planul de dezvoltare al comunei rosia montana

Primaria comunei ROSIA MONTANA Consiliul Local ROSIA MONTANA

Planul strategic de dezvoltare socio-economica al comunei Rosia Montana 2008-2013

1

PLANUL STRATEGIC

DE DEZVOLTARE SOCIO – ECONOMICA

AL COMUNEI ROSIA MONTANA

Judetul ALBA

222000000888 ––– 222000111333



2

CUPRINS :

I. INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 3

II. ROSIA MONTANA PROFIL COMUNITAR ..........................................................................................5

III. PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA...................................................................................... 32 1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA............................................................... 32 2. INFIINTAREA CDSE.................................................................................................................................. 35 IV. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE ................................................................................... 37 SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA ......................................................................... 37 DS1: VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA............ 57 DS5:CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII.................................... 57 DS6:ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE.......................... 57 PLANUL DE ACTIUNE 2008 -2013 ............................................................................................................ 61 1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA ....................................................................................................................................................... 63 2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATII SERVICIILOR ............................................................................................................................... 66 3 Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL....................... 69 4. Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE......................................................................................................................................................... 74 5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII ....... 76 6.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE PLANUL DE ACTIUNE 2008 .......................................................................................................................... 79 IV.2.6 BUGETUL PLANULUI DE IMPLEMENTARE ................................................................................................ 90 V. NECESAR SURSE ATRASE..................................................................................................................... 91 VI. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE .................................................................................................. 93



3

I. INTRODUCERE

Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a comunei Rosia Montana.

Strategia a fost elaborată participativ de catre liderii comunităţii, membrii comunităţii

şi alţi parteneri in colaborare cu Agenţia Naţională a Zonelor Miniere – Birou Regional Alba. ___________________________________________________________________

Dezvoltarea durabila se derulează pe fondul unor principii majore ce o

caracterizeaza: ■ preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generatii; ■ viziunea de lunga durata asupra procesului dezvoltarii; ■ gandirea sistemica, interconexiunea intre economie, societate şi mediu.

Principiul programării este unul din elementele esenţiale ale operaţionalizării Fondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre printr-o serie de etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos in sus pentru a cuprinde necesitatile reale, identificate obiectiv.

În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la necesitatile

locale, care au fost impartite pe domenii de interes cu scopul delimitarii domeniilor de cuprindere a strategiei care mai apoi sa fie integrate în strategiile de dezvoltare ale judeţului Alba.

Planul strategic de dezvoltare social-economică al comunei Rosia Montana a fost

elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi businessul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare.

Planul Local de Actiune - ca instrument de planificare si implementare - contine

un set de politici pe domenii de activitate ce se aplica într-un termen determinat în scopul realizarii obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de actiune trebuie sa corespunda primului exercitiu financiar UE in Romania, de aceea am ales o planificare pe perioada 2008 – 2013.



4

Periodic, Planul de Actiune trebuie revizuit astfel încat tintele fixate sa tina cont

de evolutia macroeconomica la nivel national, starea economiei la nivel regional si local, precum si de opiniile comunitatii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte cu atât marja de eroare în privinta evaluarii resurselor la un proiect este mai mica, având în vedere ca pe masura ce se înainteaza în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoza economica se multiplica.



5

II. ROSIA MONTANA PROFIL COMUNITAR

1. DATE GENERALE

I.1Asezare geografica Comuna Rosia Montana este situata in partea Central-Vestica a Romaniei, in partea mijlocie a muntilor Apuseni, in Nord-Vestul judetului Alba, avand coordonatele geografice 46 grade latitudine nordica si 25 grade longitudine estica, la altitudinea de 850m fata de nivelul Marii. Este amplasata integral in zona de munte pe versantul Nord-Vestic al Carpatilor Meridionali- in Muntii Apuseni la o distanta de 76 km fata de Municipiul Alba Iulia, 11 km. fata de orasul Abrud si 15 km. fata de orasul Cimpeni si 135 km. fata de orasul Cluj-Napoca. Comuna Rosia Montana este inconjurata la nord de orasul Cimpeni si comuna Bistra, la est de comuna Lupsa si Bucium, la sud de comuna Bucium si orasul Abrud si la vest de comuna Sohodol. Suprafata totala a comunei este de 42 km2 si are in componenta urmatoarele sate 16 sate : Rosia Montana, Balmosesti, Blidesti, Bunta, Carpinis, Coasta Hentii, Corna, Curaturi, Daroaia, Garda Barbulesti, Gura Rosiei, Iacobesti, Ignatesti, Soal, Tarina si Vîrtop.



6

I.2 Istoric Comuna Rosia Montana, face parte din teritoriul preorasenesc al oraselor Abrud si Cimpeni, straveche asezare din creierul « Tarii de Piatra », veritabila sa varsta si istoria ei fiind scrisa cu dalta si ciocanul de miner, dar si cu vapai de foc si picaturi de sange, pe patru milenii si jumatate de existenta atestata arheologic, avand ca functiune principala exploatarea zacamintelor aurifere . Stravechi meleag de vrednicie si de lupta, colt pitoresc de pamant romanesc, Rosia Montana dispune de o istorie mareata, inscrisa pe multe milenii, prin munca grea si jertfa adusa pe altarul libertatii si prosperitatii, de minerii care mii de ani au sfrederit maruntaiele ascunse ale muntilor pentru a scoate la lumina bogatii greu de pretuit. Vechimea acestei localitati poate fi apreciata la cca. 4500 de ani, pe baza vestigiilor care dateaza din neoliticul mijlociu cca. 2500 de ani i.e.n., de cand au fost descoperite unelte de agicultura( vezi ’’ Repertoriul arheologic al Romaniei ’’). Alburnus Maior - in timpul stapanirii romane, cunoscut pentru prima data din continutul tablitelor cerate romane( nr. I, II, VIII, IX, XVI ) – datate in jurul anilor 131- 166 en. Alburnus Maior tipic pentru studiul aparitiei unei asezari antice in functie de relief si factori economici care au favorizat dezvoltarea acesteia. Asezarile in forma unor colonii apar in preajma locului de munca, in cazul de fata in apropierea minelor cu filoane bogate, usor de urmarit si care nu implicau cheltuieli mari de transport. Astfel au aparut pe ambele versante ale vaii principale - denumita in evul mediu Valea Rosie ( Rotbach, Verespatak) – nuclee de locuire care au persistat din antichitate pana in secolul XIX-lea, cand s-a inchegat un centru cvasiurban. Rosia Montana, asezarea care continua vechile indeletniciri miniere ale anticului Alburnus Maior isi mentine si astazi aceiasi ocupatie principala ca in epoca romana. Inca din secolul al II- lea d. Chr., sub Traian si apoi sub Hadrian, se faceau aici exploatari permanente de aur, asa cum consemneaza un fragment epigrafic. Continuarea neintrerupta a indeletnicirilor miniere din imprejurimile Rosiei Montane este dovedita printre altele si de circulatia monetara din zona care cunoaste o deosebita intensitate in a doua varsta a fierului. Marile rezerve de minereu aurifer usor de extras de la suprafata, cum ar fi « Cetatea » de la Rosia Montana, poate si Carnicul, au fost cunoscute si deschise de catre daci, lucru semnalat inca din secolul trecut de oameni de stiinta ca Fr. Posepny, Teglas G., M. J. Ackner, B. Cotta. Acestia au demonstrat ca marele crater de pe Cetate, rezultat in urma unei activitati miniere destul de intense dateaza din perioada preromana. Momentul hotarator in constituirea unui nucleu de locuire mai compacta in teritoriul montan - inglobat azi in cea mai mare parte in comuna Rosia Montana, l-a constituit trecerea intregului tinut aurifer al Daciei lui Decebal in patrimoniul Imperiului Roman ( 105-106 en ). Dupa retragerea aureliana, din cauza instabilitatii politice si economice, mineritul, in general, se practica ocazional. Asezarea constituind centrul exploatarilor aurifere romane din Muntii Apuseni, se intindea pe Valea Nanului si pe Dealul Carpeni. In jurul localitatii exista o zona colonizata cu dalmati, specializati in minerit. Asezarea era alcatuita din mai multe catune (vicus), fiecare dintre acestea avand zone de locuit, zona sacra si necropola. Tablitele cerate din anul 167 d. Chr., descoperite in galeria romana, mentioneaza asfel de localitati. Prima atestare documentara a localitatii Rosia Montana dateaza din anul 1592, ca facand parte integranta din teritoriul orasului Abrud. Dar vechimea localitatii atestata documentar, masoara 1865 de ani, cat varsta localitatilor Napoca si Drobeta. Nici o localitate romaneasca nu se poate mandri cu un certificat de nastere atat de valoros cat Rosia Montana. Este vorba de tablita cerata din 6 februarie 131, care atesta existenta localitatii si numele ei dacic romanizat Alburnus Maior, cum este cunoscuta in antichitate. Un asemenea tezaur de documente-tablele cerate s-au descoperit doar in galeriile romane de la Rosia Montana. Toate descoperirile de pe teritoriul localitatii din epoca romana - zidurile unui castru, conducte de apa din ceramica, portiuni de drum pavate, monumente epigrafice si zona sacra, capitelul coloana, ne invrednicesc sa consideram, ca aici, in primele secole ale erei noastre,



7

exista un mic orasel de munte. Din continutul celor 25 de table cerate risipite prin tara si strainatate rezulta o intensa activitate economica si financiara o organizare sociala aparte. Daca pentru perioada romana abunda vestigiile, pentru cele urmatoare lipsesc sursele scrise, situatie explicabila intr-o vereme in care practicarea mineritului aurului ramane ocazionala, activitate a micilor producatori. Dar in secolele XV – XVII se inregistreaza, in zona, o intarire a pozitiei materiale a proprietarilor de steampuri, sustinuti de regalitatea feudala. Incepand din secolul al XVIII-lea, o serie de colonisti – germani si chiar francezi au fost instalati ca mestesugari minieri. In jurul actualului centru de extractie a aurului, vechea asezare traditionala a capatat un caracter cosmopolit. In evul mediu localitatea s-a numit Rosia de Munte. In aceasta indelungata epoca istorica minerii de aici au inscris in cartea de aur a neamului romanesc pagini de glorie. La 27 februarie 1277, minerii de aici impreuna cu cei de la Zlatna si Ocna Mures, au inconjurat orasul Alba Iulia, au luat cu asalt biserica catolica, ei s-au razbunat datorita exploatarii la care erau supusi de catre Capitlul romano-catolic de la Alba Iulia. In 1761 minerii de aici au avut o participare masiva la rascoala lui Sofronie, ridicandu-se in apararea ortodoxiei pe aceste meleaguri În 1773, împărăteasa Maria Tereza a semnat statutul mineritului în zona Abrud şi a făcut o donaţie bisericii catolice din Roşia Montană. Cu toate acestea, în 1781-1782, populaţia din Roşia Montană a înaintat o plângere împotriva orelor de muncă obligatorie depusă în folosul autorităţilor, pentru amenajarea unor lacuri artificiale. În timpul răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi Crişan în 1784, populaţia a ars mai multe case aparţinând ungurilor, biserica catolică precum şi câteva guri de mină. La 1784 in marea rascolala a iobagilor din Transilvania condusa de Horea, Closca si Crisan, Rosia Montana a fost transformata in flacari si scrum , doi dintre marii capitani, Closca si Crisan, s-au ridicat din satul Carpinis, apartinator din 1968 Rosiei Montane. In revolutia de la 1848 - 1849, minerii de la Rosia Montana au luptat in oastea lui Avram Iancu, rosienii fiind condusi de eroi locali Simion Balint si George Gritta. In razboiul de independenta de la 1877 locuitorii Rosiei Montane au fost alaturi de fratii lor de dincolo de Carpati cu importante colecte de bani. Pentru infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul National Roman si Garda Nationala Romaneasca infiintate aici au mentinut o ordine desavarsita si in Marea zi de 1 Decembrie 1918 au trimis un numar de sase delegati, imputerniciti cu creditionale, pentru a vota in numele lor, Unirea Transilvaniei cu Romania. Oamenii din Roşia Montană au trimis şase delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918. Importanţa Roşiei Montane în contextul economic şi social al acelor timpuri este evidenţiat şi de participarea locuitorilor săi la evenimentele majore din istoria Transilvaniei. În timpul Primului Război Mondial activitatea minieră a fost în cea mai mare parte oprită. După război a urmat o scurtă perioadă de prosperitate, în special datorită eforturilor depuse de statul român în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice din Apuseni. În 1930, la Dealul Crucii, a fost construită prima uzină de flotaţie, inaugurând o perioadă de exploatare industrială a aurului. La Roşia Montană extracţia minieră era subordonată unor asociaţii de acţionari, tehnica de exploatare rămânând însă la un nivel rudimentar. Epuizarea celor mai accesibile filoane aurifere, capitalul scăzut şi schimbările postbelice intervenite pe piaţa aurului, au condus la o degradare a acestei activităţi în anii ’40. Mulţi mineri au emigrat împreună cu familiile lor spre alte zone miniere din ţară, cum ar fi Valea Jiului. La data de 11 iunie 1948 minele de aur, ca si alte resurse si mijloace de productie au trecut in proprietatea statului ca bun al intregului popor, astfel a luat fiinta Intreprinderea Miniera Rosia Montana. Paralel cu modernizarea proceselor de productie s-au creat conditii mai bune de munca si de viata pentru locuitorii comunei, toate ducand la ridicarea nivelului de cultura si civilizatie pentru « BAIESII DE LA ROSIA MONTANA ». Din timpurile cele mai indepartate , locuitorii acestor pamanturi, in special minerii, si-au format diferite credinte. Una dintre acestea ramasa pana azi este credinta in valve. Este asa



8

numita valva bailor, un fel de zeitate, care le arata cateodata minerilor, dupa faptele lor bune, unde anume sa lucreze pentru a obtine un minereu mai bogat in aur. Legendele si povestirile mineresti din aceasta zona, au fost culese la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul sec. XX-lea de poeta motilor, Maria Botis Ciobanu. Astfel a ramas in memoria oamenilor povestea minerului Hutu, omorat de o stanca uriasa, drept razbunare a valvei bailor. In afara de credintele legate de valva bailor, au mai existat si alte legende ale folclorului mineresc cum ar fi interesanta legenda a cotroantei care spune ca “ mai demult o femeie batrana si nevoiasa pastea la Rosia Montana pe muntele Carnic, niste capre….De undeva din varful Carnicului muntele cel mare plin de bogatii iti lua vederea in bataia soarelui. Baba cotroanta a luat o bucata din materialul acela stralucitor, aratandu-l unor domni care au alergat acolo, descoperind marele filon de aur, care de atunci a inceput sa fie exploatat, primind numele de cotroanta. I.3 Conditii geografice, geologice , climaterice , factori de risc si vegetatie I.3.1 Forme de relief Relieful are caracteristici diverse determinate de diversitatea formatiunilor geologice, predomina relieful vulcanic, la baza cu platouri intinse de lave andezitice, dominand partile de nord-sud si est prin masivele Coltau, Bradatel,Rotunda, Curmatura, Cetate, Cirnic. Formatiunile sedimentare au dat nastere unui relief sub forma de coline, cu pante domoale sau abrupte, in special in apropierea vailor si paraielor. Relieful este in general muntos, partea de nord a teritoriului avand inaltimi mai mari iar la est pantele sunt mai repezi, proeminentele formeaza masive muntoase cum ar fi : Rotundu, Virsul, Curmatura si Ghergheleul. In sudul teritoriului, in dreptul masivelor Cirnic, Cirnicel si Cetate pantele sunt mai repezi iar inaltimile muntoase stancoase. Principalele forme de relief, sunt reprezentate de o zona montana, o zona depresionara si o zona a depozitelor cuaternale.

Zona montana cu altitudini cuprinse intre 500 si 1300 m. Altitudini de peste 1000 m

se intalnesc in nord-estul teritoriului, principalele culmi fiind Piatra Corbului(1159 m), Dealul Cirnic(1084 m), Dealul Puchii(1104 m), Dealul Rotundu(1151 m), Dealul Tarina(1033 m). Altitudinile sub 1000 m acopera cea mai mare parte a teritoriului cu altitudini ce coboara de la Dealul Piatra Alba de 816 m spre Gura Rosiei cu altitudinea de 550-580 m. Inaltimile din jurul localitatii Rosia Montana(Rotund, Cetatea) sunt gaurite de vechile exoloatari aurifere, astfel incat prezinta un peisaj unic, specific locului. Zona depresionara este reprezentata de depresiunea Rosia Montana. Zona depozitelor cuaternale reprezentate prin conuri de dejectie, zone de lunca individualizata de-a lungul vaii Abrudului, zona depunerilor deluviale si

zona depozitelor antropice reprezentate prin halde de steril.



