat

4.800 2010

5. Depozit Ştei Depozit neamenajat, neproiectat

17.840 2010

6. Depozit Marghita Depozit neamenajat, neproiectat

15.000 2010

7. Depozit Valea lui Mihai

Depozit neamenajat, neproiectat

Capacitate epuizată

2017

8. Depozit Salonta Depozit neamenajat, neproiectat

390.000 2017

TOTAL 535.795

49

Cantitatile centralizate provin din raportările anuale statistice ale administraţiilor publice locale şi ale operatorilor de depozite care au făcut estimări cantitative. Datorită modului de apreciere a cantităţilor, datele prezentate nu garantează concordanţa cu realitatea. Dealtfel, din raportul EUROSTAT pentru anul 2005, a rezultat că în judeţul Bihor a fost depozitată (eliminată) o cantitate de 237,29 mii tone. Având în vedere cantitatea depozitată la depozitul ecologic Oradea, rezultă că pe depozitele neconforme din judeţ a fost depozitată cantitatea de 215,05 mii tone.

În mediu rural au fost identificate la nivelul judeţului un număr de 185 spaţii de depozitare. Aceste spaţii de depozitare sunt în general terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor art.3 alin.(7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural.

50

Tabel 2-32: Inventarul spaţiilor de depozitare a deşeurilor municipale din zonele rurale din judeţul Bihor, la data de 15 septembrie 2008

Nr. crt.

Comuna Satul Amplasament Supraf. alocata (mp)

Cantit deş. existenta (mc)

Mod de reabilita

-re(*)

Termen de finalizare

Observaţii

Abram Păşune 4.500 2.000 1 30.06.2009 1 ABRAM Margine păşune 4.000 1.800 1 30.06.2009 Abrămuţ+ Făncica

1.000m Nord-Vest faţă de Abrămuţ

8.500 100 1 30.05.2009

Crestur 800m Sud de loc. Crestur

5.500 75 1 30.05.2009

2 ABRĂMUŢ

Petreu Nord de loc.Petreu 700 150 1 30.06.2009 3 AŞTILEU Peştere Peştere

nr.topo 981 10.000 15.000 1 30.06.2009

4 AUŞEU Auşeu Păşune urbarială 20 0 1 14.10.2008 Avram Iancu Păşune 8.000 12.000 2 30.06.2009 Tămaşda Fost CAP 6.000 10.000 2 30.06.2009

5 AVRAM IANCU

Ant Holdscd 2.000 6.000 2 30.06.2009 Almaşu Mare şi Almaşu Mic

Valea Chercii 800 30 1 30.04.2009 HCL 67/2001 marcat în PUG

6 BALC

Săldăbagiu de Barcău şi Ghida

Barcăul Vechi 1.500 80 1 30.06.2009 HCL 67/2001 marcat în PUG

7 BATĂR Închise integral

8 BIHARIA Închise integral

Boian-Huta La 800m spre Huta 6.500 130 1 30.06.2009 Marcat în PUG 9 BOIANU MARE Păgaia La 1.000 m spre

Cean 8.000 160 1 30.06.2009 Marcat în PUG

10 BOROD Închise integral 11 BORŞ Borş Borş 9.000 20.000 2 30.12.2008

(Realizat Acoperirea cu strat de pamânt precum şi

51

parţial) însămânţarea va fi efectuată în perioada următoare

Sântion Sântion 9.500 20.000 2 30.12. 2008 (Realizat parţial)

idem

Santăul Mic Santăul Mic 5.000 Mai mic 20.000

2 30.12.2008 (Realizat parţial)

idem

Santăul Mare

Santăul Mare 5.000 Mai mic 20.000

2 30.12.2008 (Realizat parţial)

idem

Bratca Dealu Pancului 200 220 2 31.03.2009 Damiş Lângă Remiza PSI 250 180 1 2007 Lorău Cariera Prometeus 250 90 1 2007

12 BRATCA

Valea Crişului

Lânga fosta Mină 150 70 1 30.09.2008

13 BRUSTURI Brusturi Colonia Tătăruş 5.000 12.500 2 16.06.2009 14 BUDUREASA Budureasa În apropierea

cimitirului 200 50 1 15.05.2009

Buduslău - 400 420 2 30.06.2009 15 BUDUSLĂU Albiş - 400 380 2 30.06.2009

16 BULZ Remeţi Cariera Remeţi 5.000 2.000 2 30.06.2009 17 BUNTEŞTI Închise integral

18 CĂBEŞTI Cabesti Bologa 1200 50 1 20.06.2009 HCL 11/2005

Căpâlna Valea spurcată 4.000 300 1 30.06.2009

Suplacu de Tinca

Răchita lui Masaua 300 23 1 30.06.2009

Ginta În deal 5.000 400 2 30.06.2009 Săldăbagiu Mic

Cramaneasca 2.000 100 1 30.06.2009

19

CĂPÂLNA

Rohani Cimitir 1.000 200 1 30.06.2009 20 CĂRPINET Închise integral HCL

11/2008

52

RETIM Cefa Baltă 10.000 50 1 31.12.2008 Inand La Vale 2.000 25 1 31.12.2008

21 CEFA

Ateaş Spre Şure 1.000 10 1 31.12.2008 Ceica Lângă cimitir 5.000 50

(deşeuri din construcţii)

În curs de

închidere( 2)

30.06.2009 Deponia de reziduuri menajere a fost salubriz. În prezent se utiliz. Pt. Deş. Din constr. cf HCL 44/2007, marcat în PUG

Bucium Valea Titeşti 1.000 2 1 31.03.2009 Amplasament stabilit prin HCL 11/2002 nemarcat în PUG

Duşeşti Câmpul Soarelui 5.000 5 1 31.03.2009 Amplasament stabilit prin HCL 11/2002 nemarcat în PUG

Cotiglet Cariera de nisip 5.000 3 1

31.03.2009 Amplasament stabilit prin HCL 11/2002 nemarcat în PUG

22

CEICA

Ceişoara La dude 5.000 20 (deşeuri din construcţii )

În curs de

închidere(2)

30.06.2009 Deponia de deş. menajere a fost salubrizată, în prezent se utiliz. pt. deş. din construcţii

Cetariu IRTAS 3.000 2.000 2 30.06.2009 Tăutelec LEGELO 1.500 1.000 2 30.06.2009 Şişterea SZIGET 3.000 2.000 2 30.06.2009

23

CETARIU

Şuşturogi LA CETATE 1.000 300 1 30.06.2009 Kisszik 5.000 5.000 1 30.06.2009 HCL 15/04.04.2002 Cherechiu

Telek 2.000 2.000 1 30.06.2009 Forrasdomb 7.000 7.000 1 30.06.2009 HCL 15/04.04.2002 Linko 5.000 5.000 1 30.06.2009

Cheşereu To 3.000 3.000 1 30.06.2009

Sivatag 5.000 5.000 1 30.06.2009 HCL 15/04.04.2002 Mely ut 3.000 3.000 1 30.06.2009

24

CHERECHIU

Tîrguşor Csere 2.000 2.000 1 30.06.2009

Chişlaz Gropi 550 150 1 30.06.2009 HCL 25 CHIŞLAZ Chiraleu Păşune comunală 470 120 1 30.06.2009 HCL

53

Ciuhoi G.Barzului 5.000 330 1 30.05.2009 HCL32/2001 Sfârnaş Lunca 2.500 210 1 30.05.2009 HCL32/2001 Cenaloş Luminiţa 2.500 180 1 30.05.2009 HCL32/2001

26 CIUHOI

Sâniob Hugat 9.500 3.200 2 30.05.2009 HCL32/2001 Ciumeghiu Păşune 4.000 960 2 31.05.2009 Ghiorac Rampa lui Soos 4.000 800 2 31.05.2009

27 CIUMEGHIU

Boiu Fost CAP 5.000 1.200 2 31.05.2009 28 CÂMPANI Nu au existat spaţii de

depozitare

Cociuba Mare

Lângă fostul CAP 4.000 110 1 31.05.2009 Marcat în PUG

Chesa În Chert 6.000 150 1 31.05.2009 Marcat în PUG

29 COCIUBA MARE

Petid În Câmp 9.000 200 1 31.05.2009 Marcat în PUG Copăcel păşune 100 15 2 01.09.2008 HCL 38/2000

PV recepţie Chijic păşune 100 12 2 01.09.2008 HCL 38/2000

PV recepţie Bucuroaia păşune 125 10 2 01.09.2008 HCL 38/2000

PV recepţie Poiana păşune 80 9 2 01.09.2008 HCL 38/2000

PV recepţie Sărand păşune 125 16 2 01.09.2008 HCL 38/2000

PV recepţie

30

COPĂCEL

Surduc păşune 85 15 2 01.09.2008 HCL 38/2000 PV recepţie

31 CRIŞTIORU DE JOS

2007 Închise integral SOLCETA ŞTEI

32 CURĂŢELE 2007 Salubrizare integrală EDILUL BEIUŞ

33 CURTUIŞENI Curtuişeni Nr.topo 718,717,590,592/1,592/2

16.800 2 30.06.2009

Derna Păşune 5.000 150 1 30.06.2009 Marcat în PUG 34 DERNA Dernişoara Păşune 5.000 100 1 30.06.2009 Marcat în PUG

35 DIOSIG Diosig Str.Horea 10.000 6.000 2 31.10.2008

54

Dobreşti Valea Motiului 200 100 1 30.11.2008 Hidişel Valea Vezinosii 300 200 1 30.11.2008

36 DOBREŞTI

Racas Fostul sediu sector 30 10 1 30.11.2008

37 DRĂGĂNEŞTI Închise integral EDILUL BEIUŞ

38 DRĂGEŞTI 2007 Închise integral URBANA

39 FINIŞ Depozitarea se face la Beiuş iar transportul se asigură de primarie

Gepiu Podul Ţiganului 5.000 7.000 2 30.06.2009 40

GEPIU Bicaciu La Bozii 6.000 8.000 2 30.06.2009

41 GIRIŞU DE CRIŞ

2007 Închise integral URBANA

42 HIDIŞELU DE SUS

Închise integral URBANA

43 HOLOD Închise integral SC PROIECT CONSULT SRL_DEP. ECO BIHOR

Husasău de Tinca

Izvor 10.000 1.000 2 30.05.2009 Marcat în PUG

Oşand Câmp 7.000 700 2 30.05.2009 Marcat în PUG Sititelec Rât 8.000 800 2 30.05.2009 Marcat în PUG Miersig Câmp 5.000 500 2 30.05.2009 Marcat în PUG

44 HUSASĂU DE TINCA

Fonău Lunchiţă 4.000 400 2 30.05.2009 Marcat în PUG

45 INEU Închise în baza HCL 13.08.2004 URBANA

Lazuri de Beiuş

La gropi 25 2 1 31.12.2008

Cusuiuş La râpa 80 3 1 31.12.2008 Băleni La criş 80 3 1 31.12.2008

46 LAZURI DE BEIUŞ

Hinchiriş La curătură 100 5 1 31.12.2008 Lăzăreni Curătură 150 20 2 31.03.2009 47 LĂZĂRENI Calea Mare Lângă moară 120 18 2 30.06.2009

55

Gepiş Rovină 100 15 2 28.02.2009 Lugaşu de Jos

V.Ungurului 1.000 11.000 1 31.03.2009 48 LUGAŞU DE JOS

Urvind 500 5.000 1 31.03.2009 49 LUNCA 2006 Închisă integral

RETIM Mădăras Zâmboci 5.000 3.870 1 30.06.2009 HCL 38/2001 Marcat în

PUG Ianoşda Păşune 5.000 3.330 1 30.06.2009 HCL 38/2001 Marcat în

PUG

50 MĂDĂRAS

Homorog Gropoaie 5.000 2.727 1 30.06.2009 HCL 38/2001 Marcat în PUG

51 MAGEŞTI Închise integral SALUBRI ALEŞD

Nojorid La ţigani 8.000 12.000 2 31.12.2008 Apateu Cerai 5.000 6.000 2 31. 03.2009 Chisirid Păşune la ţigani 5.000 3.000 2 31.03.2009 Leş Avicola 5.500 6.000 2 31.03.2009 Livada de Bihor

Fost sediu CAP 5.800 10.000 2 31.03.2009

Păuşa Topile 5.000 6.000 2 31.03.2009

52

NOJORID

Sauaieu Grihegi 5.000 6.000 2 31.03.2009

Olcea Ieşire spre sat Hodişel

250 50 1 31.12.2008

Călacea Lângă lacul peste deal

500 150 1 31.12.2008

Ucuriş Stema jud.Bihor 600 70 1 31.12.2008

53

OLCEA

Hodişel Groapa crâsmii 200 45 1 31.12.2008

54 OŞORHEI Închise integral REOSAL

Paleu Cernaret 5.000 18.000 2 30.12.2008 s-a început acoperirea SC REOSAL

Uileacu de Munte

Dealu mare (Halomgaz)

6.000 15.000 2 30.12.2008 s-a început acoperirea SC REOSAL

55 PALEU

Săldăbagiu Czere 5.000 5.000 2 30.12.2008 SC REOSAL s-a început

56

de Munte acoperirea SC REOSAL

56 POCOLA Deşeurile sunt transportate la depozitul din Beiuş

57 PIETROASA RETIM ŞTEI 2005 (nu au fost deponii)

Coşdeni DEAL OSO 400 5.000 2 31.12.2008 HCL 12/12.02.2005 şi marcat în PUG

Hidiş Zona Baraj 300 400 2 15.03.2009 HCL 12/12.02.2005 şi marcat în PUG

58 POMEZEU

Vălani Starje 250 300 2 31.05.2009 HCL 12/12.02.2005 şi marcat în PUG

Popeşti Rovina Nouă 5.000 4.000 2 30.06.2009 HCL 6/18.01.2005 59 POPEŞTI Voivozi Voivozi Nord 6.000 2.000 2 30.06.2009 HCL 6/18.01.2005

60 RĂBĂGANI Săucani păşune 250 5.000 1 16.05.2009 61 REMETEA Remetea La marginea fostului

poligon 400 350 1 30.06.2009 HCL 13/14.05.2001

62 RIENI Închise integral SOLCETA ŞTEI

63 ROŞIA Roşia Farcu 5.000 10.000 1 2007 Închis şi ecologizat. Actuala destinaţie-păşune împădurită. Zona este inspectată periodic.

Roşiori Nr.top.1448 8.000 18.000 2 30.06.2009 64 ROŞIORI Mihai Bravu Nr.top2198 8.000 16.000 2 30.06.2009

65 SACADAT Închise integral URBANA

Sălacea 1 km de localitate 5.000 10.000 1 30.06.2009 66 SĂLACEA Otomani 150 m de localitate 1.000 2.000 1 30.06.2009 Salard V-SV de sat Salard 9.900 16.000 2 30.06.2009 HCL 18/24.10.2000 marcat

în PUG

Hodos E de sat Hodos 3.000 3.000 2 30.06.2009 HCL 18/24.10.2000 marcat în PUG

67 SĂLARD

Santimreu V de sat Santimreu 3.000 3.000 2 30.06.2009 HCL 18/24.10.2000 marcat în PUG

57

Sîmbăta Lânga cimitir 1.000 120 1 30.05.2009 HCL 17/15.04.1994 Rogoz Lânga cimitir 500 50 1 30.06.2009 idem Zăvoiu Lânga cimitir 500 50 1 30.06.2009 idem Copăceni Imaş spre Vărăşeni 400 30 1 30.06.2009 idem Rotăreşti Imaş 600 70 1 30.06.2009 idem

68

SÎMBĂTA

Ogeşti Deal pădure 400 30 1 30.06.2009 idem

Sînnicolau Român

La moară 7.000 10 2 15.06.2009

Berechiu Berechiu 4.000 3 2 15.06.2009

69 SÂNNICOLAU ROMÂN

Roit Cimitirul vechi 4.000 4 2 15.06.2009 70 SANMARTIN Închise integral

REOSAL 71 SÎNTANDREI Sîntandrei Fizeşu Paloţii 10.000 200 1 30.06.2009

Sîrbi topo 933

300 1.200 2 31.12.2008 Marcat în PUG Sîrbi

Furnicar topo 1688

500 1.000 2 31.12.2008 Marcat în PUG

Burzuc topo 431

500 1.000 2 31.12.2008 Marcat în PUG Burzuc

Burzuc topo 1138

300 600 2 31.12.2008 Marcat în PUG

Fegernicu Nou

Fegernicu Nou topo 241

100 100 2 31.12.2008 Marcat în PUG

Fegernic Fegernic topo 558/1D

500 1.000 2 31.12.2008 Marcat în PUG

72

SÎRBI

Chioag Chioag topo 427

300 600 2 31.12.2008 Marcat în PUG

Spinuş Lap 100 25 2 30.06.2009 HCL 55/2003 marcat în PUG

Ciuleşti Şanta 100 22 2 30.06.2009 Nădar Baranca 100 19 2 30.06.2009

73 SPINUŞ

Sălişte Ciceu 100 28 2 30.06.2009 74 SUPLACU DE Suplacu de Aprox.120m de DN 4.500 10.000 2 30.06. 2009 Marcat în PUG

58

BARCĂU Barcău 19/B 75 ŞIMIAN Şimian Kalmantag, parcela

Pş 1102 (sc1:10.000)

6.500 800 2 30.06.2009 HCL 10/23.03.1998 Marcat în PUG

76 ŞINTEU Închise integral SALUBRI ALEŞD

Şoimi Hută 200 40 1 30.06.2009 (se organizează licitaţie op. Salubritate)

La Lupu 3.000 20 1 30.06.2009 Marcat în PUG Lângă cimitir 60 30 1 15.08.2008

Urviş de Beiuş Lângă criş 100 10 1 20.08.2008

Dealul Bisericii 2.000 10 1 30.06.2009 Marcat în PUG Dumbrăviţa de Codru

Dealul spre Borz 2.000 10 1 15.03.2009 Marcat în PUG

Sub Bocşea 3.000 10 1 15.03.2009 Marcat în PUG Lânga Criş sus 60 15 1 25.08.2008

Sînnicolau de Beiuş Lânga Criş jos 40 10 1 30.06.2009 Pocluşa de Beiuş

Drăgotescu 3.000 10 1 15.03.2009 Marcat în PUG

Borz Lângă cimitir 3.000 15 1 30.06.2009 Marcat în PUG Grăurad 3.000 5 1 30.10.2008 Marcat în PUG

77

ŞOIMI

Ursad Lângă grajduri 25 10 1 30.06.2009

78 SUNCUIUS Închise integral SALUBRI ALEŞD

Tarcea Hegykoz 9.000 100 1 30.06.2009 Adoni Szlavi 8.500 100 1 30.06.2009

79 TARCEA

Galospetreu Lapos 8.000 100 1 30.06.2009 Tămăşeu TRUP C UTR 9 400 70 1 16.06.2009 Marcat în PUG Parhida TRUP C 400 50 1 16.06.2009 Marcat în PUG Niuved TRUP B 200 30 1 16.06.2009 Marcat în PUG

80 TĂMĂŞEU

Satu Nou TRUP B 600 20 1 16.06.2009 Marcat în PUG 81 TĂRCAIA Salubrizare 2006

EDILUL BEIUŞ Bogei păşune 5.000 2.033 1 30.06.2009 82 TĂUTEU Chiribiş păşune 5.000 1.595 1 30.06.2009

83 TILEAGD închise integral URBANA

59

Tinca 2 2006 AVE SALONTA +Primăria Gurbediu Fost SMA 1.000 25 1 30.12.2008 PUG/planşa 7/A1 Râpa Ieşire sat –valea

Topile 2.000 30 1 30.12.2008 În PUG figurează alt

amplasament

84

TINCA

Belfir Ieşire sat spre com.Olcea

1.500 20 1 30.12.2008 În PUG figurează alt amplasament

Toboliu Poţoaca 8.000 7.000 2 30.06.2009 85

TOBOLIU Cheresig Teglişte 9.500 8.000 2 30.06.2009 Tulca Ngi 545 10.000 20.000 1 31.05.2009 Marcat în PUG 86 TULCA Căuaşd Ngi 940 4.000 5.000 1 31.05.2009 Marcat în PUG

87 ŢEŢCHEA Închise integral SALUBRI ALEŞD

Uileacu de Beiuş

Păşune comunală 150 2.000 1 31.10.2008 HCL/1997 Marcat PUG

Forău Păşune comunală 200 2.800 1 31.10.2008 HCL/1997 Marcat PUG

Prisaca Păşune comunală 100 2.500 1 31.10.2008 HCL/1997 Marcat PUG

88 UILEACU DE BEIUŞ

Vălani de Beiuş

Păşune comunală 80 1.200 1 31.10.2008 HCL/1997 Marcat PUG

89 VADU CRIŞULUI

Inchise integral SALUBRI ALEŞD

90 VIIŞOARA Viişoara Hidgoz 6.500 120 1 30.06.2009 Marcat în PUG Vîrciorog Păşune Vîrciorog 7.000 100 2 15.08.2008

finalizat HCL 43/31.07.2002 marcat în PUG SALUBRI ALEŞD

Serghiş Păşune Serghiş 7.000 100 2 15.08.2008 finalizat

HCL 43/31.07.2002 marcat în PUG SALUBRI ALEŞD

91

VÎRCIOROG

Fîşca Păşune Fîşca 7.000 100 2

15.08.2008 finalizat

HCL 43/31.07.2002 marcat în PUG SALUBRI ALEŞD

(*) 1 -salubrizare şi reintroducere în circuitul natural 2 -închidere, cu respectarea prevederilor tehnice din Ordinul MMGA 1274/2005, Anexa nr.2 Sursa: Instituţia Arhitect şef şi declaraţiile administraţiilor publice comunale din judeţ

60

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE.

