planul de management al sitului natura 2000...
TRANSCRIPT
ANEXA
PLANUL DE MANAGEMENT
AL SITULUI ROSPA0064 LACURILE FĂLTICENI
Cuprins
A. INTRODUCERE..................................................................................................................5A.1. Scopul Planului de Management................................................................................5A.2. Baza legală a Planului de Management.....................................................................6
B. DESCRIEREA SITULUI LACURILE FĂLTICENI.........................................................7B.1. Informaţii Generale......................................................................................................7
B.1.1. Localizare................................................................................................................7B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management...................................................8B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor.............................10B.1.4. Factorii interesaţi...................................................................................................12B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructura.......................................................18B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul sitului.................................18B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare..........................20B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management...........21
B.2. Mediul fizic..................................................................................................................21B.2.1. Aşezarea geografică..............................................................................................21B.2.2. Geologie şi aspecte geomorfologice......................................................................21B.2.3. Aspecte hidrologice...............................................................................................22B.2.4. Clima.....................................................................................................................23B.2.5. Caracteristici pedologice.......................................................................................24
B.3. Mediul biotic...............................................................................................................24B.3.1. Context biogeografic.............................................................................................24B.3.2. Fauna.....................................................................................................................25B.3.3. Ecosisteme.............................................................................................................37B.3.4. Peisajul..................................................................................................................37B.3.5. Procese naturale.....................................................................................................37
B.4. Informaţii socio-economice şi culturale....................................................................38B.4.1. Comunităţi.............................................................................................................38
C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE.............................................................................40C.1. Valori...........................................................................................................................40C.2. Presiuni și amenințări................................................................................................44C.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor Ariei Protejate......................................55
D. STRATEGIA DE MANAGEMENT..................................................................................56D.1. Viziunea.......................................................................................................................56D.2. Strategia de management..........................................................................................56D.3. Planul de acțiune........................................................................................................57D.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional..........................................................................................................................68
D.4.1. Fișa speciilor de păsări..........................................................................................77
E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT........................81E.1. Sistemul de luare a deciziilor.....................................................................................81E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management......................81
1
E.2.1. Resurse umane.......................................................................................................81E.2.2. Investiţii –echipament şi infrastructură.................................................................83E.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management......83
E.3. Monitorizarea implementării Planului de Management........................................85
Bibliografie..............................................................................................................................99
Anexa nr. 1. la Planul de management: Localizarea Sitului Lacurile Fălticeni...............100
Anexa nr. 2. la Planul de management: Harta cu limitele actuale și limitele propuse......101
Anexa nr. 3. la Planul de management: Formularul standard actualizat..........................102
Anexa nr. 4. la Planul de management: Situaţia lacurilor din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE..........................................................................................................105
Anexa nr. 5. la Planul de management: Temperaturile și precipitațiile medii anuale......106
Anexa nr. 6. la Planul de management: Planul financiar –estimarea cheltuieli...............108
Anexa nr. 7.1. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din formularul standard..............................................................................................................112
Anexa nr. 7.2. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în formularul standard....................................................................................120
Anexa nr. 7.3. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare din formularul standard..............................................................................................................124
Anexa nr. 7.4. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în formularul standard....................................................................................135
Anexa nr. 7.5. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări care iernează din formularul standard..............................................................................................................147
Anexa nr. 7.6. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în formularul standard............................................................................................148
2
Listă tabele
Tabelul nr. 1. Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin
Tabelul nr. 2. Analiza factorilor interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de
management
Tabelul nr. 3. Speciile de interes conservativ inventariate
Tabelul nr. 4. Situația speciilor de păsări de interes conservativ identificate
Tabelul nr. 5. Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate
Tabelul nr. 6. Alte specii de păsări de interes conservativ
Tabelul nr. 7. Situația altor specii de păsări de interes conservativ
Tabelul nr. 8. Situația efectivelor altor specii de păsări de interes conservativ
Tabelul nr. 9. Distribuţia teritorială şi demografică
Tabelul nr. 10. Activități de acvacultură în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
Tabelul nr. 11. Valorile de biodiversitate identificate în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni
Tabelul nr. 12. Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale
Tabelul nr. 13. Principalele direcții de management
Tabelul nr. 14. Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de
specifice
Tabelul nr. 15. Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management
Tabelul nr. 16. Necesarul de resurse financiare pentru managementul ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni
Tabelul nr. 17. Planul de monitoring
3
A. INTRODUCERE
A.1. Scopul Planului de Management
Planul de Management stabilește strategia de management a ariei protejate, direcțiile de
acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizarea măsurilor.
Prezentul Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ”Elaborarea stării de
conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038,
ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”.
Proprietatea diversă asupra terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură
impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptabil și
participativ.
Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la
realitățile caracteristice fiecărei perioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească
măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu
de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor
factori antropici, planul operațional a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în
stabilirea zonelor în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având
astfel un caracter adaptabil.
Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în
procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pe parcursul elaborării
planului se vor organiza întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, beneficiarul proiectului
depunând eforturi semnificative pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și
consultați în mod corespunzător prin întâlnirile publice.
4
Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor de management
pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând
implicarea autorităților, așa cum se precizează în articolul 21 aliniatul 6 al OUG 57/2007
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011: ”Autorităţile locale şi naţionale
cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate
sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după
caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale
pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate,
conform prevederilor planurilor de management.” Ca urmare, Planul operațional de la
Capitolul D.3 stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management.
Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și subdomenii,
direcțiile de acțiune, respectiv măsurile de management au fost elaborate de S.C. Greenviro
S.R.L. cu sprijin tehnic din partea echipei S.C. ProPark Arii Protejate S.R.L. Deciziile finale,
cu privire la aceste aspecte, se vor lua în urma discuțiilor și consultărilor cu factorii interesați.
Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra
importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității
menținerii lor pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltare
durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile strategice
relevante, conform articolului 21 aliniatul 5 al OUG 57/2007 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 49/2011: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare
locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale
din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile
planului de management.”
A.2. Baza legală a Planului de Management
Baza legală este dată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 – pentru aprobarea Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, care la Art. 21. prevede următoarele:
5
alineatul 2 – „Planurile de management şi regulamentele se elaborează de către custozii aces-
tora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/structurile din subor-
dinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate”
alineatul 7 – „Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor
măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes
comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes comunitar cu ariile natu-
rale protejate de interes naţional, se va realiza un singur plan de management integrat, ţinând
cont de respectarea categoriei celei mai restrictive”
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
stabilește prin articolul 11 că ”Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru
impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii
sălbatice de interes comunitar.”
B. DESCRIEREA SITULUI LACURILE FĂLTICENI
B.1. Informaţii Generale
B.1.1. Localizare
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se află în judeţul Suceava, Regiunea Nord-Est, având o
suprafață de 727 ha (Anexa nr. 1.). Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se situează în
întregime în Podişul Sucevei în valea râului Şomuzul Mare care este afluent al Siretului şi
include mai multe acumulări de apă. Acumulările respective ocupă 74% din suprafaţa
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni şi formează o înlănțuire de lacuri: Lacul Moara, Lacul
Mihăieşti, Lacul Pocoleni şi Lacul Fălticeni. ROSPA0064 Lacurile Fălticeni reprezintă
singura arie antropică pentru protecţia păsărilor din judeţul Suceava.
Primul lac din amonte de Fălticeni se poate accesa de pe Drumul Național 2, iar restul
lacurilor de pe drumul judeţean 209A. Lacul Moara, ultimul lac din amonte, este greu
accesibil, accesul se poate face din Drumul Național 2, către localitatea Groapa Vlădichii pe
drumul comunal.
Coordonatele geografice sunt: 26o 16’ 46” longitudine estică şi 47o 29’ 36” latitudine nordică.
Altitudinea minimă este de 254 m, cea medie de 271 m, iar cea maximă de 288 m.
6
B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management
Cadrul legal general
Acţiunile de conservare şi administrare a ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se realizează în
conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2009 privind
conservarea păsărilor sălbatice
Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice
şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu
specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie
1973;
Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio
de Janeiro, la 5 iunie 1992;
Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările
ulterioare;
Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonele umede, de importanță
internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;
Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor
migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 49/2011;
Ordinul ministrul mediului și schimbărilor climatice 1052/2014 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate;
Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare.
7
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se administrează conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, având la bază Planul de
Management şi Regulamentul, care sunt obligatoriu de respectat de către administrator şi de
către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul acestuia.
Conform art. 21 al actului normativ amintit, planurile de management şi regulamentele se
elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative, se
avizează de către consiliile ştiinţifice, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din zona
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, conform Directivei 2009/147/CE, arie naturală protejată de
protecție specială avifaunistică desemneată prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 privind
declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.
971/2011.
Harta ariei protejate este pusă la dispoziția factorilor interesați de către autoritatea publică
centrală pentru protecția mediului prin intermediul paginii de internet:
http://www.biodiversity.ro/n2000/
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se suprapune cu situl de interes comunitar ROSCI0310
Lacurile Fălticeni ce are o suprafață de 895,20 hecatre și a fost desemnat pentru conservarea
următoarelor specii de interes comunitar: Lutra Lutra, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini,
Triturus cristatus, Bombina bombina, Bombina variegata, Emys orbicularis, Triturus
montandoni.
Categoria de management reflectă principalele obiective de management așa cum sunt
definite de către Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate,
indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate, național sau
european, pot fi încadrate în una din cele 6 categorii ale Uniunii Internaționale de Conservare
a Naturii. Ca urmare, pe lângă categoriile naționale definite în legislația românească, care
corespund categoriilor folosite de Uniunea Internațională de Conservare a Naturii și siturile
Natura 2000 pot fi încadrate în categoriile Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.
Încadrarea ajută la înțelegerea obiectivelor de management așa cum sunt descrise în ghidul
folosit de Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.
8
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se încadrează în categoria IV de management, arii pentru
managementul speciilor și habitatelor.
Arii protejate limitrofe
În apropierea Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se află următoarele arii de protecție
special avifaunistică: ROSPA0116 Dorohoi-Șaua Bucecei, ROSPA0110 Acumulările
Rogojești-Bucecea, ROSPA0107 Vânători-Neamț, ROSPA0083 Munții Rarău-Giumalău,
ROSPA0089 Obcina Feredeului, și următoarele arii de protecție de interes comunitar:
ROSCI0081 Fânețele seculare Frumoasa, ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare,
ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, ROSCI0392 Slatina, ROSCI0380 Râul
Suceva Liteni.
Aceste arii protejate sunt importante pentru speciile din Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni,
întrucât suplimentează habitatele de cuibărire și hrănire necesare speciilor de păsări de interes
conservativ astfel contribuind la asigurarea unei populații viabile. Ca urmare, se propune
colaborarea cu administratorii acestor arii protejate pentru a crește eficiența conservării
speciilor.
Administrarea Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
În prezent nu există un custode desemnat, responsabilitatea administrării revenind
Agenției pentru Protecția Mediului Suceava.
B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor
Din punct de vedere al drepturilor de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor din
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, nu se cunoaște situaţia exactă, întrucât Cadastrul
General este în curs de elaborare.
Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl se împărarte astfel: Fălticeni –
173,28 ha, adică 6,01% din teritoriului administrativ, Bosanci – 69,74 ha adică 1,40% din
teritoriului administrativ, Horodniceni – 84,27 ha, adică 1,47% din teritoriului administrativ,
Moara – 63,67 ha adică 1,52% din teritoriului administrativ, Rădășeni – 335,98 ha adică
8,32% din teritoriului administrativ (Anexa nr. 1.).
9
Tabelul nr. 1.
Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin
Habitate semi-
naturale
Terenuri
agricole
Pășuni, fâneţe
şi livezi
Drumuri
Statul Român - - - 9 ha
Primării 158,9 ha - - -
Persoane fizice - 22,6 ha 22,3 ha -
Luciurile de apă ocupă reprezintă 74% din suprafaţa Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni.
Descrierea categoriilor de proprietari
În cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se găsește următoarele categoriile de
folosință a terenurilor : terenuri agricole, fânețe și livezi, drumuri, habitate semi-naturale.
Situl ROSPA 0064 Lacurile Fălticeni se suprapune cu suprafața drumurilor: Drumul județean
209A, Drumul Comunal 1 Fălticeni și Drumul Național 2 pe o suprafață de 9 ha. Drumurile
se află în proprietatea statului român și au următorii administratori: Drumul Județean 209 A-
Consiliul Județean Suceava; Drumul Național 2 – Compania Națională de Autostrăzi și
Drumuri Naționale, Drumul Comunal 1 Fălticeni – Primăria Municipiului Fălticeni.
Terenurile agricole, fânețe și livezile au ca proprietari persoane fizice sau statul român fiind
administrate de primăriile de care aparțin administrativ. Terenurile agricole sunt cultivate cu
porumb, grâu și alte plante cerealiere. Pajiștile și pășunile sunt folosite la creșterea bovinelor,
ovinelor.
Habitatele semi-naturale sunt suprafețe care și-au schimbat caracteristicile astfel suprafața
ocupată cu luciu de apă aferentă acumulărilor s-a transformat în zone ocupate cu stufăriș sau
zone umede cu vegetație arbustivă.
B.1.4. Factorii interesaţi
În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care prin sarcinile lor:
aplicarea legislației, sarcini administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care
au interese economice sau educative prezintă interes față de Situl ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni.
10
Tabelul nr. 2.
Analiza factorilor interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de
management
Influența: Capacitatea /posibilitatea de a influenţa decizii importante de management: –+++
puternic/++ mediu/+ redus
Nr.
Crt
Instituţii, organizații, grupuri
de interese pe categorii sta-
bilite pe baza rolului și/sau a
interesului în Ariei Protejate
Rol / interes Influenţa
Autorități de mediu, de reglementare și control activități
1. Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor
Asigurarea cadrului legislativ,
transpunerea directivelor Uniunii Eu-
ropene, implementarea politicilor de
mediu la nivel naţional, responsabil
pentru sistemul de arii protejate, re-
sponsabil pentru fondul forestier
naţional.
+++
2. Agenţia pentru Protecţia Medi-
ului Suceava
Implementarea politicilor de mediu la
nivel local
+++
3. Ministerul Agriculturii şi Dez-
voltării Rurale
Reglementarea activităților agricole și
de dezvoltare rurală
++
4. Administrația Națională Apele
Române, Administrația Bazi-
nală de Apă Siret, Sistemul de
gospodărire al apelor Suceava
Administrarea apelor aflate în propri-
etatea statului, respectiv a albiilor mi-
nore, a digurilor și a zonelor de pro-
tecție ale cursurilor de apă
+++
5. Asociația Județeana a Vânăto-
rilor și Pescărilor Sportivi
Suceava
Gestionarea fondurilor de vânătoare și
resursei piscicole
+++
6. Agenția Națională pentru Pisci-
cultură și Acvacultură
Gestionarea resursei piscicole +++
11
Nr.
Crt
Instituţii, organizații, grupuri
de interese pe categorii sta-
bilite pe baza rolului și/sau a
interesului în Ariei Protejate
Rol / interes Influenţa
7. Administrația Națională Îm-
bunătățiri Funciare
Îmbunătățiri funciare, administrarea
sistemelor de desecare și a construcți-
ilor aferente
+++
8. Agenția Domeniilor Statului Concesionarea terenurilor statului cu
destinaţie agricolă
+++
9. Agenția Națională pentru
Resurse Minerale
Reglementarea activităților de utilizare
a resurselor minerale, ape subterane,
ape minerale, cariere, balastiere.