9

I.3.2 Factori de risc natural Situata in preajma unor insemnate zacaminte de aur si argint, cupru, etc. exploatate inca din vremea dacilor, localitatea este expusa permanent agresiunii exercitate de extinderea carierelor de extragere a minereurilor. Prin pozitia geografica pe care localitatile componente comunei Rosia Montana o au, teritoriul administrativ este supus in mod diferentiat in doua categorii de riscuri naturale: Inundatii si alunecari de teren. Prima categorie este legata de posibilitatea producerii unor inundatii de catre paraul Abrud si afluentii acestuia Corna si Rosia. In general acestea se produc in perioadele cu ploi ambundente insemnate cantitativ sau in urma unor averse de ploaie. Cele mai mari inundatii se produc in zona Gura Rosiei Daroaia . Inspre aval(nord) se mai inregistreaza terenuri inundate in satul Carpinis si in satul Curaturi. Se mai produc inundatii temporare in satul Corna. A doua categorie de riscuri este cea a alunecarilor de teren. Acestea sunt prezente la nivelul tuturor versantilor, fiind in general vechi, partial stabilizate. Aria cea mai afectata de alunecari de teren se afla in bazinul superior al paraului Rosia la nord si est de saul Rosia Montana,, in imprejurimile taurilor folosite pentru a separa apa din steampurile ce spalau minereul. In aceiasi zona se manifesta si procese de tasare si sufoziune. O a doua arie de alunecari de teren active se afla chiar in satul Rosia Montana, la confluenta Rosiei cu valea dinspre fosta colonie si in cursul superior al paraului Corna. O parte din suprafetele cu dinamica accentuata se afla in jurul altor tauri a caror apa a fost folosita pentru alimentarea steampurilor. Datorita pozitiei geografice, cat si a morfologiei terenului si a factorilor exogeni, la care se adauga o intensa activitate antropica, au fost identificate o serie de fenomene fizico-geologice care se constituie in potentiale zone de risc natural. Prima categorie este reprezentata de deplasarile in masa a unor depozite, atat sub forma curgerilor gravitationale(alunecari de teren) cat si fub forma caderilor in bloc(caderi de pietre) I.3.3Hidrografia Importante cursuri de apa din teritoriul administrativ Rosia Montana: Valea Rosiei-8,5 km.lungime; Valea Selistei-5,5 km. lungime; Valea Cornei-6,5 km.lungime; Valea Virtopului-5,5 km.lungime. Lacuri: Taul Mare, Tarina, Brazi, Anghel, Corna, Tapului, Gauri,Cartus. Aceste lacuri fac parte din bazinul hidrografic al vailor Rosia si Corna, fiind dezvoltate pe vulcanite neogene. Alimentarea acestor lacuri se face in principal din precipitatii si scurgerea de versant, dar pe langa acestea lacul Brazi este alimentat si de paraul Brazi, iar lacul Anghel este alimentat de paraul ce coboara din amonte al carui aport in lac este de 2 l/s. Apele acestor lacuri sunt utilizate in agrement si pescuit sportiv. Zona Rosia Montana nu este bogata in ape subterane datorita constitutiei geologice(roci magmatice, metamorfice) cu grad redus de fisurare in care nu se pot dezvolta rezerve de apa. Sunt prezente numeroase izvoare active dupa precipitatii importante, care seaca vara sau debitele se reduc la efecte de mustuire. Unele depozite se gasesc la cca. 7,5- 8 m adancime insa reduse ca volum de apa. Izvoarele sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare cu rocile masive compacte. Acestea au caracter sezonier debitul fiind determinat de regimul pluviometric local. Apele subterane se manifesta si ca panze captive de apa care isi fac aparitia in depozitele deluviale prin acumulari rezultate din apele de precipitatie atmosferica uneori putand sa apara la suprafata sub forma de izvoare temporare.



10

I.3.4 Geologie şi condiţii geotehnice Din punct de vedere geologic teritoriul localitatii face parte din Muntii Apuseni de Sud care au inceput sa functioneze ca arie geosenclinala in ciclul alpin. Aceasta unitate geologico – structurala – cunoscuta in literatura geologica si sub numele de geosinclinalul Muresului – are drept fundament sisturile cristaline, Muntii Apuseni de Sud formandu-se prin regenerarea acestuia incepand din jurasicul mediu. Pe langa dezvoltarea magnetismului bazic initial, incepand din cretacic, geosinclinalul Muresului a fost afectat de intense miscari de cutare avand drept consecinta formarea depozitelor sinorogene. Avand in vedere faptul ca sunt destul de dezvoltate si produsele magnetismului timpuriu (laramic) precum si vulcanitele neogene, apare clara eugeosinclinal a Muntilor Apuseni de Sud. Din punct de vedere stratigrafic, peste sisturile cristaline, care alcatuiesc fundamentul zonei, se dispun formatiunile sedimentare carora li se adauga produsele magmatice din ciclul tectono-magmatic prebaikalin (reprezentate prin miscaturi, sisturi sericito – cloritoase, calcare si dolomite cristaline). Invelisul sedimentar este reprezentat prin depozitele de varsta mezozoica care apartin jurasicului superior (calcare moduloase care trec pe verticala in calcare in placi, calcare masive, calcare recifale) cretacicul (sisturi si silitite argiloase slab metamorfozate, microconglomerate, gresii, argilite – apartinatoare cretacicului inferior- respectiv depozite conglomeratice- de varsta cretacic superioara). Dupa schitarea geosinclinalului Muresului, in lungul fracturilor profunde a avut loc migrarea spre suprafata a primelor produse endogene dand nastere magmatismului endogen initial alpin prin ofiolite. Magmatismul ofiolitic s-a manifestat incepand cu jurasicul mediu pana in cretacicul inferior si s-a concretizat prin produse bazice (bazalte, gabrouri, andezite, etc.). Magmatismul ofiolitic din Muntii Apuseni de Sud a dat nastere la fenomene de metamorfism de contract termic si hidrotermal fiind insotit de fenomene de metalogenoza care au condus la concentrarea unor substante utile in stadiul lichid-magmatic, precum si la formarea unor mineralizatii hidrotermale si vulcano-sedimentare. In Muntii Apuseni de Sud diastrofismul laramic a fost insotit de magmatismul subsegvent timpuriu. Produsele acestuia se intalnesc sub forma unor corpuri intrusive alcatuite din granite si subordonat granodiorite, diorite cuartifere si profire dioritice. Dupa diastrofismul laramic zona a evoluat ca un sistem cutat emeres. Miscarile din neozoic au avut drept consecinta formarea unui sistem de fracturi cu afundarea unor arii restranse si transformarea lor in bazine de acumulare acestea fiind Depresiunea Zlatna-Almas, Depresiunea Rosia Montana, etc. Depresiunea Rosia Montana ocupa o suprafata restransa in partea de nord a Muntilor Metaliferi, in partea nordica a patrulaterului aurifer, in jurul localitatii cu acelasi nume. In cadrul acestei depresiuni, ca si in restul depresiunilor din Muntii Metaliferi, in perioadele in care acestea au functionat ca arii de acumulare, s-au depus formatiuni neogene cu o succesiune ce cuprinde depozite apartinand badenianului, sarmatianului, panonianului, pontianului inferior si pontianului mediu. Peste depozitele strans cutate ale Cretacicului superior se dispune o sccesiune apartinand Badenianului mediu(varsta atribuita dupa microfauna gasita, specii ale ordinelor de foraminifere Bulimina si Uvigerina) alcatuita dintr-o formatiune calcaro-detritica alcatuita din conglomerate piroclastice in alternanta cu gresii tufacee, marne, argile si calcare marnoase. In continuitate de sedimantare se dispune un pachet de marne cenusii in alternanta cu gresii in care sporadic apar si gipsuri apartinand Badenianului superior. Sarmatianul identificat in Depresiunea Rosia Montana este reprezentat prin marne argiloase, pe alocuri grezoase, albe si stratificate. Dupa microfauna identificata in acest pachet cu grosimea de aproximativ 6 m se pare ca varsta este Sarmatian inferior. Pliocenul acupa o suprafata foarte redusa in cadrul depresiunii si este reprezentat prin argile brune cu intercalatii de lignit.



11

Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviuni grosiere si fine din zonele de lunca si de terasa si prin depozitele deluviale si unele deluvi de alunecare care bordeaza zonele de terasa facand racordul acestora cu versantii adiacenti. Vulcanizmul neogen reprezinta un ultim stadiu de desfasurare a magmatogenezei alpine. Ultima etapa a vulcanizmului a avut un caracter preponderent exploziv cu formarea unor coloane de explozie si a unui sistem de fisuri si fracturi, care au permis circulatia solutiilor hidrotermale si acumularea mineralizatiei aurului – agentifere in copurile de brecie.

I.3.5 Clima Clima este continental temperata. Temperatura medie multianuala este de 6o C cu oscilatii de la un sezon la altul. Climatul este de munte, rece in timpul iernii care dureaza 5-6 luni din noiembrie pana in aprilie, mai si vara care dureaza numai 2-3 luni, anotimpurile de primavara si toamna sunt in general reci cu trecerea indelungata de la iarna la vara si foarte timpurie de la vara la iarna. Iarna, valorile medii sunt de -5,5 o C fata de sezonul cald, cu 16-17 o C. Primele ingheturi se produc in jurul datei de 1 octombrie, iar dezghetul la data de 1 mai. Stratul de zapada masoara 35-40 cm iar in zonele troienite peste 1,5 m si este principala rezerva de apa din alimentarea raurilor mai ales primavara. Durata lui ajunge la 120 zile si este conditionata de activitatea foehnala. Precipitatiile medii multianuale sunt de cca 1200 mm/mp.iar influenta lor in evolutia celorlalte elemente climaterice este din cele mai importante. Marile cantitati de precipitatii se desfasoara primavara, sub efect foehnal iar in 24 de ore in sezonul de vara. Vanturile dominante sunt cele ale circulatiei vestice la care se adauga circulatia foehnala foarte accentuata care topeste zapada, creste nivelul raurilor( si al debitelor). I.3.6 Vegetaţia Padurile se prezinta cu precadere in partile inferioare ale vailor in mici trupuri, doar in partile superioare a unor masive padurile se prezinta sub forme intinse ele fiind insa presarate

cu multe goluri si enclave, pe teritoriul comunei sunt intalnite principalele tipuri de padure : bradeto-faget, faget montan, fageto-carpinet, amestec de rasinoase si fag, molideto-bradet. Pe firul cursurilor de apa intalnim salcia, plopul, arinul, mesteacanul, iar pe coaste si inaltimi mari, carpenul, fagul si molidul. In puncte izolate, cum ar fi Orlea si Tarina intalnim stejarul ca o relicva a vechilor paduri. Pe masivle eruptive Cetate si Carnic vegetatia este saraca din cauza solului. In partea de vest



12

sunt paduri mai intinse de conifere si foioase. Marea diversitate a lumii plantelor se datoreaza pozitiei geografice, reliefului, solului si climei acestei regiuni. Vegetatia este alcatiuta in cea mai mare parte din fanete si pasuni. Comuna desi este muntoasa se cultiva pe alocuri in mica masura in jurul localitatii

porumb, cartofi, iar in gradini de legume : morcovi, patrunjel, varza, ceapa, castraveti, fasole. Pomii fructiferi sunt in cateva locuri plantatii de meri, peri si pruni in masura mai mare. Se mai gaseste zmeura, mure, afine, fragi si merisoare. Fauna este in general saraca, dintre animalele rapitoare intalnim lupul, vulpea, dihorul, nevastuica si vidra. Raspandite sunt speciile de lilieci, cartita , soarecii de camp, veverita, iepurele si capra salbatica. Fauna ornitologica este destul de bogata prin soimi, ulii soricari, ciocanitoare, randunele, cintezoi, pitigoi, gaite, gaini de mesteacan si alun, porumbei salbatici, grauri. Reptile si amfibieni sunt mai putini, intalnim soparla comuna, serpi, broaste si salamandre, in apele curgatoare si lacuri(tauri) fauna ihtiologica este foarte saraca. In lacuri si in valea Abrudului exista putini pesti.

I.4 Localitati componente Satele aparţinătoare comunei, în număr de 16, sunt în genere amplasate de-a lungul văilor fertile şi o mică parte pe culmi. Cele 16 sate sunt, în afara satului de reşedinţă Roşia Montană, următoarele: Blideşti , Balmoşeşti , Bunta, Corna, Cărpiniş, Coasta Henţii, Curături, Dăroaia, Gârda Bărbuleşti, Gura Roşiei, Ignăţeşti, Iacobeşti , Soal, Ţarină şi Vârtop

Satul Roşia Montană este amplasat pe râul Roşia, de la care îşi ia numele, în munceii Roşiei Montane, la cca. 700-800 m altitudine; se învecinează la nord cu oraşul Câmpeni, la sud-vest cu oraşul Abrud, la est şi sud-est cu comunele Bistra, Lupşa, Bucium, la vest cu comuna Sohodol. Coordonatele geografice sunt: 46° latitudine nordică şi 25° longitudine estică.

Satul Corna este amplasat de-a lungul pârâului Valea Cornei, fiind învecinat la sud cu oraşul Abrud, la nord-vest cu satul Roşia Montană, iar la nord-est cu satul Bucium Poieni. Satul este străjuit de munţii Cârnic şi Cetate şi s-a format din unirea cătunelor : Tăul Cornei (în prezent format din 15 gospodării), Bunta (10 gospodării ), Corna centru (50 gospodării) şi Corna Vale (1), care în prezent aparţine administrativ de oraşul Abrud.

II. POPULATIA COMUNEI ROSIA MONTANA a. - sex: barbati – 1549, femei – 1741; vârstă: grupe de varsta 0-14 ani – 652; - intre 15 – 59 – 2012; 60 si peste – 626, resedinta – stabiliri de resedinta - 16 b. - vârstă medie: 45 c. - densitatea populaţiei: 0,78 d. – starea educatiei si calificari 1 În 1956 Valea Corna era cătun inclus satului Mogoş .



13

Invatamant : Nr. Crt.

Denumire (scoala/gradinita/crese)

Starea (scoala/gradinita/crese)

Nr. clase

Nr. elevi/copii

Nr. cadredidactice

1. Scoala cu clasele V-VIII “Simion Balint”

buna 10 33 6

2. Scoala cu clasele I-IV “Simion Balint”

buna 4 30 2

3. Scoala clesele I-IV “Simion Balint” Gura

Minei

buna 4 30 2

4. Scoala clasele V-VIII “Closca” Carpinis

buna 6 70 5

5. Scoala clasele I-IV “Closca” Carpinis

buna 1 25 2

6. Scoala clasele I-IV Gura Rosiei

buna 4 64 4

7. Scoala cu clasele I-IV Corna

Nu mai functioneaza - - -

8. Scoala cu clasele I-IV Virtop

buna 2 9 1

9. Gradinita Nr.1 Rosia

Montana

buna 2 16 1

10 Gradinita Gura Minei buna 2 12 1 11. Gradinita Gura Rosiei buna 1 25 1 12. Gradinita Carpinis buna 2 16 1

e. - evoluţia populaţiei: mortalitate – decedati -30, natalitate- nascuti vii- 30, spor natural- 0 f. - migraţia - 575 g. - navetismul - 130 h. - structura confesională : ortodoxa, romano-catolica, greco catolica, reformata, unitariana, baptista, penticostala, adventista, crestina dupa evanghelie.

POPULAŢIA SATELOR DIN COMUNA ROŞIA MONTANĂ

Nr. Sate Populaţia în 1977

Populaţia în 1992

Populaţia estimată în

1998 Populaţia în

2002

Distanţa faţă de cel mai

apropiat oraş (km)

1. ROŞIA MONTANĂ 1641 1556 1534 - 10 2. BALMOŞEŞTI 102 41 40 - 11 3. BLIDEŞTI 72 103 101 - 12 4. BUNTA 56 41 40 - 9 5. CĂRPINIŞ 351 401 395 - 4 6. COASTA HENŢII 164 141 139 - 5 7. CORNA 338 358 352 - 8,5 8. CURĂTURI 358 245 241 - 6,5 9. DĂROAIA 270 402 396 - 8,5



14

10. GARDA-BĂRBULEŞTI 141 107 105

- 8,5

11. GURA ROŞIEI 92 106 104 - 8 12. IACOBEŞTI 81 54 53 - 9 13. IGNĂŢEŞTI 108 102 101 - 8 14. SOAL 154 119 117 - 10 15. ŢARINA 192 172 170 - 11 16. VÂRTOP 273 198 195 - 8

Total 4393 4146 4088 3865 Sursa datelor: INS, Recensământul populaţiei şi clădirilor, 1992

INS, Rezultate preliminare ale recensământului populaţiei şi clădirilor – 18 martie 2002

Prezentul localitatii Populatia numar de locuitori- 3872 loc. - din care, dupa etnie : 3518 romani, 55 maghiari, 289 rromi, 6 germani, 1 sarb iugo.,1 italian, 2 alte nedecl, dupa religie : 3322 ortodoxa, 154 romano-catolica, 102 greco catolica, 5 reformata, 30 unitariana, 60 baptista, 128 penticostala, 2 adventista, 24 crestina dupa evanghelie, 10 altele, 23 fara religie, 1 atei, 11 nedeclarata. ocupatie: - minerit, comert, prestari servicii, agricultura in gospodarii proprii Cladiri de locuit : 1415, Gospodarii : 1352

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A POPULAŢIEI

În perioada dintre recensământul din 1992 şi cel din 2002, populaţia din comuna

Roşia Montană a scăzut de la 4.146 de persoane la 3.865, diferenţa reprezentând un procent cumulat de 6,8% (sau –0,7% pe an). Această rată de descreştere este în general mai mare decât cea înregistrată pentru restul teritoriului României, în aceeaşi perioadă, adică de 4,2%. Această tendinţă negativă este şi mai pregnantă dacă se compară cu tendinţa de evoluţie a populaţiei rurale din România, care a înregistrat o creştere de 1,5% între cele două recensământuri. Deşi Roşia Montană este clasificată ca zonă rurală, evoluţia populaţiei sale în ultimii ani este similară cu cea înregistrată pentru zonele urbane ale României (-7,7% pentru totalul populaţiei urbane).

Date suplimentare arată că această tendinţă demografică negativă a afectat localitatea Roşia Montană de-a lungul întregului secol XX, după cum se arată în tabelul de mai jos:

Evoluţia demografică a localităţilor Roşia Montană şi Corna

Anul Roşia Montană Corna (inclusiv Bunta) 1880 3.439 770 1956 2.371 341 1992 1.556 399 2002 1.450 372

Locuirea - Număr clădiri: - 1292



15

- Suprafaţă spaţiu locuit: - 52711 - Perioada de construcţie 1890 - 2007 - Zone de locuit: cele 16 sate ale comunei III. DATE ECONOMICE - suprafaţa totală de teren: 4161 ha. - suprafaţa totală cultivată: 225 ha - efectivul de animale al comunei: 950 bovine; 196 ovine si caprine; 165 porcine; 5500 pasari; 72 cabaline - gospodăriile care deţin terenuri agricole: 750 gospodarii - dotări cu utilaje în gospodări: 18 motocositoare; 3 tractoare - tranzacţii(vânzări/cumpărări produse): produse alimentare III.1 Lista cu pricipalele firme private

Nr. Firma Poprietari/ Manageri

Tel., Fax, e-mail

Domeniu de Activitate

Nevoi de infrastrucura

1. S.C.Rosia Construct Prest S.R.L

Gruber Gheorghe

0745111704 Constructii

2. S.C.Fanny Boys S.R.L

Deoanca Nicolae

Prestari servicii-auto Comert-p.s.

3. S.C. Farmthimypharm S.R.L

Capros Maria

783209 Farmacie

4. S.C. Andy S.R.L Narita Simona

0744560359 Comert

5. S.C. Montana Bis S.R.L

Bara Nicolae

0745500220 Prestari servicii-mobila

6. S.C. Maranata Furd S.R.L

Furdui Emilian

Productie panificatie

7. S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.R.L

Dragos Tanase

859330 Activitati Miniere(expoare si exploatare)

8. S.C. Transmontana S.R.L

Bereczki Alexandru

Comert

ONG-uri: Asociatia Aurarilor’’ Alburnus Maior”,Pro Rosia Montana, Pro Dreptatea,Fundatia Soros.

