newsromania.net · planul de management al parcului național semenic – cheile carașului 2013...

PlanuldemanagementalParculuiNaționalSemenic–CheileCarașului2013‐2017

PPllaannuull ddee MMaannaaggeemmeenntt

PPaarrccuull NNaațțiioonnaall SSeemmeenniicc –– CChheeiillee CCaarraașșuulluuii

Perioada de aplicare 2013 – 2017


Beneficiar: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – în calitate de coordonator metodologic. Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului – în calitate de administrator.

Prestatori: SC Unicorn Consulting and Promoting SRL; SC HKF Solution Reșița SRL; Birou Individual de Arhitectură și Urbanism Adina Bocicai; Intreprinderea Individuală pentru Consultanță de Mediu.

Director APNSCC: Sorin Tudorescu

Elaborator: Bogdan Bădescu, Teodora Sinculeț.

Consultanți: dr. Ștefan Negrea, dr. Boris Erg, Frank Walter

Experți: dr. Gabriela Staicu, Marius Vernescu, dr. Finica Ivanov, dr. Silviu Chiriac, Ioan Mihai Pop, dr. Marinela Onete, dr. Nicolae Galdean, dr. Florin Alexandru, dr. Gabriela Tigu, dr. Daniel Turcu, dr. Mihai Zotta, dr. Cristian Stoiculescu, dr. Gicu Arsene, dr. Dan Stănescu, arh. Adina Bocicai, dr. Oana Moldovan, dr. Silviu Constantin, dr. Adrian Iurkiewicz, dr. Viorel Horoi, dr. Gheorghe Laurian, Marius Vlaicu, Gunther Karban, Raluca Crista, dr. Ovidiu Adăscăliței.

Factori interesați: Instituția Prefectului – Anton Paulescu, Florența Albu CJ Caraș Severin – Victor Naidan, Lavanda Novac, Carmen Cârlugea Primăria Văliu – Sorin Blaga Primăria Carașova – Adrian Bobar Primăria Goruia – Nicolae Șușa Primăria Reșița – Trailovici Ioan Primăria Prigor – Pavel Verindeanu Direcția Silvică Reșița – Mihai Guțu, Sorin Bunda. OS Reșița – Mihai Stepanescu OS Anina – Nicolae Pența OS Oravița – Alin Berlogea OS Bozovici – Ovidiu Neag OS Nera – Ștefan Nițu ABAB – SGA Reșița – Marinica Elisaveta ITRSV Timișoara, ISV Caraș Severin – Magda Meda OJPDRP CS – Ghițu Adrian


Universitatea Eftimie Murgu Reșița – Mirela Costencu Inspectoratul Școlar Caraș Severin – Rodica Iatan APM Reșița – Carmen Sorescu, Magdalena Coman Garda de Mediu Comisariatul județean – Elena Furdi Salvamont CS –Valentin Balaban As. Operatorilor de Turism Banatul Montan – Popa Ioan As. Speologică Exploratorii – Raluca Crista, Iosif Morac. As. Euroland Banat – Andrei Szabo As. Bike Attak – Gavrilă Cătălin

Locul / Data: Reșița, februarie 2013


Cuprins

1. Introducere 6 1.1. Scurtă descriere a planului de management ………………………………………..…. 6 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ............................................................... 9 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management .....................................................................................................................

9

1.4. Procesul de elaborare a planului de management ................................................... 14 2. Descrierea ariei naturale protejate ..................................................................................... 15

2.1. Informaţii Generale ................................................................................................... 15 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ............................................................ 15 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ................................................................. 17 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ................................................... 17 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ................................................. 21

2.2. Mediul Abiotic ........................................................................................................... 23 2.2.1. Geologie ..................................................................................................... 23 2.2.2. Relief şi geomorfologie .............................................................................. 26

2.2.2.1. Unităţi de relief ........................................................................... 26 2.2.2.2. Expoziţia versanţilor ................................................................... 29 2.2.2.3. Pante ........................................................................................... 29 2.2.2.4. Geomorfologie ............................................................................ 29

2.2.3. Hidrografie ................................................................................................. 39 2.2.4. Clima .......................................................................................................... 47 2.2.5. Pedologie .................................................................................................... 49 2.2.6. Elemente de interes conservativ de tip abiotic ........................................... 53

2.3. Mediul Biotic ............................................................................................................. 56 2.3.1. Ecosisteme ................................................................................................. 56 2.3.2. Ecosisteme în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ............ 59

2.3.2.1. Habitate Natura 2000 .................................................................. 74 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională .......................................... 75 2.3.2.3. Hărțile de distribuție a ecosistemelor ......................................... 78

2.3.3. Specii de floră și faună în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ................................................................................................................

82

2.3.3.1 Plante inferioare ........................................................................... 82 2.3.3.2 Plante superioare .......................................................................... 82 2.3.3.3 Nevertebrate ................................................................................. 84 2.3.3.4 Ihtiofaună ..................................................................................... 85 2.3.3.5 Herpetofaună ................................................................................ 85 2.3.3.6 Avifaună ....................................................................................... 86 2.3.3.7 Mamifere ...................................................................................... 88

2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată ......... 89 2.3.4.1. Plante inferioare .......................................................................... 89 2.3.4.2. Plante superioare ......................................................................... 89 2.3.4.3. Nevertebrate ................................................................................ 89 2.3.4.4. Ihtiofaună .................................................................................... 89


2.3.4.5. Herpetofaună ............................................................................... 89 2.3.4.6. Avifaună ...................................................................................... 90 2.3.4.7. Mamifere ..................................................................................... 90

2.4. Informații socio-economice, și culturale .................................................................. 90 2.4.1. Comunităţile locale și factorii interesaţi .................................................... 90 2.4.2. Utilizarea terenurilor .................................................................................. 97 2.4.3. Situația juridică a terenurilor ...................................................................... 110 2.4.4. Administratori şi gestionari ........................................................................ 110 2.4.5. Infrastructură şi construcţii ........................................................................ 110 2.4.6. Patrimoniul cultural .................................................................................... 111 2.4.7. Peisajul ....................................................................................................... 112 2.4.8. Obiective turistice ...................................................................................... 115

2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) ............................................. 119 2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact ......................................................... 119

2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ....................................................................................................

124

2.5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate ......................................................................................

126

2.5.2. Evaluarea impacturilor asupra ecosistemelor ............................................. 129 2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de ecosisteme .............................. 131

2.5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de ecosisteme .............................................................................

131

2.5.3.2. Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de ecosisteme .............................................................................

134

3. Evaluarea stării de conservare a ecosistemelor ................................................................... 137 3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de ecosistem ........................................ 137

3.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de ecosistem din punctul de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de ecosistem (E) .............................

137

3.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de ecosistem (F) ..................................

141

3.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al perspectivelor tipului de ecosistemului în viitor (G) ........................................

144

3.1.4. Evaluarea globala a stării de conservare a tipului de ecosistem (H) .......... 147 4. Scopul și obiectivele Planului de Management .................................................................... 149

4.1 Scopul planului de management ................................................................................ 149 4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi ..... 149

4.2.1 Obiective generale ...................................................................................... 149 4.2.1.1 Obiectiv specific ……………………………………………….. 150

4.2.1.1.1 Măsură specifică/măsură de management …… 151


5. Planul de activități ................................................................................................................. 167 6. Bibliografie şi referinţe ……………………………………………………………………. 209 7. Anexe ....................................................................................................................................... 212

8.1 Regulamentul ariei naturale protejate. - 8.2 Plan pentru comunicare și interpretarea naturii. - 8.3 Plan pentru paza și supravegherea ariei protejate. - 8.4 Plan pentru evaluarea și monitorizarea surselor de impact asupra habitatelor / speciilor țintă.

-

8.5 Plan pentru evaluarea și monitorizarea habitatelor de pajiști și stâncărie. - 8.6 Plan pentru evaluarea și monitorizarea habitatelor de pădure. - 8.7 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de nevertebratelor. - 8.8 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de vertebrate acvatice. - 8.9 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de păsări. - 8.10 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de mamifere. -


1. Introducere

1.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru toți proprietarii și administratorii de terenuri și activități din interiorul ariei protejate și vecinătatea acesteia. Măsurile prevăzute au ca prioritate respectarea obiectivelor de management rezultate din categoria ariei naturale protejate, a legislației, liniilor directoare IUCN și directivelor europene. Măsurile iau în considerare prioritățile naționale, condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei. Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. În zonele de suprapunere a ariilor naturale protejate de interes naţional cu ariile naturale protejate de interes comunitar, se respectă necesitățile categoriei celei mai restrictive (categoria I, II, IV IUCN) precum și zonele de protecție strictă și protecție integrală. Acestea sunt: Rezervația Științifică Peștera Rasuflatoarei Categoria de management: Rezervatie Stiintifica – categoria I IUCN, zona protejată

administrata in principal pentru stiinta sau pentru protectia ariilor virgine. Categoria cavității: A , peşteră cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific

sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

Categoria de interes: National Obiective de conservare: geomorfologie, paleontologie, habitate, specii. Obiective de management:

o Principal - Cercetare stiintifica, Conservarea speciilor si varietatii genetice; o Secundar - Protectia zonelor salbatice, Mentinerea serviciilor de mediu

Parcul National Semenic – Cheile Carasului Categoria de management: Parc National – categoria II IUCN, zona protejata administrata in

principal pentru protejarea ecosistemelor si turism. Categoria de interes: National Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie. Obiective de management:


o Principal - Conservarea speciilor si varietatii genetice, Menţinerea serviciilor de mediu, Turism şi recreere.

o Secundar - Cercetare stiintifica, Protectia zonelor salbatice, Protectia specificului natural/particularitati culturale, Educatie.

o Potential - Folosirea durabila a resurselor ecosistemelor. Monument al Naturii Peștera Popovăț

Categoria de management: Monument al Naturii – categoria III IUCN, zona protejata administrata in principal pentru conservarea aspectului natural specific.

Categoria cavității: B, peşteră cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic.

Categoria de interes: National Obiective de conservare: geomorfologie, faună. Obiective de management:

o Principal - Conservarea speciilor si varietatii genetice, Protectia specificului natural/particularitati culturale, Turism si recreere.

o Secundar - Cercetare stiintifica, Educatie. o Potential - Protectia zonelor sălbatice.

Rezervațiile Naturale: Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Buhui-Mărghitaș, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Bârzăvița.

Categoria de management: Rezervatie Naturala – categoria IV IUCN, zona protejata administrata in principal pentru conservare prin interventie manageriala.

Categoria de interes: National Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie, hidrologie. Obiective de management:

o Principal - Conservarea speciilor si varietatii genetice, Mentinerea serviciilor de mediu. o Secundar - Cercetare stiintifica, Educatie. o Potential - Protectia zonelor salbatice, Protectia specificului natural/particularitati

culturale, Turism si recreere, Folosirea durabila a resurselor ecosistemelor. Rezervațiile Naturale: Peștera Comarnic, Peștera Buhui, Peștera Exploratorii 85.

Categoria de management: Rezervatie Naturala – categoria IV IUCN, zona protejata administrata in principal pentru conservare prin interventie manageriala.

Categoria cavității: C, peşteră cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor.

Categoria de interes: National Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie, hidrologie. Obiective de management:

o Principal - Conservarea speciilor si varietatii genetice, Mentinerea serviciilor de mediu. o Secundar - Cercetare stiintifica, Educatie.


o Potential - Protectia zonelor salbatice, Protectia specificului natural/particularitati culturale, Turism si recreere, Folosirea durabila a resurselor ecosistemelor.

Situl de Importanță Comunitară Semenic – Cheile Carașului Categoria de management: zonă protejată administrată pentru asigurarea stării favorabile de

conservare a habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară - Directiva 92/43/CEE. Categoria de interes: European Obiective de conservare: habitate, specii, elemente de peisaj. Obiective de management (conform Directivei 92/43/CEE)

o Asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice pe teritoriul european al Statelor Membre.

o Menţinerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale, a speciilor din fauna şi flora salbatică de interes comunitar.

o Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică.

o Măsurile aplicate ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de particularităţile regionale şi locale.

Aria de Protecție Specială Avifaunistică Categoria de management: zona protejata administrata pentru asigurarea starii favorabile de

conservare a speciilor de pasari, de importanta comunitara - Directiva 79/409/CEE. Categoria de interes: European Obiective de conservare: specii, oua, cuiburi, habitate. Obiective de management:

o Protectia, gestionarea si reglementarea speciilor de pasari care traiesc in mod natural in stare de sălbaticie pe teritoriul european al Statelor Membre.

o Protectia pasarilor cat si oualor, cuiburilor si habitatelor lor. o Aplicarea masurilor necesare pentru conservarea, mentinerea sau refacerea unei

diversitati si a unei suprafete suficiente de habitat pentru toate speciile de pasari vizate: crearea de zone de protectie; întretinerea si amenajarea, conforme imperativelor ecologice a habitatului ce se afla in interiorul si exteriorul suprafetelor de protectie; refacerea biotopurilor distruse; crearea biotopurilor.

o Aplicarea masurilor pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatului cat si perturbarile care afecteaza pasarile, in zonele de protectie vizate si in afara acestora.

o Aplicarea masurilor necesare pentru mentinerea sau adaptarea tuturor speciilor de pasari vizate, la un nivel care corespunde in mod special exigentelor ecologice, stiintifice si culturale, tinandu-se seama de exigentele economice si recreationale.


1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Perimetrul de referință este situat în sud vestul României, județul Caraș-Severin, Unitatea Administrativ-Teritorială Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova, Văliug. Ariile naturale protejate/zonele protejate ce compun perimetrul de referință sunt:

Cod Categoria de arie protejată Denumirea ha I.1. Rezervație Științifică, categoria I IUCN, clasa A Peştera Răsuflătoarei 1,1O Parc National, categoria II IUCN Semenic – Cheile

Carașului 36.196,9

2.289. Monument al Naturii, categoria III IUCN, clasa B Peştera Popovăţ 0,12.282. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Cheile Caraşului 3.028,32.285. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Cheile Gârliştei 517,02.283. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Izvoarele Caraşului 578,02.287. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Buhui-Mărghitaş 979,02.284. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Izvoarele Nerei 5.028,02.286. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Bârzăviţa 3.406,9IV.15. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN Peştera Exploratorii 85 15,02.288. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN, clasa C/B Peştera Comarnic 0,12.290. Rezervație Naturală, categoria IV IUCN, clasaC/B Peştera Buhui 0,1- Zona de Conservare Specială Cheile Caraşului 3.379,6- Zona de Conservare Specială Cheile Gârliştei 602,6- Zona de Conservare Specială Izvoarele Caraşului 1.409,5- Zona de Conservare Specială Buhui-Mărghitaş 218,1- Zona de Conservare Specială Izvoarele Nerei 4.900,0ROSCI0226 Situl de Importanță Comunitară Semenic – Cheile

Carașului 37.730,0

ROSPA0086 Aria de Protecție Specială Avifaunistică Munţii Semenic - Cheile Caraşului

36.196,9

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management Ariile naturale protejate au fost declarate oficial în baza următoarelor acte normative.

Nr Tip act Număr act An act Denumire Descriere act

1 HCM 1625 1955 - Declararea Rezervaţiei Mixte Cheile Caraşului.

2 OM 2974 1973 - Declararea Rezervaţiei forestiere Izvoarele



Nerei. 3 D 499 1982 - Declararea

Rezervaţilor Naturale mixte: Buhui-Marghitaş, Izvoarele Caraşului, Cheile Gârliştei, Rezervaţia forestieră Bârzăviţa, Rezervaţia forestieră Groposu şi se reconfirmă Rezervaţia forestieră Izvoarele Nerei.

4 OM 7 27.01.1990 Pentru constituirea a 13 teritorii forestiere ca Parcuri Naționale

-

5 HCJ 8 1994 - Confirmarea Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului şi a Rezervaţiilor Naturale: Cheile Caraşului, Buhui-Mărghitaş, Izvoarele Caraşului, Cheile Gârliştei, Izvoarele Nerei, Bârzăviţa, Groposu, Peştera Buhui, Peştera Comarnic, Peştera Popovăţ.

6 L 5 06.03.2000 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a – zone protejate

Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 2000

7 HG 230 04.03.2003 Privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora

publicata in Monitorul Oficial nr. 190 din 26.03.2003

8 OM 552 26.08.2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice

Publicat in Monitorul Oficial 648 din 11.09.2003



9 OM 246 22.07.2004 pentru aprobarea clasificãrii peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate

Publicat În Monitorul Oficial nr. 732 din 13.08.2004

10 HG 2151 30.11.2004 Privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 38 din 12/01/2005

11 HG 1284 24/10/2007 Privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Români

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/2007

12 OM 1964 13.12.2007 Privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

Publicat inMonitorul Oficial 98 din 7.02.2008

13 OM 2387 29.09.2011 Pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Publicat în Monitorul Oficial 846 din data de 29.11.2011

14 HG 971 5.10.2011 Pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

Publicat in Monitorul Oficial 715 din 11.10.2011

Cadrul legislativ care reglementează elaborarea planului de management şi domeniul ariilor naturale protejate.

Ordonanţă de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011.


Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000.

Ordin Nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate

Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 şi Legea 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Legea nr. 46/2008 Codul silvic. Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind

pescuitul şi acvacultura. Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la informaţii

participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998.

O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195_2005 privind protecţia mediului.

O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

O.U.G. nr. 68/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 actualizată privind protecţia mediului

HG nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordarea a despagubirilor prevazute de Legea nr. 407/200?.

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat.

Ordin nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerțul cu specii sălbatice de faună și floră OUG nr.23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura. Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice eurpene Natura 2000 în România. Ordin nr. 1423/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor în cazul speciilor urs, lup, râs şi

pisică sălbatică. Ordin nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare,

capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora.


Ordin nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice.

Ordin de Ministru nr. 1947/2010 privind aprobarea derogării pentru unele specii de păsări (M. Of. nr. 0816 din 07 Decembrie 2010).

Ordin de Ministru nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr. 199/02.08.1999.

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972 - M.Of. nr. 46/31.03.1990

Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993.

Legea nr. 69/1994 de aderare a României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973 - M.Of. nr. 211/12.08.1994.

Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998.

Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice - M.Of. nr. 236/30.05.2000.

Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa. M.Of. nr. 228/23.05.2000.

Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional - Sectiunea a III-a, zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000.

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002.

Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea şi modificarea OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului.

Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, modificată şi completată de Legea nr.197/2007 (MO nr. 472/13.07.2007) şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.154/2008.

Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M.Of. nr. 670/26 iulie 2004. OUG nr.57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/2008.

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007 (MO nr. 395/ 12.06.2007).

HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

HG nr. 2151/2004 (MO nr. 38/12.01.2005) privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate.


HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistica ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

OM nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice - M.Of. nr. 648/ 11.09.2003.

OM nr. 207/2006 (MO nr. 284/29.03.2006) privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia.

OM nr 604/2005 (MO nr. 655/22.07.2005) pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate.

OM nr. 1.798/2007 (MO nr. 808/27.11.2007) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.

1.4. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management a fost realizat succesiv în anul 2000 (AS Exploratorii), 2004-2009 (APNSCC) și finalizat în cadrul proiectului „Elaborarea strategiilor de conservare, a planurilor de monitorizare şi acţiunilor de comunicare pentru Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului”, în anul 2011-2013 (APNSCC). Structura planului de management este a modelului SINCRON, iar la baza elaborării lui, sunt următoarele considerente:

Protejează ecosisteme, conform clasificării IUCN și legislației naționale Se axează pe protecția și conservarea habitatelor și speciilor țintă N2000. Are măsuri specifice de acțiune. Aplică întocmai cerințele legislației naționale și directivelor UE. Aplicarea planului se va realiza utilizând o aplicație informatică care să faciliteze

managementul, gestionată de ANPM. Zonarea internă și zona de vecinătate s-a stabilit în baza unui studiu „Fundamentare și Metodologie privind Zonarea internă a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului„ întocmit în anul 2012 cu avizul Academiei Române filiala Timișoara și cu sprijinul unor instituții și organizații. Planul tratează cu precădere evaluarea detaliată a biodiversităţii, evaluarea impactului antropic asupra ariei, stabilirea măsurilor de conservare, precum şi modalităţile de implicare a factoriilor interesaţi şi a comunităţilor locale şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare. Toate capitolele se bazează pe hărți tematice și interpretarea acestora. O parte din informațiile conținute pentru mediul abiotic sunt preluate din studii existente.


2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informaţii Generale

Date administrative Cuantificare Calificare Poziția geografică 1 Sud-vestul României Carpații 1 Meridionali Munții 1 Banat Masivul 2 Semenic, Aninei Bioregiunea 1 Continentală Etaj bioclimatic 2 Etaj montan de amestecuri

Etajul montan – premontan de fag Formații forestiere 4 Brădete pure; brădeto-făgete; făgete pure

montane; făgete amestecate. Regiunea istorică 1 Banat Regiunea de dezvoltare 1 V Județul 1 Caraș-Severin Unitatea Administrativ-Teritorială 8 Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici,

Prigor, Teregova, Văliug. Orașul 2 Reșița, Anina Comuna 1 Carașova, Bozovici, Teregova, Văliug Satul 1 Gârliște, Iabalcea, Borloveni Administrația Bazinală de Apă 1 Banat Sistemul de Gospodărire a Apelor 1 Caraș - Severin Direcția Silvică 1 Reșița Ocolul silvic 6 Reșița, Anina, Oravița, Bozovici, Nera,

Văliug Unitatea de Producție Silvică 23 VII – Reşiţa, IX – Caraşova, X – Comarnic,

XI – Râvnişte, III – Jitin, V – Celnic, VI – Anina, VII – Mărghitaş, VIII – Cireşnaia, IX – Buhui, X – Izv. Caraşului, II – Nergana, III – Nergăniţa, III – Poneasca, I – Cuca Gozna, II – Bolnovăţ, III – Băile, IV – Bârzăviţa, V – Faţa Beţii, VI – Crivaia, IX – Trei Ape, X – Semenic, XII – Molidul

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Perimetrul de referință este situat în sud-vestul României, județul Caraș Severin, Unitatea Administrativ-Teritorială Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova, Văliug.


2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limitele parcului național urmăresc formele naturale de relief (culmi, văi), elemente construite (drumuri) și limite administrative (unități amenajistice, unități de producție, parcele de teren agricol). Se învecinează la sud cu Parcul Național, Situl de Importanță Comunitară și Aria de Protecție Specială Avifaunistică Cheile Nerei – Beușnița. Limitele Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului au fost stabilite prin HG nr. 230/04.03.2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

Limita Vecinătăți

Județul UAT Cod Denumire Nordică Caraș Severin Reșița - -

Văliug - - Brebu Nou - -

Sudică Caraș Severin Bozovici E Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița ROSCI0031 Situl de Importanță Comunitară Cheile

Nerei – Beușnița ROSPA0020 Aria de Protecție Specială Avifaunistică

Cheile Nerei – Beușnița Prigor - - Estică Caraș Severin Teregova - -

Mehadica - - Carașova - -

Goruia - - Anina E Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița

ROSCI0031 Situl de Importanță Comunitară Cheile Nerei – Beușnița

ROSPA0020 Aria de Protecție Specială Avifaunistică Cheile Nerei – Beușnița

2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate Zonarea internă a parcului național s-a fundamentat în baza unui studiu și a următoarelor principii:

Obiectivele primare se aplică pe minim 75% din suprafaţa parcului național (IUCN). Crearea unei zone centrale (nucleu) pentru asigurarea cu eficiență a conservării habitatelor,

speciilor, zonelor de sălbăticie și cvasivirgine. Eliminarea fragmentării zonelor de importanță majoră desemnate legal sau propuse în studiul de

fundamentare (rezervații integrale, rezervații naturale, rezervații științifice, zone de conservare specială).

Zona centrală are ca obiective:


18,04%

29,63%51,96%

0,37%

Ponderea suprafețelor zonării interne

Zonă cu protecție strictă

Zonă de protecție integrală

Zonă de conservare durabilă

Zonă de dezvoltare durabilă

funcționarea în stare naturală, fără intervenție umană a ecosistemelor terestre, acvatice și subterane.

Activități de cercetare, educație și turism cu intensitate redusă. Zona periferică are ca obiective:

funcționarea în stare semi-naturală, cu intervenție umană redusă a ecosistemelor terestre, acvatice și subterane.

Activități de cercetare, educație și turism cu intensitate medie sau mare. Construcții incluse în intravilanele existente la data stabilirii limitelor parcului național (2003)

sau construcții care servesc scopului PN, conform legii. Tipuri de zone Nr. Zona principală Zona Sub-zona 1 Zona centrală Zonă cu protecție strictă -

Zonă de protecție integrală - 2 Zona periferică Zonă de conservare durabilă Primul rând de parcele întregi

Construcții existente Zonă de dezvoltare durabilă -

Suprafețele și ponderea zonării interne

Nr. Zona

principală Sprafață

(ha) % Zona

Sprafață (ha)

%

1 Zona centrală 17.299 47 Zonă cu protecție strictă 6.546 18 Zonă de protecție integrală 10.753 29

2 Zona periferică 18.857 53 Zonă de conservare durabilă 18.857 50 Zonă de dezvoltare durabilă 135 3

Vecinătatea (buffer zone) Vecinătatea parcului național a fost stabilită pe baza următoarelor amenințări:

Poluarea apei o Riscul poluării corpurilor de apă de suprafață din surse situate în afara PN o Riscul poluării corpurilor de apă subterană în zonele carstice din surse situate în afara

PN. Poluarea aerului și solului

o Riscul poluării aerului și solului din surse situate în afara PN

Poluare fonică o Riscul poluării fonice din surse

situate în afara PN Fragmentarea continuității structurii

habitatelor de pădure.


2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Parcul Național Semenic – Cheile Carașului include integral 1 Rezervație Științifică, 1 Monument al Naturii, 5 Rezervații Naturale, 1 Sit de Importanță Comunitară, 1 Sit de importanță Avifaunistică Nr. Denumirea Ariei Categoria IUCN Ha Suprapunerea

cu PN 1 Peștera Rasuflatoarei Rezervatie Stiintifica, I IUCN 1,1 Integral 2 Peștera Popovăț Monument al Naturii, III IUCN 0,1 Integral 3 Cheile Carașului Rezervatie Naturala, IV IUCN 3.028,3 Integral 4 Cheile Gârliștei Rezervatie Naturala, IV IUCN 517,0 Integral 5 Buhui-Mărghitaș Rezervatie Naturala, IV IUCN 979,0 Integral 6 Izvoarele Carașului Rezervatie Naturala, IV IUCN 578,0 Integral 7 Izvoarele Nerei Rezervatie Naturala, IV IUCN 5.028,0 Integral 8 Bârzăvița Rezervatie Naturala, IV IUCN 3.406,9 Integral 9 Peștera Comarnic Rezervatie Naturala, IV IUCN 0,1 Integral 10 Peștera Buhui Rezervatie Naturala, IV IUCN 0,1 Integral 11 Peștera Exploratorii 85 Rezervatie Naturala, IV IUCN 15,0 Integral


2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geologie Structura geologică a părții vestice din Carpații Meridionali are la bază importanta încălecare a Pânzei Getice peste Autohtonul Danubian. Perimetrul de referință este caracterizat în partea vestică de rocile sedimentare ale sinclinalului Reșița – Moldova Nouă și în partea estică de rocile magmatice și metamorfice.

Petrografia regiunii

Munții Semenic sunt formați din șisturi cristaline intens metamorfozate, predominând cele mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existând cu totul limitat în partea centrală a regiunii. Şisturile cristaline mezometamorfice aparţin seriei de Sebeş-Lotru, denumită regional seria de Timiş, iar cele epimetamorfice, seriei de Miniş. Rocile eruptive, aparţin domeniului getic si celui danubian, sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca şi Lindenfeld – Buchin întâlnite şi în perimetrele vârfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeea şi prin corpurile mai mici de granodiorite şi tonalite de la Slatina –Timiş, vârsta lor fiind paleogenă. Cristalinul getic din Masivul Semenic se caracterizează prin cute mari, drepte şi relativ simetrice, desfăşurate paralel cu direcţia catenei muntoase. Munţii Aninei sunt formaţi din şisturi cristaline peste care sunt dispuse discordant rocile sedimentare (calcare, marne, gresii) ce formează sinclinoriul Reşiţa-Moldova Nouă, puternic cutat şi tectonizat. Sinclinoriul reprezintă cea mai mare suprafață calcaroasă compactă din România având cca. 800 km2. La est de această structură, cu o suprafață de cca. 10 km2 este sinclinalul Izvoarele Carașului. Formaţiunile geologice sunt constituite din roci magmatice, metamorfice şi sedimentare, aparţinând domeniilor getic şi danubian, parautohtonului de Severin şi depresiunilor posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebeş – Turnu Ruieni – Armeniş – Teregova – Luncaviţa, geticul încalecă spre est domeniul danubian. Mai jos sunt prezentate succint rocile sedimentare, importante pentru dezvoltarea carstului și peșterilor (Bucur I., 1997 ).

Formaţiunea de Reşiţa (Carbonifer) 1.Membrul de Doman. Această unitate reprezintă un complex brecios-conglomeratic gros de 100 - 300 m. În partea inferioară este format doar din brecii grosiere. Acestea trec progresiv în alternanţe de conglomerate şi brecii cu elemente tot mai mărunte spre partea superioară. Nu au o stratificaţie evidentă. Elementele sunt formate exclusiv din şisturi cristaline şi sunt prinse într-o matrice fină provenind de asemenea din roci cristaline. 2.Membrul de Lupacu Bătrân. Acest membru reprezintă complexul conglomeratic-grezos, gros de 200 - 400 m. În partea inferioară predomină bancurile mai groase de conglomerate şi brecii cu elemente de dimensiuni medii, cu intercalaţii subţiri de microconglomerate, gresii grosiere şi argile grezoase. În partea superioară predomină gresiile silicoase sau calcaroase, în bancuri metrice, cu intercalaţii decimetrice de conglomerate, microconglomerate, argile grezoase cu resturi de flora, argile cărbunoase şi strate de cărbune. 3.Membrul de Lupac reprezintă complexul grezo-argilos, gros de 150-300 m. Partea inferioară este predominant grezoasă, pe cand cea superioară este predominant argiloasă, cu sferolite feruginoase. În cadrul acestei succesiuni este cuprins şi complexul cărbunos.

Formatiunea de Şteierdorf cu trei membrii:


1.Membrul Conglomeratic de Budinic (Hettangian pro parte) este reprezentat prin rudite, arenite, lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră (Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc.) şi microfloră (Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii, etc.) 2.Membrul Grezos de Valea Terezea (Hettangian pro parte-Sinemurian) este reprezentat prin rudite, arenite, lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră (Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc.) şi microfloră (Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii, etc.) 3.Membrul Argilitic de Uteriş (Pliensbachian) este alcătuit din argilite bituminoase cu rare resturi de macroflora şi cu o relativ bogată asociaţie de microfloră, specii semnificative pentru varstă (prin debutul lor în Pliensbachian) fiind Foveosporites multifoveolatus, Callia-llasporites dampieri, Perinopollenites elatoides.

Formaţiunea Marnelor de Dealul Zanei (Toarcian - Callovian inferior) - marne cu lumasele de lamellibrachiate (frecvente corbule mici) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum, Grammoceras fallaciosum şi Hildoceras bifrons (Toarcian), marne şi marnocalcare cu Leioceras opalinum, Ludwigia murchisonae, Graphoceras concavum (Aalenian), Gervillia lance-olata, Ostrea acuminata (Bajocean), Bositra buchi, Delecticeras delectum şi Clydoniceras discus (Bathonian), marnocalcare cu concretiuni de calcare grezoase cu Macrocephallites macro-cephallus (Callovian inferior).

Formaţiunea Calcarelor de Gumpina (Callovian mediu) - calcare grezoase silicioase, în bază cu un nivel cu elipsoizi de silice, cu Reineckeia anceps.

Formaţiunea Marnocalcarelor de Tămaşa (Callovian superior-Oxfordian inferior) – marnocalcare grezoase cu Kosmoceras duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras perar-matum şi Arisphinctes plicatilis.

Formaţiunea Calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior -Kimmeridgian inferior) – calcare cu interstratificaţii silicoase cu Colomisphaera fibrata.

Formaţiunea Calcarelor de Brădet (Kimmeridgian superior – Tithonian inferior) – calcare nodulare cu Aspidoceras acanthicum, Physodo-ceras cyclotum, Subplanitoides contuguus, Virgatosimoceras rothpletzi etc., Carpistomiosphaera malmica. Tithonianul superior – este inclus în partea inferioara a Calcarelor de Marila – calcare micritice cu Crassicollaria.

Formaţiunea Calcarelor de Marila (Berriasian inferior şi mediu) – calcare micritice cu Pseudosubplanites grandis, Spiticeras (Negreliceras) paranegreli, Calpionella alpina şi C.elliptica. În partea terminală prezintă o alternanţă de calcare şi marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata şi Berriasella callisto, sau intercalaţii de calcare şi marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata şi Berriasella callisto, sau intercalaţii de calcare alodapice cu Protopeneroplis ultragranulata.

Formaţiunea Marnelor de Crivina, (Berriasian superior - Valanginian su-perior pro parte) – marne şi marnocalcare cu o bogată asociaţie de amoniţi dintre care cei mai importanţi sunt Thurmanniceras pertransiens, Th. Thurmanni, Bochianites neocomiensis, Kilianella roubaudiana şi Saynoceras verrucosum. În partea de vest a zonei (Ilidia) Marnele de Crivina conţin intercalaţii de calcare alodapice cu Feurtillia frequens şi Macroporella praturloni. Vârsta demonstrată de amoniţi este susţinuta şi de asociaţia de calpionellide: Calpionellopsis simplex, C. oblonga şi Calpionellites darderi.

Formaţiunea Calcarelor de Plopa, (Valanginian superior pro parte – Aptian), cu doi membri: 1.Membrul Calcarelor de Valea Lindinei, (Valanginian superior pro parte-Hauterivian) – micrite şi pelmicrite cu frecvente accidente silicoase cu amoniţi (Olcostephamus astierianus, O. cf. filosus, O.cf. scissus şi Acanthodiscus radiatus), foraminifere hemipelagice (Montsalevia salevensis, Haplophragmoides joukowskyi, Spirilina italica) şi calcisfere (Cadosină fusca cieszynica, Stomiosphaera achinata). Sunt depozite cu caractere asemănătoare celor depuse în


zona de taluz şi la baza acestuia, ce fac trecerea spre depozitele de platformă carbonatică ale Barremian-Aptianului. 2.Membrul Calcarelor de Valea Nerei (Barremian inferior) - calcare în bancuri masive, predominant bio-acumulate, uneori cu corali, hidrozoare / stromatoporoidee rare şi pachiodonte, cu o bogata asociaţie de foraminifere şi alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic sunt: Paracoskinolina? Jourdanensis, Cribe-llopsis thieuloyi, Paleodictyoconus cuvillieri, Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii şi S. melitae.

Formaţiunea Calcarelor de Valea Minişului (Barremian superior-Gargasian) - calcare bio – acumulate cu intercalatii marnoase, cu Toucasia carinata, T. compresa, Requienia cf. gryphoides, Cladocoropsis cretacica, Salenia prestensis, Heteraster oblongus, Terebratula sella, Trochonerita mammaeformis şi o bogată ascociaţie de foramifere şi alge calcaroase. Dintre foramifere, cu importanţă deosebită sunt orbitolinidele: Paracoskinolina maynci, Paleodictyoconus arabicus, Palorbi-tolina lenticularis, Praeorbitolina cormyi, Orbitolina (Mesorbitolina) gr. parva-minuta O.(M) subconcava şi O.(M.) texana, la care se adaugă Neotrocholina friburghensis. Dintre alge, Heteroporella Tominae are o repartiţie restransă doar la această entitate litostratigrafică.

Calcarele de Valea Nerei şi Calcarele de Valea Minişului sunt depozite de platformă carbonatică ce alcătuiesc în ansamblu un un sistem biosedimentar urgonian.

Formaţiunea Gresiei de Gura Golumbului, (Clansayesian superior – Albian) - gresii glauconitice cu intercalaţii subţiri de argile grezoase şi rare bancuri de calcare grezoase, cu amoniţi: Hypacanthoplites cf. multispinatus, Douvilleiceras mamma-latum, Hoplites aff. Escragnolensis, H. cf. Radimnei, Albianul apare într-un facies calcaros grezos (Formaţiunea Calcarului gresos de Radimna) cu Paraphyllum primaevum.

Sedimentarul neozoic stă transgresiv peste unităţile tectonice formate anterior şi este reprezentat printr-o gamă largă de formaţiuni - argile, marne, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, etc. Ponțianul se află situat pe marginile zonelor depresionale, depăşind transgresiv toate celelalte depozite neogene, fiind constituit din argile şi argile nisipoase.

Cuaternarul este prezent la periferia masivului, în sectoarele depresionare, pe sectoare de versanţi, unele interfluvii joase şi în cadrul văilor: pleistocenul inferior, alcătuit din pietrişuri, nisipuri şi argile, ce formează complexul stratelor de Cândeşti; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide, iar pleistocenul superior prin pietrişuri nisipuri şi argile roşcate. Holocenul inferior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri clădind, mai ales, prima şi a doua terasă a râurilor, în timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviu-nilor luncilor şi albiilor minore.

Rocile din perimetrul de referință sunt magmatice, metamorfice și sedimentare. Caracteristicile lor sunt prezentate mai jos:

Tectonică Structura geologică complexă s-a realizat în decursul ciclurilor tectonice prebaicalian, baicalian, hercinic şi alpin. În ciclul tectonomagmatic au fost cutate şi metamorfozate şisturile cristaline din estul regiunii. Ciclului tectonomagmatic bai-calian îi aparţine la vest şi sud cristalinul proterozoic superior de Locva cu o structură anticlinală mai importantă, situată în zona mediană şi cîteva structuri secundare paralele. Mişcările hercinice sunt puse în evidenţă de transgresiunea Carboniferului şi lipsa Permianului care pledează pentru existenţa unei perioade de exondare la sfârşitul acestor mişcări. Începutul mişcărilor alpine este legat de transgresiunea Liasicului şi cele din timpul Jurasicului, Oxfordianului, Albianului. Efectul acestor mişcări a imprimat depozitelor sedimentare o structură foarte complexă, exprimată prin linii de dislocaţie cu plane de încălecare şi prin cute aplecate sau cu un flanc laminat. Faliile şi cutele cu amploare regională sunt: Sinclinalul valea Domanului-Ilidia, Falia Polom, Anticlinalul


Polom, Sinclinalul Brădet-Moldova Nouă, Falia Valea Anina, Anticlinalul Anina, Falia Celnic, Falia Colonovăţ, Falia Prolaz, Sinclinalul Buhui, Falia Cereşnaia, Falia Comarnic, Sinclinalul Colonovăţ - Moldoviţa, Anticlinalul Comarnic - Pleşiva.

2.2.2. Relief şi geomorfologie 2.2.2.1. Unităţi de relief Perimetrul de referință face parte din Munții Aninei – zona vestică și Munții Semenic – zona estică.

Relieful este de deal și munte, străbătut de numeroase văi. Altitudinea minimă este de 190 m în valea Carașului iar altitudinea maximă este de 1.446,9 m în Vârful Gozna. Principalele vârfuri de pe culmi în masivul Semenic sunt: Vârful Păroasa Mare 1268,0 m, Tâlva Nergănița Mare 1363,5 m, Nergănița Mică 1220,7 m, Flămânda 1024,0m, Vârful Gozna 1.446,9 m, Vârful Semenicului 1446,4 m, Piatra Nedeii1436,7 m, Dealul Căpățâna 1330,7m, Cracu Lung 1244,1 m, culmea Mare 1193,5 m, Dealul scaloaiei 918,5 m. Principalele vârfuri de pe culmi, în masivul Aninei, sunt: Dealul Piatra Albă 752,5 m, culmea Certej 955,3 m, Vârful Poiana Beții 866,7 m, Culmea Rășpițel 888,2 m, Dealul Jervan 871,5 m, Poiana Rusului 1023,0 m, Cracu Ferigii 905,7 m, Dealul Segran 743,0 m, Dealul Gabrova 772,6 m, Cioaca cu Apă 595,1 m, Navesu Mare 668,0 m, coveliște 753,9 m, Culmea Cereșnaia 771, 5 m, Culmea Șestului 751,2 m, La Mese 823,5 m, Dealul Trei Movile 926,9 m, Dealul Zabăl 685,8 m, Vârful Muchii (Pașac) 592,3 m, Dealul Socolovăț 783,2 m, Dealul Straja 715,6 m, Colonovățul Mic 778,6 m, Dealul Colonovăț 812,0 m, Dealul Frumos 832,2 m, Dealul Zabăl 561,3 m, Dealul Dobrâvârc 596,3 m, La Păulă 654,3 m, Dealul Moghilița 651,0 m, Tâlva Lupului 692,5 m, Dealul Mociur 686,0 m, Dealul Golaș 495,1 m, Dealul Moghila 680,8 m. În structura de ansamblu a perimetrului de referință, se distinge înclinarea generală de la est - masivul Semenic la vest – munții Aninei iar aliniamentul culmilor principale de la nord-nord est la sud-sudvest..

O notă specifică o imprimă peisajului geografic pantele, cu valori de 1-10º în cuprinsul suprafețelor de nivelare, 15-35º în cadrul versanților și mai mari de 40º pe abrupturile petrografice.

Acolo unde eroziunea a intervenit cu intensitate pronunţată şi continuă, s-au desfăşurat procese de ierarhizare şi organizare a reţelei hidrografice. Relieful structural este clar reprezentat prin forme de detaliu şi în peisajul geomorfologic.

Complexitatea genezei şi evoluţiei reliefului Masivelor Anina - Semenic rezidă din numeroase modificări cantitative şi calitative, a căror rezultantă o constituie peisajul geomorfologic actual.

Trăsăturile tectonice şi structurale au dat acestei regiuni forma unui masiv flancat mai pronunţat spre est şi mai lent spre vest, unde denivelările prin abrupturi individualizează inegal şi concentric, dar cu înclinări diferite pe direcţii.


Nr Altitudine m

1 Minim 200

Mediu 823

Maxim 1.446

Nr Unitate de relief Procent ocupare

1 Munţii Semenicului 35%

2 Munții Aninei 65%

Nr Treapta

hipsometrică

Procent ocupare

%

1 200-500 15

2 500-1000 60

3 1000-1500 25


2.2.2.2. Expoziţia versanţilor Cea mai mare parte a versanților (51%) prezintă expoziţie cu componentă nordică (NE, NV, N) în timp ce expoziţiile sudice (SE, SV, S) însumează 38%.