+++
10. Ministerul Dezvoltării Re-
gionale și a Turismului
Reglementarea activităţilor turistice +
11. Ministerul Dezvoltării Re-
gionale şi Administraţiei Pub-
lice
Reglementarea administrării publice și
a dezvoltării regionale
+
12. Garda Naţională de Mediu
Comisariatul Judeţean Suceava
Inspecţie şi control din punct de
vedere al protecţiei mediului. Aplică
sancţiuni, amenzi, restricţii
+++
13. Inspectoratul de Jandarmerie
Judeţean Suceava
Ordine publică +
Proprietari / administratori de terenuri și de resurse naturale
14. Administrația Națională Apele
Române
Sistemul de gospodărire al
apelor Suceava
Administrarea apelor aflate în propri-
etatea statului, respectiv a albiilor mi-
nore, a digurilor și a zonelor de pro-
tecție ale cursurilor de apă
+
15. Proprietarii terenurilor agricole,
pășuni, fânețe, livezi
Gestionează și utilizează terenurile și
resursele
+++
12
Nr.
Crt
Instituţii, organizații, grupuri
de interese pe categorii sta-
bilite pe baza rolului și/sau a
interesului în Ariei Protejate
Rol / interes Influenţa
Acordarea și controlul plăților pe suprafață
16. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agricultură Suceava
Derulează fondurile europene pentru
implementarea măsurilor de sprijin fi-
nanţate din Fondul European pentru
Garantare în Agricultură
Acordă compensații pentru imple-
mentarea măsurilor de agro-mediu
++
Autorități ale administrației publice locale
17. Consiliul Judeţean Suceava Planificarea teritorială și strategică
Administrarea drumurilor județene
+
18. Instituţia Prefectului Judeţului
Suceava
Asigură realizarea intereselor
naţionale, aplicarea şi respectarea
Constituţiei, a legilor, a hotărârilor şi
ordonanţelor Guvernului, a celorlalte
acte normative precum şi a ordinii
publice
+
19. Primăria și Consiliul Local al
orașului Fălticeni
Rol în planificare teritorială şi strate-
gică, întreținerea infrastructurii locale
și în menținerea stării de conservare a
ariei protejate
+++
20. Primăria și Consiliul Local al
comuniei Bosanci
Rol în planificare teritorială şi strate-
gică, întreținerea infrastructurii locale
și în menținerea stării de conservare a
ariei protejate
+
21. Primăria și Consiliul Local al
comuniei Bunești
Rol în planificare teritorială şi strate-
gică, întreținerea infrastructurii locale
+
13
Nr.
Crt
Instituţii, organizații, grupuri
de interese pe categorii sta-
bilite pe baza rolului și/sau a
interesului în Ariei Protejate
Rol / interes Influenţa
și în menținerea stării de conservare a
ariei protejate
22. Primăria și Consiliul Local al
comuniei Horodniceni
Rol în planificare teritorială şi strate-
gică, întreținerea infrastructurii locale
și în menținerea stării de conservare a
ariei protejate
+
23. Primăria și Consiliul Local al
comuniei Moara
Rol în planificare teritorială şi strate-
gică, întreținerea infrastructurii locale
și în menținerea stării de conservare
ariei protejate
+
24. Primăria și Consiliul Local al
comuniei Rădășeni
Rol în planificare teritorială şi strate-
gică, întreținerea infrastructurii locale
și în menținerea stării de conservare
ariei protejate
+
Comunități și grupuri de interese locale și regionale
25. Populația locală din imediata
vecinătate a ariei protejate
Proprietari de terenuri, gestionari și/
sau utilizatori de resurse
+++
26. Pescari Utilizare resurse piscicole, recreere +++
27. Ciclişti Recreere +
28. Vizitatori Recreere +
29. Reprezentanți mass media Informare, conștientizare ++
30. Bisericile din localitățile înveci-
nate
Conștientizare +
Administrare infrastructură
14
Nr.
Crt
Instituţii, organizații, grupuri
de interese pe categorii sta-
bilite pe baza rolului și/sau a
interesului în Ariei Protejate
Rol / interes Influenţa
31. Compania Naţională de Au-
tostrăzi şi Drumuri Naţionale
Administrarea drumurilor naționale +
32. Electrica SA Furnizare energie electrică +
33. Transelectrica, Compania
Naţională de Transport a En-
ergiei Electrice
Întreținere rețea din punct de vedere al
alimentarii cu energie electrică
+
Școli, universități, muzee, institute de cercetare
34. Universitatea Ștefan cel Mare
Suceava
Activităţi educative, monitorizarea
speciilor şi habitatelor protejate, infor-
mare, conştientizare
++
35. Școlile din vecinătate Activităţi educative, informare, conşti-
entizare
++
Organizații neguvernamen-
tale
36. Societatea Ornitologică
Română
protecția mediului și a avifaunei +++
37. Asociaţia pentru Protecţia
Păsărilor şi a Naturii Grupul
Milvus
protecția mediului și a avifaunei ++
Finanțatori
38. Fundații, asociații, instituții ce
gestionează fonduri neram-
bursabile sau sunt interesate în
a sprijini activitatea ariei prote-
jate
Sprijin pentru activități de conservare,
educație, conștientizare și ecoturism,
responsabilitate socio-economică
+++
15
Dintre factorii interesați prezentați mai sus, au un rol semnificativ din punct de vedere al
obiectivelor Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni următorii:
1) Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava - prin lucrările hidrotehnice pe care le
realizeză și le întrețin în afara ariei protejate dar pot avea un impact semnificativ
asupra stării de conservare a păsărilor;
2) proprietarii terenurilor agricole, care prin acțiunile lor de management determină
calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări și influențează condițiile de
cuibărit;
3) Transelectrica- instituție care prin asigurarea unor izolații corespunzătoare pe lini-
ile electrice de medie tensiune pot contribui la reducerea amenințărilor asupra
păsărilor;
4) Primăriile orașului Fălticeni, a comunelor Bosanci, Bunești, Horodniceni, Moara,
Rădășeni, care au rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastruc-
turii locale.
5) Societatea Ornitologică Română, care poate contribui în mod semnificativ la im-
plementarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.
B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructura
În prezent nu se alocă resurse pentru management altele decât cele prevăzute în proiectul care
asigură fondurile pentru elaborarea planului de management. Nu există infrastructură special
realizată sau desemnată pentru management.
Administrare, personal, sistem de decizie, resurse pentru management
Agenția pentru Protecția Mediului Suceava prin personalul din cadrul compartimentului Arii
Naturale Protejate și din cadrul Serviciului Calitatea Factorilor de Mediu au responsabilități
legate de ariile protejate care nu au administrator. Agenția pentru Protecția Mediului nu are
resurse alocate în mod special pentru această arie protejată.
Deciziile în ce privește activitățile de management curent se iau de către Agenția pentru
Protecția Mediului Suceava.
16
B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul sitului
Conform prevederile articolului 21, alineatul 5 din Legea nr. 49/2011 – pentru aprobarea Or-
donanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, con-
servarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ul-
terioare: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum
şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor
fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management” astfel
orice proiect ce se va desfășura pe suprafața Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni sau în
vecinătățile acestuia va ține, în mod obligatori, cont de prevederile din Planul de manage-
ment.
Planurile relevante pentru management sunt:
1. Planul Urbanistic General al orșului Fălticeni;
2. Planul Urbanistic General al comunei Bosanci;
3. Planul Urbanistic General al comunei Horodniceni;
4. Planul Urbanistic General al comunei Moara;
5. Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni.
Planul Urbanistic General este documentul ce reglementează regimul construcțiilor pe
administrativul unei Unități Administrative Teritoriale. Planul Urbanistic General are
relevanță deoarece se dorește un cadru legal predictibil legat de regimul construcțiilor din
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni – dacă este cazul – și vecinătatea acestuia nedorindu-se
suprapunerea unei viitoare extinderi a intravilanului aferent Unității Administrative
Teritoriale cu suprafața sitului.
6. Strategia de dezvoltare a județului Suceava;
Strategia de Dezvoltare a județului Suceava, este un document elaborat de către Consiliul
Județean Suceava in conformitate cu atribuțiile prevăzute de Legea Nr.215/2001. Documentul
este relevant deoarece Elaboratorul va trebui să țină cont de nevoile de conservare ale ariei
protejate, de prevederile planului de management în întreg procesul de elaborarea a strategiei
de dezvoltare socio – economică a județului. De asemenea strategia de vizitare a județului
trebuie să țină cont și de potențialul de vizitare al ariei protejate întrucât Elaboratorul să
asigure o promovare adecvată valorilor naturale ale ariei protejate.
17
7. Regulamentul şi Planul de management al sitului Dorohoi-Șaua Bucecei
ROSPA0116;
8. Regulamentul şi Planul de management al sitului Acumulările Rogojești-Bucecea
ROSPA0110;
9. Regulamentul şi Planul de management al sitului Vânători-Neamț ROSPA0107;
10. Regulamentul şi Planul de management al sitului Munții Rarău - Giumalău
ROSPA0083;
11. Regulamentul şi Planul de management al sitului Obcina Feredeului
ROSPA0089;
12. Regulamentul şi Planul de management al sitului Lunca Siretului Mijlociu
ROSPA0072;
13. Regulamentul şi Planul de management al sitului Fânețele seculare Frumoasa
ROSCI0081;
14. Regulamentul şi Planul de management al sitului Fânețele seculare Ponoare
ROSCI0082;
15. Regulamentul şi Planul de management al sitului Râul Moldova între Păltinoasa
și Ruși ROSCI0365;
16. Regulamentul şi Planul de management al sitului Slatina ROSCI0392
17. Regulamentul şi Planul de management al sitului Râul Suceva Liteni
ROSCI0380;
Ariile protejate, în special cele de Protecție Specială Avifaunistică aflate în vecinătatea ariei
protejate sunt relevante datorită importanței armonizării măsurilor de management aferente
planurilor de management. Speciile de păsări de interes conservativ ce fac interesul urmăririi
pe termen lung a stării lor de conservare se regăsesc și în formularele standard ale celorlalte
arii protejate. Având în vedere ca în arealul speciilor de păsări sunt incluse și celelalte arii
protejate este necesară o abordare unitară a managementul acestora.
18. Proiectul “Înființare infrastructură de agrement Nada Florilor”.
18
Primăria Fălticeni dezvoltă proiectul intitulat “Înființare infrastructură de agrement Nada
Florilor” finațat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 care se edifică în
vecinătatea teritoriului Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni. Pentru proiect s-a eliberat
Aviz de Mediu Natura 2000 Număr 6234/02.10.2013 de către Agenția pentru Protecția a
Mediului Suceava. Impactul asupra valorilor Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni a fost
studiat și stabilit conform documentului “Raport La Studiul De Evaluare Adecvată Asupra
Obiectivului De Investiţii „Înființare infrastructura de agrement NADA FLORILOR”
amplasat în municipiul Fălticeni, județul Suceava” disponibil la adresa:
http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/112153_EA%20Baza
%20agrement%20Falticeni.pdf
B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare
În prezent Agenția pentru Protecția Mediului Suceava utilizează un sistem de planificare a
activităților, monitorizare și raportare care integrează toate ariile protejate din
responsabilitatea Agenției pentru Protecția Mediului, neexistând însă un plan detaliat. Planul
de management va stabili cadrul pentru un sistem dedicat ariei protejate.
B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management
Principalele activități de management pentru acest sit sunt cele desfășurate în cadrul
Proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice
ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod
SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS” și anume:
(1) Evaluarea stării de conservare al sitului
(2) Inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări
(3) Dezbateri publice cu privire la elaborarea Planului de Management
(4) Acțiuni de informare și conștientizare
(5) Confecţionarea şi montarea panourilor informative
(6) Activităţi de informare şi publicitate privind proiectul
(7) Realizare de câte un website de prezentare: www.lacurilefalticeni.ro.
19
B.2. Mediul fizic
B.2.1. Aşezarea geografică
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este situată în partea de nord-est a României.
Coordonatele geografice sunt: 26o 16’ 46” longitudine estică şi 47o 29’ 36” latitudine nordică.
Teritoriul desemnat pentru Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este de 727 ha și se află în
Judeţul Suceava. Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se situează în întregime în Podişul
Sucevei, în valea râului Şomuzul Mare care este afluent al Siretului.
B.2.2. Geologie şi aspecte geomorfologice
Caracteristicile geologice ale arealului sunt determinate de aşezarea în Podişul
Sucevei care din punct de vedere geologic alcătuieşte o parte din Platforma Moldovenească
care este cea mai veche unitate de platformă de pe teritoriul României fiind terminaţia sud-
vestică a Platformei Europei Orientale. Formarea începe cu geosinclinalul precambrian,
Proterozoic mediu când a avut loc cratonizarea fundamentului la nucleul continental baltic.
Soclul Platformei Moldoveneşti este exclusiv cristalin şi variază de la est spre vest,
până la falia Siretului fiind de tip podolic, între faliile Siretului şi Solca de tip scitic, şi sub
pânzele Orogenului Carpatic este de tip moesic. Din punct de vedere litologic este alcătuit din
roci cuarţo-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate şi intruziuni
granitice.
Procesele de sedimentare au trei megacicluri care corespund cele trei mari
transgresiuni şi regresiuni marine care au fost influenţate de evoluţia geotectonică a Globului.
1. Megaciclul Vendian superior-Devonian: se formează paleorelieful Botoşani
2. Megaciclul Cretacic-Eocen: se formează paleorelieful Dorohoi
3. Megaciclul Badenian superior-Meoţian: se formează relieful actual
În al treilea megaciclu în timpul Sarmaţianului se modifică morfologia bazinelor de
sedimentare. La nivelul Volhinianului în zona la contactul cu orogenul s-au acumulat
depozite fluvio-deltaice de rudite şi arenite. Depozitele respective reprezentând paleodelte şi
dau dovezi că au existat paleocursuri cu capacităţi mari de transport cu izvoarele în zona
flişului carpatic: paleo-Suceava, paleo-Suceviţa, paleo-Clitul, paleo-Solca, paleo-Soloneţul,
paleo-Moldova, paleo-Suha. În zona municipiului Fălticeni s-a format un facies paludal.
20
Terasele, şesurile aluviale, conurile aluviale ale arterelor hidrografice sunt alcătuite
din depozite continentale cuaternare de vârstă Pleistocen inferior sau superior şi sunt roci moi
: gresii, nisipuri, pietrişuri, argile şi depozite loessoide care se regăsesc atât pe suprafaţa
Podişului Sucevei cât şi în valea Şomuzului Mare.
Datorită faptului că zona se află pe rama vestică al Platformei Moldoveneşti
depozitele au format lanţul de dealuri piemontane cu o înclinare de 5-8o, mai mică decît
zonele estice din Podişul Moldovei unde înclinarea crustelor poate să ajungă şi la 20o.
B.2.3. Aspecte hidrologice
Toate acumulările de apă cuprinse în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni sunt amenajate pe
râul Şomuzul Mare. Râul Şomuzul Mare se alimentează prin izvoarele din regiunea deluroasă
care nu prezintă debituri atât de mari precum râurile care izvoresc din zona muntoasă.