Obiectivele judeţene se stabilesc în baza obiectivelor din Planul Regional şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care sunt la rândul lor fundamentate pe legislaţia naţională privind deşeurile.

De asemenea, obiectivele trebuie să urmărească rezolvarea problemelor identificate în teritoriu şi să se bazeze pe următoarele priorităţi:

- prevenirea generării deşeurilor la sursă

- reutilizarea, reciclarea sau utilizarea deşeurilor ca sursă de energie

- eliminarea finală prin depozitare sau incinerare

Pentru fiecare obiectiv poate exista unul sau mai multe obiective subsidiare sau ţinte, cu termene de realizare, propuse astfel încât să fie cel puţin egale cu ţintele de la nivel regional şi naţional.

Ţinând seama de acestea şi pe baza situaţiei existente la nivelul judeţului s-au stabilit obiectivele şi ţintele judeţene, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii judeţene pentru sistemul de gestionare a deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia.

2009

Prevederi legislative locale în concordanţă cu prevederile PJGD.

2008

Politica şi cadrul legislativ

Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul modului de aplicare a acesteia.

2008-2009

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor.

2008-2009

Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

2008

Resursele

umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea unui nr. suficient de angajaţi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare pentru sistemul de coordonare şi control al gestionării deşeurilor din judeţ.

2008

61



Asigurerea pregătirii profesionale a personalului angajat prin participarea la cursuri de pregătire în domeniul gestiunii deşeurilor.

permanent

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile permanent

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale disponibile (fond de mediu, fonduri private, etc) şi a fondurilor europene şi internaţionale, pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor.

permanent

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale

2008

Crearea şi susţinerea unor mecanisme economico financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale:deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şi demolări, nomăluri de la epurarea apelor uzate, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz şi deşeuri periculoase din deşeurile municipale.

2008

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru investiţiile în domeniul gestionării deşeurilor.

permanent

Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate ă ţil i li t

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate permanent

62



Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autorităţi publice centrale şi locale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

permanent

Elaborarea de materiale informative

permanent

Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008-2009

Realizarea unui sistem judeţean de colectare, analiza şi validare a datelor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

2008

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Monitorizarea permanentă a cantităţilor de deşeuri voluminoase şi a deşeurilor periculoase colectate precum şi modul lor de gestionare.

2008-2009

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la producător.

permanentPrevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator. permanent

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate.

permanent

63



Promovarea prioritară a valorificării materiale în masura posibilităţilor tehnice şi economice, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.

permanent

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic. În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie sa fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate.

permanent

Generalizarea sistemului de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural

Asigurarea cu servicii de salubritate a tuturor localităţilor precum şi asigurarea infrastructurii necesare.

2009

Dezvoltarea sistemului de colectare/colectare separată a deşeurilor

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor

Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectării selective

permanent

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

2009

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire min.90 %.

2009

Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Optimizarea şi modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport

permanent

64



Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor la sursă astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile.

permanent

Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente.

2008-2013

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final.

permanent

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

2008

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje

2011

Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

2011

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje

2013

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic.

2013

65



Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995.

2010

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

2013

Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

2016

Colectarea separată a deşeurilor pe tip de material şi periculoase sau nepericuloase.

permanent

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării.

permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare a deşeurilor din demolări nepericuloase (cărămizi, ţigle, blocuri de beton,etc.).

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Eliminarea corespunzatoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate.

permanent

Prevenirea eliminării ilegale pe soluri şi a deversării în apele de suprafaţă.

permanent

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură ca fartilizant sau amendament agricol, în condiţiile respectării prevederilor legislative.

permanent

Nămoluri de la staţiile de epurare oraşeneşti

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane.

Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de ciment.

permanent

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectare separată şi depozitarea în punctele de colectare stabilite

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare de 4,00 kg.

2008

66



Ţinte de valorificare conform prevederilor HG 448/2005.

2008

Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze DEEE contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului.

permanent

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980.

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980.

Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980.

Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.

începând cu 1 ianuarie 2007

Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Pentru toate vehiculele scoase din uz, reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor. În acelaşi timp, reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor.

începând cu 1 ianuarie 2015

Implementarea sistemului de colectare bianuală a deşeurilor voluminoase de la populaţie.

permanent

Valorificarea potenţialului util şi/sau energetic a deşeurilor voluminoase.

permanent

Deşeuri voluminoase

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze deşeuri voluminoase contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului.

permanent

Deşeuri periculoase din deşeuri menajere

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale.

începând din 2008

67



impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Tratarea în vederea eliminării

permanent

Închiderea etapizată a celor 8 depozite neconforme din zona urbană.

etapizat până în 2017, conform HG 349/2005

Închiderea şi monitorizarea post închidere a celor 8 depozite neconforme.

Corelat cu calendarul de sistare a activităţii

Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală.

Până la 16 iulie 2009

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel judeţean

Permanent

68

4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE

4.1 Tendinţa factorilor relevanţi pentru generarea deşeurilor

municipale şi a deşeurilor de ambalaje. Evoluţia populaţiei.

Unul din factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale este evoluţia demografică.

La nivel naţional şi deasemenea în judeţul Bihor populaţia este în continuă scădere conform evoluţiei pe ultimii 5 ani şi a recesământului din anul 2002.

Conform recomandărilor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, pentru realizarea prognozei privind evoluţia populaţiei, se va considera o scădere a populaţiei de 0,25% / an până în 2007 şi de 0,20 % /an până în 2013. Astfel a rezultat următoarea prognoză a evoluţiei populaţiei în intervalul 2007-2013:

Tabel 4-1: Prognoza populaţiei judeţ Bihor.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Urban 300514 300.063 299.715 299.155 298.518 297.921 297.325 296.730 296.137Rural 295171 294.919 293.780 293.153 292.606 292.021 291.437 290.855 290.273TOTAL 595685 594.982 593.495 592.308 591.124 589.942 588.762 587.585 586.410

Ca observaţie se poate menţiona că prognoza de mai sus nu ţine cont de migraţia

populatiei în exteriorul graniţelor, fenomen important cu influenţe majore în ceea ce priveşte generarea deşeurilor. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate.

Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate pe medii, s-a realizat pe baza datelor din anul 2006 şi ţinând seama de obiectivele care trebuie atinse în anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Art.3 alin.(7) prevede ca spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona rurală trebuie sa fie reabilitate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Acest fapt înseamnă implicit că în zona rurală la acea dată trebuie să existe un sistem de colectare a deşeurilor, prin care să se asigure transportul către staţiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate. Ţinând seama de aceasta, instituţiile centrale de mediu au propus ca ţintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 să fie: 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural.

Estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare/colectare a deşeurilor menajere s-au realizat luând în considerare o creştere liniară. Tabel 4-2: Estimarea evoliţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate.

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Urban 71 74,1 80 96 100 100 100 100 100 Rural 21 29,5 42 60 90 92 94 96 98 Total 46 52,0 61 78 95 96 97 98 99

69

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor:

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată de mai mulţi factori dintre care principale ar fi evoluţia PIB, schimbările privind consumul de bunuri de larg consum, schimbări în tehnologiile de producţie, ceea ce face ca stabilirea tendinţei acestui indicator să fie un proces complex.

În Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor s-a considerat că acest indice are o creştere anuală de 0,8%, valoare recomandată şi la elaborarea PJGD. Deasemenea creşterea anuală de 0,8 % este luată în calcul pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale şi asimilabile (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale).

Pentru întreaga perioadă de timp a planului, evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor se prezintă astfel:

Tabel 4-3: Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor. 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Urban 0,90 0,91 0,92 0,93 0,93 0,94 0,95 0,96 0,96 Rural 0,40 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42

Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje.

Principalii parametrii care pot influenţa generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea şi natura bunurilor de larg consum şi schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor. Ţinând cont de acest fapt, rezultă că variaţia anuală a cantităţii de deşeuri de ambalaje este greu de stabilit şi, prin urmare, este necesar să se determine cantităţile de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ conform unui model de calcul.

Metodologia de elaborare a planurilor judeţene, recomandă determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate în regiune pe baza următorilor factori:

-populaţia regiunii în anul de referinţă (2005) -cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor.

Se consideră că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie.

Formula de calcul pentru calculul cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate în regiune este următoarea:

Qr = Cr/Ct x Qt

Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul 2005 Qt = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în România în anul 2005 Cr = cheltuielile populaţiei din regiune pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Ct = cheltuielile populaţiei României pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Cr = populaţia regiunii * x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielillor pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)* Ct = populaţia României* x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielillor pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)* Elementele marcate cu * se regăsesc în Anuarul Statisitc al României, anul 2006.

70

Pentru a determina cantitatea de deşeuri de ambalaje generată la nivel naţional în acelaşi an (Qt) se ţine cont de cantitatea de ambalaje pusă pe piaţă şi coeficienţii de impurificare pe fiecare tip de material, aşa cum sunt prezentate în baza de date a Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului. Tabel 4-4: Cantităţi de deşeuri de ambalaje pe tipuri de material generate la nivel naţional în anul 2005.

Anul 2005 %

Cantitate de ambalaje pusă pe piaţă (tone) % de impurificare

Cantitate de deşeuri de ambalaje generată (tone)

HC 23,7 270.260,40 35 364.851,54Plastic 29,0 331.745,00 35 447.855,75Sticla 21,9 249.327,70 10 274.260,47Metal 9,0 102.957,50 10 113.253,25Lemn 12,0 137.426,30 10 151.168,93Altele 4,4 49.127,20 35 66.321,72TOTAL 100,0 1.140.844,10 135 1.417.711,66

Conform tabelului de mai sus, cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată în România, în anul 2005, a fost: Qt=1.417.711,66 tone Pe baza formulelor de calcul şi a valorilor din Anuarul Statistic al României pe anul 2006, s-au calculat cheltuielile populaţiei României (Ct) şi a regiunii (Cr) pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul 2005: Ct = 21.623.849 x 391 lei/lună x 62,7 % = 5.301.237,9 mii lei Cr = 2.737.400 x 407 lei/lună x 62,1% = 691.869,6 mii lei Ţinând cont de rezultatele obţinute, cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiunea 6 N-V (Qr), în anul 2005, este calculată astfel:

Qr = 691.869,6 / 5.301.237,9 x 1.417.711,66 = 185.026,88 to

Pentru determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generată în judeţ se ţine

cont de faptul că, de regulă, consumul din resurse proprii nu generează deşeuri de ambalaje. Calculul cantităţilor se poate face în funcţie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi nr. mediu al salariaţilor din judeţ, astfel:

Qj = Vj/Vr x Qr Qj = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul 2005 Vj = Venituri salariale totale în judeţ în anul 2005 Vr = Venituri salariale totale în regiune în anul 2005 Vj = Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţ* x Număr mediu al salariaţilor din judeţ* Vr = Câştigul salarial nominal mediu net lunar în regiune* x Număr mediu al salariaţilor din regiune* Elementele marcate cu * se regăsesc în Anuarul Statisitc al României

71

Vr = 679 lei x 580.081 = 393.875 mii lei Vj = 629 lei x 150.289 = 94.531,8 mii lei

Qj = 94.531,8 / 393.875 x 185.026,88 = 44.407,29 to

4.2. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale.

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2005 defalcate pe medii (urban, rural), pe baza raportului indicelui de genarare a deşeurilor, a populaţiei şi a gradului de acoperire cu servicii de salubritate stabilit de ANPM pentru anul 2005, considerând o creştere anuală de 0,8 %.

Calculul cantităţii de deşeuri municipale generate anual s-a realizat astfel: deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie – cantitatea a fost

calculată diferenţiat pe medii (urban şi rural) pe baza prognozei populaţiei, a gradului de acoperire cu servicii de salubritate şi a indicatorului de generare. În ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2005 în mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;

deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii – cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8 %. Cantitatea din anul 2005 reprezintă atât deşeurile colectate în amestec, cât şi deşeurile colectate separat. S-a considerat că întreaga cantitate de deşeuri colectată selectiv reprezintă deşeuri asimilabile, întrucât la nivelul anului 2005 nu era implementat un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie;

deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale - cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8 %;

deşeurile menajere generate şi necolectate – cantitatea a fost calculată diferenţiat pe medii (urban şi rural) pe baza prognozei populaţiei totale a regiunii, a populaţiei nedeservite de servicii de salubritate şi a indicatorului de generare. În ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2005 în mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi.

În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri municipale prognozate a se genera în perioada 2005,2011 si 2013, ani de referinţă pentru planificare.

72

Tabel 4-5: Prognoza generării deşeurilor municipale, în judeţul Bihor.

Cantitate de deseuri (tone) 2005 2008 2010 2011 2013

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care: 288.498

265.376 269.045 270.902 274.654

Deşeuri menajere (colectate în amestec şi separat) 114.410

123.141 142.769 144.507 148.030

Urban 97.218 97.085 102.331 102.943 104.178 Rural 17.192 26.056 40.437 41.564 43.852 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat)

90.780 94.470 95.987 96.755 98.310

Deşeuri din grădini şi parcuri

1.790 1.863 1.893 1.908 1.938

Deşeuri din pieţe 3.180 3.309 3.362 3.389 3.444 Deşeuri stradale 20.350 21.177 21.517 21.689 22.038 Deşeuri menajere generate şi necolectate

57.988 21.416 3.516 2.653 895

Urban 25.667 4.045 0 0 0 Rural 32.321 17.371 3.516 2.653 895

4.3 Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale Definiţie deşeuri biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc:

deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere”;

deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.

Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale.

Legislaţiile europeană şi naţională nu definesc în mod explicit deşeurile biodegradabile municipale totuşi, combinând cele două definiţii rezultă că deşeurile biodegradabile municipale sunt fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate

73

separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase.

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale” 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

Prognoza generării deşeurilor biodegradabile municipale.

Pentru determinarea cantităţii generate de deşeuri biodegradabile municipale, trebuie să se cunoască ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.

În tabelul următor este estimată ponderea deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale, judeţul Bihor. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile menajere, atât din mediu urban, cât şi din mediu rural, s-a realizat pe baza compoziţiei perzentate anterior (Cap. 2) şi ţinând seama de faptul că nu toate deşeurile textile sunt deşeuri biodegradabile (doar textilele din fibre naturale).

Întrucât la nivelul judeţului nu există măsurători concludente, ponderea deşeurilor biodegradabile în celelalte categorii de deşeuri (deşeuri asimilabile, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale), a fost preluată din PRGD.

Tabel 4-6: Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.

Tipuri de deşeuri

Ponderea deşeurilor biodegradabile în

deşeurile municipale (%)

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) din care:

Deşeuri menajere Urban 70 deşeuri alimentare şi de grădină 61 hârtie+carton, lemn, textile 9 Rural 70 deşeuri alimentare şi de grădină 56 hârtie+carton, lemn, textile 14 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii 60 Deşeuri din grădini şi parcuri 90 Deşeuri din pieţe 80 Deşeuri stradale 44 Deşeuri generate şi necolectate Urban 70 deşeuri alimentare şi de grădină 61 hârtie+carton, lemn, textile 9 Rural 70 deşeuri alimentare şi de grădină 56 hârtie+carton, lemn, textile 14

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor municiplale şi luând în considerare ponderile de mai sus, au fost estimate cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale:

74

Tabel 4-7: Prognoza generării deşeurilor biodegradabile municipale.

Cantitatea de deşeuri biodegradabile (To) 2005 2008 2010 2011 2013

Total deşeuri biodegradabile din deşeuri municipale , din care:

188.257 171.515 173.851

175.036 177.428

Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie, din care:

80.088 86.200 99.938 101.155 103.620

Urban 68.053 67.961 71.632 72.060 72.924 deşeuri alimentare şi de grădină

59.303 59.223 62.422 62.795 63.548

hârtie+carton, lemn, textile 8.750 8.738 9.210 9.265 9.376 Rural 12.035 18.239 28.306 29.095 30.696 deşeuri alimentare şi de grădină

9.628 14.591 22.645 23.276 24.557

hârtie+carton, lemn, textile 2.407 3.648 5.661 5.819 6.139Deşeuri biodegradabile din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate in amestec si separat)

54.468 56.682 57.592 58.053 58.986

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din grădini şi parcuri

1.611 1.677 1.704 1.717 1.744

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe

2.544 2.647 2.690 2.711 2.755

Deşeuri biodegradabile din deşeurile stradale

8.954 9.318 9.467 9.543 9.697

Deşeurile biodegradabile din deşeurile generate şi necolectate, din care:

40.592 14.991 2.460 1.857 626

Urban 17.967 2.831 0 0 0 deşeuri alimentare şi de grădină

15.657 2.467 0 0 0

hârtie+carton, lemn, textile 2.310 364 0 0 0 Rural 22.625 12.160 2.460 1.857 626 deşeuri alimentare şi de grădină

18.100 9.728 1.969 1.486 501

hârtie+carton, lemn, textile 4.525 2.432 492 371 125

75

Deşeuri biodegradabile din

deşeurile generate şi necolectate în mediul

rural1%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere

colectate în amestec de la populaţie în

mediul urban42%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere

colectate în amestec de la populaţie în

mediul rural16%


deşeurile asimilabile 33%


deşeurile din grădini şi parcuri

1%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile stradale

5%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe

2%

Figura 4-1: Ponderea pe tipuri a deşeurilor biodegradabile municipale, anul 2010.

4.4. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje.