Nr Expoziţia Pondere expoziţie

1 N 10

2 NE 3

3 E 6

4 SE 27

5 S 8

6 SV 3

7 V 5

8 NV 38

2.2.2.3. Pante În Munții Aninei, platourile carstice au pante reduse între 0-10 grade iar versanții cheilor au pante accentuate între 50 și 90 de grade În Munții Semenicului, suprafețele de nivelare au pante între 0-10 grade iar versanții au pante de până la 50 grade. 2.2.2.4. Geomorfologie Geomorfologia diferă în funcţie de factorul petrografic, structural și tectonic al fiecărei zone, însă se poate face o diferenţiere generală având în vedere că Munţii Semenicului sunt formaţi din şisturi cristaline şi roci eruptive, iar Munţii Aninei din roci carbonatice. În aceste roci carbonatice s-a dezvoltat o carstificare pronunţată, atât la nivelul solului cât şi în subteran spre deosebire de zona unde rocile impermeabile au permis o modelare mai redusă.

Morfologia terestră Morfologia Munţilor Semenic este caracterizată de suprafaţa de nivelare Semenic situată la altitudinea medie de 1.400 m de unde coboară culmi principale pe direcţia NNE-SSV şi culmi secundare pe direcţia NNV-SSE ajungând la altitudini cuprinse între 360 m şi 850 m. Platoul montan este delimitat de vârfurile: Semenic 1446 m, Gozna 1446 m, Piatra Nedeii 1436 m. Reţeaua hidrografică principală este orientată pe aceleaşi direcţii ale structurii NNE-SSV şi este formată din râul Bârzava, pârâul Nera, pârâul Nergăniţa, pârâul Poneasca, pârâul Semenicului. Formele morfologice întalnite sunt: microdepresiuni nivale, ogaşe de torent, râpe de obârşie, rigole, martori de eroziune, aglomerări de pietre.


Morfologia Munţilor Aninei este caracterizată de prezenţa unor culmi şi văi longitudinale, conforme cu structura geologică, orientate NNV – SSE. Cele mai importante culmi situate una în prelungirea celeilalte la altitudinea medie de 900 m, sunt: Culmea Certej, Culmea Răşpiţel, Culmea Puşcaşul Mare, Culmea Cracul Ferigii. Din această culme formată pe şisturi cristaline, altitudinea coboară spre vest, fiind caracteristic relieful carstic. Principalele dealuri sunt Dl. Cuptoare 666 m, Dl. Gabrova 772 m, Dl. Covelişte 753 m, Dl. Trei Movile 923 m, Dl. Paşac 583 m, Dl. Socolovăţ 783 m, Dl. Straja 715 m, Dl. Moghila 680 m şi se continuă cu platouri carstice cu energie mare de relief în care s-au format câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, avene: Sodol, Cârnopole, Zabăl, Cioploaia, Ravniştea Mică, Ravniştea Mare, Cireşnaia, Colonovăţ, Cârneală. Aceste platouri sunt străbătute de chei şi văi carstice active sau temporar active: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Sodol, Valea Comarnic, Valea Raicovacea, Valea Şereniac, Valea Buhui, Valea Jejniţa, Valea Mare. Principalele forme exocarstice, de mari dimensiuni şi întindere sunt:

Chei: Cheile Caraşului 19 Km lungime, Cheile Gârliştei 9 km lungime, Văi carstice: Şereniac, Raicovacea, Buhui, Comarnic, Râul Mare, Sodol, Cascade: Raicovacea, Peştera Cioploaia, Peştera Izvor, Ţolosu, Socolovăţ, Covelişte. Platouri de doline (doline izolate, văi de doline, uvale): Sodol, Cârnopole, Ravniştea Mică,

Ravniştea Mare, Cireşnaia, Maial. Câmpuri de lapiezuri: Dl. Gabrova, Cioaca Mare, Zaglavac, Socolovăţ, Navesul Mare. Pereţi calcaroşi: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Sodol, Izvoarele Caraşului, Buhui. Ponoare: Valea Sodol, Raicovacea, Iabalcea, Colonovăţ, Cârneală. Izbucuri: Sodol, Capul Baci, Nuci, Peştera Izvor, Peştera Ţolosu, Racoviţă, Ponicova, Ferecul

Brazilor, Izbucul Caraşului. Sisteme hidrocarstice: Raicovacea-Şereniac-P. de după Cârşă, P. Drăgoina-P. Gaura Turcului,

Poiana Gropii, P. Ţolosu, P. Exploratorii-P. Racoviţă, P. Comarnic, P. Popovăţ, Colonovăţ-P. Buhui, Cârneală-Izbucul Caraşului, Cârneală-Ferecul Brazilor

Depuneri de travertin: Sodol, Izbucul Caraşului, Valea Buhui. Munţii Aninei, în zona nordică a Sinclinoriului Reşiţa – Moldova Nouă sunt dezvoltate majoritatea formelor exocarstice rezultate în urma proceselor complexe de excavare şi umplere. Caracteristica formelor de relief o constituie platourile calcaroase cu doline, uvale, câmpuri de lapiezuri, străbătute de văi active cu versanţi abrupţi la baza cărora sunt numeroase peşteri şi izvoare cu debite medii de 50 l/s.

Formele depresionare Lapiezurile ocupă mari suprafeţe pe versanţi şi platouri în zone împădurite şi neîmpădurite.

Răspindire Tipul Locul lapiezuri izolate caneluri Sodol, Dl. Groapa Iepii, Dl. Cârnopole, Dl. Golaş. lapiezuri izolate camenite Dl. Pinului, Dl. Naveşu Mare lapiezuri izolate lapiezurile

cavernoase Dl. Ursului, Dl. Colonovăţ.

lapiezuri izolate lapiezurile rotunjite

Dl. Cornişu Mare, Dl. Padina Seacă, Dl. Cioaca cu Apă, Platoul Iabalcea, D. Cioploaia, Dl. Repciun, Dl. Tâlva Lupului, Dl. Cireşnaia, Dl. Moşneagului

câmp de lapiezuri

lapiezurile cavernoase

Dl. Cuptoare, Dl. Zabăl, Dl. Deseleac, Dl. Ravnişte, Dl. Moghila

câmp de lapiezuri

lapiezurile rotunjite

Dl. Piatra Albă, Dl. Padina Gropii, Dl. Cârnopole, Dl. Zaglavac, Dl. Bucitina, Dl. Moghila, Dl. Cracu Ferigii.

câmp de lapiezurile de Dl. Cioaca Mare


Răspindire Tipul Locul lapiezuri diaclază câmp de lapiezuri

lapiezurile aşchioase

Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Dl. Corniş, Dl. Gabrova, Dl. Socolovaţ, Dl. Covelişte.

Dolinele sunt prezente pe mari suprafeţe, cu excepţia zonei Gârlişte. In restul teritoriului predomină văile de doline care pot ajunge la 2,5 km lungime.

Răspindire Tipul Locul doline izolate prăbuşire Dl. Cioaca Mare, Dl. Cioploaia doline izolate Conice/asimet

rice Dl. Piatra Albă, Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Dl. Gabrova, Dl. Cârnopole, Dl. Paşac, Dl. Socolovăţ, Dl. Moghila, Dl. Ravniştea mică, Dl. Ravniştea mare, Dl. Naveşu Mare, Dl. Mărghitaş, Dl. Cireşnaia, Dl. Colonovaţ, Dl. Moşneagului

văi de doline Conice/asimetrice

Dl. Piatra Albă, Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Dl. Gabrova, Dl. Cărnopole, Dl. Paşac, Dl. Socolovaţ, Dl. Moghila, Dl. Ravniştea mica, Dl. Ravniştea mare, Dl. Navesu Mare, Dl. Mărghitaş, Dl. Cireşnaia, Dl. Colonovăţ, Dl. Moşneagului

Uvale conice Dl. Cuptoare, Dl. Groapa Iepii, Dl. Stocic, Dl. Colonovaţu mic, Dl. Colonovaţu mare, Dl. Cireşnaia

Văile principale sunt dezvoltate transversal pe structura calcaroasă, iar spre ea converg văile oarbe şi văile în fund de sac. Văile transversale şi cele în fund de sac au în versanţi numeroase izvoare în schimb ce văile oarbe sunt caracterizate de curgeri ale apelor temporare, cu numeroase pierderi de tip ponor sau sorb.

Aspect Tipul Locul chei transvrsale Cheile Caraşului, Comarnic, Buhui, Cheile Gârlişte văi oarbe Poiana Gropii, Romanovăţ, Ponicova, Popovăţ, Roşu, Cârneală văi în fund de

sac Izv. Caraşului, P. Buhui,

Formele orizontale Carstoplenele sunt forme rare ce pot fi întâlnite doar în trei locuri pe suprafeţe restrânse.

Doline Lapiezuri Acoperire Locul Conice Rotunjite/îngro

pate Pădure Colonovaţ

Conice Rotunjite/îngropate

Pădure Cereşnaia

Conice Rotunjite/îngropate

Pădure Ravniştea Mare

Formele pozitive Formele pozitive de tip pereţi calcaroşi sunt situate de regulă în versanţii văilor Caraş, Gârlişte, Buhui dar pot fi şi izolati in versanţii cu declivitate mare a unor dealuri.

Răspindire Tipul Locul izolaţi Pereţi verticali Dl. Cuptoare izolaţi Pereţi verticali V. Râul Mare izolaţi Pereţi verticali Dl. Piatra Albă izolaţi Pereţi verticali Dl. Pinului izolaţi Pereţi verticali Dl. Padina Seacă izolaţi Pereţi verticali Cleanţul Comarnic


Răspindire Tipul Locul izolaţi Pereţi verticali Jervani izolaţi Piloni Dl. Socolovaţ grupaţi Pereţi verticali Cheile Caraşului grupaţi Pereţi verticali Cheile Gârliştei Munţii Semenic au forme de relief puţin spectaculoase, fiind caracterizaţi de o reţea hidrografică densă cu culmi domoale şi suprafeţe de nivelare mari. Formele depresionare Taffonii sunt izolaţi, prezenţi în sectorul nordic şi sudic al Semenicului.

Răspindire Tipul Loculizolată Alveole Vf. Semenicului - Og. Gărânei, Vf. Gozna – Og. Dignacea,

Rotunda, Capu Muntelui – Cracu Pietros Microdepresiunile nivale sunt rare, răspândite pe culmi şi platouri ce ocupă suprafeţe mici.

Răspindire Tipul Locul Culme Microdepresiune nivală Păroasa, Rotunda Platou Circuri Nera, Nergăniţa Văile sunt constituite dintr-o reţea ampla radiculară de ogaşe, râpe şi rigole situate în jurul masivului central Semenic.

Aspect Tipul Locul vale Ogaş de torent Og. Gozna, Og. Băile Mici, vale Râpă de obârşie Og. Zănoaga, Og. Vadu Rău, Og. Grădişte vale Rigole Dl. Păroasa, Dl. Tâlva, Dl. Dignacea, Cracu Pietros,

Cracu Prinţului, Culmea Mică Formele orizontale Suprafeţele de nivelare ocupă suprafeţe de până la 15 kmp şi sunt structurate pe trei trepte altitudinale.

Forme negative

Forme pozitive Acoperi

re Locul

Alveole, circuri martori de eroziune, aglomerări de pietre

Păşune Suprafaţa de nivelare Semenic

- - pădure Suprafaţa de nivelare Nergana - - pădure Suprafaţa de nivelare Tomnacica-Cîrja Formele pozitive Formele de dezagregare se întâlnesc doar pe principalele vârfuri situate la altitudinea medie de 1400 m şi sunt caracteristice golului montan Semenic.

Răspindire Tipul Locul Izolată cueste Vf. Semenic, Piatra Nedeii Izolată martori de

eroziune Vf. Tâlva, Vf. Păroasa, Vf. Semenic, Vf. Gozna, Vf. Piatra Nedeii, Tâlva Prinţului

Formele de acumulare şi solifluxiune sunt prezente grupat, pe suprafeţe relativ mici, în zona de nivelare Semenic.

Răspindire Tipul Locul Grupat aglomerări de pietre Vf. Semenic


Răspindire Tipul Locul Grupat aglomerări de pietre Vf. Gozna Izolat aglomerări de pietre Băile Grupat muşuroaie înierbate Culmea Mică Izolat Alunecări de teren Vf. Păroasa


Morfologia subterană În perimetrul de referință din totalul de peste 803 de cavități, 19 cavități (17 peșteri și 2 avene) au o dezvoltare mai mare de 500m. Morfologia cavităților are două caracteristici majore.

Peşteri de mici dimensiuni situate în versanţii văilor şi avene cu adâncimi mici situate în zonele de platouri: Sodol, Cheile Caraşului, Valea Comarnic, Platoul Cârnopole, Platoul Cârneală, Cheile Gârliştei.

Peşteri şi avene mari cu pasaje inactive şi active, ce reprezintă sisteme carstice complexe, au în componenţă galerii, puţuri, hornuri, săli unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mari dimensiuni (P. Gaura Turcului, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P. Ţolosu, P. Comarnic, P. Exploratorii 85, P. Buhui, P. din Valea Seacă, P. c u Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra, P. de la Găuri, P. nr. 3 de la Cârneală, Av. din Poiana Gropii, Av. Albastru, Av. Cioaca Mare, Av. din Dolină);

Din punct de vedere al dezvoltării galeriilor, se disting trei clase de cavități:

Cavităţi mici cu dezvoltare între 5 şi 50 m, în procent de aproximativ 70 %. Cavităţi medii cu dezvoltare între 50 şi 500 m în procent de aproximativ 25 %. Cavităţi mari cu dezvoltare > 500 m în procent de aproximativ 5 %.

În cele 9 bazine carstice, au fost inventariate 803 cavități, din care 75% sunt peșteri și 25% avene.

Bazinul speologic T

otal

ca

vităţi

Peş

teri

Ave

ne

2233 Valea Miniş 3 3 0 2236 Gârlişte 84 77 7 2237 Buhui – Luca 103 89 14 2238 Versantul stâng al Cheilor Caraşului 146 123 23 2240 Versantul drept al Cheilor Caraşului 148 136 12 2241 Platoul Iabalcei 28 3 25 2243 Comarnic – Topliţa 99 85 14 2246 Râul Mare 190 58 132 2247 Nermet 2 0 2 Total 803 574 229

Caracterizarea cavităților

Etajare morfo – climatică a carstului: Montan - jos (împădurit), caracteristic Munţilor Aninei şi Domanului.

Poziţionarea reţelelor în unitatea de relief: Culme (Cioaca Mare). Platou (Sodol, Iabalcea, Cârno Polie, Ravniştea, Mărghitaş, Cârneală). Versant (Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Comarnic, Valea Buhui, Valea Râu Mare şi

Izvoarele Caraşului). Vale (Sodol, Comarnic, Buhui, Raicovacea, Valea Mare, Cârneală).

Altitudine Absolută între 190 m (Peștera Izvorul Sfânta Maria) – 890 m (Avenul Cioaca Mare). Relativă între 0 m (Peștera Vidra) – 250 m (Avenul Morții).


Litologie Roci carbonatice masive sau stratificate, biogene - calcare, dolomite, travertine (Avenul de la

Padina Seacă) Roci carbonatice detritice cimentate -conglomerate, gresii (Avenul Ponorul Piatra Albă).

Sedimente Autohtone - calcare, gresii, conglomerate (Peștera Lungă). Alohtone - şisturi cristaline, şisturi cărbunoase (Peștera Gaura Turcului).

Morfometrie Dezvoltare maximă 6.201 m (Peștera Comarnic). Denivelare maximă – 236 m (Avenul din Poiana Gropii). Extensie maximă 1.620 m (P. Țolosu)

Tipul reţelei Galerii unice. Galerii verticale (Av. din Dolină). Galerii detritice (P. de după Cârșă). Galerii labirintice (Av. 8 Martie). Galerii ortogonale (P. Ramonei).

Hidrologie Cavităţi active (Peștera cu Apă din Cheile Gârliștei). Cavităţi inactive temporar (P. Liliecilor). Cavităţi inactive (P. Cuptorul Porcului).

Sistem hidrogeologic Unare (Peștera Lungă). Binare (Peștera Popovăț).

Debite subterane maxim 1.100 l/s (Peștera Buhui).

Climatologie Temperatura între 6,5 °C (Av. Cioaca Mare) – 11 °C (Peștera Galațiului). Tipologie gol

Cavităţi în calcare, comune, cu dimensiuni modeste (Peștera Nopții). Cavităţi de dimensiuni medii, în calcare sau de dimensiuni mici în alte roci (Avenul Cioaca Mare).

Cavităţi de dimensiuni mari în orice rocă (Peștera Popovăț). Reţele complexe, semnificative pentru geneza carstului, mari labirinte freatice, galerii, puţuri sau săli de mari dimensiuni (Peștera Exploratorii 85).

Morfologia golului Fără forme deosebite de eroziune sau coroziune (Peștera Descendentă). Forme de eroziune şi coroziune bine dezvoltate, importante prin dimensiune şi semnificaţie speleogenetică (Peștera de la Capul Baciului).

Forme de excavare remarcabile prin dimensiune, frecvenţă şi varietate (Peștera din Valea Seacă).

Forme de eroziune sau coroziune semnificative pentru interpretarea unei regiuni mai vaste (Peștera Comarnic).

Speleotemele Fără speleoteme (Peștera Hotel Grotă) Speleoteme rare şi comune ca geneză, formă şi dimensiuni (Peștera de la Haldină). Speleoteme comune, dar abundente (Peștera Țapului). Speleoteme comune, abundente şi variate, uneori de mari dimensiuni, formând ansambluri armonioase, cu valoare peisagistică (Peștera Fru-moasă).

Speleoteme remarcabile, rare (crista-lictite, formaţiuni de aragonit sau alte minerale) sau de dimensiuni foarte mari (Peștera Răsuflătoare).


Umplutura (depozitele speleale) Fără depozit notabil (Avenul din Grădină). Depozite cu o semnificaţie strict speleogenetică şi cu grosime mare (Peștera din Valea Topliței). Depozite variate şi interesante, depuneri de minerale rare, posibile depozite paleontologice şi dovezi de locuire (Peștera 2 Mai).

Depozite ce permit cercetări de microstratigrafie, paleontologie, arheo-logie, manifestări de artă preistorică, urme persistente ale trecerii omului primitiv (Peștera Omului).

Mineralogia şi vârsta speleotemelor Din punct de vedere mineralogic, principalele grupe de minerale sunt: carbonaţii (calcit), oxizii şi hidroxizii (gheaţă), fosfaţii. Din punct de vedere morfologic, până în prezent au fost identificate: monocristale (izometrice) şi agregate cristaline (stalactiforme, stalagmitiforme, crustale, sferulitiforme, pulverulente, vermiculariforme). Nu există date disponibile cu privire la vârsta speleotemelor. Evoluţia carstului şi a peşterilor Relieful carstic, consecinţă directă a complexului de procese fizice şi chimice, care apar la interfeţele aer-rocă (exocarst), saturat-nesaturat şi chiar în interiorul zonei saturate (endocarst) prezintă toată gama de fenomene aflate în diferite faze ale evoluţiei. Astfel, linia de evoluţie regresivă vale activă-ponoare-vale seacă-vale de doline este prezent în cvasitotalitatea perimetrului cu roci solubile. În zonele de platou şi culmi se întâlnesc frecvent avenele şi peşterile fosile cu excepţia zonelor unde la contactul calcar-şisturi cristaline s-au format reţele mari funcţionale şi în prezent. În principalele văi (Caraş, Buhui, Gârlişte, Sodol) există o serie de peşteri subfosile/active accesibile şi inaccesibile în diferite stadii evolutive.


2.2.3. Hidrografie Ape de suprafaţă Sursa principală de apă o constituie masivul Semenic, de unde izvorăsc râurile Timiş, Bârzava și Nera, toate cu debite considerabile pe tot parcursul anului. Din munții aninei izvorăște râul Carașul. Bazinul Hidrografic Timiș Cele mai reprezentative râuri sunt Timișul, Bistra, Bârzava și Moravița. Rețeaua hidrografică este formată din 150 cursuri de apă, cu o lungime totală de 2434 km si o densitate de 0,33 km/km2. Suprafața bazinului este de 7310 km2. Traseul urmărit de râul Timiș, prezintă un coeficient de sinuozitate de 2,50 si o pantă medie de 5‰, cu un substrat al albiei format din bolovaniș, pietris, nisip și mâl. Râul Timiș, afluent de ordinul I al Dunarii, izvorăște de pe versantul nord-estic al Munților Semenic, de sub Vârful Semenic (1.446 m), de la altitudinea de 1.400 m. În perimetrul de referință, principalele cursuri de apă sunt pâraiele Grădiște 4,5 km, Molidu 4,5 km și Semenic 8,4 km. O parte din aceste debite sunt transferate prin canalul artificial Murgilă, în bazinul hidrografic Bârzava. Râul Bârzava izvorăște din munții semenic de la altitudinea de 1.190 m, are o lungime de 154 km iar suprafata totală a bazinului de receptie este de 1.202 km2. Prezintă o panta medie de 7 ‰ și un coeficient de sinuozitate medie de 1,50. În cursul său superior cuprins în aria protejată, bârzava are o lungime de 12 km și afluenți principali pâraiele coșului, bârzăvița, păroasa de sus, păroasa de jos, alibeg, pietrosu, izvorul molidului, klauss, dignecea, brții, luță, crumpiri, crivaia, crivaia mică, crivaia mare, gozna, grindești și râul mare. Toate au debite mari și permanente la care se adaugă un aport suplimentar de apă provenit din captarea artificial a bazinului nera și timiș. Bazinul Hidrografic Nera Cele mai reprezentative râuri sunt Nera și Miniș. Cele 36 de cursuri de apă au o lungime totala a rețelei hidrografice de 574 km. Suprafața bazinului de recepție este de 1.380 km2, densitatea medie a rețelei hidrografice este 0,42 km/km2. Râul Nera prezintă o pantă medie de 8‰. și un coeficient de sinuozitate de 2,7 ‰, cu un substrat al albiei format din bolovanis, pietris, nisip si mâl. Râul Nera izvorăște din sudul Munților Semenic, de sub vârful Gozna (1.446 m), la altitudinea de 1.410 m dintr-un important habitat de turbă. Râul Nera are o lungime de 13 km în aria protejată iar principalii afluenți sunt Nergănița, Coșava și Poneasca. O parte din debitul râului Nera este transferat printr-o captare artificială în bazinul hidrografic Bârzava. Bazinul Hidrografic Caraș. Cele mai reprezentative râuri sunt Caraș având o lungime de 79 km pe teritoriul românesc, Buhui, Gârliște, Nermed, Dognecea, Jitin, Ciornovăț, Lișava, Ciclova, Vicinic. Rețeaua hidrografică se compune din 31 de cursuri de apă ce însumează 502 km lungime totală, cu o suprafață de 1.280 km2. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,39 km/km2, cu o pantă medie de 8‰ și un coeficient de sinuozitate de 2,07. Carașul izvorăște din zona nordică a Munților Aninei la altitudinea de 600 m, sub platoul Carstic Cârneală cu o altitudine medie de 800 m. Râul Caraș are o lungime de 50 km în situl Semenic – Cheile Carașului din care 22 km în zona carstică, formând, Cheile Carașului pe o lungime de 19 km. În zona montană/carstică principalii afluenți sunt Buhui, Comarnic, Șereniac și Gârliște. În masivul Anina datorită rocilor carbonatice, reţeaua hidrografică este dezorganizată la suprafaţă şi bine organizată în subteran, caracteristice fiind debitele variabile cu extreme largi.


Datele hidrologice ale râurilor la ieşirea din parcul naţional.

Secţiunea Q minim (mc/s) Q mediu (mc/s) Q maxim (mc/s) Caraş (Caraşova) 0,268 2,070 92,20 Gârlişte (Gărlişte) 0,180 0,908 46,80 Bârzava (Crivaia) 0,130 0,926 24,00 Nera (Pătaş) 0,390 1,740 8,74

Bazinul hidrografic Bârzava

Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q (l/s) Caracter Og. 2 Permanent Og. 2 Permanent Og. Rasoliţei 3 Permanent Og. Bârzaviţa 20 Permanent Og. Beţii 5 Permanent Og. 5 Permanent Og. Crivaia Mare 15 Permanent Og. 2 Permanent Og. Certej 15 Permanent Og. 1 Permanent Og. Grindeşti 10 Permanent Og. Alibeg 10 Permanent - - Permanent Og. 3 Permanent - - Permanent Og. 5 Permanent - - Permanent Og. 2 Permanent - - Permanent Og. Băile Mici 20 Permanent - - Permanent Og. Băile Mari 20 Permanent - - Permanent Og. Dignacea 15 Permanent - - Permanent Og. Bolnovăţ 15 Permanent - - Permanent Og. Gozna 25 Permanent - - Permanent Og. Văliug 10 Permanent

Bazinul hidrografic Râul Mare (Bârzava)

Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q(l/s) Caracter - - - Og. Sodol 5 Perm/temp

Bazinul hidrografic Caraş

Afluent dreapta Q (l/s) Caracter Afluent stânga Q (l/s) Caracter V. Buhui 150 Permanent V. Izvor 10 Permanent Og. Razdolie - Temporar V. Izvor 10 Permanent V. Raicovacea 1 Temporar V. Izvorul Mare 25 Permanent - - - Og. Rusului 20 Permanent - - - Og. Moş Alexe 20 Permanent - - - Og. Grădeţ 1 - Temporar - - - Og. Grădeţ 2 5 Permanent - - - Og. Naves 10 Permanent - - - Pr. Comarnic 150 Temporar - - - Og. Padina - Temporar

Bazinul hidrografic Şereniac (Caraş)

Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q (l/s) Caracter V. Budinic 1 Permanent Og. Prislop - Temporar

Bazinul hidrografic Gârlişte (Caraş)

Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q (l/s) Caracter Og. Schluht 45 Permanent Pr. Celnicu Mare 5 Permanent


V. Mare 20 Permanent Og. Vieru Mare - Temporar - - - Og. Vieru Mic - Temporar - - - Pr. Celnicu Mic 2 Permanent - - - V. Jejnita 5 Permanent

Bazinul hidrografic Timiş

Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q (l/s) Caracter - - - Og. Grădişte 20 Permanent - - - Og. Molidu Mare 40 Permanent - - - Og. Demel 10 Permanent - - - V. Semenic 80 Permanent

Bazinul hidrografic Nera Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q (l/s) Caracter Og. Poiana Mare 25 Permanent Og. Begului 25 Permanent V. Nerganiţa 100 Permanent V. Coşava 50 Permanent

Bazinul hidrografic Poneasca (Miniş)

Afluent stânga Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Q (l/s) Caracter Og. Cracu Lung 20 Permanent Og. Puşcaşului 15 Permanent Og. Mare 10 Permanent Og. Ferigii 10 Permanent Og. Alibeg 25 Permanent Moşneagului 30 Permanent Og Scaloaiei 10 Permanent - - -

Lacuri În interiorul parcului există 3 lacuri artificiale din care unul subteran situat în Peştera Buhui, toate cu volume mici de apă. În vecinătatea parcului, în zona nordică au fost construite două baraje respectiv Gozna şi Trei Ape în vederea asigurării cu apă necesară Municipiului Reşiţa. Lacuri antropice în parc

Numele Râul UAT Lac (km) V

mil mcS

ha Baraj

Afl. L l H An Tip L l

Buhui Buhui Anina 1,10 0,070 0,008 0,500 9,008 Arocament 60 40 4 pâraie Peştera Buhui

Buhui Anina 0,06 0,008 0,002 0.00000096

0,0701884 Arocament 10 4 -

Mărghitaş

Buhui Anina 0,25

0,060 0,008 0,200 4,0001940 Beton 15 4 -

Lacuri antropice în vecinătatea parcului

Numele Râul UAT Lac (km) V

Mil mc

S Ha

Baraj Afluent

L l H AN Tip L h

Gozna Bârzava Văliug 2,3 0,25 0,04511,997 66,2 1953 Arocament 175 50Crivaia Mare, Crivaia Mică, Grindeşti

Trei Ape Timiş Brebu Nou

1,8 0,2 0,025 6,340 52,6 1970 Arocament 75 30Grădiştea, Semenic, (Runcu)

NOTĂ: L-lungime; l-lăţime; H-adâncime; V-volum; S-suprafaţă; h-înălţime;


Ape subterane Acviferul carstic face parte din Corpul de Apă Subterană ROBA11 al Sinclinoriului Reșița Moldova Nouă. Circulația apei subterane se realizează prin roci cu permeabilitate fisurală (fracturi) și galeriile peșterilor în regim vados și înecat, evidențiată prin numeroase ponoare, izvoare şi drenaje demonstrate sau presupuse. Principale caracteristici ale sistemelor si zonelor carstice:

În cadrul perimetrului de dezvoltare a acestui acvifer au fost identificate şase areale cu o bună organizare carstică şi anume: Caraşova, Certeje-Buhui, Izbucul Caraşului, platoul Brădet, Ponicova-Comarnic şi Sodol-Baciului la care se adaugă sectorul median al văii Gîrlişte pe care se realizează un aport considerabil de debite (Iurkiewicz A., 1996).

Valorile debitelor minime pentru majoritatea surselor identificate se încadrează în intervalul 1–30l/s.

Valorile debitelor maxime pentru majoritatea surselor identificate se încadrează în intervalul 50-1300l/s.

Indicele de variabilitate (Qmax/Qmin) are valori cuprinse între 20-100. Viteza de tranzit (m/h) rezultata pe baza marcarilor cu trasori are valori cuprinse între 3,3 – 183.

Funcție de debitele la sursă, drenajele corespund la două modele de curgere ce pot fi caracterizate prin:

Rezerve reduse și o capacitate de regularizare slabă (Izvorul Carașului). Aceste sisteme carstice asigură o curgere cu nivel liber prin galerii de mari dimensiuni.

Rezerve medii și o capacitate de regularizare mai mare (Izvorul Lazarovăț). Aceste sisteme carstice asigură o curgere cu nivel liber si uneori sub presiune prin galerii de dimensiuni medii, uneori obturate de aluviuni.

Gradul de organizare a golurilor carstice este avansat, ceea ce conferă perimetrului de referință foarte bune proprietăți transmisive (curgere rapidă a apei în carst) și în general reduse proprietăți capacitive (pe termen lung, în zona carstică se acumulează rezeve reduse de apă subterană). Tipologia ponoarelor, izvoarelor și drenajelor Alimentarea drenajelor subterane este de două tipuri:

Autogenic – numai de pe roci carstice prin infiltrațiile apei de percolație (Peștera cu Apă din Cheile Gârliștei).

Mixt (autogenic si alogenic) - infiltrațiile apei de percolație și infiltrarea cursurilor de apă de la suprafață formate pe terenuri necarstice (Peștera Exploratorii 85).

Caracterul de curgere a apei este:

Permanent, alimentat din zona profundă a hidrostructurii sau de un curs permanent de la suprafață (Peștera Buhui).

Temporar, alimentat din zona vadoasă a hidrostructurii sau de un curs temporar de la suprafață (Peștera Cioploaia)

Infiltrarea cursurilor de apă (permanente și temporare) se realizează prin:

Pierderi punctuale prin cavități (Peștera Olenica), ponoare (Pârâul Izvarnița) și sorburi (Pârâul Comarnic).

Pierderi difuze, în aluviunile din talvegul văilor pe distanța a zeci de metri (Pârâul Sodolul Sec).


Localizarea zonelor de infiltrare a cursurilor de apă este condiționată din punct de vedere petrografic de:

Contactul rocilor solubile (calcar, gresie calcaroasă) cu rocile impermeabile (Avenul din Poiana Gropii).

Prezența rocilor solubile pe văile afluente râului care determină nivelul de bază local (Pârâul Comarnic).

Drenajele subterane sunt de două tipuri:

Convergente – mai multe trasee de apă subterană se descarcă într-o singură sursă (Izvorul Carașului din Pârâul Cârneală, Pârâul Izvorul Roşu și Ogașul cu Raci).

Divergente – un singur traseu de apă subterană se descarcă în mai multe surse (Peștera Olenica în Peștera de sub Cetate II și Peștera Izvorul de la Nuci).

Din punct de vedere al mărimii și accesibilității galeriilor active, distingem:

Rețele insurgente - accesibile în zona de subteranizare a apei (Peștera de la Ponorul Drăgoina), Rețele exurgente - accesibile în zona de ieșire a apei la suprafață (Peștera cu Apă de la Găuri), Rețele accesibile între insurgență și resurgență (Peștera Buhui, Peștera Comarnic).

Din punct de vedere morfologic, cel mai lung drenaj demonstrate (distanța între ponor și izvor) este de 4 km și cea mai mare diferență de nivel 244m (Peșterile Olenica-Izvorul cu Nuci). Cel mai mare drenaj presupus are o lungime de 6,1 km și 460 m denivelare (Avenul din Poiana Gropii – Avenul cu Bucluc). Sursele de apă (izbucurile) sunt influențate de patru factori geo-morfologici care acționează conjugat sau independent:

Tectonic – fisuri, falii (Izvorul Lazarovăț, Izvorul Ceafarovăț). Litologic – contactul rocilor permeabile cu rocile impermeabile (Izvorul Sodol). Structural – înclinarea stratelor de calcar, înclinarea axului de sinclinal (Izvorul Carașului). Nivelul local de eroziune/drenaj (Izvorul Racoviță).

Izvoare importante din punct de vedere al debitului

Izvorul Debitul l/s Sodol 10-12 Lazarovăţ 19 Ceafarovăţ 16 Maria 15-20 de sub Viaduct 50-60 Izvorul Mare de la Grohotiş 100 Trei Izvoare 50 Ferecu Brazilor 28-30 Izvorul Caraşului 100 Avenul cu Bucluc 30 Izvorul Cerveniaia 10 Peştera Comarnic 65 Comarnic 5-10 Certeje 60 Buhui 80 Slucht 45 aval confl. Jejeniţa 10 Periş 5-10 Valea Mare 15


Drenaje subterane evidenţiate

Nr Ponor Q

(l/s) Sursa

Q (l/s)

H (m)

Dist (km)

T (h)

Vit (m/h)

1 Pârâul Şereniac 1,5 Izvorul Captat 2,5 145 1,8 192 9,42 Pârâul Budiniac 0,8 Izvorul Şereniac 1,5 70 0,87 264 3,33 Ogaşul Iazomnic 0,1 Izvorul Maria 3,0 75 0,5 144 3,54 Peştera Comarnic 9,0 Comarnic 9,0 20 1,8 12 150,05 Ponor Popovăţ 1,0 Peştera Popovăţ 1,0 95 0,7 27 28,06 Pârâu Comarnic 80,0 Izvorul Peştera Racoviţă 40,0 26 0,6 20 30,07 Peştera Exploratorii 27,0 Izvorul Peştera Racoviţă 34,0 36 0,7 17 42,08 Pârâu Buhui 25,0 Peştera Buhui 25,0 10 2,5 18 139,09 Pârâu Izvarniţa 1,0 Peştera Buhui 8,0 40 0,8 10 80,0

10 Pârâu Certej 8,0 Izvorul Certej 12,0 15 0,55 3 183,011 Canton Cârneală 15,0 Izvorul Caraşului 250,0 107 0,8 62 12,012 Izvorul Roşu 14,0 Izvorul Caraşului 250,0 107 0,6 17 35,013 Ogaşul cu Raci 1,0 Izvorul Caraşului 250,0 132 1,3 72 18,0

Captări, alimentari cu apă În tabelul „Aducţiuni” este prezentată situaţia existentă în evidenţele T.M.K. si cele identificate în teren privind captarea unor ape de suprafata, conducte de transport a apei pentru uz industrial sau menajer. In tabelul “surse captate” sunt prezentate caracteristicile captarilor punctuale ale surselor de apa. Captări

Denumirea Debit

sursa l/s Ponor Utilizare

Izv. Baciului 1 Izv. Baciului 2 3-30 V.Sodol Apă potabilă Reşiţa Izv. Sodol Izv. Cârneală 0,1 - Apă potabilă C. Cărneală Izv. Culmea Cârneală 1 - Apă potabilă Cereşnaia Izv. Nera 10 - Apă potabilă Semenic P. Buhui 5-80 V. Buhui Apă potabilă Anina

Aducţiuni

Denumirea Q

L/s L

KmTunele Conducte refulare Conducte forţate

Denumire L Denumire L Ø Denumire L Ø P. Buhui-Anina 5-80 1,3 Buhui 1,3 - - - - - - Izv. – Cereşnaia 1 2,2 - - - - - - - - Izv. Nera 5 0,3 - - - - - - - - Zănoaga 120 5,0 - - - - - - - - Murgilă-Cireşu-Semenic 2350 23,3 - - Cireş I 1,1 0,7 SemenicI 2,8 0,7- - - - - Cireş II 1,1 0,6 - - - Nera-Bârzăviţa 1750 6,6 Maria 0,8 - - - - - - - Nera 1,0 - - - - - - Gozna 500 9,8 - - - - - -


Bazinele hidrografice

Nr Nume bazin Cod bazin Ordin bazin

Supraf. totală bazin [ha]

Supraf. bazin în

ANP [ha]

Pondere din ANP

[%] 1 Secu V_2.38.c... 3 8477427,36 20 2 Sodol V_2.38.1... 3 24057304,564 50 3 Comarnic V_3.2.... 2 16773353,809 100 4 Caraș V_3..... 1 256700682,281 20 5 Gârliște V_3.3.... 2 50787809,122 50 6 Buhui V_3.1.... 2 37291083,321 100 7 Poneasca VI_1.7.1... 3 46385435,543 90 8 Coșava VI_1.2.... 2 24319666,705 60 9 Nera VI_1..... 1 402551663,341 10

10 Nergănița VI_1.1.... 2 26159890,587 95 11 Semenic V_2.2.... 2 27122450,764 35 12 Timiș V_2..... 1 1159789274,218 3 13 Gozna V_2.38.a... 3 11067988,102 85 14 Bârzava V_2.38.... 2 774331989,759 8


2.2.4. Clima Perimetrul de referinţă se încadrează în climatul temperat-continental moderat, subtipul bănăţean, cu nuanţe submediteraneene. Subtipul bănăţean este caracterizat prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulaţia maselor de aer umed din vest şi sud-vest este caracteristică întregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantităţi medii de precipitaţii ceva mai ridicate decât în alte zone ale ţării la altitudini similare, perioade destul de dese de încălzire în timpul iernii şi primăveri relativ timpurii. Clima ecosistemului terestru Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse între 200m (Cheile Caraşului) şi 1.447 m (Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic), cuprinzând următoarele etaje climatice:

climatul montan - climatul de munte (1.000 - 1.400 m) – caracteristic Masivului Semenic în zona ce depăşeşte altitudinea de 1.000 m; temperaturi medii anuale cuprinse între 6 şi 4 °C funcţie de altitudine, cantităţi de precipitaţii cuprinse între 800 - 1.000 mm/an, uneori 1.200mm/an, chiar 1.400 mm/an în cazul Semenicului, vânturi vestice. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 – 90, iar stratul de zăpadă se menţine în medie circa 60 – 160 de zile pe an, în funcţie de altitudine.

climatul de dealuri - climatul de dealuri joase (200 – 500 m) şi înalte (500 - 800 m) – caracteristic Munţilor Aninei pe toată suprafaţa cuprinsă în parc; temperaturi medii anuale între 10 şi 8 ºC (200 – 500 m) şi 8 şi 6 ºC (500 -800 m), cantităţi de precipitaţii cuprinse între 600 – 800 mm/an (200 – 500 m) şi 800 – 1.000 mm/an (500 – 800 m).

Regimul termic Temperaturile medii lunare în funcţie de altitudine.

Luna Temperatura medie lunară în 0C, pe trepte de altitudine

200-400m 400-600m 600-900m 900-1100m 1100-1400m Ianuarie 0 1 -1 -2 -3 -4 -4 -6 -5 -8 Februarie 0 1 -1 -2 -3 -4 -4 -6 -5 -8 Martie 2 4 1 3 0 -2 -2 -4 -3 -5 Aprilie 6 8 5 7 4 6 3 5 2 3 Mai 8 10 7 9 4 6 4 6 3 5 Iunie 12 14 11 13 8 10 6 8 5 7 Iulie 18 20 17 19 14 16 12 14 10 12 August 20 22 19 21 16 18 14 16 12 14 Septembrie 15 16 14 15 9 11 9 11 8 10 Octombrie 11 12 10 11 8 9 6 8 4 6 Noiembrie 5 6 4 5 2 3 1 2 0 1 Decembrie 1 2 0 1 -1 -2 -2 -4 -3 -5

În general luna cea mai caldă a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie şi februarie. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 40C – în partea înaltă a Masivului Semenic şi 100C – în zona joasă a Cheilor Caraşului. Regimul pluviometric În general cantităţile cele mai abundente de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regulă în intervalele ianuarie – februarie şi septembrie – noiembrie.


Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 1400mm/an în zona înaltă a Masivului Semenic şi 800mm/an pe platourilor carstice şi în zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei. Din cauza versanţilor expuşi influenţei vânturilor vestice umede, în general cantităţile medii de precipitaţii depăşesc pe cele înregistrate în alte locuri din ţară situate la altitudini similare; acest lucru se observă mai cu seamă în zona Masivului Semenic şi a zonelor de obârşie ale văilor Timişului, Bârzavei, Nerei şi ceva mai puţin la obârşia Caraşului. Numărul de zile pe an în care se înregistrează precipitaţii, este de aproximativ 140 – 160 de zile. Numărul mediu al zilelor pe an cu ninsoare este de 30 – 90, iar stratul de zăpadă se menţine în medie circa 60 – 160 de zile pe an, în funcţie de altitudine.

Luna Cantităţile medii lunare de precipitaţii în mm/mp, pe trepte de altitudine

200-600m 600-900m 900-1400m Ianuarie 50 – 80 60 – 80 80 – 100 Februarie 40 – 80 60 – 80 80 – 100 Martie 50 – 80 60 – 80 80 – 100 Aprilie 60 – 80 80 – 100 80 – 100 Mai 70 – 100 110 – 130 120 – 140 Iunie 100 – 140 130 – 160 140 – 160 Iulie 60 – 100 110 – 150 120 – 160 August 80 – 100 90 – 110 100 – 120 Septembrie 50 – 80 70 – 90 80 – 100 Octombrie 60 – 80 70 – 90 80 – 100 Noiembrie 50 – 90 70 – 90 80 – 100 Decembrie 60 - 90 80 – 100 80 – 100

Regimul eolian

În cea mai mare parte a teritoriului parcului vânturile bat circa 75% din an, putând ajunge până la circa 88% din an în zonele înalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulaţia vestică, direcţia vântului este influenţată de relieful accidentat al parcului. În zona înaltă a Semenicului predomină vânturile de sud şi sud-vest şi cele de nord şi nord-vest, cu viteze medii de circa 10m/s, în zonele mai joase se face simţită influenţa reliefului viteza medie a vântului atingând doar 2m/s, în general predomină tot vânturile vestice şi uneori din sud-est. În condiţii de cer senin, deseori pe versanţi şi pe văi apar brize de munte şi vale. Vânturile locale predominante sunt Austrul şi Coşava. Austrul este un vânt vestic, uscat şi cald pe timpul verii, iar în perioada de iarnă este însoţit de geruri şi e lipsit de precipitaţii. Coşava este un vânt foarte intens cu caracter de fohn, cald şi uscat, bate în general din sud-est şi uneori din est, îşi face simţită prezenţa mai rar, în general doar în partea de sud-vest a parcului. Clima ecosistemului subteran În peşteri şi avene temperaturile şi umiditatea variază funcţie de mai mulţi factori care pot acţiona conjugat: altitudinea, condiţiile climatice de la exterior, dimensiunile cavităţii, hidrologia reţelei.