Debitele maxime sunt înregistrate primăvara datorită topirii zăpezilor care alimentează
acumulările prin râul Şomuzul Mare şi prin pârâurile învecinate: Frumosu, Brădăţel,
Rădăşeni, Prisaca.
Au contribuţie în alimentare şi apele adunate de pe suprafaţa bazinului de recepţie al
acumulărilor dar și precipitaţiile. Lacul pierde apă în mod natural prin evaporaţie, cantitatea
apei evaporate depinde de radiaţa solară care este influenţată de nebulozitate. Valoarea
evaporaţiei variază între 500-680 mm, însă nu depăşește precipitaţiile medii anuale. Fiind
acumulări artificiale, amenajarea Moara are rol de atenuare a undelor de viitură. Acumularea
de apă este folosită şi la piscicultură prin amenajarea unor bazine specifice.
Temperatura apei lacurilor înregistrează valori mai mari decât temperatura aerului cu
0,5 - 2o C dimineaţa şi seara, iar în timpul zilei înregistrează aceeași temperatură sau mai
scăzută. Apa pârâurilor ce alimentează acumulările influenţează caracteristicile hidrochimice
ale lacurilor. Apele aduse de pârâuri sunt mineralizate înregistrând valori între 1200 - 2000
mg/l, predominant cu ioni de sulfaţi.
B.2.4. Clima
Clima este determinată de aşezarea geografică a teritoriului şi este tipică Podişului
Sucevei fiind umedă şi răcoroasă datorită poziționări pe partea vestică a Podişului Moldovei,
aproape de Carpaţii Orientali. Principalele indicatoare climatice sunt vânturile care au origine
vestică, nordică şi estică. Efectele vânturilor sunt modificate de relief, Carpaţii Orientali
21
formează o barieră pentru masele de aer care vin dinspre vest astfel pe partea estică ajung
precipitaţii mai scăzute.
Influenţa scandinavo-baltică se prezintă cu zile geroase pe timp de iarnă şi în
temperaturi scăzute vara foarte rare cu efect asupra precipitațiilor Influenţele caracteristice
continentale sunt cele generate de vânturile estice care cauzează secete pe timpul verii şi
viscole pe timp de iarnă. Temperatura aerului, temperaturile extreme şi amplitudinile termice
evidenţiază și încadrează arealul într-un climat temperat continental.
Temperatura medie în perioada 1961 - 2010 a fost de 8,5o C. Dacă se examinează
fiecare zece ani din perioada respectivă temperatura medie nu arată o schimbare
semnificativă între anii 1961 - 1989 rămânând în jurul 8-8,2o C faţă de perioada 1990 - 1999
când este de 8,7o C şi intervalul 2000-2010 când atinge 9,3o C. Din datele primite reiese
empiric că temperatura aerului înregistrează o tendinţă de creştere continuă.
Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de altitudinea reliefului şi înregistrează
minime în luna februarie şi maxime în lunile mai respectiv iunie. Precipitaţiile căzute sub
formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul precipitațiilor.
Evoluţia precipitaţiilor nu prezintă o schimbare negativă sau pozitivă ci o fluctuaţie.
Datele precipitaţiilor medii anuale între 1961 - 2010 afirmă că sunt atât creşteri cât şi scăderi.
Pe intervalul respectiv cantitatea medie înregistrată a fost de 620mm/an.
B.2.5. Caracteristici pedologice
Pe teritoriul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni sunt prezente protisoluri aluviale
care sunt neevoluate, în stadiu incipient de formare. Prezintă un orizont A sub o grosime de
20 cm, fără alte orizonturi caracteristice. În împrejurimei s-au format cernoziomuri
argiloluviale, soluri cernozomioide care sunt fertile datorită apei care a ajutat migrarea
argilelor din orizontul superior humic. La adâncime se prezintă şi un orizont cu carbonaţi. A
fost identificat și un alt tip de sol, cu caracteristici speciale, la vărsarea pârâului Rădăşeni în
Şomuzul Mare. Acest tip de sol este numit erodisol şi face parte din soluri a cărui structura a
fost influenţată în mod deosebit de om. Structura sa fiind foarte eterogenă nu se pot descoperi
orizonturile diagnostice.
B.3. Mediul biotic
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni a fost desemnat în special pentru conservarea unui
număr de 19 specii de păsări din Anexa 1 a Directivei Păsări –79/409/EEC.
22
Acumulările de apă sunt înconjurate de terenuri agricole, păşuni, fâneţe şi livezi. Acumulările
sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, găzduind regulat peste 20.000 de
păsări de apă migratoare. Pe lângă raţe, pescăruşi, stârci, dacă condiţiile de hrănire sunt
favorabile și se formează bancuri de nămol în timpul migraţiei poposesc aici și stoluri mari de
limicole. Pe lacurile de lângă şi în amonte de localităţile Pocoleni şi Podeni cuibăresc multe
specii specifice ecosistemelor de apă, Circus aeroginosus, Botaurus stellaris, Ixobrichus
minutus. Este unul dintre puţinele locuri din interiorul ţării unde în unii ani cuibăreşte Sterna
albifrons.
B.3.1. Context biogeografic
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este amplasat în regiunea biogegrafică continentală.
B.3.2. Fauna
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni a fost desemnat pentru conservarea unui număr de 19 de
specii de păsări de interes conservativ. Conform studiilor, în momentul de față se regăsește
habitat pentru 18 din aceste specii, dar și pentru alte specii de interes conservativ, care trebuie
incluse în formularul standard.
Specii de păsări de interes conservativ
În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în formularul standard și speciile de interes
conservativ care nu sunt în formularul standard, dar care au fost identificate cu ocazia
inventarierilor. Specia marcate cu „**” este propusă pentru a fi scoasă din formularul
standard deoarece nu a fost identificate în urma inventarierilor ornitolgice și nu a fost
identificat habitat specific speciei în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni. Specia marcate cu
„*” este propusă pentru a fi introdusă în formularul standard deoarece este de interes
conservativ și a fost identificate în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni în urma
inventarierilor ornitologice iar Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni prezintă habitat și
condițiile ecologice necesare conservării.
23
Tabelul nr. 3.
Speciile de interes conservativ inventariate
Nume specie Denumire populară Cod Natura
2000
Anexa din Di-
rectiva Păsări
Anexa din Legea 49 Lista roșie globală
IUCN
Aythya nyroca Rață roșie A060 1 3 aproape ameninţat
Botaurus stellaris Buhai de baltă A021 1 3 mai puţin vulnerabil
Chlidonias hybridus Chirighiță cu obraz alb A196 1 3 mai puţin vulnerabil
Chlidonias niger Chirighiță neagră A197 1 3 mai puţin vulnerabil
Ciconia ciconia Barză albă A031 1 3 mai puţin vulnerabil
Circus aeruginosus Erete de stuf A081 1 3 mai puţin vulnerabil
Egretta alba Egretă mare A027 1 3 mai puţin vulnerabil
Egretta garzetta ** Egretă mică A026 1 3 mai puţin vulnerabil
Gavia arctica Cufundar polar A002 1 3 mai puţin vulnerabil
Gavia stellata Cufundar mic A001 1 3 mai puţin vulnerabil
Ixobrychus minutus Stârc pitic A022 1 3 mai puţin vulnerabil
Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic A338 1 3 mai puţin vulnerabil
24
Nume specie Denumire populară Cod Natura
2000
Anexa din Di-
rectiva Păsări
Anexa din Legea 49 Lista roșie globală
IUCN
Mergus albellus Ferestraș mic A068 1 4 mai puţin vulnerabil
Nycticorax nycticorax Stârc de noapte A023 1 3 mai puţin vulnerabil
Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic A393 1 3 mai puţin vulnerabil
Philomachus pugnax Bătăuș A151 1, 2 3 mai puţin vulnerabil
Pluvialis apricaria Ploier auriu A140 1, 2, 3 3 mai puţin vulnerabil
Sterna albifrons * Chiră mică A195 1 3 mai puţin vulnerabil
Sterna hirundo Țigănuș A032 1 3 mai puţin vulnerabil
Tringa glareola Fluierar de mlaștină A166 1 3 mai puţin vulnerabil
25
Situaţia speciilor identificate în sit
În perioada 2012-2013 s-au efectuat inventarieri ornitologice ale speciilor de păsări de interes
conservativ, pe baza inventarierilor se poate estima starea actuală a speciilor. Din totalul de
19 specii de interes conservativ din formularul standard au fost identificate 18 specii. O
specie identificată în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este propusă pentru a fi inclusă în
formularul standard. Dintre cele 18 specii de păsări de interes conservativ, identificate, toate
18 speciile au starea de conservare medie sau redusă, necesitând măsuri active de
management. Intervențiile de management vor viza habitatele, pentru asigurarea condițiilor
optime pentru cuibărit, adăpost și hrană pentru toate speciile dependente de habitatele
respective dar și intervenții asupra altor factori care influențează starea de conservare.
Starea de conservare și situația efectivelor speciilor de interes conservativ este redată în
tabelele de mai jos. Specia marcată cu „*” a fost identificată și se propune includerea ei în
formularul standard.
Tabelul nr. 4.
Situația speciilor de păsări de interes conservativ identificate
Specia Stare de conser-
vare
Nr. minim de indivizi / perechi estimat
în sit
Aythya nyroca C - redusă 5 indivizi –pasaj
Botaurus stellaris C - redusă 2-4 perechi –cuibărit
Chlidonias hybridus C - redusă 15 indivizi –pasaj
Chlidonias niger C - redusă 10 indivizi –pasaj
Ciconia ciconia C - redusă minim 25 indivizi –pasaj
Circus aeruginosus C - redusă 2-4 p –cuibărit
Egretta alba C - redusă 5 indivizi –pasaj
Gavia arctica C - redusă 2-20 indivizi –pasaj
26
Specia Stare de conser-
vare
Nr. minim de indivizi / perechi estimat
în sit
Gavia stellata C - medie 1-8 indivizi –pasaj
Ixobrychus minutus C - redusă 5-20 indivizi –pasaj
Lanius collurio C - redusă 30-60 perechi –cuibărit
Mergus albellus C - redusă 1 indivizi –pasaj
Nycticorax nycticorax C - medie 2 indivizi –pasaj
Phalacrocorax pygmaeus C - redusă 2 indivizi –pasaj
Philomachus pugnax C - redusă 20-300 indivizi –pasaj
Pluvialis apricaria C - redusă 161 indivizi –pasaj
Sterna albifrons * C - redusă 0-5 perechi –cuibărit
Sterna hirundo C - medie 3-8 perechi –cuibărit
Tringa glareola C - redusă 25 indivizi –pasaj
27
Tabelul nr. 5.
Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate
Specia Efective conform formular standard Efective conform inventrierilor
Reproducere Iernat Pasaj Reproducere Iernat Pasaj
Aythya nyroca - - 200-350 indivizi - - minim 5 indivizi
Botaurus stellaris 2-4 perechi - - 2-4 perechi - -
Chlidonias hybridus - - 300500 indivizi 10-30 perechi - minim 15 indivizi
Chlidonias niger - - 250-450 indivizi - - minim 10 indivizi
Ciconia ciconia 3-7 perechi - 300-600 indivizi 3-7 perechi - minim 20 indivizi
Circus aeruginosus 3-5 perechi - - 2-4 perechi - minim 10 indivizi
Egretta alba - - 80-120 indivizi - - minim 15 indivizi
Gavia arctica - - 2-20 indivizi - - 2-20 indivizi
Gavia stellata - - 1-8 i - - 1-8 indivizi
Ixobrychus minutus 20-30 perechi - - 7-15 perechi - -
Lanius collurio 40-80 perechi - - 30-60 perechi - -
Mergus albellus - - 200-280 indivizi - - rar
Nycticorax nycticorax - - 200-400 indivizi 20-25 perechi - prezent
28
Phalacrocorax pygmaeus - - 30-70 indivizi - - rar
Philomachus pugnax - - 5000-8000 indivizi - - minim 300 indivizi
Pluvialis apricaria - - 800-1500 indivizi - - minim. 150
indivizi
Sterna albifrons * - - - 0-5 perechi - minim 10 indivizi
Sterna hirundo - - 50-100 indivizi 3-8 perechi - minim 130 indivizi
Tringa glareola - - 1500-3000 indivizi - - minim 30 indivizi
29
Alte specii de interes conservativ
Tabelul nr. 6.
Alte specii de păsări de interes conservativ
Nume specie Denumire populară Cod N2000 Anexa din Directiva
Păsări
Anexa din
Legea 49
Lista roșie globală
Alcedo atthis Pescăraş albastru A229 1 3, 4 mai puţin vulnerabil
Ardeola ralloides Stărc galben A024 1 3 mai puţin vulnerabil
Branta ruficollis Gâscă cu gât roșu A396 1 3 periclitat
Ciconia nigra Barză neagră A030 1 3 mai puţin vulnerabil
Circaetus gallicus Şerpar A080 1 3 mai puţin vulnerabil
Circus cyaneus Erete vânăt A082 1 3 mai puţin vulnerabil
Circus pygargus Erete sur A084 1 3 mai puţin vulnerabil
Crex crex Cristel de câmp A122 1 3 mai puţin vulnerabil
Cygnus cygnus Lebădă de iarnă A038 1 3 mai puţin vulnerabil
Dendrocopos syriacus Ciocănitoarea de grădini A429 1 3 mai puţin vulnerabil
Falco peregrinus Şoim călător A103 1 3 mai puţin vulnerabil
Himantopus himantopus Piciorong A131 1 3 mai puţin vulnerabil
30
Nume specie Denumire populară Cod N2000 Anexa din Directiva
Păsări
Anexa din
Legea 49
Lista roșie globală
Hydrioprogne caspia Pescărița mare A190 1 3 mai puţin vulnerabil
Larus melanocephalus Pescăruș cu cap negru A176 1 3 mai puţin vulnerabil
Larus minutus Pescăruş mic A177 1 3 mai puţin vulnerabil
Lullula arborea Ciocârlie de pădure A246 1 3 mai puţin vulnerabil
Pandion haliaetus Uligan pescar A094 1 3 mai puţin vulnerabil
Platalea leucorodia Lopătar A034 1 3 mai puţin vulnerabil
Podiceps auritus Corcodel de iarnă A007 1 3 mai puţin vulnerabil
Tadorna ferruginea Călifar roşu A397 1 3 mai puţin vulnerabil
31
Tabelul nr. 7.