Qr=185.026,88 to Qj=44.407,29 to

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje se realizează pe baza variaţiei anuale a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate şi ţinând seama de ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare, structura deşeurilor de ambalaje, precum şi de structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie. Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate.

Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate se calculează în funcţie de variaţia anuală a cantităţii stabilite, luând în considerare indicatorii de creştere:

-o creştere anuală de 10 % pentru anul 2006 -o creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007-2009 -o creştere anuală de 5 % pentru perioada 2010-2013.

Aceşti indicatori au fost stabiliţi de către reprezentanţii MMDD, ANPM şi ARAM pe

baza creşterii indicatorilor de comerţ cu amănuntul şi a raportărilor privind ambalajele şi a deşeurilor de ambalaje.

76

Tabel 4-8: Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje. Creştere 10%/an Creştere 7%/an Creştere 5%/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Judeţ 44.407,29 48.848 52.267 55.926 59.841 62.833 65.975 69.274 72.738Regiune 185.026,88 203.529 217.776 233.020 249.331 261.797 274.887 288.631 303.062

Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare.

Deşeurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni atât de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile industriale, comerciale şi de la instituţii.

Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, la nivelul anului 2006 s-a estimat că 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaţie şi 40 % de la industrie, comerţ şi instituţii.

Având în vedere cele de mai sus, la elaborarea PJGD s-a estimat că ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare este:

- 40 % pentru industrie, comerţ, instituţii; - 60 % pentru populaţie.

Structura deşeurilor de ambalaje.

Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a fi aceeaşi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaţă.

Metodologia pentru elaborarea planurilor judeţene precizează că prognoza structurii pe tip de material a ambalajelor, stabilită pe baza datelor din baza de date ANPM din 2005, este:

- hârtie şi carton 23,60 % - plastic 29,00 % - sticlă 21,80 % - metale 9,00 % - lemn 12,00 % - altele 4,6 %

Pe baza datelor de mai sus se calculează prognoza privind generarea deşeurilor de

ambalaje pe fiecare tip de material.

Tabel 4-9: Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material.

Cantitatea de deşeuri de ambalaje pe tip de material (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 44.407 48.848 52.267 55.926 59.841 62.833 65.975 69.274 72.738H+C 10.524 11.577 12.388 13.254 14.182 14.891 15.636 16.418 17.239Plastic 12.878 14.166 15.157 16.219 17.354 18.221 19.133 20.089 21.094Sticlă 9.725 10.698 11.446 12.248 13.105 13.760 14.448 15.171 15.930Metale 3.997 4.396 4.704 5.033 5.386 5.655 5.938 6.235 6.547Lemn 5.329 5.862 6.272 6.711 7.181 7.540 7.917 8.313 8.728Altele 1.954 2.149 2.300 2.461 2.633 2.766 2.903 3.048 3.200

77

Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie pe tip de material se determină pe baza compoziţiei deşeurilor menajere la nivelul judeţului, iar în situaţia în care datele existente sunt nevalidate, se recomandă utilizarea datelor din PRGD. Aspectul care trebuie avut în vedere, în acest caz, se referă la faptul că cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tipuri de materiale sunt incluse în cantitatea totală de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere, pentru că apare nonambalajul.

Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere a rezultat în urma unui studiu realizat de ICIM Bucureşti la solicitarea ARAM. Tabel 4-10: Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere, conform ICIM Bucureşti. Ponderea materialelor de deşeuri

de ambalaje în deşeurile menajere (%)

Structura deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile

menajere (%) Hârtie şi carton 3,2 22,10 Plastic 7,1 48,52 Sticlă 3,0 20,49 Metale 1,3 8,89 Lemn 0 0,00 Total 14,6 100,00

Prognoza privind generarea deşeurilor de la populaţie se determină pe baza cantităţii totale de deşeuri de ambalaje prognozate, a ponderii deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (60% pentru populaţie) şi a structurii deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile menajere.

Tabel 4-11: Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Cantitatea de deşeuri de ambalaje (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 26.644

29.309 31.360 33.556 35.905 37.700 39.585 41.564 43.642

H+C 5.888 6.477 6.930 7.416 7.935 8.332 8.748 9.186 9.645Plastic 12.928 14.221 15.216 16.281 17.421 18.292 19.207 20.167 21.175Sticlă 5.459 6.005 6.426 6.876 7.357 7.725 8.111 8.516 8.942Metale 2.369 2.606 2.788 2.983 3.192 3.351 3.519 3.695 3.880Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Din analiza tabelului de mai sus, se constată că pe toată perioada 2005-2013,

cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic care trebuie colectată de la populaţie este mai mare decât cantitatea totală de deşeuri de ambalaje din plastic prognozată, cu valori cuprinse între 50-80 to/an. Din pricina acestui fapt este necesar să se diminueze procentul deşeurilor de ambalaje din plastic ce se regăsesc în deşeurile menajere cu cca 2%, adică se va lua în calcul un procent de 46,52% faţă de 48,52% cât este în studiul realizat de ICIM Bucureşti prezentat mai sus. Acest 2% poate reprezenta deşeuri compozite de tipul cutiilor Tetra-Pack sau a dozelor din aluminiu care oricum nu au fost evidenţiate în studiul amintit.

În concluzie structura deşeurilor de ambalaje ce se găsesc în deşeurile menajere, după modificările necesar a fi făcute se prezintă astfel:

78

Tabel 4-12: Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere, modificată.

Ponderea materialelor de deşeuri

de ambalaje în deşeurile menajere (%)

Structura deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile

menajere (%) Hârtie şi carton 3,2 22,10 Plastic 6,8 46,52 Sticlă 3,0 20,49 Metale 1,3 8,89 Lemn 0 0,00 Altele 0,3 2,00 Total 14,6 100,00

În acest caz prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie va fi

următoarea: Tabel 4-13: Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie, modificată.


Total 26.644

29.309 31.360 33.556 35.905 37.700 39.585 41.564 43.642

H+C 5.888 6.477 6.930 7.416 7.935 8.332 8.748 9.186 9.645Plastic 12.395 13.635 14.589 15.610 16.703 17.538 18.415 19.336 20.303Sticlă 5.459 6.005 6.426 6.876 7.357 7.725 8.111 8.516 8.942Metale 2.369 2.606 2.788 2.983 3.192 3.351 3.519 3.695 3.880Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0Altele 533 586 627 671 718 754 792 831 872

Pe baza prognozei populaţiei şi a datelor din tabelul de mai sus se determină

indicatorii de generare deşeuri de ambalaj de la populaţie:

Tabel 4-14: Indicatorii de generare deşeuri de ambalaje de la populaţie.

Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie (kg/loc/an) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 45 49 53 57 60 64 67 70 74H+C 10 11 12 13 14 14 15 16 16Plastic 21 23 24 26 28 30 31 33 35Sticlă 9 10 11 12 12 13 14 14 15Metale 4 4 5 5 5 6 6 6 7Altele 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Stabilirea prognozei privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii se face calculând diferenţa dintre cantitatea totală de deşeuri de

79

ambalaje pe tip de material prognozată şi cantitatea de deşeuri de ambalaje de la populaţie, deasemenea prognozată.

Tabel 4-15: Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii.


Total 17.763

19.539 20.907 22.370 23.936 25.133 26.390 27.710 29.096

H+C 4.636 5.100 5.458 5.838 6.247 6.559 6.888 7.232 7.594Plastic 483 531 568 609 651 683 718 753 791Sticlă 4.266 4.693 5.020 5.372 5.748 6.035 6.337 6.655 6.988Metale 1.628 1.790 4.616 2.050 2.194 2.304 2.419 2.540 2.667Lemn 5.329 5.862 6.272 6.711 7.181 7.540 7.917 8.313 8.728Altele 1.421 1.563 1.673 1.790 1.915 2.012 2.111 2.217 2.328

4.5. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi

deşeurile de ambalaje.

4.5.1 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale.

Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd urmatoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995



Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre

care în anul 1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.

Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

80

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone.

Deoarece la nivel regional şi judeţean nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale în anul 1995, aceasta s-a calcult pe baza populaţiei la nivel naţional şi judeţean din anul 1995, adică o populaţie de 22.680.951 lociutori la nivel naţional şi 631.095 locuitori la nivelul judeţului Bihor. În urma calculelor a rezultat o cantitate de 133.559 tone deşeuri biodegradabile pentru judeţul Bihor.

Cuantificarea ţintelor care reprezintă cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată se realizează pe baza cantităţii de deşeuri biodegradabile generate în anul 1995.

În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010 şi 2013:

Tabel 4-16: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale.

2010 2013 Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone) 173.851 177.428Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată (tone)

100.170 66.780

Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone)

73.681 110.648

4.5.2. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje.

România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu excepţia ţintelor de reciclare pentru hârtie şi carton şi metale, pentru care România nu a cerut perioadă de derogare.

Tratatul de aderare a României prevede următoarele ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje: Tabel 4-17: Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje.

Ţinte de reciclare/valorificare (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie şi carton 53,8 55,7 60 60 60 60 60 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 37,8 39,2 50 50 50 50 50 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea de deşeuri de

ambalaje generate în anul respectiv şi se împart în trei categorii: o Ţinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj; o Ţinte globale de reciclare;

81

o Ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

Ţintele de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilite la nivel judeţean

trebuie să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite prin Tratatul de aderare a României, respectiv prin legislaţie.

În HG nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje sunt definite astfel:

„reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie”;

„valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje, prevăzută în anexa nr. II B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001cu modificările şi completările ulterioare”.

Astfel, valorificarea include atât reciclarea, cât şi valorificarea energetică. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza deşeurilor de

ambalaje pe tip de material prognozate a se genera şi a ţintelor de reciclare/valorificare. Tabel 4-18: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material.

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie şi carton 5.609

6.228 6.900 7.952 8.509 8.935 9.382 9.851 10.343

Plastic 901 1.212 1.516 1.784 2.082 2.551 3.061 3.616 4.746Sticlă 1.809 2.246 2.518 3.919 4.980 6.054 6.935 8.192 9.558Metale 1.427 1.662 1.844 2.516 2.693 2.827 2.969 3.117 3.274Lemn 91 234 314 470 646 905 1.188 1.247 1.309Total reciclare 10.968

12.700 14.635 18.455 22.739 26.390 30.348 34.637 40.006

Total valorificare 13.322

15.631 17.771 22.370 26.928 30.160 34.967

39.486 43.643

Conform acestor estimări rezultă: în anul 2008 trebuie valorificată o cantitate de 22 mii tone deşeuri de ambalaje

(40%) din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 18 mii tone, în anul 2011 trebuie valorificată o cantitate de 35 mii tone deşeuri de ambalaje

(53%) din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 30 mii tone, în anul 2013 trebuie valorificată o cantitate de cca. 44 mii tone deşeuri de ambalaje

(60%) din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 40 mii tone.

82

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI.

5.1. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale.

În prezent deşeurile periculoase ca parte din deşeurile menajere şi deşeurile asimilabile din deşeurile menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale, conform listei europene a

deşeurilor, care fac obiectul PJGD sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 5-1: Tipuri de deşeuri municipale periculoase.

Cod deseu Tip deseu 18.02.02* Deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri

specifice pentru prevenirea infecţiilor. 20 01 13* Solvenţi 20 01 14* Acizi 20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19*

15.01.10*

Pesticide

Ambalaje care conţin reziduuri şi alte substanţe contaminate 20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe

periculoase 20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice (medicamente expirate) 20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele

decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

Estimări privind cantitatea generată de deşeuri periculoase din deşeurile menajere.

La momentul redactării PJGD nu se cunoaşte cantitatea generată deoarece deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate separat.

În alte ţări europene estimarea cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale se face pe baza unor indicatori statistici de generare care au următoarele valori:

- 2,5 kg/persoană/an în mediu urban - 1,5 kg/persoană/an în mediu rural

83

Din analiza tipurilor de deşeuri periculoase menţionate în tabelul de mai sus, rezultă că anumite categorii de deşeuri pot fi cuprinse şi în fluxul de deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Din acest motiv la estimarea cantităţilor de deşeuri periculoase ar fi justificat utilizarea unor valori mai mici pentru indicatorii de generare, cum ar fi:

- 1,5 kg/persoană/an în mediu urban - 1,0 kg/persoană cât şi în cel rural.

Tabel 5-2: Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate.

Numărul populaţiei (anul 2006)

Indicatori de generare(kg/locuitor/an)

Cantitatea totală generată de deşeuri (to)

Urban 300.063 1,5 450 Rural 294.919 1,0 300

TOTAL 594.982 - 750 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale.

În vederea colectării deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni care sunt prezentate şi comentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 5-3: Opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase.

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE 1) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 până la 5 000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700 000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unitaţile mobile

84

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE 2) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată pentru aceasta actiune.. Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare. Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

3) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

4) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta. Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

85

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE 5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole. După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectare a medicamente-lor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Indiferent de sistemul pentru care se optează, condiţia de bază este colectarea selectată a deşeurilor perioculoase şi existenţa instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare. Pâna în 2006 la nivelul judeţului nu a fost creat acest flux de deşeuri şi nici instalaţiile de procesare.

Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate. Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon.

Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.

Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. De asemenea, trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur.

Colectarea bateriilor uzate auto se realizează în principal prin sistemul depozit care este optimizat în judeţul nostru.

Uleiurile uzate pot fi colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi, unde sunt recipienţi special inscriptionaţi pentru depunerea de către deţinatori. În judeţ este puţin folosită această oportunitate.

Pesticide, solvenţi, detergenţi, lacuri , vopsele, biocide, rezidii alte chimicale de uz casnic gospodăresc şi ambalajele lor contaminate Pâna în prezent pentru aceste deşeuri nu au existat fluxuri separate, au fost eliminate în amestec cu deşeurile menajere. Odata cu realizarea punctului central (urban şi rural) pentru depunerea acestor deşeuri de către cetăţeni, se va putea stabili compoziţia şi modul lor de gestionare.

Medicamente expirate. Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai

periculoase decât cele încă în termen. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel european.

Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în depozitele de deşeuri periculoase.

86

Corpuri de iluminat şi alte aparaturi cu componente periculoase (inclusiv electrice).

Există şi a existat flux de reutilizare a aparaturilor din gospodării după recondiţionarea lor prin service-uri locale. În prezent toate DEEE, inclusiv cele cu componente periculoase, fac obiectul colectării de către producători în sistem 1: 1 . Odată cu construirea punctului de colectare municipal Oradea şi judeţean Bihor fluxul acestor deşeuri va fi optimizat cu concursul operatorilor de salubritate. Deşeurile provenite din iluminatul public stradal sunt gestionate de prestatorii de servicii în regie proprie cu obligativitatea raportării cantităţilor la primăria care a concesionat serviciul de iluminat.

5.2. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD sunt:

Tabel 5-4: Tipuri de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).

Cod deşeu (conform HG nr. 856/2002)

Tip deşeu

20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur 20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC

(clorofluorocarburi) 20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele

specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

Evaluarea cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care

vor fi generate precum şi a cantităţii colectabile.

Cantitatea de DEEE ce trebuie colectată începând cu 2006 a fost stabilită, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor/an. Având în vedere imposibilitea atingerii acesteia, România a solicitat o perioadă de tranziţie de 2 ani. Situaţia României nu este singulară, toate statele din Europa Centrală şi de Est, precum şi statele baltice care au aderat în 2004 au solicitat şi obţinut derogări temporare pentru aceeaşi perioadă. Motivele solicitărilor sunt legate în mod special de gradul mai scăzut de dotare cu echipamente electrice şi electronice al populaţiei decât în vechile state membre, durata mai mare de utlizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum şi faptul că populaţia care locuieşte în zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce înseamnă dificultăţi în crearea unei infrastructuri de colectare.

România a stabilit în anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2 kg /locuitor pentru 2006, respectiv 3 kg/locuitor pentru 2007. Aceste obiective s-au bazat pe informaţiile existente la acea dată privind cantităţile de echipamente puse pe piaţă, precum şi pe prezumţia ca acestea vor fi utilizate cât durata medie de viaţa indicată de producător.

87

Gestionarea DEEE. Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca deşeurile de echipamente

electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE către punctele de colectare.

Conform HG nr.448/2005 în fiecare judeţ trebuia să se realizeze un punct de colectare judeţean şi câte un punct de colectare în fiecare municipiu sau oraş cu peste 100.000 locuitori respectiv cu peste 20.000 locuitori.

În judeţul Bihor la momentul elaborării PJGD a fost stabilit amplasamentul pentru punctul municipal de colectare a DEEE din Oradea care se doreşte să devină şi punct de colectare judeţean, având în vedere că în judeţul Bihor nu există alte oraşe cu peste 20.000 locuitori. Totuşi pentru a se asigura colectarea eficientă a DEEE, se recomandă construirea unei hale în cadrul fiecărei staţii de transfer în care să fie depozitate acest tip de deşeu până la transportarea lor la punctul de colectare judeţean. Colectarea DEEE de la gospodăriile particulare din zona de afluire a staţiilor de transfer se face periodic (bianual), de către agentul de salubritate care va deservi zona, iar ocazional deţinătorii de astfel de deşeuri pot să le transporte individual la staţia de transfer.

În cazul DEEE altele decât cele provenind de la gospodăriile particulare, costurile de gestionare vor fi suportate de către:

deţinători, pentru echipamentele puse pe piaţă pană la 01.01. 2007;

producători, pentru DEEE colectate în urma înlocuirii echipamentelor vechi cu echipamente noi sau pentru echipamentele puse pe piaţă după 1 ianuarie 2007. Există şi posibilitatea ca producătorii şi utilizatorii alţii decât gospodăriile particulare să încheie acorduri care să stabilească alte metode de finanţare.

Preluarea DEEE colectate la staţiile de transfer şi valorificarea lor se face de către operatorul punctului de colectare judeţean. La iniţiativa Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile s-a derulat o campanie Naţională de colectare a DEEE, în data de 03.11.2007, la care au participat municipii şi oraşe din toată ţara. În judeţul Bihor s-a realizat derularea acestei campanii în mun. Oradea, Marghita şi Salonta precum şi în oraşul Aleşd. Tabel 5-5: Situaţia colectării DEEE în cadrul campaniei naţionale din data de 03.11.2007.

Primaria Primariile participante la

Campania Nationala de Colectare a DEEE din

03.11.2007

Cantitatea de DEEE colectata in urma Campaniei Nationale de

Colectare a DEEE din 03.11.2007 TONE

Oradea- Peste 200.000 locuitori

X 32

Alesd-sub19000 locuitori

X 0.1

Marghita- sub 19500 locuitori

X 0.8

Salonta- sub 19500 locuitori

X 2.1

TOTAL 4 35

88

La nivelul întregului an 2007 au fost colectate încă 10 tone DEEE prin acţiuni

ulterioare, similare, însumând astfel o cantitate de 45 tone, ceea ce reprezintă cam 0,07574 kg/locuitor.

5.3. Vehicule scoase din uz.

Pentru eliminarea vehiculelor scoase din uz, există o reţea de societăţi comerciale

(peste 100), răspândite relativ uniform în România, care au ca obiect de activitate operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a VSU, în scopul comercializării componentelor. În prezent această activitate economică este profitabilă din cauză că se valorifică doar componente metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului) restul fiind eliminate prin depozitare.

Din cauza costurilor de transport, VSU se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea transportării materialului feros.

În judeţul Bihor, la nivelul anului 2006 existau 6 puncte de colectare şi/sau tratare a VSU precum şi o instalaţie de valorificare a deşeurilor provenite din dezmembrarea VSU. Tabel 5-6: Puncte de colectare şi/tratare VSU, anul 2006.