Temperatura apei funcţie de tipul hidrologic şi anotimp este între 0-10 ºC. Temperatura aerului şi solului variază între 6,5 şi 12 °C funcţie de altitudine şi profunzimea

cavităţii. Umiditatea relativă variază între 70 -100 % UR.


Curenții de aer sunt unidirecționali și bidirecționali cu sensul de circulație funcție de anotimp și morfologie (două intrări dispuse altitudinal diferit sau o singură intrare).

2.2.5. Pedologie

Din punct de vedere al condiţiilor edafice, parcul naţional şi zonele limitrofe cuprind urmatoarele clase de sol, tipuri şi subtipuri de sol, redate în tabelul de mai jos.

Clasa Tipul Codul Descriere Molisoluri Rendzine RZls/2 Rendzine litice și roci compacte la zi; argiloase;

fără schelet. Cambisoluri Soluri roșii

(Terra Rossa) TR Soluri roșii; argiloase; fără schelet. TR1 Soluri roșii și rendzine; lutoase; fără schelet.

Sol brun acid BO Soluri brune acide lutonisipoase fără schelet. BO/8 Soluri brune acide si soluri brune feriiluviale;

lutonisipoase, fără schelet. BO/9 Soluri brune acide, soluri brune feriiluviale si

litosoluri; lutonisipoase, fără schelet. BO/10 Soluri brune acide şi litosoluri, lutonisipose, fără

schelet. Spodosoluri Soluri brune

feriiluviale (podzolice)

PB/3 Soluri brune feriiluviale si podzoluri brune; lutonisipoase; fără schelet.


Clasa Tipul Codul Descriere PB/4 Soluri brune feriiluviale si podzoluri brune si

litosoluri; lutonisipoase; fără schelet. Soluri neevoluate trunchiate sau desfundate

Protosoluri aluviale

AA/1 Protosoluri aluviale si soluri aluviale (inclusiv gleizate); lutonisipoase, lutoase, fără schelet.

Stâncărie Z Stâncărie; turbă; fără schelet.

Soluri organice (histosoluri)

Soluri turboase TB/d/1 Soluri turboase, districe si turbe oligotrofe; lutonisipoase; fără schelet.


Sedimentele în peşteră Granulometria particulelor de sediment variază, funcţie de tipul hidrologic, aportul de apă de pe depozitele alohtone şi lungimea cursului. În cavităţile cu cursuri de apă autohtonă sunt: pietrişuri, psefite, psamite (nisipuri), siltite (pulberi), felite (argile). În cavităţile cu cursuri de apă alohtonă sunt: galeţi, pietrişuri, psefite, psamite (nisipuri), siltite (pulberi), felite (argile). Cavităţile cu intrări descendente au în zona intrării sol provenit din exterior. În majoritatea cavităţilor fosile şi subfosile gradul de rulare este ridicat iar depozitele sunt mobile în albii şi stabilizate sau cimentate în galeriile laterale, terase, colmataje. Din punct de vedere al provenienţei sedimentelor ele sunt autohtone (calcare, marnocalcare, marne) cu excepţia următoarelor cavităţi unde sedimentele sunt alohtone:

Cod/nr Denumirea cavităţii Petrografia rocii

Tipul rocii

2237/1 P. Cârneală Metamorfic Micaşisturi 2237/4 P. Buhui Metamorfic Micaşisturi 2237/7 P. de la Izvarniţă Sedimentar Conglomerate, gresii 2237/88 P. Descendentă Metamorfic Micaşisturi 2238/5 P. de după Cârşă Metamorfic Micaşisturi 2238/18 P. Ciopliaia Metamorfic Micaşisturi 2238/19 P. din Albia Raicovacea Metamorfic Micaşisturi 2238/20 P. Raicovacea Metamorfic Micaşisturi 2238/21 Av. Raicovacea Metamorfic Micaşisturi 2240/1 P. Cerbului Metamorfic Micaşisturi 2240/2 P. Popovăţ Metamorfic Micaşisturi 2240/3 P. de la Gura Comarnicului Metamorfic Micaşisturi 2240/4 P. Racoviţă Metamorfic Micaşisturi 2240/12 P. Ţolosu Metamorfic Micaşisturi 2240/19 P. de sub Cetate II Metamorfic Micaşisturi 2240/20 P. Liliecilor Metamorfic Micaşisturi 2240/146 P. Izvorul de la Nuci Metamorfic Micaşisturi 2241/20 P. Ponorul mic din V. Iabalcea Sedimentar Conglomerate, gresii 2243/1 P. din Valea Topliţei Sedimentar Argile, conglomerate, gresii 2243/3 P. Comarnic Metamorfic Micaşisturi 2243/5 P. Romanovăţ Metamorfic Micaşisturi 2243/10 Av. Prieteniei Metamorfic Micaşisturi 2243/14 Av. Nr. 1 de la Insurgenţă Metamorfic Micaşisturi 2243/54 P. Gaura cu Nisip Metamorfic Micaşisturi 2243/82 P. Romanovăţ nr. 1 Metamorfic Micaşisturi 2243/85 P. Exploratorii 85 Metamorfic Micaşisturi 2246/1 Av. Din Poiana Gropii Metamorfic Micaşisturi 2246/8 P. cu Musculiţe Metamorfic Micaşisturi 2246/11 P. Gaura Turcului Metamorfic Micaşisturi 2246/17 P. Ponorul Drăgoina Sedimentar Argile, conglomerate, gresii 2246/19 P. cu Musculiţe 2 Metamorfic Micaşisturi 2246/21 P. Ponor din Valea Sodol Metamorfic Micaşisturi 2246/60 Av Bizonului Metamorfic Micaşisturi


2.2.6. Elemente de interes conservativ de tip abiotic Tipurile geomorfologice deosebite, de natură carstică, sunt:

Tipul Denumirea Locul Valoare

conservativăVăi carstice Valea Sodol Confluența Ogașul Țigăncii-Sodol -

Izvorul Sodol Mare

Valea Carașului Izvorul Carașului – Navesul Mare Medie Cheile Carașului Navesul Mare – Carașova Mare Valea Buhui Lacul Buhui – Confluența Buhui-Caraș Mare Valea Ponicovei Izvoare – Peștera Comarnic/Ponor Popovăț Medie Valea Comarnic Comarnic – confluența Comarnic-Caraș Mare Valea Topliței Izvor – confluența Toplița-Comarnic Medie Valea Raicovacea Pod drum – confluență Raicovacea-Caraș Mare Valea Șereniac Izvoare – Carașova Medie Cheile Gârliștei Anina – Confluență Gârliște-Valea Mare Mare Jejnița Confluență valea Moghilița – confluență

Jejnița-Gârliște Mare

Celnicu Mic Confluență valea Coveliște – confluență valea Celnicu Mic-Gârliște

Mare

Celnicu Mare Anina – confluența celnicu Mare-Gârliște Mare Platouri carstice (doline, văi de doline & altele)

Sodol Dl. Pinului, Piatra Albă, cantonul Pin, Cioaca Mare, Padina Goală, Segran, Gabrova, Padina Seacă.

Mare

Platoul Iabalcei Dl. Cârnopole, Cioaca cu Apă, Graguia, Groapa Iepii

Mare

Ravniștea Mare Dl. Coveliște, Poiana Ravniștea Mare. Mare Cârneală Cârneală, Cracu Ferigii, Poiana

Moșneagului, La Mese, Domăneanț, Hunca Porcului

Mare

Cireșnaia Cireșnaia, Culmea Șesului, Cuptor, Lupărie

Mare

Câmpuri de lapiezuri

Sodol Dl. Pinului, Piatra Albă, cantonul Pin, Cioaca Mare, Padina Goală, Segran, Gabrova, Padina Seacă.

Mare

Ravniștea Mare Dl. Coveliște, Ravniștea Mare. Mare Cioploaia Dl. Cioploaia Mare Socolovăț Dl. Socolovăț Mare Zaglavac Dl. Zaglavac Mare Șereniac Dl. Șereniac Mare Naves Dl. Navesu Mare, Navesu Mic Mare Buhui Culmea Urșilor Mare Ponoare Drăgoina Poiana Bichii Mare



conservativă Poiana Gropii Poiana Gropii-Dl. Pinului Mare Romanovăț Romanovăț Mare Ponicova Poiana Ponicova – Popovăț Mare Raicovacea Valea Raicovacea Mare Comarnic Valea Comarnic Mare Cârneală Cârneală - Hunca Porcului Mare Șereniac Valea Șereniac Medie Jejnița Valea Jejnița Medie Izvarnița Poiana Izvarnița Mică Izvoare Sodol Valea Sodol Medie Izvorul Mare de la

Grohotiş Cheile Carașului Mare

Trei Izvoare Cheile Carașului Mare Ferecu Brazilor Valea Carașului Medie Izvorul Caraşului Valea Carașului Mare Avenul cu Bucluc Cheile Carașului Medie Peştera Comarnic Comarnic Medie Certeje Valea Buhui Mare Buhui Valea Buhui Mare Slucht Valea Gârliștei Medie Valea Mare Valea Gârliștei Medie Travertin Izbucul Carașului Valea Caraș și versantul drept Mare Buhui Valea Buhui Mare Socolovăț Valea Caraș, versantul stâng la Tunel Mare Cascade Țolosu Valea Țolosu înainte de confluența cu Caraș Mare Țolosu aval Cheile Carașului, versantul drept Mare Cioploaia Dl. Cioploaia, versantul stâng Caraș Medie Socolovăț Dl. Socolovăț, versantul stâng amonte de

confluența Comarnic – Caraș Mare

Pereți calcaroși Cheile Carașului Navesul Mare – Carașova ambii versanți Mare Valea Carașului Izvoarele Carașului – confluena Valea

Mare-Caraș Medie

Peșteri Zona Sodol Avenul din Poiana Gropii, Avenul Cioaca Mare, Peştera Gaura Turcului

Mare

Zona Cheile Carașului

Peştera de după Cîrşe, Peştera Cioploaia, Peştera Popovăţ, Peştera Ţolosu, Peştera de Sub Cetate II, Peştera Liliecilor, Peştera Răsuflătoare, Peştera Ramonei, Peştera Comarnic, Peştera Exploratorii 85, Peștera 2 Mai

Mare

Zona Cheile Carașului

P. Racoviţă, P. Cuptorul Porcului, P. Ybex, P. Ţapului, P. Omului, P. Speo Sport 77, P. Frumoasă.

Medie



conservativă Zona Buhui-

Cârneală Peştera Buhui, Peştera din Valea Seacă Mare

Zona Cheile Gârliștei

Peştera cu Apă din Cheile Gîrlişte, Peştera Vidra, Peştera cu Apă de la Găuri

Mare

Principalele zone unde procesele de carstificare sunt bine dezvoltate, sunt: bazinul văii Sodol, Caraș, Buhui, Gârliște. În aceste zone din punct de vedere al habitatelor și speciilor N2000 influențate de carst, se remarcă: Habitatul Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică Habitatul Cavități închise publicului Habitatul Izvoare petrifiante cu depunere de travertin Specii de chiroptere


2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme Ecosistemele naturale din perimetrul parcului cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice. Datorită existenţei unei variaţii mari de relief cât şi a climatului temperat continental cu pronunţate influenţe de climat mediteraneean, se înregistrează un număr însemnat de tipuri de habitate naturale terestre, caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor, habitate de pădure, habitate de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci. Lista ecosistemelor şi ponderea acestora

Nr. crt.

Cod Denumire ecosistem Suprafaţa

(ha) (%) 1 1 Terestru 35.757 992 2 Subteran (perimetrul carstic) 16.253 453 3 Acvatic (inclusiv acviferul carstic) 16.614 46

Ecosisteme terestre Ecosistemul teretru include zonele împădurite 88%, zonele de pajiști și tufarișuri 8%, stâncarii și grohotișuri 1%. O caracteristică esenţială pentru această zonă, reflectată în structura florei şi vegetaţiei este existenţa a numeroase specii termofile de origine mediteraneeană, balcanică, balcano-ilirică, balcanico-panonică şi moesică. Aceste elemente se reflectă şi în structura formaţiilor forestiere subxerofile şi xero-termofile precum şi în compoziţia pajiştilor colinare xerofile care reprezintă o caracteristică aparte în acest teritoriu. Cea mai mare extindere o au pădurile de fag care ocupă peste 80% din suprafaţa parcului. Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei este situată pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul superior al Nerei. Vegetaţia forestieră este construită apropape în întregime din făgete seculare pure, cu structură plurienă şi consistenţă plină. Sunt făgete unice în Europa, de o mare bogăţie biologică genotipică estetică şi mediogenă, cu atât mai importante cu cât prin raritate, fiind puţinele făgete care s-au mai păstrat în stare virgină. Ele stau mărturie pentru trecutul nostru paleobotanic, ca o punte de legătură între preglaciar şi postglaciar. Pădurile subxerofile de cer, gărniţă şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au păstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lihnis coronaria, Ruscus aculeatus. La obârşia văii Caraşului se află o zonă interesantă din punct de vedere geologic, geografic şi floristic. Aici pe câteva platouri calcaroase, doline şi mici bazine se întâlnesc brădete pure cu floră acidofilă şi brădete cu fag ce se remarcă prin bogăţia ferigilor şi a orhideelor. Pajiştile xerofile şi cele xero-mezofile instalate pe locul pădurilor defrişate se remarcă prin dominarea unor specii ca Stipa eriocaulis, Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Agrostis tenuis.


Speciile meridionale cele mai numeroase se întâlnesc în tufărişurile xerotermofile de tipul şibliacurilor şi în vegetaţia stâncăriilor însorite sau semi-umbrite din zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei. Specii rare întâlnite sunt: Lihnis coronaria, Petrorhagia saxifraga, Cardamine graeca, Arabis recta, A. Turrita, Helianthemum canum, Sedum hispanicum, Galim purpureum, Silene flavescens, Dianthus kitaibelii, Saturja kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalateria laevigata. Fauna Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului are o valoare zoogeografică deosebită deoarece în cadrul acestuia se întâlnesc elemente faunistice venite din diferite regiuni ale lumii. Totodată, pe teritoriul acestui parc se găsesc elemente faunistice cu o evoluţie aparte, datorită orogenezei carpatice şi perturbaţiilor climatice cuaternare. Acest amestec de apartenenţă, origine şi vechime atât de diferite ale elementelor faunistice regăsite în perimetrul de referinţă scot în evidenţă zooistoria unor specii sau a unor comunităţi întregi ale căror dovezi le găsim păstrate încă, poate, numai în anumite staţiuni Fauna de Aranee este de remarcat faptul că se compune, aproape în totalitate, din forme caracteristice pentru păduri umede, ce aparţin tipului ecologic ombro-higrofil, cu valenţă ecologică moesică. De asemenea se remarcă o preponderenţă a formelor submontane şi montane: Pelecopsis elongata, Leptyphantes leprosus. Pseudoscorpionii reprezentaţi prin cele 7 specii identificate pe teritoriul de referinţă sunt specii edafobionte, frecvente în păduri cu 3 specii endemice (1 specie endemică pentru regiunea Banat – Oltenia Neobisium (N.) blothroides). Opilionidele, isopodele, diplopodele, chilopodele şi colembolele cuprind specii edafobionte, întâlnite în păduri din zone submontane şi montane. Ephemeropterele, plecopterele, heteropterele, homopterele şi himenopterele deşi mai puţin studiate în perimetrul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului ele nu sunt mai puţin importante în caracterizarea zonei. Ortopterele reprezintă un grup destul de bine reprezentat în perimetrul parcului evidenţiindu-se la nivelul acestui grup o heterogenitate marcantă, fapt ce dovedeşte o puternică influenţă a faunei estice şi sudice. Ca elemente interesante ce reţin atenţia amintim speciile endemice Odontopisma mantana şi Zubovskia banatica, apoi Saga pedo ca specie rară. Amfibienii sunt remarcaţi prin prezenţa unor specii europene Triturus cristatus cristatus şi Bombina variegata protejate pe plan mondial prin convenţiile de mediu ratificate şi de România . Specii de reptile, sunt specii protejate prin diferite convenţii naţionale şi internaţionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis şi Vipera ammodytes ammodytes. Deoarece România, şi implicit Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, se află aşezată între regiunile boreale şi tropicale, prin România trec unele dintre cele mai importante drumuri de migraţie ale păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) şi primăvara spre nord (pasajul de primăvară). Din punct de vedere zoogeografic, migraţiile au atât o însemnatate istorică (ajutându-ne să înţelegem traseele de deplasare ale păsărilor în pliocen şi glaciar sau locul genezei lor) cât şi una cenotică, întrucât îmbogăţesc spectrul faunistic al unei regiuni într-o anumită perioadă a anului. În desfăşurarea acestui fenomen biologic, Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului reprezintă locul de odihnă şi hrană, dar şi refugiul pentru cuibăritul a numeroase specii migratoare. La nivelul acestui parc se pot întâlni specii de păsări care vin şi pleacă pe drumul panono-bulgar (care traversează ţara între Ciuperceni - Cazanele Dunării – Cheile Nerei – Cheile Caraşului – Satchinez). Fauna de mamifere mari este bine reprezentată de: râs – Lynx lynx, lup – Canis lupus, urs – Ursus arctos, căpriorul – Capreolus capreolus şi cerbul comun – Cervus elaphus.


Ecosistemul acvatic Ecosistemul acvatic include izvoarele, râurile, pâraiele, lacurile naturale și antropice, acumulările de apă subterană, turbăriile ocupând 1%. Un deosebit interes faunistic îl prezintă reţeaua hidrografică de pe teritoriul parcului. Astfel Caraşul (cu afluenţii săi cei mai importanţi Buhui şi Gârlişte) precum şi Nera (prezentă pe teritoriul parcului cu zona sa superioară de la izvoare) sunt principalele ape din zonă. Caraşul izvorăşte dintr-o zonă calcaroasă fiind la început un râu torentos, păstrându-şi acest caracter până la chei. Nera izvorăşte, în schimb,dintr-un loc situat în golul alpin al Semenicului, sursa de alimentare fiind mlaştinile de turbă, în cursul său superior fiind un pârâu de munte cu un curs nu prea rapid. Cele două râuri sau afluenţii lor au fost supuse unor lucrări cu caracter hidrotehnic. Astfel o parte din izvoarele Nerei au fost captate şi conduse în Bârzava, s-au creat pe pârâul Buhui, afluent al Caraşului, lacurile de baraj Buhui şi Mărghitaş. De specificat că aceste lacuri se încadrează peisagistic şi ecologic în cadrul natural existent, în sensul că nu sunt afectate condiţiile de reofilie în amonte şi aval, şi mai ales nu este afectată calitatea apelor. În schimb pe Caraş, construcţia podului ce traversează râul şi amenajarea păstrăvăriei din comuna Caraşova a determinat amenajarea la ieşirea din rezervaţie a unor baraje de retenţie a apei pentru protecţia podului şi aprovizionarea păstrăvăriei. Amenajarea barajelor are ca urmare creşterea nivelului râului în timpul viiturilor făcând inaccesibilă intrarea în rezervaţie datorită inundării sectorului inferior al potecii. De asemenea, barajul are ca urmare stagnarea apei în sectorul inferior al cheilor şi depunerea deversiunilor care sunt colonizate în timpul verii de buruienişuri higrofile şi treptat de tufişuri de Salix purpurea. De asemenea, se impune o observaţie asupra calităţii apei râului Gârlişte care este râul cu gradul cel mai mare de poluare din parc, poluarea făcându-se prin deversarea apelor reziduale ale oraşului Anina. Aceasta are un efect distructiv asupra sectorului cuprins între localităţile Anina şi Gîrlişte. Un element interesant prezent în apele Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului este reprezentat de specia Aspro zingel (fusar). Interesul pentru populaţia prezentă în Nera constă în existenţa unor mari deosebiri între ea şi populaţiile speciei prezente în alte râuri din ţără şi nu numai. Se mai poate face o constatare interesantă asupra zoocenozei de gasteropode a râului Caraş. Aceasta cuprinde speciile prosobranchiate Amphimelania holandri, Fagotia esperi, Fagotia acicularis şi pulmonatul Ancylus fluviatilis. Amphimelania holandri prin toate subspeciile sale se constituie într-o interesantă specie care geografic se întâlneşte în afară de Caraş şi Nera doar în Sava şi Drava (Iugoslavia). Platoul Munţiilor Semenic plin de izvoare, roca cristalină, precipitaţiile abundente sunt condiţii potrivite pentru formarea tinoavelor (mlaştinilor). Sunt prezente 7 grupe principale de mlaştini , cele mai apropiate de tipul tinovului oligotrof, sunt masate pe culmea lipsită de pădure a Muntelui Semenic. Suprafaţa totală a mlaştinilor din Semenic este de aproximativ 34 ha. Vegetaţia acestora este alcătuită din : specii de Sphagnum sp. , Carex pauciflora, Deschampsia flxuosa, Carex echinata, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis, Homogyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp.. Turbăriile sunt “muzee”-”documente vii” extrem de preţioase pentru reconstrucţia arealelor floristice, permiţând concluzii biogeografice şi în special fitogeografice de mare interes. Turba în special cea acidă şi aseptică de Sphagnum,conservă perfect organele vegetale căzute pe fundul mlaştinii.


De asemenea pe teritoriul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului a fost identificat (pe zona obârşiei pârâului Gozna din Munţii Semenicului) şi ortopterul Zubovskia banatica, specie relictă terţiar-neogenă . Ecosistemul subteran Pe teritoriul de referinţă al Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului multitudinea de elemente carstice dezvoltate aici a permis migrarea unor populaţii în subteran şi dezvoltarea lor ulterioară în acest mediu. Pe lângă speciile caracteristice acestui mediu (troglobiontele) la nivelul mediului subteran (fie el subteran profund sau subteran superficial) se mai pot întâlni şi specii caracteristice mediilor epigeu şi edafic dar care în anumite condiţii sau în anumite perioade ale ciclului lor de dezvoltare intră în peşteri. În urma studiului faunistic realizat, cât şi din informaţiile bibliografice referitoare la zona de referinţă a Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului s-a putut observa o diversitate faunistică importantă în ceea ce priveşte numărul de specii (671 – din care 509 de specii sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate) cât şi valenta ecologică a acestora. Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice. Herilla ziegleri dacica (Gasteropoda) este o specie strict protejată în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice. Totodată, această specie are importanţă paleogeografică deosebită deoarece este un relict terţiar, ea supravieţuind glaciaţiei. Aceasta este o specie endemică pentru Banat şi a fost întâlnită şi în 14 peşteri de pe teritoriul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Speciile întâlnite la nivelul domeniului subteran (în acest caz fiind studiate numai peşterile) au valenţe ecologice diferite. Astfel 9 specii sunt troglobionte, 95 sunt troglofile şi subtroglofile şi 104 specii sunt trogloxene. La 68 de specii nu se cunoaşte încă categoria ecologică din care fac parte. Din numărul total de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului în cele 97 de peşteri studiate din punct de vedere biospeologic cea mai mare pondere o au speciile troglofile (inclusiv subtroglofile) ( 33,9 %) şi trogloxene ( 33,2 %), ceea ce era de aşteptat deoarece acestea oferă condiţii prielnice de refugiu pentru speciile din mediul epigeu în diferite perioade nefavorabile de climă. Dintre speciile de nevertebrate identificate în peşterile din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, endemice pentru acest nucleu carstic sunt chilopodul Lithobius (Thracolithobius) dacicus, diplopodul Bulgarosoma ocellatum şi coleopterul Duvalius (Duvaliotes) milleri. Lithobius (Thracolithobius) dacicus este unul din puţinele specii veritabil troglobionte, oarbe din ţara noastră. Araneidul Troglohyphantes herculanus este cunoscut şi din alte zone din afara perimetrului parcului. Comparând fauna subterană identificată în perimetrul parcului şi cea din Banat cu cea din alte regiuni carstice ale ţării remarcăm că această zonă este foarte bogată ca densitate de indivizi şi mai ales ca diversitate de forme. Printre principalele cauze care au determinat acest fapt putem considera: vechimea uscatului; continuitatea paleogeografică şi ecologică cu regiunile din sud de-a lungul diferitelor perioade; întinderea calcarelor şi puternica lor carstificare; precum şi succesiunea de condiţii climatice care au favorizat pătrunderea în subteran a strămoşilor troglobiontelor. De asemenea, pe teritoriul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului există colonii sau exemplare izolate de lilieci. Conform legislaţiei în vigoare atât pe plan mondial cât şi în România aceste specii sunt protejate. O parte din speciile întâlnite în zona de referinţă au colonii de hibernare


sau maturitate în peşteri. Propunem şi pe această cale protejarea teritoriului în care aceste colonii se află cât şi a întregului areal al parcului ştiindu-se faptul că liliecii se hrănesc în afara peşterilor cu diferite specii de nevertebrate care intră în componenţa faunei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

2.3.2. Ecosisteme în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată Date generale ale tipului ecosistem terestru Nr Informaţie/Atribut Descriere

1. Clasificarea tipului de ecosistem

Ecosistem terestru

2. Denumire ecosistem Ecosistem Terestru de pădure. 3. Habitatele Natura

2000 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

4. Tipuri ecosistem Ecosistem de pădure 5. Asociaţii vegetale

(AV) Aremonio – Fagetum Boşcaiu (1971) in Resmeriţă 1972 Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063 Geranio macrrhizo – Fagetum Carpino – Fagetum Paucă 1941 Melampyro bihariensi – Carpinetum Soo 1964 Hieracio transilvannico – Luzulo – Fagetum Vida 1963 Tilio argentaeae – Quercetum paetraeae – cerris Soo 1957

6. Descrierea generală a tipului de ecosistem

Ecosistem reprezentat de păduri de foioase predominant (Fagus sylvatica), la altitudine mai mare în amestec cu Abies alba. Areal : Munții Semenic, Munții Aninei, văile Timiș, Nera, Bârzava, Carașului, Poneasca. Ecosistemul este reprezentat de făgete xero-termofile, pe strat calcaros (deseori cu strat subţire de sol) în general pe coaste abrupte. Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), paltini (Acer pseudoplatanus, A. platanoides), cireş (Prunus avium), ulm (Ulmus glabra), la altitudini mai mari cu participare însemnată a fagului (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), iar în etajul inferior carpen (Carpinus betulus), sorb (Sorbus torminalis), jugastru (Acer campestre).

7. Specii caracteristice Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, Picea abies, Abies alba, Quercus cerris, Q. frainetto, Quercus petraea, Cerasus avium, Acer


Nr Informaţie/Atribut Descriere pseudoplatanus, Ulmus glabra, U. minor. Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilă, în funcţie de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Luzula luzuloides, Polytrichum formosum, deseori şi Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum. Stratul muşchilor: rare perniţe de Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium. Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii, , Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, Lunaria rediviva, Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Helleborus purpurascens, Impatiens nolitangere, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Moehringia muscosa, Polystichum setiferum, Primula columnae, Sanicula europaea, Senecio neumorensis Salvia glutinosa, Silene heuffeli, Stellaria nemorum, Stachys sylvatica, Bromus benekenii,Carex digitata, C.montana, si C.alba, Sessleria albicans, Brachypodium pinnatum , Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. Microphylla Animalia: Salamandra salamandra, Bombina variegata, Bufo viridis, Bufo bufo, Rana ridibunda Pallas, Rana dalmatina, Rana temporaria, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bubo bubo, Picus canus, Dendrocopus major, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos ,Dendrocopos minor, Dendrocopos medius, Corvus corax, Parus major, Turdus merula, Lanius minor, Emberiza hortulana, Canis lupus, Ursus arctos, Mele meles, Martes foina, Lynx lynx, Felis sylvestris, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sciurus vulgaris, Rhilophus ferrum – equinum, Rhinolophus mehely, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis myotis, Myotis oxygnatus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Myotis mystacinus, Miniopterus schreibersi, Plecotus austriacus, Barbastella barbastellus, Eptesicus nilssoni, Pipistrellus pipistrellus.

8. Arealul tipului de ecosistem

Toată Europa

9. Distribuţia în Romania

Ecosistem prezent în toți Carpații românești. În etajul nemoral, regiunea montană și regiunea de dealuri, pe substrat calcaros și șisturi cristaline.

10. Suprafaţa tipului de Necunoscută


Nr Informaţie/Atribut Descriere ecosistem la nivel naţional (ha)

11. Calitatea datelor privind suprafaţa

Slabă

12. Fotografii - Date specifice ecosistemului de pădure Nr Informaţie/Atribut Descriere

1 Clasificarea tipului de ecosistem

Ecosistem de pădure

2. Distribuţia tipului de ecosistem [hartă]

Da

3. Distribuţia tipului de ecosistem [descriere]

Areal: Munții Semenic, Munții Aninei, văile Timiș, Nera, Bârzava, Carașului, Poneasca. Este ecosistemul dominant în sit.

4. Statutul de prezenţă [spaţial]

Dominant

5. Statutul de prezenţă [management]

Naturală

6. Suprafaţa tipului de habitat

30,94 ha

7. Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat (raportată la suprafaţa naţională)

Necunoscut

8. Perioada de colectare a datelor din teren

Permanent

9. Alte informaţii privind sursele de informaţii

Borza Al. - Botanischen Führer durch die Umgebung von Herkulesbad bis an die Donau, in Guide de la sixième Excursion Phytpgeographique Internaţionale, Cluj 1931 Borza Al. - Vegetaţia muntelui Semenic din Banat. Studiu fitosociologic. Bul.Grăd.Bot. şi al Muz.Bot.Univ.Cluj, 1946, 26, 1-2 Csuros Şt., Popescu M. - Elementul Balcano-Dacic în flora României, Contribuţii botanice 1975 U.B.B.C.C. ICAS - Amenajamentele Silvice ale OS Anina ICAS - Amenajamentele Silvice ale OS Valiug ICAS - Amenajamentele Silvice ale OS Resita ICAS - Amenajamentele Silvice ale OS Oraviţa ICAS - Amenajamentele Silvice ale OS Nera ICAS - Amenajamentele Silvice ale OS Bozovici Oprea I., Oprea V., Purdelea L. - Făgetele carpatine CMN Cluj, 1982 Petrescu M. - Aspecte fitopatologice din pădurile Republicii Socialiste


Nr Informaţie/Atribut Descriere România. Bucureşti: Ed. Agro-Silvică, p.127. 1966 Popescu A. - La vegetation du massif du Semenic. Analele Univ.Buc. Seria Biol., 1988, 97-105 Popescu P.C., Samolia Z.- Ghidul geobotanic pentru Banat. Timişoara, 1962 Schrott L., Purdelea L.- Corologia unor specii meridionale în rezervaţiile integrate în Parcul Naţional Semenic Cheile-Caraşului Ocrotirea naturii nr. 1,2) 1997

Date generale ale ecosistemului terestru pajiști și tufărișuri Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem terestru pajiști și tufărișuri

2. Denumire ecosistem Ecosistem terestru pajiști și tufărișuri 3. Habitatele Natura

2000 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase 6110 * Comuniti rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 6190 Pajiști de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 6210 * Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tuf ărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

4. Asociaţii vegetale (AV)

Asplenio – Ceterachetum Vivies 1964 Ctenidion – Polypodietum Jko et Pec. 1963 Diantho petraei – Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985 Erysimo comati – Stipetum eriocallis E. Schneider et al. 1970 Melicetum flavescentis banaticum Zolyomi 1939 Festucetum valesiacae-rupicolae Csuros et Kovacs 1962 Chrysopogonetum grylli Soo 1939 Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959 Syringo – Carpinetum orientalis Jakucs 1959 Atropetum bella-donnae (Br. – Bl. 1930) Tx. 1931 emend. 1950 Senecioni – Chamaenerietum Tx. 1937 emend. 1950 corr. Soo 1961 Epilobio – Salicetum capreae (Schreiter 1955) Oberd. 1957


Cuprinde tufărişuri pitice, târâtoare, caracteristice etajelor de vegetaţie montan superior, subalpin şi alpin inferior, formând mozaicuri de vegetaţie. Habitat dominat de Juniperus communis (asociat cu speciile genurilor Crataegus și Rosa precum şi Prunus spinosa). In general acest habitat


Nr Informaţie/Atribut Descriere corespunde unor faze de succesiune a următoarelor tipuri de vegetaţie: păşuni mezofile sau xerofile de tip Festuco-Brometea și Elyno-Sesleretea, pe substrat calcaros şi sărace în nutrienţi, păşunate sau nepăşunate şi pajişti de tip Calluno vulgaris – Ulicetea minoris

6. Specii caracteristice Ecosistemul de tufărișuri - Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Juniperus sibirica, Juniperus communis, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum, Crataegus spp., Rosa spp., Prunus spinosa. Ecosistemul de pajiști - , Dianthus superbus, Selinum carviflorum, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, , Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, , Viola persiciflora, V. palustris, Galium uliginosum, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex palescens, Bromus inermis, Campanula glomerata, Carlina vulgaris, Centaurea scabiosa, Dianthus carthusianorum, Eryngium campestre, Koeleria pyramidata, Leontodon hispidus, Medicago sativa ssp. Falcata, Ophrys apifera, O. insectifera, Orchis mascula, O. militaris, O. morio, O. purpurea, O.ustulata, Polygala como, Primula veris, Sanguisorba minor, Scabiosa columbaria, Veronica prostrata, Veronica teucrium. Plantele caracteristice pajistilor de tip Xerobromion sunt Bromus erectus, Fumana procumbens, Globularia elongata. Animalia: Carabus variolosus, Isophya costata, Lycaena dispar, Maculinea nausithous, Morimus funereus, Nymphalis vaualbum, Odontopisma mantana, Zubovskia banatica, Saga pedo, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix tessellata, Coronella austriaca, Vipera ammodytes, Pernis apivorus, Picus canus, Hirundo rustica, Parus major, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Lanius minor, Emberiza hortulana, Canis lupus, Ursus arctos, Martes martes, Capreolus capreolus, Cervus elaphus , Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Sorex araneus.


Habitat prezent în toți Carpații românești, în zonele alpine, montane, colinare și câmpie.


Carpații Orientali (Munții Maramureșului, Munții Rodnei, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Piatra Mare), Carpații Meridionali


Nr Informaţie/Atribut Descriere ( Munții Piatra Craiului, Munții Bucegi, Munții Sebeșului, Munții Retezat, Munții Făgăraș, Munții Parâng, Munții Iezer Păpușa, Căpațânii, Valea Oltețului, Țarcu, Godeanu, Cernei, Munții Semenic),Subcarpații Meridionali, Podișuul Mehedinți, Defileul Dunării.

9. Suprafaţa tipului de ecosistem la nivel naţional (ha)

Necunoscută


Slabă

11. Fotografii - Date specifice ecosistemului de pajiști și tufărișuri Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem de pajiști și tufărișuri


Da

3. Distribuţia tipului de ecosistem

Ecosistemul de tufarișuri subalpine - Există pe o suprafață redusă de circa 200 ha în golul montan Semenic. Ecosistemul de tufărișuri cu Juniperus ‐ Platourile calcaroase Cârnopole, Moghila, Dealul Golaș, Zaglavac, Ravniștea Mică, Ravniștea Mare, Izvarnița din bazinul Carașului, Buhui și Gârliște. Ecosistemul de pajiști în zona de deal și munte pe suprafețele calcaroase din Munții Aninei (Sodol, Caraș, Buhui), Platoul Iabalcea și dealul Moghila.

4. Statutul de prezenţă Mediu răspândit 5. Statutul de prezenţă Naturală 6. Suprafaţa tipului de

habitat 2.141,93 ha

7. Suprafaţa din arie pentru tipul de ecosistem (raportată la suprafaţa naţională)

Necunoscută


Mai -August


Avrămuţ O. - Studiul principalelor tipuri de biotop şi cartarea lor în Munţii Semenic, 1997 Borza Al. - Vegetaţia muntelui Semenic din Banat. Studiu fitosociologic. Bul.Grăd.Bot. şi al Muz.Bot.Univ.Cluj, 1946, 26, 1-2 Bujor O., Gruia S., Mihăilescu-Firea S., Mitroiu- Rădulescu N. -


Nr Informaţie/Atribut Descriere Cartarea şi valorificarea plantelor medicinale din masivul Semenicului şi zonele limitrofe –Acta Botanica Horti Bucureşti, 1976 Coste I. - Flora şi fauna rezervaţiei Cheile Caraşului, 1996 Maria Paspaleva - Contract C.M.N. Cheile Caraşului, Cheile Nerei Marişescu T. - Vegetaţia de stâncărie din Rezervaţia Naturală Cheile Caraşului Timişoara, 2003 Schrott L., Purdelea L. -Studii floristice în Rezervaţia Naturală Cheile Gârliştei, 1984 Schrott L., Purdelea L. - Corologia unor specii meridionale în rezervaţiile integrate în Parcul Naţional Semenic Cheile-Caraşului Ocrotirea naturii nr. 1,2) 1997 Stere G., Coste I. - Contribuţii la studiul vegetaţiei xerofite de stâncării din Cheile Caraşului şi Cheile Gârliştei, 1979 Universitatea Bucureşti - Studiul privind Rezervația Biosferei Munții Aninei

Date generale ale ecosistemului terestru stâncări și grohotișuri Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem terestru stâncări și grohotișuri

2. Denumire ecosistem Ecosistemul terestru - stâncări și grohotișuri 3. Habitatele Natura

2000 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin 8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupți, grohotișuri și ravene


Ctenidion – Polypodietum Jko et Pec. 1963 Sedo hispanici – Poetum nemoralis Pop et Hodişan 1985 Galietum eretici Pop et Hodişan 1964 Diantho petraei – Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985 Seslerietum filifoliae Zolyomi 1939 Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063 Geranio macrrhizo – Fagetum (Borza 1933) Soo 1964 Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959


Ecosistemul de stâncărie. Reprezentat de comunităţi vegetale ale ordinelor Potentilletalia caulescentis şi Asplenietalia glandulosi, prezente în fisuri ale stâncilor calcaroase. Acest habitat formează mozaicuri de medii de viaţă împreună cu comunitaţi de tip Xerobrometea, grohotişuri şi lespezi calcaroase. Ecosistemul de grhotiș - Asociaţiile specifice habitatului sunt Drabion hoppeanae (pe grohotiş cu şisturi calcaroase), Thlaspion rotundifoliin (pe grohotişuri calcaroase)

6. Specii caracteristice Ecosistemul de stâncărie - Asplenium petrarchae, Asplenium


Nr Informaţie/Atribut Descriere trichomanes, , Melica minuta, Hieracium stelligerum, Erodium petraeum şi ferigi prezente în zonele umbroase ale etajelor supre-mediterane(Polypodium cambricum, Saxifraga corbariensis, Asplenium jahandiezii, Asplenium sagittatum, Pteris cretica, Asplenium trichomanes), Asperula hirsuta, Androsace cylindrica, Asplenium celtibericum, Saxifraga media, S. longifolia, S. aretioides, Potentilla alchimilloides, P. nivalis, Ptilotrichum pyrenaicum, Saxifraga callosae ssp. lingulata, Primula marginata, Potentilla saxifraga, Silene campanula. Ecosistemul de grohotiș - Draba hoppeana, Artemisia genipi, Campanula cenisia, Saxifraga biflora, Herniaria alpina, Tristeum spicatum ssp. Ovatipaniculatum, Thalspi rotundifolium, Papaver rhaeticum, Galium villarsi, Berardia subacaulis, Viola cenisia, Arabis alpina; Gypsophila repens, Valeriana montana, Leontodon hyoseroides. Animalia: Carabus variolosus, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Vipera ammodytes, Vipera berus, Hirundo rustica, Troglodytes troglodytes, Melens melens.


Ecosistem terestru de stancărie - Valea Sodol, Cheile Carașului, Cheile Gârliște, Valea Poneasca. Ecosistem terestru de grohotiș - Valea Sodol, Cheile Carașului, Cheile Gârliște, Valea Poneasca - baza pereților calcaroși, versanți abrupți cu stâncării.


Carpaţii româneşti, etajul alpin și subalpin, predominant pe substrat calcaros.

9. Suprafaţa tipului de habitat la nivel naţional (ha)

Necunoscută


Slabă

11. Fotografii - Date specifice ecosistemului terestru stâncări și grohotișuri Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem terestru stâncării și grohotișuri


Da


Acest tip de ecosistem are distributie discontinuă, întalnit pe pereți calcaroși și versanți abrupți. Grogotișurile sunt prezente la baza perețiilor calcaroși și pereții stâncăriilor.


Nr Informaţie/Atribut Descriere 4. Statutul de prezenţă restrâns 5. Statutul de prezenţă Naturală 6. Suprafaţa tipului de

ecosistem 9.695,23 ha

7. Suprafaţa din arie pentru tipul de ecosistem (raportată la suprafaţa naţională)

Necunoscut


Mai - august


Coste I. - Flora şi fauna rezervaţiei Cheile Caraşului, 1996 Maria Paspaleva - Contract C.M.N. Cheile Caraşului, Cheile Nerei Marişescu T. - Vegetaţia de stâncărie din Rezervaţia Naturală Cheile Caraşului Timişoara, 2003 Pălăgesu I., Prunar F. - Dinamica populaţiilor de cărăbuş din Banat –Lucrări Ştiinţifice Ediţia a VIII-a Timiş Editura Mitron, 2003 Schrott L., Purdelea L. -Studii floristice în Rezervaţia Naturală Cheile Gârliştei, 1984 Schrott L., Purdelea L. - Corologia unor specii meridionale în rezervaţiile integrate în Parcul Naţional Semenic Cheile-Caraşului Ocrotirea naturii nr. 1,2) 1997 Stere G., Coste I. - Contribuţii la studiul vegetaţiei xerofite de stâncării din Cheile Caraşului şi Cheile Gârliştei, 1979 Universitatea Bucureşti - Studiul privind Rezervația Biosferei Munții Aninei

Date generale ale ecosistemului acvatic Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem acvatic

2. Denumire ecosistem Ecosistem acvatic – izvoare, râuri, pâruri, lacuri naturale și antropice, acumulări de apă subterană, izvoare cu depunere de travertin, turbării.