In localitate a functionat Filiala Rosiamin Rosia Montana cu profil minier, subventionata de stat care in prezent este in curs de inchidere.



16

PROIECTUL ROSIA MONTANA GOLD CORPRORATION

(Prezentarea realizata de RMGC)

O exploatare miniera modernă la Roşia Montană, ar putea aduce beneficii prin urmatoarele: - crearea a 1.200 locuri de muncă pe parcursul etapei de construcţie şi aproximativ 650 de locuri de muncă în timpul etapei de exploatare; - ar genera peste 2 miliarde dolari pentru statul român, profit din participaţia de aproape 20% a acestuia – taxele, redevenţele şi impozitele plătite statului nu sunt incluse în această sumă; - realizarea lucrarilor necesare pentru colectarea şi epurarea apele acide, şi va elimina poluarea produsă de exploatările anterioare - restaurarea si conservarea siturile istorice şi arheologice existente sau scoase la lumina in timpul cercetarilor intreprinse in ultimii ani - asigurarea reabilitarii zonelor afectate de Proiect, progresiv- in timpul exploatarii si la final dupa ce activitatile de exploatare se vor incheia prin inchiderea si reabilitarea amplasamentului;

PREZENTAREA PROIECTULUI

În 1999, după un Contract de cooperare de 4 ani între statul român şi Gabriel Resources, SC Roşia Montană Gold Corporation SA (RMGC) a primit licenţa de exploatare. Minvest SA, o companie a statului român, a exploatat aici până în mai 2006, când a fost închisă din cauza nerentabilităţii şi a nerespectării normelor europene.

Perimetrul Proiectului este situat în interiorul licenţei de exploatare Roşia Montană (numărul 47/1999, care ocupă o suprafaţă de 2.388 ha). Licenţa a fost acordată companiei S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) in baza unui contract de licienta si dă dreptul titularului să exploateze rezervele auro-argentifere pe baza parametrilor de exploatare specificaţi în acest document. In baza aceluiasi contract vechea exploatare operata de statul roman (prin CNCAF Minvest Deva filiala Rosia Min) avea dreptul de a continua exploatarea pina in momentul in care noul proiect intra in faza de constructie..

Dupa obtinerea acordurilor avizelor si autorizatiilor necesare, pe vechiul amplasament atit de framantat de activitatile miniere precedente se va construi o mină modernă ce va cuprinde patru cariere şi o uzină de recuperare a aurului şi argintului modernă. Carierele propuse se suprapun peste un spatiu expoatat in subteran( de-a lungul timpului sute chiar mii de ani) sau in cariera (in ultimii 35 de ani).Cele patru cariere vor fi exploatate secvential in 2 faze ale proiectului- primii 9 ani carierele din sudul vaii Rosia (Cateate si Carnic) iar in etapa a doua dupa anul noua de exploatare vor fi exploatate cele din partea nordica a vaii ( Orlea si Jig). In cei 16 ani de viata ai proiectului nu va exista un moment in care toate cele 4 cariere vor fi exploatate simultan. La finele etapei de exploatare 3 din cele 4 cariere vor fi deja reabilitate progresiv (datorita operarii secventiale, 2 cariere in primii 8-9 ani si celelalte in etapa a II- a intre anii 9 si 14).

Acest amplasament conţine cel mai mare depozit de aur şi argint din Europa (300 de t de Au si 1700 de Ag). Dacă proiectul propus avansează, va fi activ pe o perioadă de aproximativ 25 de ani (aprox. 2,5 ani – construcţie, 16 ani – operare, 6 ani – închidere şi reabilitare). După închiderea minei, amplasamentul va fi monitorizat post inchidere cel putin 30 ani, conform prevederilor legale in vigoare la nivel national si european. Costurile pentru toate aceste lucrari de inchidere, reabilitare si monitorizare post inchidere vor fi suportate de operatorul Proiectului (RMGC).

STANDARDE DE EXPLOATARE NAŢIONALE ŞI EUROPENE



17

RMGC s-a angajat sa se conformeze urmatoarelor standarde sau normative: Codul internaţional de management a cianurii Standardele de performanţă socială şi de mediu ale IFC (International Financial Corporation, divizie a Băncii Mondiale) Ghid OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) pentru companii multinaţionale Politicile operaţionale ale Băncii Mondiale şi Ghidul IFC pentru operaţiuni de strămutare Principiile ICMM (Consiliul Internaţional al Mineritului şi Metalelor) pentru dezvoltare durabilă în sectorul minier şi al mineralelor IPPC (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) – Cele mai Bune Tehnici Disponibile Directiva UE pentru managementul deşeurilor generate de industria extractivă Directiva-cadru a UE pentru apă Principiile Equator Iniţiativa Global Compact a Naţiunilor Unite Proiectul Roşia Montană propune o mină modernă, proiectată să respecte cerinţele româneşti şi UE, folosind cele mai bune tehnici disponibile (BAT – Best Available Techniques) desemnate de UE, precum şi practici internaţionale de management în condiţii de siguranţă şi ecologice. Exploatarea, procesarea minereului şi managementul deşeurilor se fac la cele mai înalte standarde din lume.

GARANŢIA FINANCIARA PENTRU REABILITĂREA MEDIULUI

Istoria de 2000 de ani de minerit a Roşiei Montane a avut ca rezultat apariţia unor cariere şi a unor vaste zone subterane înţesate de galerii nesigure.

Toate patru carierele propuse au fost exploatate şi în trecut, fie la suprafaţă, fie în subteran, fie în ambele variante. Aceste cariere şi galerii subterane au generat ape acide (ARD).

Mineritul modern se desfăşoară după reguli şi proceduri stricte, inclusiv de remediere a mediului înconjurător. Terenul exploatat va fi reabilitat, atât în timpul construcţiei şi operării minei, cât şi după închiderea acesteia, astfel încât să poată fi folosit şi pentru alte activităţi. Asa cum prevede legislaţia internaţională şi naţională ( si cum se intimpla in alte proiecte similare), s-a stabilit o Garanţie Financiară de Mediu.

La începutul fiecărui an de exploatare , RMGC va intocmi un program anual de lucru care va include si lucrarile de reconstructie ecologica a amplasamentului, programul va fi verificat si aprobat de autoritatile competente de reglementare ( ANRM si MMDD) Sumele aferente lucrarilor de reconstructie ecologica vor fi stabilite anual de catre bebeficiar si verificate/aprobate de autoritatile competente Astfel incit înainte de începerea exploatării, suma necesara reabilitarii ecologice pt programul de lucru propus va fi platita pentru a se constitui o garantie. Conform acestei garanţii, la începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune – într-un cont special – întreaga sumă estimată pentru lucrările de remediere şi monitorizare pe termen lung a mediului. Acestă sumă reprezintă costul programului de reabilitare pentru o companie independentă.

Acest cont poate fi accesat numai de autorităţile competente, şi doar în acest scop. Astfel, chiar înainte de începerea exploatării, suma necesară reabilitării mediului este deja garantată.

La ora actuala, bugetul estimat pentru colectarea si neutralizarea poluării generate de exploatările trecute şi reabilitarea amplasamentului dupa finalizarea exploatarii este în jur de 76 milioane dolari, Cea mai mare parte din aceste lucrari de reabilitare vor fi efectuate in etapa de exploatare (printr-o reconstructie ecologica progresiva).De mentionat ca este doar o prima estimare bazata pe informatiile existente la ora actuala, Pina la ora actuala RMGC a constituit deja o Garanţie de Mediu de 68.500 dolari pentru a acoperi activitatea efectuată în timpul programului de cerceare geologica (1997 – 2003).



18

ELIMINAREA APELOR ACIDE

Apele din precipitatii sau scurgerile de suprafata care intra in contact cu roca oxidata din

halde,cariere sau galerii vechi, reacţionează cu sulfurile metalice (numite pirite) din rocă, formind o solutie slaba de acid sulfuric,aceasta dizolva si antreneaza metalele din roca sub forma unor scurgeri de ape acide cu o incarcare mare de metale grele. In cazul perimetrului Rosia Montana aceasta incarcare cu metale grele (Cu,Zn,Ni,Cd,As,Pb,Co,Mn,Fe) este de zeci sau chiar sute de ori mai mare decit limitele stabilite de standardele de calitate a apelor de surafata.

Acest cocktail de metale grele se scurge direct in reteaua hidrografica (de zeci poate sute de ani)generind o contaminare puternica pe zeci de km a bazinului hidrografic distrugind orice forma de viata(flora& fauna) acvatica. În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe dizolvate sunt foarte mari: în medie, de 110 ori la zinc, de 64 de ori la fier, de 3,4 ori la arseniu şi de 3 ori la cadmiu. Cadmiul şi arseniul sunt între primele şapte substanţe chimice periculoase pe lista CERCLA 2007 (lista substanţelor periculoase a Agenţiei de protecţie a mediului din SUA). Una dintre numeroasele măsuri de protecţie şi diminuare a impactului asupra mediului pe care proiectul le va aplica se refera la un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea apelor contaminate care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate şi alte măsuri suplimentare pentru curăţarea văilor Roşia şi Corna.

Generarea acestor scurgeri de ape acide va continua sute de ani dacă nu sunt luate în considerare şi soluţionate. Tehnologia există, şi este destul de simplă, dar costisitoare. Proiectul Roşia Montană va reuşi să oprească generarea de ape acide inca din primul an ceea ce ar scuti statul roman de cel putin 23 de mil de dolari (costuri estimate pentru reabiliatarea amplasamentului)

Rezultatul acestor măsuri va fi că aceste cursuri de apă vor prezenta siguranţă pentru localnici şi pentru ecosistem.

MĂSURI DE PROTECŢIE ÎN FOLOSIREA CIANURILOR

Planul de Management al Cianurilor pentru Proiectul Roşia Montană a fost elaborat în

conformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurilor şi a fost revizuit de specialişti de renume internaţional. O copie a acestui plan poate fi găsită la biroul de participare publică.

O instalaţie de neutralizare a cianurilor va reduce concentraţia de cianuri până la un nivel sub limitele impuse de legislaţia UE, înainte ca deşeurile din uzină să ajungă în iazul de decantare a sterilului (v. caseta alăturată).

Limita maximă la descărcarea în iaz, conform Directivei europene – 10 ppm (părţi pe milion);

Concentraţia de cianuri în cadrul Proiectului Roşia Montană, la descărcarea în iaz - 5-7 ppm;

Concentraţia de cianuri în cadrul Proiectului Roşia Montană, în iaz, după descompunere naturală – 2-3 ppm.

STRĂMUTARE ŞI RELOCARE

Pentru a obţine accesul la terenurile necesare dezvoltării proiectului, compania a

elaborat – împreună cu experţi internaţionali şi comunitatea locală – Planul de Acţiune pentru Relocare şi Strămutare (RRAP), în conformitate cu standardele şi politicile Băncii Mondiale şi cu cele mai bune practici internaţionale.



19

Între 2002 şi 2008, RMGC a achiziţionat 78 % din totalul proprietăţilor rezidenţiale din zona industrială a proiectului. Achiziţia s-a făcut numai după negocieri cu proprietarii, pe baza principiului „dorinţa liberă de a cumpăra, dorinţa liberă de a vinde”. În plus faţă de

relocare (posibilitatea de a cumpăra o proprietate într-o altă localitate), compania a oferit localnicilor două opţiuni

de strămutare (posibilitatea de a achiziţiona o proprietate în cele două amplasamente de strămutare). Această opţiune este esenţială pentru păstrarea comunităţii şi a reţelei sale sociale.

Cele două zone de strămutare (identificate prin consultarea comunităţii) sunt Piatra Albă (în comuna Roşia Montană) şi „La Recea” (în Alba Iulia, capitala judeţului). La Piatra Albă, pe lângă zona rezidenţială, va fi dezvoltată şi zona centrală, cu principalele utilităţi: primărie, şcoală, poliţie, pompieri, centru cultural, dispensar, farmacie, biserici.

PROTEJAREA ŞI RESTAURAREA PATRIMONIULUI CULTURAL Încă din anul 2000, RMGC a acordat finanţări în valoare de peste 10 milioane dolari, precum şi sprijin logistic pentru susţinerea Programului Naţional de Cercetare „Alburnus Maior” şi pentru protejarea valorilor de patrimoniu cultural din zona Roşia Montană. Detalii suplimentare – in sectiunea care se refera la turism si dezvoltarea patrimoniului cultural al Rosiei Montane.



20

LOCURI DE MUNCĂ

Investiţiile miniere contribuie la susţinerea creşterii ofertei de locuri de muncă nu numai în sectorul minier, ci şi în sectoarele industriale care asigură materiale şi servicii pentru proiectele miniere.

În mod tradiţional, această impulsionare a ofertei de locuri de muncă este denumită impact direct, indirect sau indus al investiţiei asupra locurilor de muncă într-un proiect minier.

Locurile de muncă direct create sunt numai acelea deţinute de angajaţii de pe amplasamentul minier. Aceştia constau din toţi muncitorii, specialiştii, inginerii şi managerii implicaţi în diferite activităţi, precum exploatarea în carieră sau la uzina de prelucrare, funcţii administrative sau de refacere a peisajului, de reabilitare etc.

APORTUL RMGC LA DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI

RMGC a înfiinţat o instituţie de microcreditare Roşia Montană MicroCredit, cunoscută sub numele de „IFN Gabriel Finance SA” , prin intermediul căreia pot fi obţinute mici împrumuturi pentru dezvoltarea afacerilor locale. Informaţiile cu privire la această facilitate pot fi obţinute în Abrud, de la “Gabriel Finance” S.A., biroul Roşia Montană MicroCredit, Str. Horea nr. 2, nr. telefon.: 0258 780 116; nr. fax: 0258780112; email: [email protected]; [email protected].

Această facilitate de microcreditare are rolul de a furniza fonduri şi resursele necesare locuitorilor din Roşia Montană, Abrud, Câmpeni şi Bucium, cu scopul de sprijinire a populaţiei locale pentru înfiinţarea unor mici întreprinderi sau extinderea celor deja existente.

Acest program include şi instruire în domeniul afacerilor. De asemenea, este înfiinţat un incubator de afaceri.

În cazul în care un anumit tip de afacere nu se califică pentru finanţare prin microcreditare, atunci se poate adresa un apel direct societăţii, către grupul de lucru relevant, care îl va lua în considerare.

Proiectul Roşia Montană (RMP) se angajează să acorde prioritate firmelor locale şi altor întreprinderi atunci când aprobă contractele legate de proiect. RMGC va cheltui aproximativ 1,5 miliarde USD cu achiziţia de bunuri şi servicii în timpul operaţiunilor de construcţie şi exploatare. Această sumă include 400 milioane USD în etapa de construcţie (2 ani) şi 1,1 miliarde USD în etapa de producţie pentru produse şi servicii procurate din România (16 ani), la nivel local, regional şi naţional.

Prezenţa Proiectului Roşia Montană ca investiţie majoră va îmbunătăţi climatul economic din zonă, încurajând şi promovând dezvoltarea activităţilor de altă natură decât cele miniere. Se aşteaptă ca acest climat de investiţii economic îmbunătăţit să conducă la oportunităţi de afaceri care să se poată dezvolta în paralel cu Proiectul Roşia Montană.

Impactul asupra capitalului material

Infrastructura – incluzând clădirile, alimentarea cu energie, transportul, alimentarea cu

apă şi gestionarea deşeurilor: Creşterile de venit pentru agenţiile guvernamentale, de ordinul a 1 miliard USD pentru

de 20 de ani (perioada de construcţie - activitate de producţie - închidere) vor însemna fonduri suplimentare pe care autorităţile le pot aloca pentru îmbunătăţirea infrastructurii din comunitate;

De asemenea, RMGC va construi noua localitate Piatra Albă şi cartierul Dealul Furcilor din Alba Iulia pentru strămutarea populaţiei. Piatra Albă va include un nou centru civic, zone comerciale şi rezidenţiale. La finalizarea RMP, acestea vor fi transferate autorităţilor locale. Planul de Acţiune pentru Strămutare şi Relocare (RRAP) conţine toate detaliile acestor iniţiative.



21

Impactul asupra capitalului uman Include sănătatea şi educaţia:

- construirea unui dispensar şi a unei clinici private la Piatra Albă (a se vedea RRAP), accesibile întregii comunităţi, prin asigurări de sănătate; - modernizarea unei aripi a spitalului din Abrud, accesibil întregii comunităţi prin sistemul naţional de asigurări de sănătate; - implementarea sistemului medical SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare şi Descarcerare) în regiune; - construirea unei noi şcoli, a unui centru civic şi rezidenţial la Piatra Albă. Acest program este descris în detaliu în RRAP;

- campanii de sănătate de conştientizare (în parteneriat cu autorităţile locale şi ONG-uri) cu referire la: sănătatea reproducerii, nutriţie şi stil de viaţă, etc. - parteneriate cu organizaţii de învăţământ şi ONG-uri referitoare la îmbunătăţirea unităţilor de învăţământ din regiune şi accesul la acestea; de exemplu: ONG-urile şi autorităţile locale au colaborat pentru înfiinţarea unui parteneriat educaţional cu sediul la CERT (Centrul de Resurse pentru TINERI Apuseni - www.certapuseni.ro).

PROGRAMUL DE FORMARE VOCATIONALA

Printr-un program intensiv, 2.500 de persoane din Roşia Montană şi împrejurimi au urmat la cursuri de calificare în diverse domenii de activitate, multe din acestea nefiind legate de minerit, obtinind in final calificarile profesionale dorite. Programul a fost sponsorizat de RMGC şi a oferit pregătire acreditată şi certificată, conform standardelor naţionale.