Date de identificare operatori economici

autorizati Localizare

Activitatea

desfasurata SC AMUR SYSTEM COM SRL, CUI 7990428

Oradea, str. Plantelor nr.2, tel. 0259/478867,

Albutiu Mirela

Oradea, str. Plantelor nr.2, tel. 0259/478867,

Albutiu Mirela colectare/dezmembrare

SC RAIDER SERVICE SRL, CUI 4115313,

Oradea, DN 19 Km 7, 5; tel. 0745/483028, Rezmives Mihai

Oradea, DN 19 Km 7, 5 colectare/dezmembrare

SC RECIMAT EXIM SRL, BIHOR, CUI 10160971

Oradea, Sos Borsului, Nr 37B, Tel/Fax 0259/441732,

Costin Ioan

Oradea, Sos Borsului, Nr 37B, Tel/Fax 0259/441732,

Costin Ioan colectare/dezmembrare SC RAUL&ROXANA SRL CUI 10853315

Lugasu de Jos 284/B, tel. 0259/346373 Puris Adriana

Lugasu de Jos 284B, tel. 0259/346373 Puris Adriana colectare/dezmembrare

SC REMAT BIHOR SA CUI 46938

Oradea, Str. Rampei 3; tel. 0259/439594

Barcan Florin

Oradea, Str. Rampei 3; tel. 0259/439594

Barcan Florin colectare/dezmembrare

89

SC MAGNATUR IMPORT EXPORT SRL CUI 10298592

Tileagd nr. 1026, tel. 0259/345719,

Szakacs Andrei

Uileacu de Criş nr. 90/A, Szakacs Andrei

colectare/dezmembrare

Tabel 5-7: Instalaţii de valorificare a deşeurilor provenite din dezmembrarea / tratarea VSU anul 2006.

Denumire instalatie/localizareDate de identificare

operator economic autorizatDescrierea activitatii

SC Holcim Romania SA Aleşd

loc. Chistag, str. Viitorului nr. 2

coincinerarein cuptoare de ciment

În ceea ce priveşte numărul de vehicule scoase din uz colectate şi tratate nu există o situaţie pentru VSU provenite numai de la populaţie ci un număr total de VSU provenite atât de la populaţie cât şi de la agenţi economici.

Tabel 5-8: VSU colectate şi tratate provenite de la populaţie şi agenţi economici. An VSU colectate VSU tratate VSU în stoc 2003 172 99 73 2004 202 125 150 2005 196 148 198 2006 697 657 238

Din datele primite de la APM Bihor privind VSU colectate şi tratate, la nivelul

anului 2006, rezultă că 195 buc au fost fabricate înainte de 1980 iar 462 buc au fost VSU fabricate după anul 1980.

5.4. Deşeuri din construcţii şi demolări.

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD sunt următoarele:


Tip deşeu

17 0101 Beton 170102 Cărămizi 170103 Ţigle şi materiale ceramice 170106* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle,

sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase

90


Tip deşeu

170107 Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 170107

17 0201 Lemn 170202 Sticlă 170203 Materiale plastice 170204* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau

contaminate cu substanţe periculoase 17 0401 Cupru, bronz, alamă 170402 Aluminiu 170403 Plumb 170404 Zinc 170405 Fier şi oţel 170406 Staniu 170407 Amestecuri metalice 170409* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase 170410* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe

periculoase 170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 170410

170605* Deşeuri de materiale de constructiei cu continut de azbest.

Cantităţi generate.

În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deşeuri din

construcţii şi demolări la nivelul judeţului, dar din raportul EUROSTAT pe anul 2005, pentru judeţul Bihor rezultă că au fost generate 7.110 tone deşeuri din construcţii şi demolări.

În depozitul ecologic din municipiul Oradea s-a depozitat o cantitate de 7.568 tone deşeuri provenite din construcţii şi demolări, conform raportării operatorului depozitului pe anul 2006 însă atât în municipiul Oradea cât şi la nivel de judeţ există multe depozite clandestine situate dea lungul râurilor sau depozitate la cerere pe diverse terenuri joase unde urmează să se construiască. Pentru eliminarea depozitării ilegale, tarifele practicate la depozitarea deşeurilor rezultate din demolări şi construcţii au fost reduse la jumătate faţă de tarifele practicate pentru deşeurile menajere.

Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt de ordinul sutelor de kg/locuitor/an. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

O bună gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări necesită următoarele

măsuri: Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi

periculoase şi nepericuloase;

91

Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări;

Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora;

Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementărilor în vigoare.

Se preconizează ca în toate staţiile de transfer ce urmează să fie realizate în judeţul Bihor să fie amenajată o suprafaţă betonată pe care să fie depozitate deşeurile din demolări separat din deşeurile din construcţii. Deasemenea se prevede realizarea unei staţii de tratare (concasor mecanic, site de cernere) care să permită prelucrarea deşeurilor din demolări în vederea valorificării ulterioare pe plan local iar fracţiunea rămasă va putea fi eliminată prin depozitare în depozitul judeţean de deşeuri din Oradea.

Deşeurile de materiale de construcţii cu conţinut de azbest, deşeu periculos cod 170605*, pot fi eliminate doar prin depozitare în depozitul autorizat al SC FIBROCIM SA ALEŞD.

În ceea ce priveşte deşeurile metalice, acestea sunt colectate şi valorificate prin

operatori autorizaţi.

O schemă simplificată a modului de gestionare a deşeurilor din demolări (în special moloz) poate fi reprezentată astfel:

Moloz de la demolari

Eliminare Reutilizarea: Direct la locul de producere (de exemplu la

renovari sau reabilitari); La constructia depozitelor; Depozitare in subteran; Altele

Statii de tratare/sortare

Valorificare In constructii civile; In constructii de

drumuri; altele

Reziduuri

Materiale de constructii reciclate

Figura 5-1: Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate de la demolări.

92

5.5. Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.

În urma solicitării Consiliului Judeţean Bihor către operatorii staţiilor de epurare existente în judeţ au fost raportate date privind numărul de locuitori deserviţi şi cantitatea de nămoluri rezultată în anul 2006, date care au fost centralizate în tabelul de mai jos: Tabel 5-9: Staţii de epurare - situaţia existentă în anul 2006. Nr. crt.

Denumirea staţiei de epurare

Număr de locuitori deserviţi

Echivalent locuitor

Cantitate de nămol rezultată (t/an subst.uscată)

1. Staţia de epurare a mun. ORADEA

175.000 150.000 2.000

2. Staţia de epurare a mun. BEIUŞ

10.950 12.250 187(umid. 65%=66s.u.)

3. Staţia de epurare a mun. MARGHITA

9.500 800 540

4. Staţia de epurare a mun. SALONTA

6.240

5. Staţia de epurare oraş ALEŞD 5.850 5.800 1086. Staţia de epurare oraş NUCET 1.189 65,867. Staţia de epurare oraş ŞTEI 8.683 10.512 328. Staţie de epurare BALC 3209. Staţie de epurare POPEŞTI 800 6010. Staţie de epurare SUPLACU

DE BARCĂU 212

11. Staţie de epurare ŞUNCUIUŞ 80012. Staţie de epurare TINCA 540 14 13. Staţie de epurare

CELESTICA ROMÂNIA SRL 1.000

14. Staţie de epurare SC HELIOS SA

600 1.500 9,5

15. Staţii de epurare puncte de trecere a frontierei BORŞ şi SALONTA

175 3,75

16. Staţie de epurare Pădurea Neagră

320 300 1

TOTAL 222.179 181.162 2.900Sursa de date: Operatorii staţiilor de epurare.

93

Tabel 5-10: Staţii de epurare orăşeneşti - planificare Nr. Crt.

Denumirea staţiei de epurare

Număr de locuitori deserviţi

Echivalent locuitor

Tipul staţiei de epurare

Anul punerii în funcţiune

Cantitate estimată de nămol rezultat (t/an subst. uscată)

Mod de gestionare nămol

1. Oradea 2. Salonta 3. Pădurea

Neagră

4. Edilul Beiuş

5. SGCL Tinca

4.300 biologică 2009 150

6. Suplacu de Barcău

2.554 Mecano-biologică

2008

7. Popeşti 6.000 Bio-mecanic

2013 450 fertilizare

8. Nucet 1.189 mecanică 1980 65,86 depozitare 9. Şuncuiuş 2.600 3.000 Mecano-

biologică 2008 200

10. Celestica 1.000 Mecano-biologică

2005

11. Helios 12. Bratca 3.200 Monobloc

resetilo 2009 430 Deshidratare

mecanică TOTAL 20.843 3.000 1.295,86 Sursa de date: Operatorii staţiilor de epurare

Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. Tabel 5-11: Modalităţi de gestionare a nămolurilor Tip instalaţie Localitate Descriere Capacitate

proiectată (to/an) Instalaţii de tratare/valorificare Fermentare anaerobă

Oradea Nămolurile separate se supun procesului de fermentare anaerobă ce decurge timp de 20 zile la 350C. Nămolul fermentat obţinut este depus pe paturile de uscare unde prin procese naturale se evaporă apa din nămol, proces ce necesită o

94

perioadă de câteva luni. Fermentare anaerobă

Beiuş 4 buc platforme de nămol-deshidratare anaerobă(L=30m,l=10m,H=1,0m pentru fiecare platformă de nămol)

4x300mc=1.200mc

Compostare Aştileu 100 Borş şi

Salonta (puncte trecere frontieră)

28

Instalaţii de eliminare Depozitare Beiuş Eliminarea se face cu

autospeciale la depozitul de deşeuri urbane Beiuş.

Capacitate totală depozit deşeuri urbane Beiuş=142.100 mc

Depozitare Marghita Eliminarea se face prin transportarea şi depozitarea nămolului la halda de gunoi a municipiului.

30.000

Depozitare Salonta 6 platforme cu dimensiuni de 30x10 m

Nu are capacitate proiectată

Depozitare Nucet Depozitare pe paturi de uscare şi halda proprie

Depozitare pe platforma de nămol

Suplacu de Barcău

Platformă plană înconjurată de diguri de pământ având o suprafaţă de 20x4 m, la o adâncime de 0,4 m sub nivelul terenului

Depozitare pe halda de deşeuri

Aleşd, Pădurea Neagră

Sursa de date: Operatorii staţiilor de epurare Tabel 5-12: Cantităţile de nămoluri gestionate la nivelul judeţului

To/an Cantitate nămol 2001 2002 2003 2004 2005

Cantitate nămol rezultat

6.328,4 5.951,6 6.073 6.103,4 4.609,3

Cantitate nămol tratat/valorificat, din care:

5.996,8 5.615,8 5.593,8 5.453,8 3.925,8

-prin compostare 8 8 8 10 12 -prin fermantare anaerobă

5.711,8 5.372,8 5.273,8 5.285,8 3.733,8

-prin coincinerare -utilizată în agricultură

5165 5144 1332 60 60

95

Cantitate nămol depozitat

1.037,6 704,8 9.149,3 5.875,6 4.333,5

Cantitate nămol incinerat

Sursa de date: Operatorii staţiilor de epurare Aşa după cum reiese din analiza tabelului de mai sus, rezultă că valorificarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti se face prin utilizarea lor în agricultură sau sunt depozitate, în general, pe haldele de deşeuri municipale orăşeneşti. Pentru orizontul de timp al prezentului Plan (până în 2013) se conturează două direcţii majore pentru valorificarea nămolurilor: utilizarea în agricultură şi valorificarea energetică. În ceea ce priveşte depozitarea în depozitele de deşeuri municipale trebuie să se aibă în vedere ţintele privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate. Cerinţele de utilizare a nămolurilor în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a se asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la utilizare respectiv, pentru a se asigura un transport economic. Deasemenea trebuie efectuat un control continuu al nămolului si al solului , conform prevederilor Ord344/2004, privind limitele permise ale componentelor acestuia. Pentru valorificarea energetică este necesar să se asigure un nivel de uscare mare şi o valoare calorică suficientă. O variantă în ce priveşte valorificarea energetică o constituie coincinerarea întro fabrică de ciment (HOLCIM ALEŞD).

6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENŢIALE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE.

Proiecte privind gestionarea deşeurilor.

Pentru a putea evalua şi a decide care este sistemul de gestionare al deşeurilor cel mai convenabil pentru judeţ, trebuie avut în vedere situaţia actuală precum şi proiectele existente în domeniul gestionării deşeurilor.

O sinteză a prioectelor este prezentată mai jos:

Tabel 6-1: Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţ. Tip proiect

Localizare Denumire proiect An estimat de implementare

Observaţii

PHARE CES Marghita Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în Marghita

2008

PHARE CES Zona Marghita

Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în zona Marghita şi localităţile: Cheţ, Ghenetea şi Popeşti

2008

PHARE CES Beiuş Reabilitarea sistemului municipal de colectare şi transport deşeuri: construirea unei staţii de

2008 sem II

96

transfer cu echipamente de sortare, procesare şi alte lucrări de construcţii specifice necesare activităţii propuse

PHARE CES 2005

Salonta Sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi construirea unei staţii de transfer a deşeurilor menajere în mun. Salonta : Salonta, Mădăras, Tinca, Batăr, Ciumeghiu, Holod, Avram Iancu, Cociuba Mare, Tulca, Olcea Cefa, Husasău de Tinca, Sânnicolau Român, Gepiu, Şoimi şi Căpâlna

2009

PHARE CES Zona Defileul Crişului Repede

Sistem zonal de colectare şi management al deşeurilor menajere în zona Defileului Crişului Repede

2008-2009

PHARE CES Zona Valea lui Mihai

Valea lui Mihai-Reciclare ecologică-Proiectul pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a deşeurilor în oraşul Valea lui Mihai şi localităţile partenere: Curtuişeni, Cherechiu, Sălacea, Şimian şi Tarcea

2008-2009

Altele Zona Ştei Staţie de transfer deşeuri în zona Ştei

2008 Se caută surse de finanţare

Altele Aleşd Staţie de sortare a deşeurilor menajere

Finanţare aprobată de Fondul pentru mediu

Colectarea deşeurilor

În Master planurile pentru sistemele integrate de gestionare a deşeurilor din regiune sunt precizate următoarele tehnici de colectare a deşeurilor menajere:

Colectare „din poartă în poartă”. Această opţiune propune colectarea deşeurilor din locuinţe individuale şi apartamente. Sistemul se bazează fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorinţa locuitorilor de a-şi asuma răspunderea depozitării adecvate a deşeurilor înainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este că necesită costuri mai mari decât sistemele bazate pe europubele.

Europubele de 80, 120 sau 240 litri in vecinătatea locuinţelor. Acestă opţiune presupune folosirea pubelelor cu roţi pentru colectarea deşeurilor. Beneficiile acestei opţiuni sunt: (i) uzare mică a containerelor;

97

(ii) manevrare inadecvată a pubelelor; (iii) confort îmbunătăţit pentru locuitori.

Containere cu roţi de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deşeuri. Utilizarea acestui sistem este des întâlnită în Europa de Est şi este preferat de mulţi operatori privaţi. Beneficiile includ rezistenţa containerelor şi un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt mai greu de manevrat în comparaţie cu europubelele.

Mini-autogunoiere în apropierea apartamentelor. În acest sistem, mini-autogunoierele sunt golite în vehiculele de colectare, permiţând stocarea unor volume mari de deşeuri.

Mini-autogunoiere pentru transfer. În acest sistem, minibasculantele sunt încărcate în vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit îndeosebi în Europa de Est. Sistemul nu favorizează eficienţa şi calitatea serviciilor.

Colectarea cu vehicule cu remorcă. Tractoarele cu remorcă sunt o opţiune practică pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe străzi nepavate, întreţinere şi reparaţii uşoare a vehiculelor. Sistemul este mai costisitor decât colectarea cu ajutorul căruţelor trase de cai.

Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se poate

realiza individual, prin puncte sau centre de colectare amenajate în fiecare localitate centru de comună iar în mediu urban se vor realiza astfel de puncte de colectare pe zone de locuit (cartiere, asociaţii de locatari).

Colectarea selectivă individuală se poate realiza pe tip de material sau în amestec, cu excepţia hârtiei şi cartonului. Hârtia şi cartonul, din cazul ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. În cazul judeţului nostru se va lua în considerare colectarea separată a fracţiei biodegradabile (deşeu umed) iar restul deşeurilor pot fi colectate în amestec (deşeu uscat).

Modul de colectare a deşeurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate. O problemă deosebită o reprezintă colectarea deşeurilor din zona drumurilor (judeţene sau naţionale), respectiv dealungul căilor ferate. Având în vedere că drumurile judeţene se află în administrarea Consiliului Judeţean, ar fi potrivit să se aibă în vedere următoarele propuneri: - caietele de sarcini întocmite în vederea licitării serviciului de întreţinere a drumurilor judeţene (defrişări, întreţinerea scurgerii apelor) să conţină obligativitatea colectării deşeurilor din şanţuri, acostamente şi refugii, cu o ritmicitate bilunară (eventual 01 şi 15 ale fiecărei luni). Societăţile comerciale cu care vor fi încheiate contracte de întreţinere vor asigura transportul deşeurilor la staţia de transfer cea mai apropiată, scop în care vor încheia un contract pentru depozitare. - deasemenea, caietele de sarcini întocmite în vederea licitării serviciului de semnalizare rutieră a drumurilor judeţene să includă clauze de mediu privind obligativitatea amplasării unor perechi de tomberoane care să permită stocarea unei cantităţi mai mari de deşeuri (unul pentru deşeuri reciclabile în amestec iar celălalt pentru restul deşeurilor) pe toată reţeaua de drumuri judeţene, din 50 în 50 km, de preferat la intrarea sau ieşirea din localităţile rurale. Acolo unde există refugii pe DJ, tomberoanele vor fi amplasate în aceste refugii. Un calendar posibil pentru realizarea măsurilor de mai sus ar putea fi:

98

a) Identificarea, refacerea şi remobilarea refugiilor de pe drumurile cu trafic cu Mza mai mare de 1000 de vehicule şi de pe drumurile de interes turistic – decembrie 2009;

b) pe drumurile cu trafic cu MZA mai mare de 1000 vehicule şi pe drumurile de interes turistic amplasarea tomberoanelor până în decembrie 2009;

c) Identificarea, refacerea şi remobilarea refugiilor de pe drumurile cu trafic MZA mai mic de 1000 vehicule;

d) pe drumurile cu trafic MZA mai mic de 1000 vehicule amplasare tomberoanelor până în decembrie 2010;

e) identificarea unor noi amplasamente pentru refugii şi amenajarea unor spaţii de depozitare a deşeurilor pe drumurile judeţene până în decembrie 2011.

Staţii de transfer.

Staţiile de transfer sunt locuri desemnate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi în alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distanţe de peste 60 km şi volumele anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare.

Prin aprobarea Strategiei judeţene de gestionare a deşeurilor s-a hotărât amplasarea staţiilor de transfer în judeţul Bihor, ţinând cont de următoarele criterii:

-distanţa până la depozitul Oradea -amplasarea în municipii şi oraşe cu o concentraţie mai mare a populaţiei -structura teritorial administrativă (microregiuni) -existenţa unor proiecte cu finanţare asigurată

La fiecare staţie de transfer s-a propus arondarea comunelor componente a microregiunii respective, alegând rutele cele mai convenabile din punct de vedere al infrastructurii de transport şi a distanţei.