3. Habitatele Natura 2000

7110 * Turbrii active 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)


Nr Informaţie/Atribut Descriere 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin 7120 Turbării degradate capabile de regenerare natural 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)


Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063 Eriophoro vaginati –Sphagnetum recurvi Hueck 1925 Carici dacicae – Plantaginetum gentianoidis Boºcaiu et al. 1972 Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931 Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931 Carici echinatae –Sphagnetum Soó (1934) Junco-Caricetum fuscae Tx. (1937) 1952 Philonotido – Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 Cratoneuretum filicino – commutati (Kuhn 1937) Oberd.1977 Doronico carpatici –Saxifragetum aizoidis Coldea (1986) Chrysosplenio –Cardaminetum amarae Maas 1959


De-a lungul cursurilor râurilor Nera, Bârzava, Caraș, Buhui, Gârliște, Poneasca sunt răspandite desişuri sau tufărişuri înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp., Betula spp. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile prezente Munții Semenic în golul montan și valea Nerei. Poiana Ponicova Ecosistemul de turbării prezent în golul montan al masivul Semenic, predominant în bazinul văii Nera și suprafețe reduse în bazinul Bârzavei. Izvoare petrifiante cu formare de travertin - valea Râul Mare, Cheile Carașului, Buhui, Izvorul Carașului, Cheile Gârliștei.

6. Specii caracteristice Ecosisteme acvatice (izvoare, râuri, pâruri, lacuri naturale și antropice)- Chondrilla chondrilloides,Calamagostris pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium, Gypsophila repens, Dryas octopetala, Aethionema saxatile, Epilobium dodnaei, Erigeron acris, Trifolium palescens, Leontodon berinii, Buphthalmum salicifolium, Euphorbia cyparissias, Fumana procumbens, Agrostis gigantea, Anthyllis vulneraria, Campanula cochleariifolia, Hieracium piloselloides, Calamagrostis pseudophragmites, Conyza canadensis, Pritzelago alpina şi lăstari de Salix elaeagnos, Salix purpurea, Salix daphnoides şi Myricaria germanica, Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris, Rubus caesius, Crataegus monogyna,Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Rosa canina, Carex digitata, Fraxinus excelsior (juv.), Carpinus betulus (juv.),Campanula sibirica, Teucrium chamaedrys, Agrimonia eupatoria, Salvia nemorosa, Pimpinella saxifraga, Asperula cynachica,Galium verum, Thymus pulegioides, Bupleurum falcatum, Euphorbia seguieriana,Convolvulus persicus, Gypsophila trichotoma, Teucrium scordium, Dianthus polymorphus.


Nr Informaţie/Atribut Descriere Aconitum lycoctonum, A.napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea,Cirsium helenioides,Aconitum tauricum, Saxifraga heucherifolia. Ecosistemul de turbarii și mlaștini: Carex nigrassp. dacica, Plantago gentianoides, Eriophorum scheuchzeri, Carex rostrata, Carex Echinata, Agrostis canina, Aulacomnium palustre, Sphagnum recurvum, Sphagnum teres, Sphagnum subsecundum, Polytrichum strictum, Polytrichum commune, Comarum palustre, Eriophorum angustifolium, Calliergon stramineum, Dactylorhiza maculata, Dactylorhiza cordigera, Pseudorchis frivaldii, Carex rostrata, Pedicularis limnogena, Stellaria uliginosa, Cardamine amara, Drepanocladus fluitans, Carex canescens, Agrostis canina, Juncus filiformis, Sphagnum subsecundum, Menyanthes trifoliata, Calliergon stramineum, Stellaria palustris, Veronica scutellata, Dicranum bonjeanii,Carex magellanica, Comarum palustre, Juncus alpinus, Juncus articulatus, Pedicularis sceptrum-carolinum, Calla palustris, Pedicularis palustris. Izvoare petrifiante cu formare de travertin Cratoneuron commutatum, Chrysosplenium alpinum, Cochlearia pyrenaica. Arabis soyeri, Cochlearis pyrenaica, Pinguicula vulgaris, Saxifraga aizoides şi muşchi aparţinând speciilor Catoscopium nigritum, Cratoneuron commutatum (inclusiv varietatea falcatum), Cratoneuron filicinum, Eucladium verticillatum, Gymnostomum recurvirostrum. Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxifraga stellaris, Caltha laeta, Chrysosplenium alternifolium, Cardamine amara, Saxifraga aizoides, Epilobium nutans, Epilobium alsinifolium, Bryum pseudotriquetrum, Philonotis calcarea, Deschampsia caespitosa, Crepis paludosa, Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Viola biflora.Animalia: Unio crassus, Austropotamobius torrentium, Alburnoides bipunctatus, Barbus meridionalis, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri banaticus, Cobitis elongata, Cottus gobio, Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Hyla arborea.


Zona aplină, montana și colinară.


Ecosisteme acvatice Cursuri de apă dulce cu regim montan având un maxim de debit în cursul verii. Ecosisteme de turbării și mlaștini. Carpații Orientali: Munții Rodnei, Munții Bistriței, Munții Rarãu, Munții Cãlimani, Munții Gurghiu, Depresiunea Giurgeului, Defileul Mureșului, Lacul Negru (Jud. Vrancea). Carpații Meridionali: Dumbrãvița, Munții Retezat, Munții Țarcu, Munții Godeanu. Carpații


Nr Informaţie/Atribut Descriere Occidentali: Munții Bihor, Depresiunea Trascãului; în regiunea montanã și etajul subalpin. Izvoare petrifiante cu formare de travertin văi carstice, văi de recul, versanți de vale.

9. Suprafaţa tipului de ecosistem la nivel naţional (ha)

Necunoscută


Slabă

11. Fotografii - Date specifice tipului ecosistemului acvatic Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem acvatic

2. Distribuţia tipului de habitat [hartă]

Da


De-a lungul cursurilor râurilor Nera, Bârzava, Caraș, Buhui, Gârliște, Poneasca. Turbarii și mlaștini: În golul montan al masivul Semenic, predominant în bazinul văii Nera și suprafețe reduse în bazinul Bârzavei. Izvoare petrifiante cu formare de travertin - valea Râul Mare, Cheile Carașului, Buhui, Izvorul Carașului, Cheile Gârliștei.

4. Statutul de prezenţă Izolat 5. Statutul de prezenţă Naturală 6. Suprafaţa tipului de

habitat 466,7 ha

7. Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat (raportată la suprafaţa naţională)

Necunoscută


Iunie


Arion E, Banărescu P. - Aspecte hidrobiologice ale râului Caraş.- Ocrotirea Mediului înconjurător nr. 2, Bucureşti, 1983 Avrămuţ O. - Studiul principalelor tipuri de biotop şi cartarea lor în Munţii Semenic, 1997 Bujor O., Gruia S., Mihăilescu-Firea S., Mitroiu- Rădulescu N. Cartarea şi valorificarea plantelor medicinale din masivul Semenicului şi zonele limitrofe –Acta Botanica Horti Bucureşti, 1976 Ciobanu I.- Analize de polen în turba masivului Semenic. Cluj, 1948 Grossu Al. V.- Gasteropoda Romaniae v. 1, 2, 3, 4. Ed. Litera, Buc.


Nr Informaţie/Atribut Descriere 1986 Harablaga M. - Studiu asupra florei şi vegetaţiei higrofile din Munţii Semenic (lucrare de diplomă), 1998 Harablaga M. - Mlaştinile din masivul Semenic – studiul asupra diversităţii covorului vegetal, 1999 Petrescu M., Negrean G.- Uredinalele de pe speciile de Populus din România. St.cerc.biol. vag.38(2): p.27 (in press). 1993 Petrovan S., Popescu V., Tetelea C., Leu M. - Raport Stiintific Rufford Foundation 2005 Pop E., Diaconeasa B. Studii de PH în mlaştinile noastre de turbă Probleme de biologie Ed. Academiei R.S.R Ştefureac Tr. - Contribuţii la cunoaşterea şi răspândirea speciilor genului Sphagnum L. în Bryoflora ţării, 1958

Ecosistemul subteran Nr Informaţie/Atribut Descriere


Ecosistem subteran

2. Denumire ecosistem Ecosistem subteran 3. Habitatele Natura

2000 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis


-


Cavități naturale cu dezvoltare a galeriilor mai mare de 5 m, accesibile omului, goluri naturale orizontale sau verticale dispuse dendritic, ortogonal, labirintic.

6. Specii caracteristice „Flora” subterană, datorită absenţei luminii, procariotele din regnul Monera (reprezentat de bacterii) şi eucariotele din regnurile: Fungi (reprezentat de ciuperci), Protista (reprezentat de alge) şi Plantae (reprezentat de muşchi) sunt incomparabil mai puţin diversificate decât eucariotele din regnul Animalia. Specii caracteristice habitatului sunt: muşchi (de ex. Schistostega pennata), alge (în special covorul de alge de la intrarea in peşteri). Iar animalele caracteristice acestui tip de habitat aparţin speciilor cavernicole endemice adaptate la condiţiile din subteran. Fauna tipică include şi formele relicte din mediul subteran ale speciilor de suprafaţă, în general fiind formată din neveertebratele terestre cavernicole (majoritatea coleoptere îndeosebi specii aparţinând familiilor Bathysciinae şi Trechinae, cavernicole cu răspândire foarte limitată). Spectrul nevertebratelor acvatice cavernicole este formată


Nr Informaţie/Atribut Descriere din specii endemice, dominante fiind crustaceele (Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda) si include multe asa-numite „fosile vii”. Moluşte acvatice (mai ales specii din familia Hydrobiidae) sunt de asemenea prezente. In ceea ce priveşte vertebratele, habitatul oferă condiţii propice pentru hibernarea majorităţii speciilor de lilieci din Europa (mai multe specii pot trăi în aceeaşi peşteră). Prezența bacteriilor este certă dar puțin studiată. Specii caracteristice: Lithobius (Thracolithobius) dacicus, Bulgarosoma ocellatum, Duvalius (Duvaliotes) milleri, Troglohyphantes herculanus, Austropotamobius torrentium, Rhilophus ferrum – equinum, Rhinolophus mehely, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis myotis, Myotis oxygnatus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Myotis mystacinus, Miniopterus schreibersi, Plecotus austriacus, Barbastella barbastellus, Eptesicus nilssoni, Pipistrellus pipistrellus.

7. Arealul tipului de habitat

Predominant pe substrat calcaros.


Carpaþii Orientali, Carpații Meridionali, Carpaþii Occidentale, Dobrogea (Movile).

9. Suprafaţa tipului de habitat la nivel naţional (ha)


slabă

11. Fotografii -

Date specifice tipului ecosistemului subteran

Nr Informaţie/Atribut Descriere

1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem subteran

2 Distribuţia tipului de habitat [hartă] Da

3 Distribuţia tipului de ecosistem Valea Râul Mare, Cheile Carașului, Cheile Gârliște, Valea Poneasca.

4 Statutul de prezenţă Izolat

5 Statutul de prezenţă Naturală


6 Suprafaţa tipului de habitat 466,7 ha

7 Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat (raportată la suprafaţa naţională)

Necunoscută

8 Perioada de colectare a datelor din teren

permanent

9 Alte informaţii privind sursele de informaţii

Abramovici, Sangheli, Faur, Pomârlan - Biospeologie – Noi contribuţii la cunoaşterea peşterilor din Cheile CaraşuluiAsociaţia Speologică Exploratorii - Arhivă – Cadastrul peşterilorBotoşăneanu L., Negrea A., Negrea Şt. - Grottes du Banat explorees de 1960 a 1962, în Recherches sur les grottes du Banat et d’Oltenie (Roumanie, 1959-1962), Ed.C.N.R.S., Paris, p.25-226. 1967Goran C. - Catalogul sistematic al peşterilor din România. Ed.C.N.E.P.S., Bucureşti, p.496. 1982Catalogul sistematic al peşterilor din România, 1981Goran Cr. - Cadastrul carstului din România, Inst.Speol., Fed.Rom.Turism-Alpinism, Com.centr.spol.sport, Bucureşti, 1982IurkiewicsA. Constantin S., Bădescu B. - Sisteme carstice majore din zona Resita-Moldova Noua, Ed. ASER, Reşiţa 1996.Negrea A., Negrea Şt. - Contribuţii ecologice şi biogeografice asupra faunei cavernicole terestre din Banat, Caiete Banatica, 7, Ser. Sencu V. - Văile din doline din carstul Munţilor Banatului,St. Cerc. geol. geogf. geogr.ser geogr., 17,2,p.177-185. 1970St.Nat., p.225-246. 1978

2.3.2.1. Habitate Natura 2000

Cod "NATURA

2000" Denumirea tipului de habitat

3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane 3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 4060 Tufărișuri alpine și boreale 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase

6110 * Comuniti rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi 6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)

6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)


Cod "NATURA

2000" Denumirea tipului de habitat

6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan alpin 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

7110 * Turbrii active 7120 Turbării degradate capabile de regenerare natural 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)

7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel

alpin(Thlaspietea rotundifolii) 8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase 8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis

9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupți, grohotișuri și ravene 91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 9150 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională

Cod Natura

2000

Cod

Pal.Hab.

Cod

Ro. Tip habitat după Nicolae Doniţă

6210 34.3162 3413? Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina

6230* 36.3172 3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică Nardus stricta şi Viola declinata

6410 37.312 3710? Pajişti dacice de Molinia caerulea 6410 37.312 3711? Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea 6510 37.263 3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi

Alopercurus pratensis 6510 38.233 3802 Pajişti daco-getice de Arhenatherum elatius 6510 38.2323 3803

Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra


Cod Natura

2000

Cod

Pal.Hab.

Cod


7110* 51.11 5101 Turbări sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

7230 54.253 5405 Mlastini sud-est carpatice, eutrofe cu Carex flava si Eriophorum latifolium

7220* 54.1221 5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron Commutatum şi C. filicinium

7220* 54.1226 5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifrafa aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii

8120 61.2425 6106 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. Calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides

8160* 61.312 6114 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus

8210 36.439 3410 Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia 8210 62 6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi cu

Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia

8210 62 6207 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii

8210 62.1A22 6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterah officinarum şi Draba lasiocarpa

8210 62.1A22 6217 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene -axifrage ssp.Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens

8210 62.153 6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria

8210 62.1A22 6222 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes

8310 64.715 6405 Peşteri 9110 42.1323 4102 Păduri sud-est carpatice de molid(Picea abies), fag(Fagus

sylvatica) şi brad(Abies alba) cu Hieracium rotundatum 9110 41.1D54 4105 Păduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica)şi brad (Abies

alba) cu Festuca drymeia 9110 41.1D11 4106 Păduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica)şi brad (Abies

alba) cu Hieracium rotundatum 9110 41.1D14 4107 Păduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica)şi brad (Abies

alba) cu Vaccinium myrtillus 9110 41.1D54 4110 Păduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) cu Festuca

drymeia


Cod Natura

2000

Cod

Pal.Hab.

Cod


9130 41.1D224 4118 Păduri dacice de fag(Fagus sylvatica) şi carpen(Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

9130 41.1D221 4119 Păduri dacice de fag(Fagus sylvatica) şi carpen(Carpinus Betulus) cu Carex pilosa

91K0 41.1D51 4112 Păduri balcanice de fag (Fagus Sylvatica) cu Aremonia agrimonioides

91K0 41.1D53 4113 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus 91K0 41.1D55 4114? Păduri balcanice mixte de fag(Fagus sylvatica) cu Ruscus

aculeatus 91K0 41.4643 4115 Păduri balcanice de fag(Fagus sylvatica) cu Geranium

macrorrhizum


2.3.2.3 Hărțile de distribuție a ecosistemelor


2.3.3. Specii de floră și faună în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

2.3.3.1 Plante inferioare Nu este cazul. 2.3.3.2. Plante superioare

Nr. Taxon Familia Lista roşie

1 Abies alba Miller Pinaceae E 2 Allium moschatum L. Alliaceae R 3 Alopecurus pratensis L. Laguriformis (Schur)Tzvelev Poaceae R 4 Alyssum montanum gmelinii(Jordan)Hegi&Schmid Brasicaceae R 5 Anacamptis pyramidalis(L.)Rich. Orchidaceae V/R 6 Anthemis tinctoria L. ssp. fussii (Griseb) Beldie Asteraceae K 7 Campanula crassipes Heuffel Campanulaceae R 8 Campanula grossekii Heuffel Campanulaceae R 9 Campanula lingulata W. Et. K. Campanulaceae R 10 Carex atrata L. Ssp. aterrima Celak Cyperaceae R 11 Carlina acanthifolia All. (C. utzaka) Asteraceae R 12 Centaurea atropurpurea W. Et K. Asteraceae R 13 Centaurea calvescens Pancic Asteraceae R 14 Cephalanthera longifolia(L.) Fritsch Orchidaceae nt 15 Cephalanthera rubra(L)Richard Orchidaceae R 16 Cephalaria laevigata(W et K.)Schrader Dipsacaceae R 17 Cerastium banaticum(Rochel) Heuffel ssp.banaticum Caryophyllaceae R 18 Ceterach officinarum D.C. Polipodiaceae R 19 Coronilla emerus L. ssp.emeroides Hayek Fabaceae R 20 Corydalis solida(L.)Swarty Papaveraceae R 21 Crocus flavus Weston. Iridaceae V 22 Cytisus procumbens Sprengel Fabaceae R 23 Dactylorhiza incarnata(L.) Soo Orchidaceae R 24 Dactyloriza maculata(L) Soo Orchidaceae R 25 Dactyloriza sambucina(L) Soo Orchidaceae R 26 Dianthus trifasciculatus Kitt. Caryophyllaceae R 27 Dianthus giganteus ssp. banaticus Heuffel Caryophyllaceae R 28 Dryopteris cristata (L)A. Gray Aspidiaceae R 29 Echinops banaticus Rochel ex Schrader Asteraceae R 30 Epilobium nutans L. Onagraceae R 31 Epipactis palustris (L) Crantz Orchidaceae R



32 Filipendula ulmaria L. Smejkal Rosaceae V/R 33 Fritillaria meleagris L. Liliaceae V/R 34 Galanthus nivalis L. Amaryllidaceae nt 35 Genista pilosa L. Fabaceae R 36 Gymnadenia conopsea(L)R.Br. Orchidaceae R 37 Hepatica transsilvanica Fuss Ranunculaceae nt 38 Hieracium borbasii Uechtr. Compositae R 39 Homogine silvestris Cass Compositae K 40 Iris reichenbachii Iridaceae R 41 Jovibarba heuffelii (Schott) Crassulaceae R 42 Juncus filiformis L. Juncaceae R 43 Knautia drymeia Heuff. Dipsacaceae R 44 Lactuca viminea(L) J&C Asteraceae V/R 45 Lilium jankae A.Kerner Liliaceae R 46 Linum uninerve (Rochel) Jav Linaceae R 47 Lunaria annua L. s.l. Brasicaceae R 48 Luzula pallescens Swartz Juncaceae R 49 Melica ciliata L.ssp. taurica Tyvelev Poaceae R 50 Menyanthes trifoliata L. Menyanthaceae R 51 Moenchia mantica(L.)Bartl Caryophyllaceae R 52 Neottia nidus-avis(L)Rich. Orchidaceae R 53 Onosoma arenaria W et. K. Boraginaceae E 54 Ophris scolopax ssp. Cornuta Orchidaceae R 55 Orchis coriophora L. Orchidaceae R 56 Orchis laxiflora Lam. Ssp. Elegans(Heuffel) Soo Orchidaceae R 57 Orchis militaris L. Orchidaceae R 58 Orchis papilonaceae L. Orchidaceae R 59 Orchis morio L. Ssp. morio Orchidaceae R 60 Orchis pallens L. Orchidaceae R 61 Orchis purpurea Hudson Orchidaceae R 62 Orchis ustulata L. Orchidaceae R 63 Peu cedanum longifolium Waldst.& Kit Apiaceae R 64 Peucedanum rochelianum Heuffel Apiaceae R 65 Pinus sylvestis L. Pinaceae R 66 Poa laxa Haenke Gramineae R 67 Primula auricula L.ssp.serratifolia (Rochel) Primulaceae R 68 Ranunculus flabellifolius Heuffel ex Reichenb Ranunculaceae R 69 Ranunculus reptans L. Ranunculaceae R 70 Rosa micrantha Borrer ex Sm Rosaceae R 71 Ruscus aculeatus L. Liliaceae R 72 Ruscus hipoglossum L Liliaceae R



73 Satureja kitaibelii(Wierzb.)P.W.Ball Lamiaceae R 74 Sedum cepaea Crassulaceae R 75 Seseli gracile Waldst. & Kit Apiaceae R 76 Sesleria filifolia Hoppe Poaceae R 77 Silene flavescens W.et. K Caryophyllaceae R 78 Silene multifolia Caryophyllaceae R 79 Sorbus borbasii Jav. Rosaceae R 80 Taxus baccata L. Taxaceae V/R 81 Thymus glabrescens Willd. Lamiaceae R 82 Thymus comosus Heuffel ex. Griseb Labiatae nt 83 Vaccinium oxycoccos L. Ericaceae R 2.3.3.3 Nevertebrate

SPECIA CADRUL LEGAL DE PROTECŢIE

BER

D 92/43 EEC

D 79/ 409 EECANEXA ANEXA

* Austropotamobius torrentium X Carabus variolosus X

1088Cerambyx cerdo X X 1083Lucanus cervus X X

1089Morimus funereus X X 1087* Rosalia alpina X X

*Nymphalis vaualbum X 1060Lycaena dispar X X

1061Maculinea nausithous X X 1078Callimorpha quadripunctaria X X

Isophya costata X Odontopodisma rubripes X Chilostoma banaticum X

Theodoxus transversalis X 1032Unio crassus X X

Zubovskya banatica X Odontpodisma montana X

Saga pedo X Holandrina holandri X

Herilla ziegleri dacica X


2.3.3.4. Ihtiofaună


BER

D 92/43 EEC


Supraclasa Pisces Ordinul Cypriniformes

Familia Cyprinidae

Alburnoides bipunctatus (Block) X Barbus meridionalis petenyi Heckel X

Gobio albipinnatus vladykovi Fang 1943 X Gobio kessleri banaticus Banarescu 1953 X X X Leucaspius delineatus delineatus (Hackel) X

Familia Cobitidae Cobitis taenia L. 1758 X X

Cobitis elongata Heckel et Kner 1858 X X Sabanajewia aurata balcanica

Karaman1922 X X

Familia Cottidae Cottus gobio L. 1758 X

2.3.3.5. Herpetofaună


BER

D 92/43 EEC


Clasa Batrachia Ordinul Urodela

Familia Salamandridae

Salamandra salamandra (L.) 1758 X X Triturus alpestris (L) 1768) X X X

Triturus cristatus (Laur) 1768 X X X X Triturus vulgaris (L) 1758 X X

Ordinul Anura Familia Discoglossidae

Bombina variegata (L) 1758 X X X X Familia Bufonidae

Bufo viridis Laur 1768 X X X Bufo bufo X X

Familia Hylidae Hyla arborea (L) 1758 X X X X

Familia Ranidae Rana ridibunda Pallas 1771 X X

Rana dalmatina (Bonaparte) 1839 X X X Rana temporaria L. 1758 X X X

Clasa Reptilia



BER

D 92/43 EEC


Ordinul Sauria Familia Lacertidae

Lacerta viridis (Laur) 1768 X X X Lacerta agilis L. 1758 X X X

Zootoca vivipara X X Podarcis muralis X X

Familia Scincidae Ablepharus kitaibeli X X Familia Anguidae Anguis fragilis L. X X

Familia Colubridae Natrix tessellata (Laur) 1768 X X X

Elaphe longissima (Laur) 1768 X X X Coronella austriaca Laur 1768 X X X

Familia Viperidae Vipera ammodytes (L) 1758 X X X X

Vipera berus(L) 1758 X X 2.3.3.6. Avifaună


BER

D 92/43 EEC


Clasa Aves Ordinul Falconiformes

Familia Aquilidae

Aquila chrysaetos (L) 1758 X X X X Aquila pomarina Brehm 1831 X X X X

Hieraetus pennatus (Gmel) 1788 X Pernis apivorus (L) 1758 X

Circaetus gallicus (Gmel) 1788 X X Familia Falconidae

Falco subbuteo L. 1758 X X X Falco columbarius Hartert 1912 X X X

Falco vespertinus L. 1766 X X X Ordinul Strigiformes

Familia Strigidae

Bubo bubo (L) 1758 X X X Otus scops (L.) 1758 X X

Athene noctua X X Strix aluco X X

Strix uralensis Pall. 1771 X X ORDINUL APODIFORMES



BER

D 92/43 EEC


Familia Apodidae Apus apus X X

Apus melba X X Ordinul Piciformes

Familia Picidae

Picus canus Gmel 1788 X X Dendrocopus major L. 1758 X X X

Dendrocopos syriacus (Hempr et Bibr) 1833

X X X X

Dendrocopos leucotos (Bechst) 1802 X X X X Dendrocopos minor (Hart) 1916 X X Dendrocopos medius (L) 1758 X X X

Familia Hirudinidae Hirundo rustica L. 1758 X X Hirundo daurica L. 1758 X X

Riparia riparia L. X Familia Corvidae

Corvus corax L. 1758 X X Corvus monedula L. 1758 X

Familia Paridae Parus major L. 1758 X X X

Parus palustris L. 1758 X X X Parus montanus L. 1758 X X X

Familia Sittidae Sitta neumayeri X

Familia Certhidae Tichodroma murareia (L) 1766 X X

Familia Troglodytidae Troglodytes troglodytes L. 1758 X X X

Familia Sylviidae Sylvia atricapilla (L) 1758 X X X Sylvia communis Lath 1787 X X X

Familia Turdidae Turdus phimelos Brehm 1831 X X

Turdus merula L. 1758 X X Monticola saxatilis (L) 1758 X X Oenanthe oenanthe L. 1758 X X

Phoenicurus ochruros (L) 1758 X X Erithacus rubecula (L) 1758 X X

Familia Laniidae Lanius minor Gmel 1788 X X



BER

D 92/43 EEC


Lanius senator L. 1758 X X Lanius collurio L: 1766 X X Familia Emberizidae X

Emberiza citrinella L. 1758 X X X Emberiza cirlus L. 1766 X X

Emberiza hortulana L. 1758 X X X Emberiza cia L. 1766 X X X X

Familia Fringillidae + Ploceidae Carduelis carduelis X X X

Carduelis cannabina L. 1758 X X X Fringilla coelebs L. 1758 X X X

2.3.3.7. Mamifere


BER

D 92/43 EEC


Clasa Mammalia Supraord. Carnivora Ord. Fissipedes

Familia Canidae Canis lupus L X X X

Familia Ursidae Ursus arctos L. X X X X

Familia Mustelidae Martes foina (Erxleben) X

Martes martes (L) X Mele meles (L) X

Mustela putorius Mustela nivalis X

Familia Felidae Lynx lynx (L) X X X

Felis sylvestris Schreber X X X Ord. Artiodactyla Familia Cervidae Cervus elaphus L. X

Capreolus capreolus (L.) X Ord. Lagomorpho Familia Leporidae

Lepus europaeus Pallas X Ord. Rodentia

Familia Sciuridae



BER

D 92/43 EEC


Sciurus vulgaris L. X Ord. Insectivora

Familia Soricidae

Sorex araneus L. X Ord. Chiroptera

Familia Rhinolophidae

Rhilophus ferrum – equinum Schreber X X X X Rhinolophus hipposideros Bechstein. X X X X

Rhinolophus mehely Matschie X X X X Rhinolophus euryale Blasius X X X X

Rhinolophus blasii Petres X X X X Familia Vesperilionidae

Myotis myotis Borkhausen X X X X Myotis oxygnatus Monticelli X X X X

Myotis bechsteinii Kuhl X X X X Myotis capaccinii Bonaparte X X X X Myotis emarginatus Geoffroy X X X X

Myotis mystacinus Kuhl. X X X X Miniopterus schreibersi Kuhl. X X X X

Plecotus austriacus Fisher X X X Barbastella barbastellus Schreber X X X X

Eptesicus nilssoni Keyserl X X X X Pipistrellus pipistrellus Schreber X X X

2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată 2.3.4.1. Plante inferioare Nu este cazul 2.3.4.2. Plante superioare Nu este cazul

2.3.4.3. Nevertebrate

Nu este cazul 2.3.4.4. Ihtiofaună Nu este cazul 2.3.4.5. Herpetofaună


Nu este cazul 2.3.4.6. Avifaună Nu este cazul

2.3.4.7. Mamifere Nu este cazul

2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Comunităţile locale și factorii interesaţi A Comunități locale Parcul Național Semenic - Cheile Carașului se suprapune parțial peste 8 unități administrativ - teritoriale. O mare parte din aceste terenuri sunt proprietate de stat administrate de Romsilva și o pondere redusă este reprezentată de terenuri ale primăriilor și terenuri private.

Cea mai mare densitate a populației este în UAT Reșița cu 426 loc./kmp dar impactul asupra parcului național este extrem de redus în schimb o mare presiune datorită diverselor activități agricole este în UAT Carașova deși densitatea populației este de 23 loc./kmp.

Din punct de vedere al suprafeței, UAT Carașova deține în PNSCC o suprafață aproape dublă față de celelalte UAT-uri și tot odată cea mai mare densitate de valori naturale fapt care conferă localităților Carașova și Iabalcea o importanță deosebită.

UAT Anina și Goruia dețin importante resurse cultural-istorice și peisagistice care pot fi un centru de atracție turistică și educativă.

UAT Prigor și Văliug dețin păduri naturale deosebit de valoroase (cea mai mare suprafață de pădure cvasivirgină din Europa) ce poate constitui un obiectiv de marcă, în jurul căruia să se gândească dezvoltarea turistică și economică.

UAT Reșița este cea mai dezvoltată din punct de vedere socio-economic iar dezvoltarea nu se bazează pe exploatarea resurselor naturale din parcul național, fiind un exemplu de urmat și pentru celelalte localități.

0

50

100

150

200

250

300

350

Reșița

Anina

Bozovici

Caraşova

Goruia

Prigor

Teregova

Văliug

Suprafața UAT incluse în PNSCC

Suprafața UAT

Suprafața în PNSCC


Pe lângă activitățile agricole, activitatea cu mare impact pe tot cuprinsul parcului național rămâne silvicultura deși nu are legătură directă cu dezvoltarea sau asigurarea de beneficii pentru comunitățile locale. Lista unităților administrativ – teritoriale

Judeţ UAT Procent din UAT

Suprafața totala (Kmp)

Suprafața în PNSCC

(Kmp)

Suprafața de

intravilan în PNSCC (ha)

Densitatea populației (loc/kmp)

Caraș-Severin Carasova 68 141,45 98,59 0,0 23Caraș-Severin Valiug 59 98,38 58,29 45,0 10Caraș-Severin Anina 34 145,53 50,71 82,9 63Caraș-Severin Bozovici 23 195,79 43,91 14,5 17Caraș-Severin Prigor 22 301,37 66,39 20,0 10Caraș-Severin Teregova 8 331,21 24,96 0,0 13Caraș-Severin Resita 8 197,65 15,36 0,0 426Caraș-Severin Goruia 4 62,16 2,76 0,0 15Total - 100 1473,54 360,97 162,4 -

Populația din parcul național și zona limitrofă

UAT Localitatea Nr. personae

rezidente Grad de

proximitate

Reșița Municipiul Reșița 82.270 Redus Reșița Cartierul Cuptoare 427 Ridicat Reșița Cartierul Secu 514 Ridicat Reșița Cartierul Doman 813 Ridicat Carașova Comuna Carașova 2.421 Ridicat Carașova Satul Iabalcea 243 Ridicat Goruia Satul Gârliște 474 Ridicat Anina Orașul Anina 9.167 Ridicat Bozovici Comuna Bozovici 3.321 Redus Prigor Satul Borlovenii Vechi 625 Redus Prigor Satul Borlovenii Noi 592 Redus Mehadica Comuna Mehadica 922 Redus Luncavița Satul Verendin 1947 Redus Luncavița Comuna Luncavița 997 Redus Teregova Comuna Teregova 4.388 Redus Brebu Nou Comuna Brebu Nou 70 Ridicat Brebu Nou Satul Gărâna 17 Ridicat Văliug Stațiunea Crivaia 20 Ridicat Văliug Comuna Văliug 982 Ridicat Total - 110.210 -


Populaţia pe sexe, bărbaţi şi femei

UAT Populația stabilă

Total Bărbați Femei

Oraş Reşiţa 84.026 40.517 43.509

Oraş Anina 9.167 4.510 4.657

Total urban 93.193 45.027 48.166

Bozovici 3.321 1.606 1.715

Brebu Nou 87 39 48

Caraşova 3.260 1.636 1.624

Goruia 951 465 486

Prigor 2.978 1.471 1.507

Teregova 4.388 2.105 2.283

Văliug 982 493 489

Total rural 15.967 7.815 8.152

TOTAL 109.160 52.842 56.318 Populația pe grupe de vârstă (2002)

UAT Bărbați Femei

0-20 21-45 46-70 71-85 0-20 21-45 46-70 71-85 Reșița 11051 16526 11324 1616 10457 17760 12514 2778Anina 1445 1797 1128 140 1453 1691 1225 288Bozovici 414 542 506 144 353 523 580 259Carasova 421 585 507 123 383 534 557 150Goruia 89 151 155 70 80 103 187 116Prigor 344 502 499 126 335 439 553 180Teregova 514 770 640 181 558 720 732 273Valiug 127 196 149 21 120 169 142 58Total 14405 21069 14908 2421 13739 21939 16490 4102

Evoluția populației

UAT 1990 2000 2008 Trend Resita 110.902 93.253 84.107 Scădere Anina 12.992 10.535 8.964 Scădere Bozovici 3.877 3.351 3.405 Scădere Carasova 3.691 3.315 3.161 Scădere Goruia 1.060 931 892 Scădere Prigor 3.404 3.090 2.725 Scădere Teregova 5.140 4.708 4.248 Scădere Valiug 1.503 927 972 Scădere Total 142.569 120.110 108.474


Populația stabilă după etnie

UAT

Rom

âni

Mag

hia

ri

Rro

mi

Ucr

ain

eni

Ger

man

i

Ru

si

Lip

oven

i

Tu

rci

Sâr

bi

Reşiţa 74.584 3.034 1.729 445 2.696 20 10 580Anina 7.992 200 82 29 763 0 1 22Bozovici 3.144 18 84 4 13 0 0 2Caraşova 144 12 146 0 16 0 0 16Goruia 885 2 39 0 7 0 0 0Prigor 2.899 2 72 1 1 0 0 1Teregova 4.325 4 55 0 2 0 0 0Văliug 881 10 0 8 80 0 0 1Total 94.854 3.282 2.207 487 3.578 20 11 622

UAT

Slo

vaci

Bu

lgar

i

Cro

aţi

Evr

ei

Ceh

i

Ital

ien

i

Alt

e et

nii

Ned

ecla

rat

Reşiţa 102 27 535 37 140 19 58 4Anina 5 3 13 1 33 2 11 6Bozovici 0 0 0 0 54 0 1 1Caraşova 0 1 2.758 0 1 0 162 4Goruia 0 0 17 0 0 0 1 0Prigor 0 0 0 0 2 0 0 0Teregova 0 0 1 0 0 0 1 0Văliug 1 0 1 0 0 0 0 0Total 108 31 3.325 38 230 21 234 15

Populația stabilă după religie

UAT

Ort

odoxă

Rom

ano-

cato

lică

Gre

co-c

atol

ică

Ref

orm

ată

Eva

ngh

elică

de

C

onfe

siu

ne

augu

stan

a

Eva

ngh

elică

luth

erană

Un

itar

iană

Arm

eană

Creșt

ină

de

rit

vec

hi

Bap

tistă

Pen

tico

stală

Resita 70.861 6.514 986 1.089 55 41 10 0 42 1.788 1.784Anina 6.825 1.252 50 54 9 14 0 0 11 276 559Bozovici 2.991 86 3 8 0 2 0 0 0 178 29Carasova 236 3.017 2 2 0 0 0 0 0 0 2Goruia 890 19 1 1 0 0 0 0 0 1 36


Prigor 2.825 5 1 1 0 0 0 0 0 141 0Teregova 4.177 15 1 5 0 0 0 0 0 136 18Valiug 890 84 1 5 0 0 1 0 0 0 0Total 89.695 10.992 1.045 1.165 64 57 11 0 53 2.520 2.428

UAT

Ad

ven

tistă

de

ziu

a a şa

pte

a

Creşt

ină

du

pă

evan

ghel

ie

Eva

ngh

elică

Mu

sulm

ană

Moz

aică

Altă

relig

ie

Fără

reli

gie

Ate

i

Ned

ecla

rată

Resita 187 44 53 7 41 266 90 80 88 Anina 25 29 23 0 1 9 9 3 18 Bozovici 3 10 0 2 0 1 0 0 8 Carasova 0 0 0 1 0 0 0 0 0 Goruia 0 0 0 0 0 3 0 0 0 Prigor 3 0 0 0 0 1 0 0 1 Teregova 1 5 0 0 0 26 2 2 0 Valiug 0 0 0 0 0 0 0 1 0 Total 219 88 76 10 42 306 101 86 115

Populaţia activă, ocupată şi inactivă (2002)

Localitate Populaţie

total Populaţia activă

Populaţia ocupată

Populaţia inactivă

Reşiţa 84.025 34.921 30.744 49.105Anina 9.167 3.136 2.449 6.031Caraşova 3.260 872 694 2.388Goruia 951 258 228 693Bozovici 3.321 1.081 917 2.240Prigor 2.978 1.214 1.094 1.764Teregova 4.388 1.475 1.342 2.913Văliug 982 376 333 606Total 109.072 43.333 37.801 65.740


Educație Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite (2002)

UAT Studii

profesionale și de ucenici

Studii gimnaziale

Studii primare Fără școala Școala nedecl.

Oraş Reşiţa 12.243 17.725 11.250 2.441 54

Oraş Anina 1080 2665 1.617 328 0

Bozovici 306 981 670 210 0

Brebu Nou 12 27 12 3 0

Caraşova 424 1.195 971 154 3

Goruia 86 410 234 25 0

Prigor 272 1.129 841 123 1

Teregova 351 1.750 1.066 214 1

Văliug 209 273 149 48 0

TOTAL 14.983 26.155 16.810 3.546 59

UAT Studii sup. de lungă durata

Studii sup. de scurtă durata

Studii postliceale și de maiștri

Studii liceale

Oraş Reşiţa 6.525 1.294 3.758 21.561

Oraş Anina 201 39 360 1725

Bozovici 151 17 96 578

Brebu Nou 3 1 2 22

Caraşova 18 1 4 175

Goruia 18 0 20 77

Prigor 27 5 24 269

Teregova 64 3 31 415

Văliug 27 3 8 175

TOTAL 7.034 1.363 4.303 24.997 Infrastructură și utilități

UAT

Reș

ița

An

ina

Boz

ovic

i

Car

aşov

a

Gor

uia

Pri

gor

Ter

egov

a

Văl

iug

Unități de învățământ (nr.) 32 3 2 1 1 - 3 1Instituții de spectacole (nr.) 2 1 - - - - - -Biblioteci (nr.) 34 5 3 2 - 3 3 2Muzee (nr.) 4 - - 1 - - - -


UAT

Reș

ița

An

ina

Boz

ovic

i

Car

aşov

a

Gor

uia

Pri

gor

Ter

egov

a

Văl

iug

Spitale (nr.) 1 1 1 - - - - -Cabinete medicale (nr.) 15 3 1 1 2 1 1 1Farmacii (nr.) 4 1 - - - - - -Cabinete stomatologice (nr.) 19 3 - - 1 - - -Lungimea străzilor-total (km) 120 30 - - - - - -Lungimea străzilor-modernizate(km) 98 28 - - - - - -Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km)

145,8 43,7 16 - 4,2 14,5 - -

Lungimea rețelei de canalizare (km) 106 22 2,5 - 3,9 - - -

UAT Locuinţe (număr) Suprafaţa locuibilă (mp)

Total Prop. de

stat Prop.

privată Total

Prop. de stat

Prop. privată

Reşiţa 34.426 1.950 36.593 1.220.950 32.476 1.184.357Anina 3.839 1.233 35.016 127.671 2.606 92.655Bozovici 1.309 27 919 61.224 1.282 60.305Caraşova 907 13 511 36.969 894 36.458Goruia 509 16 624 20.559 493 19.935Prigor 1.046 17 960 40.386 1.029 39.426Teregova 1.423 23 818 67.015 1.400 66.197Valiug 651 41 1.251 32.289 610 31.038TOTAL 44.110 3.320 76.692 1.607.063 40.790 1.530.371

B. Factori interesaţi

Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes

1 Primăria Reşiţa Administrație

publică Administrarea UAT și reprezentarea comunității locale

2 Primăria Anina Administrație


3 Primăria Bozovici Administrație


4 Primăria Caraşova Administrație


5 Primăria Goruia Administrație


6 Primăria Prigor Administrație Administrarea UAT și reprezentarea


Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes

publică comunității locale

7 Primăria Teregova Administrație


8 Primăria Valiug Administrație


9 Consiliul Judeţean Caraş Severin - Direcţia Generală Urbanism şi Dezvoltare Teritorială

Administrație publică județeană

Administrarea drumurilor județene, Reglementarea urbanistică în context zonal și județean, dezvoltarea teritorială, asigurarea salvării în zona montană

10 Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş Severin

Instituție deconcentrată

Reglementarea activităților din punct de vedere al mediului

11 Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Caraş-Severin

Instituție deconcentrată

Controlul activităților din punct de vedere al protecției mediului

12 Administraţia Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş Severin

Agent economic

Administrarea corpurilor de apă de suprafață și subterană

13 RNP Romsilva - Direcția Silvică CS

Agent economic

Administrarea fondului forestier național și exploatarea pădurii (silvicultură)

14 Grupul CEZ Agent economic

Exploatarea sistemului hidroenergetic

15 Universitatea Eftimie Murgu Unitate de învățământ

Protecția mediului natural și cultural; turism.

16 Asociaţia Speologică Exploratorii ONG Managementul eficient al ariei

protejate, cercetarea ecosistemului subteran, turism.