Situația altor specii de păsări de interes conservativ
Specia Stare de conser-
vare
Nr. minim de indivizi / perechi estimate
Alcedo atthis C - redusă 1-3 perechi –cuibărit
Ardeola ralloides C - redusă 0-30 indivizi –pasaj
Branta ruficollis C - redusă 0-50 indivizi –pasaj
Ciconia nigra C - redusă 0-5 indivizi –pasaj
Circaetus gallicus C - redusă 0-3 indivizi –pasaj
Circus cyaneus C - redusă 1-5 indivizi –iernare
Circus pygargus C - redusă 1-8 indivizi –pasaj
Crex crex C - redusă 1-3 perechi –cuibărit în apropiere
Cygnus cygnus C - redusă 0-10 indivizi –pasaj
Dendrocopos syriacus C - redusă Prezent –cuibărit și iernare
Falco peregrinus C - redusă 0-2 indivizi –pasaj
Himantopus himantopus C - redusă 0-5 indivizi –pasaj
Hydrioprogne caspia C - redusă 1-5 indivizi –pasaj
Larus melanocephalus C - redusă 0-5 indivizi –pasaj
Larus minutus C - redusă 1-15 indivizi –pasaj
Lullula arborea C - redusă Rară –pasaj
Pandion haliaetus C - redusă 1-3 indivizi –pasaj
Platalea leucorodia C - redusă 0-3 indivizi –pasaj
Podiceps auritus C - redusă 0-2 indivizi –pasaj
Tadorna ferruginea C - redusă 0-30 indivizi –pasaj
32
Tabelul nr. 8.
Situația efectivelor altor specii de păsări de interes conservativ
Specia Efective conform inventrierilor
Rezident Reproducere Iernat Pasaj
Alcedo atthis - 1-3 perechi - -
Ardeola ralloides - - - 0-30 indivizi
Branta ruficollis - - - 0-50 indivizi
Ciconia nigra - - - 0-5 indivizi
Circaetus gallicus - - - 0-3 indivizi
Circus cyaneus - - 1-5 indivizi 1-10 indivizi
Circus pygargus - - - 1-8 indivizi
Crex crex - 1-3 perechi - -
Cygnus cygnus - - - 0-10 indivizi
Dendrocopos syriacus - Prezent Prezent -
Falco peregrinus - - - 0-2 indivizi
Himantopus himantopus - - - 0-5 indivizi
Hydrioprogne caspia - - - 1-5 indivizi
33
Specia Efective conform inventrierilor
Larus melanocephalus - - - 0-5 indivizi
Larus minutus - - - 1-15 indivizi
Lullula arborea - - - Rară
Pandion haliaetus - - - 1-3 indivizi
Platalea leucorodia - - - 0-3 indivizi
Podiceps auritus - - - 0-2 indivizi
Tadorna ferruginea - - - 0-30 indivizi
34
B.3.3. Ecosisteme
ROSPA064 Lacurile Fălticeni conține următoarele categorii de ecosisteme:
Ecosisteme de baltă - 535 ha;
Ecosisteme de pajiști – 158,9 ha.
Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol specific în cadrul ariei protejate asigurând
habitat de hrană, adăpost, cuibărire pentru speciile de păsări.
B.3.4. Peisajul
Peisajul este reprezentat în mare parte de luciul de apă – elementul central- ce ocupă
suprafața ariei protejate în proporție de 74%. Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se află în
ecoregiunea Podișul Sucevei, peisajul fiind unul specific, cu dealuri cu pante line brăzdate de
văi cu lunci bogate în vegetație.
Componentele acestui peisaj mozaicat sunt luciurile de apă aferente acumulărilor de apă cu
porțiunile specifice de stuf și fânețele, livezile, pășunile și arabilul care mărginesc aceste
acumulări și uneori se învecinează cu albia minoră.
Culturile fiind diverse: rapiță, cartof, mălai întrepătrunzându-se cu pășunile, fânațele,
stufărișurile acordă o dinamică peisagistică astfel zona este folosită și în scop recreațional.
Elementul antropic este prezent în peisaj prin amenajările de hidro-tehnică, digurile, canalele
aferente acumulărilor dar și așezările din vecinătăți cu construcțiile definite de locuințe și
anexele, depedințele acestora. Arealul prezintă potențial mărit pentru o utilizare sustenabilă a
solului și a celorlalte resurse naturale.
B.3.5. Procese naturale
Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural
dar sunt amplificate de agricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul și
vecinătăți. Acest proces cumulat cu folosirea intensive a îngrășămintelor sintetice,
pesticidelor și ierbicidelor de sinteză duce la creșterea concentrațiilor de nitriți și nitrați din
sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei din acumulări, a celei subterane, cât și pentru
speciile de interes conservativ ce folosesc habitatele acvatice și umede pentru hrană și
cuibărit.
35
Fenomenul de secetă, printr-o cantitate redusă de precipitații, poate fi considerat un proces
natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede, bălți,
mlaștini cu caracter temporar dar și un proces care afectează toate interacțiunile din lanțul
trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea heleșteielor, a
corpurilor de apă ce sunt predispose la acest fenomen astfel reducându-se luciul de apă
implicit și habitatul de hrănire.
B.4. Informaţii socio-economice şi culturale
B.4.1. Comunităţi
Întreaga suprafață Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este situată pe teritoriul județului
Suceava, în regiunea Nord-Est. Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale a Situl
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se întinde pe suprafețele administratie ale orașului Fălticeni și
comunelor Bosanci, Bunești, Horodniceni, Moara și Rădășeni.
În cadrul ultimelor două recensăminte, conform informaţiilor oficiale oferite de Institutul
Național de Statistică, numărul de locuitori se prezintă astfel:
Tabelul nr. 9.
Distribuţia teritorială şi demografică
Anul 2012 2002
Unitate administrativ teritorială Populația stabilă Populația stabilă
Fălticeni 25.723 29.787
Bosanci 6.719 6.275
Bunești 2.348 2.689
Horodniceni 3.283 3.723
Moara 4.384 4.329
Rădășeni 3.575 4.414
36
Tabelul nr. 10.
Activități de acvacultură în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
Nume Date despre exploatare
Ferma 1 Se exploatează 153 de ha de luciu de apă pe lacul Șomuz 2 Moara iar
pentru reproducție se folosesc pepinierele Bunești și Rădășeni;
Se cultivă specii ca: sânger, novac, cosaș, crap comun, biban ce asigură
o cultură de aproximativ 50 tone/an.
Activitatea deține Aviz Natura 2000.
Ferma 2 Ferma exploatează în total o suprafață de 308 ha luciu de apă ce
cuprinde iazurile, bazinele și pepinierile aferente.
Doar amenajările piscicole Pocoleni cu 141,1 ha luciu de apă și
Mihăiești cu 116 ha luciu de apă sunt cuprinse în Situl ROSPA0064
Lacurile Fălticeni.
37
C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE
În această secţiune se prezintă principalele valori și amenințări identificate pentru Situl
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și se analizează situația valorilor identificate, respectiv
amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste
analize stau la baza definirii măsurilor de management.
C.1. Valori
Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:
a) speciile de păsări de interes conservativ prezentate în formularul standard și
prezentate / descrise la capitolul B3;
b) speciile și habitatele care sunt importante pentru Situl ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni, altele decât cele de interes conservativ, prezentate la capitolul B3.
Tabelul nr. 11.
Valorile de biodiversitate identificate în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
Valoarea identificată Importanţa
Ecosisteme de ape și zone
umede
Calitatea și cantitatea apei, respectiv a habitatelor din acest ecosistem
sunt esențiale pentru speciile de păsări de interes conservativ din
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, atât pentru cuibărit, cât și în
perioada de migrație și iernare.
Aythya nyroca Specie de interes conservativ, cuibărește în Dobrogea, cu efective
mari în Delta Dunării, Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat și mai
izolat și mai rar în Transilvania. Efective mai mari se înregistrează în
pasaj. În timpul iernii este rar observată.
Botaurus stellaris În România specia cuibărește în Delta Dunării și în majoritatea
zonelor umede cu stufăriș dens din toată țara.
Chlidonias hybridus Efectivul reprezintă peste 10% din populaţia europeană așadar are o
importanţă continentală deosebită.
38
Valoarea identificată Importanţa
Chlidonias niger Specie de pasăre de interes conservativ, aflată în declin în majoritatea
ţărilor, inclusiv România.
Ciconia ciconia Datorită desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării
populaţia a suferit o diminuarea accentuată.
Circus aeruginosus La nivel naţional este o specie larg răspândită, este întâlnită
preponderent în perioadele de pasaj.
Egretta alba În ultimele decenii arealul de răspândire a fost în creștere.
Gavia arctica Specie ce cuibărește în Nordul Europei, Scoția pe lacuri dulci, bogate
în pește, rar pe coasta mării. Sunt păsări migratoare care iernează pe
lacuri și pe mare.
Gavia stellata Specie migratoare din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este
cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor.
Cuibărește în nordul Europei pe bălți și lacuri mici.
Ixobrychus minutus Specie de pasăre greu de observat, poposește în România pe perioada
verii.
Lanius collurio Este caracteristică zonelor agricole deschise, de pășune, cu multe
tufișuri și mărăcinișuri, în România înregistrează una dintre cele mai
numeroase populații din Europa.
Mergus albellus În România specia poate fi observată cu preponderenţă în perioada
migraţiei. Această populaţie este foarte importantă deoarece în
majoritatea ţărilor europene iernează efective mult mai mici.
Nycticorax nycticorax Specie prezentă în România pe perioada verii, efectivul din România
este important pe plan european.
Phalacrocorax pygmaeus În România specia este migratoare parțial, populaţia locală este cea
mai importantă pe plan global.
Philomachus pugnax Specie întâlnită frecvent în România în timpul migrației.
Pluvialis apricaria În România această specie poate fi observată numai în timpul
migrației.
39
Valoarea identificată Importanţa
Sterna albifrons Specie caracteristică zonelor umede costiere, dar și lacurilor
interioare cu apă dulce, apropiate de mare.
Sterna hirundo Specie puternic migratoare care iernează în emisfera sudică, în
România are o distribuţie relativ uniformă.
Tringa glareola Este o specie comună de pasaj întâlnita în văile râurilor, în jurul
lacurilor sau pe terenurile invadate de ape sau de pe care apele de
inundație se retrag. Prezentă cu preponderență în sud-estul țării.
Alcedo atthis Este o specie larg răspândită, dar nu este comună nici unei zone.
Ardeola ralloides Specie ce cuibăreşte în jumătatea sudică a Europei, în România
înregistrează populații mai mari față de celelalte țări europene.
Branta ruficollis Cea mai mare parte a populației mondiale este prezentă în timpul
iernii în România și Bulgaria.
Ciconia nigra Specie de pasăre de interes conservativ, o specie retrasă şi sfioasă,
care cuibăreşte în păduri.
Circaetus gallicus Efectivul european al speciei este mic.
Circus cyaneus Specie cu efectiv european relativ mic şi care se află în declin.
Circus pygargus Este o specie cu largă răspândire pe continentul european. Iernează în
Africa, exemplarele tinere îşi petrec prima vară în cartierele de
iernare.
Crex crex Specie caracteristică zonelor joase, cum sunt păşunile şi fânețele
umede, dar şi culturilor agricole cu mazăre, rapiţă, trifoi, cartofi.
Cygnus cygnus În România specia iernează mai ales în Delta Dunării, în sistemul
lagunar și pe bălţile din sudul și estul ţării. De asemenea, poate fi
observată în efective mai mici și pe lacurile din Transilvania sau din
vestul României.
Dendrocopos syriacus Specia a fost rezidentă zonelor climatice mediteraneene din Turcia.
La începutul secolului XX specia a început o expansiune rapidă și
astăzi are distribuția în Peninsula Balcanică, Anatolia, Europa
40
Valoarea identificată Importanţa
Centrală.
Falco peregrinus Specie caracteristică zonelor deschise, stâncoase, de tundră, păşunilor
sau stepelor cu pâlcuri de pădure şi coaste marine.
Himantopus himantopus Este una din speciile cele mai caracteristice pentru habitatul din
România.
Hydrioprogne caspia Este specia cea mai mare dintre chire şi apare pe toate continentele
cu excepţia Antarcticii fiind caracteristică zonelor umede cu apă
dulce sau salmastră, lagunelor şi ţărmurilor nisipoase.
Larus melanocephalus Specie caracteristică zonelor umede, deschise, lagunare și de coastă.
Se adaptează ușor la diferite tipuri de habitat.În migraţie apare în
zone umede, lacuri, zone lagunare și de coastă, dar și în zone agricole
și pășuni.
Larus minutus Specie ce cuibăreşte rar şi punctiform în Dobrogea, dar apare relativ
frecvent în perioadele de migraţie.
Lullula arborea În România specia are o distribuție aproape omogenă apărând în
toate habitatele corespunzătoare speciei, cu populații sedentare pe
Lunca Dunării și în Dobrogea.
Pandion haliaetus Este o specie întâlnită în zonele umede din partea estică a țării, în
Delta Dunării, în lagunele de coastă şi în Dobrogea. Apare și în
câteva habitate umede, heleşteie şi bălți din vestul României.
Platalea leucorodia Specie caracteristică bălţilor şi lacurilor puţin adânci cu stufărişuri şi
pâlcuri de copaci.
Podiceps auritus Este singurul corcodel care soseşte accidental în România, numai
iarna, şi se întîlneşte de-a lungul râurilor neîngheţate, a bălţilor şi
chiar în zonele cu lacuri alpine.
Tadorna ferruginea În România această specie poate fi întâlnită în zonele acvatice din
partea de sud-est a țării și doar ocazional, în timpul migrațiilor, poate
fi observată în restul apelor interioare.
41
C.2. Presiuni și amenințări
Identificarea şi evaluarea presiunilor și ameninţărilor a fost realizată în cadrul grupurilor de
lucru și în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de
Conservare a Naturii. Amenințările din formularul standard pot fi ușor asimilate cu cele din
clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională,
realizată special pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a
categoriilor de amenințări.
Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din
trecut sau din prezent și care afectează, în mod cumulat, sau separat viabilitatea pe termen
lung sau mediu a speciilor de păsări din Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și a habitatelor
folosite. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau
pe parcursul ultimilor cinci ani.
Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme
din viitor, putând afecta în mod cumulat sau separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a
speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare
sau previzibile. Pentru analiza, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci
ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
Ameninţare minoră Ameninţare moderată Ameninţare majoră
Necesită monitorizare dar nu
şi acţiuni specifice de
management
Necesită acţiuni specifice de
management cât mai curând
posibil
Necesită acţiuni de
management cu prioritate
Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
1 2 3
42
Tabelul nr. 12.
Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
1. Agricultură și acvacultură
1.1. Creşterea
animalelor şi
zootehnia
Habitatele speciei Vanellus vanellus Localizare: pe malul Șomuzului Mare
Cauza: pășunat în perioada de cuibărit
Impact: distrugerea cuiburilor și reducerea populației
2 3
Habitatele cu tufărișuri ale speciei Lanius
collurio
Localizare: pășuni
Cauza: curățarea pășunilor și îndepărtarea integrală a
tufişurilor
Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire a speciei și
reducerea populației
1 3
Habitatele umede Localizare: pajiștile din jurul lacurilor
Cauza: suprapășunat
Impact: distrugerea habitatelor importante pentru speciile
2 2
43
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
acvatice și reducerea populațiilor
Habitatele a speciilor de păsări de interes
conservativ
Localizare: în toate zonele și în special pe malul
Șomuzului Mare
Cauza: suprapășunat
Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice, apar specii de
plante nitrofile: Conium maculatum, Amaranthus
retroflexus, Onopordum acanthimum, Carduus
acanthoides. Eutrofizarea lacurilor duce la scăderea
biodiversităţii şi dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor
din apă care constituie hrana păsărilor acvatice
2 2
2. Transport şi rețele de comunicații
1.1. Reţele de
utilităţi şi servicii –
electricitate, cabluri,
conducte
Toate speciile dar afectează în special
păsările de talie mare ca berzele, lebedele
sau stârcii
Localizare: pe marginea acumulărilor
Cauza: electrocutare şi coliziuni cu linii electrice
Impact: mortalitate ridicată pentru specii
1 1
2.1. Alte intruziuni Populațiile speciiei Himantopus Localizare: pe malul acumulărilor 2 3
44
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
si dezechilibre
umane
himantopus Cauza: prădare și deranj cauzat de câinii și pisicile hoinare
Impact: descreșterea populațiilor
Populațiile speciilor Melanocorypha
calandra, Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Anthus campestris,
Sterna hirundo
Localizare: pe pășuni și pe terenuri agricole
Cauza: prezența câinilor și pisicilor hoinare
Impact: descreșterea populațiile a speciilor: Calandrella
brachydactyla, Melanocorypha calandra, Himantopus
himantopus, Recurvirostra avosetta, Charadrius
alexandrines, Glareola pratincola, Anthus campestris
2 3
Populațiile speciilor Sterna hirundo, Sterna
albifrons Aythya nyroca, Tadorna
ferruginea, Branta ruficollis, Mergus
albellus, Pernis apivorus, Cygnus cygnus,
Haliaaetus albicilla, Gavia stellata,
Phalacrocorax pygmaeus, Gavia arctica,
Podiceps auritus
Localizare: maluri, bancuri de nisip,
Cauza: deranjarea antropică în perioada de cuibărire prin
bărci cu motor, pescari, pescuit sportiv intensiv
Impact: descreșterea populațiilor speciilor: Sterna hirundo,
Sterna albifrons, Aythya nyroca, Tadorna ferruginea,
Branta ruficollis, Mergus albellus, Pernis apivorus,
Cygnus cygnus
1 2
Toate speciile Localizare: pe malul acumulărilor 1 1
45
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
Cauza: acumulările fiind foarte aproape de localităţi,
deranjul antropic este intens
Impact: descreșterea populațiilor speciilor
3. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora
3.1. Vânătoarea,
uciderea şi
colectarea
animalelor terestre,
legal sau ilegal
Populațiile migratoare a speciilor: Aythya
nyroca, Phalacrocorax pygmaeus, Gavia
stellata, Mergus albellus, Podiceps auritus,
Branta ruficollis, Tadorna ferruginea
Localizare: pe toată suprafața ariei protejate
Cauza: vânătoarea, braconajul,
Impact: uciderea indivizilor și reducerea populațiilor,
perturbare în habitatele de adăpost și hrănire
1 1
3.2. Extragerea
lemnului
Habitatele de cuibărire a speciilor:
Nycticorax nycticorax, Dendrocopos
syriacus
Localizare: aliniamentele, grupurile de arbori de pe malul
lacurilor și de pe marginea drumurilor
Cauza: impunerea îndepărtării arborilor de pe marginea
drumurilor pentru reducerea riscului de accidente
Impact: periclitează populațiile cuibăritoare și migratoare a
speciilor
1 2
46
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
4. Intruziunea umană şi perturbări generate de om în cadrul ariei protejate
4.1. Activităţi de
recreere şi turism
Habitatele speciilor:Circaetus gallicus,
Circus pygargus, Falco peregrinus, Crex
crex, Larus melanocephalus, Larus
minutus, Sterna albifrons, Hydroprogne
caspia, Alcedo atthis, Lullula arborea,
Egretta garzetta
Localizare: pe toată suprafața ariei protejate
Cauza: prezența umană
Impact: deranjarea indivizilor, în special în perioada de
cuibărit, sau de odihnă în cazul speciilor migratoare
1 2
Habitatele speciei: Ciconia nigra Localizare: Acumularea Moara
Cauza: prezența umană
Impact: deranjarea indivizilor de Ciconia nigra
2 2
Habitatele speciei: Pandion haliaetus Localizare: Acumulările Moara și Pocoleni
Cauza: prezența umană
Impact: deranjarea indivizilor de Pandion haliaetus
2 2
Habitatele înconjurate cu vegetație ierboasă
înaltă a speciilor: Circus aeruginosus,
Egretta alba
Localizare: stufărișuri
Cauza: prezența umană
2 2
47
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
Impact: deranjarea indivizilor de Circus aeruginosus,
Egretta alba
Habitatele cu pâlcuri/șiruri de arbori
specifice speciei Egretta alba
Localizare: pâlcuri/șiruri de arbori de pe maluri
Cauza: prezența umană
Impact: deranjarea indivizilor de Egretta alba
2 2
Habitatele acvatice a speciilor acvatice Localizare: toate acumulările
Cauza: prezența umană - pescari cu bărci, pescari sportivi
în număr mare
Impact: deranjarea speciilor acvatice, în special în perioada
de cuibărit, putând duce la eșecul cuibăritului
2 2
Habitatele acvatice cu vegetaţie plutitoare a
speciilor: Chlidonias hybridus, Chlidonias
niger, Podiceps auritus
Localizare: acumulările cu vegetaţie plutitoare
Cauza: prezența pescarilor cu bărci
Impact: deranj, în special în perioada de cuibărit, putând
duce la eșecul cuibăritului
2 2
5. Modificări ale sistemelor naturale
48
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
5.1. Incendii şi
stingerea acestora
Habitatele de migrare înconjurate cu
vegetație ierboasă înaltă a speciilor: Aythya
nyroca, Phalacrocorax pygmaeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides,
Platalea leucorodia, Cygnus cygnus,
Branta ruficollis, Circus cyaneus
Localizare: stufărișuri
Cauza: arderea stufărișurilor pentru curățarea terenurilor
agricole și a pășunilor
Impact: distrugerea habitatelor de adăpostire pentru
speciile migratoare și scăderea efectivelor
2 2
Habitatele de migrare și de cuibărire
înconjurate cu vegetație ierboasă înaltă a
speciilor Ixobrychus minutus, Botaurus
stellaris, Circus aeruginosus
Localizare: stufărișuri
Cauza: arderea stufărișurilor pentru curățarea terenurilor
agricole și a pășunilor
Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire și scăderea
efectivelor
2 2
5.2. Baraje,
management
hidrologic şi
gestionarea /
utilizarea resurselor
Habitatele acvatice a speciilor: Pluvialis
apricaria, Philomachus pugnax, Tringa
glareola, Himantopus himantopus
Localizare: acumularea Moara
Cauza: umplerea totală a acumulării în perioada pasajului
de primăvară
Impact: distrugerea habitatelor speciilor limicole
3 3
Habitatele acvatice a speciilor Chlidonias Localizare: toată suprafața de luciu de apă 3 3
49
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
de apă niger, Aythya nyroca, Cygnus cygnus,
Mergus albellus, Gavia stellata, Podiceps
auritus, Phalacrocorax pygmaeus
Cauza: secarea simultană a lacurilor pentru pescuit în
perioada migraţiei de toamnă
Impact: fluctuaţia nivelului de apă din acumulări duce
distrugerea pontei și reducerea efectivelor
Habitatele de cuibărire și de migrare a
speciilor: Chlidonias hybridus, Sterna
hirundo
Localizare: toată suprafața de luciu de apă
Cauza: secarea simultană a lacurilor pentru pescuit în
perioada migraţiei de toamnă
Impact: fluctuaţia nivelului de apă din acumulări duce la
distrugerea pontei speciilor și reducerea efectivelor
3 3
6. Poluarea care afectează aria protejată –provenind din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate
6.1. Efluenţi din
agricultură şi
silvicultură –de ex.
îngrăşăminte şi
pesticide în exces
Habitatele de hrănire și efectivele tututor
speciilor
Localizare: terenurile agricole din Situl ROSPA0064
Lacurile Fălticeni și vecinătăți
Cauza: utilizarea îngrășămintelor chimice
Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice, scăderea
biodiversităţii, reducerea pupulațiilor de nevertebrate şi
1 2
50
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
cormofitelor care constituie hrana păsărilor
Habitatele speciei: Ciconia ciconia Localizare: terenurilede agricole din Situl ROSPA0064
Lacurile Fălticeni și vecinătăți
Cauza: folosirea pesticidelor respectiv a îngrăşămintelor
chimice
Impact: scăderea efectivului din cauza dispariţia
nevertebratelor care constituie hrana păsărilor
1 2
6.2. Gunoi şi
deşeuri solide
Habitatele speciilor de interes Localizare: pe toate suprafața ariei protejate
Cauza: depozitarea ilegală a deșeurilor menajere și din
construcții
Impact: poluarea apelor și a solului și pătrunderea
substanţelor toxice în lanţurile trofice
2 2
7. Schimbări climatice şi condiţii climatice extreme
7.1. Secete/secare. Habitatele speciilor Localizare: toate acumulările din Situl ROSPA0064
Lacurile Fălticeni
1 3
51
Presiunea /
Presiunea
identificată
Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi
unea
Ama
ninț
are
Cauza: secete prelungite înregistrate în regiune
Impact: diminuarea habitatelor ce duce la scăderea
populaţiilor speciilor de păsări
52
C.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor Ariei Protejate
Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni prezintă terenuri arabile dar pe o suprafață redusă astfel
una dintre amenințările la adresa speciilor este reprezentată de poluarea cu substanțe chimice
de sinteză - fertilizatori, pesticide - din agricultură care cauzează eutrofizarea apelor. De
asemenea, în egală măsură, intruziunile umane sub toate formele ei: pescuit, braconaj, tranzit,
activități recreaționale, – sunt o categorie de amenințări ce face ca marea majoritate a
habitatelor prezente să nu fie propice cuibăririi pentru speciile de păsări. Se recomandă o
monitorizare a stării ecologice a apei pe termen mediu-lung.
Pe termen mediu-lung s-a constatat în urma inventarierilor și evaluărilor din teren o tendință
clară de intensificare a presiunilor şi amenințărilor la adresa speciilor.
De asemenea, un aspect important îl reprezintă zonele din imediata vecinătate a Sitului
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni. Managementul acestora este extrem de important pentru
menținerea efectivelor și a stării de conservare a speciilor de păsări.
Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de
aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea
într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate , pe termen mediu, cu stimulente
financiare – plăți compensatorii de agro-mediu– acolo unde sunt necesare aceste măsuri şi se
pot implementa de către proprietari și există cadru legal pentru accesarea acestora.
Pentru evaluarea tendințelor valorilor naturale ale ariei protejate, pentru speciile de păsări, se
evaluează starea de conservare a speciilor –inventariere– dar și a habitatelor – de hrană, de
cuibărire– sau a altor variabile care influențează statutul de conservare.
Pe termen mediu-lung tendințele valorilor naturale nu pot fi descrise general deoarece fiecare
variabilă descrisă mai sus are tendințe separate. Habitatul de cuibărire reprezentat de pășune,
pajiște, stufăriș este supus unor presiuni mult mai mari față de habitatul de hrănire – habitat
acvaticul – reprezentat de toată suprafața luciului de apă.
53
D. STRATEGIA DE MANAGEMENT
D.1. Viziunea
Acumulările oferă condiții deosebite pentru păsări rare la nivel european în urma
managementului responsabil al luciului de apă și al terenuilor limitrofe, constituind o atracție
pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit sportiv sustenabil.
D.2. Strategia de management
Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor specifice
prin următoarele programe:
Programul 1: Managementul biodiversității
Obiectiv specific: Menținerea / refacerea habitatului speciilor conservative prin
managementul responsabil al luciului de apă, al terenurilor limitrofe, și al
activităților ce se desfășoară în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și zonele
limitrofe.
Programul 2: Conștientizare și educație
Obiectiv specific: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați
principali pentru atingerea dezideratelor de conservare și a îmbunătățirea nivelului
de conștientizare a importanței valorilor naturale din Situl ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni de către localnici și alte grupuri interesate.
Programul 3: Management și monitorizare
Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul ariei
protejate, monitorizarea biodiversității și a activităților umane astfel încât să se
asigure un instrument de măsură și control a evoluției factorilor de mediu și
antropici.
54
D.3. Planul de acțiune
Pentru implementarea programelor ce sunt parte a strategiei de management s-au definit
principalele direcții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de
Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și
resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a
realiza obiectivele de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile
detaliate vor fi stabilite prin planul de lucru anual. Măsurile specifice pentru conservarea
speciilor și habitatelor sunt redate în fișa speciei/habitatului –Tabelul nr. 14 - Modalități de
implementare a măsurilor de management și măsurilor specifice.
În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de acțiune descrise în planul
operațional, este important să se înțeleagă următoarele: obligația și responsabilitatea adaptării
managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele Sitului ROSPA0064
Lacurile Fălticeni revine proprietarilor și gestionarilor de drept, conform prevederilor OUG
57/2011, articolul 21 alineatul 4. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul A.
Introducerea, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în
conformitate cu prevederile planului de management, revine autorităților competente, în
colaborare cu adminsitratorul ariei protejate, conform OUG 57/2007, articolul 21 alineatul 6.
Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor
specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună
cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci
când se definesc direcțiile de acțiune - coloana 1 a Tabelului 13 - acestea se referă nu numai
la obligațiile sau acțiunile realizate de custode, dar și la cele ale factorilor interesați direct
implicați.
Având în vedere resursele limitate de care dispune custodele, precum și faptul că în prezent
nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile
de acțiune au fost prioritizate după cum urmează:
prioritatea 1 – direcțiile de acțiune care sunt foarte importante pentru realizarea
obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice
resursele necesare;
55
prioritatea 2 – direcțiile importante de acțiune, dar a căror realizare nu este critică pentru
atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu
va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități
pentru atragerea resurselor necesare.
56
Tabelul nr. 13.
Plan de acțiune
Direcţii de acțiune Indicator de finalizare
Prio
rita
te
Anu
l 5
Responsabilitate
a principală
pentru
implementare
Programul 1: Managementul biodiversității
Obiectiv: Menținerea / refacerea habitatului speciilor conservative prin managementul responsabil al luciului de apă, al terenurilor limitrofe, și
al activităților ce se desfășoară în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și zonele limitrofe.
1.1. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile
dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole
Stare de conservare favorabilă a
habitatelor de pajişti şi terenuri
agricole pe o suprafaţă de 50% din
totalul suprafeţei
1 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului,
proprietari de
terenuri, autorități
locale
1.2. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile
dependente de habitate umede și luciu de apă
Menţinerea suprafeţei de luciu de
apă
1 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului,
administratorul
fermei piscicole,
57
Direcţii de acțiune Indicator de finalizare
Prio
rita
te
Anu
l 5
Responsabilitate
a principală
pentru
implementare
autorități locale
1.3. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile
dependente de grupuri şi şiruri de arbori
0 arbori lipsă de-a lungul șirurilor
drumurilor
1 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului,
proprietari de
terenuri, autorități
locale
1.4. Managementul terenurilor din imediata
vecinătate astfel încât să se asigure starea de
conservare favorabilă pentru specii
0 proiecte cu impact negativ în
vecinătate
Proiecte de agricultură ecologică
implementate pe 25% din terenuri
2 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului,
proprietari de
terenuri, autorități
locale
1.5. Reglementarea activităților piscicole astfel încăt
să se asigure condițiile pentru conservarea speciilor
de de păsări
Accesarea de către 50% din
administratorii fermelor piscicole de
2 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului,
58
Direcţii de acțiune Indicator de finalizare
Prio
rita
te
Anu
l 5
Responsabilitate
a principală
pentru
implementare
compensaţii Administratorul
fermei piscicole,
1.6. Managementul acumulărilor în acord cu
necesitățile ecologice ale speciilor de păsări.