Programul de instruire profesională pe bază de cursuri de calificare profesională îşi propune să formeze la nivel local forţa de muncă necesară pentru etapa de construcţie (în următoarele meserii: lăcătuş mecanic pentru întreţinere, sudor, automatist întreţinere, electrician întreţinere, încărcător, operator excavatoare de mare tonaj, betonist, dulgher, electrician construcţii, faianţar, oţelar, instalator, muncitor specializat în instalaţii de încălzire cu gaz şi centrală, muncitor specializat în instalaţii de ventilaţie şi aer condiţionat, izolator, zidar tencuitor, zugrav, maistru restaurator clădiri, tehnician în domeniul comunicaţiilor şi transportului, instalator pentru conducta de alimentare cu apă, operator pentru instalaţia de alimentare cu apă, operator circuite pentru reţeaua de alimentare cu apă, sudor conducte şi armături din polietilenă, dulgher – tâmplar – parchetar, operator macara, tencuitor pereţi şi tavane, mozaicar, zugrav – tencuitor – montator tapet – vopsitor, zidar, pietrar – tencuitor, turnător de asfalt, auditor în domeniul mediului, chimist-analist apă, operator tratare apă industrială, operator stivuitor, agent de securitate – control acces – ordine şi intervenţie, manipulator materiale neinflamabile, secretar-dactilograf, responsabil cu aprovizionarea echipamentelor de birou, contabil, ghid turistic intern, menajeră hotel, portar, recepţioner, bucătar şef panificaţie şi patiserie, agent de turism, agent de turism extern, barman, bucătar şef, ospătar, administrator pensiune turistică, ghid turism ecvestru, asistent medical şi social, îngrijitor pentru bătrâni şi copii, lucrător social, soră medicală, asistent social de nivel mediu, educator social, pompier.



22

Peste 5.000 de persoane din zona s-au aratat interesate de cursurile de instruire şi peste 2.500 de persoane au absolvit deja aceste cursuri sau sunt implicate în procesul de formare profesională în special în domeniul construcţiilor, industriei de prelucrare a lemnului sau al serviciilor: pază, vânzări, turism, asistenţă socială, transport, utilităţi, monitorizarea mediului, etc. De asemenea, există o cerere crescută sprijinită de societatea de instruire în meserii tradiţionale care se pot pierde dacă nu sunt păstrate.

Se aşteaptă ca programele de instruire oferite de RMGC şi experienţa dobândită în timpul proiectului Roşia Montană să asigure o forţă de muncă bine instruită şi calificată în diverse discipline. Acest lucru ar trebui să asigure populaţiei o poziţie competitivă de ocupare a locurilor de muncă în cadrul altor companii miniere, într-o zonă binecunoscută pentru potenţialul său de resurse minerale. De asemenea, astfel de abilităţi pot fi transferate în alte sectoare decât cel minier.

Impactul asupra capitalului natural

Include peisajul, biodiversitatea, calitatea apei, ecosistemele: - măsurile incluse în planurile de management ale RMP şi în Procedurile standard de operare pentru prevenirea accidentelor şi managementul situatiilor de urgenta (SOP) vor avea ca rezultat atenuarea impactului asupra mediului şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, aşa cum este prevăzut în EIM; - îmbunătăţirea condiţiilor de mediu va creşte calitatea vieţii în Roşia Montană; - instruire şi asistenţă pentru integrarea aspectelor legate de calitatea mediului în planurile de afaceri; - campanii de conştientizare cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie a mediului în cadrul activităţilor economice; - impunerea unor standarde de mediu odată cu acordarea împrumuturilor prin micro-finanţare, incluzând monitorizarea măsurilor de protecţie a mediului; - Codul de Conduită în Afaceri prin care se solicită furnizorilor RMP să respecte standardele RMGC cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie a mediului.

Viziunea RMGC asupra beneficiilor sociale şi economice ale RMP este prezentată în Planul de dezvoltare durabilă a comunităţii.

Pentru a-şi îndeplini angajamentele, RMGC este conştientă de faptul că trebuie să colaboreze cu comunitatea, autorităţile şi societatea civilă în problemele direct legate de dezvoltarea zonei.

Această abordare permite comunităţii să deţină, să orienteze şi să controleze toate chestiunile de dezvoltare relevante, în mod integrat şi cu participarea tuturor părţilor interesate. În spiritul acestui angajament, RMGC a efectuat deja un program extins de consultări, constând în 1262 întâlniri individuale şi interviuri, şi în distribuirea de chestionare prin care s-au obţinut peste 500 răspunsuri, în 18 întâlniri cu grupuri centrale şi 65 de dezbateri publice, pe lângă discuţiile cu autorităţile guvernamentale, cu organizaţiile neguvernamentale şi potenţialii factori implicaţi. Observaţiile publicului interesat au fost folosite pentru pregătirea Planurilor de Management ale EIM aferente Proiectului Roşia Montană precum şi la elaborarea anexei la EIM. Fundatia pentru Dezvoltare Durabila Rosia Montana RMGC isi propune: - Infiintarea Fundatiei pentru Dezvoltare Durabila Rosia Montana cu scopul de a pune in practica, intr-un mod durabil, initiativele si angajamentele facute de companie privind contributia sa la dezvoltarea comunei Rosia Montana - Sa colaboreze la infiintarea si dezvoltarea Fundatiei cu autoritatile locale si judetene si cu toti actorii interesati de pe plan local, intr-un spirit participativ si inclusiv - Sa acorde independenta decizionala Fundatiei privind strategia si programele de dezvoltare comunitara pe care urmeaza sa le puna in practica pe baza nevoii exprimate a comunitatii



23

- Sa acorde o prima finantare integrala pentru infiintarea si derularea primelor programe prin intermediul Fundatiei urmind ca apoi sa acorde finantari anuale partiale si sa sprijine atragerea de fonduri externe - Sa transfere in gestiunea Fundatiei toate programele de dezvoltare durabila initate de companie, in domeniul socio – economic, de protectie a mediului, al patrimoniului cultural si de incurajare a turismului.

Fundaţia este un exemplu unde participarea publică se poate desfăşura continuu, pe toată durata de viaţă a proiectului. Conceptul de fundaţie a fost prezentat în Planul de dezvoltare durabilă a comunităţii din raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, aferent proiectului Roşia Montană. Datorită comentariilor şi observaţiilor primite din partea publicului interesat, unele dintre activităţile concepute iniţial în CSDP pentru a intra în sfera de acoperire a Fundaţiei (activităţi legate de afaceri: centru de consiliere în afaceri, micro-bancă pentru finanţări, precum si activităţi sociale: centre educaţionale şi de formare profesională), s-au dezvoltat în mod independent, prin intermediul parteneriatelor, cu participarea comunităţii şi cu implicarea societăţii civile.

Posibilitatea de a utiliza în cele din urmă Fundaţia ca pe un instrument independent pentru gestionarea problemelor cu conotaţii sociale pe termen lung depinde în mod direct de dorinţa autorităţilor şi de cea a comunităţii.

Mai mult, Fundaţia poate să prindă formă în cadrul Parteneriatului pentru patrimoniul cultural al Roşiei Montane pentru a gestiona problemele legate de conservarea patrimoniului cultural, forma sa urmând să fie stabilită în urma consultării comunităţii locale. Dacă toate acestea s-ar întâmpla, unul dintre rolurile sale majore va fi dezvoltarea turismului.

PLANUL PENTRU ETAPA - POST ÎNCHIDERE

Programul de închidere a minei şi planificarea post-închidere au fost prezentate pe scurt şi vor fi elaborate mai în detaliu după ce mina va începe să funcţioneze. Aspectele sociale şi economice legate de închiderea minei fac parte din Studiul de fezabilitate actualizat întocmit de IPROMIN în 2006 (Atenuarea impactului social).

Dacă nu este atent planificată, închiderea unui proiect minier poate avea un impact negativ serios asupra statutului socio-economic al comunităţii datorită retragerii bruşte a principalei surse de finanţare, fără să existe o altă structură care să îi ia locul. Înainte de iniţierea reabilitării propriu-zise a minei, trebuie stabilite obiectivele închiderii precum şi un plan de acţiune detaliat. Scopul principal al reabilitării se referă la readucerea tuturor zonelor afectate cât mai aproape de valoarea lor economică optimă, adecvată pentru folosinţă publică. Acest proces se va realiza în colaborare cu autorităţile publice şi cu comunitatea locală.

Aspectele socio-economice legate de închiderea minei vor avea în vedere forţa de muncă şi comunitatea. În încercarea de a reduce impactul proiectului, compania va lucra în cooperare cu aceste grupuri şi cu autorităţile pentru a stabili strategii de susţinere pe termen lung. Se va stabili si un plan de dezvoltare pentru regiune luând în considerare continuarea serviciilor vitale cum ar fi îngrijire medicală, şcoli, etc. şi formarea unor sectoare independente de activitate. Pentru atingerea acestui obiectiv este important să ne asigurăm că toate beneficiile acestui proiect, inclusiv veniturile şi experienţa obţinută, sunt folosite pentru dezvoltarea regiunii astfel încât să se asigure supravieţuirea acesteia după închiderea minei.

Gestionat corect, aportul investiţional din această zonă, calculat pe o perioadă de 20 de ani, ar trebui să stimuleze alte tipuri de dezvoltare. RMGC s-a angajat să promoveze oportunităţi de dezvoltare pe termen lung, ca parte a programului de dezvoltare durabilă.

La închiderea minei, compania va face tot posibilul pentru a ajuta forţa de muncă existentă să găsească alte locuri de muncă. Ar putea fi vorba de locuri de muncă în alte proiecte miniere, date fiind abilităţile şi experienţa acumulate de aceşti oameni. În mod alternativ, RMGC va asigură posibilitatea de reconversie profesională şi va sprijini crearea unor activităţi economice alternative. În garanţia financiară va fi inclus şi un provizion pentru finanţarea acestui angajament.



24

TURISMUL SI PATRIMONIUL CULTURAL – RESURSE ALE DEZVOLTARII DURABILE

Strategie De Dezvoltare Responsabilă A Obiectivelor Turistice Obiective si strategii

Angajamentul declarat de RMGC faţă de dezvoltarea durabilă (Politica de Dezvoltare Durabilă a RMGC) cuprinde şi facilitarea unui cadru de schimbare, de la dependenţa de minerit ca unică sursă de venit în comunitatea gazdă, la o economie prosperă după închiderea exploatării miniere, care să ducă la îmbunătăţirea în timp a capitalului social.

Obiectivul de dezvoltare durabilă al RMGC este acela de a crea un context şi oportunităţi pentru o comunitate durabilă, de succes, după încetarea exploatării miniere - dar succesul va depinde în totalitate de abilitatea, voinţa şi eficacitatea comunităţilor locale (şi ale întreprinzătorilor locali) ca şi de agenţiile administraţiei judeţene şi centrale care să se angajeze mai întâi în discutarea strategiei şi apoi să acţioneze pentru ca ideile să prindă viaţă.

Lucrând în parteneriat cu comunitatea, compania intenţionează să asigure extinderea beneficiilor reprezentate de proiectul minier cu mult după încetarea existenţei acestuia. RMGC a elaborat politici şi implementează strategii care să contribuie la o dezvoltare durabilă. Acestea pot fi clasificate în trei sfere de activitate respectiv: Politici şi strategii sociale -programe de instruire pentru locuitori în sensul modernizării tehnicilor folosite, sau deprinderea de tehnici noi,. Politici şi strategii de mediu - degradarea mediului din regiune determinată de activităţile miniere trecute va fi îndreptată în cadrul programului de management al mediului. Toate riscurile de mediu viitoare legate de minerit vor fi abordate prin aplicarea celor mai bune Tehnici Disponibile ale Uniunii Europene (BAT). Politici şi strategii economice: - Turismul

Proiectul de exploatare minieră va avea fără îndoială numeroase impacturi potenţiale plecând de la oportunităţi de angajare la achiziţionarea de bunuri şi servicii, stimularea altor afaceri precum şi plata impozitelor.

Turismul s-ar putea dezvolta prin utilizarea lucrărilor miniere ca punct de atracţie pentru vizitatori şi cu sprijinul financiar al RMGC pentru implementarea numeroaselor lucrări de sprijinire a turismului.

Raportul Institutului Naţional de Cercetare si Dezvoltare in Turism (INCDT) prezintă un model de investiţie pentru 16,7 milioane de Euro ($21,1 milioane), pentru a include noi hoteluri, pensiuni, instalaţii pentru schi, drumuri noi precum şi un muzeu la Roşia Montană, toate acestea fiind necesare pentru a încuraja turismul în zonă. Modelul nu include costurile necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă (apă curentă, canalizare, deşeuri menajere, electricitate, etc).

Ca parte a rolului său în minimizarea impacturilor, de ex. asupra mediului, social, arheologic şi punerea în valoare a numeroaselor bunuri de patrimoniu de la Roşia Montană şi prin angajamentul asumat de a dezvolta capacitatea asigurării mijloacelor de trai după închiderea minei ca parte a aspectelor sociale ale „Planului social de închidere a minei”, RMGC va fi în măsură să implementeze lucrări cu efecte benefice asupra dezvoltării viitoare a turismului. Cu toate acestea, pentru RMGC este clar că dezvoltarea turistică viitoare nu este responsabilitatea RMGC şi astfel propunerile formulate în prezentul document au menirea de a fi utile în contextul unui dialog între companie şi comunităţile locale şi administraţie (la nivel de judeţ şi naţional) în vederea examinării dezvoltării turismului pentru a sprijini dezvoltarea durabilă. Succesul va depinde de deciziile luate şi de acţiunile implementate de către autorităţi, şi organizaţii „partenere”. Se recunoaşte faptul că dezvoltarea turismului se poate îmbunătăţi considerabil dacă toţi factorii interesaţi îşi pun laolaltă cunoştinţele, resursele şi angajamentul. Este important faptul că se ajunge la concluzia că proiectul minier nu exclude dezvoltarea altor industrii, precum turismul. Dimpotrivă, proiectul minier ar face să dispară unele bariere semnificative existente în prezent în ceea ce priveşte crearea de alte industrii, precum poluarea, dificultatea accesului, lipsa cazării formale şi alte probleme apărute ca urmare a lipsei de investiţii interne.



25

LUCRARI SI COSTURI PROPUSE A FI SUPORTATE DE RMGC IN CAZUL REALIZARII PROIECTULUI MINIER

(Sursa: Raportul la Studiul Evaluării Impactului asupra Mediului Partea III: Plan de Management al Monumentelor Istorice şi a Zonei Protejate din Roşia Montană) Lucrări şi Costuri Propuse.

Atracţii specifice (programe) legate de patrimoniulcultural – lucrări de restaurare şi conservare

Cost totale 2007 – 2022 US $

Restaurare monument funerar la Tău Găuri 170000

Întreţinere monument funerar la Tău Găuri 30000

Lucrări de restaurare / conservare / consolidare la Monumentele istorice din Zona protejată 1250000

Lucrări de întreţinere la Monumentele istorice din Zonaprotejată 140000

Lucrări de restaurare / conservare / consolidare laMonumentele istorice din afara Zonei protejate 250000

Lucrări de întreţinere la Monumentele istorice din afaraZonei protejate 35000

Lucrări de întreţinere în zona protejată 1710000

Lucrări de reabilitare la Câmpeni 16000

Întreţinere şi conservare primară a roţii de apă de laPăru Carpeni 12000

Lucrări de cercetare şi conservare primară a roţii deapă de la Păru Carpeni 300000

Redeschidere şi acces pentru public la CătălinaMonuleşti 1200000

Întreţinere la Cătălina Monuleşti 97500

Facsimile - structuri miniere 8000000

Întreţinerea facsimilelor 75000

Nou Muzeu minier 2250000

Întreţinerea noului Muzeu minier 240000

PR şi diseminare 0

Publicarea seriei Alburnus Maior 970000



26

Lansări de carte 96000

Retipărirea seriei Alburnus Maior 150000

Sponsorizare 48000

Vizite de teren la Roşia Montană 72000

Alte activităţi PR legate de patrimoniu 72000

Traduceri 60000

Pagină de Internet – patrimoniul cultural din RoşiaMontană 32000

Implementarea bugetului operaţional

Costul forţei de muncă 4435000

Transport intern 384000

Alte costuri administrative 168000

Instruire pentru implementarea Protocolului privinddescoperirile întâmplătoare 52000

Conferinţe, congrese 500000

Furnituri 990000

TOTAL GENERAL ESTIMAT PENTRU LUCRĂRI DEPATRIMONIU $23,727,500 US

V. CULTE

- Biserica ortodoxă – cu hramul Adormirea Maicii Domnului, amplasată în cartierul Orlea nr.175, este construită în anul 1781, fiind ctitoria lui Mihail Gritta, personalitate locală importantă; este o biserică - sală cu absidă poligonală şi turn clopotniţă construit în decroş, cu nava boltită semicilindric şi tribună pe latura de vest, sprijinită pe stâlpi canelaţi, de lemn. Uşile împărăteşti, datate 1780, sunt cel mai important element mobiliar.

- Biserica catolică a fost construită la 1866, prima biserică catolică databilă în sec. XVIII arzând în timpul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan. Biserica este amplasată pe dealul ce domină piaţa centrală şi formează un grup unitar cu biserica unitariană şi cea reformată. Printre valorile mobiliare deţinute de această biserică, este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, databilă sec. XVIII şi considerată a fi un dar al împărătesei Maria Tereza. Biserica este înconjurată de cimitir, care păstrează însemne şi construcţii funerare datate la mijlocul sec. XIX, aparţinând unor familii importante din Roşia Montană, de confesiuni şi etnii diferite, reflectând situaţia istorică specială a unei localităţi aculturate.

- Biserica greco-catolică – Pogorârea Sfântului Duh, fostă biserică ortodoxă, amplasată în cartierul Orlea nr. 135, în zona de sud a satului



27

Roşia Montană; construită la 1741 ca biserică ortodoxă, este trecută în proprietatea parohiei greco-catolice la 1772, pentru ca în 1948 să revină parohiei ortodoxe; numele ei este legat de personalitatea protopopului greco-catolic Simeon Balint, tribun în oastea lui Avram Iancu şi prefect în timpul Revoluţiei de la 1848. Biserica de plan dreptunghiular (biserică sală), cu absida altarului decroşată şi turn clopotniţă pe vest, este decorată cu stucatură de factură barocă, cu capiteluri compozite şi scoică deasupra intrării. Dintre elementele mobiliare importante semnalăm: praporul brodat cu fir de argint reprezentând ,, Plângerea lui Iisus “, datat 1800, icoane pe lemn datate 1817, semnate S. Silaghi, uşile împărăteşti databile 1750, împodobite cu stucaturi aurite. Cimitirul a aparţinut atât ortodocşilor cât şi greco-catolicilor.