Fiecare staţie de transfer trebuie să fie compusă din: - staţie de sortare a deşeurilor reciclabile; - staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile; - hale pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

(DEEE), deşeurilor periculoase din gospodării, deşeurilor de ambalaje şi deşeurilor voluminoase;

- platformă betonată pentru deşeuri din demolări colectate selectiv în vederea prelucrării lor (concasare) şi reutilizarea ulterioară la reparaţii drumuri sau acoperirea depozitelor care trebuie să fie închise cf. H.G. nr.349/2005.

Şi în cadrul depozitului ecologic de deşeuri Oradea se va amenaja o staţie de sortare, o staţie de compostare şi hală de depozitare pentru deşeuri periculoase. Sortarea deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării.

În judeţul Bihor a fost propusă colectarea separată a deşeurilor biodegradabile de deşeurile de ambalaje. Scopul staţiei de sortare este separarea din deşeurile de ambalaje a fracţiilor valorificabile material, pe tipuri de material. Principalele materiale sortate sunt hârtia, plasticul, sticla, textile, lemn şi metale.

O instalaţie de sortare este compusă, în general, din: - benzi de transport şi predare,

99

- maşină de deschidere saci, pentru deşeurile colectate în saci de plastic, - ciur rotativ pentru îndepărtarea fracţiunilor fine (prafuri), - separator magnetic pentru metale, - benzi de sortare manuală amplasate în cabine de sortare cu mai multe

poziţii de lucru. Această cabină este închisă, încălzită, izolată şi dotată cu ventilator şi filtru de praf astfel încât asigură condiţii noramle de muncă pentru personalul care deserveşte banda,

- maşină de balotat automată pentru deşeurile sortate. În urma procesului de sortare rezultă:

- deşeuri care sunt valorificate material –cca. 60%, - deşeuri care sunt valorificate energetic –cca.15%, - deşeuri care trabuiesc eliminate prin depozitare (resturi de sortare

materiale deranjante şi cele cu conţinut de poluanţi) –cca.25%. Tratarea deşeurilor biodegradabile.

Deşeurile biodegradabile reprezintă fracţia biodegradabilă din:

- deşeuri menajere şi asimilabile colectate în amestec - deşeuri menajere şi asimilabile colectate separat - deşeuri din parcuri şi grădini - deşeuri din pieţe - deşeuri stradale - deşeuri voluminoase

Procentul deşeurilor biodegradabile este de peste 50% din deşeurile municipale, ponderea mai mare fiind în mediu urban.

Modaliatatea de eliminare a acestui tip de deşeuri este prin compostare care poate să fie:

- compostare centralizată - compostare individuală - compostare anaerobă

Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje, în funcţie de care se poate alege cea mai convenabilă metodă.

Compostarea centralizată. Este cea mai simplă tehnologie de compostare aerobă (aeriană) mai ales în cazul

unor cantităţi mari de deşeuri iar în plus permite o dezvoltare ulterioară cu tehnologie de aerisire şi controlul temperaturii, amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare.

Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi într-o anumită măsură hârtie, pentru producerea unui compost de bună calitate. Compostul este returnat în cadrul ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol.

Compostarea se compune din următoarele operaţii: - Măsurarea materialului de compostat, care intră, - Pregătirea materialului de compostat (mărunţire, amestecare) pe

suprafaţa îmbrăcată, şi amenajată pentru acest scop a terenului de compostare,

- Aşezarea compostului în prisme de max. 3m înălţime, - Aerisirea prin învârtire a prismelor de compost, - Ciuruirea compostului finit, - Ambalarea şi valorificarea compostului finit.

100

Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt stivuite cu o structură ce permite difuzia oxigenului şi cu un conţinut de substanţă uscată ce favorizează creşterea microbiană. Temperatura biomasei creşte datorită activităţii microbiene şi proprietăţilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile şi apoi descreşte încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene şi a seminţelor de buruieni. Avantaje şi dezavantaje Avantaje

Tehnologie simplă, durabilă şi ieftină (cu excepţia compostării în container);

Aproximativ 40-50% din masă (greutate) este recuperată pentru dezvoltarea plantelor;

Recuperare maximă a fertilizanţilor cerută de sistemele agricole de intrare mică (adică P, K, Mg şi microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului;

Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice şi azot care se eliberarează încet, necesară în cazul gradinăritului de peisaj şi a horticulturii;

Elimină seminţele şi agenţii patogeni din deşeu;

Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe instalaţii fără aerare forţată);

Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu filtre).

Dezavantaje

Necesită separarea la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continuă a generatorilor de deşeuri;

Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului;

Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează deşeuri municipale biodegradabile;

O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon;

Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani, muşte) când se tratează deşeuri municipale biodegradabile;

Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale biodegradabile.

Compostarea individuală.

Din procesul de compostare rezultă compostul, produs ce contribuie la îmbunătăţirea structurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi composteze deşeurile organice proprii. Deoarece în această zonă majoritatea deşeurilor produse sunt de natură organică, compostarea individuală este cea mai recomandată opţiune.

101

Principale opţiuni tehnice de compostare individuală sunt compostarea în grămadă sau compostarea în container.

Fermentarea anaerobă.

Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conţinută în deşeurile municipale biodegradabile. În plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă.

Deşeurile pot fi separate în fracţii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracţia lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea necesară pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute astfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care este o resursă valoroasă şi insuficientă la nivel global. Avantajele şi dezavantajele acestei metode sunt: Avantaje

Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică (azot, fosfor şi potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după împrăştiere pe terenul arabil;

Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;

Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile în comparaţie cu împrăştierea materialului nefermentat;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de electricitate şi căldură

Inlocuirea fertilizanţilor comerciali.

Dezavantaje

Necesită separarea deşeurilor la sursă;

Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează folosirea în horticultură sau grădinărit;

Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică;

Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.

Incinerare. O altă metodă de eliminare a deşeurilor biodegradabile este prin incinerare. Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la

aproximativ 5% din volumul iniţial şi se sterilizează componentele periculoase, generând, în acelaşi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă

102

caldă/abur), de electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca şi la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. În unele cazuri se generează şi ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanţele organice.

Şi în cazul acestei metode există avantaje şi dezavantaje: Avantaje:

Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi condiţii stabile de operare;

Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%, dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldură

Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;

Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, şi se compune în special din zgură ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se sortează şi se spală;

Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili.

Dezavantaje:

Investiţii mari;

Sistem mare de curăţare a gazelor de ardere;

Generarea de cenuşi zburătoare şi a produselor de la curăţarea gazelor de ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare);

Generarea NOx şi a altor gaze şi particule.

Tratarea mecano-biologică.

Alături de incinerarea deşeurilor, tratarea mecano-biologică reprezintă o tehnică importantă în gestionarea deşeurilor municipale. În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale colectate în amestec printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar, în final, restul de deşeuri sunt inertizate biologic. Deşeurile inerţizate biologic, care reprezintă circa 40 % din cantitatea totală introdusă în proces, sunt eliminate.

103

Figura 6-1: Schema simplificată a unei instalaţii de tratare mecano-biologică.

Depozitarea.

Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi eliminate prin depozitare. În municipiul Oradea a fost construit un depozit ecologic de deşeuri nepericuloase care a fost dat în folosinţă în luna august 2005, la care sunt arondate toate cele 7 staţii de transfer propuse a fi realizate.

Acest depozit este echipat cu: Cabină poartă Cabină poartă + pod basculă Spălător anvelope Clădire administrativă Platformă meteorologică Staţie de colectare şi pompare a levigatului Hală utilaje Drumuri platforme Împrejmuire, porţi, perdea vegetală Acces în incintă 3 buc puţuri de monitare a apei freatice

Deşeuri municipale

Recepţie

Tratare mecanică

Fracţie organică Fracţie valorificabilă Fracţie cu putere calorifică ridicată

Tratare termică Valorificare energetică

Tratare biologică Valorficare materială

Produs de fermentare aerobă

Tratare termică Valorificare energetică

Depozitare

104

Într-o etapă ulterioară, în cadrul depozitului Oradea urmează să mai fie realizate următoarele obiective:

Staţia de preepurare levigat Staţia de compostare, Staţia de sortare deşeuri. Hala de depozitare pt deşeuri periculoase- aduse accidental în depozit Deumuri, platforme, accese aferente. 3 buc puţuri de monitare a apei freatice Suprafaţa de depozitare se va construi şi se va extinde pe măsură ce

suprafeţele izolate vor fi utilizate in proporţie de 70%.

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: înregistrarea cantităţilor de deşeuri;

controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise;

acoperirea zilnică a deşeurilor;

compactarea suprafeţelor de acoperire;

asigurarea acoperirii şi închiderii;

controlul apei freatice;

monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

7. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU GESTIUNEA DEŞEURILOR.

7.1 Colectare şi transport.

Pentru colectarea şi transportul deşeurilor trebuie să se facă o estimare a numărului

echipamentelor necesare pentru colectare (recipienţi) şi transport (autogunoiere, containere, etc.).

Principalele echipamente ale colectării şi transportul deşeurilor sunt: - pubele pentru colectare în amestec: 60 - 1.100 l. - pubele pentru colectare selectivă: 0,12 - 2,5 mc. - gunoiere compactoare pentru colectare în amestec:

7 to (14 mc) – 11 to (23 mc) încărcătură utilă. - vehicule de colectare pentru colectarea selectivă: 10 to – 20 to

încărcătură utilă Colectarea în amestec a deşeurilor menajere.

La alegerea tipurilor de pubele, este important să se aibă în vedere următoarele aspecte:

- pubelele trebuie să fie standard pentru a putea fi colectate de vehicule cu sisteme obişnuite de ridicare

- trebuie definit tipul roţilor pubelelor de capacităţi mari pentru ca durata de viaţă să fie cât mai mare

- trebuiesc amenajate locurile unde se amplasează pubelele/containerele şi trabuie facilitat accesul vehiculelor de colectare

105

Pentru stabilirea numărului de pubele necesare colectării deşeurilor, trebuie să se

determine: Cantitatea de deşeuri generată.

Pentru a determina cantitatea de deşeuri, se consideră un indicator de generare de 0,4 (mediu rural) – 0,9 (mediu urban) kg/pers/zi.

Greutatea specifică a deşeurilor menajere se consideră a fi de 0,2 – 0,25 kg/l. Rezultă o cantitate de 2,0 – 4,5 l/pers/zi, în medie se ia 3,25 l / pers/zi.

Frecvenţa de colectare.

Specific pentru România este o frecvenţă de colectare de 2 ori pe săptămână în mediu urban şi o dată pe săptămână în mediu rural.

Ordinul nr.536/1997 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, art.40, prevede că evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere şi colectare la locul de neutralizare se face astfel:

- în anotimpul cald (1 aprilie-1 octombrie) –zilnic din zonele centrale şi de la unităţile de alimentaţie publică, grădiniţe şi creşe iar din celelalte zone la cel mult 2 zile - în anotimpul rece (1 octombrie-1 aprilie) –la cel mult 3 zile din toate zonele

Tipul pubelelor.

Se vor alege doar pubele standard care au următoarele volume: 60, 120, 240, 360 l

0,77 mc, 1,1 mc

Deasemenea pubelele pot fi de tip metalic sau de plastic (contraindicat pentru gospodării care generează cenuşă). Locuitori arondaţi la o pubelă.

În funcţie de fracvenţa de colectare, volumul pubelei şi considerând o rată de umplere de 80% rezultă numărul de locuitori arondaţi astfel:

Frecvenţa de colectare Volumul pubelei Nr. locuitori arondaţi O dată / săptămână 120 l 4 - 5 De două ori / săptămână 120 l 8 - 10 O dată / săptămână 1.100 l 37 - 44 De două ori / săptămână 1.100 l 74 - 88

Mijloacele de transport a deşeurilor colectate.

Pentru transportul deşeurilor colectate în amestec se utilizează gunoiere compactoare moderne cu două osii (7 to/14 mc încărcătură utilă) sau cu 3 osii (11,5 to/23 mc încărcătură utilă), care asigură o rată de compactare de 2,5 (de la 0,2 la 0,5 to/mc).

Deşeurile colectate selectiv pot fi deasemenea transportate cu vehicule cu 2 osii (10 to încărcătură utilă) sau cu 3 osii (16 to încărcătură utilă).

Un astfel de vehicul autogunoier compactor este prezentat mai jos împreună cu parametrii săi tehnici:

106

Capacitate: 7-12 to deşeuri. Rată de compactare: 2,5 prin presare sau cu rotor compactor. Investiţie: 90-135 mii € / vehicul. Durata de amortizare: 7-10 ani Consum: 8–10 l carburant/oră. Reparaţie/întreţinere: cca. 8-10% din investiţie/an.

Pentru alegerea celor mai eficiente mijloace de transport trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:

- vehiculul trebuie să îndeplinească cerinţele Standardului Euro, adică să nu depăşească pragurile privind poluarea şi consumul de combustibil.

- vehiculul trebuie să fie dotat cu dispozitiv pentru controlul încărcăturii. - sistemul de ridicare trebuie să fie adaptat containerelor şi pubelelor

standard. - rata de compactare trebuie să fie mai mare de 2.

Deasemenea, pentru optimizarea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor, este important să se aplice următoarele măsuri:

- mărirea capacităţii vehiculului pentru a reduce numărul de drumuri la staţie de transfer/depozit.

- mărirea capacităţii containerului de colectare pentru a eficientiza procedura de încărcare.

- reducerea frecvenţei de colectare pentru a creşte cantitatea de deşeuri colectate pe km.

O aplicare consecventă a acestor măsuri poate să determine reducerea costurilor colectării cu până la 50%.

La întocmirea studiilor de fezabilitate pentru fiecare microregiune trebuie să se ţină seama de aspectele mai sus descrise.

7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare.

Conform datelor prezentate la cap.II – Situaţia existentă, gradul de acoperire cu servicii de salubritate în judeţul Bihor, la nivelul anului 2006 a fost de 52% adică 74,1% în mediu urban şi 29,5% în mediu rural.

Obiectivul privind colectarea deşeurilor prevede ca în anul 2009 întreaga populaţie din mediu urban şi minim 90% din populaţia din mediu rural să fie deservită de servicii de salubritate.

107

În tabelul de mai jos este prezentat numărul populaţiei nedeservite de servicii de salubritate precum şi numărul persoanelor nou deservite prin proiectele existente în judeţ.

Tabel 7-1: Populaţia nou deservită de servicii de salubritate prin proiecte.

Populaţie nou deservită prin proiecte Populaţie nedeservită PHARE-CES Altele

TOTAL 285.663 57.000 50.000 Mediu urban 77.716 - - Mediu rural 207.918 57.000 50.000

Din analiza datelor prezentate rezultă că trebuiesc alocate sau/şi accesate resurse

de finanţare pentru asigurarea colectării pentru aproximativ 170 mii locuitori din care 100 mii sunt în mediu rural, în vederea atingerii obiectivului de colectare din anul 2009.

7.1.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile.

Pentru colectarea cantităţii de deşeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material provenind din deşeurile menajere şi asimilabile s-au identificat mai întâi sursele de generare: populaţie (60%) sau servicii, comerţ, industrie, instituţii (40%).

Pentru stabilirea populaţiei care trebuie să colecteze selectiv în vederea atingerii ţintelor s-a ţinut seama de următoarele:

cantităţile totale necesare a fi valorificate/reciclate pentru atingerea ţintelor,

distribuţia între sectorul industrial/comercial şi populaţie a cantităţilor generate din fiecare tip de material de ambalare

obligaţia legală a operatorilor economici (industrie, comerţ, insituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţii de deşeuri de ambalaje generate (art. 20 al HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje). În calcul s-a considerat ca pentru hârtie şi carton, plastic, sticlă şi metale, 95 % din cantitatea generată este predată în vederea reciclării. În ceea ce priveşte lemnul, s-a considerat că se încredinţează spre reciclare: pentru perioada 2003-2009 - 10 % din cantitatea generată; pentru 2010 – 12 %, pentru 2011 – 15 %; pentru 2012 – 20%, pentru 2013 – 30 %. Restul până la 95 % se consideră că se valorifică energetic;

diferenţa până la cantitatea necesară pentru atingerea ţintelor se va colecta selectiv de la populaţie;

colectarea deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie se va face separat (individual, prin puncte de colectare sau prin predare la centre de colectare) pentru a asigura cerinţele minime de calitate impuse de reciclatori. Restul materialelor reciclabile (plastic, sticlă, metal) se colectează nediferenţiat, dar separat de fracţia umedă, existând posibilitatea la nivelul fiecărei comunităţi locale de a stabili modalitatea concretă de colectare (în saci, pubele sau puncte de colectare, pe tip de material sau amestecate cu sortare ulterioară)

Determinarea numărului de locuitori care trebuie implicaţi în colectarea selectivă

s-a realizat astfel:

108

pentru anul 2008:

- pentru colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului –numărul de locuitori care trebuie să colecteze selectiv a fost determinat în funcţie de ţinta de reciclare din Planul de implementare (60%). Acest număr a fost majorat cu 20% pentru a compensa efectele colectării de impurităţi în recipientele destinate colectării diferenţiate şi a rezultat populaţia ideală care trebuie să colecteze selectiv hârtia şi cartonul.

- pentru restul materialelor –munărul de locuitori care trebuie să colecteze selectiv a fost stabilit ca fiind valoarea maximă a populaţiei care asigură îndeplinirea ţintelor pentru fiecare material. Plasticul este materialul care necesită numărul cel mai mare de populaţie care trebuie să colecteze selectiv.

după anul 2008 –deoarece creşterea anuală a obiectivului global este mai mare decât creşterea ţintelor minime pe material, se impune creşterea mai ridicată a numărului de populaţie care colectează selectiv, astfel:

- pentru colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului –o creştere anuală cu 15% a populaţiei care trebuie să colecteze selectiv, deşi ţinta minimă de reciclare a hârtiei şi cartonului este constantă după 2008, adică 60%.

- pentru restul materialelor –s-a urmărit uniformizarea treptată a colectării selective pentru toate tipurile de material (populaţia care selectează selectiv hârtia să participe la colectarea selectivă a tuturor celorlalte fracţii) şi s-a avut în vedere că începând cu anul 2009, sticla va fi materialul care necesită cel mai mare număr de populaţie care trebuie să colecteze selectiv.

Din analiza proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje a rezultat că nu toată populaţia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea diferenţiată participă efectiv la aceasta. S-a constatat că aproximativ 70% din locuitorii zonei respective în care se organizează colectarea selectivă respectă regulamentele de salubritate. Din acest motiv s-a stabilit o rată de recuperare de 0,7 pentru perioada 2008-2013 (raportul între cantitatea efectiv colectată în vederea reciclării şi cantitatea generată pe cap de locuitor) şi în urma calculelor a rezultat populaţia reală care trebuie să colecteze selectiv.

Tabel 7-2: Populaţia inclusă în colectarea selectivă a materialelor reciclabile.