17 Asociația Operatorilor de Turism Banatul Montan

ONG Dezvoltarea turismului

18 Asociaţia Euroland Banat ONG Dezvoltarea turismului 19 Asociaţia BikeAttack Reşiţa ONG Dezvoltarea cicloturismului

20 Asociaţia Rangerilor din România ONG Asigurarea protecției și supravegherii

eficiente 2.4.2. Utilizarea terenurilor

UAT Zona montană defavorizată

Zona defavorizată de

condiţii naturale specifice

Zone cu valoare naturală ridicată

Pajişti cu înaltă valoare naturală

Practici agricole tradiţionale

Resita X - - -


UAT Zona montană defavorizată

Zona defavorizată de

condiţii naturale specifice

Zone cu valoare naturală ridicată

Pajişti cu înaltă valoare naturală

Practici agricole tradiţionale

Anina X - X X Bozovici X - X X Caraşova X - X X Goruia - X X X Prigor X - X X Teregova X - X X Văliug X - X X

Defalcarea fondului funciar (UM= ha)

UAT Total Fond

funciar

Suprafață agricolă Suprafata neagricola

Total

Ara

bil

Vii

Liv

ezi

Pas

un

i

Fin

ete

Total

Paduri si vegetatie forestiera

Resita 5883 1667 38 0 0 991 648 4216 3625Anina 14553 912 22 0 0 466 424 13641 12223Bozovici 19579 7316 1173 0 323 4302 1518 12263 11485Carasova 14145 7035 1476 0 70 2882 2607 7110 6543Prigor 30137 7686 2100 0 297 3588 1701 22451 22075Teregova 33121 14011 1186 0 551 7606 4668 19110 18553Valiug 9838 1046 16 0 0 762 268 8792 6544Goruia 3437 2070 279 0 4 1243 544 1367 1273 Unităţi de producţie agricolă Au fost inventariate 65 de zone agricole cu terenuri cultivate, pomicultură, fânețe și pășuni, ce totalizează peste 2000 de parcele cu o suprafață totală de cca. 3200 ha. (sursa registrul agricol, carte funciară, hărți topografice). Sub 30% din aceste terenuri sunt exploatate agricol în prezent iar tendința este de scădere a suprafețelor utilizate. Excepție fac lucrările subvenționate de întreținere a pășunilor care se extind anual ca suprafață deși utilizarea lor de către crescătorii de animale nu justifică acest demers.

UAT Localitatea Unitate de Producție

Nr. Parcele agricole

Suprafața totală(ha)

Reșița Reșița Cârșa 1 120Reșița Reșița Capul Baci 100 55Reșița Reșița Râu Mare 25 15Carașova Carașova Ravniștea Mare 1 380Carașova Carașova Mărghitaș 1 172Carașova Carașova Cârno Pole 1 100Carașova Carașova Balaban 72 65





Carașova Carașova Barcacea 15 10Carașova Carașova Bogdanova 5 2Carașova Carașova Breg 4 2Carașova Carașova Buhui 163 134Carașova Carașova Cerneavița 21 12Carașova Carașova Chicer 74 55Carașova Carașova Coniorăț 4 2Carașova Carașova Coveliște 10 8Carașova Carașova Crai Moghila 275 215Carașova Carașova Craiște 59 41Carașova Carașova Del 12 10Carașova Carașova Deseleac 4 3Carașova Carașova Gabreneac 19 13Carașova Carașova Gelug 13 7Carașova Carașova Ianiciov 14 8Carașova Carașova Iazovnic 18 8Carașova Carașova Iasinovăț 27 18Carașova Carașova Mărghitaș 3 2Carașova Carașova Moghila 138 108Carașova Carașova Moghilița 95 75Carașova Carașova Pașac 46 36Carașova Carașova Pinet 13 4Carașova Carașova Polie 6 2Carașova Carașova Ponicova 59 43Carașova Carașova Prolaz 24 19Carașova Carașova Ravniște 4 4Carașova Carașova Răpciun 32 16Carașova Carașova Straja 15 12Carașova Carașova Țeria 16 17Carașova Carașova Țerovo 7 5Carașova Carașova Vârcane 18 15Carașova Carașova Veliștag 18 13Carașova Carașova Voinov 117 64Carașova Carașova Zabăl 52 42Carașova Carașova Zăpoda 6 4Carașova Iabalcea Bregstudenaț 56 45Carașova Iabalcea Bogdana 10 4Carașova Iabalcea Certej 17 11Carașova Iabalcea Chicer 8 4Carașova Iabalcea Cioaca 54 40Carașova Iabalcea Comarnic 19 42





Carașova Iabalcea Craiște 15 15Carașova Iabalcea După Cioacă 10 9Carașova Iabalcea Graguia 5 4Carașova Iabalcea Groapa Iepii 5 2Carașova Iabalcea Ponicova 40 25Carașova Iabalcea Naves 6 4Carașova Iabalcea Ravniște 43 30Carașova Iabalcea Sumbrac 37 17Anina Anina Mărghitaș 1 16Anina Anina Pomet 1 10Anina Anina Isvarna 1 100Prigor Prigor Semenic 1 400Teregova Teregova Semenic 1 70Văliug Văliug Semenic 1 271Văliug Văliug P-na Molidu 30 15Văliug Văliug P-na Beții 1 45Văliug Văliug P-na Brăian 50 57Total 2.019 3.172

Situaţia suprafeţelor neagricole pe deţinători (UM=ha)

Localitatea

Suprafaţă neagricolă Din care:

Total Păduri și vegetație forestieră

În propietatea consiliului local

In proprietate privată

Reșița 4.216 3.625 173 1.037Anina 13.641 12.223 181 205Bozovici 12.263 11.485 456 718Brebu Nou 282 98 0 0Carașova 7.110 6.543 137 650Prigor 22.451 22.075 947 1.213Teregova 19.110 18.553 579 1.243Văliug 8.792 6.544 431 100Goruia 1.367 1.273 122 424Total 89.232 82.419 3.026 5.590

Unităţi de producţie forestieră Sunt 23 de Unități de Producție ce fac parte din fondul forestier național administrat de RNP Romsilva. Câteva parcele din aceste unități în zona Reșița și Carașova aparțin celor două primării. Încadrarea suprafețelor de pădure în tipuri funcționale de producție sau protecție este realizată prin amenajamentele silvice ale fiecărui UP. Pentru paza, supravegherea și desfășurarea activităților specifice silviculturii, există 20 de cantoane silvice din care permanent sunt folosite cca. 20%.


UAT Ocol Silvic Unitate de Producție

Unitate amenajistică

Suprafața totală (ha)

Reșița Reșița VII Reşiţa 5 - 38 1.271,3Reșița, Carașova Reșița IX Caraşova 46-48,50-70 676,2Carașova Reșița X Comarnic 1 - 116 3.616,9Carașova Reșița XI Râvnişte 1 - 51 1.180,5Goruia, Carașova Oravița III Jitin 13-15,18-22 220,4Anina, Carașova Anina V Celnic 20-49, 72, 73 901,1Anina Anina VI Anina 1 - 4, 7 - 9 256,1Anina Anina VII Mărghitaş 1 - 24 730,3Anina Anina VIII Cireşnaia 1 - 20 725,4Anina Anina IX Buhui 1 - 31 1.011,8Anina Anina X Izv.Caraşului 1 - 62 1.903,9Bozovici Bozovici III Poneasca 1 - 108 4.243,3Prigor Nera II Nergana 1 - 143 4.088,9Prigor Nera III Nergăniţa 3 - 64 2.125,7Văliug Văliug I Cuca Gozna 55-60, 62-84 837,3Văliug Văliug II Bolnovăţ 1 - 55 1.106,8Văliug Văliug III Băile 1 - 58 1.185,4Văliug Văliug IV Bârzăviţa 1 - 54 890,3Văliug Văliug V Faţa Beţii 1 - 31 620,0Văliug Văliug VI Crivaia 1 - 36 765,5Teregova Văliug IX Trie Ape 34 - 46 281,8Teregova Văliug XI Semenic 1 - 34 925,1Teregova Văliug XII Molidul 1 - 44 1.157,7Total 30.721,7

În perimetrul de referință s-au identificat un număr de 14 categorii de folosinţă a terenurilor. Ponderea cea mai mare a utilizării terenului în sit este reprezentată de pădurile de foioase 67,7% urmată de păşunile mixte cu o pondere de 17,1%. Valoarea diversităţii pentru tipurile de categorii de acoperire a terenului relevă o diversitate medie a categoriilor de utilizare a terenurilor. Dominanţa netă a categoriei de acoperire a terenurilor o reprezentată pădurile de foioase. Utilizarea terenurilor (CLC)

Nr. crt.

Cod Denumire Suprafaţa

(ha) (%) 1 112 Zone urbane discontinue 0,1651 0,00032 121 Zone Urbane 23,6956 0,05613 131 Extracția calcarului 40,8409 0,09674 222 Pomi fructiferi 438,4543 1,03855 231 Pajiști 1.748,0909 4,14056 243 Teren agricol și fânețe 10,5399 0,0249


Nr. crt.

Cod Denumire Suprafaţa

(ha) (%) 7 311 Păduri de foioase 28.585,8963 67,70828 312 Păduri de rășinoase 1.554,7418 3,68259 313 Păduri mixte 7.221,0700 17,1037

10 321 Fânețe naturală 794,6721 1,882211 324 Pajiști cu arbuști de tranziție spre pădure 1.436,9877 3,403612 332 Stâncării și grohotișuri 278,2860 0,659113 412 Turbării 77,0599 0,182514 512 Zonă inundabilă 8,7110 0,0206


0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000

Reşiţa

Anina

Caraşova

Goruia

Bozovici

Prigor

Teregova

Văliug

Salariați

Caracterizarea utilizării terenurilor Activități economice Principalele activități economice sunt silvicultura și turismul. Agricultura este în plan secundar și cu precădere agricultura de subzistență. Efectivul de salariaţii – număr mediu anul 2004

Activități agricole în parcul național

UAT Zona agricolă Activitatea IntensitateReșița Capul Baci Fânețe Scăzută Caraşova Platoul Iabalcea Agricultură, Creștere animale, Fânețe Ridicată Caraşova Dl. Cârni Pole Pomicultură, crestere animale Ridicată Caraşova Dl. Groapa Iepii Crestere animale, fânețe Scăzută Caraşova Poiana Sumbrac Fânețe Scăzută Caraşova Poiana Comarnic Fânețe Scăzută Caraşova Dl. Zaglavac Pomicultură Ridicată Caraşova Dl. Bucitu Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Zabăl Pomicultură Medie Caraşova Valea Raicovacea Pomicultură Scăzută Caraşova Valea Budineac Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Repciun Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Golaş Pomicultură Scăzută Caraşova Valea Jejniţa Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Mărghitaş Pomicultură; creșterea animalelor Medie Caraşova P-na Moghila Mare Creșterea animalelor Ridicată Carașova P-na Țeria Agricultură, creșterea animalelor, fânețe Ridicată Caraşova Dl. Ravnişte Creșterea animalelor Ridicată Caraşova Dl. Golaş Creșterea animalelor Medie Caraşova Dl Straja Creșterea animalelor Medie Caraşova Dl. Covelişte Creșterea animalelor Medie

UAT Număr mediu

salariaţi Reşiţa 25.512 Anina 2.049 Caraşova 104 Goruia 35 Bozovici 572 Prigor 152 Teregova 557 Văliug 157 Total 29.138


UAT Zona agricolă Activitatea IntensitateBozovici Dealu Zabăl Creșterea animalelor Scăzută Prigor Platoul Semenic Creșterea animalelor Medie Teregova Platoul Semenic Creșterea animalelor Medie Văliug Platoul Semenic Creșterea animalelor Medie Văliug Dl. Poiana Beţi Creșterea animalelor Scăzută

Structura culturilor în terenurile arabile (UM=ha)

Loc

alit

atea

Gri

u

Sec

ara

Orz

Orz

oaic

a

Ova

z

Por

um

b

Leg

um

e

In

Cin

epa

Car

tofi

Pla

nte

fu

raje

re

Reșița 2 0 0 0 0 19 1 0 0 5 11Anina 0 0 0 0 0 0 7 0 0 12 3 Bozovici 200 0 15 10 10 557 30 0 0 40 311Carasova 155 0 0 0 40 861 15 0 0 60 345Prigor 270 0 15 0 150 955 30 0 0 30 650Teregova 40 0 0 0 0 600 61 0 0 370 115Văliug 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16 0 Goruia 24 0 0 0 0 108 12 0 0 13 122

Situaţia efective de animale (UM= capete nr. familii)

Localitatea Bovine Ovine Caprine Cabaline Porcine Familii de

albine

Resita 936 4.278 160 350 1.726 1.120Anina 370 2.000 207 150 900 650Bozovici 640 1.276 155 180 1.110 600Carasova 936 5.650 27 224 1.322 90Prigor 1.864 3.242 15 253 2.655 443Teregova 2.315 6.985 35 326 2.300 130Văliug 95 0 0 22 200 0Goruia 350 3.000 250 165 450 1.100

Situatia gospodariilor agricole (UM=nr)

Localitatea Număr de gospodarii Număr de grajduri Fînare

Reșița 815 335 180Anina 1.140 798 83Bozovici 1.368 892 197Carașova 822 736 174Prigor 989 885 148Teregova 1.449 1.392 102


Localitatea Număr de gospodarii Număr de grajduri Fînare

Văliug 452 360 85Goruia 432 384 0

Zone cu construcții agricole (sălașe, grajdiuri)

UAT Zona / locul Zona internă a

PNSCC Număr clădiri

Reșița Capu Baciului 3 4 Caraşova Dl Pasac Vest 3 1 Caraşova (Iabalcea) Platoul Iabalcea 3 32 Caraşova (Iabalcea) Cioaca cu Apă 3 1 Caraşova (Iabalcea) P-na Prolaz 3 4 Caraşova (Iabalcea) P-na Teria 2 3 Caraşova Dl. Zabal 3 24 Caraşova P-na Vircane 3 4 Caraşova V. Raicovacea 3 10 Caraşova V. Sereniac 3 5 Caraşova Dl Dobrivirf 3 6 Caraşova Dl. Curiaciţa 3 3 Caraşova Dl. Vainov 3 10 Caraşova P-na Râvniştea Mare Sud 3 9 Caraşova Dl. Straja 3 14 Caraşova V. Jejniţa 3 7 Caraşova Livada Maghila 3 4 Teregova Semenic 3 1 Total 142 Activități silvice Suprafețe de teren forestier parcurse de tăieri progresive, succesive, grădinărite, de conservare, igienă și accidentale cu excepția celor care sunt incluse în zona internă a PNSCC 1 și 2 la finalul anului 2012.

Unitatea Administrativ -

Teritorială

Ocol Silvic

Unitate de Producție

Unități amenajistice


Reșița Reșița VII Reşiţa 5 - 38 1.271,3Reșița, Carașova Reșița IX Caraşova 46-48,50-70 676,2Carașova Reșița X Comarnic 1 - 116 3.616,9Carașova Reșița XI Râvnişte 1 - 51 1.180,5Goruia, Carașova Oravița III Jitin 13-15,18-22 220,4Anina, Carașova Anina V Celnic 20-49, 72, 73 901,1Anina Anina VI Anina 1 - 4, 7 - 9 256,1Anina Anina VII Mărghitaş 1 - 24 730,3


Unitatea Administrativ -

Teritorială

Ocol Silvic

Unitate de Producție

Unități amenajistice


Anina Anina VIII Cireşnaia 1 - 20 725,4Anina Anina IX Buhui 1 - 31 1.011,8Anina Anina X Izv.Caraşului 1 - 62 1.903,9Bozovici Bozovici III Poneasca 1 - 108 4.243,3Prigor Nera II Nergana 1 - 143 4.088,9Prigor Nera III Nergăniţa 3 - 64 2.125,7Văliug Văliug I Cuca Gozna 55-60, 62-84 837,3Văliug Văliug II Bolnovăţ 1 - 55 1.106,8Văliug Văliug III Băile 1 - 58 1.185,4Văliug Văliug IV Bârzăviţa 1 - 54 890,3Văliug Văliug V Faţa Beţii 1 - 31 620,0Văliug Văliug VI Crivaia 1 - 36 765,5Teregova Văliug IX Trie Ape 34 - 46 281,8Teregova Văliug XI Semenic 1 - 34 925,1Teregova Văliug XII Molidul 1 - 44 1.157,7Total 30.721,7

Unități de prelucrare a produselor neagricole (2004)

Localitatea Lemn Piatra Olarit Artizanat Alte

activitati neagricole

Locuri de muncă

Reșița 3 2 0 1 0 48Anina 1 0 0 0 0 2Bozovici 2 0 0 0 0 5Brebu Nou 3 0 0 0 0 8Carașova 2 0 0 0 0 7Prigor 5 0 0 0 0 9Teregova 3 0 0 0 0 14Văliug 2 1 0 0 0 12Goruia 0 0 0 0 0 0Total 21 3 0 1 0 105

Servicii de transport public

Localitatea

Gară

Legături CFR

Au

toga

ră

Legături autogări

Localități deservite

Tra

nsp

ort

loca

l Mijloace de

transport

Reșița 2 Caransebeș Timișoara

1 Caransebeș Timișoara Bozovici

Carașova Anina Bozovici

3 Tramvai Autobuz Taximetru


Localitatea

Gară

Legături CFR

Aut

ogară

Legături autogări

Localități deservite

Tra

nsp

ort

loca

l Mijloace de

transport

Văliug Anina 1 Oravița 0 - - 1 Autobuz Bozovici 0 - 1 Reșița Prigor 0 - Carașova 0 - 0 - - 0 - Prigor 0 - 0 - - 0 - Teregova 1 Caransebeș

Băile Herculane 0 - - 0 -

Văliug 0 - 0 - - 0 - Goruia 0 - 0 - - 0 - Total 4 - 2 - - 4 -

Aeroport internaţional Timişoara (până la Reşiţa 100 km) Indicatorii de turism (2004)

UAT Unitaţi de

cazare - număr Turisti cazaţi

număr Înoptări număr

Reşiţa 9 15.239 32.474 Anina 1 0 0 Caraşova 1 0 0 Goruia 0 0 0 Bozovici 1 348 2.340 Prigor 0 0 0 Teregova 2 253 1.955 Văliug 10 4.204 10.104 Total 24 20.044 46.873

Sectoare economice dominante

UAT Localitatea Sectoare economice dominante Reșița Cartierul Cuptoare Servicii Reșița Cartierul Secu Servicii Reșița Municipiul Reșița Producție, servicii Reșița Cartierul Doman Servicii Carașova Comuna Carașova Servicii Carașova Satul Iabalcea Servicii Goruia Satul Gârliște Servicii Anina Orașul Anina Producție, servicii Bozovici Comuna Bozovici Producție, servicii Prigor Satul Borlovenii Vechi Servicii Prigor Satul Borlovenii Noi Servicii Mehadica Comuna Mehadica Servicii


UAT Localitatea Sectoare economice dominante Luncavița Satul Verendin Servicii Luncavița Comuna Luncavița Servicii Teregova Comuna Teregova Servicii Brebu Nou Comuna Brebu Nou Servicii Brebu Nou Satul Gărâna Servicii Văliug Stațiunea Crivaia Servicii Văliug Comuna Văliug Producție, servicii


2.4.3. Situatia juridica a terenurilor

Domeniu Procent din

suprafaţa ANP

Domeniul Public

domeniul public al statului (DS) 85 % (30.721) domeniul privat al statului (DPS) 0 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale (DAT) 6 % (2.226) domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale (DPT) 0 Total domeniul public (DP) 91 % (32.947)

Proprietate Privată

proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) 9 % (3.172) proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) 0 Total proprietate privată (PP) 9 % (3.172)

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se cunoaşte încadrarea în domeniul public sau privat

-

2.4.4. Administratori şi gestionari principali

Nr. Adminstrator /Gestionar Perioada

Adm/Gest Suprafaţă totală [ha]

Detalii

1. RNP Romsilva – DS Caraș Severin

Nelimitat 30.721 Pădure inclusă în fondul forestier național

2. Administrația Bazinală de Apă - Sistemul de Gospodărire a Apelor

Nelimitat 36.119 Corpurile de apă componente bazinelor hidrologice până la nivelul VI.

3. Primăria Carașova, Văliug, Prigor, Anina, Reșița

Nelimitat 2.226 Pășune și Pădure

4. Consiliul Județean Nelimitat 40 Drumuri județene 5. Grupul CEZ Nelimitat 20 Amenajări hidrotehnice 6. APNSCC 2004-2014 36.119 Parcul național

2.4.5. Infrastructură şi construcţii

Nr. Judeţ Tip construcţie Numar Total

1 Caraș Severin Drumuri naționale 12 Caraș Severin Drumuri județene 53 Caraș Severin Drumuri comunale 34 Caraș Severin Drumuri forestiere 785 Caraș Severin Drumuri de exploatare ~ 1.150


Nr. Judeţ Tip construcţie Numar Total

6 Caraș Severin Drumuri agricole ~ 207 Caraș Severin Trasee turistice 96 Caraș Severin Rețele electrice 77 Caraș Severin Relee de telecomunicații 48 Caraș Severin Locuințe permanente 1509 Caraș Severin Locuințe sezoniere / sălașe 142

10 Caraș Severin Cantoane silvice 2011 Caraș Severin Unități militare 1

2.4.6. Patrimoniu cultural Siturile arheologice de suprafaţă din parc sunt clasificate dar într-o stare avansată de degradare. Cel mai important sit este reprezentat de Cetatea Caraş situată în apropierea localităţii Caraşova. Siturile din vecinătatea parcului sunt mult mai numeroase şi sunt localizate în intravilanele localităţilor. Patrimoniul cultural

Cod Denumire Localizare Datare Descriere CS-I-s-B-10808

Cetatea Caraş (Grat)

Caraşova, Dl. Zaglavac

1200 1323 1552

Iniţial a avut o formă ovoidală, cu blocuri mari, elementele exterioare sunt reprezentate de cele două şanţuri de apărare săpate în stâncă naturală pe latura de nord-est, aceasta fiind singura cale de acces. Din zidul de incinta, cu grosimi intre 1,7 şi 3,2 m s-au păstrat fragmente pe latura nordică, în interiorul incintei se observă urmele unui rezervor circular de apă. Prima atestare; cetatea regală Castra Regalis – comitatul regal de Caraş. Cetatea Castrum de Crassou; una dintre cele 13 cetăţi din Comitat Este cucerită de Turci, apoi decade.

CS-I-s-B-10840

Peștera Țapului Iabalcea epoca bronzului, Hallstatt

CS-II-a-B-11116

Ansamblul de mori din Gârlişte

Gârlişte înc. sec. XX

Valea râului Gârlişte

CS-II-m-B-

Vila Klauss Văliug 1808

Azi tabără şcolară comuna Văliug; În afara localităţii, pe valea Bîrzavei;


Cod Denumire Localizare Datare Descriere 11224 1853 Reparaţii CS-II-a-A-11225

Ansamblul amenajărilor hidroenergetice Văliug

Văliug 1901 - 1959

comuna VĂLIUG Pe râul Bârzava

2.4.7. Peisajul Peisajul de suprafaţă Peisajul din parcul naţional şi zona limitrofă este un peisaj natural, ce conţine zone antropizate, zone renaturalizate şi zone degradate. Datorită morfologiei şi petrografiei regiunii, sunt două peisaje caracteristice parcului naţional corespunzătoare Munţilor Semenic (roci metamorfice – şisturi cristaline) şi Munţilor Aninei (roci sedimentare - calcare) Munţii Semenicului sunt caracterizaţi de platoul cu numeroase izvoare şi turbării active din golul montan Semenic situat la altitudinea medie de 1400 m de unde coboară culmi împădurite cu fag şi brad şi văi cu apă permanentă. Zona sudică a muntelui reprezintă un martor al naturii nealterate de intervenţia umană prin existenţa unei suprafeţe de peste 5000 ha de pădure virgină de fag străbătută de o singură potecă. Zona nordică şi vestică este caracterizată de păduri de fag în amestec cu bradul care au fost şi sunt exploatate silvic, fapt pentru care peisajul este alterat. Tot în această zonă există o reţea de canale ce colectează apa pâraielor de versant. Lucrarea hidrotehnică are o valoare tehnică şi cultural-istorică. În zona nordică a munţilor Semenic, limitrof parcului sunt 2 lacuri antropice pe malul cărora sunt numeroase construcţii destinate agrementului, unităţi de cazare, servire a mesei, case de vacanţă private. Din punct de vedere geomorfologic principalele caracteristici ale peisajului sunt:

Văi principale cu afluenţi numeroşi de tip ogaşe de torent, râpă de obârşie, rigole: Valea Bârzava, Valea Poneasca, Valea Nera, Valea Grădişte;

Stâncării şi acumulări de pietre: golul montan Semenic (Vf. Semenic, Gozna, Piatra Nedeii), Culmea Nergana, Tâlva Prinţului, Tâlva, Păroasa.

Abrupturi , cueste: Vf. Semenic, Piatra Nedeii. Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:

Păduri tinere cu vârsta medie a arborilor de 30 ani: Valea Poneasca, Coşava; Păduri de foioase (preponderent fag) în amestec cu răşinoase (brad introdus artificial) cu vârsta

medie a arborilor de 100 ani: Valea Bârzavei; Păduri virgine de făgete cu vârsta medie peste 350 ani: Valea Nera, Nergăniţa. Păşuni: Poiana Beţii, golul montan Semenic, Poiana Mare, Poiana Brăian; Turbării active: golul montan Semenic, Poiana Begului.

Din punct de vedere antropic, se disting următoarele influenţe ale peisajului: Zone cu construcţii din lemn şi piatră (stâne) în teritorii neâmpădurite: golul montan Semenic; Zone construite (intravilan) în parc: Staţiunea Semenic; Zone construite (intravilan) în vecinătatea parcului: Crivaia, Văliug;


Lacuri antropice în vecinătatea parcului: Gozna, Trei Ape; Reţele electrice în zona: Crivaia-Păstrăvărie şi Crivaia Semenic; reţea dezafectată: Staţiunea

Semenic-Capul Muntelui; Drumuri publice: Prislop-Staţiunea Semenic (asfaltat), Valea Bârzava (neasfaltate); Drumuri silvice: Valea Bârzava, versantul nordic şi vestic al muntelui şi drumuri rezultate în

urma exploatărilor silvice în numeroase zone; Munţii Aninei sunt caracterizaţi de platouri cu doline lapiezuri şi avene, fragmentate de chei şi văi cu versanţi abrupţi în care sunt numeroase peşteri. Zona vestică este caracterizată de Cheile Gârliştei cu versanţi împăduriţi, înconjuraţi de platouri cu energie mare de relief şi dealuri cu păşuni şi păşuni împădurite. În versanţii cheilor sunt dezvoltate peşteri în majoritate de mici dimensiuni dar care pot ajunge până la 1 km (Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei). Zona centrală, sudică şi estică este străbătută de Cheile Caraşului şi cheile adiacente ale unor afluenţi (Buhui, Comarnic). Caracteristicile acestui perimetru sunt: pereţi calcaroşi, versanţi cu vegetaţie chasmofitică, grohotişuri, peşteri în versanţi (maxim 6500m lungime Peştera Buhui) şi avene în platourile cu doline şi lapiezuri (maxim -86 m denivelare Avenul de la Padina Seacă), zone împădurite cu fag ce alternează cu păşuni şi fâneţe nefolosite sau plantaţii de pruni. În apropierea localităţii Iabalcea, suprafeţe mici sunt cultivate cu porumb. Zona nordică, împădurită, este caracterizată de o mare densitate de văi de doline şi văi seci în care se dezvoltă avene (cel mai adânc aven din Banat, Avenul din Poiana Gropii – 235m denivelare). Din punct de vedere geomorfologic principalele caracteristici ale peisajului sunt:

Chei şi văi adâncite cu pereţi calcaroşi, grohotişuri, izvoare, cascade, depuneri de travertin şi peşteri, în zonele: Valea Caraşului, Buhui, Gârlişte, Sodol;

Platouri calcaroase neîmpădurite cu doline, văi de doline, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri: Dl. Cârnopole, Zaglavac, Groapa Iepii, Gavevici, Repciun, Golaş, Râvnişte, Covelişte, Moghila;

Platouri calcaroase împădurite cu doline, văi de doline, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri: Dl. Pinului, Cioaca Mare, Gabrova, Cioaca cu Apă, Putnata, Navesu Mare, Covelişte, Socolovăţ, Cireşnaia, Cârneală, Colonovăţ;

Zone cu densitate mare de văi oarbe la contactul litologic calcar-şist cristalin: Platoul Cârneală, Ponicova, Dl. Piatra Albă, Poiana Gropii, Sumbrac;

Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt: Suprafeţe întinse cu păduri de foioase (preponderent fag) şi răşinoase (brad introdus artificial)

ce se regăsesc pe tot cuprinsul parcului, în văi şi platouri. Vârsta arborilor în anumite zone depăşeşte 130 ani: platoul Cârneală, Buhui, Mărghitaş, Socolovăţ, Comarnic, Valea Bârzavei;

Elementul principal din acest punct de vedere îl constituie cea mai întinsă suprafaţă de pădure virgină de fag (vârsta medie peste 350 ani) situată la Izvoarele Nerei.

Păşuni cu tufărişuri, ienupăr, împăduriri naturale în pâlcuri: Dl. Cârnopole, P-na Topliţa, P-na Vârcane, Dl. Covelişte, Dl. Straja, Dl. Moghila;

Fâneţe şi păşuni: Cioaca cu Apă, Sumbrac, Paşac, Dl. Golaş, Mărghitaş, Dl. Cuptoare. Din punct de vedere antropic, se disting următoarele influenţe ale peisajului:

Zone cu construcţii din lemn şi piatră (sălaşe) în teritorii neâmpădurite: Platoul Iabalcea, Dl. Paşac, Dl. Gavevici, obârşia văii Raicovacea, Dl. Livada Moghila, Dl. Moghila, Dl. Straja ;

Zone cu aglomerări de construcţii şi gospodării permanente: zona la sud-est de Iabalcea;


Lacuri antropice de suprafaţă: Buhui, Mărghitaş; Lacuri antropice subterane: Pestera Buhui; Reţele electrice în zona vestică între Cheile Caraşului şi Cheile Gârliştei; Drumuri publice: Caraşova-Anina (asfaltat), Valea Mare, Comarnic, Navesul Mare, Buhui

(neasfaltate); Drumuri silvice: Valea Sodol, Cioaca Mare, Topliţa, Comarnic, Izvorul Mare, Cârneală şi

drumuri rezultate în urma exploatărilor silvice în numeroase zone; Terasamente de cale ferată forestieră: Valea Gârlişte (funcţională), Valea Caraşului, Buhui,

Sodol (dezafectate). Peisajul subteran Peisajul subteran natural cu excepţia câtorva peşteri şi avene este puţin alterat. Alterarea peisajului constă în degradarea unor depozite speogenetice (sedimente, formaţiuni) şi grafiti pe pereţi. Degradarea majoră este generată de căutătorii de comori.

Peisajele caracteristice siturilor sunt: Peşteri fosile situate în versanţii văilor, cu dezvoltări între 5 şi 50 m, galerii în general de

dimensiuni reduse, cu rare forme de acumulare şi sedimentare ; Peşteri fosile situate în versanţii văilor sau în partea superioară a dealurilor, cu dezvoltări între

50 şi 800 m, galerii în general de dimensiuni mari, cu frecvente forme de acumulare şi sedimentare. Aici se distig formele de precipitare chimica care formează ansambluri de formaţiuni (stalactite, stalagmite, coloane, planşee, cruste parietale, gururi), (P. Gaura Pârşului de la Capul Baciului, P. 2 Mai, P. Cuptorul Porcului, P. Descendentă, P. Strategică, P. nr. 7 din Dealul Cioploaia, P. Galaţiului);

Peşteri cu pasaje fosile, subfosile şi active, descendente care reprezintă componente ale sistemelor carstice, având dezvoltări de peste 1.000m şi denivelări de 50-100m. Sunt situate în zonele de descărcare a principalelor acvifere carstice sau în zonele de subteranizare a unor debite la contactul litologic calcar-şist cristalin (Valea Sodol, Valea Caraşului, Valea Gârlişte). Aceste sisteme carstice complexe au în componenţă galerii, puţuri, hornuri, săli din care unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mari dimensiuni (P. Gaura Turcului, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P. Ţolosu, P. Comarnic, P. Exploratorii 85, P. Buhui, P. din Valea Seacă, P. c u Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra, P. de la Găuri, P. nr. 3 de la Cârneală) ;

Avene fosile situate în platourile carstice, în zone cu doline, cu denivelări de până la 50 m cu 1-3 puţuri cu puţine depozite speogenetice;

Avene fosile situate în platourile carstice sau versanţii dealurilor/văilor cu denivelări de până la 150 m cu depozite speogenetice de dimensiuni mici sau medii (Av. Cioaca Mare, Av. din Dolină, Av. de la Padina Seacă, Av. Dibaci);

Avene cu pasaje fosile, subfosile şi active, care reprezintă componente ale sistemelor carstice, având dezvoltări de 100-1000m şi denivelări de 50-236m. Sunt situate în zonele de subteranizare a unor debite la contactul litologic calcar-şist cristalin (Dealul Pinului, Cârneală . Aceste sisteme carstice complexe au în componenţă puţuri, galerii descendente, hornuri, săli unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mici dimensiuni (Av. din Poiana Gropii, Av. Albastru).


2.4.8 Obiective turistice

Nr Judet Localitate Obiective turistice Tip obiectiv

turistic Observaţii

1 Caraș Severin Carașova Cheile Carașului Natural Nu sunt 2 Caraș Severin Goruia Cheile Gârliștei Natural Nu sunt 3 Caraș Severin Anina Lacul Buhui Natural Nu sunt 4 Caraș Severin Anina Lacul Mărghitaș Natural Nu sunt 5 Caraș Severin Văliug Valea Bârzavei Natural Nu sunt 6 Caraș Severin Prigor Izvoarele Nerei Natural Nu sunt 7 Caraș Severin Carașova Peștera Comarnic Natural Nu sunt 8 Caraș Severin Anina Peștera Buhui Natural Nu sunt 9 Caraș Severin Carașova Peștera Liliecilor Natural Nu sunt

10 Caraș Severin Reșița Avenul din Poiana Gropii Natural Nu sunt 11 Caraș Severin Carașova Cetatea Grat Cultural Nu sunt

Intrări permise în parc pentru vizitatori.

Nr Localitatea Intrarea în parc

(locul)

Drumul / traseul turistic Accesibil iarna Nr. Sectorul

1 Văliug Prislop DJ582E Prislop-Staţiunea Semenic

Da

2 Văliug Crivaia DJ582D Văliug-Vila Klauss Parţial 3 Reşiţa Minda DJ582C Reşiţa-Anina (Oraşul

Nou) Nu

4 Iabalcea Padina Seacă DC92 Iabalcea-Padina Seacă Nu 5 Caraşova Viaduct Şereniac DN58 Reşiţa Anina Da 6 Anina Celnic DN58 Reşiţa-Anina Da 7 Anina Oraşul Nou DJ582C Anina-Mărghitaş Da 8 Anina Maial DP9 Anina-Buhui Nu 9 Bozovici Poneasca DP Miniş-Poneasca Nu

10 Borlovenii Vechi

Botul Calului DP5 Borlovenii Vechi-Vila Klauss

Nu

11 Gărâna Gărâna 1 bandă roşie Gărâna-Borlovenii Vechi Nu 12 Reşiţa Sodol 2 bandă albastră Reşiţa-Gura Golumbului Nu 13 Anina Dl. Trei Movile 2 bandă albastră Gura Golumbului-Reşiţa Nu 14 Caraşova Dl. Golaş 4 cruce galbenă Caraşova-Cheile

Gârliştei Nu

15 Iabalcea Crucea Iabalcei 6 triunghi roşu Crucea Iabalcei-Poiana Prolaz

Nu

16 Caraşova Viaduct Caraş 7 triunghi albastru

Caraşova-Comarnic parţial

17 Gârlişte Poiana Periş 8 punct roşu Gârlişte-Anina Nu 18 Anina Slucht 8 punct roşu Anina-Gârlişte Nu


Nr Localitatea Intrarea în parc

(locul)

Drumul / traseul turistic Accesibil iarna Nr. Sectorul

19 Văliug Crivaia 9 punct albastru Crivaia-Semenic / Cuptoare

Nu

20 Cuptoare Poiana Bichii 9 punct albastru Cuptoare-Crivaia Nu Trasee şi obiective turistice

Traseul / marcajul

diferenţă de nivel/

timp UAT Obiective turistice

1 Lacul Secu – Borlovenii

Vechi bandă roşie

58,4 km 1050 m 18’00 h

Reşiţa, Brebu Nou, Teregova, Prigor

Belvedere în: Tâlva Matricii, Groparul, Trei Movile, Zegorul, Nemanu Mare, Vf. Semenic, canal de colectare a apei (100 ani vechime), pădure de fag, gol montan, turbării active, Staţiunea Semenic, Schitul, cea mai mare pădure virgină din Europa, arborele Ulmus montana (vârsta 400ani), Valea Nerei cu mici cascade.

2 Reşiţa – Lacul Gura Golumbului (traseul integral, Reşiţa-Dunăre) bandă albastră

37,0 km 570 m 10’00 h

Reşiţa, Caraşova, Anina

Cascada pe tuf calcaros Sodol, P.Gaura Turcului, abruptul calcaros Valea Sodolul Sec (zona de chei), Avenul din Valea Sodolul Sec, Av. Bizonului, P.Ursului, Av. Cioaca Mare, Av. lui George, Belvedere în P-na Sumbrac, P. din V.Topliţa, P.Comarnic (se vizitează cu ghid), terasamentul CFF şi tunelul Cheia, Cheile Caraşului, Podul metalic nituit Mediureca, Valea Buhui P. de la Haldină 1 si 2, Av. de la Stână, Lacul Mărghitaş, P.Buhui, Lacul Buhui, Belvederea pe Dl.Zabal, Lacul Gura Golumbului.

3 Peştera Comarnic (Tr. bandă albastră) – Baia Vulturilor (Tr. bandă roşie), Cruce Roşie

9,0 km 960 m 3’30 h

Caraşova, Văliug

P. Comarnic (se vizitează cu ghid, vizita durează 2,5h), pădure mare de fag, belvedere în P-na Beţii, Vila Klauss, pădure de fag şi brad, Izv. Baia Vulturilor.

4 Caraşova-Gârlişte, Cruce Galbenă

3,5 km 190 m 1’15 h

Caraşova, Goruia

Izv. Curiaciţa, Peşterile de la Curiaciţa, Cascada de gheaţă iarna, belvedere pe Dl. Golaş.

5 Dl. Certej-Şaua Cioaca Mare Cruce albastră

1,3 km 85 m 0’25 h

Reşiţa Refugiul “Nandi”, belvedere pe Dl. Certej

6 Crucea 3,0 km Caraşova Vale de doline, Cetatea Grat şi Belvedere, P. cu Sală,


Traseul / marcajul

diferenţă de nivel/

timp UAT Obiective turistice

Iabalcei-Prolaz triunghi roşu

130 m 0’45 h

Belvedere, P-na Prolaz

7 Caraşova-Peştera Comarnic triunghi albastru

9,0 km 340 m 2’30 h

Caraşova Cheile Caraşului, vegetaţie chasmofitică, P. de după Cârşă, P. Liliecilor, Izbucul „La Nuci”, P. de sub Cetate, P.Hotel Grota, P-na. Prolaz, peretele calcaros Zabal, belvedere pe Dl. Groapa Iepii, Av. Groapa Iepii, Av. Mare, platou de doline, câmp de lapiezuri, P. Comarnic (se vizitează cu ghid, vizita durează 2,5h)

8 Anina-Gârlişte punct roşu

12,0 km 300 m 3’30 h

Anina, Caraşova, Goruia

Valea Gârliştei, pereţi calcaroşi, ruinele morilor de apă, P. Galaţiului, P. cu Apă din Cheile Gârliştei, Cascada Gârliştei, Izvorul cu travertin Periş, P. Periş.

9 Cuptoare-Semenic punct albastru

12,5 km 1080 m 5’00 h

Reşiţa, Văliug

P. Drăgoina, Av. din P-na Gropii (-236 m cel mai adânc din Banat), pădure de fag, belvedere pe Vf. Gozna.


2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) 2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact În perimetrul parcului național o serie de activități afectează ecosistemele, habitatele, speciile și peisajul natural. Noile materiale de construcții precum și modul de viață modern afectează arhitectura locală și tradițiile. Riscul de pierdere a valorilor naturale și culturale este extrem de mare având în vedere trendul ultimilor 50 de ani.