- Biserica reformată - amplasată în apropierea centrului format de Roşia Piaţă, databilă după 1800; are planul dreptunghiular, cu absidă poligonală; turnul clopotniţă cu pinion are acoperişul piramidal.

- Biserica unitariană – construită în anul 1796, este amplasată în apropierea bisericilor romano-catolică şi reformată; nava dreptunghiulară cu absida altarului semicirculară este dominată de turnul clopotniţă pătrat adosat faţadei principale.

În Corna se mai gasesc două biserici una ortodoxa si una greco –catolica

In principal în Corna au fost construite două case de rugăciune aparţinând cultului Baptist, in momentul e fata una dintre ele este parasita.

Biserica ortodoxa din Vartop Biserica ortodoxa din Carpinis

VI. POTENTIAL TURISTIC SI

CULTURAL AL ZONEI Muzeul mineritului care cuprinde instalatii tehnice populare si industriale vechi de

exploatare a minereurilor aurifere. Colectia cuprinde steampuri de macinat, o importanta colectie de minereuri si vestigii romane si feudale din piatra.

Personalitati cu care ne mandrim ( Ioan Oarga) Closca tovaras apropiat de lupta al lui Horea si Crisan se trage din frumosul sat Carpinis apartinator comunei Rosia Montana. Simion Balint prefectul legiunii Ariesului in 1848 prieten si colaborator de nadejde al lui Avram Iancu. In cimitirul Bisericii Greco - Catolice de la Rosia Montana, se afla mormantul acestui mare luptator si erou national cu inscriptia ”Simion Balint 1818 - 1880”. George Gritta - tribun al lui Avram Iancu. Din localitatea noastra s-au ridicat numerosi oameni de cultura ai poporului nostru, intre care amintim pe Enea Hodos - istoric, Alexandru Hodos - eminent poet, Nerva Hodos - eminent filolog. Sotia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia, nascuta Faliciu, dintr-o familie de patrioti, luptatori in Revolutia de la 1848 - 1849, a fost o frumoasa moata din Rosia Montana. Ea l-a inspirat si l-a incurajat pe marele titan, dupa cum el insusi marturiseste, in realizarea grandioasei sale opere. Frumosul sau caracter este intruchipat de personajele feminine din „Domnita Ruxandra” si „Razvan si Vidra”. Pe casa familiei Faliciu se afla o placa comemorativa dedicata Iuliei. Pe bolta instelata a literaturii romanesti rasare la 1866 inca o stea, poeta Maria Botis Ciobanu. Creatiile sale i-au fost inspirate din viata si truda minerilor rosieni din randul carora a rasarit. Fiind nepoata a tribunului George Gritta. Si-a adunat creatiile in cateva volume” Poezii”, „Scrisori catre eleve”,



28

„Povestiri”, „ Tara Motilor- legende si credinte”, „ Craiasa codrului”. Pentru copiii saraci a infintat o colonie la Savarsin si o casa pentru copii vagabonzi si saraci la Arad, unde s-a casatorit cu eruditul intelectual dr. Teodor Botis, directorul ”Preparendiei” din Arad. Prin grandioasa ei opera de culegere si valorificare a folclorului Tarii Motilor aceasta fiica a comunei, ne apartine ca un dar de mare pret.. La Carpinis a trait intre anii 1856 - 1907 scriitorul, folcloristul si dascalul Grigore Sima lui Ioan. Colaboratoral „Convorbirilor literare”, intre anii 1883 - 1890 a desfasurat activitate publicistica, indeplinind pe aceste meleaguri de istorie si legenda, misiunea unui apostol al iubirii de neam si de tara, infintand la Carpinis in anul 1886 gazeta „Foisoara”. Printre poetii locali putem aminti si pe poeta Ana Soit si Ioan Ciura. Obiective turistice Peisajul de o rara frumusete, meleagurile minunate care iti incanta privirea si iti hranesc sufletul. Rezervatiile naturale Piatra Corbului-versanti abrupti cu o expozitie sudica a Dealului Carnic si Piatra Despicata – bloc de andezit .

Sapte lacuri miniere:Taul Mare, Tarina, Brazi, Anghel, Corna, Tapului, Gauri. Cei dornici sa cunoasca un document unic de tehnica minira si de continuitate romaneasca pe aceste meleaguri, pot vizita galeria romana, sapata cu dalta in stanca, la Muzeul mineritului, cat si muzeul care cuprinde instalatii tehnice populare si industriale vechi de exploatare a minereurilor aurifere. Colectia cuprinde steampuri de macinat, o importanta colectie de minereuri si vestigii romane si feudale din piatra. La Rosia Montana se poate vizita bustul si casa memoriala al lui Closca in

satul Carpinis. In fata bisericii unite se afla mormantul lui Simion Balint, iar in apropiere casa memoriala edificata de vrednicul prefect al lui Avram Iancu. Monumentul Eroilor 1914-1918, Monumente de Arhitectura Populara-Case Secolele XVIII-lea si XIX-lea, Situri arheologice. Oportunitati oferite

Prin asezarea sa in Muntii Metaliferi, intr-o zona cu un potential natural deosebit de valoros, localitatea are sanse mari de dezvoltare in turism. Din punct de vedere turistic zona se



29

preteaza in primul rand drumetiilor, odihnei, cicloturismului, sporturilor de iarna, etc. Dezvoltarea infrastructurii rutiere ar asigura un interes sporit pentru specificul locului. Un interes cu totul aparte il reprezinta obiectivele cu caracter turistic din zona inconjuratoare cum sunt pe langa cele doua Detunate, conglomeratele de la Negrileasa aflate la 1386 m, unde se afla binecunoscuta poiana a narciselor, apoi insulele vulcanice de andezit Geamana, aflate la 1366m. Amintim printre aceste frumuseti extraordinare ale naturii si Muntii Bihorului cu Varful Gaina la 1486 m. si Pestera cu ghetar de la Scarisoara. VII. ECHIPAREA TEHNICA A COMUNEI

• Electricitate – exista retea de distributie a energiei electrice • Alimentare cu apa potabila.

Exista in prezent doua retele separate care deservesc alimentarea cu apa din sursele de apa subterana prin intermediul a 15 captari de izvoare grupate in cinci sisteme de aductiune.

• -Alimentare cu apa industriala. Apa bruta necesara zonei industriale Gura Rosiei era preluata din paraul Abrudel printr-un baraj, pentru utilizatorii de la cariera exploatarii miniere, apa bruta era preluata de la Taul Barzi.

• Apa pentru stingerea incendiilor. Rezerva intangibila pentru stingerea din exterior a incendiilor este de 108 m.c., iar timpul de refacere este de 3 ore. Reteaua de distributie este insuficienta pentru intreaga localitate, iar presiunea apei este redusa.

• Canalizare Lipsa unui sistem centralizat de canalizare.

• Canalizare menajera. Localitatea Rosia Montana nu dispune de un sistem centralizat de canalizare. Apele uzate menajere din localitate sunt evacuate in fose septice.

• Canalizare pluviala. Apele provenite din precipitatii sunt preluate de Valea Rosiei si Paraul Abrudel. In Piata din localitatea Rosia Montana s-a construit un rezervor subteran din care apele sunt conduse prin conducte in Paraul Valea Rosiei.

• Statie de epurare. Este necesara executia unei statii de tratare a apelor pentru sursele existente si captari de izvoare noi.

• Depozitarea deseurilor, modul de colectare a acestora ; Cantitatea de deseuri generate in anul 2004 pe tipuri de deseuri si origine. Deseuri menajere colectate neselctate de la populatie-200 tone. Compozitia medie a deseurilor menajere in procente %

- hartie si carton 11% - metale 5% - plastic 10% - sticla 5% - textile 5% - deseuri organice 51% - alte deseuri 13% Gestionarea deseurilor Agenti de salubritate Compartimentul de salubritate din cadrul Primariei comunei Rosia Montana, judetul Alba-colectare si transport deseuri menajere. Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor - pubele metalice – 15 bucati – capacitate totala 900 Kg



30

- euro pubele – 18- bucati – capacitate totala 7200 kg. Dotare pentru transportul deseurilor - autobasculanta tip RABA – 1 buc., cap. 16 tone Ritmul de ridicare a deseurilor - ridicarea deseurilor se face saptamanal de doua ori pe saptamana - populatia deservita este de 1510 locuitori Eliminarea deseurilor - eliminarea se face prin depozite la sol in locuri cu destinatie de depozitare deseuri, in

afara localitatii la distante corespunzatoare fata de zonele locuite si la groapa de deseuri a orasului Abrud.

Telecomunicatii

Telefonie şi televiziune - exista retea de telefonie fixa si mobila - retea de televiziune prin cablu - retea de internet

Transporturile

- Drumuri : Drumuri de interes national : DN 74A Abrud-Cimpeni, care face legatura cu drumurile nationale DN 74 si DN75.

Drumuri de interes judetean : DJ 742 Gura Cornei-Rosia Montana-Corna-Abrud, care face legatura cu resedinta de comuna Rosia Montana, centru de exploatare a minereurilor neferoase, cu drumul de exploatare care face legatura cu Cuprul Min Abrud si cu orasul Abrud L =19,00 Km. Drumuri de interes comunal : DC 146 Rosia Montana-Tarina L = 5,00 Km DC 147 Balmosesti-Garda Barbulesti L = 4,00 Km DC 148 Carpinis –Vartop- DC 147 L = 9,00 km DC 127 Corna –Bunta-Floresti L = 3,00 Km DC 117 Bucium –Muntari-Rosia Montana L = 7,00 Km Starea tehnica a drumurilor aflate pe teritoriul administrativ al comunei Rosia Montana, se prezinta astfel: DN 74A – Categoria tehnica M – drum asfaltat-stare buna DJ 742 – categoria tehnica T, iar pe timp ploios H-drum asfaltat-stare mediocra DC – sunt pietruite. VIII. ASPECTE SOCIALE DIN COMUNITATE - învăţământ: prescolar-gradinite, primar gimnazial- numar - unitati 2, numar locuri - 322 - biblioteci : biblioteca comunala, sport: teren sport, teren tenis, - teren sintetic de fotbal, manifestări culturale: Ziua Minerului, se sarbatoreste in fiecare an in prima duminica dupa data de 15 august. Serbare campeneasca cu ocazia deschiderii pasunatului comunal, se sarbatoreste anual in luna mai in cea mai apropiata duminica de sarbatoarea religiasa Sf. Imparati Constantin si Elena. Sarbatoarea fanului” FAN FEST” la sfarsitul lunii august. Sarbatori religiose Hramul Biserici Adormirea Maicii Domnului si a Bisericii Pogorarea Sfantului Duh. - sănătate: cabinet medic familie, farmacie Probleme sociale :



31

numar persoane cu handicap: 52 ; numar copii starzii ;- nu sunt camine de batrani- nu sunt - numar locuri - - starea cladirilor - Delicventa : statistici, zone cu delicventa ridicata

Sistemul de sanatate

Nr. Crt.

Denumire (spital/dispensar)

Starea (spital/dispensar)

Nr. cadre medicale existent

Nr. cadre medicale necesare

1. Dispensar Medical Rosia

Montana

buna 3

2. Dispensar Medical Carpinis

buna Deservit de doua cadre

medicale de la Dispensarul

Medical Rosia Montana

2

IX.MEDIUL SI ECOLOGIA surse de poluare: - surse de poluare a solului si a apelor care strabat teritoriul localitatii sunt haldele de steril care necesita reecologizare . măsuri de prevenire a poluării (gestionarea deseurilor): este necesara amenajarea haldelor de steril, care trebuie supuse unei actiuni de reecologizare. zone afectate: localitatea Rosia Montana Mediul inconjurator: depozitarea deseurilor, modul de colectare a acestora ; Cantitatea de deseuri generate in anul 2004 pe tipuri de deseuri si origine. Deseuri menajere colectate neselctate de la populatie-200 tone. Compozitia medie a deseurilor menajere in procente % hartie si carton 11% metale 5% plastic 10% sticla 5% textile 5% deseuri organice 51% alte deseuri 13% Gestionarea deseurilor Agenti de salubritate Compartimentul de salubritate din cadrul Primariei comunei Rosia Montana, judetul Alba-colectare si transport deseuri menajere.



32

III. PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA

MONTANA

1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA

Planificarea dezvoltarii localitatii Rosia Montana a reprezentat vointa administratiei publice locale, a cetatenilor, a factorilor de influenta din localitate care doresc o dezvoltare durabila pentru cetatenii de aici. Initiativa procesului a venit din comunitate care a solicitat sprijin Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), sprijin acordat prin compenenta „Cresterea Capacitatii Comunitatilor” din programul „Regenerare Socio Economica” finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.

Realizând împreuna strategia locala dorim sa acordam cetatenilor acestei localitati posibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a lua atitudine si de a avea un cuvânt de spus - actionând împreuna cu toate sectoarele comunitatii pentru a crea un viitor durabil.

Procesul de planificare a inceput cu infiintarea Comitetului de Initiativa (CI) prin Dispozitia Primarului localitatii Rosia Montana. Comitetul de initiativa a beneficiat de instruire din partea ANDZM prin facilitarea procesului de planificare participativa. Facilitatorul a explicat importanta elaborarii planului, pasii de urmat in vederea elaborarii participative, metode si tehnici de abordare a comunitatilor, metode de analiza a comunitatii, in vederea identificarii necesitatilor pentru stabilirea domeniilor de cuprindere a strategiei si identificarea potentialilor lideri care sa faca parte din Comitetul de Dezvoltare Socio- Economica a localitatii Campeni.

Au fost expuse metodele de consultare a comunitatii: focus-grupuri, medoda discutiei, sedinta de analiza, chestionare. Membrii CI au decis sa utilizeze metoda chestionarelor si a focus grupurilor. Procesul de consultare a comunitatii a durat 4 saptamini, dupa care a urmat sedinta de analiza a cercetarii efectuate in rindul cetatenilor, concluziile fiind cele de mai jos:



33

CONCLUZII rezultate in urma consultarii comunitatii, in vederea elaborarii Planului de

Dezvoltare Socio-Economica al localitatii Rosia Montana Comitelul de initiativa infiintat prin dispozitia Primarului localitatii Rosia Montana, a efectuat un exercitiu de analiza a comunitatilor in localitate in vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Socio-Economica a localitatii. Pentru efectuarea cercetarii s-au organizat focus-grupuri cu cetatenii si s-au aplicat chestionare la un numar de 145 gospodarii cuprinzand toate subunitatile administratice ale localitatii in vederea identificarii principalelor probleme pentru care cetatenii solicita rezolvare si pentru identificarea liderilor locali care sa-i reprezinte in Comitetul Local de Dezvoltare Socio-Economica (CDSE). De asemenea s-a cercetat si perceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul cum acestia vad implicarea in rezolvarea problemelor locale. In urma centralizarii rezultatelor s-au tras urmatoarele concluzii:

1. Din cei chestionati reiese o proportie redusa a cetatenilor care solicita sprijinul autoritatilor locale, aproximativ 45 % declara ca au apelat la autoritatile locale si ele reprezinta pe de o parte situatii personale, avize, autorizatii, ajutoare, iar ponderea cea mai mare refera la infrastructura locala in special drumuri, alimentare cu apa si iluminat public.

2. Interesul autoritatilor fata de problemele localitatii este considerat: Foarte mare 33.6 % Mare 15.2 % Suficient 32.8 % Scazut 9.6 % Insuficient 8.8 %

3. In ce priveste rezolvarea problemelor comunitatii o proportie foarte mare 86,4 % atribuie responsabilitate primarului, 63,2 % adauga si consilierii, 30,4 % includ si personalul primariei si numai 11, 2 % considera ca si cetatenii sunt responsabili de problemele comunitatii.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

RM Carpinis Curaturi

primarulconsilieriang primpreotulcetateniiinst jud

4. Din modul cum apreciaza cetatenii anumite domenii, accesul la utilitati si servicii

se observa:



34

Starea drumurilor care leaga comunitatea de exterior cit si cele interne este

evaluata ca fiind proasta si foarte proasta de catre 37% din respoindenti, analizind insa pe subunitati se remarca un domeniu problema la Corna, Vartop, Curaturi, Gura Rosiei;

Transportul in comun, sau accesul la mijloacele de transport in comun este considerat deficitar de catre 50 % din respondenti.

Accesul la telefon functional de asemenea este negativ apreciat de 47 % din cei chestionati;

Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarasi un domeniu cu apreciere negativa in proportie de 48 % considera ca nu au oportunitati de petrecerea a timpului liber atit ca locatie cit si ca evenimente, cel mai negativ apreciaza acest domeniu cei din Rosia Montana (sat) 89 %;

Veniturile obtinute din agricultura – 66 % considera nesemnificativa aceasta sursa de venit;

Alte surse de venituri – 77 % apreciaza posibilitatea de a obtine alte venituri proasta si foarte proasta; Acestor domenii enumerate va trebui sa li se acorde o importanta deosebita in elaborarea Planului de Dezvoltare, ele putind fi catalogate ca domenii problema.

5. Necesitatile exprimate de cetateni in mare parte se suprapun domeniilor identificate ca deficitare. In lista urmatoare se gasesc problemele semnalate de cetateni prin intermediul chestionarelor aplicate.

Domeniul Probleme enuntate de cetatenii din Rosia Montana

drumul de acces Vartop-Carpinis asfaltarea drumului satesc(Garda Barbulesti) Drumul satului(Ignatesti) reabilitare drum Corna

modernizarea drumului Vartop- Garda Barbulesti pietruirea drumului Curaturi pietruirea drumului(Gura Minei) podul - drumul Daroaia instalarae apei potabile(Ignatesti) gestionarea apei potabile in cele mai bune conditii fara intreruperi repetate Iluminat iluminat public(Garda Barbulesti) Iluminatul schimbarea stalpilor de curent(Garda Barbulesti)

Infrastructura

schimbarea stalpilor de energie electrica indexarea pensiilor marirea pensiilor sa fie calculate corect pensiile nivelul de trai

Nivelul de trai

locuri de munca legile sa fie respectate de toti cetatenii in mod legal mentalitatea localnicilor si a autoritatilor zonale Mentalitati si atitudine sa se schimbe conceptia consilierilor locali vis-à-vis de locuitori

Dezvoltare economica o exploatare durabila



35

program de investitii pt comuna proiecte de modernizare a comunei ramanerea RMCG in Rosia sa demareze proiectul de la Rosia Montana sa ramana firma RMCG sa plece RMCG sa se deschida minele sa se redeschida minele pt ca si copiii nostri sa traiasca mai bine sa ramana zona nepoluata din punct de vedere a mediului sa ramanem in Rosia sa se schimbe planul de urbanism al comunei Rosia Montana(Tarina) modernizare comunei din mai multe puncte de vedere

Dezvoltarea spatiala a comunei

modernizarea comunei

Infrastructura

Nivelul de trai

Mentalitati si atitudine

Dezvoltare economica

Dezvoltarea spatiala acomunei

Aceasta suma a problemelor identificate pina in prezent urmeaza a fi analizata impreuna cu CDSE, urmind a fi redifinite astfel incit sa fie punctuale, importate, sa se gaseasca resurse pentru a fi rezolvate.