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Populaţia ideală care trebuie să colecteze selectiv hârtia şi cartonul

222.083 253.757 266.532 261.133 257.077 269.850

Populaţia reală care trebuie să colecteze selectiv hârtia şi cartonul

317.261 362.510 380.760 373.047

367.253

385.500

Populaţia ideală care trebuie să colecteze selectiv plastic, sticlă, metal

51.662 73.000 90.000 110.000 125.000 160.000

Populaţia reală care trebuie să colecteze selectiv plastic, sticlă, metal

73.803 104.286 128.571 157.143 178.571 228.571

Ponderea populaţiei care trebuie să colecteze selectiv hârtie şi carton (%)

53 61 64 63

62

66

109

Ponderea populaţiei care trebuie să colecteze selectiv plastic, sticlă, metal (%)

12 18 22 27 30 39

. În vederea atingerii ţintelor de reciclare a deşeurilor de ambalaje se prevăd

următoarele: în anul 2008 - peste 50 % din populaţia judeţului trebuie să colecteze

selectiv deşeurile de hârtie şi carton, fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Atingerea ţintei de reciclare totală şi a ţintelor pentru plastic, sticlă şi metal se va realiza în condiţiile în care circa 12 % din populaţia judeţului va colecta separat aceste tipuri de materiale;

în anul 2011 – circa 63% din populaţia judeţului trebuie să colecteze selectiv deşeurile de hârtie şi carton, fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Atingerea ţintei de reciclare totală şi a ţintelor pentru plastic, sticlă şi metal se va realiza în condiţiile în care 27% din populaţia judeţului va colecta separat aceste tipuri de materiale;

în anul 2013 – circa 66 % din populaţia judeţului trebuie să colecteze selectiv deşeurile de hârtie şi carton, fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Atingerea ţintei de reciclare totală şi a ţintelor pentru plastic, sticlă şi metal se va realiza în condiţiile în care 39 % din populaţia judeţului va colecta separat aceste tipuri de materiale.

7.1.3 Staţii de transfer.

În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de transfer.

Deşeurile colectate din zona staţiei de transfer, adică de pe o rază cuprinsă între 30-50 km, sunt sortate pe categorii de deşeuri în staţia de transfer după care deşeurile ce nu pot fi reciclate/valorificate sunt transferate în alte vehicule de transport de capacitate mai mare şi transportate la depozitul ecologic judeţean Oradea. În acest fel se micşorează costul de transport şi se reduce necesitatea de a construi un alt depozit.

La stabilirea numărului staţiilor de transfer s-a avut în vedere: - proiectele existente, chiar dacă nu au finanţarea asigurată. - localităţile aflate în amont de staţie, pe fluxul de gestionare a deşeurilor, să

totalizeze în jur de 30.000 locuitori iar totalul locuitorilor deserviţi de o staţie de transfer să fie între 30.000-50.000 locuitori.

- infrastructura de transport : starea drumurilor corespunzătoare şi traseul ales astfel încât distanţele să fie cât mai mici (s-a avut în vedere faptul că distanţele de parcurs nu sunt în linie dreaptă).

- cantitatea minimă de deşeuri să fie între 5.000 şi 10.000 tone/an deoarece numai în această situaţie costurile de transfer sunt sub 10 €/tonă.

- facilităţi de tratare (staţie sortare, staţie compostare) pentru a se reduce cantitatea de deşeuri ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

- realizarea staţiilor de transfer trebuie să fie corelată cu anii de sistare a depozitării deşeurilor pe depozitele neconforme existente.

A rezultat că în judeţul Bihor sunt necesare a se realiza 7 staţii de transfer la: Aleşd,

Beiuş, Marghita, Salonta, Ştei, Săcuieni şi Valea lui Mihai. În cazul municipiului Oradea, a zonei metropolitane şi a localităţilor învecinate transportul deşeurilor colectate se va face

110

direct la depozitul ecologic de deşeuri Oradea. Situaţia distanţelor de transport de la staţiile de transfer la depozitul ecologic Oradea este următoarea:

- staţia de transfer Aleşd - depozit Oradea - 46 km - staţia de transfer Beiuş - depozit Oradea - 66 km - staţia de transfer Marghita - depozit Oradea - 50 km - staţia de transfer Salonta - depozit Oradea - 45 km - staţia de transfer Săcuieni - depozit Oradea - 40 km - staţia de transfer Ştei - depozit Oradea - 81 km - staţia de transfer Valea lui Mihai - depozit Oradea - 65 km

Mai jos este prezentată harta judeţului cu împărţirea pe microregiuni şi calculul

cantităţilor de deşeuri preconizate a fi colectate în cadrul fiecărei staţii de transfer, considerând indicatorii de generare a deşeurilor de 0,9 kg./loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg./loc/zi în mediul rural. Numărul de locuitori luaţi în calcul este cel rezultat în urma Recesământului populaţiei din anul2002.

112

Staţia de transfer Aleşd. Nr.crt. Localitatea Nr.

locuitori Cant.

deşeuri To/zi

Cant. deşeuri To/an

Distanţa de transport la staţia de transfer

1. Oraş Aleşd 10.685 9,62 3.511 5 2. Tileagd 7.075 2,83 1.033 20 3. Bratca 5.361 2,14 781 30 4. Vadu

Crişului 4.362 1,74 635 20

5. Brusturi 4.205 1,68 613 16 6. Borod 4.138 1,65 602 20 7. Aştileu 3.845 1,54 562 6 8. Şuncuiuş 3.434 1,37 500 27 9. Lugaşu de

Jos 3.309 1,32 482 6

10. Ţeţchea 3.074 1,23 449 11 11. Auşeu 3.072 1,23 449 12 12. Măgeşti 2.840 1,13 412 13 13. Vârciorog 2.318 0,93 339 24 14. Bulz 2.239 0,89 324 42 15. Şinteu 1.280 0,51 186 21

TOTAL 61.237 29,81 10.880 Medie ponderată 16,5

Staţia de transfer Beiuş.

Nr.crt. Localitatea Nr. locuitori

Cant. deşeuri

To/zi



1. Mun. Beiuş 11.321 10,19 3.719 5 2. Dobreşti 5.698 2,28 832 32 3. Finiş 3.683 1,47 536 6 4. Pomezeu 3.315 1,32 482 24 5. Remetea 3.056 1,22 445 12 6. Drăgăneşti 2.898 1,16 423 7 7. Curăţele 2.694 1,08 394 8 8. Budureasa 2.659 1,06 387 14 9. Roşia 2.619 1,05 383 28

10. Uileacu de Beiuş

2.423 0,97 354 16

11. Răbăgani 2.198 0,88 321 19 12. Tărcaia 2.107 0,84 306 7 13. Căbeşti 2.016 0,80 292 21 14. Sâmbăta 1.595 0,64 233 30 15. Pocola 1.590 0,64 233 8 16. Căpâlna 1.875 0,75 274 32 17. Şoimi 2.957 1,18 432 30


113

Staţia de transfer Marghita.


Cant. deşeuri

To/zi



1. Mun. Marghita 17.406 15,66 5.716 5 2. Popeşti 8.404 3,36 1.226 20 3. Suplacu de

Barcău 4.534 1,81 660 22

4. Tăuteu 4.474 1,79 653 11 5. Balc 3.630 1,45 529 22 6. Abram 3.304 1,32 482 8 7. Chişlaz 3.304 1,32 482 16 8. Abrămut 3.108 1,24 453 9 9. Derna 2.889 1,15 420 30

10. Buduslău 1.939 0,78 285 11 11. Boianu Mare 1.419 0,57 208 17 12. Viişoara 1.392 0,56 204 8


Staţia de transfer Salonta. Nr.crt. Localitatea Nr.

locuitori Cant.

deşeuri To/zi



1. Mun.Salonta 18.501 16,65 6.077 5 2. Tinca 7.451 2,98 1.088 23 3. Batăr 5.116 2,05 748 19 4. Ciumeghiu 4.497 1,80 657 12 5. Holod 3.384 1,35 493 40 6. Avram Iancu 3.346 1,33 485 20 7. Cociuba Mare 3.136 1,25 456 30 8. Tulca 2.871 1,15 420 8 9. Mădăras 2.857 1,14 416 7

10. Olcea 2.751 1,10 401 34 11. Cefa 2.350 0,94 343 17 12. Husasău de

Tinca 2.251 0,99 328 28

13. Sânnicolau Român

2.085 0,83 303 24

14. Gepiu 1.671 0,67 244 21 TOTAL 62.265 34,14 12.461 Medie ponderată 16,6

114

Staţia de transfer Săcuieni. Nr.crt. Localitatea Nr.

locuitori Cant.

deşeuri To/zi



1. Oraş Săcuieni

11.688 10,52 3.840 5

2. Diosig 6.693 2,68 978 14 3. Sălard 4.172 1,67 610 20 4. Roşiori 3.094 1,24 453 17 5. Ciuhoi 2.176 0,87 318 16 6. Tămăşeu 1.894 0,76 277 20

TOTAL 29.717 17,74 6.475 12,2

Staţia de transfer Ştei.


Cant. deşeuri

To/zi



1. Oraş Ştei 8.798 7,92 2.891 5 2. Bunteşti 4.723 1,89 690 14 3. Pietroasa 3.376 1,35 493 19 4. Lunca 3.200 1,28 467 5 5. Rieni 3.192 1,27 463 7 6. Oraş Vaşcău 2.868 2,58 942 8 7. Câmpani 2.595 1,03 376 5 8. Oraş Nucet 2.566 2,31 843 10 9. Cărpinet 2.169 0,87 317 11

10. Lazuri de Beiuş

1.893 0,76 277 12

11. Criştioru de Jos

1.545 0,62 226 16


Staţia de transfer Valea lui Mihai

Nr.crt. Localitatea Nr.

locuitori Cant.

deşeuri To/zi



1. Oraş Valea lui Mihai

10.583 9,53 3.478 5

2. Curtuişeni 3.787 1,52 555 7 3. Şimian 3.863 1,55 566 6 4. Tarcea 2.608 1,04 380 9 5. Sălacea 3.126 1,25 456 22 6. Cherechiu 2.452 0,98 358 27 Total 26.419 15,87 5.793 Medie ponderată 10,0

115

Depozitul mun. Oradea.

Nr.crt. Localitatea Nr.

locuitori Cant.

deşeuri To/zi


Distanţa de transport la depozit

1. Mun. Oradea 206.223 185,60 67.744 5 2. Sânmartin 7.998 3,20 1.168 10 3. Oşorhei 5.939 2,37 865 11 4. Nojorid 4.385 1,75 638 8 5. Ineu 4.073 1,63 595 21 6. Ceica 3.999 1,60 584 32 7. Sântandrei 3.815 1,52 555 6 8. Biharea 3.795 1,52 555 12 9. Borş 3.365 1,35 493 12

10. Hidişelu de Sus

3.146 1,26 460 18

11. Sărbi 2.836 1,13 412 28 12. Drăgeşti 2.507 1,00 365 28 13. Copăcel 2.273 0,91 332 24 14. Cetariu 2.155 0,86 314 13 15. Săcădat 1.792 0,72 263 21 16. Paleu 1.597 0,64 233 6 17. Spinuş 1.245 0,50 183 38 18. Girişu de Criş 5.426 2,17 792 14 19. Lăzăreni 2.956 1,18 431 26

TOTAL 269.525 210,91 76.982 Medie ponderată 16,4 Penru fiecare microregiune a fost localizat terenul necesar amplasării staţiilor de transfer precum şi coordonatele sistemului de proiecţie stereografic 1970 aferente acestor suprafeţe.

123

7.2 Tratarea şi valorificarea deşeurilor. 7.2.1 Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje.

Cunoscându-se populaţia care trebuie să colecteze selectiv (calculată anterior) în vederea atingerii ţintelor privind deşeurile de ambalaje şi ţinând seama de obligaţia legală a operatorilor economici (industrie, comerţ, instituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate, se va determina cantitatea de deşeuri de ambalaje ce urmează a fi colectată în vederea reciclării. Se va considera că pentru hârtie şi carton, plastic, sticlă şi metale 95% din cantitatea generată de industrie, comerţ şi instituţii va fi predată în vederea reciclării, iar în ceea ce priveşte lemnul, se va recicla o cantitate care să asigure atingerea ţintelor, restul cantităţii fiind valorificată energetic.

Determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate selectiv de la populaţie

şi industrie, comerţ şi instituţii în vederea reciclării s-a realizat luând în considerare 95% din cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în industrie, comerţ şi instituţii, la care s-a adăugat deşeurile de ambalaje de la populaţie rezultate ca fiind produsul dintre populaţia ideală şi indicatorii de generare a deşeurilor. Deasemenea s-a considerat că odată cu deşeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv şi deşeurile reciclabile non-ambalaje. Tabel 7-3: Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectiv de la populaţie şi industrie, comerţ şi instituţii în vederea reciclării.

Cantităţi totale de deşeuri de ambalaje colectate selectiv în vederea reciclării (to)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hârtie şi carton

8.433 9.488 9.962 10.461 10.983 11.532

Plastic 1.922 2.662 3.349 4.092 4.840 6.351Sticlă 5.723 6.337 6.903 7.560 8.072 9.039Metale 2.206 2.449 2.729 2.958 3.163 3.654Lemn 671 718 905 1.188 1.663 2.618Altele 1.751 1.892 2.001 2.115 2.231 2.372

TOTAL 20.706 23.546 25.849 28.374 30.952 35.566

Din tabelul de mai sus reiese că vor fi necesare următoarele capacităţi de reciclare: hârtie şi carton: 10.000 tone în anul 2010 şi 12.000 tone în anul 2013 plastic: 4.000 tone în anul 2010 şi 7.000 tone în anul 2013 sticlă: 7.000 tone în anul 2010 şi 10.000 tone în anul 2013 metale: 3.000 tone în anul 2010 şi 5.000 tone în anul 2013

Capacităţile de reciclare existente în judeţ sunt doar de 6.713 tone deşeuri de

plastic care ar putea asigura reciclarea acestui tip de material inclusiv în anul 2013, urmând ca până în 2010 respectiv 2013 să se asigure capacităţile de reciclare necesare pentru celelalte tipuri de materiale, conform estimărilor de mai sus. Staţii de sortare.

Prin Strategia Judeţeană de Gestionare a Deşeurilor s-a propus ca fiecare staţie de transfer, inclusiv depozitul Oradea, să aibă staţie de soratare a deşeurilor. Sortarea va trebui să se facă atât pentru deşeurile de ambalaje şi non-ambalaje colectate selectiv (în

124

special în mediu urban) cât şi pentru deşeurile reciclabile colectate în amestec (deşeu uscat în mediu rural).

Calculul capacităţilor de sortare necesare se va face în cadrul studiilor de fezabilitate, luând în considerare estimările privind deşeurile de ambalaje generate.

În mod obişnuit o staţie de sortare este prevăzută cu benzi de sortare manuală cu mai multe poziţii de lucru, amplasate în cabine de sortare.

Pentru a creşte eficienţa sortării finale se poate face o pretratare a deşeurilor prin utilizarea unor tehnologii care să asigure îndepărtarea fracţiilor fine (ciur rotativ, site de cernere) şi îndepărtarea metalelor (separator magnetic).

Deasemenea este indicat să se facă o standardizare a capacităţilor între 5000-15.000 tone/an, cu atingerea unei capacităţi de sortare / angajat de:

- 220 kg/persoană/oră pentru hârtie/carton - 145 kg/persoană/oră pentru fracţii uşoare

7.2.2 Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale.

Conform datelor prezentate la cap.IV, cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă la depozitare în anul 2010 este de cca. 73 mii tone iar în anul 2013 de cca.110 mii tone.

Pentru anul 2010 se estimează că atingerea ţintei se va realiza prin promovarea compostării individuale şi prin colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, în special în mediul rural, şi compostarea acestora, în cea mai mare parte pe platforme de compostare săteşti.

Deşeurile biodegradabile rezultate în mediu urban vor fi depuse pe platformele de compostare din cadrul staţiilor de transfer unde va avea loc procesul de compostare aerobă. Timpul de compostare este de 4-6 luni, în funcţie de condiţiile climaterice şi frecvenţa de întoarcere. Capacitatea este de aprox. 2.000 to/hectar.

Pentru anul 2013, în plus faţă de anul 2010, se estimează o creştere a cantităţii de deşeuri biodegradabile colectate selectiv în vederea compostării. Întrucât cantitatea ce trebuie redusă la depozitare este mare, iar această cantitate nu poate fi acoperită numai prin compostare, se estimează ca o cantitate de 100.000 – 120.000 t deşeuri

125

biodegradabile municipale trebuie tratate prin alte metode decât compostarea. Ţinând seama de practica existentă la nivel european, precum şi de prevederile Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a studiilor de pre-fezabilitate şi master planurile realizate în judeţe, se apreciază că tehnica cea mai probabilă care va fi utilizată este tratarea mecano-biologică.

7.3 Depozitarea deşeurilor.

La nivelul judeţului există în prezent un număr de 7 depozite urbane neconforme care trebuie să-şi sisteze activitatea conform HG 349/2005 şi un depozit conform (Oradea). Vechiul depozit neconform din Oradea şi-a sistat activitatea în anul 2005, odată cu punerea în funcţiune a depozitului conform.

La proiectarea depozitului s-a avut în vedere o capacitate de depozitare de 3.800.000 mc care să asigure eliminarea deşeurilor prin depozitare din întregul judeţ pe o perioadă de 20 ani (până în anul 2025)

În hârţile alăturate sunt prezentate depozitele (conform şi neconforme) care acceptă deşeuri la depozitare, în prezent, la sfârşitul anului 2010 şi la sfârşitul anului 2013. Corelat cu anii de sistare a depozitării pe depozitele neconforme, s-au estimat anii pentru realizarea staţiilor de transfer arondate la depozitul conform Oradea, care vor înlocui depozitele neconforme în anul în care acestea îşi sistează activitatea.

129

8. EVALUAREA COSTURILOR.

8.1 Introducere.

Costurile (cheltuielile) propuse pentru investiţiile privind serviciile de gestionare a deşeurilor au fost extrase din mai multe surse:

- PRGD –costurile investiţiilor pentru Regiunea 6 N-V (2007-2013) - Metodologia de elaborare a PJGD –Costuri unitare în activitatea de

gestionare a deşeurilor - Studiu “Sistem integrat de management al deşeurilor municipale şi

asimilabile în judeţul Bihor”, elaborat de S.C. EDILCONS S.R.L. Oradea, în anul 2006

Totuşi nivelul exact al costurilor asociat investiţiilor propuse este destul de dificil de stabilit deoarece nu există informaţii precise cu privire la amplasamentul staţiilor de transfer. Acest lucru influenţează atât costurile de investiţii cât şi costurile de operare şi întreţinere. O estimare mai exactă a costurilor se va putea realiza în faza ulterioară perioadei de planificare când vor fi întocmite Studiile de fezabilitate.

8.2 Indicatori de cost.

Cei mai importanţi indicatori folosiţi pentru determinarea costurilor asociate cu implementarea PJGD, sunt următorii:

Costurile totale de investiţii necesare pentru a asigura infrastructura de deşeuri. Aceste costuri pot fi exprimate ca investiţie totală necesară (costurile investiţiei) sau ca investiţie exprimată anual pentru a arăta efortul investiţional pe o anumită perioadă de timp;

Costul anual al capitalului; amortizarea anuală a capitalului fix şi dobânda aferentă pentru finanţarea investiţiei. Costurile anuale ale capitalului depind de investiţia totală, de numărul de ani de amortizare şi de costurile financiare asociate (mai ales dobânzile);

Costuri de operare şi întreţinere; aceste costuri au legătură cu operarea instalaţiilor în funcţiune (ex. costurile cu energia, cu combustibilul, reparaţiile curente etc.), dar pot fi de asemenea, influenţate de măsuri care nu necesită în mod obligatoriu investiţii sau sunt mai puţin legate de costurile investiţiei (ex. colectarea separată a deşeurilor, minimizarea rutelor de transport, instrumente economice etc.);

Costuri administrative; costuri de implementare, autorizare, monitorizare şi impunere a legislaţiei, întărirea capacităţii administrative ;

Costuri totale anuale: includ costurile de capital şi costuri de operare şi întreţinere pe durata unui an;

Costuri unitare: costul investiţiei/tehnologiilor de gestionare a deşeurilor este estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. costul reducerii cu o tonă a deşeurilor biodegradabile într-o instalaţie specifică de o anumită dimensiune).