Asigurarea menţinerea efectivelor de
specii de păsări
1 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului,
Sistemul de
Gospodărire a
Apelor Suceava
1.7. Stabilirea și aplicarea de măsuri de conservare
pentru speciile de păsări altele decât cele incluse în
formularul standard.
Studiu cu măsuri necesare pentru
conservarea speciilor
Asigurarea menţinerii efectivelor de
specii de păsări altele decât cele din
formularul standard
2 √ √ √ √ √ Custode, Agenția
pentru Protecția
Mediului
59
Direcții de acțiuni Indicator de finalizare
Anu
l 1
Responsabilitat
ea principală
pentru
implementare
Programul 2: Conștientizare și educație ecologică
Obiectiv: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru atingerea dezideratelor de conservare și a îmbunătățirea
nivelului de conștientizare a importanței valorilor naturale din Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni de către localnici și alte grupuri interesate.
2.1. Elaborarea și implementarea unui plan de
comunicare pentru identificarea celor mai eficiente
metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri
de factori interesați
Plan de comunicare 1 √ Custode
2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la
management și la oportunități de finanțare legate de
conservarea habitatelor și speciilor.
Minim 2 puncte de informare
Minim 8 panouri de informare
Minim 1 punct de vizitare/informare
Minim 1 zi pe luna dedicata
informării factorilor interesați
1 √ √ √ √ √ Custode
2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică Min. 2 prezentări în școli/an
Minim 2 sesiuni pe teren/an
3 √ √ √ √ √ Custode
2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare 1 Strategie de vizitare 2 √ √ √ √ √ Custode
60
Direcții de acțiuni Indicator de finalizare
Anu
l 1
Responsabilitat
ea principală
pentru
implementare
și a unui plan de management al vizitatorilor
Direcții de acțiuni
Indicator de finalizare Responsabilita
tea principală
pentru
implementare
Programul 3: Management și monitorizare
Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul ariei protejate, monitorizarea biodiversității și a activităților umane astfel încât să
se asigure un instrument de măsură și control a evoluției factorilor de mediu și antropici.
3.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de
reglementare din punct de vedere al protecției mediului pentru
planuri/proiecte/activități.
Număr puncte de vedere
Număr avize
1 √ √ √ √ √ Custode
3.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare
pentru toate serviciile oferite de custode.
Număr tarife conform
prevederilor legale
1 √ √ √ √ √ Custode
61
Direcții de acțiuni
Indicator de finalizare Responsabilita
tea principală
pentru
implementare
3.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de
management, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul
lucrărilor și proiectelor avizate.
Număr contravenții 1 √ √ √ √ √ Custode
3.4. Monitorizarea / verificarea modului în care se face
managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde
impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ.
Cel puțin 10 patrulări/lună 1 √ √ √ √ √ Custode
3.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de
controale periodice.
Cel puțin 4 controale comune pe
an
2 √ √ √ √ √ Custode, Garda
Forestieră,
Garda de
Mediu
3.6. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și
managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare
pentru menținerea unei echipe minime de management.
Minim 3 persoane cu contract
permanent de muncă1
1 √ √ √ √ √ Custode
3.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în
administrarea ariei protejate.
Minim 3 cursuri/schimburi de
experiență pe an
2 √ √ √ √ √ Custode
1 A se vedea explicații la Capitolul E2
62
Direcții de acțiuni
Indicator de finalizare Responsabilita
tea principală
pentru
implementare
3.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru
realizarea de activități specifice .
Cel puțin 30 voluntari cooptați 3 √ √ √ √ √ Custode
3.9. întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în dotare. Valoare reparații / întreținere 1 √ √ √ √ √ Custode
3.10. Colaborare cu universități, organizaţii non guvernamentale și
alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare
pentru management și implementarea planului de management.
Cel puțin 3 parteneriate 3 √ √ √ √ √ Custode
3.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea
resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu
instituții relevante.
Lista temelor identificate
Cel puțin o temă în curs de
cercetare
3 √ √ √ √ √ Custode
3.12. Asigurarea spațiului necesar pentru un birou și depozitarea
echipamentelor din dotare.
Un sediu 1 √ √ √ √ √ Custode
63
Direcții de acțiuni
Indicator de finalizare Responsabilita
tea principală
pentru
implementare
3.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după
necesități.
1 plan de lucru pe an 1 √ √ √ √ √ Custode
3.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru
activitățile de teren.
Cel puțin 2 mijloace de
transport
1 √ √ √ √ √ Custode
3.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de
management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-
au utilizat la inventarierea
Cel puțin 6 protocoale de
monitorizare elaborate
1 √ √ √ √ √ Custode
3.16. Implementarea planului de monitoring. Colectarea cel puțin a
informațiilor legate de
activitățile cu prioritatea 1
1 √ √ √ √ √ Custode
3.17. Evaluarea eficienței managementului. Cel puțin o evaluare pe an 1 √ √ √ √ √ Custode
3.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea
măsurilor de management utilizând informațiile din analize.
Cel puțin o analiză pe an 1 √ √ √ √ √ Custode
3.19. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui
management corespunzător.
3 documentații transmise 1 √ √ √ √ √ Ministerul
Mediului,
64
Direcții de acțiuni
Indicator de finalizare Responsabilita
tea principală
pentru
implementare
Apelor și
Pădurilor,
Custode
65
D.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului
operațional
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul Operațional este necesar să fie planificate
și să fie realizate activități de management și să se stabilească măsuri specifice, respectiv să
se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se
vor implementa de către custodele ariei protejate.
Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în
regulamentul ariei protejate.
În tabelul de mai jos, sunt prezentate posibile activități și măsuri specifice ce se impun pentru
realizarea unora din măsurile de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de
mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de
Management. În baza prevederilor din Planul Operațional vor fi definite și alte activități și
măsuri, care vor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de
implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea
factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia.
Tabelul nr. 14.
Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice
Direcții de acțiune Programul 1: Managementul biodiversității
1.1. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile dependente
de habitate de
pajiști și terenuri
agricole
Activități de management:
Patrulări, avizări de proiecte, informare-conștientizare
Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru izolarea
stâlpilor de electricitate
Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul
pisicilor şi câinilor hoinari
Măsuri specifice:
1) Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor din extravilanul
localităților limitrofe lacului.
2) Nu se admite utilizarea pesticidelor pe pajiștile limitrofe
lacurilor.
3) Utilizarea substanțelor chimice în agricultura, pe terenurile
agricole limitrofe lacurilor, se va face doar în condițiile și
66
Direcții de acțiune Programul 1: Managementul biodiversității
cantitățile specificate de producător
4) Reglementarea efectivelor de ovine și bovine pentru a se
evita suprapășunatul pe pajiștile limitrofe lacurilor.
5) Îndepărtarea vegetației uscate de pe pajiștile și de pe
terenurile arabile din ariile limitrofe lacurilor se va face doar
prin cosit și adunat. Nu se permite incendierea.
6) Depozitarea deșeurilor doar în afara habitatelor acestor
specii.
7) Prevenirea și combaterea braconajului de păsări.
8) Interzicerea otrăvirii, a braconajului și a oricăror activități
de vânătoare.
9) Reglementarea cotelor de recoltă la iepurele de câmp astfel
încât sa nu se reducă populațiile sub minimul necesar pentru
conservarea speciilor de răpitoare – 7 iepuri la 100 ha de
habitat de iepuri pe fondurile de vânătoare din ariile
limitrofe lacurilor.
10) Folosirea a maxim 2 câini ciobănești la fiecare stână. Portul
jujeului regulamentar este obligatoriu.
11) Limitarea numărului de câini și pisici hoinare.
12) Circulația cu mijloace de transport motorizate se va aface
doar pe drumurile amenajate în acest sens.
13) Izolarea a cel puțin 30 % din liniile electrice existente.
Liniile electrice noi se vor realiza cu cabluri izolate,
conform prevederilor convențiilor internaționale. Convenția
de la Berna, Conveția de la Bonn – care cuprinde ghidul
metodologic.
1.2. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile dependente
de habitate umede
și luciu de apă
Activități de management:
Patrulări, avizări de proiecte, informare-conștientizare
Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul
corespunzător al habitatelor umede şi al luciului de apă
Măsuri specifice:
67
Direcții de acțiune Programul 1: Managementul biodiversității
1) Menținerea habitatelor umede.
2) Interzicerea desecărilor în habitatele umede.
3) Menţinerea unui nivel minim de apă pe tot parcursul anului,
astfel încât vegetaţia emergentă şi submergentă să nu
dispară.
4) Menținerea relativ constantă a nivelului apei în perioada de
cuibărire –15 martie – 30 iulie.
5) Menținerea suprafeței cumulate a luciului de apă și a
stufărișului din momentul 2013 – 535 ha.
6) Interzicerea totală a incendierii stufului.
7) Interzicerea deversării de materie organică sau alte
substanţe în zona lacurilor, ce pot duce la eutrofizarea
acesteia.
8) Depozitarea deșeurilor doar în afara habitatelor acestor
specii.
9) Prevenirea și combaterea braconajului de păsări.
1.3. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile dependente
de grupuri şi şiruri
de arbori
Activități de management:
Patrulări, avizări de proiecte, informare-conștientizare
Management sustenabil prin completări, plantări cu arbori .
Măsuri specifice:
1) Menținerea vegetației lemnoase existente din ariile limitrofe
lacurilor.
1.4. Managementul
terenurilor din
imediata vecinătate
astfel încât să se
asigure starea de
conservare
favorabilă pentru
speciile de păsări
Activități de management:
Participare în calitate de factor interesat la procedurile de avizare
derulate pentru activitățile din imediata vecinătate
Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru promovarea
agriculturii ecologice fără utilizare de îngrășăminte și pesticide de
sinteză chimică, pe terenurile limitrofe lacului.
Măsuri specifice:
68
Direcții de acțiune Programul 1: Managementul biodiversității
1) Extinderea intravilanului doar în afara suprafețelor din Situl
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni.
2) Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor din extravilanul
localităților limitrofe lacului.
3) Nu se admite utilizarea pesticidelor pe pajiștile limitrofe
lacurilor.
4) Utilizarea substanțelor chimice în agricultura, pe terenurile
agricole limitrofe lacurilor, se va face doar în condițiile și
cantitățile specificate de producător
5) Reglementarea efectivelor de ovine și bovine pentru a se
evita suprapășunatul pe pajiștile limitrofe lacurilor.
6) Îndepărtarea vegetației uscate de pe pajiștile și de pe
terenurile arabile din ariile limitrofe lacurilor se va face doar
prin cosit și adunat. Nu se permite incendierea.
7) Folosirea a maxim 2 câini ciobănești la fiecare stână. Portul
jujeului regulamentar este obligatoriu.
8) Limitarea numărului de câini și pisici hoinare.
9) Circulația cu mijloace de transport motorizate se va aface
doar pe drumurile amenajate în acest sens.
10) Parcurile de centrale eoliene se vor construi la mai mult de 5
km de limita sitului.
1.5. Reglementarea
activităților
piscicole astfel încăt
sa se asigure
condițiile pentru
conservarea
speciilor de păsări
Activități de management:
Patrulări, avizări de proiecte, informare-conștientizare
Încheierea de parteneriate cu administratorii fermelor piscicole
pentru stabilirea de comun acord a condiţiilor de exploatare
piscicolă
Participarea la stabilirea cotelor anuale de pescuit
Măsuri specifice:
1) Menţinerea în apă a plaselor de pescuit se va face pe
perioade de maxim 12 ore.
2) Organizarea activităților de pescuit sportiv și comercial doar
69
Direcții de acțiune Programul 1: Managementul biodiversității
în afara perioadei de prohibiție, 11 aprilie – 9 iunie.
3) Accesul pescarilor și turiștilor se va face doar în afara
coloniilor aflate pe mal.
1.6. Managementul
acumulărilor în
acord cu necesitățile
ecologice ale
speciilor de păsări.
Activități de management:
Menţinerea luciului de apă
Măsuri specifice:
1) Menţinerea unui nivel minim de apă pe tot parcursul anului,
astfel încât vegetaţia emergentă şi submergentă să nu
dispară.
2) Menținerea relativ constantă a nivelului apei în perioada de
cuibărire –15 martie – 30 iulie.
3) Menținerea suprafeței cumulate a luciului de apă și a
stufărișului din momentul 2013 – 535 ha.
4) Accesul turiștilor cu mijloace de transport motorizate, pe
luciul lacurilor, se va face doar în afara perioadelor de
cuibărit – 15 martie – 30 iulie.
1.7. Stabilirea și
aplicarea de măsuri
de conservare
pentru speciile de
păsări altele decât
cele incluse în
formularele
standard.
Activități de management:
Refacerea formularelor standard pentru reflectarea corespunzătoare
a valorilor de conservare (Anexa nr. 3.).
Elaborarea propunerii de includere a speciei Sternula albifrons
Stabilirea măsurilor de management specifice.
Realizarea de studii aprofundate privind impactul măsurilor de
management asupra altor specii decât cele incluse în formularul
standard
Măsuri specifice:
1. Actualizarea formularelor standard pentru reflectarea
corespunzătoare a valorilor de conservare (Anexa nr. 3.).
70
Programul 2: Conștientizare și educație
2.1. Întocmirea unui plan de
comunicare pentru identificarea celor
mai eficiente metode și acțiuni de
comunicare cu diferitele grupuri de
factori interesați.
Activități de management:
Elaborare Strategie de comunicare și actualizare
planului de comunicare
2.2. Informarea continuă a publicului
larg cu privire la managemntul și la
oportunități de finanțare legate de
conservarea habitatelor și speciilor.
Activități de management:
Stabilirea de puncte administrative, in care,
periodic, se vor colecta cereri și se vor transmite
informații de la și către cetățenii și factorii
interesați .
Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte
pentru confecționarea și amplasarea a minim 8
panouri informative în punctele principale de
acces
Organizarea unui birou/centru de
vizitare/informare interactiv pentru informarea
factorilor interesați
2.3. Organizarea de evenimente de
educație ecologică
Activități de management:
Organizarea a minimum 3 prezentări la școlile din
comunități în fiecare an.
Organizarea a minim 2 sesiuni interactive de
educație ecologică pe teren, în fiecare an, care să
cuprindă posibilități cât mai educative/practice de
lucru cu natura și factorii ei
2.4. Elaborarea și promovarea unei
strategii de vizitare
Activități de management:
Elaborare Strategie de vizitare
Programul 3: Management și monitorizare: Management și monitorizare
3.1. Emiterea de puncte de vedere în Evaluarea oricărui proiect care necesită puncte de
71
Programul 2: Conștientizare și educație
cadrul procedurii de reglementare din
punct de vedere al protecției mediului
al planurilor / proiectelor /
activităților.
vedere. Analiza punctelor de vedere prin prisma
necesităților de conservare ale valorilor ariei
protejate.