2. INFIINTAREA CDSE



36

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica a fost constituit pe baza propunerilor exprimate de cetateni, care au nominalizat lideri locali in care au investit increderea pentru a-i reprezenta si a transmite problemele pe care acestia le resimt si doresc a fi revolvate in vederea imbunatarii vietii si dezvoltarii durabile a localitatii Rosia Montana. Pe linga persoanele nominalizate de cetateni, membrii comitetului de initiativa au facut propuneri astfel incit sa fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Avand in vedere dorinta unor cetateni care nu au fost nominalizati, de a participa la intilnirie de lucru, lista a fost deschisa doritorilor care s-au inscris printr-o cerere adresata primariei Rosia Montana. Membrii propusi sa faca parte din CDSE au fost consultati de catre comitetul organizational, in legatura cu vointa de a face parte in mod voluntar din CDSE iar in urma consultarilor a fost stabilita componenta finala a CDSE care a fost aprobata prin Hotarirea nr.7/ 30 aprilie 2008 a Consiliului Local al comunei Rosia Montana. De asemenea a fost aprobat si regulamentul de organizare si functionare al CDSE.

Componenta finala a CDSE, fiind urmatoarea: Numele si prenumele Numele si prenumele

1. Narita Virgil 2. Dragoescu Gheorghe 3. Szekely Ileana 4. Jurca Violeta Tatiana 5. Felea Ovidiu 6. Copros Calin 7. Golgot Gheorghe 8. Pal Delia 9. Rus Valentin 10. Petaca Alexandru 11. Nuta Horea 12. Pantir Dumitru 13. Furdui Eugen 14. Marti Gheorghe 15. Boia Lucian 16. Bar Ioan

17. Risteiu Ioan 18. Burian Toma 19. Soit Ovidiu 20. Szekely Vasile 21. Cosma Stefan 22. Gligor Adrian 23. Jurca Gabriela 24. Furtuna Claudius 25. David Constantin 26. Gligor Viorel 27. Todor Marius 28. Buruiana Claudia 29. Horea Avram 30. Galdau Ioan 31. Cornea Eugen 32. Jurca Ioan



37

IV. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA

Strategia de dezvoltarea localitatii Rosia Montana este un document important

deorece reprezinta politici locale, directii de actiune care vor trebui aplicate in urmatorii ani. Dezvoltarea acestei localitati putem spune ca se afla intr-o toatala incertitudine la momentul actual. Este foarte important sa se depaseasca acest moment si sa se identifice calea de urmat incepand cu viitorul apropriat. Pentru Rosia Montana nu este o solutie in a identificata mai multe strategii “cu si fara proiect” pentru ca astfel nici una din cele doua nu se vor pune in practica. Solutia dezvoltarii trebuie sa priveasca proiectul ca o oportunitate insa sa nu se sprijine totalmente pe ea. Comunitatea trebuie sa-si planifice un drum clar de urmat in asa fel incat mult discutata investie sau alta viitoare sa nu aduca prejudicii comunitatii, iar comunitatea sa fructifice toate oportunitatile conferite de potentiala investitie.

Comitetul de Dezvoltarea Socio Economica impreuna cu facilitatorul din partea

ANDZM au intocmit planul de activitati in vederea elaborarii planului de dezvoltarea socio – economica. In prima etapa s-a trecut la instruirea CDSE in vederea elaborarii planului si diseminarii rezultatelor inspre cetateni, apoi la elaborarea planului prin metoda fundamentala de seminar care a presupus un ciclu de patru seminarii interactive.

Elaborarea planului a inceput cu seminarul pregatitor in care au fost expuse:

- necesitatea elaborarii planurilor strategice participative;

- importanta planificarii participative;

- surse de finantare existente si viitoare;

- analiza SWOT - factori implicati, factori de

decizie- analiza stakeholderi;

IV. 1. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

SWOT In urma analizarii parerilor exprimate de cetatenii localitatii Rosia Montana, au

rezultat domeniile de interes in vederea elaborarii planului de dezvoltare socio-economica si s-au evidentiat a fi urmatoarele: economia si turismul, mediu si resursele naturale, infrastructura, capitalul social si serviciile sociale.



38

Avand in vedere contradictiile care exista in localitatea Rosia Montana legate de continuarea activitatilor miniere de catre o companie privata, Rosia Montana Gold Corporation, pentru analiza SWOT s-a lucrat in grupuri, in functie de perceptia pro sau contra proiectului.

Rezultatele lucrului in grupuri se gasesc in analizele urmatoare:



39

Economie si Turism (1)

Puncte tari Oportunitati - existenta de 2000 de ani a localitatii datorita mineritului - cel mai mare zacamant auro-argintifer din Europa si unul dintre cele mai mari din lume - existenta investitiei RMGC care reprezinta o sursa directa si indirecta de venituri - existenta fortei de munca calificate in minerit - existenta monumentelor istorice, lacuri, galerii romane, monumente ale naturii, situri arheologice, biserici, piata; - agro-zootehnie ( cresterea animalelor)

- programe de reconversie profesionala; - proiecte de investitii dezvoltate: -un proiect de valorificare a depozitului auro-argintifer bazat pe mineritul responsabil si tehnologii performante; -valorificarea potentialului proiectului minier in a induce dezvoltare socio-economica in zona si comunitatea Rosia Montana, in beneficiul Rosiei Montane -folosirea potentialului de dezvoltare industriala ca motor al dezvoltarii altor ramuri, sectoare, initiative neminiere; -valorificarea notorietatii Rosiei Montane; -posibilitatii dezvoltarii proiectului urbanistic “ Piatra Alba” pentru a motiva populatia sa ramana in zona in apropierea proiectului minier – locuri de munca si standarde de viata ridicate -valorificarea prin proiecte coerente a potentialului turistic ( Zona protejata + 12 sate)

Puncte slabe Amenintari - venituri reduse ale populatiei -putere de cumparare redusa -inexistenta locurilor de munca -lipsa unor activitati economice generatoare de venituri - nevalorificarea potentialului turistic - lipsa infrastructurii pentru turism( cazare, servicii) - amplasarea localitatii la mare distanta de zonele cu potential economic ridicat - inchiderea minei -intarzierea/tergiversarea inceperii investitiei care sa aduca locuri de munca - starea proasta de conservare a monumentelor istorice si nerestaurarea zonelor cu potential turistic - calitatea slaba pentru agricultura a solului

-continuarea / prezenta poluarii istorice -incoerenta si inconsecventa proiectelor si mesajelor politice adresate Rosiei Montana -puternica finantare a unor ONG-uri nereprezentative pentru comunitate pentru a servi unor interese exterioare comunitatii care nu urmaresc cu adevarat dezvoltarea localitatii -dezinformarea existenta la nivel national si international in legatura cu comunitatea -amenintarea cea mai mare: ramanerea in situatia unei localitati fara perspectiva, fara viitor -migrarea populatiei in cautare de oportunitati -continuarea degradarii patrimoniului cultural - existenta unei opozitii nerationale, radicale referitoare la derularea



40

-absenta unei strategii de dezvoltare socio-economica -disparitia unor profesii, traditii, evenimente specifice comunitatii

de proiecte investitionale in zona



41

Economie si Turism (2) Puncte Tari Oportunitati - cea mai veche localitate din Romania atestata documentar( anul 131 d.Hr.6 februarie) - existenta celui mai bogat sit arheologic minier din perioada romana si preromana - existenta a 8 lacuri artificiale in Rosia Montana ce pot intra in circuitul turistic - existenta a doua monumente ale naturii protejate: Piatra Corbului si Piatra Despicata -existenta unui muzeu a mineritului - existenta fortei de munca calificata in domeniul mineritului -existenta mediului natural propice dezvoltarii zootehniei - existenta a 41 de case de patrimoniu in Rosia Montana - existenta a 2 biserici –monumente istorice in Rosia Montana: Biserica Greco-Catolica- sitata in afara zonei de influenta a minei si Romano-Catolica – situata in din zona protejata

- valorificarea caselor de patrimoniu existente - aprobarea proiectelor de declarare a inca 50 de case (patrimoniu) in R.S. (sat) - investitia de la Rosia Poieni - valorificarea potentialului agroturistic si zootehnic si programele de finantare in domeniu - restaurarea caselor de patrimoniu proprietate privata

Puncte Slabe Amenintari -slaba dezvoltare a infrastructurii -inchiderea exploatarii Rosia Min -declararea zonei care afecteaza proiectul ca zona monoindustriala prin PUG - compania R.M.G.C. care a concesionat zacamantul si nu a dezvoltat nimic in beneficiul comunitatii

- poluarea generata de proiect - existenta proiectului pe o durata foarte scurta (16 ani) care va lasa in urma un mediu deteriorat



42

Mediu si resurse (1) Puncte tari Oportunitati - monumentele naturale: Piatra Corbului, Piatra Despicata, lacurile naturale - zacamantul si alte resurse naturale ale solului si subsolului - peisajul natural specific Apusenilor

-un proiect de valorificare a depozitului auro-argintifer bazat pe mineritul responsabil si tehnologii performante -valorificarea potentialului proiectului minier, in beneficiul Rosiei Montane -valorificarea prin proiecte coerente a potentialului turistic ( Zona protejata + 12 sate)

Puncte slabe Amenintari -calitatea precara a mediului datorita activitatilor miniere din trecut ( apa, sol, biodiversitate) - nevalorificarea potentialului natural - lipsa educatiei de mediu/constientizarea insuficienta a problemelor de mediu

-continuarea / prezenta poluarii istorice



43

Mediu si resurse (2) Puncte Tari Oportunitati -existenta unui mediu natural foarte bogat (pasuni si paduri ) pe suprafata comunei Rosia Montana - existenta unei retele de alimentare cu apa potabila a localitatii Rosia Montana - existenta pe teritoriul comunei Rosia Montana a 8 lacuri artificiale care pot fi amenajate ca fond piscicol

- punerea in aplicare a proiectului de refacere a mediului si inchidere a minei Rosia Min

Puncte Slabe Amenintari - ramanerea in paragina a unor intinse suprafete de pasune si padure cumparate de companie - demolarea a 120 de case de pe teritoriul Rosiei Montane si sat Corna - lasarea in paragina a caselor cumparate in zona protejata

- dezvoltarea proiectului RMGC



44

Infrastructura (1)

Puncte Tari Oportunitati - Electricitate( nu exista gospodarii neelectrificate) - Acces facil la apa potabila - Ansamblul piata; - existenta drumurilor pe harta cadastrala

- programe de finantare in domeniul infrastructurilor;

Puncte slabe Amenintari - lipsa retelei de canalizare, retelei de transport, drumuri de acces din sate spre centrul comunei - retea de apa invechita (40 de ani) - transport in comun deficitar - retea de electricitate invechita – este expirat termenul de garantie

- intarziere elaborare PUZ, PUG



45

Infrastructura (2)

Puncte Tari Oportunitati - existenta drumului asfaltat spre Rosia Montana - existenta retelei de alimentare cu apa -existenta retelei de alimentare cu Energie electrica a tuturor caselor din zona afectata de proiect -existenta scolilor pe teritoriul tutor satelor din comuna Rosia Montana -existenta a 2 dispensare in Rosia Montana -existenta drumurilor comunale pietruite de legatura intre satele comunei Rosia Montana

- modernizarea infrastructurii prin programe de finantare -dezafectarea fostei mine de preparare si crearea unui parc industrial -asfaltarea tuturor drumurilor comunale prin programe de finantare nerambursabile si din fondurile primariei - modernizarea tuturor scolilor de pe teritoriul comunei Rosia Montana -modernizarea liniilor electrice existente in satele din Rosia Montana -repararea si modernizarea dispensarelor existente

Puncte Slabe Amenintari -lasarea in paragina a caminelor culturale din zona afectata de proiect -slaba dezvoltare a infrastructurii in Rosia Montana ( in ultimii ani)

- realizarea proiectului



46

Capital social (1)

Puncte Tari Oportunitati - majoritate populatiei active instruita (minerit, servicii conexe) - generatia tanara cu potential intelectual considerabil - infrastructura educationala ( prescolar – 8) relativ dezvoltata prin comparatie cu ariile rurale - evenimente locale care favorizeaza coeziunea sociala: Ziua Minerului, deschiderea Islazului

Puncte slabe Amenintari - existenta dezbinarii la nivel de comunitate -migratia tineretului - populatie imbatranita - tineret bine dotat intelectual dar, cu tendinta de a parasi localitatea in absenta unor oportunitati de dezvoltare personala de viitor - multe probleme sociale ce necesita asistenta sociala si un efort pentru bugetul pentru asistenta

-incoerenta si inconsecventa proiectelor si mesajelor politice adresate Rosiei Montana -degradarea relatiilor sociale datorita unor factori externi comunitatii care blocheaza dialogul dintre oameni -puternica finantare a unor ONG-uri nereprezentative pentru comunitate pentru a servi unor interese exterioare comunitatii care nu urmaresc cu adevarat dezvoltarea localitatii -dezinformarea existenta la nivel national si international in legatura cu comunitatea



47

Capital social (2)

Puncte Tari Oportunitati - existenta unei forte de munca calificata in multe domenii, preponderent minerit - existenta unei companii private in domeniul mineritului in apropierea comunei care poate absorbi o mare parte a fortei de munca existenta in Rosia Montana (energomineral S.A) Cupru Min

- crearea conditiilor de reintoarcere a locuitorilor plecati, in Rosia Montana - schimbarea strategiei companiei si renuntarea sau modificarea la proiectul initial

Puncte Slabe Amenintari - Relocarea unui numar foarte mare de persoane din Rosia Montana - dezbinarea comunitatii din Rosia Montana si impartirea ei in grupuri de interese -migratia unui numar mare de localnici spre alte localitati

Servicii sociale (1)

Puncte Tari Oportunitati - protectia individuala prin existenta postului de politie dotat si cu o unitate de jandarmerie montana - servicii sociale dezvoltate ( ONG, primarie) -exiatenta de facilitati sportive(teren, sala de gimnastica, internet, club) -existenta un edificiu cu destinatia casa sociala

- programe de finantare destinate domeniului social; -dezvoltarea proiectului urbanistic “ Piatra Alba” care ar asigura o parte din serviciile necesare



48

Puncte slabe Amenintari - lipsa unor unitati de recuperare a bolilor profesionale specifice mineritului - lipsa unui camin cultural, posibilitati de petrecere a timpului liber - acces limitat la asistenta medicala intr-o unitate cu dotari de ultima ora - lipsa unor posibilitati de asistenta sociala de urgenta - servicii de sanatate, spital, transport in comun, petrecere a timpului liber (cinema) inadecvate - insuficienta personalului de specialitate in educatie ceea ce a avut ca efect rezzultate slabe la examen capacitate( 10/30) -conditia proasta in care se afla dispensarul - scoli, gradinite – nemodernizate

-amenintarea cea mai mare: ramanerea in situatia unei localitati fara perspectiva, fara viitor -migrarea populatiei in cautare de oportunitati



49

Servicii sociale (2) Puncte Tari Oportunitati -existenta scolilor si a personalului calificat in fiecare sat al comunei -existenta dispensarelor (2) si a unui medic de familie

- modernizarea scolilor si caminelor culturale - dezvoltarea micilor ateliere de reparatii ( uz casnic) incaltaminte, imbracaminte

Puncte Slabe Amenintari -inexistenta serviciilor in Rosia Montana -ocuparea caminului cultural de catre companie -depopularea satului Rosia Montana si Corna - inexistenta transportului in comun

Proiectul RMGC



50

Concluziile generale ale analizei: Chiar daca exista pareri divergente in comunitate legate de investitia privata in domeniul minier, respectiv proiectul Rosia Montana Gold Corporation, toata lumea constientizeaza valorile locale: una din cele mai vechi localitati din Romania atestata documentar( anul 131 d.Hr.6 februarie), bogatul sit arheologic minier din perioada romana si preromana, lacurile artificiale, monumentele naturii Piatra Corbului si Piatra Despicata, casele de patrimoniu, bisericile monument istoric. Aceste valori nu trebuie sa se piarda si existenta lor trebuie fructificata in folosul comunitatii.

După cum se poate observa cei care sustin proiectul, au asteptari supraevaluate de la proiect considerând că acesta va rezolva în totalitate problemele comunităţii la fel ca şi în vremurile când funcţiona Exploatarea minieră care asigura aproape în totalitate serviciile necesare, iar cei care se opun proiectului coinsideră că nici o problemă nu poate fi rezolvată atâta timp cât compania privată este prezentă în localitate, atribuindu-i impact negativ şi asupra unor situaţii cu care compania nu are nici o tangenţă.

Situatia actuala controversată a localităţii cu cât va dura mai mult cu atât şansele dezvoltării durabile se îndepărtează existând chiar riscul să dispară în totalitate. Deşi unii consideră că ar trebui ignorat proiectul RMCG când vorbim de dezvoltarea localităţii Roşia Montană, se poate observa că deja a produs impact major asupra localităţii şi implicit a cetaţenilor, iar la acest moment trebuie să ţinem cont de acest lucru. Situaţia ideală ar fi aceea de a găsi soluţiile cele mai constructive pentru o dezvoltare durabilă pornind de la situaţia actuală. Având în vedere faptul că nu stă în decizia şi puterea comunităţii oprirea sau demararea proiectului minier, comunitatea ar trebui să acţioneze în aşa fel încât să atragă beneficii maxime din prezenţa companiei în localitate, să limiteze un potenţial impact negativ, să înceapă de acum o dezvoltare viabilă şi independentă la care si RMGC să se alinieze. Din păcate la ora actuală nimeni nu acţionează constructiv pentru acestă localitate, problemele ei sunt aproape uitate şi ignorate inclusiv de autorităţi până la cel mai înalt nivel, singurul subiect în atenţie este compania, şi prevalându-se de acest fapt nimeni nu se implică în rezolvarea problemelor locale aşteptând ca această companie să plece sau să înceapă investiţia.