130

8.3 Suportabilitatea.

Suportabilitatea este înţeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fără a renunţa la alte nevoi de bază. Este importantă indentificarea „capacităţii de plată” a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvenţa consumatorului).

Un indicator de solvabilitate arată în ce măsură venitul gospodăriilor este suficient pentru a acoperi costurile în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia capacitatea acestuia de a plăti pentru nevoile de bază. O atenţie deosebită trebuie acordată formulării unei politici de tarifare, mai ales în zonele rurale unde veniturile multor gospodării se situează sub medie, fiind în situaţia de a nu putea plăti pentru serviciile de salubrizare.

Potrivit reglementărilor din domeniul gestionării deşeurilor, pragul de suportabilitate acceptabil pentru servicii de salubrizare este de aproximativ 1,5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării (tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare – colectare, transport, sortare, tratare, depozitare).

8.4 Etapele principale în estimarea costurilor.

Pentru estimarea costurilor investiţiilor propuse, este necesară parcurgerea mai multor etape:

1. Estimarea infrastructurii necesare a fi construite pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor stabilite în acest plan.

2. Estimarea costurilor unitare. 3. Estimarea costurilor investiţiei şi a costurilor de operare şi întreţinere. 4. Estimarea capacităţii de plată a populaţiei (disponibilitatea de plată). 5. Compararea capacităţii de plată cu investiţia estimată (calculul diferenţelor

de acoperit). 6. Ajustări ale planului pentru a nu depăşi capacitatea de plată.

Rezumând etapele care trebuiesc propuse pentru estimarea costurilor rezultă figura

de mai jos:

Cost investiţional la nivel judeţean + Costurile O&I

Cost total

Revizuirea PJGD

REVIZUIREA INVESTIŢIEI

Cum poate fi acoperită diferenţa de plată: - Minimizarea costurilor; - Parteneriat Public - Privat; - Privatizarea infrastructurii; - Creşterea eficienţei; - Instrumente economice; - Amânarea unor investiţii sau renunţarea la cele ce nu sunt neapărat necesare

Cât de mare este diferenţa de plată?

Capacitatea de plată la nivel judeţean

Planul de investiţii poate fi acceptat

Populaţia poate plăti pentru investiţiile prevăzute

DA NU

131

8.4.1 Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse. Infrastructură existentă.

Depozitul ecologic judeţean, realizat în parteneriat public privat, care va asigura eliminarea deşeurilor municipale din tot judeţul până în anul 2025. Estimarea necesarului de investiţii noi.

- investiţii pentru punctele de colectare (construcţii de zone îngrădite pentru plasarea containerelor), care vor fi realizate atât în mediu urban cât şi în cel rural

- investiţii în containere pentru colectarea deşeurilor (achiziţionarea diferitelor tipuri de containere: pubele de 120 l, containere de 240 l şi containere de uz general de 1,1 mc)

- investiţii în echipament de transport (achiziţia diferitelor tipuri de vehicule de colectare: vehicule autogunoiere compactoare, maşini pentru deşeuri colectate selectiv)

- investiţii pentru staţii de transfer (zone îngrădite cu platforme betonate, clădire administrativă, asigurare utilităţi)

- investiţii pentru staţiile de sortare (construirea unei instalaţii care să cuprindă separator magnetic, bandă transportatoare, cabină de sortare)

- investiţii pentru platforme de compostare (construirea unei platforme betonate prevăzută cu dren de colectare pentru compostare aerobă şi dotarea cu diverse echipamente mecanice: tocător, încărcător frontal, excavator)

- investiţii pentru închiderea depozitelor existente (închiderea depozitelor existente şi neconforme precum şi reabilitarea terenurilor utilizate ca depozite neamenajate în mediu rural)

8.4.2 Estimarea costurilor unitare.

Elemente componente

Preţ unitar

Unitate de

măsură

Unităţi Total preţ (mii Euro)

Observaţii

Puncte de colectare 1.071 -în mediu urban 3.000 €/buc 263 789 -în mediu rural 3.000 €/buc 94 282 Câte un punct de

colectare în fiecare localitate centru de comună

Containere/recipienţi 4.013 -pubele 120 l 30 €/buc 130.500 3.915 Câte două bucăţi la

fiecare gospodărie (casă) atât din mediu urban cât şi rural

-container 240 l 45 €/buc 714 32 Câte două bucăţi la fiecare punct de colectare pentru colectare selectivă

-eurocontainer 1,1 mc 250 €/buc 263 66 Pentru colectarea deşeurilor menajere din mediu urban

Echipamente de transport

3.860

-autogunoiere 115.000 €/buc 21 2.415 Pentru transportul

132

compactoare deşeurilor menajere colectate în amestec

-vehicule speciale (cu sistem de ridicare)

85.000 €/buc 17 1.445 Pentru transport deşeuri colectate selectiv

Staţii de transfer 2.688 -clădire administrativă 250.000 €/buc 7 1.750 S-a considerat o

suprafaţă construită de 500 mp

-platforme betonate 110.000 €/buc 7 770 S-a considerat o incintă betonată de 5.000 mp

-împrejmuire 24.000 €/buc 7 168 Câte 600 ml pentru fiecare staţie

Asigurare utilităţi 2.091 -asigurare apă potabilă (racord la reţea sau foraj cu rezervor de înmagazinare)

20

80.000

€/ml

€/buc

10.200

1

204

80

Pentru racord la reţea Pentru foraj cu rezervor

-racord electric (LEA 20 kV şi post trafo 250 kVA în celulă la sol)

55

25.000

€/ml

€/buc

8.100

7

446

175

LEA 20 kV Post trafo 250 kVA

-amenajare drum de acces

22 €/mp 53.900 1.186 S-a considerat lăţimea drumului de 5,5 m

Staţie de sortare 700.000 €/buc 7 4.900 Capacitatea între 10-

20 mii to/an Platformă de compostare cu dren de colectare

15.000

20.000

€/buc

€/buc

7

7

105

140

Platformă betonată (5.000 mp fiecare) Echipamente mecanice

Închidere depozite 5.850 -depozite neconforme 150.000 €/ha 26,38 4.000 Conform calendarului

de sistare a depozitării HG nr.349/2005

-reabilitare teren folosit ca depozit în mediu rural

10.000 €/buc 185 1.850 Depozite neamenajate din mediu rural care trebuiesc închise până la 16.07.2009

TOTAL COSTURI

INVESTIŢII 24.718

133

Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, programul total de investiţii în domeniul gestiunii deşeurilor se ridică la 24,7 milioane euro care vor trebui distribuiţi între anii 2008 -2013.

4%16%

16%

11%8%

20%

1%

24%

Puncte de colectare

Containere/recipienţi

Echipamente de transport

Staţii de transfer

Asigurare utilităţi

Staţie de sortare

Platformă de compostare cudren de colectare

Închidere depozite

Figura 8-1: Structura costurilor de investiţii sub formă grafică:

8.4.3. Estimarea costurilor investiţionale şi de O&I. A. Costurile investiţionale.

Costurile investiţionale se calculează pe baza costurilor unitare. Pentru o estimare corectă a acestor costuri trebuiesc avute în vedere proiectele care au deja resurse de finanţare asigurate (PHARE, CES, Fond de mediu), care nu vor fi luate în calcul.

În prezent există 4 prioecte în domeniul gestionării deşeurilor care au finanţarea asigurată, totalizând o sumă de 2.623.928 €, prezentate mai jos: ALEŞD – Sistem zonal de colectare şi management al deşeurilor în zona defileul

Crişul Repede - 306.000 € MARGHITA – Colectera selectivă şi transportul deşeuri municipale în zona Marghita -

400.000 € VALEA LUI MIHAI – Reciclare ecologică - 927.927,93 € ZMO – Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în spaţiul rural al ZMO -990.000 €

Rezultă că totalul costurilor investiţionale în domeniul gestiunii deşeurilor din judeţul Bihor este de aprox. 22.100 mii Euro.

134

B. Costuri de operare şi întreţinere. Până la punerea în funcţiune a staţiilor de transfer ce urmează a fi realizate în

perioada 2008-2009, activităţile care se desfăşoară şi care presupun generarea costurilor de oparare şi întreţinere sunt activităţile de colectare şi transport respectiv, depozitarea deşeurilor.

Costurile aferente unui an din perioada 2008-2009 vor fi următoarele:

Activităţi Cost unitar*

Unitate măsură

Cantitate(to) Total cost (€)

Activităţi de colectare şi transport

22 €/to 225.000 4.950.000

Depozitare deşeuri menajere şi în amestec

3 €/to 225.000 675.000

TOTAL COSTURI ANUALE DE OPERARE ŞI ÎNTREŢINERE 5.625.000* Valorile sunt orientative, conform recomandării Metodologiei de elaborare a PJGD.

Începând cu anul 2010 activităţile ce urmează a se desfăşura vor fi mai diversificate datorită staţiilor de transfer, astfel că pe lângă activităţile de colectare, transport şi depozitare se vor adăuga şi activităţi de sortare, compostare şi transport de la staţia de transfer la depozit în Oradea.

În această situaţie structura costurilor de O&I pentru un an din parioada 2010-2013 se prezintă astfel:

Activităţi Cost unitar

Unitate măsură

Cantitate(to) Total cost (€)

Activităţi de colectare şi transport

22 €/to 260.000 5.720.000

Sortare 30,72 €/to 50.000 1.536.000Compostare 33,63 €/to 73.000 2.454.990Depozitare deşeuri menajere şi în amestec

11* €/to 137.000 1.507.000

Depozitare deşeuri din demolări 6* €/to 15.000 90.000Transport de la staţia de transfer la depozit

2,53 €/to 137.000 346.610

TOTAL COSTURI ANUALE DE OPERARE ŞI ÎNTREŢINERE 11.654.600* Tarife aplicate de operatorul depozitului ecologic Oradea în anul 2007. C. Costurile totale.

Costurile totale se calculează prin însumarea costurilor investiţionare şi a celor de operare şi întreţinere. Procedând astfel rezultă un cost total pentru perioada 2008-2013 de aprox. 80 milioane Euro.

8.4.4 Estimarea capacităţii de plată pentru serviciile de salubrizare.

Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

135

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul judeţului reprezintă o funcţie a unui număr de factori, mai importanţi fiind următorii:

Structuri existente de cost aparţinând furnizorului de servicii;

Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul judeţului şi adaptate la costuri;

Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;

Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate (depinde de durata de exploatare a acestora);

Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);

Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

Nivelurile tarifelor deja existente.

În tabelul de mai jos sunt prezentate informaţii referitoare la valoarea taxei aplicate fiecărui utilizator pentru sistemul de gestionare a deşeurilor (colectare, transport, tratare, eliminare) în principalele municipii şi oraşe din judeţ.

Tariful de colectare (include TVA) Populaţie Societăţi comerciale şi instituţii publice

Localitate

Lei/persoană/lună Lei/mc/lună Oradea 4,64 148,25 (lei/to/lună) Marghita 4,05 20,20 Beiuş 2,48 16,54 Salonta 1,20 - Ştei 1,27 13,00 Aleşd 2,73 27,37 Valea lui Mihai 2,20 41,00 Săcueni 4,05 20,23 Tarif mediu/judeţ 2,83

Tarifele aplicate gospodăriilor în 2006 variază între 1,2 – 4,64 lei (0,4 – 1,3 €) dar în

viitor acestea vor creşte însă se estimează că şi veniturile populaţiei vor creşte astfel încât situaţia privind gestiunea deşeurilor să nu reprezinte o problemă.

În prezent colectarea taxei de salubrizare se face de către prestatorul de serviciu de salubritate, însă este de aşteptat o implicare mai mare din partea administraţiei care ar trebui să preia această sarcină, având în vedere că responsabilitatea gestionării deşeurilor revine în totalitate municipalităţii.

136

Nivelul veniturilor. Conform standaredelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil pentru

serviciile de gestionare a deşeurilor este de aprox. 1,5% din venitul mediul al fiecărei gospodării. Totuşi în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină seama că venitul multor gospodării este sub medie, situaţie în care se impun măsuri de protejare a acestor persoane.

Pentru a stabili venitul gospodăriilor trebuiesc avute în vedere sursele din care provin, în principal acestea fiind:

- venituri băneşti din salarii - venituri din agricultură - venituri din activităţi neagricole independente - venituri din pensie - ajutor social (şomaj) - altele (venituri din proprietate)

Deasemenea trebuie avut în vedere că nivelul şi structura veniturilor din mediu

urban sunt diferite faţă de mediul rural. Astfel, cele mai importante surse de venit pentru gospodăriile din mediu urban îl reprezintă salariul, pensia şi ajutorul social, iar în mediu rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole prin valorificarea bunurilor produse, salariul, pensia şi ajutorul social.

Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) a considerat că nivelul veniturilor din cadrul gospodăriilor rurale ar fi de 85% din cele ale gospodăriilor din mediu urban.

Din statisticile oficiale referitoare la venitul mediu în România şi Regiuni de dezvoltare, determinat prin studii de venit al gospodăriilor, la nivelul anului 2005, au rezultat următoarele informaţii privind nivelul veniturilor pe gospodării în Regiunea 6 N-V.

Gospodării de: Regiunea 6 N-V

Total gospodării Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

Lei (RON), lunar pe o gospodărie Venituri totale 1.241,32 1.681,81 1.010,71 828,00 921,81

Procente(%) Venituri băneşti, din care:

77,8 87,4 56,4 77,0 73,5

-salarii brute şi alte drepturi salariale

46,0 77,6 6,7 31,9 19,0

-venituri din agricultură 3,8 0,7 25,0 2,7 4,0 -venituri din activităţi neagricolr independente

3,4 0,9 3,0 2,6 1,6

-venituri din prestaţii sociale (pensii, şomaj)

20,1 5,8 14,0 26,3 45,1

-venituri din proprietate 0,7 0,1 0,1 0,3 0,3 Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţii şi beneficiarii de prestaţii sociale

3,1 3,7 1,2 3,2 2,9

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

19,1 8,9 42,4 19,8 23,6

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006; Veniturile totale ale gospodăriilor 2005.

În scopul analizării capacităţii de plată pentru serviciile de salubritate, se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creste cu rata de creştere a PIB-ului din fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate

137

de Comisia Naţională pentru Prognoză iar după 2009 au fost luate în considerare estimările consultantului pentru elaborarea PRGD-ului şi s-a considerat că va scădea la 5% valoare care va rămâne constantă pentru fiecare din următorii ani.

Evoluţia PIB, modificarea anuală (%). Actual Comisia Naţională

pentru Prognoză Estimările

consultantului

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Regiunea 6 N-V 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2005 şi ajustându-se valorile cu ritmul previzionat al PIB-ului pentru Regiunea 6 N-V, se calculează nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor.

Disponibilitatea de plată pentru servicii de gestiune a deşeurilor în Regiunea 6 N-V,

calculată în euro/lună/persoană se prezintă astfel:

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Regiunea 6 N-V

1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44

Pentru judeţul Bihor, la fel ca pentru Regiunea 6 N-V, disponibilitatea lunară de

susţinere a creşterii costurilor va creşte da la 1,59 € la 2,44 €, între anii 2005-2013.

138

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE.

Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de măsuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice. În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor.

Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale

Măsuri Responsabili Termen

Stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor, crearea cadrului organizatoric, precum şi a instrumentelor de implementare a acestuia

Consiliul Judeţean Bihor

2009

Luarea de decizii de catre comitetul de coordonare în vederea implementării măsurilor prevăzute în planul judeţean de gestionare a deşeurilor


Începând cu 2008

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor si prin exercitarea atributiilor de control,constatare si sanctionare a cotraventiilor prentru nerespectarea regulamentelor de salubritate, a contractelor cadru de delegare a serviciilor de salubritate

Consiliul Judeţean, Consiliile locale, APM Bihor, Garda de Mediu

2008

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean ARPM Cluj-Napoca, APM Bihor, Garda de Mediu, ANRSCUP Bistrita,ONG-uri,Directia Judeteana de Statistica

Consiliul Judeţean Bihor, APM Bihor, Garda de Mediu Bihor

2008

Monitorizarea trendului ascendent al realizarii obiectivelor, conform ghidului aprobat prin ord.MMDD nr.951/2007 Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD si diseminarea catre populatie

Grup de monitorizare PJGD

Trimestrial La sfârşitul fiecărui an

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzatoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale

2008

Obiective

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor.

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene.

139

Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate


Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare a publicului (inclusiv în şcoli) privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea selectivă a deşeurilor municipale generate

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, Inspectoratul Scolar Judetean Bihor, ONG-uri

Trimestrial

Realizarea de campanii de informare a publicului cu ajutorul media (radio, televiziune, presa scrisă locală si prin publicare pe site-urile institutiilor), cel puţin patru campanii pe an, privind colectarea fluxurilor speciale de deşeuri: deşeuri electrice şi electronice, deşeuri periculoase din deşeurile municipale, deşeuri voluminoase, vehicule scoase din uz, deşeuri de ambalaje

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, sponsori

trimestrial

Organizarea de sesiuni de instruiri pentru personalul din administraţiile publice locale şi judeţene în vederea familiarizării cu managementul integrat al deşeurilor municipale şi opţiunile tehnice şi administrative de creştere a reciclării/valorificării deşeurilor municipale

Institutul Naţional de Administraţie

permanent

Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere, compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile, deşeurile electrice şi electronice, deşeurile periculoase din deşeurile menajere, deşeurile voluminoase

Operatorii licenţiaţi de prestări servicii salubritate Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, sponsori

Anual incepand cu 2008

Organizarea de competiţii între localităţile rurale, având ca tematică înfrumuseţarea localităţilor, gestionarea eficientă a deşeurilor, etc.