Cod Numele activitatii

Inte

nsi

tate

im

pac

t

Su

pra

fata

%

Cod

T

end

inta

Loc

aliz

are

A Agricultura A02.01 agricultură intensivă R 3 0 In A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile R 2 0 In

A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii S 2 + In

A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor M 3 0 In

A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor S 1 0 In

A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor S 1 0 In

A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat)

S 1 0 In

A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor

R 6 + In

B Silvicultură B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) S 0,1 0 In

B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) S 1 0 In

B02.02 curăţarea pădurii R 65 + In

B02.03 îndepărtarea lăstărișului M 10 + In

B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare R 65 + In

B02.06 decojirea scoarţei copacului M 0,05 + In

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală

M 0,05 + In

B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)

S 2 - In

B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită S 2 0 In D Reţele de comunicaţii D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism S 0,01 0 In D01.02 drumuri, autostrăzi R 1 + In D01.03 parcuri auto și parcări S 0,01 + In D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză S 0,01 0 Ex D01.05 poduri, viaducte S 0,01 0 In D01.06 tunele S 0,01 0 In D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate R 0,1 + In D02.01.02 linii electrice și de telefon subterane/scufundate S 0,01 0 In



Inte

nsit

ate

imp

act

Su

pra

fata

%

Cod

T

end

inta

Loc

aliz

are

D02.02 conducte S 0,1 - In D02.03 piloni și antene de comunicare R 0,01 + In E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și comercială E01.01 urbanizare continua R 0,1 + In

E01.02 urbanizare discontinua R 0,1 + In

E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) M 0,1 + In

E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe M 5 0 In

E02.02 depozite industriale R 0,1 0 In E02.03 alte zone industriale/comerciale S 0,5 + In

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

R 1 + In

E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) R 0,2 + In

E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj M 0,1 + In

E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj S 0,05 - In

F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura

F01.01 piscicultură intensivă, intensificată M 0,1 0 In

F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) R 5 In

F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj R 1 0 In

F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) R 15 + In

F05.03 pescuit prin otrăvire M 10 + In

F05.04 braconaj R 80 + In G Intruziuni și dezechilibre umane G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate M 2 + In

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

R 20 + In

G01.04.01 alpinism şi escaladă S 0,1 + In

G01.04.02 speologie S 30 + In

G01.04.03 vizite de agrement în peșteri R 1 + In

G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon S 1 + In

G01.06 ski in afara pârtiilor S 1 + In

G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber S 3 + In

G02.02 complex de ski M 1 + In

G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote M 0,1 + In

G02.09 observatoare ale faunei sălbatice S 0,01 0 In

G04.02 Utilităţi militare abandonate S 0,01 - In

G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor S 0,01 + In

G05.09 garduri, îngrădiri R 10 + In H Poluare

H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere

R 2 + In



Inte

nsit

ate

imp

act

Su

pra

fata

%

Cod

T

end

inta

Loc

aliz

are

H01.06

poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi

S 0,1 + In

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate

R 5 0 In

H02.02 poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deșeuri

R 0,1 + In

H02.06 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere

R 0,1 + In

H02.07 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare

R 0,1 + In

H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane

R 0,3 + In

J Modificări ale sistemului natural J01.01 incendii R 5 + In

J02.06.05 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole R 0,1 0 In

J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale R 10 0 In

J02.06.09 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă R 5 0 In

J02.07.02 captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă

R 0,1 + In

J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

R 15 0 In

J03.01.01 reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe)

R 50 + In

J03.02 reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice

R 50 + In

UAT Domeniu Activitatea realizată Resursa natural afectată

Reșița Carașova Anina

Agricultură Incendierea pajiștilor Nevertebrate ucise Specii de floră eliminate Structura speciilor modificată


Agricultură Curățirea pajiștilor Specii de floră și vegetație eliminate Structura vegetației modificată Peisaj natural modificat

Reșița Carașova Anina Goruia

Agricultură Cositul fânețelor Cuiburile și ouăle păsărilor distruse

Carașova Agricultură Cultivarea terenurilor Specii de floră eliminate total Carașova Agricultură Pomicultură Specii de floră eliminate total Reșița Carașova

Agricultură Creșterea animalelor pH-ul solului modificat Poluarea biologică a apelor subterane



Anina Prigor Teregova Văliug

Structura vegetației modificată Degradarea malurilor de râu Degradarea turbăriilor active

Reșița Carașova Anina Goruia Bozovici Prigor Teregova Văliug

Silvicultură Exploatarea pădurilor Specii natural înlocuite artificial Modificarea structurii și suprafețelor de pădure Fauna și flora afectată major Eroziunea solului pe mari suprafețe Modificarea circulației subterane de apă Cuiburile și ouăle păsărilor distruse

Carașova Anina

Silvicultură Exploatarea pajiștilor împădurite

Reducerea suprafețelor de pădure Peisaj natural modificat


Silvicultură Plantarea de arbori / introducerea rășinoaselor și a altor specii

Structura vegetației și a suprafeței de pădure naturală, modificată. pH-ul solului modificat Formațiunile din peșteri afectate Fauna cu habitat de hrănire distrus

Carașova Anina Prigor Văliug

Construcții Construirea de clădiri (case de vacanță)

Fauna are habitatul redus și fragmentat. Apa se poluează Solul se poluează cu depozite ilegale de deșeuri Degradarea peisajului natural


Construcții Drumuri forestiere și drumuri de pământ

Continuitatea ecosistemului de pădure interuptă Fragmentarea habitatului speciilor Reducerea efectivelor de specii Favorizarea activităților ilegale de ucidere a speciilor Degradarea peisajului natural

Reșița Carașova Anina Văliug

Construcții Rețele electrice și alte rețele Continuitatea ecosistemului de pădure interuptă Fragmentarea habitatului speciilor Degradarea peisajului natural

Bozovici Văliug

Construcții Consolidarea malurilor Degradarea speciilor și habitatelor acvatice Peștii au habitatul de hrănire redus Viteza și debitul apei modificat



Carașova Anina Văliug

Construcții Baraje și praguri Fragmentarea habitatului speciilor de faună acvatică Faună acvatică extinctă Modificarea ireversibilă a ecosistemului acvatic. Degradarea peisajului natural

Carașova Anina Bozovici Prigor Văliug

Construcții Captări și aducțiuni Fauna acvatică dispărută pe anumite sectoare de râu Modificarea ecosistemului acvatic.

Anina Bozovici Prigor Văliug

Urbanism Extinderea intravilanelor Reducerea și fragmentarea habitatului speciilor Extincția speciilor de floră și faună. Degradarea peisajului natural

Carașova Anina Văliug

Urbanism Alimentarea cu apă fără canalizare și stație de epurare

Poluarea fizico-chimică și biologic a apei de suprafață și pânzei freatice. Extincția speciilor de faună acvatică

Reșița Carașova Anina Văliug

Urbanism Depozitarea deșeurilor Poluarea fizico-chimică și biologic a solului, apei de suprafață și pânzei freatice. Degradarea peisajului natural

Carașova Turism și sport

Alpinism Deranjarea speciilor de păsări care au cuiburi pe stânci

Reșița Carașova Anina Goruia

Turism și sport

Vizitarea peșterilor Degradarea formațiunilor Deranjarea speciilor de lilieci


Turism și sport

Motociclism Deranjarea speciilor de faună Degradarea solului și a speciilor de floră

Carașova Anina

Turism și sport

Camparea Degradarea solului și a speciilor de floră datorită vetrelor de foc și corturi.

Reșița Carașova Anina Goruia Bozovici

Agrement Vânătoare și pescuit Dezechilibrul ecosistemelor Extincția unor specii de faună Determinarea speciilor de faună să interacționeze cu așezările umane



Prigor Teregova Văliug Reșița Carașova Anina

Comerț cu obiecte arheologice

Exploatarea comorilor Degradarea peșterilor și solului Distrugerea vestigiilor arheologice


Comerț cu fosile

Exploatarea fosilelor Degradarea peșterilor și solului Distrugerea vestigiilor paleontologice

2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod Parametru Cod Numele activitatii A Agricultura A.1 Presiune actuală A02.01 agricultură intensivă A.2 Presiune actuală A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile A.3 Presiune actuală A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii A.4 Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A.5 Presiune actuală A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor A.6 Presiune actuală A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor A.7 Presiune actuală A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) A.8 Presiune actuală A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor B Silvicultură A.9 Presiune actuală B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) A.10 Presiune actuală B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) A.11 Presiune actuală B02.02 curăţarea pădurii A.12 Presiune actuală B02.03 îndepărtarea lăstărișului A.13 Presiune actuală B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare A.14 Presiune actuală B02.06 decojirea scoarţei copacului A.15 Presiune actuală B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală A.16 Presiune actuală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)A.17 Presiune actuală B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită D Reţele de comunicaţii A.18 Presiune actuală D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism A.19 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi A.20 Presiune actuală D01.03 parcuri auto și parcări A.21 Presiune actuală D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză A.22 Presiune actuală D01.05 poduri, viaducte A.23 Presiune actuală D01.06 tunele A.24 Presiune actuală D02.01 linii electrice și de telefonie


Cod Parametru Cod Numele activitatii A.25 Presiune actuală D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate A.26 Presiune actuală D02.01.02 linii electrice și de telefon subterane/scufundate A.27 Presiune actuală D02.02 conducte A.28 Presiune actuală D02.03 piloni și antene de comunicare E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și comercială A.29 Presiune actuală E01.01 urbanizare continua A.30 Presiune actuală E01.02 urbanizare discontinua A.31 Presiune actuală E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) A.32 Presiune actuală E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe A.33 Presiune actuală E02.02 depozite industriale A.34 Presiune actuală E02.03 alte zone industriale/comerciale A.35 Presiune actuală


A.36 Presiune actuală E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) A.37 Presiune actuală E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj A.38 Presiune actuală E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj


A.39 Presiune actuală F01.01 piscicultură intensivă, intensificată A.40 Presiune actuală F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) A.41 Presiune actuală F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj A.42 Presiune actuală F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) A.43 Presiune actuală F05.03 pescuit prin otrăvire A.44 Presiune actuală F05.04 braconaj G Intruziuni și dezechilibre umane A.45 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate A.46 Presiune actuală G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate A.47 Presiune actuală G01.04.01 alpinism şi alpinism A.48 Presiune actuală G01.04.02 speologie A.59 Presiune actuală G01.04.03 vizite de agrement în peșteri A.50 Presiune actuală G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon A.51 Presiune actuală G01.06 ski in afara pârtiilor A.52 Presiune actuală G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber A.53 Presiune actuală G02.02 complex de ski A.54 Presiune actuală G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote A.55 Presiune actuală G02.09 observatoare ale faunei sălbatice A.56 Presiune actuală G04.02 Utilităţi militare abandonate A.57 Presiune actuală G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor A.58 Presiune actuală G05.09 garduri, îngrădiri H Poluare A.59 Presiune actuală


A.60 Presiune actuală H01.06

poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de


Cod Parametru Cod Numele activitatii măturat străzi


poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate


poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deșeuri


poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere


poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare


poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane

J Modificări ale sistemului natural A.66 Presiune actuală J01.01 incendii A.67 Presiune actuală J02.06.05 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole A.68 Presiune actuală J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale A.69 Presiune actuală J02.06.09 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă A.70 Presiune actuală J02.07.02 captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă A.71 Presiune actuală

J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

A.72 Presiune actuală J03.01.01

reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe)

A.73 Presiune actuală J03.02 reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice

2.5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod Parametru Cod Numele activitatii A Agricultura B.1 Ameninţare viitoare A02.01 agricultură intensivă B.2 Ameninţare viitoare A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile B.3 Ameninţare viitoare A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii B.4 Ameninţare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor B.5 Ameninţare viitoare A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor B.6 Ameninţare viitoare A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor B.7 Ameninţare viitoare

A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat)

B.8 Ameninţare viitoare A10.01

îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor

B Silvicultură B.9 Ameninţare viitoare B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) B.10 Ameninţare viitoare B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) B.11 Ameninţare viitoare B02.02 curăţarea pădurii B.12 Ameninţare viitoare B02.03 îndepărtarea lăstărișului B.13 Ameninţare viitoare B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare


Cod Parametru Cod Numele activitatii B.14 Ameninţare viitoare B02.06 decojirea scoarţei copacului B.15 Ameninţare viitoare

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală

B.16 Ameninţare viitoare B04

folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)

B.17 Ameninţare viitoare B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită D Reţele de comunicaţii B.18 Ameninţare viitoare D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism B.19 Ameninţare viitoare D01.02 drumuri, autostrăzi B.20 Ameninţare viitoare D01.03 parcuri auto și parcări B.21 Ameninţare viitoare D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză B.22 Ameninţare viitoare D01.05 poduri, viaducte B.23 Ameninţare viitoare D01.06 tunele B.24 Ameninţare viitoare D02.01 linii electrice și de telefonie B.25 Ameninţare viitoare D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate B.26 Ameninţare viitoare D02.01.02 linii electrice și de telefon subterane/scufundate B.27 Ameninţare viitoare D02.02 conducte B.28 Ameninţare viitoare D02.03 piloni și antene de comunicare E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și comercială B.29 Ameninţare viitoare E01.01 urbanizare continua B.30 Ameninţare viitoare E01.02 urbanizare discontinua B.31 Ameninţare viitoare E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) B.32 Ameninţare viitoare E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe B.33 Ameninţare viitoare E02.02 depozite industriale B.34 Ameninţare viitoare E02.03 alte zone industriale/comerciale B.35 Ameninţare viitoare


B.36 Ameninţare viitoare E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) B.37 Ameninţare viitoare E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj B.38 Ameninţare viitoare E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj


B.39 Ameninţare viitoare F01.01 piscicultură intensivă, intensificată B.40 Ameninţare viitoare F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) B.41 Ameninţare viitoare F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj B.42 Ameninţare viitoare F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) B.43 Ameninţare viitoare F05.03 pescuit prin otrăvire B.44 Ameninţare viitoare F05.04 braconaj G Intruziuni și dezechilibre umane B.45 Ameninţare viitoare G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate B.46 Ameninţare viitoare G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate B.47 Ameninţare viitoare G01.04.01 alpinism şi alpinism B.48 Ameninţare viitoare G01.04.02 speologie B.59 Ameninţare viitoare G01.04.03 vizite de agrement în peșteri


Cod Parametru Cod Numele activitatii B.50 Ameninţare viitoare G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon B.51 Ameninţare viitoare G01.06 ski in afara pârtiilor B.52 Ameninţare viitoare G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber B.53 Ameninţare viitoare G02.02 complex de ski B.54 Ameninţare viitoare G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote B.55 Ameninţare viitoare G02.09 observatoare ale faunei sălbatice B.56 Ameninţare viitoare G04.02 Utilităţi militare abandonate B.57 Ameninţare viitoare G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor B.58 Ameninţare viitoare G05.09 garduri, îngrădiri H Poluare B.59 Ameninţare viitoare


B.60 Ameninţare viitoare

H01.06

poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi

B.61 Ameninţare viitoare H01.08

poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate


poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deșeuri


poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere


poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare


poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane

J Modificări ale sistemului natural B.66 Ameninţare viitoare J01.01 incendii B.67 Ameninţare viitoare J02.06.05 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole B.68 Ameninţare viitoare J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale B.69 Ameninţare viitoare J02.06.09 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă B.70 Ameninţare viitoare

J02.07.02 captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă

B.71 Ameninţare viitoare J03.01

reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

B.72 Ameninţare viitoare J03.01.01

reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe)

B.73 Ameninţare viitoare J03.02 reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice


2.5.2. Evaluarea impacturilor asupra ecosistemelor Favorabilitatea sitului pentru speciile de carnivore mari a fost evaluată în privinţa capacităţii acestuia de a le asigura adăpost, hrană (favorabilitatea pentru şi abundenţa speciilor-pradă) şi existenţa conflictelor (potenţiale) care le pot afecta direct. În privinţa adăpostului, au fost luate în calcul elemente ale reliefului, caracteristici ale habitatelor forestiere şi existenţa zonelor accesibile. Situl prezintă o favorabilitate ridicată în privinţa asigurării adăpostului pentru lup şi râs şi una medie pentru urs. Conflictele directe existente cu activităţile antropice sunt reprezentate de managementul forestier, vânătoare, braconaj. În sit, impactul direct negativ al managementului forestier este reprezentat de perturbarea potenţialelor zone de bârloage / adăposturi pentu urs şi râs. În ceea ce priveşte funcţiile de protecţie, făgetelor li se recunosc astăzi o multitudine de calităţi: ameliorează fertilitatea solului, eficenţă hidrologică cu circa 40% mai mare decât a altor arborete(ex. molid). Făgetele echiene monodominante sub raport hidrologic sunt inferioare faţă de cele diversificat structurate, ceea ce atrage atenţia asupra rolului negativ pe care îl are distrugerea structurilor naturale. Rolul hidrologic excepţional al pădurilor este asigurat de litieră, aceasta fiind capabilă ca împreună cu pătura ierbacee, să reţină precipitaţiile, să distrugă microorganismele dăunătoare. Funcţia hidrologică a pădurilor constă în regularizarea scurgerilor din cuprinsul lor, bazată pe o mare capacitate de retenţie a apei. Această retenţie se referă în primul rând la fenomenul accentuat de intercepţie, în care întreg aparatul foliar, tot sistemul de crengi şi tulpini reţin o mare cantitate de apă. Un exemplu elocvent este acesta: un fag matur produce 0,2 kg polen, nectar, mană; 5-10 kg. jir, într-o oră produce 1,7 kg. oxigen, cantitate suficentă unei persoane timp de două luni, prelucrează 2,3kg bioxid de carbon, purifică 4.800m de aer; redă atmosferei 6,5 l apă. Coronamentul arborilor de fag reţine cantităţi mari de praf comparativ cu cel al arborilor de răşinoase. Frunzişul făgetelor absoarbe circa 95% din radiaţiile roşii necesare formării clorofilei şi a realizării fotosintezei. Briofitele caracteristice, frecvente cantitativ, în urma tăierii arboretelor, nu se mai pot menţine, datorită profundelor modificări şi dereglări ecologice. Sistemul radicular al fagului, deosebit de dezvoltat, chiar şi atunci când vegetează pe staţiuni de bonitate inferioară şi pe terenuri abrupte, se comportă ca o armătură biologică foarte eficentă pentru consolidarea solului. Funcţia climatică are mai multe aspecte: Cenozele de staţiuni umbrite sunt mari consumatoare de apă şi cu transpiraţie intensă, menţinând un climat constant cu umiditate atmosferică ridicată;


Specie cu sistem radicular dezvoltat (fagul), cu mare rezistenţă la doborâturi, formând arborete întinse deosebit de rezistente, adevărate atenuatoare a turbulenţelor atmosferice (pentru exemplarele de limită se observă mutilări morfologice-însăbieri, nanism, etc.); Arborii foarte bătrâni, arborii morţi în picioare şi cei muribunzi, trunchiurile şi ramurile căzute pe sol constituie unul din cele mai importante habitate pentru biodiversitatea din Europa – fapt încă adeseori nerecunoscut. În trunchiurile arborilor scorburoşi, albinele, viespile, păsările, liliecii, precum si alte vieţuitoare îşi fac stup, cuib, sau bărlog. Cu mugurii şi frunzele de fag se hrănesc unele specii de animale.(păsări, rumegătoare sălbatice, mistreţi). Lemnul mort asigură habitate, adăpost sursă de hrană pentru păsări, lilieci şi alte mamifere şi este important pentru majoritatea speciilor ce sălăşluiesc în pădure: insecte, ciuperci, licheni. Lemnul mort are un rol importent în menţinerea productivităţii pădurii şi a funcţiilor ambientale, stabilitatea pădurilor şi fixarea carbonului. Fenomenul de uscare anormală a arborilor de brad este rezultatul acţiunii îndelungate a unor factori ce determină slăbirea proceselor fiziologice ale acestora. În raport cu starea de infestare şi vătămare a arboretelor afectate de uscare, lucrările de reconstrucţie ecologică se impun cu necesitate. Cositul şi păşunatul neraţional, denaturează mereu fâneţele, pajiştile şi tinoavele (mlaştinile). În pajiştile din mlaştinile oligotrofe excesul permanent de apă favorizează transformarea materiei organice în turbă. Aceste condiţii sunt favorizate de un microrelief lipsit de drenaj natural, de aport ridicat de apă care trebuie să fie bogate şi uniform repartizate pe unitatea de timp. Severitatea condiţiilor de mediu din aceste ecosisteme face ca în componenţa covorului vegetal să intre un număr redus de specii, care sunt strict adaptate, ceea ce conferă unicitate şi-l face un bun conservant de informaţie fitoistorică. Suprapăşunatul produce:

Exces de elemente fertilizante de natură organică (azot şi potasiu). Schimbarea pH-ului solului. Apariţia şi răspăndirea buruienilor de târlă cum ar fii: urzica (Urtica dioica), şteviile (Rumex sp.), streregoaia (Veratrum album), feriga (Pteridium

aquilinum), brănduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi alte plante fara valoare furajeră sau toxice.

Rărirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor. Degradarea peisajului montan. Focare de boli (necrobaciloză) şi dăunători pentru plante şi animale.

Incendierea păşunilor

Influenţează puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologică, productivitatea biologică, modificând structura şi însuşirile solului.

În afară de plante sunt distruse bacteriile din sol, râme, insecte, rozătoare (se distruge microfauna).

Se distruge stratul de humus. Solul se acoperă cu o crustă foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor. Se schimbă pH-ul solului. Solul este invadat de ferigă, care este o specie toxică (conţine tiaminază) şi provoacă hematuria.


Ecosistemul acvatic este afectat, datorită poluării principalelor ape de suprafaţă cu materii organice şi anorganice. Lacurile de acumulare sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu există studii cu privire la fauna şi flora existentă. Importanţa ecosistemelor acvatice, în special cele de mici dimensiuni, în ceea ce priveşte conservarea speciilor de amfibieni este esenţială ca spaţiu de desfăşurare al reproducerii şi dezvoltării larvelor. Starea acestor ecosisteme este bună au fost observate şi numeroase probleme legate de colectarea ilegală a broaştelor roşi pentru consumul de pulpe, intensificarea traficului stradal în unele zone, alterarea şi dispariţia unor habitate. Aceste ecosisteme sunt foarte fragile şi sunt în pericol de dispariţie datorită exploatării de masă lemnoasă, depozitării de reziduri şi lucrări efectuate la reţeaua de drumuri forestiere. Zone de importanţă pentru conservarea habitatelor amfibienilor:

Coada Lacului Trei Ape pe Valea Semenic Coada Lacului Trei Ape pe valea dinspre localitatea Gărâna Bălţile situate în apropierea drumului, înaintea localităţii Iabalcea Bălţile situate în apropierea drumului, pe valea Bârzavei, între staţiune Crivaia şi Vila Klauss Coada Lacului Buhui Balta situată la confluenţa râului Poneasca cu râul Miniş Balta situată pe valea Caraşului, în sectorul de chei, în depresiunea Prolaz, Coada Lacului

Mărghitaş. Ecosistemul cavernicol la rândul lui are în componenţă un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) şi un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu apă). Abundenţa în general a speciilor de faună este în primi 25-50m faţă de intrări şi în galeriile etajului subfosil/activ. Principalele ameninţări pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrişările, poluarea apelor la suprafaţă care se subteranizează, activitatea turistică. Prin aceste influenţe pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate şi speciile de nevertebrate unele fiind endemice.

2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de ecosisteme 2.5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de ecosisteme

Cod Denumire Impact Ecosistem terestru

A02.01 agricultură intensivă S A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile S A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii S


A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor M A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor S A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor S A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) S A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor S B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) M B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) M B02.02 curăţarea pădurii S B02.03 îndepărtarea lăstărișului M B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare M B02.06 decojirea scoarţei copacului M B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală M B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) S B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită S D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism S D01.02 drumuri, autostrăzi S D01.03 parcuri auto și parcări S D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză S D01.05 poduri, viaducte S D01.06 tunele S D02.01 linii electrice și de telefonie M D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate M D02.02 conducte M D02.03 piloni și antene de comunicare M E01.01 urbanizare continua S E01.02 urbanizare discontinua M E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) S E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe S E02.02 depozite industriale S E02.03 alte zone industriale/comerciale S E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement S E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj S E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj S E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj S F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) M F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj M F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) M F05.04 braconaj M G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate M G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote M G02.09 observatoare ale faunei sălbatice S G04.02 Utilităţi militare abandonate S G05.09 garduri, îngrădiri S


H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane M J01.01 incendii M J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat S J03.01.01 reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe) M J03.02 reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice M

Ecosistem acvatic A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor S A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor S A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor S A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) S E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe S F01.01 piscicultură intensivă, intensificată S F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) M F05.03 pescuit prin otrăvire M H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi

forestiere M

H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi


M


S

H02.06 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere M H02.07 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare M H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane M J02.06.05 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole S J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale S J02.06.09 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă S J02.07.02 captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă S J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat S

Ecosistem subteran B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală M F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) S G01.04.02 speologie M G01.04.03 vizite de agrement în peșteri M G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor S H02.02 poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt

depozitate deșeuri S

H02.06 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere S H02.07 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare S H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane


2.5.3.2. Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de ecosisteme

Cod Denumire Impact Ecosistem terestru

A02.01 agricultură intensivă S A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile S A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii S A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor M A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor S A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor S A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) S A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor S B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) M B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) M B02.02 curăţarea pădurii S B02.03 îndepărtarea lăstărișului M B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare M B02.06 decojirea scoarţei copacului M B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală M B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) S B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită S D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism S D01.02 drumuri, autostrăzi S D01.03 parcuri auto și parcări S D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză S D01.05 poduri, viaducte S D01.06 tunele S D02.01 linii electrice și de telefonie M D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate M D02.02 conducte M D02.03 piloni și antene de comunicare M E01.01 urbanizare continua S E01.02 urbanizare discontinua M E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) S E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe S E02.02 depozite industriale S E02.03 alte zone industriale/comerciale S E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement S E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj S E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj S E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj S F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) M F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj M


Cod Denumire Impact F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) M F05.04 braconaj M G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate M G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote M G02.09 observatoare ale faunei sălbatice S G04.02 Utilităţi militare abandonate S G05.09 garduri, îngrădiri S H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane M J01.01 incendii M J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat S J03.01.01 reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe) M J03.02 reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice M

Ecosistem acvatic A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor S A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor S A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor S A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) S E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe S F01.01 piscicultură intensivă, intensificată S F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) M F05.03 pescuit prin otrăvire M H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi

forestiere M

H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi


M


S

H02.06 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere M H02.07 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare M H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane M J02.06.05 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole S J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale S J02.06.09 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă S J02.07.02 captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă S J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat S

Ecosistem subteran B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală M F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…) S G01.04.02 speologie M G01.04.03 vizite de agrement în peșteri M


Cod Denumire Impact G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor S H02.02 poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt

depozitate deșeuri S

H02.06 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere S H02.07 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare S H02.08 poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane M


3. Evaluarea stării de conservare a ecosistemelor

3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de ecosistem

3.1.1 Evaluarea stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de ecosistem (E) Ecosisteme terestre

Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem terestru E.2. Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria

naturală protejată -

E.3. Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

E.4. Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional

0-2 %

E.5. Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul

E.6. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Nu este cazul

E.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Nu este cazul

E.8. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată

Necunoscut.

E.9. Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Necunoscut.

E.10. Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu există suficiente informaţii

E.11. Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat

Nu este cazul

E.12. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Slabă

E.13. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat

Nu este cazul

E.14. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei nu există suficiente informaţii pentru a


Nr Parametru Descriere tipului de habitat exprimată prin calificative putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a suprafeţei tipului de habitat E.15. Schimbări în tiparul de distribuţie a

suprafeţelor tipului de habitat nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate

E.16. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Favorabilă

E.17. Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Este stabilă

E.18. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Matricea 8 Matricea de evaluare a starii de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate.

Favorabilă Nefavorabilă -

inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută

Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat [E.10.] este stabilă sau crescătoare sau tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Ecosiste acvatic

Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem acvatic E.2. Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria


E.3. Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Slabă

E.4. Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional

0-2 %

E.5. Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul


Nr Parametru Descriere E.6. Suprafaţa de referinţă pentru starea

favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Nu este cazul

E.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Nu este cazul

E.8. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată

Necunoscut

E.9. Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Necunoscut

E.10. Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat


E.11. Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat

Necunoscut

E.12. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare.

E.13. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat

Necunoscut

E.14. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat

E.15. Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate

E.16. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Favorabilă

E.17. Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Este stabilă

E.18. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate


Matricea 8 Matricea de evaluare a starii de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate




Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de ecosistem [E.10.] este stabilă sau crescătoare SAU tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Ecosistem subteran Nr Parametru Descriere

E.1 Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem subteran E.2 Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria


E.3 Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Slabă

E.4 Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional

0-2 %

E.5 Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul

E.6 Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Nu este cazul

E.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Nu este cazul

E.8 Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată

Necunoscut

E.9 Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Necunoscută

E.1 Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat


E.1 Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat

Nu este cazul

E.1 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

E.1 Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat

Nu este cazul

E.1 Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei Nu există suficiente informaţii pentru a


Nr Parametru Descriere tipului de habitat exprimată prin calificative putea aprecia magnitudinea tendinţei

actuale a suprafeţei tipului de habitat E.1 Schimbări în tiparul de distribuţie a

suprafeţelor tipului de habitat Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate

E.1 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Favorabilă

E.1 Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Este stabilă

E.1 Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate


Matricea 8 Matricea de evaluare a starii de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate



Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat [E.10.] este stabilă

3.1.2 Evaluarea stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de ecosistem (F) Ecosistem terestru Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem terestru F.3. Structura şi funcţiile tipului de ecosistem Structura şi funcţiile tipului de

ecosistem, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative

F.4. Starea de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

Favorabilă

F.5. Tendinţa stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

Este stabilă


Nr Parametru Descriere F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de

ecosistem din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice


Matricea 9 Matricea evaluării stării de conservare a ecosistemului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului:

Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă –rea Necunoscută

Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative

Ecosiste acvatic Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem acvatic F.3. Structura şi funcţiile tipului de ecosistem Structura şi funcţiile tipului de



Favorabilă


Este stabilă

F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice


Matricea 9 Matricea evaluării stării de conservare a ecosistemului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice ecosistemului: Favorabilă Nefavorabilă -

inadecvată Nefavorabilă –rea Necunoscută


Structura şi funcţiile tipului de ecosistem, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative

Ecosistem subteran Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem subteran F.3. Structura şi funcţiile tipului de ecosistem Structura şi funcţiile tipului de



Favorabilă


Este stabilă

F.6. Detalii asupra stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice


Matricea 9 Matricea evaluării stării de conservare a ecosistemului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice ecosistemului:

Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă –rea Necunoscută

Structura şi funcţiile tipului de ecosistem, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative


3.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de ecosistem din punct de vedere al perspectivelor tipului de ecosistemului în viitor (G) Ecosistem terestru Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem terestru G.3. Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de Ecosistem

terestru Stabilă

G.4. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de ecosistem terestru în viitor

Necunoscut

G.5. Perspectivele tipului de ecosistem în viitor Perspective bune G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de

ecosistem în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de ecosistem Viabilitatea pe termen lung a tipului de ecosistem ar putea fi asigurată

G.8. Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de ecosistem

Scăzut

G.9. Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat

Scăzut

G.10. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Favorabilă

G.11. Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Este stabilă

G.12. Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare


Matricea 10 Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual:

Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată

Nefavorabilă - rea Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra


tipului de habitat Ecosistem acvatic Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem acvatic G.3. Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat Necunoscută G.4. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea

favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor Necunoscut

G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor Perspective necunoscute G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de

habitat în viitor Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung a tipului de habitat

G.8. Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat

Nu am identificat presiuni actuale exercitate asupra habitatului 9130


Mediu – este posibil ca unele parcele cu acest habitat să intre în planurile de tăiere, curăţare, regenerare dirijată etc.


Necunoscută


Necunoscută


Nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă

Matricea 10 Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual: Favorabilă Nefavorabilă -


Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea


Ecosistem subteran Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem subteran G.3. Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat Necunoscută G.4. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea

favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor Necunoscut

G.5. Perspectivele tipului de habitat în viitor Perspective necunoscute G.6. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de

habitat în viitor Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

G.7. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată

G.8. Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat

Este posibil ca prin planurile de amenajament unele parcele atribuite acestui habitat să intre în programe de defrişare, regenerare etc.


Este posibil ca prin planurile de amenajament unele parcele atribuite acestui habitat să intre în programe de defrişare, regenerare etc.


Favorabilă


Necunoscută


Nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă

Matricea 10 Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual: Favorabilă Nefavorabilă -


Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată


3.1.4 Evaluarea globala a stării de conservare a tipului de ecosistem (H) Ecosistem terestru Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem terestru

H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat Favorabilă H.4. Tendinţa stării globale de conservare a tipului de

habitat Stabilă

H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

Nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare a habitatului 91E0 în sit se poate aprecia ca fiind una relativ bună în momentul evaluării noastre (iunie, 2012)

Matricea 11: Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate [E.17]; Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

[F.4.] Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

[G.10];



Toţi cei 3 parametrii de mai sus sunt în stare favorabilă sau unul dintre aceștia este necunoscut.

Ecosistem acvatic Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem acvatic


habitat Stabilă



H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de La momentul evaluării acestui tip de


Nr Parametru Descriere habitat în aria naturală protejată habitat în sit starea globală de

conservare a putut fi apreciată ca fiind una bună, fără a fi identificaţi factori perturbatori.

Matricea 11:



Toţi cei 3 parametrii de mai sus sunt în stare favorabilă sau unul dintre aceștia este necunoscut .

Ecosistem subteran Nr Parametru Descriere E.1. Clasificarea tipului de ecosistem Ecosistem subteran


habitat Stabilă



H.6. Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea de conservare era una bună, cu parametrii ecologici corespunzători şi n-am observat impacturi majore asupra acestui habitat, pe ansamblul sitului.

Matricea 11:



Toţi cei 3 parametrii de mai sus sunt în stare favorabilă sau unul dintre aceștia este necunoscut .


4. Scopul si obiectivele Planului de Management

4.1 Scopul planului de management Scopul planului de management este de a planifica protecția ecosistemelor naturale și dezvoltarea turismului. Scopul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului este protejarea mediului natural, a ecosistemelor, peisajului şi valorilor cultural-istorice pentru generaţiile viitoare, ştiinţă, educaţie, turism.

4.2 Obiective generale, specifice si activitati

4.2.1 Obiective generale I. Obiectivul general: Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare

favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran și acvatic.

II. Obiectivul general: Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică.

III. Obiectivul general: Zona de protecție strictă - Protecția zonelor sălbatice și menținerea

proceselor ecologice naturale. IV. Obiectivul general: Zona de protecție integrală - Protecția și susținerea proceselor ecologice

naturale pentru resălbăticire. V. Obiectivul general: Zona de conservare durabilă - Conservarea caracteristicilor naturale și

culturale.

VI. Obiectivul general: Zona de dezvoltare durabilă – Utilizarea infrastructurii publice de utilități și mediu construit.

VII. Obiectivul general: Dezvoltarea programelor de cercetare.

VIII. Obiectivul general: Managementul ariei protejate. IX. Obiectivul general: Dezvoltarea programelor educative. X. Obiectivul general: Marketingul ariei protejate.


XI. Obiectivul general: Măsurile aplicate ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de particularităţile regionale şi locale, în situl de importanță comunitară.

XII. Obiectivul general: Dezvoltarea turismului.

4.2.1.1 Obiectiv specific

I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru. I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran. I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic.

II.1.Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general. II.2.Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure.

III.1. Menținerea integrală a proceselor naturale și eliminarea oricărei intervenții umane. III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.

IV.1. Menținerea integrală a proceselor naturale și eliminarea oricărei intervenții umane. IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.

V.1. Utilizarea durabilă și limitată a resurselor naturale regenerabile V.2. Refacerea caracteristicilor naturale și culturale. V.3.Combaterea speciilor invazive. V.4. Intervenția în cazul incendiilor de pădure sau pajiște. V.5.Eliminarea tuturor construcțiilor și efectelor intervențiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul.

VI.1. Gestiunea intravilanelor și ecosistemelor artificiale. VI.2. Dezvoltarea activităților recreaționale în aer liber.

VII.1. Cercetarea ecosistemului terestru VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural VII.5. Inventarierea și cartarea habitatelor protejate la nivel european și național. VII.6. Inventarierea și cartare speciilor și habitatelor acestora, protejate la nivel european și național.

VIII.1. Managementul resurselor umane VIII.2. Managementul factorilor interesați VIII.3. Semnalizarea în teren și pe planuri a limitelor ariilor protejate. VIII.4. Supravegherea ariei protejate VIII.5. Monitorizarea efectelor acțiunilor și aplicării planului


VIII.6. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor, speciilor și elementelor de peisaj.

IX.1. Educarea elevilor și studenților folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber IX.2. Educație prin implicare în aplicații practice IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master și doctorat. IX.4. Înființarea unei Case a Naturii pentru elevii comunității locale.

X.1. Elaborarea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate. X.2. Înființarea centrelor de vizitare. X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice. X.4. Distribuirea de materiale informative. X.5. Dezvoltarea website.

XI.1. Realizarea unui studiu cu privire la extinderea potențială a exploatării resurselor în parc și vecinătatea acestuia.

XII.1. Amenajarea rețelei de trasee turistice montane. XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localității Reșița, Carașova, Anina, Văliug. XII.3. Promovarea programelor turistice. XII.4. Promovarea dezvoltării serviciilor turistice. XII.5. Amenajarea rețelei de pârtii de schi XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă

XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peșteri XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism. XII.9. Amenajarea zonelor de picnic și campare. XII.10. Amenajarea stațiunii Semenic. XII.10.11 Exploatarea infrastructurii turistice 4.2.1.1.1 Măsură specifică

Obiectiv Specific Cod Măsura / regula I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru.

I.1.1 Menținerea/revenirea la structura diversificată și plurienă a pădurii (compoziție, structură, funcții).

I.1.2 Menținerea/revenirea la tipul natural de padure. I.1.3 Se vor aplica numai tratamente silvice cu perioada

lunga de regenerare în zona de conservare durabilă.

I.1.4 Menținerea a 7 arbori uscați / scorburoși la ha. I.1.5 Menținerea a 7 arbori seculari la ha. I.1.6 Menţinerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol

sau rezultate din exploatarea silvică. I.1.7 Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia

plantatiilor de rasinoase ce vor fi înlocuite cu


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula foioase.

I.1.8 Nu se vor tăia arborii de pe marginea drumurilor publice, agricole sau forestiere. Prin excepție se pot extrage punctual numai arborii care pun în pericol siguranța circulației.

I.1.9 Dimensiunea ochiurilor de exploatare va fi cu 10% mai mică față de reglementările silvice.

I.1.10 Nu se vor construi alte drumuri de scos apropiat în zonele în care acestea există.

I.1.11 Pentru scos apropiat se vor utiliza numai mijloacele tehnice care nu degradează solul și roca.

I.1.12 Se vor aplica măsuri de stabilizare a solului în fostele drumuri de scos apropiat și se va promova regenerarea naturală/plantarea de arbori pe drumurile inutilizabile pe termen lung.

I.1.13 Se va proteja solul și stratul ierbos. I.1.14 Nu se vor tăia arborii izolați, pâlcurile de arbori

sau aliniamentele de arbori. I.1.15 Nu se vor tăia tufărișurile din zona de protecție

strictă și integrală. I.1.16 Nu se vor tăia ienupării indiferen de zonă. I.1.17 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor

realiza în afara sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure.

I.1.18 Se conservă arborii mari şi zona imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că sunt ocupaţi cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului.

I.1.19 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc).

I.1.20 Se conservă arborii cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi mamifere mici.

I.1.21 Nu se vor efectua lucrări de agricultură și silvicultură în zonele de lizieră și a luminișurilor.

I.1.22 Nu este permisă utilizarea substanțelor chimice ca îngrășăminte, pesticide, ierbicide.

I.1.23 Nu este permisă efectuarea de excavații în sol,


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula activități de extragere a pietrei, nisip și pietriș.

I.1.24 Interzicerea oricăror activități umane care ar putea determina instalarea unor procese neadecvate de evoluție biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea drastică a habitatului populației unei specii; scăderea efectivului populațional etc.)

I.1.25 Realizarea activităților de agricultură și silvicultură numai cu utilaje/mașini care au inspecția tehnică periodică, și nu au pierderi de lubrifianți / carburanți.

I.1.26 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o rază de minim 500 m nu se vor realiza activități umane de exploatare a resurselor.

I.1.27 Amplasarea masei lemnoase destinate exploatarii se va realiza tinand cont de concentratiile efectivelor respectiv de zonele de pasaj si adapost ale speciei.

I.1.28 Creșterea protecției artificiale a animalelor domestice la stâne, sălașe, grajdiuri (amplasare garduri, incinte închise) pentru prevenirea situațiilor conflictuale cu speciile de animale sălbatice.

I.1.29 Transportul persoanelor (vizitatorilor) în stațiunea Semenic se va realiza numai cu instalații de transport pe cablu după realizarea infrastructurii.

I.1.30 Transportul vizitatorilor în zonele turistice ale parcului se va realiza cu mijloace de transport în comun, sau alte mijloace de transport nepoluante.

I.1.31 Se va realiza reconstrucția ecologică a zonei barajului și carierei Poneasca.

I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran.

I.2.1 Cultivarea extensivă pe parcele mici de teren dispuse în mozaic.

I.2.2 Folosirea terenurilor cu lapiezuri doar pentru păşunat cu număr redus de animale.

I.2.3 Folosirea dolinelor doar pentru fâneţe. I.2.4 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in

cantitati mici raportat la unitatea de suprafaţă. I.2.5 Păşunatul cu număr mic de animale pe unitatea de

suprafaţă. I.2.6 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a

fecalelor animale pe platformă construita,


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale.

I.2.7 Colectarea scurgerilor lichide din adaposturile de animale si de pe platforma de gunoi in bazine impermeabilizate.

I.2.8 Depozitarea temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de autorităţile locale şi evacuarea acestora ulterior la un crematoriu specializat autorizat.

I.2.9 Proprietarii rezervoarelor septice să deţină dovezi uşor verificabile de organele de control cu privire la vidanjarea periodică.

I.2.10 Aplicarea lucrărilor silvice nu se face în zone cu lapiezuri semi-îngropate şi stâncării nude, doline, zona inferioară a versanţilor văilor active, văi de doline şi uvale, pante ce depăşesc 25°.

I.2.11 Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în urma exploatării forestiere numai pe suprafeţe plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare.

I.2.12 Extragerea pe termen lung a răşinoaselor plantate şi promovarea tipului fundamental de pădure.

I.2.13 Trasul lemnului se face pe trasee diferite, de lungime şi pantă reduse, (exclus pe văi active/inactive, doline), doar cu atelaje.

I.2.14 Aplicarea cu prioritate a măsurilor de stabilizare a solului, umplerea cu sol a rigolele şi ravenele generate de deplasarea utilajelor grele de exploatare a lemnului şi de trasul lemnului, revegetarea tuturor drumurilor (altele decât cele auto frestiere) create de exploatările forestiere anterioare.

I.2.15 Amplasarea grilajelor şi / sau garduri la intrările de avene / peşteri din apropierea aşezărilor umane.

I.2.16 Protejarea şi menţinerea deschiderilor carstice indiferent unde se situează (intravilan/extravilan)

I.2.17 Captarea izvoarelor se face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale.

I.2.18 Asigurarea debitului minim necesar pe vale aval de captare, astfel încât să asigure continuitatea naturală a proceselor de carstificare, funcţionare a drenajelor subterane şi depunerilor de travertin.

I.2.19 În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula pentru alimentarea cu apă potabilă, se va asigura un debit remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor naturale care au loc în carst.

I.2.20 Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu stații de epurare individuale.

I.2.21 Organizarea şi extinderea serviciilor publice de salubritate prioritar în zonele cu vulnerabilitate ridicată a mediului geologic, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

I.2.22 Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru locuitorii zonelor carstice cu posibilităţi materiale modeste şi probleme sociale

I.2.23 Dotarea fiecărei gospodării cu recipienţi adecvaţi pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor reciclabile

I.2.24 Organizarea în zonele carstice a unor puncte de colectare pentru deşeuri electrice şi electronice şi alte deşeuri periculoase chiar şi pentru populaţia sporadică care locuieşte în gospodării izolate

I.2.25 Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare, transport şi depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere.

I.2.26 Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări, în vederea eliminării sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi

I.2.27 Nu este permisă exploatarea, deţinerea şi comercializarea speleotemelor, a fosilelor de plante / animale şi a vestigiilor istorice.

I.2.28 Vizitarea cavităţilor este permisă doar cu ghid autorizat sau ranger, cu excepția celor deschise publicului larg. Excepție fac grupurile autorizate ale asociațiilor speologice.