IV.2 Planificarea dezvoltarii

prin metoda fundamentala de seminar

Procesul presupune parcurgerea a patru seminarii dupa cum urmeaza:

Seminarul viziunilor – etapa la care au fost identificate realizarile realiste pe care

le pecepe comunitatea la un moment

dat si anume la finalul perioadei

pentru care s-a elaborat planul;

Seminarul contradictiilor – etapa la

care au fost identificate obstacolele

care stau in calea realizarii viziunilor;

Seminarul directiilor strategice –

etapa la care au fost identificate



51

solutiile pentru depasirea obstacolelor enuntate la seminarul anterior, vor fi

identificate activitatile care vor fi intreprinse ;

Seminarul implementarii (planul de actiune) – concretizeza pasii care se vor

intreprinde pentru realizarea fiecarei activitati. Tot aici sunt stabilite termene de

implementare si responsabilitati. S-a elaborat planul de activitati pe termen lung

2008 – 2013, din care apoi a fost extras planul pentru primul an 2008.

Rezultatele fiecarui seminar au fost diseminate in comunitati si s-a trecut la pasul

urmator dupa ce membrii comunitatii au fost de acord cu cele stabilite.

IV.2.1. SEMINARUL VIZIUNILOR

Obiectivul seminarului : Identificarea realizarilor localităţii Roşia Montană in perioada 2008-2013;

In cadrul acestui seminar am

incercat sa realizam tabloul viitor al

comunei Roşia Montană asa cum cetatenii

şi l-ar imagina şi îl doresc, cu mentiunea de

a incerca realizarea unui tablou realist,

tinand cont de ceea ce vom putea infaptui.

In urma sustinerii seminarului, s-a

conturat un tablou al dezvoltarii care

descrie o localitate cu potenşial turistic

valorificat şi un mediu economic dezvoltat şi diversificat, cu infrastructuri şi utilităţi

corespunzătoare în toate satele, servicii sociale de bună calitate.

Principalele viziuni conturate:

Infrastructuri de acces si utilitati moderne in toate satele Functia turistica a localitatii valorificata si dezvoltata Ansamblu “Piată” valorificat ca element de referinta local si zonal Sector economic eficient si diversificat Patrimoniu cultural si spiritual pastrat



52

Dotari de baza asigurate pentru activitati sociale si recreative Servicii sociale asigurate pentru toti locuitorii Centru nou Piatra Alba functional

Infrastructuri de accessi utilitati moderne in

toate satele

Functia turistica a localitatii

valorificata si dezvoltata

Ansamblu Piata valorificat ca element de referinta local si zonal

Sector economic eficient si diversificat

Retele apa potabila si canalizare reabilitate in Rosia

Pensiuni turistice/ reastaurante infiintate

Ansamblu piata renovat

Centru colectare/ procesare lapte infiintat

Dumuri comunale reabilitate

Zona de agrement Taul Brazilor amenajata si functionala

Zona protejata si casele monument restaurate

Microferme moderne infiintate

DJ Corna – Rosia modernizat

Taul Brazi amenajat pentru

turism

Muzeul mineritului infiintat

Supermarket infiintat

Linie electrica reabilitata - Vartop

Taurile amenajate pentru pescuit si agreement

Amenajat muzeu minerit in zona Piata

Proiectul minier in derulare (1200 locuri de munca si in sectoarele conexe)

Drum Vartop reabilitat

Galerii miniere amenajate in scop turistic

Restaurant infiintat in centrul istoric

Realizarea centrului de colectare si prelucrare a laptelui Carpinis

Infrastructura functionala pentru toate satele

Birou de informatii pentru turisti infiintat la Gura Rosiei

Restaurant construit in Piata

Fabrica de textile Carpinis infiintata

Drum nou Balmosesti Pensiuni construite

Infrastructura proiectului minier finalizata

Infrastructura da acces canalizare, retea apa-potabila eficiente

Retea de drumuri pentru a lega toate satele de centrul nou al comunei (Piatra Alba)

Drum asfaltat Carpinis-Vartop-Garda



53

Drum pietruit Garda-Barbulesti-Centru-Piata Rosia

Iluminatul public este extins in toate satele

Realizat pod la Daroaia

Indiguit curs de apa Daroaia

Extinsa si inlocuita partial reteaua de alimentare cu apa

Sistem de canalizare Gura Rosiei-Carpinis Realizat

Patrimoniu cultural si spiritual pastrat

Dotari de baza asigurate pentru activitati sociale si recreative

Servicii sociale asigurate pentru

toti locuitorii

Locuri de munca

durabile si suficiente

Centru nou Piatra Alba functional

Biserica ortodoxa noua la Rosia

Sala multifunctionala construita la Carpinis

Sistemul de colectare a deseurilor implementat

Locuri de munca suficiente pentru toate familiile

Centru administrativ Piatra Alba Construit

Lacasele de cult renovate

Casa de cultura construita in Carpinis

Transport in comun asigurat pentru toate satele

Locuri de munca pentru minim un membru de familie

Centru nou Piatra Alba construit

Parcuri si terenuri de joaca amenajate in fiecare sat

Cabinet medical Carpinis modernizat

Piatra Alba in realizata

Cabinet medical Vartop amenajat

Centru asistenta sociala de urgenta Piatra Alba infiintat

Punct farmaceutic Carpinis infiintat



54

IV.2.2. SEMINARUL CONTRADICTIILOR Obiectivul seminarului : Identificarea obstacolelor care ar putea impiedica realizarea viziunilor exprimate.

In aceeasi maniera ca si la seminarul viziunilor, participantii au formulat idei care

sa exprime obstacole, piedici care ar putea sta in calea realizarii viziunilor. Au fost

identificate urmatoarele obstacolele:

Reglementari urbanistice neelaborate Principalul obstacol în calea dezvoltării este anularea hotărârii consiliului local Roşia Montană care aproba planul urbanistic general, prin urmare în acest moment nu există nici o regelemtare urbanistică în vigoare, ceea ce nu permite eliberarea nici unei autorizaţii de construire sau a vreunei avizări pentru nici o investiţie pe teritoriul comunei Roşia Montană. Acesta este un obstacol major care dacă nu este depăsit nu pot fi puse în practică aproape nici una din direcţiile de dezvoltare.

Capacitate locala scazuta in atragere de resurse Localitatea este deficitară la capitolul surse atrase întrucât nu a existat o orientare în acest sens şi nu s-a dezvoltat capacitate în atragerea şi gestionarea de surse de finanţare, pe de o parte şi datorită incertitudinii privind evoluţia viitoare a localităţii iar pe de altă parte şi datorită faptului că autoritatea locală s-a limitat la resursele provenite din taxele şi impozitele platite de companie care au făcut ca problemele bugetare să fie mai mici decât a altor localităţi similare în care s-au închis mine.

Infrastructura deficitara de acces si utilitati Infrastructurile comunei în special de acces şi utilităţi nu au mai fost reabilitate de foarte mult timp. Din nou motivaţia este bazată pe incertitudinea proiectului, care dacă se va realiza ar putea asigura o parte din utilităţi iar altele nu ar mai fi necesare. Oricum aceasta nu este o situaţie general valabilă pentru toată localitatea, majoritatea satelor nefiind afestate de proiect, iar compania va asigura probabil infrastructurile care sunt implicit necesare proiectului şi infrstructura noului cartier Piatra Alba.

Incertitudinea proiectului minier RMGC Această situaţie afectează toate domeniile vieţii şi dezvoltarii. Totuşi trebuie să se coştientizeze că obstacolul major este incertitudinea şi nu compania, incertitudine de care sunt mai mulţi factori vinovaţi.

Mediu economic nedezvoltat Nu putem vorbi de existenţa unui mediu de afaceri la Roşia Montană. Afacerile care există sunt mici, bazate în general pe comerţ care nu pot susţine o dezvoltare armonioasă şi durabilă.

Valorificarea insuficienta a resurselor si potentialului local



55

Pe lângă importantele resursele minerale de aici, există un potenţial turistic important nevalorificat, însă acesta nu va putea fi exploatat încât să atragă turişti până nu vom avea o echipare adecvată a teritoriului, infrastructură, utilităţi, amenajări peisagistice care să făcă localitatea atractivă în prima etapă pentru investitorii în turism.

Coeziune scazuta a comunitatii Relaţiile interumane şi coeziunea comunităţii s-au deteriorat ca urmare a percepţiilor grupurilor faţă de investiţia RMGC şi ca urmare a procesului de strămutare necesar realizării investiţiei. Anumiţi localnici se află în zona de impact a proiectului minier dar nu vor să plece din zonă, altii au proprietăţi în afara zonei de impact însă ar dori să-şi vândă proprietăţile iar compania nu este interesată în a le achiziţiona şi astfel au devenit oponenţi ai proiectului. Cei care susţin proiectul sunt majoritari şi speră că realizarea proiectului le-ar aduce o viaţa mai bună, locuri de muncă şi un trai confortabil. Opozanţii îsi justifică poziţia şi din punct de vedere a evoluţiei în timp a proiectului pe care îl consideră poluant, cu impact negativ major asupra mediului şi asupra patrimoniului cultural şi natural al localităţii. Compania RMGC sustine că va derula un minerit responsabil, cu respectarea normelor şi standardelor de mediu impuse de România şi Uniunea Europeană şi că va contribui la păstrarea şi promovarea patrimoniului local, argumentând cu investiuţiile făcute în descărcarea arheologică şi prin începerea restaurării primei case de patrimoniu.

Reglementari urbanistice neelaborate

Capacitate locala scazuta in atragere de

resurse

Infrastructura deficitara de acces si utilitati

Incertitudinea proiectului minier RMGC

Plan de urbanism neaprobat

Bugete locale insuficinte pentru dezvoltare

Infrastructura precara

Neimplementarea proiectului minier RMGC

Reglementari urbanistice specifice neelaborate

Capacitate institutionala scazuta Acces deficitar in

unele sate Blocarea proiectului minier

PUG, PUZ neaprobat Experienta scazuta in atragere de resurse

Retea de alimentare cu apa

invechita

Fluctuatia foarte mare in implementarea proiectului RMGC

Proiecte insuficiente pentru dezvoltare locala

Necesitatea obtinerii acordului proprietarilor de terenuri

Incertitudinea implementarii proiectului minier

Tergiversarea raspunderii si

deciziilor



56

Mediu economic nedezvoltat

Valorificarea insuficienta a resurselor si potentialului local

Coeziune scazuta a comunitatii

Zona monoindustriala Activitati alternative nedezvoltate Perceptii diferite asupra

problemelor comunitatii

Dezvoltare economica precara

Oponenta producatorilor fata de asocieri

Grupuri sabotoare pentru dezvoltarea economica si sociala a comunitatii

Reticenta investitorilor datorita incertitudinii

localitatii

Efective scazute de animale

Interese divergente in comunitate

Echiparea deficitara a localitatii nu este

favorabila investitiilor profitabile

Potential turistic si istoric nevalorificat

Populatie imbatranita si migratia tinerilor

Stramutarea si migrarea familiior in afara localitatii



57

IV.2.3. SEMINARUL DIRECTIILOR STRATEGICE

Obiectivul seminarului :

Identificarea actiunilor pe care comunitatea le va intreprinde in vederea solutionarii problemelor, depasirii obstacolelor si atingerii viziunilor in perioada 2008-2013; Au fost analizate problemele identificate si au fost emise solutii ca si actiuni de intreprins care sa duca la depasirea obstacolelor in vederea atingerii viziunilor. Actiunile formulate sunt actiuni pe care localitatea le poate intreprinde, intrucat planul de actiune pe care il vom elabora este unul al localitatii si pe care factorii locali responsabili vor trebui sa-l implementeze. Actiunile asemanatoare au fost grupate astfel incat sa atingem obiective specifice, apoi obiectivele asemanatoare au fost reunite in directii strategice, care vor fi politici locale de implementat in perioada 2008 – 2013.

Au fost identificate 6 directii prioritare, dupa cum urmeza: DS1: VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA

MONTANA DS2: DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA

CALITATII SERVICIILOR DS3: FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL DS4: INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI

COMUNE DS5:CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA

DEZVOLTARII DS6:ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE

SPECIFICE



58

Direcţia strategică

1

VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII

ROSIA MONTANA

Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare

Mediatizare potential resurse naturale Mediatizare obiective turistice Mediatizare patrimoniu istoric si cultural

Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural

Conservare sit arheologic Muzeul mineritului Restaurare case de patrimoniu si alte

cladiri monument Amenajare obiective cu potential turistic

Amenajare zona lacuri Conservare si valorificare turistica a celor 2

monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra Despicata

Direcţia

strategică

2

DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATII

SERVICIILOR Reabilitare infrastructuri de acces

Modernizarea drumurilor comunale Amenajare cai de acces in vederea

valorificarii resurselor naturale Reabilitarea drumurilor de acces spre

zonele cu potential turistic

Reabilitare si extindere retea apa -canal

Reabilitare retea apa Realizare reatea canalizare

Reabilitare/ construire cladiri edilitare

Reabilitare cladiri de interes public Completarea necesarului dotarilor edilitare


3

FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL

Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii

Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan local



59

Dezvoltare spirit antreprenorial local

Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala

Organizare de instruiri si seminarii adresate intreprinzatorilor

Incurajare si sustinere mestesugari locali Mediatizarea progamelor de finantare

adresate IMM-urilor; Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat

Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)

Realizare parteneriate Implementare proiecte


4

INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA

SPRE ACTIUNI COMUNE Asigurarea transparentei actului decizional

Comunicare eficienta cu cetatenii Imbunatatirea comunicarii externe

Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate

Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica

Realizare calendar cu intilniri cetatenesti periodice

Organizare de adunari pentru informarea cetatenilor

Mediatizare exemple de buna practica din alte comunitati

Informare/ mobilizare cu scopul cresterii spiritului asociativ si participarii comune

Intilniri pe comunitati cu cetatenii si realizare plan de actiuni spre solutionarea problemelor

Direcţia

strategică

5

CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA

DEZVOLTARII Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe

Amenajare si dotare birou gestionare programe

Recrutare specialist proiecte/ programe Formare personal existent Formare echipa si atragere resurse umane

specializate Planificare si atragere resurse Alcatuire si actualizare baza de date cu



60

financiare obiectivele comunei, profil comunitar Alcatuire si actualizare portal surse de

finantare Intocmire/ actualizare studii de fezabilitate

pentru obiectivele ce necesita reabilitare/ renovare

Participare la realizarea planului de investitii Intocmire cereri de finantare Implementare proiecte

Direcţia

strategică

6

ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE

SPECIFICE Creare cadru urbanistic general Revizuire plan urbanistic general

Revizuire PUZ, PUD



61

IV.2.4 PLANUL DE ACTIUNE

PLANUL DE ACTIUNE 2008 -2013

Strategia constituie tabloul general al problemelor si aspiratiilor comunitatii,a prioritatilor acesteia, un tablou neutru in raport cu promisiunile si orientarile politice, dar care trebuie sa constituie sursa principala a programelor politice supuse electoratului, intrucat este intocmit de comunitate. Strategia constituie carta de dezvoltare locala careia i se subscriu propunerile politice .

Acest document va asigura implicarea generala a actorilor locali, a cetatenilor in

elaborarea si implementarera planurilor de dezvoltare a localitatii Roşia Montană pe termen mediu si lung si a proiectelor pe termen mediu si scurt care deriva din aceste planuri.

Experientele castigate in planificarea multianuala arată că este necesara o strategie care sa orienteze eforturile actorilor locali (publici, private, comunitatea in sine), resursele acestora catre un program prioritizat de interventie pe termen scurt si mediu, pe baza unei viziuni si obiective de dezvoltare pe termen lung.



62

Dezvoltarea locala se va baza pe aceste documente principale:

Strategia de dezvoltare

Planul multianual de investitii publice

Pe langa acestea, strategia va orienta programele sectoriale, ale institutiilor si

organizatiilor locale, va furniza informatiile necesare sectorului privat si va implica pe reprezentantii acestuia in planificarea dezvoltarii economice locale, va sigura fundamentarea solicitarilor de finatare pentru proiectele prioritare. Planul de acţiuni care urmează a fost realizat de către membrii CDSE împreună cu specialiştii din cadrul Primăriei Roşia Montană.



63

1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA

1.Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare

1.1 Mediatizare potential resurse naturale Costuri (RON) Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de

implementare Resurse locale

Resurse atrase

Total Responsabili

Inventarierea potentialului resurse naturale: Promovare potential resurse naturale

- flyere - postare web - afisare

Decembrie 2008 Martie 2009

- 2000

- -

- 2000

Agent dezvoltare locala Aparat primarie

1.2 Mediatizare obiective turistice

Costuri (RON) Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de implementare Resurse

locale Resurse atrase

Total Responsabili

1.2.1 Promovare potential prin: - postare web - operatori specializati - publicitate prin album foto 1.2.2 Punct de informare turistica Gura Rosiei/Primarie/Piata 1.2.3 Marcare obiective turistice 1.2.4 Intocmire ghid turistic

Decembrie 2008 Iunie 2009 Mai 2009 Mai 2009

20.000 100.000 50.000 10.000

- -

20.000 100.000 50.000 10.000

Aparat primarie Primar, CL

1.3Mediatizare patrimoniu istoric si cultural



64



Total Responsabili

1.3.1 Inventariere patrimoniu istoric si cultural 1.3.2 Promovare potential prin: - postare web - publicare de materiale (publicitate album, foto sitte si panouri publicitare) 1.3.3 Integrare, corelare cu materiale de promovare turism la nivel judetean 1.3.4 Promovarea prin participare/asociere la evenimente: - workshop turism/targuri de turism - evenimente locale, regionale: festival, evenimente culturale, concerte - sarbatori locale traditionale: de peste an si din ciclul vietii

30.09.2008 decembrie 2008 Iunie 2009 permanent

- 60.000 -

- - -

- 60.000 -

Consilier referent Aparat primarie/viceprimar Aparat primarie Parteneriate public-privat

2.Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural 2.1 Conservare sit arheologic



Total Responsabili

2.1.1 Realizare proiect 2.1.2 Identificare surse de finantare 2.1.3 Cerere accesare surse de finantare 2.1.4 Implementare proiect 2.1.5 Parteneriat public-privat

30.08.2008 30.10.2008 31.01.2009 31.12.2009 iunie 2009

- - - - 75.mil

0.6 mil - - - 75 mil.