Consilii Locale, locuitorii localităţilor aflate în competiţie

Începând cu 2009

Organizarea de competiţii între instituţii sau unităţi de învăţământ prin derularea unor campanii de colectare a deşeurilor reciclabile (hârtie, sticle şi borcane, obiecte de iluminat sau flacoane spray)

Consiliul Judeţean , APM Bihor Inspectoratul Judeţean Şcolar Bihor

Permanent, Începând cu 2009

Obiectiv Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a tuturor

părţilor implicate în procesul de gestionare a deşeurilor

140

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor


Îmbunătăţirea sistemului local (mediu rural si urban) de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor prin creerea fluxului lunar de date in format standardizat

Consilii locale, Operatori de salubritate si de prestari servicii management deseuri

Lunar

Dotarea tuturor operatorilor implecati in gestionarea deseurilor cu instalatii sau aparatura de cantarire

Operatorii prestatori de servicii, genaratorii de deseuri

2008

Realizarea de măsuratori privind compoziţia, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural şi raportarea rezultatelor obţinute la APM Bihor

Operatorii de depozite deseuri municipale, S.C. ECOBIHOR S.R.L –operatorul depozitului ecologic Oradea, Operatorii de salubritate

în fiecare anotimp/depozit

Realizarea de întâlniri trimestriale ale grupului de lucru monitorizare PJGD de informare si evaluare cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare si calitatea datelor privind deşeurile

CJ Bihor APM Bihor

trimestrial

Proiectarea unei baze de date şi realizarea metodologiei de colectare a datelor referitoare la deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliul Judeţean Bihor si Primariile (urbane si rurale) serviciul de autorizari APM Bihor

Trimestrul III 2008

Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliul Judetean Bihor Consiliile Locale prin Serviciile de Urbanism: autorizarea construii

Începând cu 2009

Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si DEEE colectate şi raportarea datelor la APM Bihor; CJ Bihor

Consiliile locale şi agenţii de salubritate, operatori autorizati ptr. colectare/ tratare

Începând cu 2008, lunar

Utilizarea corecta a listei de deseuri si deseuri periculoase din Romania adoptata prin HG 856/2002

Consiliile locale şi agenţii de salubritate, operatori autorizati ptr. colectare/ tratare

2002; 2008

Obiectiv Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte in vederea fundamentarii

deciziilor comitetului de coordonare, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

141

Colectarea şi transportul deşeurilor


Stabilirea modalităţii de gestiune a serviciilor de salubrizare prin gestiune directă sau gestiune delegată, conform Legii serviciului de salubrizare a localităţilor (L 101/2006) si Legea serviciilor de utilitate publica (Legea 51/2006)

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

31.12. 2008

Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural inclusiv prin stabilirea unei taxe de mediu ( salubritate ) raportata la cantitatea de deseuri generata sau si numar de persoane din fiecare gospodarie; institutie


2008

Achiziţionarea mijloacelor de transport a deşeurilor ce urmează a fi depozitate la depozitul ecologic Oradea

Operatorii staţiilor de transfer

Începând cu darea în folosinţă a staţiilor de transfer

Alocarea şi/sau accesarea de resurse financiare pentru extinderea şi implementarea colectării în mediul urban


2008

Alocarea de resurse financiare pentru extinderea şi implementarea colectării în judeţ pentru cel puţin 170.000 locuitori, din care 100.000 locuitori în mediul rural


2008

Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea realizării eficiente a colectării selective a deşeurilor

Consiliile Locale, Garda de mediu

permanent

Stabilirea de tarife diferenţiate pentru colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor de la populaţie


Începând cu 2008

Extinderea colectarii duale in mediu urban si rural, fractiune pentru depozitare definitiva si fractiune comuna pentru toate deseurile reciclabile (reciclabil mixt)

Operatori salubritate licentiati, Consilii locale, Consiliul Judetean Bihor

Pana 16 iulie 2009

Creearea fluxurilor de deseuri biodegradabile in mediu urban in vederea compostarii

Operatori salubritate licentiati, Consilii locale, Consiliul Judetean Bihor

Trimestrul IV 2009

Obiective Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a

deşeurilor Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de

acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural

142


Stabilirea localitatilor care vor realiza platforme amenajate intrun punct fix pentru colectarea centralizata duala.

Consilii locale Pana 16 iulie 2009

Realizarea si implementarea unui proiect pilot pentru 6-10 comune asociate pentru gestiunea integrata a deseurilor specifica mediului rural cu componenta de educare, contientizare, informare,educare.

Consiliul Judetean Bihor, Consiliile locale, APM Bihor

2008-2010

Stabilirea si mentionarea in regulamentul de salubritate a punctelor pentru amplasarea containerelor care vor deservi zonele turistice, de campare si areale montane.

Consiliile locale si custozii

2009

Proiectele de modernizarea/reabilitarea drumurilor judeţene să conţină un capitol de mediu respectiv un calcul al costurilor pentru dotarea cu recipienţi de salubrizare care să fie inclus în devizul general al lucrării.


2009-2010

În cadrul contractelor de semnalizare rutieră a DJ să fie prevăzută o clauză privind amplasarea tomberoanelor pentru deşeuri, inscripţionarea corespunzătoare şi repararea/înlocuirea acestora.

Consiliul Judeţean Bihor, Societăţile cu care au fost încheiate contracte de semnalizare rutieră a DJ

Permanent începând cu contractele încheiate în anul 2009

Contractele de întreţinere a drumurilor judeţene să includă o clauză privind colecterea deşeurilor din zona de administrare, transportul şi depozitarea acestora la staţiile de transfer.

Consiliul Judeţean Bihor, Societăţile cu care au fost încheiate contracte de întreţinere a DJ

Permanent începând cu contractele încheiate în anul 2009

Deşeuri de ambalaje


Aplicarea sistemului de colectare pentru toate ambalajele reutilizabile, de la producător până la consumatorul final prin distribuitorii de produse ambalate

Producătorii şi distribuitorii de produse ambalate

permanent

Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor reciclabile (plastic, sticlă şi metal) la nivel judeţean:


Obiective Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje

în conformitate cu prevederile legislative

143


de la minim 75.000 locuitori 2008



Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor de hârtie şi carton la nivel judeţean:



de la minim 400.000 locuitori


2013

Determinarea ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectată selectiv şi cantitatea totală generată)

Consiliile Locale anual

Încredinţarea pentru reciclare/valorificare a întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate

Operatori economici generatori de deşeuri de ambalaje

permanent

Asigurarea sortării deşeurilor de ambalaje colectate selectiv


permanet

Asigurarea posibilităţilor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje

Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

permanent

Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică ridicată care nu pot fi reciclate

Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

permanent

Informarea populatiei si operatorilor despre oportunitatile , finantarile, subventiile, instrumentele financiare, fluxurile existente referitoare la reciclare si valorificare avansata a deseurilor de ambalaje

Consiliul judetean APM Bihor, ADR, alte autoritati

2008

Deşeuri biodegradabile municipale


Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme

Consiliile Locale urbane si rurale permanent

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe) si asimilabile

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, operatori autorizati, regii locale de gospodarie comunala , utilitati publice , operatorii de

Începând cu 2008

Obiective Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în

conformitate cu prevederile legislative

144


depozite deseuri municipale

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe si asimilabile


Începând cu 2008

Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)


Începând cu 2008

Asigurarea capacităţilor pentru tratarea (în instalaţii de compostare, fermentare, tratare mecano-biologică etc.) a minim 10.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului, altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe


2010

Asigurarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente pentru tratarea (în instalaţii de compostare, fermentare, tratare mecano-biologică etc.) a minim 73.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului, Bihor altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, operatori economici generatori/prestatori servicii , operatori statii epurare

2013

Asigurarea prin planificare a fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri


Începând cu 2008

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale , operatorii de depozite

Începând cu 2008

Planificare sezoniera alternativa pentru tratare biomecanica & compostare& valorificare termoenergetica functie de caracteristicile deseurilor


Începând cu 2008

Incurajarea initiativei private de valorificare avansata pentru reconstructii ecologice utilizand compostul

Consiliile locale 2010

145

Staţii de transfer şi depozite


Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane si rurale neconforme concomitent cu punerea in functiune a Statiilor de Transfer

Consiliile Locale si Operatorii de depozite

Cel târziu termenele prevazute în Dir 2006/12 CE , Dir 1999/31 CE incepand cu 16 iulie 2009

Realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme


Începând cu 2008, corelat cu anii de sistare a activităţii depozitelor neconforme

Identificarea de surse financiare pentru realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor pentru judeţul Bihor

Consiliul Judeţean , Consiliile locale si asocierile acestora

2008

Proprietarii/operatorii depozitelor din judeţele:

Închiderea depozitelor neconforme din mediu urban în maxim doi ani de la sistarea activităţii:

depozitul neconform din Oradea

Consiliul local al mun. Oradea

Până în 2010

depozitele neconforme din Beiuş şi Aleşd

Consiliile locale ale mun. Beiuş şi oraş Aleşd

Până în 2011

depozitele neconforme din Marghita, Ştei şi Săcuieni,(Salonta2013 )

Consiliile locale ale mun. Marghita, oraş Ştei şi oraş Săcuieni, Valea lui Mihai

Până în 2012

Închiderea şi ecologizarea celor 185 spaţii de depozitare din mediul rural

Consiliile Locale Până la 16.07.2009

Monitorizarea post-închidere a depozitelor

Consiliile locale prin Operatorii depozitelor sau entitate precizata

Minim 30 ani de la închiderea depozitului

Promovarea eliminării deşeurilor pe depozitele conforme

Consiliul Judeţean , autoritati de mediu si sanatate publica, cercetare si ONG

Începând cu 2007

Obiectiv Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

146

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale


Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, stabilirea si respectarea unui calendar trimestrial de colectare

Consiliile Locale, operatorii de salubritate si prestari servicii de utilitate publica , institutii

Începând cu 2008

Crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de ambalaje contaminate cu substante periculoase prin preluarea lor de către cei care comercializează substanţe periculoase

Consiliul Judeţean, agenţi economici care comercializează substanţe periculoase , operatori specializati

Începând cu 2008

Infiintarea unor platforme pilot ( Statii de transfer) cu dotari pentru colectarea selectiva a deseurilor periculoase de la populatie.

Consilii locale urbane. 2009

Deşeuri de echipamente electrice si electronice


Înfiinţarea punctului de colectare municipal si judeţean, asigurarea spaţiului necesar şi a utilităţilor, amenajarea drumului de acces

Consiliul Judeţean Consiliul local al mun. Oradea

2008

Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei prin calendar lunar in data fixa

Consiliile Locale, operatorii de salubritate

Permanentdin 2008

Colectarea DEEE de către distribuitorii/comerciantii de echipamente electrice şi electronice, la achiziţionarea unui echipament de acelaşi tip ( sistem depozit )

Distribuitorii / comerciantii de echipamente electrice şi electronice

Permanentdin 2008

Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării acestora cu atingerea ţintelor din HG 448/2005

Producătorii sau organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsibilitatea

permanent

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare a deseurilor periculoase cu respectarea

principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Obiectiv Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE de la populatie si institutii,

valorificarea DEEE colectate cu atingerea ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populaţiei privind necesitatea colectării selective a acestei

categorii de deşeuri

147


Asigurarea finanţării operaţiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare şi valorificare a DEEE

Asociatiile colective ,Producătorii si importatorii de echipamente electrice şi electronice

permanent

Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare a consumatorilor cu privire la obligaţiile ce le revin privind colectarea DEEE

Producătorii de echipamente electrice şi electronice, organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsibilitatea, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, ECOTIC, RECOLAMP, ENVIRON, ROREC

permanent

Recondiţionarea unor EEE şi încurajarea reutilizării lor de către persoanele asistate social. La fel se poate proceda şi în cazul deşeurilor voluminoase.

Operatori autorizati, ONG, Consilii locale

permanent

Vehicule scoase din uz


Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz

Producătorii de vehicule permanent

Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi valorificarea componentelor

Producătorii de vehicule Începând cu 1 ianuarie 2008

Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor şi pieselor înlocuite, care constituie deşeuri, către agenţii economici autorizaţi, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de întreţinere şi reparaţii auto

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări


Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliul Judeţean APM Bihor

2008

Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări pe tipuri de deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase in vederea tratarii sau si valorificarii

Persoanele fizice şi agenţii economici generatori

Începând cu 2008

Obiectiv Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi săntăţii umane

148


Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Consiliile Locale Începând cu 2008

Asigurarea de capacităţi de eliminare si valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliile Locale permanent

Interzicerea si sanctionarea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliile Locale Garda de mediu

permanent

Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti


Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Operatorii staţiilor de epurare,CN AR DA Crisuri Oradea Garda de mediu

permanet

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Operatorii staţiilor de epurare, OSPA. Bihor

permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării, tratarii/denocivizarii/ stabilizarii namolurilor cu constituenti periculosi

Operatorii staţiilor de epurare

permanent

Incurajarea initiativei private pentru valorificarea sub forma de substanta uscata a namolurilor de epurare

IMM, Consiliul Judetean, APM Bihor

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

149

10. MONITORIZARE.

Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor urmăreşte progresul

judeţului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite, cuprinse în plan. Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include, în principal,

următoarele: - monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD. - evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor cuantificabile din PJGD. - identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării PJGD. - stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de monotorizare responsabil de evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare. Pe baza acestui raport se ia decizia privind revizuirea Planului. - monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză.

Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt: - Obiectivele - ce derivă din documente precum Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor; - Obiective specifice/sub-obiective care detaliază obiectivele sau identifică cerinţe suplimentare rezultate din posibilităţile sau necesităţile judeţului, municipiului, oraşului, comunei. - Măsuri de implementare concepute astfel încât obiectivele să fie îndeplinite; -Indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acţiunilor din Planul de implementare; -Ţinte şi termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat sau începând cu un anumit moment; - Responsabili pentru implementare - reprezentând instituţiile care în conformitate cu prevederile legale, poartă răspunderea aplicării măsurilor stabilite; - Responsabili pentru monitorizarea PJGD – reprezentanţi ai consiliului judeţean şi consiliilor locale, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii de Mediu, direcţiilor de sănătate publică, ONG-uri.

Unul dintre elementele cele mai importante al Raportului de monitorizare este reprezentat de monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză. Aceştia sunt următorii:

-evoluţia populaţiei -evoluţia indicelul de generare a deşeurilor municipale -ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale -evoluţia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje -ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (deşeuri de ambalaje de la populaţie, din comerţ, instituţii şi industrie) -compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material -ponderea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje conţinute în deşeurile de la populaţie În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori

relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei, se va decide revizuirea PJGD.

150

Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru: -determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor;

-determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie;

-ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare;

-informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.

Metodologia de monitorizare.

Pentru fiecare obiectiv/sub-obiectiv prevăzut în PJGD se va stabili un indice de monitorizare cuantificabil.

Pentru fiecare indice vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. Tendinţa reprezintă variaţia indicelui în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează :

Variaţie pozitivă faţă de intenţii Variaţie negativă faţă de intenţii Nici o variaţie.

151

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă

Constituirea grupului de monitorizarea a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judetean şi APM Bihor până la jumătatea anului 2008

Grupul de monitorizare întocmeşte Raportul anual de monitorizare al PJGD până la sfârşitul lunii noiembrie al fiecărui an şi îl prezintă în şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean care va decide dacă este necesară revizuirea PJGD

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Crearea unui Grup de Lucru, cu reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai APM-ului, ONG-uri etc., pentru revizuirea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în situaţia în care acest lucru este necesar

Pe baza Raportului anual de monitorizare a PJGD, Grupul de Lucru efectuează revizuirea PJGD


Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

Compararea datelor de bază pentru prognoză din PJGD (evoluţia PIB, populaţie, indice de generare) cu situaţia prezentă

Pe baza acestei comparaţii, Grupul de Lucru efectuează revizuirea PJGD


Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Număr de hotărâri emise de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor din PJGD

O bună conştientizare şi însuşire a PJGD la nivelul Consiliului Judeţean şi a Consiliilor Locale

152

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Numărul anual de sancţiuni aplicate de Garda de Mediu pentru gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor

Conform graficului de control


Numărul anual de acţiuni (seminarii, conferinţe, ateliere de lucru) organizate de factorii implicaţi (CJ, ARPM, APM, Garda de Mediu, Ong-uri) pentru creşterea importanţei conformării la legislaţia specifică

Organizarea de seminarii, conferinţe, ateliere de lucru etc., pentru creşterea importanţei conformării la legslaţia specifică

Organizaţiile implicate trebiue să prevadă fonduri în bugetele proprii pentru organizarea acestor acţiuni

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

Definirea clară a responsabilităţilor specifice în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a respectivelor organizaţii

Definirea clară a responsabilităţilor şi asumarea acestora la toate nivelele, ţinând cont de principiul subsidiarităţii

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al respectivei organizaţii a fost elaborat şi aprobat printr-un act normativ

Număr personal angajat/Număr personal din schemă

Angajarea de personal

Număr personal instruit în cursul anului/Număr total personal

Plan de instruire profesională a personalului

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaţiilor implicate

Număr dotări/Număr total personal

Completarea dotării personalului

Organizaţiile vor prevedea fonduri în bugetele proprii

153

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Număr de proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale

Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor municipale

Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naţionale disponibile

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Îmbunătăţirea calităţii proiectelor depuse

Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale au organizate structuri pentru întocmirea documentaţiilor sau au prevăzut aceste acţiuni în buget

Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale

Pregătirea şi propunerea de proiecte eligibile, în funcţie de cerinţele donorilor

Optimizarea utilizării fondurilor europene şi internaţionale

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor municipale

Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale au organizate structuri pentru întocmirea documentaţiilor sau au prevăzut aceste acţiuni în buget

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectarii principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul plăteşte şi cel privind responsabilitatea producătorului

Analiza modului de finanţare şi organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale (tarife şi taxe)

Raportul: cheltuieli/venituri ale sistemului de gestionare a deşeurilor municipale

Calculul tarifelor astfel încât să acopere costurile tuturor operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale (colectare, inclusiv colectare selectivă, transport, tratare, eliminare, închidere, monitorizare postînchidere)

Numărul campaniilor de informare

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către

Numărul întâlnirilor anuale şi al atelierelor de lucru

Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare şi educare având ca grupuri ţintă: marele public (inclusiv

Existenţa unor planuri de informare, campanii de conştientizare la nivelul Consiliului

154

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Numărul materialelor informative, de conştientizare sau de sondare a opiniei publice elaborate de către autorităţile implicate

toate părţile implicate (autorităţi publice centrale şi locale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor

educaţie şcolară), colectivităţi locale, agenţi economici, mediul asociativ

Judeţean şi Consiliilor Locale

Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Elaborarea de către fiecare organizaţie implicată în gestionarea deşeurilor municipale a procedurilor de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Existenţa unui sistem de management a calităţii


Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Număr de analize privind compoziţia deşeurilor menajere, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural efectuate de către operatorul depozitului şi agenţii de salubritate

Efectuarea de către agenţii de salubritate şi de către operatorul depozitului a analizelor privind compoziţia deşeurilor menajere precum şi determinarea indicatorului de generare pentru mediul urban şi rural sub coordonarea ARPM



Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea

Număr de intâlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind gestionarea deşeurilor cu societăţile implicate

Plan de întâlniri cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor


155

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Colectarea, la nivel regional, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii si demolări

O bună coordonare şi colaborare între ARPM şi Consiliile Locale

şi gestionarea deşeurilor

Colectarea, la nivel regional, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase

O bună coordonare şi colaborare între ARPM şi Consiliile Locale

Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din judeţ

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

Existenţa sursei financiare

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din judeţ

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire minim 90 %


Îmbunătăţirea/ dezvoltarea unui sistem unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural

Număr populaţie colectată selectiv / Număr total populaţie din judeţ

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificare astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

156

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Număr (capacitate) staţii de trasfer construite / Număr (capacitate) necesară

Construirea de staţii de transfer în conformitate cu prevederile studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente


Existenţa unor tarife diferenţiate pentru colectarea în amestec şi selectivă

Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural

Aprobarea Consiliului Judeţean şi Consiliilor Locale

Capacitate de colectare / transport modernizat

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport


Număr depozite neconforme închise (conform planificării)

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme


Sistarea activităţii depozitelor neconforme

Număr spaţii de depozitare închise în mediul rural

Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural


Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Număr (capacitate) instalaţii de eliminare puse în funcţiune

Realizarea de depozite confome zonale Promovarea eliminarii deşeurilor pe depozitele conforme


157

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)

Numărul şi capacitatea staţiilor de compostare

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)


Asigurarea capacităţilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biologică a deşeurilor, altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Numărul şi capacitatea instalaţiilor de tratare biologică

Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri


Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Taxă diferenţiată de depozitare pentru deşeurile biodegradabile

Impunerea unei taxe mult mai mari pentru depozitarea deşeurilor biodegradabile

Aprobarea Consiliului Judeţean şi Consiliilor Locale

158

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Numărul şi capacitatea staţiilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Identificarea surselor financiare sau prevederea acestora în sistemele integrate de gestionare a deşeurilor

Rata de recuperare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevedxerile legislative

Asigurarea posibilităţilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Rata de reciclare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare în conformitate cu cerinţele legale

Asigurarea condiţiilor de colectare

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Număr sancţiuni aplicate/ Număr de controale

Conform graficului de control

planul judeŢean de gestionare a deŞeurilor · 6 tip de deşeu cod (lista europeană a...

Documents