I.2.29 Realizarea explorărilor şi decolmatărilor în cavități numai în prezenţa unui speolog instruit pentru astfel de activităţi.

I.2.30 Pentru derocare în cavități se folosesc eclatoarele, evitându-se utilizării explozibililor.

I.2.31 Stabilirea şi marcarea unui traseu subteran unic pentru circulaţia persoanelor în cavități, se face pentru toate cavitățile vizitate sau care necesită


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula această măsură.

I.2.32 Se montează pasarele suspendate pentru tranzitarea planşeelor de calcit din cavitățile vizitabile.

I.2.33 Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane.

I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic.

I.3.1 Nu se vor realiza construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei habitatului.

I.3.2 Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei.

I.3.3 Nu se vor realiza platforme de depozitare a lemnului în zone mlăștinoase, cu bălți sau pe malul apei la mai puțin de 4 m.

I.3.4 Nu se vor folosi rute de tras apropiat prin zone mlăștinoase, cu bălți, pe malul apei sau în zona de izvoare.

I.3.5 Nu este permisă poluarea apelor și a solului prin evitarea depozitării deșeurilor menajere și industriale pe malurile apelor curgătoare.

I.3.6 Apa uzată din zonele urbane se va epura înainte de deversarea într-o apă de suprafață.

I.3.7 Intravilanul localităților vor avea rețea de canalizare și stație de epurare (Iabalcea, Anina, Semenic, Crivaia).

I.3.8 Nu se vor efectua lucrări de corectare a torenților, construcția de praguri și baraje pe cursurile de apă.

I.3.9 Pe râurile captate în prezent, se va lăsa un debit de servitute cu 10% mai mare față de cel prevăzut legal.

I.3.10 Se vor dezafecta toate pragurile și barajele care fragmentează râuri și care nu mai au o importanță economică vitală pentru sistemul hidroenergetic sau de alimentare cu apă.

I.3.11 Se vor reface toate zonele inundabile de luncă, zonele mlăștinoase și turbăriile active.


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula II.1.Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general.

II.1.1 Nu se vor realiza construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectare a torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei.

II.1.2 Lucrările strict necesare de consolidare a taluzului de drum se vor realiza folosind piatră autohtonă și o soluție tehnică de structură și arhitectură cât mai apropiată de aspectul natural.

II.1.3 Se vor dezafecta toate construcțiile, drumurile, parapeții, stâlpii, corectările de torenți, barajele, captările de apă care nu mai au o justificare socio-economică sau care afectează procesele naturale și peisajul.

II.2.Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure.

II.2.1 Evaluarea tuturor zonelor cu tăieri rase și tăieri în ochiuri realizate în trecut, neregenerate/cu mur și aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru promovarea regenerării natural sau intervenții prin plantare.

II.2.2 Plantarea de arbori și consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat și ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice.

II.2.3 Plantarea / ajutarea regenerării natural a pădurii la marginea drumurilor pentru reducerea fragmentării habitatelor.

III.1. Menținerea integrală a proceselor naturale și eliminarea oricărei intervenții umane.

III.1. 1 Activitățile permise în zona de protecție strictă sunt: cercetare, educație, ecoturism, supraveghere, pază, monitorizare.

III.1. 2 Activitatea de educație și ecoturism se face numai cu supravegherea rangerului, în grupuri de maxim 15 persoane, maxim 20 de grupuri pe an, pe un traseu unic.

III.1. 3 Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane.

III.1. 4 Camparea și bivuacul este permis doar echipelor de cercetare, dacă nu există alternative.

III.1. 5 Se dezafectează toate construcțiile și instalațiile existente și se elimină orice factor perturbator al proceselor naturale. Inventarul lucrărilor de reconstrucție se face în planificarea anuală.

III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.

III.2. 1 Amplasarea barierelor fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecție strictă, pe toate drumurile.


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula III.2. 2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate

drumurile secundare/neutilizabile. III.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe

toate drumurile secundare/neutilizabile. IV.1. Menținerea integrală a proceselor naturale și reducerea oricărei intervenții umane.

IV.1. 1 Activitățile permise în zona de protecție integrală sunt: cercetare, educație, ecoturism, supraveghere, pază, monitorizare, cosit, pășunat, stingerea incendiilor, reconstrucția ecologică.

IV.1. 2 Activitățile de înlăturare / limitare a efectelor calamităților sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate și numai dacă acestea pot afecta prin extindere suprafețe mai mari de 10% din parc .

IV.1. 3 Activitatea de educație și ecoturism se face în grupuri de maxim 25 persoane, doar pe traseele turistice.

IV.1. 4 Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane.

IV.1. 5 Camparea și bivuacul sunt permise în zone neamenajate doar echipelor de cercetare, monitorizare și vizitare a unor obiective speologice dacă nu există alternative.

IV.1. 6 Camparea turiștilor este permisă doar în zonele desemnate din: stațiunea Semenic, vila Kllaus, Comarnic, Poiana Prolaz, lacul Buhui, lacul Mărghitaș.

IV.1. 7 Se dezafectează toate construcțiile și instalațiile existente și se elimină orice factor perturbator al proceselor naturale. Inventarul lucrărilor se face în planificarea anuală.

IV.1. 8 Se realizează un plan de reconstrucție ecologică pentru întreaga zonă de protecție integrală.

IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.

IV.2. 1 Amplasarea barierelor fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecție integrală, pe toate drumurile.

IV.2. 2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

IV.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

V.1. Utilizarea durabilă și limitată a resurselor naturale regenerabile

V.1. 1 Activitățile permise în zona de protecție strictă sunt: cercetare, educație, turism, supraveghere,


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula pază, monitorizare, cosit, pășunat, stingerea

incendiilor, reconstrucție ecologică, recoltarea fructelor de pădure, ciuperci, plante medicinale, lemn.

V.1. 2 Activitățile de înlăturare / limitare a efectelor calamităților sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate.

V.1. 3 Activitatea de educație și turism se face individual sau în grupuri de maxim 30 persoane, doar pe traseele turistice.

V.1. 4 Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane.

V.1. 5 Camparea și bivuacul sunt permise în zone neamenajate doar echipelor de cercetare, monitorizare și vizitare a unor obiective speologice dacă nu există alternative.

V.1. 6 Camparea turiștilor este permisă doar în zonele limitrofe parcului.

V.1. 7 Țarcurile de animale în cazul stânelor temporare vor fi mutate periodic, înainte de a se reduce suprafața covorului vegetal cu mai puțin de 60%.

V.1. 8 Amplasarea rulotelor pentru muncitorii forestieri, locul rampelor de încărcare și depozitare, traseul exact de scos apropiat, numărul angajaților și programul de lucru vor fi aprobate și monitorizate de administrația parcului.

V.1. 9 Locul rampelor de încărcare și depozitare, traseul exact de scos apropiat va fi renaturat și adus la starea inițială de către prestatorii de servicii de exploatare.

V.1. 10 Toate activitățile din zona de conservare durabilă se avizează numai luând în considerare și impactul/efectul cumulat, multianual.

V.2. Refacerea caracteristicilor naturale și culturale.

V.2. 1 Depoluarea solului, cursurilor de apă și a zonelor construite.

V.2. 2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

V.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

V.2. 4 Eliminarea drumurilor și potecilor paralele. V.2. 5 Intervențiile antropice asupra habitatelor și


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula speciilor trebuie să fie reduse ca intensitate și frecvență.

V.3.Combaterea speciilor invazive.

IV.3.1 Se aplică măsuri numai în baza unui studiu de fundamentare dacă fenomenul are tendință certă de extindere.

V.4. Intervenția în cazul incendiilor de pădure sau pajiște.

IV.4.1 În cazul incendiilor din cauze artificiale se intervine pentru stingerea focului. Masa lemnoasă afectată nu se va tăia / extrage ulterior incendiului.

V.5.Eliminarea tuturor construcțiilor și efectelor intervențiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul.

V.5.1 Inventarierea construcțiilor și realizarea unui plan de reconstrucție ecologică.

V.2.2 Aplicarea planului de reconstrucție ecologică. VI.1. Gestiunea intravilanelor și ecosistemelor artificiale.

VI.1.1 Activitățile permise în zona de dezvoltare durabilă sunt: cercetare, educație, sport, turism, supraveghere, pază, monitorizare, cultivarea terenurilor agricole, cosit, pășunat, stingerea incendiilor.

VI.1.2 Construcțiile noi sau renovarea celor existente se realizează cu prioritate pentru utilizare în scop public, de generare a veniturilor comunității locale.

VI.2. Dezvoltarea activităților recreaționale în aer liber.

VI.2.1 Activitățile de turism, sport, educație de interes public primează față de alte activități perimise în zona de dezvoltare durabilă.

VI.2.2 Activitățile din zona de dezvoltare durabilă vor fi realizate fără să genereze un impact negativ asupra altor zone din parc.

VI.2.3 Construcțiile se vor realiza cu precădere pe stâlpi și un impact cât mai mic la nivelul solului.

VI.2.4 Pârtiile de schi, instalațiile de transport pe cablu, traseele de schi fond și zonele desemnate pentru alte sporturi de vară sau iarnă vor avea prioritate în stabilirea amplasamentului din zona de dezvoltare durabilă.

VI.2.5 Toate construcțiile noi, se vor realiza numai adoptând elemente de arhitectură tradițională caracteristică UAT-ului unde este situat teritoriul. Arhitectura prioritară este din zona Carașova-Iabalcea, Văliug-Brebu Nou și Anina.

VI.2.6 Pentru toate construcțiile se vor utiliza cu prioritate piatra și lemnul la fațade.

VI.2.7 Drumurile și aleile publice se vor pietrui. VII.1. Cercetarea ecosistemului VII.1.1 Dezvoltarea programelor universitare de cercetare,


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula terestru lucrări de licență, master, doctorat. VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran

VII.2.1 Dezvoltarea programelor universitare de cercetare, lucrări de licență, master, doctorat.

VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic


VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural


VII.5. Inventarierea și cartarea habitatelor protejate la nivel european și național.

VII.5.1 Inventarierea habitatelor protejate

VII.6. Inventarierea și cartare speciilor și habitatelor acestora, protejate la nivel european și național.

VII.6. 1 Inventarierea speciilor protejate de plante

VII.6. 2 Inventarierea speciilor protejate de nevertebrate VII.6. 3 Inventarierea speciilor protejate de ihtiofaună VII.6. 4 Inventarierea speciilor protejate de herpetofaună VII.6. 5 Inventarierea speciilor protejate de avifaună VII.6. 6 Inventarierea speciilor protejate de mamifere VIII.1. Managementul resurselor umane

VIII.1. 1 Stabilirea organigramei necesare pentru posturile cheie de administrare și ocuparea posturilor.

VIII.1. 2 Implicarea studenților și voluntarilor în acțiunile de management.

VIII.1.3 Implicarea ONG-urilor, Institutelor de cercetare și a altor organizații / agenți economici în aplicarea măsurilor de management stabilite în PM

VIII.2. Managementul factorilor interesați

VIII.2.1 Consultarea factorilor interesați pe domenii de competență, de câte ori este necesar.

VIII.3. Semnalizarea în teren și pe planuri a limitelor ariilor protejate.

VIII.3.1 Marcarea în teren a limitelor parcului național și întreținerea marcajelor.

VIII.3. 2 Amplasarea de panouri informative la principalele căi de acces în parc.

VIII.3. 3 Marcarea limitelor parcului , zonării interne și a altor arii protejate în Planul de Urbanism General, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean CS, Amenajamentul Silvic, Hărțile turistice și alte documente relevante.

VIII.4. Supravegherea ariei protejate

VIII.4. 1 Gestiunea informatizată a tuturor activităților socio-economice avizate sau neavizate.

VIII.4. 2 Amplasarea echipamentelor de supraveghere video la intrările principale în parc și zona de protecție strictă/integrală.

VIII.4. 3 Amplasarea echipamentelor de supraveghere audio


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula în zonele de braconaj.

VIII.4. 4 Amplasarea echipamentelor de supraveghere seismică în zonele cu trafic greu.

VIII.4. 5 Amplasarea echipamentelor de supraveghere a calității aerului în zonele de dezvoltare durabilă.

VIII.4. 6 Analiza calității apei aval de zonele de dezvoltare durabilă și a localităților Anina, Iabalcea.

VIII.4. 7 Realizarea controalelor commune cu GNM / ITRSV / ABAB.

VIII.5. Monitorizarea efectelor acțiunilor și aplicării planului

VIII.5.1 Gestiunea informatizată a aplicării planului de management și realizarea de rapoarte anuale.


VIII.6. 1 Analiza informatizată a efectelor singular e și cumulate a tuturor activităților socio-economice avizate sau neavizate desfășurate în ecosisteme, habitate sau habitatul speciilor țintă.

VIII.6. 2 Analiza comparativă a distribuției și suprafețelor ocupate de elementele de peisaj.

VIII.6. 3 Monitorizarea speciilor de arbori VIII.6. 4 Monitorizarea speciilor de vertebrate și

nevertebrate VIII.6. 5 Monitorizarea solului VIII.6. 6 Monitorizarea factorilor de mediu VIII.6. 7 Monitorizarea desfășurării și efectelor ctivităților

economice în parc și activităților cinegetice din vecinătatea acestuia.

IX.1. Educarea elevilor și studenților folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber

IX.1. 1 Organizarea lecțiilor în natură de către școlile generale din Reșița, Carașova, Iabalcea, Gârliște, Anina, Bozovici, Borloveni, Văliug.

IX.1. 2 Organizarea de aplicații practice cu studenții IX.2. Educație prin implicare în aplicații practice

IX.2. 1 Realizarea limitelor ariei protejate, realizarea marcajelor turistice, infrastructură de vizitare

IX.2. 2 Realizarea monitorizării, reconstrucție ecologică experimentală.

IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master și doctorat.

IX.3.1 Implicarea universităților din toate domeniilor în stabilirea efectuării lucrărilor în parc.

IX.4. Înființarea unei Case a Naturii pentru elevii comunității locale.

IX.4. 1 Achiziționarea/construirea unui spațiu destinat și amenajarea acestuia, într-o zonă la marginea intravilanului sau zonă de dezvoltare durabilă, în zonă natural dar accesibilă.

IX.4. 2 Atragerea tuturor școlilor din Valea Carașului să folosească frecvent Casa Naturii pentru activități educative ale elevilor din comunitățile țintă


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula X.1. Revizuirea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate.

X.1. 1 Revizuirea planului de comunicare

X.1. 2 Revizuirea manualului de vizibilitate. X.2. Înființarea centrelor de vizitare.

X.2. 1 Achiziționarea/construirea unui spațiu destinat și amenajarea acestuia, la Carașova și Anina.

X.2. 2 Amenajarea unui spațiu expozițional care să reflecte istoria și tradiția comunei precum și principalele valori natural.

X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice.

X.3.1 Confecționarea și amplasarea panourilor informative la: primării, sediile ocoalelor silvice, biserici, centrul localităților.

X.4. Distribuirea de materiale informative.

X.4. 1 Distribuirea materialelor informative pentru fiecare public țintă: silvicultori, administrație publică, cetățeni, elevi, etc

X.4. 2 Distribuirea de material informative la Centrele de informare și Casa Naturii: pliante, broșuri, vederi, hărți turistice, hărți cu distribuția speciilor și habitatelor, Monografia comunei, biologia speciilor, activitatea minieră în trecut, etc

X.5. Dezvoltarea website. X.5. 1 Crearea unui website cu secțiuni dedicate domeniilor de activitate din parc

X.5. 2 Postarea unor secțiuni care prezintă situl, în alte website-uri.

XI.1.Realizarea unui studiu cu privire la extinderea potențială a exploatării resurselor în parc și vecinătatea acestuia.

XI.1.1 Realizarea hărții potențialului silvic în următorii 10 ani și prezentarea sintetică a principalilor indicatori economici, cu reliefarea beneficiilor comunității locale.

XI.1.2 Realizarea hărții potențialului turistic în următorii 10 ani și prezentarea sintetică a principalilor indicatori economici, cu reliefarea beneficiilor comunității locale.

XI.1.3 Promovarea agenților economici care au capacitatea de acțiune la standarde superioare de mediu, cu prioritate cele care dețin ISO Mediu.

XI.1.4 Exploatarea forestieră a pădurilor certificate cu firme de exploatare certificate.

XII.1. Amenajarea rețelei de trasee turistice montane.

XII.1. 1 Elaborarea unui plan de realizare a rețelei de marcaje locale și zonale.

XII.1. 2 Marcarea traseelor turistice XII.1. 3 Amplasarea de indicatoare și panouri XII.1. 4 Desemnarea zonelor de campare temporară. XII.1. 5 Amenajarea izvoarelor de pe traseele turistice.


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localității Reșița, Carașova, Anina, Văliug.

XII.2.1 Elaborarea proiectului traseelor tematice.

XII.2. 2 Amenajarea aleilor și a infrastructurii de vizitare XII.2. 3 Amenajarea parcărilor și a foișoarelor la intrarea în

trasee. XII.3. Promovarea programelor turistice.

XII.3. 1 Elaborarea și promovarea programelor turistice prin turoperatori

XII.3. 2 Elaborarea și promovarea programelor de turism tematic (păduri virgine) prin universități

XII.4. Promovarea dezvoltării serviciilor turistice.

XII.4. 1 Promovarea oportunităților de dezvoltare a unităților de cazare și alimentație în localitățile limitrofe parcului.

XII.4. 2 Promovarea amenajării caselor vechi pentru agroturism.

XII.4. 3 Promovarea producției de suveniruri din piatră și lemn.

XII.5. Amenajarea rețelei de pârtii de schi

XII.5.1 Amenajarea unei pârtii de schi Semenic - Casa Baraj și a instalației de transport pe cablu.

XII.5.2 Amenajarea sau reamenajarea pârtiilor de schi pe trasee existente sau în golul montan.

XII.5.3 Amenajarea unui circuit de schi fond în golul montan.

XII.5.4 Amenajarea unei pârtii de Tubing și sanie XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă

XII.6.1 Amenajarea traseelor via ferata în zona Poiana Bichii, Cheile Carașului.

XII.6.2 Amenajarea traseelor de alpinism și escaladă în zona Carașova.

XII.6.3 Amenajarea traseelor de tiroliană în Carașova, Comarnic, Poiana Bichi, Lacul Buhui.

XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peșteri

XII.7.1 Amenajarea Peșterii Buhui

XII.7.2 Amenajarea complexului Peștera Văleagă – Peștera de după Cârșă.

XII.7.3 Amenajarea Avenului Șereniac. XII.7.4 Amenajarea minimă a Peșterii Comarnic doar

pentru turism de aventură. XII.7.5 Amenajarea minimă a Avenului din Poiana Gropii. XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism.

XII.8.1 Amenajarea unei zone a golului montan Semenic pentru decolări cu parapanta și deltaplan.

XII.9. Amenajarea zonelor de picnic și campare.

XII.9.1 Amenajarea unei zone de picnic, recreere și campare în Carașova (zona păstrăvărie) și Anina.

XII.9.2 Amenajarea zonelor de campare la Comarnic,


Obiectiv Specific Cod Măsura / regula Lacul Buhui, Lacul Mărghitaș, Vila Klaus, Semenic.

XII.9.3 Amenajarea zonelor de campare temporară (24h) în poiana Gârliște, Poiana Prolaz, Botul Calului.

XII.10. Amenajarea stațiunii Semenic

XII.10.1 Reabilitarea clădirilor existente și punerea acestora în circuitul turistic.

XII.10.2 Amenajarea drumurilor, parcărilor, aleilor, spaților verzi și zonelor recreaționale interioare.

XII.10.3 Amenajarea unui traseu tematic cu puncte de observație a turbăriei și pădurii.

XII.10.4 Realizarea canalizării și alimentării cu apă din surse care nu afectează habitatele de turbărie.

XII.10.11 Exploatarea infrastructurii turistice

XII.11.1 În lateralele traseelor turistice, pe o lățime de 200 m nu se vor efectua exploatări de masă lemnoasă.

XII.11.2 Pe traseele turistice, traseele tematice, traseele de cicloturism pârtiile de schi și sanie nu se va circula cu mijloace de transport auto și nu sunt permise alte activități în afara celor turistice.

XII.11.3 Centrele de informare turistică administrate de primării formează o rețea de informare și marketing turistic al PNSCC în beneficiul turismului local.

XII.11.4 PNSCC și operatorii din turism vom adera la Charta turismului durabil.


Pag. 148 / 245

5. Planul de activitati Planificarea în timp.

Nr Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Prioritate Responsabil Partener T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4

I Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran și acvatic.

I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru. I.1.1 Menținerea/revenirea la structura

diversificată și plurienă a pădurii (compoziție, structură, funcții).

Mare Administratorul pădurii

-

I.1.2 Menținerea/revenirea la tipul natural de padure.

Mare Administratorul

pădurii -

I.1.3 Se vor aplica numai tratamente silvice cu perioada lunga de regenerare în zona de conservare durabilă.


-

I.1.4 Menținerea a 7 arbori uscați / scorburoși la ha.


pădurii -

I.1.5 Menținerea a 7 arbori seculari la ha.


pădurii -

I.1.6 Menţinerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol sau rezultate din exploatarea silvică.

Medie Administratorul pădurii

-

I.1.7 Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia plantatiilor de rasinoase


pădurii -


Pag. 149 / 245

ce vor fi înlocuite cu foioase. I.1.8 Nu se vor tăia arborii de pe

marginea drumurilor publice, agricole sau forestiere. Prin excepție se pot extrage punctual numai arborii care pun în pericol siguranța circulației.


-



-



-



-



-

I.1.13 Se va proteja solul și stratul ierbos


pădurii -


Pag. 150 / 245

I.1.14 Nu se vor tăia arborii izolați, pâlcurile de arbori sau aliniamentele de arbori.


-

I.1.15 Nu se vor tăia tufărișurile din zona de protecție strictă și integrală.


-

I.1.16 Nu se vor tăia ienupării indiferen de zonă.


pășunii -

I.1.17 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor realiza în afara sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure.


-



-

I.1.19 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante


-


Pag. 151 / 245

inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc).



-

I.1.21 Nu se vor efectua lucrări de agricultură și silvicultură în zonele de lizieră și a luminișurilor.

Medie Proprietarii de terenuri

-


Mare Proprietarii de terenuri

-

I.1.23 Nu este permisă efectuarea de excavații în sol, activități de extragere a pietrei, nisip și pietriș.

Mare Primării -

I.1.24 Interzicerea oricăror activități umane care ar putea determina instalarea unor procese neadecvate de evoluție biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea drastică a habitatului populației unei specii; scăderea efectivului

Mare Administratorul terenurilor

-


Pag. 152 / 245

populațional etc.)


Mare Administratorul terenurilor

-

I.1.26 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o rază de minim 500 m nu se vor realiza activități umane de exploatare a resurselor.


-



-


Medie Proprietarii animalelor

-

I.1.29 Transportul persoanelor (vizitatorilor) în stațiunea

Medie Primăria

Văliug/Prigor -


Pag. 153 / 245

Semenic se va realiza numai cu instalații de transport pe cablu după realizarea infrastructurii.


Mică Operatori turism -


Mare APNSCC RNP

I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran.

I.2.1 Cultivarea extensivă pe parcele mici de teren dispuse în mozaic.

Mare APNSCC -

I.2.2 Folosirea terenurilor cu lapiezuri doar pentru păşunat cu număr redus de animale.

Mare APNSCC -

I.2.3 Folosirea dolinelor doar pentru fâneţe.

Mare APNSCC -

I.2.4 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in cantitati mici raportat la unitatea de suprafaţă.

Mare APNSCC -

I.2.5 Păşunatul cu număr mic de animale pe unitatea de suprafaţă.

Mare APNSCC -

I.2.6 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor

Medie APNSCC -


Pag. 154 / 245

animale pe platformă construita, impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale.

I.2.7 Colectarea scurgerilor lichide din adaposturile de animale si de pe platforma de gunoi in bazine impermeabilizate.

Mare APNSCC -

I.2.8 Depozitarea temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de autorităţile locale şi evacuarea acestora ulterior la un crematoriu specializat autorizat.

Mare Primării -


Medie APNSCC -


Mare APNSCC -

I.2.11 Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în

Medie Administratorul

pădurii -


Pag. 155 / 245

urma exploatării forestiere numai pe suprafeţe plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare.



-



-

I.2.14 Aplicarea cu prioritate a măsurilor de stabilizare a solului, umplerea cu sol a rigolele şi ravenele generate de deplasarea utilajelor grele de exploatare a lemnului şi de trasul lemnului, revegetarea tuturor drumurilor (altele decât cele auto frestiere) create de exploatările forestiere anterioare.


-

I.2.15 Amplasarea grilajelor şi / sau garduri la intrările de avene /

Medie AS Exploratorii


Pag. 156 / 245

peşteri din apropierea aşezărilor umane.


Mare AS Exploratorii -

I.2.17 Captarea izvoarelor se face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale.

Medie Primării -


Mare Administrator captare

-

I.2.19 În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor pentru alimentarea cu apă potabilă, se va asigura un debit remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor naturale care au loc în carst.

Mare APNSCC -

I.2.20 Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu stații de epurare

Mare Proprietarii de teren -


Pag. 157 / 245

individuale.


Mare Primării -

I.2.22 Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru locuitorii zonelor carstice cu posibilităţi materiale modeste şi probleme sociale.

Mare Primării -

I.2.23 Dotarea fiecărei gospodării cu recipienţi adecvaţi pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor reciclabile.

Mare Primării -


Mare Primării -

I.2.25 Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare,

Mare Primării -


Pag. 158 / 245

transport şi depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere.

I.2.26 Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări, în vederea eliminării sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi.

Mare Primării -


Mare APNSCC -


Medie APNSCC -


Medie Organizații de cercetare

-

I.2.30 Pentru derocare în cavități se folosesc eclatoarele, evitându-se

Medie Organizații de

cercetare -


Pag. 159 / 245

utilizării explozibililor.

I.2.31 Stabilirea şi marcarea unui traseu subteran unic pentru circulaţia persoanelor în cavități, se face pentru toate cavitățile vizitate sau care necesită această măsură.

Medie Organizații specializate

-

I.2.32 Se montează pasarele suspendate pentru tranzitarea planşeelor de calcit din cavitățile vizitabile.

Medie Organizații specializate

-


Medie APNSCC -

I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic.

I.3.1 Nu se vor realiza construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei habitatului.

Medie APNSCC -

I.3.2 Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de

Medie APNSCC -


Pag. 160 / 245

reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei.

I.3.3 Nu se vor realiza platforme de depozitare a lemnului în zone mlăștinoase, cu bălți sau pe malul apei la mai puțin de 4 m.


-



-


Mare Primării -


Medie Primării -

I.3.7 Intravilanul localităților vor avea rețea de canalizare și stație de epurare (Iabalcea, Anina,

Mare Primării -


Pag. 161 / 245

Semenic, Crivaia).


Mare APNSCC -


Mare Administratorul captării

-

I.3.10 Se vor dezafecta toate pragurile și barajele care fragmentează râuri și care nu mai au o importanță economică vitală pentru sistemul hidroenergetic sau de alimentare cu apă.

Mare APNSCC -


Medie APNSCC -

II Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică.

II.1. Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general.

II.1.1 Nu se vor realiza construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectare a torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de

Mare Administrația Bazinală de Apă Banat, SGA Reșița

-


Pag. 162 / 245

inundabilitate al zonei.


Mare Administratorul drumului

-

II.1.3 Se vor dezafecta toate construcțiile, drumurile, parapeții, stâlpii, corectările de torenți, barajele, captările de apă care nu mai au o justificare socio-economică sau care afectează procesele naturale și peisajul.

Medie APNSCC -

II.2. Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure.

II.2.1 Evaluarea tuturor zonelor cu tăieri rase și tăieri în ochiuri realizate în trecut, neregenerate/cu mur și aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru promovarea regenerării natural sau intervenții prin plantare.


-

II.2.2 Plantarea de arbori și consolidarea terenului în


pădurii -


Pag. 163 / 245

drumurile de tras apropiat și ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice.


Mare Administratorul pădurii Primării

-

III Zona de protecție strictă - Protecția zonelor sălbatice și menținerea proceselor ecologice naturale.



Mare APNSCC -


Mare APNSCC -


Medie APNSCC -

III.1. 4 Camparea și bivuacul este permis doar echipelor de

Medie APNSCC -


Pag. 164 / 245

cercetare, dacă nu există alternative.


Mare APNSCC -

III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.

III.2. 1 Amplasarea barierelor fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecție strictă, pe toate drumurile.

Medie Administratorul terenului

-

III.2. 2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabile.


-

III.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare / neutilizabile.


-

IV Zona de protecție integrală - Protecția și susținerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire.

IV.1. Menținerea integrală a proceselor naturale și reducerea oricărei intervenții umane.

IV.1.1 Activitățile permise în zona de protecție integrală sunt: cercetare, educație, ecoturism,

Mare APNSCC -


Pag. 165 / 245

supraveghere, pază, monitorizare, cosit, pășunat, stingerea incendiilor, reconstrucția ecologică.

IV.1. 2 Activitățile de înlăturare / limitare a efectelor calamităților sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate și numai dacă acestea pot afecta prin extindere suprafețe mai mari de 10% din parc .


-


Medie APNSCC -


Medie APNSCC -

IV.1. 5 Camparea și bivuacul sunt permise în zone neamenajate doar echipelor de cercetare, monitorizare și vizitare a unor obiective speologice dacă nu

Medie APNSCC -


Pag. 166 / 245

există alternative.


Medie APNSCC -

IV.1. 7 Se dezafectează toate construcțiile și instalațiile existente și se elimină orice factor perturbator al proceselor naturale. Inventarul lucrărilor se face în planificarea anuală.

Mare APNSCC -


Mare APNSCC -

IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.

IV.2.1 Amplasarea barierelor fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecție integrală, pe toate drumurile.


-



-

IV.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate

Medie Administratorul

terenului -


Pag. 167 / 245

drumurile secundare/neutilizabile.

V Zona de conservare durabilă - Conservarea caracteristicilor naturale și culturale.

V.1. Utilizarea durabilă și limitată a resurselor naturale regenerabile

V.1.1 Activitățile permise în zona de protecție strictă sunt: cercetare, educație, turism, supraveghere, pază, monitorizare, cosit, pășunat, stingerea incendiilor, reconstrucție ecologică, recoltarea fructelor de pădure, ciuperci, plante medicinale, lemn.

Mare APNSCC -

V.1.2 Activitățile de înlăturare / limitare a efectelor calamităților sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate.


-

V.1.3 Activitatea de educație și turism se face individual sau în grupuri de maxim 30 persoane, doar pe traseele turistice.

Medie APNSCC -

V.1. 4 Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim

Medie APNSCC -


Pag. 168 / 245

3 persoane.


Medie APNSCC -


Medie APNSCC --

V.1. 7 Țarcurile de animale în cazul stânelor temporare vor fi mutate periodic, înainte de a se reduce suprafața covorului vegetal cu mai puțin de 60%.

Medie Proprietarii animalelor

-


Mare APNSCC -

V.1. 9 Locul rampelor de încărcare și depozitare, traseul exact de scos apropiat va fi renaturat și adus la starea inițială de către prestatorii

Mare Administratorii pădurii

-


Pag. 169 / 245

de servicii de exploatare.


Mare APNSCC -

V.2. Refacerea caracteristicilor naturale și culturale.

V.2.1 Depoluarea solului, cursurilor de apă și a zonelor construite.

Medie Proprietarii

terenurilor -

V.2.2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

Mare Administatorul pădurii

-


Mare Administatorul pădurii

-

V.2. 4 Eliminarea drumurilor și potecilor paralele.

Mare Administatorul

terenurilor

-

V.2. 5 Intervențiile antropice asupra habitatelor și speciilor trebuie să fie reduse ca intensitate și frecvență.

Mare APNSCC -

V.3. Combaterea speciilor invazive.

IV.3.1 Se aplică măsuri numai în baza unui studiu de fundamentare dacă fenomenul are tendință

Medie APNSCC -


Pag. 170 / 245

certă de extindere.

V.4. Intervenția în cazul incendiilor de pădure sau pajiște.

IV.4.1 În cazul incendiilor din cauze artificiale se intervine pentru stingerea focului. Masa lemnoasă afectată nu se va tăia / extrage ulterior incendiului.

Mare Unitățile de pompieri

-

V.5. Eliminarea tuturor construcțiilor și efectelor intervențiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul.


Mare APNSCC -

V.2.2 Aplicarea planului de reconstrucție ecologică.

Mare APNSCC -

VI Zona de dezvoltare durabilă – Utilizarea infrastructurii publice de utilități și mediu construit.

VI.1. Gestiunea intravilanelor și ecosistemelor artificiale.

VI.1.1 Activitățile permise în zona de dezvoltare durabilă sunt: cercetare, educație, sport, turism, supraveghere, pază, monitorizare, cultivarea terenurilor agricole, cosit, pășunat, stingerea incendiilor.

Mare APNSCC -

VI.1.2 Construcțiile noi sau renovarea celor existente se realizează cu prioritate pentru utilizare în scop

Medie Primării -


Pag. 171 / 245

public, de generare a veniturilor comunității locale.

VI.2. Dezvoltarea activităților recreaționale în aer liber..

VI.2. 1 Activitățile de turism, sport, educație de interes public primează față de alte activități perimise în zona de dezvoltare durabilă.

Mare APNSCC -

VI.2. 2 Activitățile din zona de dezvoltare durabilă vor fi realizate fără să genereze un impact negativ asupra altor zone din parc.

Medie Primării -

VI.2. 3 Construcțiile se vor realiza cu precădere pe stâlpi și un impact cât mai mic la nivelul solului.

Medie Primării -

VI.2. 4 Pârtiile de schi, instalațiile de transport pe cablu, traseele de schi fond și zonele desemnate pentru alte sporturi de vară sau iarnă vor avea prioritate în stabilirea amplasamentului din zona de dezvoltare durabilă.

Medie Primării -

VI.2. 5 Toate construcțiile noi, se vor realiza numai adoptând elemente de arhitectură tradițională

Mare Primării -


Pag. 172 / 245

caracteristică UAT-ului unde este situat teritoriul. Arhitectura prioritară este din zona Carașova-Iabalcea, Văliug-Brebu Nou și Anina.

VI.2. 6 Pentru toate construcțiile se vor utiliza cu prioritate piatra și lemnul la fațade.

Medie Primării -

VI.2.7 Drumurile și aleile publice se vor pietrui.

Medie Primării -

VII Dezvoltarea programelor de cercetare.

VII.1. Cercetarea ecosistemului terestru


Mare Universități -

VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran



VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic



VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural

VII.4.1 Dezvoltarea programelor Mare Universități -


Pag. 173 / 245

universitare de cercetare, lucrări de licență, master, doctorat.

VII.5. Inventarierea și cartarea habitatelor protejate la nivel european și național.

VII.5.1 Inventarierea habitatelor protejate

Mare APNSCC -


VII.6. 1 Inventarierea speciilor protejate de plante.

Mare APNSCC -

VII.6. 2 Inventarierea speciilor protejate de nevertebrate

Mare APNSCC -

VII.6. 3 Inventarierea speciilor protejate de ihtiofaună

Mare APNSCC -

VII.6. 4 Inventarierea speciilor protejate de herpetofaună

Mare APNSCC -

VII.6. 5 Inventarierea speciilor protejate de avifaună

Mare APNSCC -

VII.6. 6 Inventarierea speciilor protejate de mamifere

Mare APNSCC -

VIII Managementul ariei protejate.

VIII.1. Managementul resurselor umane

VIII.1. 1 Stabilirea organigramei necesare pentru posturile cheie de administrare și ocuparea posturilor libere.

Mare APNSCC -

VIII.1. 2 Implicarea studenților și voluntarilor în acțiunile de

Mare APNSCC -


Pag. 174 / 245

management.

VIII.1.3 Implicarea ONG-urilor, Institutelor de cercetare și a altor organizații / agenți economici în aplicarea măsurilor de management stabilite în PM.

Medie APNSCC -

VIII.2. Managementul factorilor interesați

VIII.2.1 Consultarea factorilor interesați pe domenii de competență, de câte ori este necesar.

Mare APNSCC -

VIII.3. Semnalizarea în teren și pe planuri a limitelor ariilor protejate.

VIII.3.1 Marcarea în teren a limitelor parcului național și întreținerea marcajelor.

Mare APNSCC -

VIII.3. 2 Amplasarea de panouri informative la principalele căi de acces în parc.

Mare APNSCC -

VIII.3. 3 Marcarea limitelor parcului , zonării interne și a altor arii protejate în Planul de Urbanism General, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean CS, Amenajamentul Silvic, Hărțile turistice și alte documente relevante.

Mare APNSCC -

VIII.4. Supravegherea ariei protejate


Pag. 175 / 245

VIII.4. 1 Gestiunea informatizată a tuturor activităților socio-economice avizate sau neavizate.

Mare APNSCC -

VIII.4. 2 Amplasarea echipamentelor de supraveghere video la intrările principale în parc și zona de protecție strictă/integrală.

Mare APNSCC -

VIII.4. 3 Amplasarea echipamentelor de supraveghere audio în zonele de vânătoare și braconaj.

Mare APNSCC -

VIII.4. 4 Amplasarea echipamentelor de supraveghere seismică în zonele cu trafic greu.

Mare APNSCC -

VIII.4. 5 Amplasarea echipamentelor de supraveghere a calității aerului în zonele de dezvoltare durabilă.

Mare APNSCC -

VIII.4. 6 Analiza calității apei aval de zonele de dezvoltare durabilă și a localităților Anina, Iabalcea.

Mare APNSCC -

VIII.4. 7 Realizarea controalelor commune cu GNM / ITRSV / ABAB.

Mare APNSCC -

VIII.5. Monitorizarea efectelor acțiunilor și aplicării planului

VIII.5.1 Gestiunea informatizată a aplicării planului de management și realizarea de

Mare APNSCC -


Pag. 176 / 245

rapoarte anuale.


VIII.6. 1 Analiza informatizată a efectelor singular e și cumulate a tuturor activităților socio-economice avizate sau neavizate desfășurate în ecosisteme, habitate sau habitatul speciilor țintă.

Mare APNSCC -

VIII.6. 2 Analiza comparativă a distribuției și suprafețelor ocupate de elementele de peisaj.

Mare APNSCC -

VIII.6. 3 Monitorizarea speciilor de arbori Mare APNSCC -

VIII.6. 4 Monitorizarea speciilor de vertebrate și nevertebrate

Mare APNSCC -

VIII.6. 5 Monitorizarea solului Mare APNSCC -

VIII.6. 6 Monitorizarea factorilor de mediu

Mare APNSCC -

VIII.6. 7 Monitorizarea desfășurării și efectelor ctivităților economice în parc și activităților cinegetice din vecinătatea acestuia.

Mare APNSCC -

IX Dezvoltarea programelor educative.

IX.1. Educarea elevilor și studenților folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber

IX.1. 1 Organizarea lecțiilor în natură de către școlile generale din Reșița,

Mare Școlile generale -


Pag. 177 / 245

Carașova, Iabalcea, Gârliște, Anina, Bozovici, Borloveni, Văliug.

IX.1. 2 Organizarea de aplicații practice cu studenții

Mare APNSCC -

IX.2. Educație prin implicare în aplicații practice

IX.2. 1 Realizarea limitelor ariei protejate, realizarea marcajelor turistice, infrastructură de vizitare

Mare APNSCC -

IX.2. 2 Realizarea monitorizării, reconstrucție ecologică experimentală.

Mare APNSCC -

IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master și doctorat.

IX.3.1 Implicarea universităților din toate domeniilor în stabilirea efectuării lucrărilor în parc.

Mare APNSCC -

IX.4. Înființarea unei Case a Naturii pentru elevii comunității locale.

IX.4. 1 Achiziționarea/construirea unui spațiu destinat și amenajarea acestuia, într-o zonă la marginea intravilanului sau zonă de dezvoltare durabilă, în zonă natural dar accesibilă.

Mare ONG -

IX.4. 2 Atragerea tuturor școlilor din Valea Carașului să folosească

Mare Școala generală -


Pag. 178 / 245

frecvent Casa Naturii pentru activități educative ale elevilor din comunitățile țintă.

X Marketingul ariei protejate.

X.1. Revizuirea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate.

X.1. 1 Revizuirea planului de comunicare.

Medie APNSCC -

X.1. 2 Elaborarea manualului de vizibilitate.

Medie APNSCC -

X.2. Înființarea centrelor de vizitare.

X.2. 1 Achiziționarea/construirea unui spațiu destinat și amenajarea acestuia, la Carașova și Anina.

Mare APNSCC -

X.2. 2 Amenajarea unui spațiu expozițional care să reflecte istoria și tradiția comunei precum și principalele valori natural.

Mare APNSCC -

X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice.

X.3.1 Confecționarea și amplasarea panourilor informative la: primării, sediile ocoalelor silvice, biserici, centrul localităților.

Mare APNSCC Primării

X.4. Distribuirea de materiale informative.


Pag. 179 / 245

X.4. 1 Distribuirea materialelor informative pentru fiecare public țintă: silvicultori, administrație publică, cetățeni, elevi, etc.

Mare APNSCC -

X.4. 2 Distribuirea de material informative la Centrele de informare și Casa Naturii: pliante, broșuri, vederi, hărți turistice, hărți cu distribuția speciilor și habitatelor, Monografia comunei, biologia speciilor, activitatea minieră în trecut, etc.

Mare APNSCC -

X.5. Dezvoltarea website.

X.5. 1 Crearea unui website cu secțiuni dedicate domeniilor de activitate din parc

Mare APNSCC -


Mare APNSCC -

XI Măsurile aplicate ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de particularităţile regionale şi locale, în situl de importanță comunitară.


XI.1.1 Realizarea hărții potențialului silvic în următorii 10 ani și prezentarea sintetică a principalilor indicatori

Mare APNSCC -


Pag. 180 / 245

economici, cu reliefarea beneficiilor comunității locale.


Mare APNSCC -


Mare APNSCC -



-

XII Dezvoltarea turismului.

XII.1. Amenajarea rețelei de trasee turistice montane.

XII.1. 1 Elaborarea unui plan de realizare a rețelei de marcaje locale și zonale.

Mare APNSCC Asociația Speologică Exploratorii

XII.1. 2 Marcarea traseelor turistice. Mare APNSCC Salvamont

XII.1. 3 Amplasarea de indicatoare și panouri.

Mare APNSCC -

XII.1. 4 Desemnarea zonelor de campare temporară.