3.2. Respectarea prevederilor legale
privind sistemul de tarifare pentru
toate serviciile oferite de custode.
Elaborarea unei grile de tarifare în concordanță cu
prevederile legale.
3.3. Verificarea implementării /
respectării măsurilor de management
al valorilor Ariei Protejate, inclusiv a
respectării condițiilor stabilite în
cazul lucrărilor și proiectelor avizate.
Urmărirea pe teren a evoluției proiectelor avizate
favorabil, dacă acestea respectă condițiile
stabilite, prin vizite de teren și întocmire de
rapoarte.
3.4. Observarea / verificarea modului
în care se face managementul
terenurilor și a resurselor naturale în
zonele unde impactul potențial asupra
valorilor poate fi semnificativ .
Patrulare și întocmirea de rapoarte de teren prin
care să se urmărească în timp evoluția factorilor
ce influențează starea de conservare și valorile
ariei protejate.
3.5. Colaborarea cu autoritățile
competente pentru realizarea de
controale periodice în ariei protejate .
Asigurarea unui climat eficient, de parteneriat ,
între Autorități și Custode.
3.6. Identificarea de surse de
finanțare, elaborarea de proiecte și
managementul acestora pentru
asigurarea resurselor necesare pentru
menținerea unei echipe minime de
management
Contractarea unui studiu de piață despre sursele și
posibilitățile de finanțare.
3.7. Asigurarea instruirii periodice a
personalului implicat în administrarea
ariei protejate
Activități de management:
Participarea la evenimente de formare
profesională.
3.8. Cooptarea și managementul Activități de management:
72
Programul 2: Conștientizare și educație
eficient al voluntarilor pentru
realizarea de activități specifice
Managementul voluntarilor.
3.9. Întreținerea echipamentelor și
materialelor aflate în dotare
Activități de management:
Elaborare de proiecte
3.10. Încheierea de contracte de
parteneriat cu universități, organizaţii
non guvernamentale și alte entități în
vederea eficientizării asigurării
resurselor necesare pentru
management și implementarea
planului de management
Activități de management:
Încheierea de parteneriate.
3.11. Identificarea temelor prioritare
pentru cercetare și asigirarea
resurselor necesare pentru efectuarea
acestora în colaborare cu instituții
relevante
Activități de management:
Încheierea de parteneriate
3.12. Asigurarea spațiului necesar
pentru birou și depozitarea
echipamentelor din dotare
Activități de management:
Elaborare de proiecte
3.13. Elaborarea planurilor anuale de
lucru și revizuirea lui după necesități
Activități de management:
Elaborare planuri de lucru
3.14. Asigurarea mijloacelor de
transport necesare pentru activitățile
de teren
Activități de management:
Elaborare de proiecte
3.15. Elaborarea de protocoale de
monitorizare pentru măsurile de
management la care se aplică
metodologii diferite de cele care s-au
utilizat la inventariere
Activități de management:
Elaborare/completare protocoale de monitorizare
73
Programul 2: Conștientizare și educație
3.16. Implementarea Planului de
Monitoring al Ariei Protejate
Activități de management:
Implementare Plan de monitorizare.
3.17. Evaluarea eficienței
managementului ariei protejate
Activități de management:
Implementarea Programului de Monitorizare a
eficienței managementului
3.18. Analiza rezultatelor
monitorizărilor și îmbunătățirea
măsurilor de management utilizând
informațiile din analize.
Activități de management:
Implementarea Programului de Monitorizare a
eficienței Managementului
3.19. Revizuirea limitelor ariilor
protejate pentru asigurarea unui
management corespunzător
Activități de management:
Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte
pentru elaborarea unui studiu privind includerea
unei zone cu o suprafaţă de 8,78 hecatre în Situl
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni poziţionată la sud
de acumularea Moara
74
D.4.1. Fișa speciilor de păsări
Specii dependente de habitate terestre –pajiști, terenuri agricole, păduri
Specile din Formularul standard:
barza albă - Ciconia ciconia, eretele de stuf - Circus aeruginosus, sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio
Specile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:
eretele vânăt - Circus cyaneus, eretele sur - Circus pygargus, șerpar -Circaetus gallicus, ciocănitoarea de grădini - Dendrocopos syriacus, șoim
călător - Falco peregrinus
Cerințele specifice ale
speciilor privind habitatulIndicatori posibili
Stare actuală Starea de conservare
favorabilă
Relevant pentru
speciile:
Pajiști naturale sau
seminaturale cu suficiente
tufișuri și arbori existenți,
care oferă loc de cuibărit și de
odihnă/pândă speciilor vizate
Suprafața pajiștilor naturale sau
seminaturale
158 ha 160 ha Toate speciile.
% acoperire cu vegetație
forestieră –arborescentă și
arbustivă
9 ha ~ 18-20 ha
Includerea zonei propuse
pentru extindere (Anexa nr. 2.)
Lanius collurio
Circaetus gallicus
Dendrocopus
75
Cerințele specifice ale
speciilor privind habitatulIndicatori posibili
Stare actuală Starea de conservare
favorabilă
Relevant pentru
speciile:
Pajiștile oferă adăpost și
suficientă hrană pentru
speciile vizate, asigurând
totodată și conectivitatea
necesară
syriacus
Suprafețe anuale incendiate Se incendiază 0 ha Toate speciile.
Suprafețe tratate cu pesticide Se tratează 0 ha Toate speciile.
Efective amfibieni și reptile Nu sunt date efective naturale Ciconia ciconia,
Circaetus gallicus
Numărul mediu al câinilor
ciobănești de la stâne
Mai mult de 2 Maxim 3 Lanius collurio
Numărul mediu la hectar al
câinilor ciobănești fără jujeu și
al câinilor fără stăpân observați
anual
Sunt prezenți câini și
pisici și fără stăpân
0 Lanius collurio
% procent pajiști gestionate
conform criteriilor de bune
practice agricole
Nu sunt date 100% Ciconia ciconia,
Lanius collurio
Circaetus gallicus
76
Cerințele specifice ale
speciilor privind habitatulIndicatori posibili
Stare actuală Starea de conservare
favorabilă
Relevant pentru
speciile:
Terenuri arabile caracterizate
printr-un mozaic de parcele
mici cu culturi diferite,
cultivate în mod extensiv, în
alternață cu pârloage și
vegetație lemnoasă.
Nr culturi cu suprafața mai
mare de 15 ha
~0 0 Toate speciile.
Procentul pârloagelor 0 Minim 10%. Toate speciile.
Suprafețe pe care au fost aplicate
insecticide
Sunt aplicate 0 Toate speciile.
Specii dependente de habitate acvatice –stufărișuri, luciu de apă
Specile din Formularul standard:
stărc galben Ardeola ralloides, rață roșie Aythya nyroca, chirighiță cu obraz alb Chlidonias hybridus, chirighiță neagră Chlidonias niger, barză
neagră Ciconia nigra, egretă mare Egretta alba, cufundar polar Gavia arctica, cufundar mic Gavia stellata, stârc pitic Ixobrychus minutus, stârc
de noapte Nycticorax nycticorax, ferestraș mic Mergus albellus, cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș –Philomachus pugnax, ploier
auriu Pluvialis apricaria, chiră de baltă Sterna hirundo, fluierar de mlaștină Tringa glareola, buhai de baltă Botaurus stellaris, egretă mică
Egretta garzetta
Specile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:
Pescăraş albastru Alcedo atthis, gâscă cu gât roșu Branta ruficollis, lebădă de iarnă Cygnus cygnus, piciorong Himantopus himantopus, uligan
77
pescar Pandion haliaetus, pescăruş mic Larus minutus, corcodel de iarnă Podiceps auritus, lopătar Platalea leucorodia, chiră mică Sterna
albifrons, călifar roșu Tadorna ferruginea pescăruș cu cap negru Larus melanocephalus, pescăriță mare Hydroprogne caspia
Habitatul Indicatori posibili Starea actualăStarea de conservare
favorabilă
Relevant pentru
speciile:
Ape dulci stătătoare, de
mică adâncime – 30 – 100
cm, bogate în vegetaţie
submergentă şi emergentă.
Cele mai importante
habitate de reproducere sunt
reprezentate de bazine de
apă dulce, eutrofe, de mică
adâncime şi mlaştini cu
vegetaţie submergentă,
plutitoare
Suprafața lacului 535 ha 535 haToate speciile
Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie
emergentă, adică Typha, Phragmites şi
submergentă Nymphaea , Utricularia şi
Ceratophyllum
~ 20 ha ~ 15 ha
Toate speciile
Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie
emergentă afectată de incendieri0 ha 0 ha
Toate speciile
Concentrația nitraților din apă Mai mult de 50 mg/l Max 50 mg/l Toate speciile
78
E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT
E.1. Sistemul de luare a deciziilor
Realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni va contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la
conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea
locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebuie să se facă nu numai
prin efortul Custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.
Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în
implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a
deciziilor Custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea
factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a
expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.
Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția
aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va
organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile
desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important
să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va
realiza se regăseşte în Planul de Comunicare.
E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management
E.2.1. Resurse umane
Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a
constatat că pentru următorii 5 ani numărul angajaților de care ar trebui să dispună Custodele
ar trebuie să fie de 5. În tabel se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori
externi, dar Custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în
funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții
optime sunt necesari cel puțin 5 angajați cu normă întreagă. Se recomandă ca cel puțin o
persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului
79
ocupațional2 în vigoare pentru ocupația cu codul COR 213306 și cel puțin o persoană să aibă
competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu
codul COR 5113153.
Tabelul nr. 15.
Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management
Postul Grad de ocupare a
postului – nivel minim
Personal actual Necesar
Directori executiv 0,30 0 0,30
Specialist arii protejate 0,30 0 0,30
Personal de teren – rangeri 0,30 0 0,30
Responsabil proiecte 0,30 0 0,30
Specialist comunicare 0,30 0 0,30
Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de
exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.
Zona prezintă potenţial din acest punct de vedere deoarece proximitatea municipiului
Suceava, cu numeroase instituţii de învăţământ și potențial de voluntariat poate ajuta mult
Custodele, mai ales în perioadele în care nu dispune de resursele financiare necesare.
Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de
exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.
Zona prezintă potenţial din acest punct de vedere: proximitatea municipiului Suceava, cu
instituţiile sale de învăţământ superior asigură și potențial de voluntariat care poate susţine
mult Custodele, mai ales în perioadele în care nu dispune de resursele financiare necesare.
Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.
2 Standardul ocupațional poate fi consultat pe http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20prote-jate.pdf 3 Standard ocupațional: http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf
80
E.2.2. Investiţii –echipament şi infrastructură
Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se
asigure cel puțin amenajarea unui sediu, obţinerea unei mașini de teren, respectiv asigurarea
echipamentului de teren pentru rangeri.
Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de
informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei
clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un
angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a
altor potențiali parteneri.
E.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management
Suma minimă necesară pentru managementul ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este de 719 895
lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiții optime a măsurilor de management
este necesară o sumă de 1 035 072 lei, până în anul 2020.
IMPORTANT! Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule
estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele
necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu
includ toate cheltuieli posibile. De exemplu, estimare cheltuielilor pentru eventualele
studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilor nu a
fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu
numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări
în ce privește prioritatea / urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate
pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.
81
Tabelul nr. 16.
Necesarul de resurse financiare pentru managementul ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
Nivel optim
Acțiuni Prioritate SalariiCheltuieli
operationaleTotal Mediu anual
Cheltuieli directe
1,2,3
135009 552063 626555 125311
Cheltuieli
monitorizare 38591 21926 60517 12103
Cheltuieli indirecte 348000 69600
Total buget RON 1035072 207014
Total buget EURO Curs valutar
aproximat 4,45 232600 46520
Nivel critic
Cheltuieli directe
1,2
117575 254320 311379 62276
Cheltuieli
monitorizare 38591 21926 60517 12103
Cheltuieli indirecte 348000 69600
Total buget RON 719895 143979
Total buget EURO Curs valutar
aproximat 4,45 161774 32355
82
E.3. Monitorizarea implementării Planului de Management
Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management
planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring
prezentat în Tabelul 17 - Plan de monitoring.
Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal,
monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt
sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.
Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin
inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada
elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de
referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes
sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul operațional. Nu toți indicatorii de
succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.
În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizat care necesită
deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror
monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de
teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.
Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la
cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la
inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun
rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.
Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute
anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după
trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-
on necesare în situația optimă.
Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a
crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea
Planului operațional după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.
Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului
de Monitoring din Tabelul nr. 17, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care
Custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se
83
bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din
Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza
Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management - METT4. Instrucțiuni detaliate se
găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.
Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii
protejate, utlizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate
dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate
pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se
fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.
4WWF International & The World Bank 2007: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. autori: Sue Stolton, Marc Hockings, Nigel Dudley, Kathy MacKinnon, Tony Whitten şi Fiona Levering-ton.
84
Tabelul nr. 17.
Planul de monitoring
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
M O I
A. Monitorizări care se fac o dată la 5 ani
1.7. Stabilirea și
aplicarea de
măsuri de
conservare pentru
speciile de păsări
altele decât cele
incluse în
formularul
standard.
Se conservă noile
specii și
habitatele de
interes
conservativ?
Formul
ar
standar
d
modific
at
confor
m
Anexa
nr. 3.
Rapoartele
de
inventarier
e care se
vor realiza
Rapoarte
de
inventarier
e a
speciilor Cercetare
de teren
Expert
extern
Sezo
n
speci
fic
de
inve
ntari
ere
5 ani
10 15 20
1.1. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
Se asigură limite
optime pentru
conservare?
Populaț
ii
optime
hectare Actul
normativ
de
Nu este
cazul
Speciali
st arii
protejat
Tot
anul
5 ani 2 2 2
85
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
speciile
dependente de
habitate de pajiști
și terenuri agricole
în noile
limite
extindere
a
suprafeței
e
3.16.
Implementarea
Planului de
Monitoring al AP
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
păsări acvatice
cuibăritoare?
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
manageme
nt
Raport de
teren
Metoda de
punctelor de
observare în
jurul
lacurilor şi a
stufărişurilo
r
Speciali
st Arii
Protejat
e
Expert
ornitolo
g
Apri
lie,
Mai
5 ani 3 4 5 Protocol
de
monitori
zare
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
păsări răpitoare
cuibăritoare?
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
manageme
nt
Raport de
teren
Metoda de
punctelor de
observare în
jurul
lacurilor şi a
stufărişurilo
r
Speciali
st Arii
Protejat
e
Expert
ornitolo
Iuni
e,
Iulie
5 ani 3 4 5 Protocol
de
monitori
zare
86
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
g
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
păsări acvatice
iernare?
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
manageme
nt
Raport de
teren
Metoda de
punctelor de
observare în
jurul
lacurilor şi a
stufărişurilo
r
Speciali
st arii
protejat
e,
Expert
ornitolo
g
Dece
mbri
e,
Ianu
are
5 ani 3 4 5 Protocol
de
monitori
zare
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
păsări răpitoare?