Medie APNSCC -


Pag. 181 / 245

XII.1. 5 Amenajarea izvoarelor de pe traseele turistice.

XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localității Reșița, Carașova, Anina, Văliug.

XII.2.1 Elaborarea proiectului traseelor tematice.

Medie APNSCC -

XII.2. 2 Amenajarea aleilor și a infrastructurii de vizitare.

Medie APNSCC -

XII.2. 3 Amenajarea parcărilor și a foișoarelor la intrarea în trasee.

Medie APNSCC -

XII.3. Promovarea programelor turistice.

XII.3. 1 Elaborarea și promovarea programelor turistice prin turoperatori

Medie APNSCC -


Medie APNSCC -



Medie APNSCC Primăria





XII.5. Amenajarea rețelei de pârtii de schi


Pag. 182 / 245

XII.5.1 Amenajarea unei pârtii de schi Semenic - Casa Baraj și a instalației de transport pe cablu.

Mare Administratorul pârtiei

Primăria Văliug


Mare Primării -


Mare Primării -

XII.5.4 Amenajarea unei pârtii de Tubing și sanie

Mare Primării -

XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă

XII.6.1 Amenajarea traseelor via ferata în zona Poiana Bichii, Cheile Carașului.

Mare ONG -

XII.6.2 Amenajarea traseelor de alpinism și escaladă în zona Carașova.

Mare ONG -


Mare ONG -

XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peșteri

XII.7.1 Amenajarea Peșterii Buhui Mare AS Exploratorii Primărie


Mare AS Exploratorii Primărie

XII.7.3 Amenajarea Avenului Șereniac. Medie AS Exploratorii Primărie


Pag. 183 / 245

XII.7.4 Amenajarea minimă a Peșterii Comarnic doar pentru turism de aventură.

Medie APNSCC -

XII.7.5 Amenajarea minimă a Avenului din Poiana Gropii.

Mare AS Exploratorii Primărie

XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism.

XII.8.1 Amenajarea unei zone a golului montan Semenic pentru decolări cu parapanta și deltaplan.

Mare Primărie -

XII.9. Amenajarea zonelor de picnic și campare.

XII.9.1 Amenajarea unei zone de picnic, recreere și campare în Carașova (zona păstrăvărie) și Anina.

Mare Primărie -

XII.9.2 Amenajarea zonelor de campare la Comarnic, Lacul Buhui, Lacul Mărghitaș, Vila Klaus, Semenic.

Medie Primărie -


Medie APNSCC -

XII.10. Amenajarea stațiunii Semenic

XII.10.1 Reabilitarea clădirilor existente și punerea acestora în circuitul turistic.

Mare Proprietari -

XII.10.2 Amenajarea drumurilor, parcărilor, aleilor, spaților verzi

Mare Primării -


Pag. 184 / 245

și zonelor recreaționale interioare.

XII.10.3 Amenajarea unui traseu tematic cu puncte de observație a turbăriei și pădurii.

Mare Primării -

XII.10.4 Realizarea canalizării și alimentării cu apă din surse care nu afectează habitatele de turbărie.

Mare Primării -

XII.11. Exploatarea infrastructurii turistice

XII.11.1 În lateralele traseelor turistice, pe o lățime de 200 m nu se vor efectua exploatări de masă lemnoasă.

Mare APNSCC -

XII.11.2 Pe traseele turistice, traseele tematice, traseele de cicloturism pârtiile de schi și sanie nu se va circula cu mijloace de transport auto și nu sunt permise alte activități în afara celor turistice.

Mare APNSCC -

XII.11.3 Centrele de informare turistică administrate de primării formează o rețea de informare și marketing turistic al PNSCC în beneficiul turismului local.

Mare APNSCC -

XII.11.4 PNSCC și operatorii din turism

Mare APNSCC


Pag. 185 / 245

vom adera la Charta turismului durabil.


Estimarea resurselor umane, materiale, financiare/5ani.

Nr Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)

Resurse financiare estimate

Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)

Denumire UM CantitateTotal (Leu)

Sursa fonduri

1 Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran și acvatic.

1.1 Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru. I.1.1 Menținerea/revenirea

la structura diversificată și plurienă a pădurii (compoziție, structură, funcții).

500 - - - 100.000 RNP

I.1.2 Menținerea/revenirea

la tipul natural de padure.

50 - - - 0 RNP

I.1.3 Se vor aplica numai

tratamente silvice cu perioada lunga de regenerare în zona de conservare durabilă.

50 - - - 0 RNP

I.1.4 Menținerea a 7 arbori uscați / scorburoși la ha.

50 - - - 0 RNP

I.1.5 Menținerea a 7 arbori seculari la ha.

50 - - - 0 RNP

I.1.6 Menţinerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol sau rezultate din exploatarea silvică.

50 - - - 0 RNP

I.1.7 Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia plantatiilor de rasinoase ce vor fi înlocuite cu foioase.

50 - - - 0 RNP

I.1.8 Nu se vor tăia arborii de pe marginea drumurilor publice, agricole sau forestiere. Prin excepție se pot

50 - - - 0 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

extrage punctual numai arborii care pun în pericol siguranța circulației.


50 - - - 0 RNP


50 - - - 0 RNP


50 - - - 0 RNP


500 - - - 100.000 RNP

I.1.13 Se va proteja solul și

stratul ierbos 50 - - - 0 RNP

I.1.14 Nu se vor tăia arborii

izolați, pâlcurile de arbori sau aliniamentele de arbori.

100 - - - 0 Primării

I.1.15 Nu se vor tăia tufărișurile din zona de protecție strictă și integrală.


I.1.16 Nu se vor tăia 50 - - - 0 Primă


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

ienupării indiferen de zonă.

rii

I.1.17 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor realiza în afara sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure.

50 - - - 0 RNP Primării


50 - - - 0 RNP

I.1.19 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc).

50 - - - 0 RNP


50 - - - 0 RNP

I.1.21 Nu se vor efectua lucrări de agricultură

50 - - - 0 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

și silvicultură în zonele de lizieră și a luminișurilor.


50 - - - 0 APNSCC

I.1.23 Nu este permisă efectuarea de excavații în sol, activități de extragere a pietrei, nisip și pietriș.


I.1.24 Interzicerea oricăror activități umane care ar putea determina instalarea unor procese neadecvate de evoluție biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea drastică a habitatului populației unei specii; scăderea efectivului populațional etc.)




I.1.26 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o rază de

50 - - - 0 RNP Primării


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

minim 500 m nu se vor realiza activități umane de exploatare a resurselor.


50 - - - 0 RNP


50 - - - 25.000 Proprietari

I.1.29 Transportul persoanelor (vizitatorilor) în stațiunea Semenic se va realiza numai cu instalații de transport pe cablu după realizarea infrastructurii.

500 - - - 1.000.000 Primărie, CJ, asociați


1.000 - - - 100.000 Operatori transport


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri


500 - - - 600.000 UE

I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran. I.2.1 Cultivarea extensivă

pe parcele mici de teren dispuse în mozaic.

500 - - - 0 APNSCC

I.2.2 Folosirea terenurilor

cu lapiezuri doar pentru păşunat cu număr redus de animale.

50 - - - 0 APNSCC

I.2.3 Folosirea dolinelor

doar pentru fâneţe. 50 - - - 0 APNS

CC

I.2.4 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in cantitati mici raportat la unitatea de suprafaţă.

50 - - - 0 APNSCC

I.2.5 Păşunatul cu număr mic de animale pe unitatea de suprafaţă.

50 - - - 0 APNSCC

I.2.6 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor animale pe platformă construita, impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale.

50 - - - 0 APNSCC

I.2.7 Colectarea scurgerilor lichide din adaposturile de animale si de pe platforma de gunoi in bazine

50 - - - 0 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

impermeabilizate. I.2.8 Depozitarea

temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de autorităţile locale şi evacuarea acestora ulterior la un crematoriu specializat autorizat.

50 - - - 30.000 Primării


50 - - - 0 APNSCC


100 - - - 0 RNP

I.2.11 Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în urma exploatării forestiere numai pe suprafeţe plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare.

50 - - - 0 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri


500 - - - 100.000 RNP


50 - - - 0 RNP

I.2.14 Aplicarea cu prioritate

a măsurilor de stabilizare a solului, umplerea cu sol a rigolele şi ravenele generate de deplasarea utilajelor grele de exploatare a lemnului şi de trasul lemnului, revegetarea tuturor drumurilor (altele decât cele auto frestiere) create de exploatările forestiere anterioare.

500 - - - 80.000 RNP

I.2.15 Amplasarea grilajelor şi / sau garduri la intrările de avene / peşteri din apropierea aşezărilor umane.

500 - - - 10.000 AS Exploratorii


500 - - - 10.000 AS Exploratorii

I.2.17 Captarea izvoarelor se 50 - - - 0 Primării


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale.


80 - - - 0 Administrator captare

I.2.19 În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor pentru alimentarea cu apă potabilă, se va asigura un debit remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor naturale care au loc în carst.

80 - - - 0 Administrator captare

I.2.20 Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu stații de epurare individuale.

- - - - 100.000 Proprietarii de teren



I.2.22 Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor



Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

pentru locuitorii zonelor carstice cu posibilităţi materiale modeste şi probleme sociale.

I.2.23 Dotarea fiecărei gospodării cu recipienţi adecvaţi pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor reciclabile.

50 - - - 30.000 Primării


50 - - - 20.000 Primării

I.2.25 Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare, transport şi depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere.

50 - - - 80.000 Primării

I.2.26 Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări, în vederea eliminării sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi.

50 - - - 50.000 Primării


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri


500 - - - 0 APNSCC


500 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 Organizații de cercetare

I.2.30 Pentru derocare în cavități se folosesc eclatoarele, evitându-se utilizării explozibililor.

50 - - - 0 Organizații de cercetare

I.2.31 Stabilirea şi marcarea unui traseu subteran unic pentru circulaţia persoanelor în cavități, se face pentru toate cavitățile vizitate sau care necesită această măsură.

500 - - - 0 Organizații specializate

I.2.32 Se montează pasarele suspendate pentru

500 - - - 0 Organizații specializ


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

tranzitarea planşeelor de calcit din cavitățile vizitabile.

ate


500 - - - 0 APNSCC

I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic. I.3.1 Nu se vor realiza

construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei habitatului.

100 - - - 0 APNSCC

I.3.2 Menţinerea bălţilor,

pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei.

50 - - - 0 APNSCC

I.3.3 Nu se vor realiza

platforme de depozitare a lemnului

50 - - - 0 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

în zone mlăștinoase, cu bălți sau pe malul apei la mai puțin de 4 m.


50 - - - 0 RNP


50 - - - 0 RNP



I.3.7 Intravilanul localităților vor avea rețea de canalizare și stație de epurare (Iabalcea, Anina, Semenic, Crivaia).

500 - - - 3.000.000 Primării


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 Administratorul captării

I.3.10 Se vor dezafecta toate 50 - - - 500.000 APNS


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

pragurile și barajele care fragmentează râuri și care nu mai au o importanță economică vitală pentru sistemul hidroenergetic sau de alimentare cu apă.

CC


150 - - - 200.000 APNSCC

Total obiectiv

general I 12.210 n/a

6.135.000 n/a

II Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică.

50II.1. Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general. II.1.1 Nu se vor realiza

construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectare a torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei.

50 - - - 0 SGA Reșița


50 - - - 0 Administratorul drumului

II.1.3 Se vor dezafecta toate 150 - - - 200.000 APN


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

construcțiile, drumurile, parapeții, stâlpii, corectările de torenți, barajele, captările de apă care nu mai au o justificare socio-economică sau care afectează procesele naturale și peisajul.

SCC

II.2. Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure. II.2.1 Evaluarea tuturor

zonelor cu tăieri rase și tăieri în ochiuri realizate în trecut, neregenerate/cu mur și aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru promovarea regenerării natural sau intervenții prin plantare.

150 - - - 100.000 RNP

II.2.2 Plantarea de arbori și consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat și ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice.

500 - - - 150.000 RNP


200 - - - 120.000 RNP

Total obiectiv

general II 1.100 n/a

570.000 n/a

III Zona de protecție strictă - Protecția zonelor sălbatice și menținerea proceselor ecologice naturale.



Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri


150 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC

III.1. 4 Camparea și bivuacul este permis doar echipelor de cercetare, dacă nu există alternative

50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 10.000 APNSCC

III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea. III.2. 1 Amplasarea barierelor

fixe/obstacolelor 50 - - - 10.000 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

naturale la intrarea în zona de protecție strictă, pe toate drumurile.

III.2. 2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

200 - - - 20.000 RNP

III.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare / neutilizabile.

200 - - - 20.000 Primării

Total obiectiv

general III 800 n/a

60.000 n/a

IV Zona de protecție integrală - Protecția și susținerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire.

IV.1. Menținerea integrală a proceselor naturale și reducerea oricărei intervenții umane. IV.1.1 Activitățile permise în

zona de protecție integrală sunt: cercetare, educație, ecoturism, supraveghere, pază, monitorizare, cosit, pășunat, stingerea incendiilor, reconstrucția ecologică.

150 - - - 0 APNSCC

IV.1. 2 Activitățile de înlăturare / limitare a efectelor calamităților sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate și numai dacă acestea pot

50 - - - 0 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

afecta prin extindere suprafețe mai mari de 10% din parc .


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC

IV.1. 5 Camparea și bivuacul sunt permise în zone neamenajate doar echipelor de cercetare, monitorizare și vizitare a unor obiective speologice dacă nu există alternative.

50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC

IV.1. 7 Se dezafectează toate construcțiile și instalațiile existente și se elimină orice factor perturbator al proceselor naturale. Inventarul lucrărilor

50 - - - 10.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

se face în planificarea anuală.


100 - - - 0 APNSCC

IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea. IV.2.1 Amplasarea barierelor

fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecție integrală, pe toate drumurile.

50 - - - 10.000 RNP


200 - - - 20.000 RNP

IV.2. 3 Ajutarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare/neutilizabile.

200 - - - 20.000 Primării

Total obiectiv

general IV 1.000 n/a

60.000 n/a

V Zona de conservare durabilă - Conservarea caracteristicilor naturale și culturale. V.1. Utilizarea durabilă și limitată a resurselor naturale regenerabile V.1.1 Activitățile permise în

zona de protecție strictă sunt: cercetare, educație, turism, supraveghere, pază, monitorizare, cosit, pășunat, stingerea incendiilor, reconstrucție ecologică, recoltarea

150 - - - 0 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

fructelor de pădure, ciuperci, plante medicinale, lemn.

V.1.2 Activitățile de înlăturare / limitare a efectelor calamităților sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate.

50 - - - 0 APNSCC

V.1.3 Activitatea de educație și turism se face individual sau în grupuri de maxim 30 persoane, doar pe traseele turistice.

50 - - - 0 APNSCC

V.1. 4 Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane.

50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC

V.1. 7 Țarcurile de animale în cazul stânelor

50 - - - 20.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

temporare vor fi mutate periodic, înainte de a se reduce suprafața covorului vegetal cu mai puțin de 60%.


100 - - - 10.000 APNSCC

V.1. 9 Locul rampelor de încărcare și depozitare, traseul exact de scos apropiat va fi renaturat și adus la starea inițială de către prestatorii de servicii de exploatare.

100 - - - 0 RNP


50 - - - 0 APNSCC

V.2. Refacerea caracteristicilor naturale și culturale. V.2.1 Depoluarea solului,

cursurilor de apă și a zonelor construite.

50 - - - 30.000 Proprietarii

terenurilor

V.2.2 Ajutarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile

50 - - - 40.000 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

secundare/neutilizabile.


200 - - - 20.000 Primării

V.2. 4 Eliminarea drumurilor și potecilor paralele.

50 - - - 20.000 Primării

V.2. 5 Intervențiile antropice asupra habitatelor și speciilor trebuie să fie reduse ca intensitate și frecvență.

50 - - - 0 APNSCC

V.3. Combaterea speciilor invazive. IV.3.1 Se aplică măsuri

numai în baza unui studiu de fundamentare dacă fenomenul are tendință certă de extindere.

50 - - - 0 APNSCC

V.4. Intervenția în cazul incendiilor de pădure sau pajiște. IV.4.1 În cazul incendiilor

din cauze artificiale se intervine pentru stingerea focului. Masa lemnoasă afectată nu se va tăia / extrage ulterior incendiului.

50 - - - 0 APNSCC

V.5. Eliminarea tuturor construcțiilor și efectelor intervențiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul.


50 - - - 5.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

V.2.2 Aplicarea planului de reconstrucție ecologică.

50 - - - 400.000 APNSCC

Total obiectiv

general V 1.300 n/a

545.000 n/a

VI Zona de dezvoltare durabilă – Utilizarea infrastructurii publice de utilități și mediu construit.

VI.1. Gestiunea intravilanelor și ecosistemelor artificiale. VI.1.1 Activitățile permise în

zona de dezvoltare durabilă sunt: cercetare, educație, sport, turism, supraveghere, pază, monitorizare, cultivarea terenurilor agricole, cosit, pășunat, stingerea incendiilor.

150 - - - 0 APNSCC

VI.1.2 Construcțiile noi sau renovarea celor existente se realizează cu prioritate pentru utilizare în scop public, de generare a veniturilor comunității locale.


VI.2. Dezvoltarea activităților recreaționale în aer liber. VI.2. 1 Activitățile de turism,

sport, educație de interes public primează față de alte activități perimise în zona de dezvoltare durabilă.

150 - - - 0 APNSCC

VI.2. 2 Activitățile din zona de dezvoltare durabilă vor fi realizate fără să genereze un impact



Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

negativ asupra altor zone din parc.

VI.2. 3 Construcțiile se vor realiza cu precădere pe stâlpi și un impact cât mai mic la nivelul solului.


VI.2. 4 Pârtiile de schi, instalațiile de transport pe cablu, traseele de schi fond și zonele desemnate pentru alte sporturi de vară sau iarnă vor avea prioritate în stabilirea amplasamentului din zona de dezvoltare durabilă.


VI.2. 5 Toate construcțiile noi, se vor realiza numai adoptând elemente de arhitectură tradițională caracteristică UAT-ului unde este situat teritoriul. Arhitectura prioritară este din zona Carașova-Iabalcea, Văliug-Brebu Nou și Anina.


VI.2. 6 Pentru toate construcțiile se vor utiliza cu prioritate piatra și lemnul la fațade.


VI.2.7 Drumurile și aleile publice se vor pietrui.



Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

Total obiectiv

general VI 650 n/a

0 n/a

VII Dezvoltarea programelor de cercetare. VII.1. Cercetarea ecosistemului terestru VII.1.1 Dezvoltarea

programelor universitare de cercetare, lucrări de licență, master, doctorat.

50 - - - 0 Universități

VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran VII.2.1 Dezvoltarea



VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic VII.3.1 Dezvoltarea



VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural VII.4.1 Dezvoltarea



VII.5. Inventarierea și cartarea habitatelor protejate la nivel european și național. VII.5.1 Inventarierea

habitatelor protejate 50 - - - 2.500.000 APNSC

C


VII.6. 1 Inventarierea speciilor protejate de plante.

100 - - - 500.000 APNSCC

VII.6. 2 Inventarierea speciilor 100 - - - 500.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

protejate de nevertebrate

VII.6. 3 Inventarierea speciilor protejate de ihtiofaună

100 - - - 500.000 APNSCC

VII.6. 4 Inventarierea speciilor protejate de herpetofaună

100 - - - 500.000 APNSCC

VII.6. 5 Inventarierea speciilor protejate de avifaună

100 - - - 500.000 APNSCC

VII.6. 6 Inventarierea speciilor protejate de mamifere

100 - - - 900.000 APNSCC

Total obiectiv

general VII 850 n/a

5.900.000 n/a

VIII Managementul ariei protejate. VIII.1. Managementul resurselor umane

VIII.1. 1

Stabilirea organigramei necesare pentru posturile cheie de administrare și ocuparea posturilor.

50 - - - 0 APNSCC

VIII.1. 2

Implicarea studenților și voluntarilor în acțiunile de management.

100 - - - 0 APNSCC

VIII.1.3 Implicarea ONG-urilor, Institutelor de cercetare și a altor organizații / agenți economici în aplicarea măsurilor de management stabilite în PM.

50 - - - 0 APNSCC

VIII.2. Managementul factorilor interesați VIII.2.1 Consultarea factorilor

interesați pe domenii de competență, de câte ori este necesar.

500 - - - 2.000 APNSCC

VIII.3. Semnalizarea în teren și pe planuri a limitelor ariilor protejate. VIII.3.1 Marcarea în teren a 500 - - - 1.500 APN


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

limitelor parcului național și întreținerea marcajelor.

SCC

VIII.3. 2

Amplasarea de panouri informative la principalele căi de acces în parc.

500 - - - 20.000 APNSCC

VIII.3. 3

Marcarea limitelor parcului , zonării interne și a altor arii protejate în Planul de Urbanism General, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean CS, Amenajamentul Silvic, Hărțile turistice și alte documente relevante.

50 - - - 0 APNSCC

VIII.4. Supravegherea ariei protejate VIII.4. 1

Gestiunea informatizată a tuturor activităților socio-economice avizate sau neavizate.

100 - - - 1.500 APNSCC

VIII.4. 2

Amplasarea echipamentelor de supraveghere video la intrările principale în parc și zona de protecție strictă/integrală.

50 - - - 120.000 APNSCC

VIII.4. 3

Amplasarea echipamentelor de supraveghere audio în zonele de vânătoare și braconaj.

50 - - - 80.000 APNSCC

VIII.4. 4

Amplasarea echipamentelor de supraveghere seismică

50 - - - 65.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

în zonele cu trafic greu.

VIII.4. 5

Amplasarea echipamentelor de supraveghere a calității aerului în zonele de dezvoltare durabilă.

50 - - - 50.000 APNSCC

VIII.4. 6

Analiza calității apei aval de zonele de dezvoltare durabilă și a localităților Anina, Iabalcea.

50 - - - 50.000 APNSCC

VIII.4. 7

Realizarea controalelor commune cu GNM / ITRSV / ABAB.

100 - - - 5.000 APNSCC

VIII.5. Monitorizarea efectelor acțiunilor și aplicării planului VIII.5.1 Gestiunea

informatizată a aplicării planului de management și realizarea de rapoarte anuale.

50 - - - 0 APNSCC

VIII.6. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor, speciilor și elementelor de peisaj. VIII.6. 1

Analiza informatizată a efectelor singular e și cumulate a tuturor activităților socio-economice avizate sau neavizate desfășurate în ecosisteme, habitate sau habitatul speciilor țintă.

50 - - - 0 APNSCC

VIII.6. 2

Analiza comparativă a distribuției și suprafețelor ocupate de elementele de peisaj.

50 - - - 10.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

VIII.6. 3

Monitorizarea speciilor de arbori

50 - - - 10.000 APNSCC

VIII.6. 4

Monitorizarea speciilor de vertebrate și nevertebrate

50 - - - 10.000 APNSCC

VIII.6. 5

Monitorizarea solului 50 - - - 10.000 APNSCC

VIII.6. 6

Monitorizarea factorilor de mediu

50 - - - 10.000 APNSCC

VIII.6. 7

Monitorizarea desfășurării și efectelor ctivităților economice în parc și activităților cinegetice din vecinătatea acestuia.

50 - - - 10.000 APNSCC

Total obiectiv

general VIII 2.600 n/a

455.000 n/a

IX Dezvoltarea programelor educative. IX.1. Educarea elevilor și studenților folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber IX.1. 1 Organizarea lecțiilor

în natură de către școlile generale din Reșița, Carașova, Iabalcea, Gârliște, Anina, Bozovici, Borloveni, Văliug.

150 - - - 10.000 APNSCC

IX.1. 2 Organizarea de aplicații practice cu studenții

50 - - - 5.000 APNSCC

IX.2. Educație prin implicare în aplicații practice IX.2. 1 Realizarea limitelor

ariei protejate, realizarea marcajelor turistice, infrastructură de vizitare

50 - - - 10.000 APNSCC

IX.2. 2 Realizarea monitorizării, reconstrucție

50 - - - 2.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

ecologică experimentală.

IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master și doctorat. IX.3.1 Implicarea

universităților din toate domeniilor în stabilirea efectuării lucrărilor în parc.

50 - - - 0 APNSCC

IX.4. Înființarea unei Case a Naturii pentru elevii comunității locale. IX.4. 1 Achiziționarea/constru

irea unui spațiu destinat și amenajarea acestuia, într-o zonă la marginea intravilanului sau zonă de dezvoltare durabilă, în zonă natural dar accesibilă.

50 - - - 200.000 ONG

IX.4. 2 Atragerea tuturor școlilor din Valea Carașului să folosească frecvent Casa Naturii pentru activități educative ale elevilor din comunitățile țintă.

50 - - - 0 Școala generală

Total obiectiv

general IX 450 n/a

227.000 n/a

X Marketingul ariei protejate. X.1. Revizuirea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate. X.1. 1 Revizuirea planului de

comunicare. 50 - - - 0 APNS

CC

X.1. 2 Elaborarea manualului de vizibilitate.

50 - - - 0 APNSCC

X.2. Înființarea centrelor de vizitare. X.2. 1 Achiziționarea/constru

irea unui spațiu destinat și amenajarea acestuia, la Carașova

50 - - - 9.500.000 APNSCC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

și Anina. X.2. 2 Amenajarea unui

spațiu expozițional care să reflecte istoria și tradiția comunei precum și principalele valori natural.

50 - - - 800.000 APNSCC

X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice. X.3.1 Confecționarea și

amplasarea panourilor informative la: primării, sediile ocoalelor silvice, biserici, centrul localităților.

50 - - - 250.000 APNSCC

X.4. Distribuirea de materiale informative. X.4. 1 Distribuirea

materialelor informative pentru fiecare public țintă: silvicultori, administrație publică, cetățeni, elevi, etc.

50 - - - 180.000 APNSCC

X.4. 2 Distribuirea de material informative la Centrele de informare și Casa Naturii: pliante, broșuri, vederi, hărți turistice, hărți cu distribuția speciilor și habitatelor, Monografia comunei, biologia speciilor, activitatea minieră în trecut, etc.

50 - - - 80.000 APNSCC

X.5. Dezvoltarea website. X.5. 1 Crearea unui website

cu secțiuni dedicate 50 - - - 0 APNS

CC


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

domeniilor de activitate din parc


50 - - - 0 APNSCC

Total obiectiv

general X 450 n/a

10.810.000

n/a

XI Măsurile aplicate ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de particularităţile regionale şi locale, în situl de importanță comunitară.


XI.1.1 Realizarea hărții potențialului silvic în următorii 10 ani și prezentarea sintetică a principalilor indicatori economici, cu reliefarea beneficiilor comunității locale.

50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 10.000 APNSCC


50 - - - 0 RNP


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

Total obiectiv

general XI 200 n/a

10.000 n/a

XII Dezvoltarea turismului. XII.1. Amenajarea rețelei de trasee turistice montane. XII.1. 1 Elaborarea unui plan

de realizare a rețelei de marcaje locale și zonale.

50 - - - 0 APNSCC

XII.1. 2 Marcarea traseelor turistice.

50 - - - 15.000 APNSCC

XII.1. 3 Amplasarea de indicatoare și panouri.

50 - - - 200.000 APNSCC

XII.1. 4 Desemnarea zonelor de campare temporară.

50 - - - 0 APNSCC

XII.1. 5 Amenajarea izvoarelor de pe traseele turistice.

50 - - - 20.000 APNSCC

XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localității Reșița, Carașova, Anina, Văliug. XII.2.1 Elaborarea proiectului

traseelor tematice. 50 - - - 30.000 APNS

CC

XII.2. 2 Amenajarea aleilor și a infrastructurii de vizitare.

50 - - - 180.000 APNSCC

XII.2. 3 Amenajarea parcărilor și a foișoarelor la intrarea în trasee.

50 - - - 150.000 APNSCC

XII.3. Promovarea programelor turistice. XII.3. 1 Elaborarea și

promovarea programelor turistice prin turoperatori

50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC



Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC


50 - - - 0 APNSCC

XII.5. Amenajarea rețelei de pârtii de schi XII.5.1 Amenajarea unei

pârtii de schi Semenic - Casa Baraj și a instalației de transport pe cablu.

50 - - - 8.800.000 Administratorul pârtiei



50 - - - 5.000 Primării

XII.5.4 Amenajarea unei pârtii de Tubing și sanie

50 - - - 10.000 Primării

XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă XII.6.1 Amenajarea traseelor

via ferata în zona Poiana Bichii, Cheile Carașului.

50 - - - 25.000 ONG

XII.6.2 Amenajarea traseelor de alpinism și

50 - - - 20.000 ONG


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

escaladă în zona Carașova.


50 - - - 25.000 ONG

XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peșteri XII.7.1 Amenajarea Peșterii

Buhui 50 - - - 5.000.000 ONG


50 - - - 300.000 ONG

XII.7.3 Amenajarea Avenului Șereniac.

50 - - - 100.000 ONG

XII.7.4 Amenajarea minimă a Peșterii Comarnic doar pentru turism de aventură.

50 - - - 60.000 APNSCC

XII.7.5 Amenajarea minimă a Avenului din Poiana Gropii.

50 - - - 30.000 ONG

XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism. XII.8.1 Amenajarea unei zone

a golului montan Semenic pentru decolări cu parapanta și deltaplan.

50 - - - 5.000 Primărie

XII.9. Amenajarea zonelor de picnic și campare. XII.9.1 Amenajarea unei zone

de picnic, recreere și campare în Carașova (zona păstrăvărie) și Anina.

50 - - - 2.500.000 Primărie

XII.9.2 Amenajarea zonelor de campare la Comarnic, Lacul Buhui, Lacul

50 - - - 1.000.000 Primărie


Nr Activitate

Resurse Umane



Alo

care

su

bpro

gram

Total (zile/om)


Sursa fonduri

Mărghitaș, Vila Klaus, Semenic.


50 - - - 80.000 APNSCC

XII.10. Amenajarea stațiunii Semenic XII.10.1

Reabilitarea clădirilor existente și punerea acestora în circuitul turistic.

50 - - - 2.000.000 Proprietari

XII.10.2

Amenajarea drumurilor, parcărilor, aleilor, spaților verzi și zonelor recreaționale interioare.

50 - - - 400.000 Primărie

XII.10.3

Amenajarea unui traseu tematic cu puncte de observație a turbăriei și pădurii.

50 - - - 100.000 Primărie

XII.10.4

Realizarea canalizării și alimentării cu apă din surse care nu afectează habitatele de turbărie.

50 - - - 150.000 Primărie

Total obiectiv

general XII 1.600 n/a 21.205.00

0 n/a

TOTAL 23.210 n/a n/a n/a 45.977.000 n/a n/a


6. Bibliografie şi referinţe ARSENE G.-G. 1998. Studiul ecologic şi fitocenologic al vegetaţiei ierboase de pajişti din Munşii Poiana Ruscă, Teză de doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului –Timişoara. BELDIE Al. 1977-1979. Flora României, Determinator ilustrat al plantelor vasculare. I-II. Bucureşti: Edit. Acad. Române. BORZA AL. & BOŞCAIU N. 1965. Introducere în studiul covorului vegetal. Edit. Academiei R. P. R. 340 p. Boşcaiu N. & Marossy A. 1979. Aspecte de vegetaţie de pe Valea Cepelor (Masivul Biharia). Nymphaea, Muzeul Ţării Crişurilor, VII: 301-321. BOŞCAIU N. & colab. 1980-1981. Interferenţe fitogeografice din Munţii Apuseni. Nymphaea, Oradea, VIII-IX: 395-400. CIOCÂRLAN V. 2000. Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, ed. a 2a. Bucureşti: Edit. Ceres, 1138 pp. Coldea G. & Cristea V. 1998. Floristic and community diversity of sub-alpine and alpine grasslands and grazed dwarf-shrub heaths in the Romanian Carpathians. Pirineos, 82: 151-152. Coldea G., Filipaș L., Fărcaș S., Stoica A., Ursu T. & Pop A.-M. 2008. The relationship between the structure of grasslands from the north-eastern slope of the Vlădeasa massif and socio-economic activities. Contrib. Bot. XLIII: 53-65. COLDEA G., FILIPAŞ L., FĂRCAŞ S., STOICA A., URSU T. & POP A.-M. 2008. The relationship between the structure of grasslands from the north-eastern slope of the Vlădeasa massif and socio-economic activities. Contrib. Bot. XLIII: 53-65. COLDEA Gh. 1991. Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Camerino: Docum. Phytosoc. Nouv. Sér. 13: 317-539. COLDEA Gh. 1995-1996. Contribuţii la studiul vegetaţiei României (I). Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 1-8. COLDEA G., LUPŞA V., PETERFI E., PLĂMADĂ E., VICOL E., TAUBER F. & RAŢIU F. 1973. Cartarea pajiştilor din judeţul Hunedoara şi potenţialul lor productiv. Institutul de Cercetări Biologice Cluj (manuscris). CSŰRÖS-KAPTALAN M. & CSŰRÖS Şt. 1968. Cercetări de vegetaţie în împrejurimile cabanei Băişoara. Contrib. Bot. 8: 313-325. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S. & BIRIŞ I. A. 2005. Habitatele din România. Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 496 pp. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S. & BIRIŞ I. A. 2005. Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC). Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 95 pp. HODISAN I. & POP I. 1970. Aspecte de vegetaţie de pe Valea Someşului Rece (Munţii Gilău). Contrib. Bot. 10: 207–219. ILINCA N. 1994. Masivul Poiana Ruscă (potenţialul fizico-geografic). Bucureşti, Edit. ”Vinea”. IVAN D. (coord.). 1992. Vegetaţia României. Bucureşti: Edit. Tehnică Agricolă, 407 pp.


MAROSSY A. 1973. Contribuţii la cunoaşterea florei masivului Biharia (etajul subalpin). Nymphaea, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, I: 1-5. OLARU C. 1980. Aspecte floristice din cursul superior al văii Arieşului. Acta Musei Porolissensis, Muzeul de istorie şi artă Zalău, IV: 807-811. OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDA V. & MIHĂILESCU Simona. 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România. Bucureşti: Stud., Sint., Doc. Ecol. Acad. Română, Inst. Biol. I., 52 pp. POP I., CRISTEA V. & HODIŞAN I. 1999-2000. Vegetaţia judeţului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic şi eco-protectiv), Contrib. Bot. XXXV(2): 5-254. RAŢIU Fl. 1981. Corologia speciei Carex pauciflora Lightf. în România. Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget. 33(2): 141-148. RESMERIŢĂ I. 1985. Cercetări ecologice, fitocenotice şi agrotehnice privind nardetele de pe Muntele Mare. Cluj-Napoca, Actualitate şi persp. în biol.: 59-64. SAMOILĂ Z. A. 1960. Contribuţii la studiul geobotanic şi al stării de producţie a pajiştilor naturale din regiunea Hunedoara. Stud. Cerc. Biol. – Şti. Agr. VII(1-2): 166-211. SANDA V., POPESCU A. & BARABAŞ N. 1997. Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România. Sibiu, Stud. Com., Muz. Brukenthal, 14: 1-366. SĂVULESCU Tr. (ed.). 1952–1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti: Edit. Acad. Române. 1-13. SIMTEA N. & CERNELEA E. Pajiştile din Munţii Poiana Ruscă. Lucrări ale ICPCP Măgurele-Braşov: 353-360. STOICA I.-A. 2011. Forest vegetation in the upper Iara basin. Consideration on plant diversity. AES Bioflux, 3: 4-11. URSU T. & COLDEA G. 2007. Contributions to the flora of the Biharia Massif (Romania). Contrib. Bot.: 19-26. URSU T. & OLARU C. 2010. The vegetation of the Biharia Massif (Apuseni Mountains) -General characterization. Contrib. Bot. XLV: 25-33. Burnaz (S.), 1993 - Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Judeţean Hunedoara – Deva. Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: 157-302. Căpuşe (I.), Kovács (Al.), 1988 - Catalogul colecţiei de lepidoptere “László Diószeghy” de la Muzeul judeţean Covasna, Sfîntu Gheorghe. Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", 397 pp. Koçak (A. O.), 1982-1984 - On the validity of the species group names proposed by Denis & Schiffermüller, 1775 in Ankundung (sic!) eines systematischen Werkes von den Schmetterlingen der Wiener Gegend. Priamus, 2 (1982: 5-42; 1984: 98-130; 133-154). König (F.), 1975 - Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timişoara, 248 pp. Kudrna (O.), 2001 - Miscellaneous notes on the taxonomy of four European butterflies. Entomologist's Gazette, 52: 253-261. Kudrna (O.), Belicek (J.), 2005 - On the “Wiener Verzeichnis”, its authorship and the butterflies named therein. Oedippus, 23: 1-32. Rákosy (L.), Goia (M.), Kovács (Z.), 2003 – Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens / Catalogul Lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română, 446 pp. Popescu (A.), 1938 - Noui contribuţiuni la fauna lepidopterelor din Bucureşti şi împrejurimi. Memoriile Secţiunii Ştiinţifice. Academia Română. Seria III, 14 (3): 81-104


Popescu-Gorj (A.), 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres "Prof. A. Ostrogovich" du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Bucarest. Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa", 293 pp. Sattler (K.), Tremewan (W. G.), 1984 - The Lepidoptera names by Denis & Schiffermüller - a case for stability. Nota Lepidopterologica, 7: 282-285. Sattler (K.), Tremewan (W. G.), 2009 - The authorship of the so-called “Wiener Verzeichnis”. Nota Lepidopterologica, 32: 3-10. Schneidser (E.), 1984 - Die Groß-Schmetterlinge der Sammlung Dr. V. Weindel. Ein Beitrag zur Faunistik der Lepidopteren Südsiebenbürgens und angrenzender Gebiete. Muzeul Brukenthal, Studii şi comunicări de ştiinţele naturii, 26: 289-316. Schneidser (E.), 2003 - Die Schmetterlingssammlung Heinrich von Hannenheim im Naturwissenschaftlichen Museum in Hermannstadt (Sibiu). Studii şi comunicări, Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 28: 201-230. Stănescu (M.), 1995 - The catalogue of “Ludovic Beregszászy” lepidopteran collection (Insecta: Lepidoptera). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, 35: 221-346. Stănescu (M.), 2005 - The catalogue of the “Ioan Lăzărescu” collection of Lepidoptera (Insecta) from the “Grigore Antipa” National Museum of Natural History (Bucharest). Travaux du Museum Nationale d'Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, 48: 213-288. Székely (L.), 1996 – Lepidopterele din sud-estul Transilvaniei. Editura Disz. Tipo Săcele, 78 pp. Székely (L.), 2008 – The butterflies of Romania / Fluturii de zi din România. Muzeul Județean Brașov: 170-171, planșele 3, 19. Van Sway (C. A. M.), Warren (M. S.), 1999 – Red Data Book of European butterflies. Nature and Environment, 99, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 260 pp. IUŞAN, C. & OLTEAN, I. – 2003. Câteva date faunistice privind ortopterele din Munţii Vrancei (Carpaţii Orientali), 6 pp., Cluj. B. KIS – 1959 - Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek Folia Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90 KIS, B. – 1961. Bieiträge zur Kenntnis der Orthopteren – Fauna des Cozia Gebirges, în Rovartani Közlemények, Folia Entomologica Hungarica (Series Nova), tomul XIV, nr. 28, p. 423 – 431, Budapesta KIS, B - 1967. Studiul Ortopterelor din R.S.Romania (sistematic, faunistic, zoogeographic si ecologic). Teza de doctorat. Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj, pp: 428-429 KIS, B. – 1970. Raionarea zoogeografică a României pe baza faunei de ortoptere, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Serias Biologia, fasc. 1, Cluj. KIS, B. & VASILIU, M. – 1970. Kritiches Verzeichnis der Orthopterenarten Rumäniens, în Travaux du Museum d’ Histoire Naturelle “Gr. Antipa”, vol. X, Entomologie, p. 207 - 227, Bucureşti. KIS, B. - 1976. Cheie pentru determinarea ortopterelor din România. Partea I Subord. Ensifera, în Muzeul Brukenthal Şt. Nat. Stud. şi Com. Vol. XX, p. 123 - 166, Sibiu. KNECHTEL, K. W. & POPOVICI - BÎZNOŞANU, A. – 1959. Orthoptera, ordinele Saltatoria, Dermaptera, Blattodea, Mantodea în Fauna R. P. Române, Insecta, vol. VII, fasc. 4, 336 pp. ,138 fig. , Ed. Acad. R. P. Române, Bucureşti MÎNDRU, C. – 1956. Contribuţii la studiul familiei Tettigoniidae din Masivul Ceahlău şi Cheile Bicazului, în Studii şi Cercetări Ştiinţifice - Biologie şi Ştiinţe Agricole, anul. VII, fasc. 2, p. 55 – 60, Iaşi.


MÎNDRU, C. – 1979. Aspecte din Fauna Carpaţilor Orientali, în Universitatea “Al. I. Cuza” - Cursurile de vară internaţionale, p.10, Iaşi. NAGY, B. – 2003. A revised check-list of Orthoptera species of Hungary supplemented by Hungarian names of grasshopper species. Folia Entomologica Hungarica, 64:85-94 NAGY, B. – 2005. Orthoptera fauna of the Carpathian Basin – Recent status of knowledge and a revised check-list. Entomofauna carpathica, 17: 14-22. IORGU, I., PISICĂ, E., PĂIŞ, L., LUPU, G. & IUŞAN, C. - 2008. Checklist of Romanian Orthoptera (Insecta: Orthoptera) and their distribution by ecoregions. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle “Gr. Antipa”, LI: 119-135 IORGU, I. Ş. & IORGU, E. I. - 2008. Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania). Editura Pim, Iaşi, 294pp. IORGU, I. Ş. & PISICĂ, E. I. - 2009. The Orthoptera (Insecta: Orthoptera) from Moldavia (Romania): checklist and some ecological aspects. Lucrările Conferinţei Naţionale Entomofagii şi rolul lor în păstrarea echilibrului natural, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

7. Anexe 8.1 Regulamentul ariei naturale protejate.

8.2 Plan pentru comunicare și interpretarea naturii.

8.3 Plan pentru paza și supravegherea ariei protejate.

8.4 Plan pentru evaluarea și monitorizarea surselor de impact asupra habitatelor / speciilor

țintă.

8.5 Plan pentru evaluarea și monitorizarea habitatelor de pajiști și stâncărie.

8.6 Plan pentru evaluarea și monitorizarea habitatelor de pădure.

8.7 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de nevertebratelor.

8.8 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de vertebrate acvatice.

8.9 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de păsări.

8.10 Plan pentru evaluarea și monitorizarea speciilor de mamifere.

newsromania.net · planul de management al parcului național semenic – cheile carașului 2013...

Documents