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
manageme
nt
Raport de
teren
Metoda de
punctelor de
observare în
jurul
lacurilor şi a
stufărişurilo
r
Speciali
st Arii
Protejat
e
Expert
ornitolo
g
Dece
mbri
e,
Ianu
are
5 ani 3 4 5 Protocol
de
monitori
zare
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
Populaț
ii
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
Raport de
teren
Metoda de
punctelor de
observare în
Speciali
st arii
protejat
Sept
emb
5 ani 3 4 5 Protocol
de
monitori
87
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
speciilor de
păsări acvatice
migratoare?
optime de
manageme
nt
jurul
lacurilor şi a
stufărişurilo
r
e
Expert
ornitolo
g
rie zare
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
păsări răpitoare
migratoare?
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
manageme
nt
Raport de
teren
Metoda de
punctelor de
observare în
jurul
lacurilor şi a
stufărişurilo
r
Speciali
st Arii
Protejat
e
Expert
ornitolo
g
Sept
emb
rie
5 ani 3 4 5 Protocol
de
monitori
zare
Total zile/om necesare o dată la 5 ani 30 51 52
B. Monitorizări care se fac anual
1.1. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile
Există intervenții
active sau
perturbări
cauzate de om în
Nu sunt
date
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Anu
al
2 3 3 Se
verifică
dacă sunt
presiuni
88
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
dependente de
habitate de pajiști
și terenuri agricole
aceste habitate
care să
pericliteze
refacerea
naturală?
şi
amenință
ri directe
Există intervenții
active sau
perturbări
cauzate de om în
aceste habitate
care să
pericliteze
refacerea
naturală?
fâşii
necultiv
ate de
minimu
m 1,5
m
0 m Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Anu
al
2 3 3 Se
verifică
dacă sunt
presiuni
şi
amenință
ri directe
1.4.
Managementul
terenurilor din
imediata
Se îmbunătățește
calitatea apei?
0
hectare
de teren
din
Se
foloseşte
îngrăşămi
nte
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Prim
ăvar
a şi
toam
Anu
al
2 3 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
89
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
vecinătate astfel
încât să se asigure
starea de
conservare
favorabilă pentru
specii
proximi
tate
tratate
cu
îngrășă
minte
sintetic
e
sintetice
pe
terenurile
arabile
na ri directe
3.17. Evaluarea
eficienței
managementului
ariei protejate
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
păsări ?
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
manageme
nt
Raport de
teren
Protocol de
monitorizar
e
Speciali
st Arii
Protejat
e
Tot
anul
Anu
al
10 20 20
3.18. Analiza
rezultatelor
monitorizărilor și
îmbunătățirea
Se îmbunătățește
starea de
conservare a
speciilor de
Populaț
ii
optime
Vezi în
Tabelul 4.
din Planul
de
Raport de
cercetare
Protocol de
monitorizar
e
Speciali
st Arii
Protejat
e
Tot
anul
Anu
al
5 10 15
90
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
măsurilor de
management
utilizând
informațiile din
analize
păsări ? manageme
nt
Total zile/om necesare pentru monitorizările anuale 23 44 54
C. Monitorizări care se fac o dată la 6 luni
1.2. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile
dependente de
habitate umede și
luciu de apă
Se menţine
nivelul de apă
necesară?
Nivelul
de apă
Nu sunt
date
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
6
luni
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
Se asigură
delimitarea
coloniilor aflate
pe mal?
Accesul
în zone
interzis
Nu sunt
delimitată
colonii de
păsări
aflate pe
mal
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
6
luni
2 3 3 Se
verifică
dacă sunt
presiuni
şi
amenință
91
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
ri directe
1.3. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile
dependente de
grupuri şi şiruri de
arbori
Se menţin arborii
existenţi?
Se
efectuează
tăieri
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
6
luni
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
1.6.
Managementul
acumulărilor în
acord cu
necesitățile
Se menține un
nivel minim de
apă pe tot
parcursul anului?
Nivel
minim
de apă
Se
menține
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
6
luni
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
92
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
ecologice ale
speciilor de păsări
Se menține
constantă a
nivelului apei în
perioada de
cuibărire?
Nivelul
ui apei
relativ
constan
tă
Nu se
menține
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
6
luni
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
Total zile/om necesare o dată la 6 luni 5 9 12
D. Monitorizări care se fac lunar, pe toată perioada anului
1.1. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile
dependente de
habitate de pajiști
și terenuri agricole
Se respectă
interzicerea
vânătorii în
siturile Natura
2000?
0
vânător
i
organiz
ate în
sit
0
acțiuni
de
bracona
Nu sunt
date
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
93
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
j în sit
Managementul
cablurilor ce
asigură
securitatea
păsărilor?
Nu sunt
date
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
Există acces de
auto neautorizat?
0 acces
auto
neautor
izat în
sit
Se
efectuează
exploatări
de masă
lemnoasă
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
2 3 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
94
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
1.2. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile
dependente de
habitate umede și
luciu de apă
Se respectă
numărul legal de
câinilor
ciobăneşti?
Număr
ul legal
maxim
al
câinilor
ciobăne
şti
Nu
respectă
numărul
legal
maxim al
câinilor
ciobăneşti
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
Există derajări de
către vizitatori?
Nu sunt
date
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
2 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
1.1. Menținerea
condițiilor
favorabile pentru
speciile
dependente de
habitate de pajiști
Se menţin
habitatele cu
stufărişuri?
Ha de
habitate
cu
stufărişi
Se
incendeaz
ă şi se taie
stufărisuril
or
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
95
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
și terenuri agricole
1.5.
Reglementarea
activităților
piscicole astfel
încăt sa se asigure
condițiile pentru
conservarea
speciilor de păsări
Se respectă
reglementările
legale în vigoare
pentru siturile
Natura 2000?
Nu sunt
date
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
1 2 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
1.4.
Managementul
terenurilor din
imediata
vecinătate a sitului
astfel încât să se
asigure starea de
conservare
favorabilă pentru
Există depozite
de gunoaie?
0
depozit
e de
gunoaie
Sunt
depozite
de gunoaie
Raport de
teren
Observații
directe
Ranger Tot
anul
Lun
ar
2 3 3 Se
verifică
dacă sunt
amenință
ri directe
96
Măsura de
management
Scopul
monitorizării
Indicat
or
Situația
de
referință -
2015
Sursa de
verificare
a datelor
Metoda de
monitoriza
re
Cine
efectue
ază
Peri
oad
a
Frec
venț
a
Zile/om
necesare
Observa
ții
speciile de interes
de conservare
Total zile/om necesare pentru monitorizările lunare, pe toată perioada anului 13 22 30
97
Bibliografie
Báldi, A. Batári, P. şi Erdős, S. 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and
populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment. 108: 251 –
263.
Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M. 2006. Human facilitation of Phragmites
australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and
Management, 14: 53-65.
Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. 2005. Habitatele
din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.
Dudley, N. – Editor - 2008: Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al Ariilor
Protejate. Gland, Switzerland. IUCN.
Gafta, D., Mountford, J. O. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică
Morariu T., Morariu E., Savu A. 1968. Lacurile Din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
Raport final Fălticeni ROSPA0064 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi
evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea
limitelor ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048,
ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”
Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, Bucureşti
Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J. 2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530
*Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission
Ujvári I. 1959. Hidrografia R.P.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti
98
Anexa nr. 1. la Planul de management: Localizarea Sitului Lacurile Fălticeni
99
Anexa nr. 2. la Planul de management: Harta cu limitele actuale și limitele propuse
100
Anexa nr. 3. la Planul de management: Formularul standard actualizat
Codul
specieiSpecie Cuibărit Iernat Pasaj
Populaţia
speciei în sit
Statut de
conservareIzolare Global
A022 Ixobrychus minutus 7-15 perechi
prezenţă
nesemnificativă
conservare
medie sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A021 Botaurus stellaris 2-4 perechi
semnificativ
reprezentat
conservare medie
sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A031 Ciconia ciconia 3-7 perechi
>20
indivizi
semnificativ
reprezentat
bună populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A081 Circus aeruginosus 2-4 perechi
>10
indivizi
semnificativ
reprezentat
bună populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A338 Lanius collurio 30-60 perechi
prezenţă
nesemnificativă
A060 Aythya nyroca
>5
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
A197 Chlidonias niger
>10
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
conservare
medie sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A140 Pluvialis apricaria >150 semnificativ conservare populaţie valoare
101
Codul
specieiSpecie Cuibărit Iernat Pasaj
Populaţia
speciei în sit
Statut de
conservareIzolare Global
indivizi reprezentat medie sau redusă neizolată semnificativă
A027 Egretta alba
>15
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
conservare
medie sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A026 Egretta garzetta
200-250
i C B C C
A193 Sterna hirundo 3-8 perechi
>130
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
A002 Gavia arctica
2-20
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
A001 Gavia stellata
1-8
indivizi
semnificativ
reprezentat bună
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A151 Philomachus pugnax
>300
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
conservare
medie sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A068 Mergus albellus Rezident
prezenţă
nesemnificativă
conservare
medie sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A393 Phalacrocorax Rezident prezenţă
102
Codul
specieiSpecie Cuibărit Iernat Pasaj
Populaţia
speciei în sit
Statut de
conservareIzolare Global
pygmeus nesemnificativă
A023
Nycticorax
nycticorax 20-25 perechi Prezent
prezenţă
nesemnificativă
conservare
medie sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A196 Chlidonias hybridus 10-30 perechi
>15
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
conservare medie
sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
A166 Tringa glareola
>30
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
A195 Sternula albifrons* 0-5 perechi
>10
indivizi
prezenţă
nesemnificativă
conservare medie
sau redusă
populaţie
neizolată
valoare
semnificativă
103
Anexa nr. 4. la Planul de management: Situaţia lacurilor din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE
104
Anexa nr. 5. la Planul de management: Temperaturile și precipitațiile medii anuale
105
Anexa nr. 6. la Planul de management: Harta pedologică
106
Anexa nr. 6. la Planul de management: Planul financiar –estimarea cheltuieli
Direcții de management Prioritate Salarii Operationale Total cheltuieli directe
Programul 1: Managementul biodiversității
1.1 Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate
de pajiști și terenuri agricole 1 5832 1445 7277
1.2 Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate
umede și luciu de apă 1 4343 2634 6977
1.3. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente grupuri și
șiruri de arbori 1 4032 496 4529
1.4 Managementul terenurilor din imediata vecinătate asfel încât să se
asigure starea de conservare favorabilă pentru speciile de păsări 2 2372 248 2620
1.5. Reglementarea activităților piscicole astfel încăt sa se asigure condițiile
pentru conservarea speciilor 2 3083 248 3332
1.6. Managementul acumulării în acord cu necesitățile ecologice a speciilor
de păsări 2 3795 1021 4816
1.7. Stabilirea și aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de păsări
altele decât cele incluse în formularele standard 2 5574 4248 9822
Programul 2: Conștientizare și educație
2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai
eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori
1 4388 248 4636
107
Direcții de management Prioritate Salarii Operationale Total cheltuieli directe
interesați
2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul sitului
și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor 1 3795 248 4043
2.3. Organizare activități practice de educație ecologică pe teren 3 3083 295248 298332
2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului 2 3083 202748 205832
Programul 3: Management și monitorizare
3.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de reglementare din
punct de vedere al protecției mediului al planurilor / proiectelor /
activităților 1 2965 248 3213
3.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru
toate serviciile oferite de custode 1 1660 3248 4909
3.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al
valorilor AP, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul lucrărilor și
proiectelor avizate. 1 4862 248 5111
3.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul
terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra
valorilor poate fi semnificativ 1 4269 248 4518
3.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale
periodice
2 5574 248 5822
108
Direcții de management Prioritate Salarii Operationale Total cheltuieli directe
3.6. Idenificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și
managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru
menținerea unei echipe minime de management al sitului și pentru
implementarea măsurilor de management 1 5218 248 5466
3.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea
ariei protejate 2 2965 7748 10713
3.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de
activități specifice 3 3083 1998 5082
3.9. Întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în dotare 1 1660 248 1909
3.10. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. Organizații non
guvernamentale și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor
necesare pentru management și implementarea planului de management 3 3083 248 3332
3.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigirarea
resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții
relevante 3 8183 248 8431
3.12. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea
echipamentelor din dotare 1 1660 248 1909
3.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități 1 5574 3748 9322
109
Direcții de management Prioritate Salarii Operationale Total cheltuieli directe
3.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de
teren 1 1660 248 1909
3.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de
management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat
la inventarierea 1 5574 6245 11819
3.16. Implementarea Planului de Monitoring 1 21869 15185 37054
3.17. Evaluarea eficienței managementului 1 5574 248 5822
3.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de
management utilizând informațiile din analize 1 5574 248 5822
3.19. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui
management corespunzător 1 617 2079 2695
110
Anexa nr. 7.1. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din
formularul standard
Harta 1. Distribuția speciei Chlidonias hybridus
1
Harta 2. Distribuția speciei Sterna hirundo
2
Harta 3. Distribuția speciei Botaurus stellaris
3
Harta 4. Distribuția speciei Cioconia cioconia
4
Harta 5. Distribuția speciei Circus aeruginosus
5
Harta 6. Distribuția speciei Ixobrychus minutus
6
Harta 7. Distribuția speciei Lanius collurio
7
Harta 8. Distribuția speciei Nycticorax nycticorax
8
Anexa nr. 7.2. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare
care nu figurează în formularul standard
Harta 1. Distribuția speciei Dendrocopos syriacus
9
Harta 2. Distribuția speciei Sterna albifrons
10
Harta 3. Distribuția speciei Alcedo atthis
11
Harta 4. Distribuția speciei Crex crex
12
Anexa nr. 7.3. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare din
formularul standard
Harta 1. Distribuția speciei Philomachus pugnax
13
Harta 2. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus
14
Harta 3. Distribuția speciei Nycticorax nycticorax
15
Harta 4. Distribuția speciei Mergus albellus
16
Harta 5. Distribuția speciei Ixobrychus minustus
17
Harta 6. Distribuția speciei Gavia stellata
18
Harta 7. Distribuția speciei Gavia arctica
19
Harta 8. Distribuția speciei Cioconia cioconia
20
Harta 9. Distribuția speciei Botaurus stellaris
21
Harta 10. Distribuția speciei Pluvialis apricaria
22
Harta 11. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard
23
Anexa nr. 7.4. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare care
nu figurează în formularul standard
Harta 1. Distribuția speciei Podiceps auritus
24
Harta 2. Distribuția speciei Platalea leucorodia
25
Harta 3. Distribuția speciei Pandion haliaetus
26
Harta 4. Distribuția speciei Himantopus himantopus
27
Harta 5. Distribuția speciei Cygnus cygnus
28
Harta 6. Distribuția speciei Circus pygargus
29
Harta 7. Distribuția speciei Circus cyaneus
30
Harta 8. Distribuția speciei Ciconia nigra
31
Harta 9. Distribuția speciei Branta ruficollis
32
Harta 10. Distribuția speciei Ardeola ralloides
33
Harta 11. Distribuția speciei Tadorna ferruginea
34
Harta 12. Distribuția speciilor migratoare care nu figurează în Formularul standard
35
Anexa nr. 7.5. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări care iernează
din formularul standard
Harta 1. Distribuția speciei Botaurus stellaris
36
Anexa nr. 7.6. la Planul de management:
Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în formularul standard
Harta 1. Distribuția speciei Dendrocopos syriacus
37