0.6 mil 150 mil.

Agent de dezvoltare Partener

2.2 Muzeul mineritului



65



Total Responsabili

2.2.1 Preluarea Muzeului mineritului de la filiala Rosia Min- demararea procedurii

31.12.2009 - - - Consiliul local, Primar

2.3 Restaurare case de patrimoniu si alte cladiri monument



Total Responsabili

2.3.1 Monitorizare proprietari ai caselor monument istoric in ce priveste intretinerea

2.3.2 Identificare surse de finantare pentru case monument istoric:

- fosta Primarie - cladire cinematograf

2.3.3 Restaurare patrimoniu

30.12.2011 2013

6 mil

60 mil

66 mil

Agent de dezvoltare

3. Amenajare obiective cu potential turistic 3.1 Amenajare zona lacuri Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de Costuri (RON) Responsabili



66


Resurse atrase

Total

3.1.1 Promovarea lacurilor ca resurse ce pot fi valorificate:

-postare web, afisare 3.1.2 Procesare oferte de asociere/ concesionare 3.1.3 Organizare de licitatii transparente si acordare concesiune 3.1.4 Realizare proiect 3.1.5 Identificare surse de finantare 3.1.6 Cerere accesare surse 3.1.7 Implementare proiect 3.1.8 Monitorizare proiecte

Septembrie 2008 Decembrie 2008 Martie 2009 30.07.2010 30.09.2010 01.10.2010 30.07.2011 permanent

2000 40.000

2000 40.000

Agent dezvoltare economica Primar/CL Aparat primarie Agent de dezvoltare

3.2 Conservare si valorificare turistica a celor 2 monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra Despicata



Total Responsabili

3.2.1 Marcare drum acces, amplasare indicatoare

01.09.2008 15000 - 15000 Viceprimar

2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATII

SERVICIILOR 1 Reabilitare infrastructuri de acces 1.1 Modernizarea drumurilor comunale



67



Total Responsabili

1.1.1 Reabilitare drum comunal Carpinis-Vartop-Garda-Barbulesti

1.1.2 Asfaltare Piata-Taul Brazi 1.1.3 Pietruire drum comunal Carpinis-Coasta

Hentii-Daroaia 1.1.4 Pietruire drum comunal Curaturi 1.1.5 Pietruire drum comunal Corna 1.1.6 Pietruire drum comunal Balmosesti ( Lumea

Noua) 1.1.7 Pietruire drum comunal Piata-Tarina 1.1.8 Pietruire drum comunal Blidesti 1.1.9 Pod peste Abrudel la Daroaia

31.12.2010 30.09.2009 30.10.2010 30.07.2010 30.10.2009 30.10.2009 30.10.2009 30.10.2009 30.10.2009

800.000lei 400.000lei 300.000lei 100.000lei 100.000lei 100.000lei 200.000

1.500.000 400.000 100.000 200.000 100.000

24.000.000 800.000lei 400.000lei 300.000lei 100.000lei 100.000lei 100.000lei 200.000

Consiliul local Agent de dezvoltare

2 Reabilitare si extindere retea apa –canal 2.2 Reabilitare retea apa



Total Responsabili

2.2.1 Reabilitare retea de alimentare cu apa potabila Vartop-Rosia Montana 2.2.2 Reabilitare retea de alimentare cu apa potabila Vartop -Carpinis

31.05.2011 30.07.2012

15.000 10.000

5000000 2000000

5.015.000 2.010.000

Agent de proiect

2.3Realizare reatea canalizare



Total Responsabili



68

2.3.1 Statie de epurare si tratare a apei potabile 2.3.2 Realizare reatea canalizare

30.09.2012 30.09.2013

10.000 60.000

750.000 1.500.000

760.000 1.560.000

3 Reabilitare/ construire cladiri edilitare 3.1 Reabilitare cladiri de interes public



Total Responsabili

3.1.1 Reabilitare scoala generala Piata 3.1.2 Reabilitare scoala generala Gura Rosiei 3.1.3 Reabilitare scoala generala Carpinis 3.1.4 Reabilitare scoala Gura Minei 3.1.5 Reabilitare Camin Cultural Rosia Montana,

Carpinis, Corna

01.09.2009 01.09.2010 01.09.2009 01.09.2010 30.10.2011

200.000lei 100.000lei 100.000lei 200.000lei 300.000lei

200.000lei 100.000lei 100.000lei 200.000lei 300.000lei

3.2 Completarea necesarului dotarilor edilitare



Total Responsabili

3.2.1 Amenajare si intretinere spatii verzi Rosia Montana, Carpinis 3.2.2 Amenajare si intretinere spatii de joaca pentru copii 3.2.3 Extindere iluminat public Garda Barbulesti si Bunta si intretinere

15.09.2008 01.05.2009 01.07.2009

45.000 40.000 120.000

- -

45.000 40.000 120.000



69

3.2.4 Echipare cu dotari mobilier si aparatura pentru activitati culturale

30.12.2012 100.000 100.000

3 Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL 1 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii 1.1 Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan local



Total Responsabili

1.1.1 Angajare agent dezvoltare economica locala, curs de instruire

1.1.2 Inventariere resurse/potential/oportunitati

Iulie 2008 August 2008

4000lei

4000lei

Primar, CL Agent dezvoltare



70

economice locale 1.1.3 Analiza documente la nivel de consiliu local 1.1.4 Promovare oportunitati/potential - afisare - postare web - workshop 1.1.5 Negociere transparenta si prietenoasa intre

A.P.L. si potentiali investitori - locatie - avize necesare - eventuale facilitati

August 2008 Septembrie 2008 ( permanent )

2000lei

-

2000lei

Aparat primarie, CL

2 Dezvoltare spirit antreprenorial local 2.1 Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala



Total Responsabili

2.1.1 Promovare model de success antreprenorial - intalnire - workshop - vizite de studio 2.1.2 Organizarea de incubatoare de afaceri/cursuri pentru cultivarea spiritului antreprenorial

Octombrie 2008 Decembrie 2008

-

10.000lei 50.000lei

10.000lei 50.000lei




71

2.2 Organizare de instruiri si seminarii adresate intreprinzatorilor



Total Responsabili

2.2.1 Identificare tematici de instruire 2.2.2 Curs de scriere proiect 2.2.3 Curs management de proiect

Martie 2009 Noiembrie 2008 Noiembrie 2008

-

- 2000lei 2000lei

- 2000lei 2000lei

Aparatul primariei

2.3 Incurajare si sustinere mestesugari locali



Total Responsabili

2.3.1 Inventarierea mestesugurilor si mestesugarilor locali 2.3.2 Promovarea mestesugurilor locale

- postare web 2.3.3 Acordare facilitati pentru mestesugarii locali

August 2008 Septembrie 2008 Decembrie 2009

- 25.000/an

- -

- 25.000/ an

Agent dezvoltare locala APL



72

2.4 Mediatizarea progamelor de finantare adresate IMM-urilor;



Total Responsabili

2.4.1 Inventarierea programelor de finantare 2.4.2 Promovare rezultate - scrisori - postare web - afisare

Septembrie 2008 Octombrie 2008

- 1000

-

- 1000

Agent dezvoltare economica locala Agent dezvoltare economica locala

3 Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat 3.1 Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)



Total Responsabili



73

3.1.1 Identificare obiective pentru care vor fi propuse parteneriate

- noul centru administrativ ( Piatra Alba) - restaurare centru istoric - reabilitare retea apa-canalizare Rosia

Montana - parc industrial Gura Rosiei - extindere retele de apa neacoperite - concesionare/amenajare pentru turism si

pescuit Tauri 3.1.2 Identificare potentiali parteneri/finantatori

Septembrie 2008 martie 2009

-

-

-

APL

3.2 Realizare parteneriate



Total Responsabili

3.2.1 Negociere propuneri de parteneriat 3.2.2 Analiza/aprobare 3.2.3 Contractare parteneriat 3.2.4 Stabilirea echipei proiectului

2009-2013 (Permanent)

100.000 -

-

100.000 -

Primar CL CL/parteneri

3.3 Implementare proiecte



Total Responsabili



74

3.3.1 Grafic de activitati 3.3.2 Executarea indicatorilor 3.3.3 Realizarea bugetului 3.3.4 Raportare

2009-2013 (Permanent)

- - 500.000 -

- - 20.000.000 -

20.500.000 -

Echipa proiect Echipa proiect Echipa proiect Echipa proiect

4. Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE 1 Asigurarea transparentei actului decizional 1.1 Comunicare eficienta intre APL si cetateni



Total Responsabili

1.1.1 Promovarea prevederilor legale privind Decembrie 2008 3000lei 3000lei Primar



75

accesul la informatii si transparenta actului decisional:

- fluturasi - workshop-uri

1.1.2 Filmarea/documentarea sedintelor CL si postare pe postul local de TV si pagina web

1.1.3 Organizarea de sedinte publice trimestriale sau ori de cate ori se dezbat probleme cetatenesti importante

Permanent permanent

60.000lei 30.000lei

-

60.000lei 30.000lei

Primar/CL Primar/CL

1.2 Imbunatatirea comunicarii externe



Total Responsabili

1.2.1 Actualizarea paginii de internet a primariei, profesionalizarea acesteia si transformarea intr-un mijloc efficient de comunicare 1.2.2 Transmiterea de comunicate saptamanale catre publicatiile locale si judetene ( cel putin )

August 2008 permanent

2000lei -

- -

2000lei -

Viceprimar Viceprimar

1.3. Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate



Total Responsabili

1.3.1 Initierea/continuarea unor intalniri/discutii referitoare la evolutia proiectului 1.3.2 Identificarea obiectivelor comune,

Permanent

2000

10.000

12.000

Primar/CL Compania RMGC



76

oportunitati de parteneriate/colaborare 1.3.3 Initierea unui forum la initiative localitatilor locale, in care sa se exprime comunitatea cu privire la evolutia proiectului ( lunar ) 2 Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica 2.1 Realizare intilniri cetatenesti periodice si activitati comune



Total Responsabili

2.1.1 Plan de intilniri realizat 2.1.2 Plan mediatizat 2.1.3 Locatii stabilite pentru intilniri 2.1.4 Teme de dezbateri identificate 2.1.5 Intilniri realizate in fiecare sat 2.1.6 Acticitati si proiecte din comunitati diseminate si dezbatute 2.1.7 Exemple de buna practica mediatizate 2.1.8 Actiuni participative ale comunitatii programate (lucrari in comunitate, actiuni de caretenie, etc)

periodic

5000 5000 APL

5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII 1 Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe 1.1 Amenajare si dotare birou gestionare programe



Total Responsabili



77

1.1.1 Locatie stabilita 1.1.2 Logistica asigurata (calculator, imprimanta,

internet, etc.

Decembrie 2008 10000 10000 APL

1.2 Recrutare specialist proiecte/ programe si formare echipa de proiecte



Total Responsabili

1.2.1 Personal pentru birou selectat/ redistribuit 1.2.2 Necesitati de instruire a personalului identificate 1.2.3 Personal instruit prin cursuri de formare (management proiect, surse de finantare) 1.2.4 Cursuri de instruire accesate

Martie 2009 August 2009

5000

15000

20000

APL

2 Planificare si atragere resurse financiare 2.1 Alcatuire si actualizare baza de date cu obiectivele comunei, profil comunitar



Total Responsabili

2.1.1 Profil monografic al localitatii complet - istorie - turism - traditii locale

2009 4500 4500 Birou Programe



78

2.1.2 Resurse locale inventariate si stabilire cadru de prezentare 2.1.2 Identificare oportunitati de afaceri si mestusugari locali si pregatire material de prezentare 2.2 Alcatuire si actualizare portal surse de finantare



Total Responsabili

2.2.1 Surse de finantare identificare (PNDR, POS-uri, Initiative comunitare si guvernamentale, agentii de fintare si creditare) 2.2.2 Fise de program intocmite 2.2.3 Informatii diseminate catre beneficiari 2.2.4 Actualizare periodica 2.2.5 Participare personal la actiunile de informare a institutiilor finantatoare

2009

3000

3000

APL

2.3 Intocmire/ actualizare documentatii pentru obiectivele ce necesita reabilitare/ renovare


locale Resurse atrase Total

Responsabili

2.3.1 Prioritati investionale stabilite 2.3.2 Documentatii existente inventariate 2.3.3 Necesar de documentatii realizate elaborat2.3.4 Documentatii astualizate conform

legislatiei 2.3.5 Cereri de finantare intocmite

2009 2009 2009 2009 - 2013 2009 - 2013



79

2.4 Implementare proiecte



Responsabili

2.4.1 Responsabil proiect desemnat 2.4.2 Echipa de proiect alcatuita 2.4.3 Contracte semnate 2.4.4 Licitatii organizate 2.4.5 Proiecte derulate/ lucrari supravegheate 2.4.6 Monitorizare proiecte 2.4.7 Raportari si evaluari periodice realizate 2.4.8 Monitorizari post-implementare

2009-2013 15000/ an

15000 Birou Programe

6.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE 1 Creare cadru urbanistic general 1.1 Revizuire plan urbanistic general



Responsabili

1.1.1 Selectare oferte 1.1.2 Proiectare PUG, RLU 1.1.3 Obtinere avize

01.09.2008 30.03.2009 31.05.2009

- 80.000 12.000

- - -

- 80.000 12.000

Primar CL CL



80

1.1.4 Consultare publica 1.1.5 Aprobare PUG, RLU

31.07.2009 30.09.2009

400 -

- -

400 -

CL CL

1.2 Revizuire PUZ, PUD



Responsabili

1.2.1 Selectare oferte proiectare 1.2.2 Proiectare PUZ, PUD 1.2.3 Obtinere avize 1.2.4 Consultare publica 1.2.5 Aprobare PUZ, PUD prin hotarare a CL

30.10.2009 30.11.2009 30.01.2010 28.02.2010 30.04.2010

-40.000

8000400

- -40.000

8000400

Primar CL CL CL CL

IV.2.5 PLANUL DE ACTIUNE PENTRU PRIMUL AN - 2008

1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA

1.Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare

1.1 Mediatizare potential resurse naturale Costuri (RON) Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurse atrase

Total Responsabili

Inventarierea potentialului resurse naturale: Decembrie 2008 - - - Agent dezvoltare locala



81

Promovare potential resurse naturale - flyere - postare web - afisare

Martie 2009 2000 -

2000 Aparat primarie

1.2 Mediatizare obiective turistice



Total Responsabili

1.2.1 Promovare potential prin: - postare web - operatori specializati - publicitate prin album foto

Decembrie 2008

20.000

-

20.000

Aparat primarie Primar, CL

1.3Mediatizare patrimoniu istoric si cultural



Total Responsabili

1.3.1 Inventariere patrimoniu istoric si cultural 1.3.2 Promovare potential prin: - postare web - publicare de materiale (publicitate album, foto sitte si panouri publicitare) 1.3.4 Promovarea prin participare/asociere la evenimente: - workshop turism/targuri de turism - evenimente locale, regionale: festival, evenimente

30.09.2008 decembrie 2008

- 60.000

- -

- 60.000

Consilier referent Aparat primarie/viceprimar Aparat primarie



82

culturale, concerte - sarbatori locale traditionale: de peste an si din ciclul vietii

permanent

-

-

-

Parteneriate public-privat

2.Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural 2.2 Conservare sit arheologic



Total Responsabili

2.2.1 Realizare proiect 2.2.2 Identificare surse de finantare

30.08.2008 30.10.2008

- -

0.6 mil -

0.6 mil

Agent de dezvoltare

3.Amenajare obiective cu potential turistic 3.3 Amenajare zona lacuri



Total Responsabili

3.3.1 Promovarea lacurilor ca resurse ce pot fi valorificate:

-postare web, afisare 3.1.2 Procesare oferte de asociere/ concesionare

Septembrie 2008 Decembrie 2008

2000

2000

Agent dezvoltare economica

3.4 Conservare si valorificare turistica a celor 2 monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra Despicata

Costuri (RON) Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de implementare Resurse Resurse Total

Responsabili



83

locale atrase 3.4.1 Marcare drum acces, amplasare indicatoare

01.09.2008 15000 - 15000 Viceprimar

2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATII SERVICIILOR 3.2 Completarea necesarului dotarilor edilitare



Total Responsabili

3.2.1 Amenajare si intretinere spatii verzi Rosia Montana, Carpinis

15.09.2008

45.000

-

45.000

3.Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL

1 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii 1.1 Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan local



Total Responsabili

1.1.6 Angajare agent dezvoltare economica locala, curs de instruire

1.1.7 Inventariere resurse/potential/oportunitati economice locale

1.1.8 Analiza documente la nivel de consiliu local 1.1.9 Promovare oportunitati/potential - afisare - postare web

Iulie 2008 August 2008 August 2008 Septembrie 2008

4000lei 2000lei

-

4000lei 2000lei

Primar, CL Agent dezvoltare Aparat primarie, CL



84

- workshop 1.1.10 Negociere transparenta si prietenoasa intre

A.P.L. si potentiali investitori - locatie - avize necesare - eventuale facilitati

( permanent )

2 Dezvoltare spirit antreprenorial local 2.1 Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala



Total Responsabili

2.1.1 Promovare model de success antreprenorial - intalnire - workshop - vizite de studio 2.1.2 Organizarea de incubatoare de afaceri/cursuri pentru cultivarea spiritului antreprenorial

Octombrie 2008 Decembrie 2008

-

10.000lei 50.000lei

10.000lei 50.000lei


2.3 Incurajare si sustinere mestesugari locali

Costuri (RON) Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de implementare Resurse Resurse Total

Responsabili



85

locale atrase 2.3.1 Inventarierea mestesugurilor si mestesugarilor locali 2.3.2 Promovarea mestesugurilor locale

- postare web

August 2008 Septembrie 2008

-

- -

-

Agent dezvoltare locala APL

2.4 Mediatizarea progamelor de finantare adresate IMM-urilor;



Total Responsabili

2.4.1 Inventarierea programelor de finantare 2.4.2 Promovare rezultate - scrisori - postare web - afisare

Septembrie 2008 Octombrie 2008

- 1000

-

- 1000

Agent dezvoltare economica locala Agent dezvoltare economica locala

3 Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat 3.1 Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)



Total Responsabili



86

i. Identificare obiective pentru care vor fi propuse parteneriate

- noul centru administrativ ( Piatra Alba) - restaurare centru istoric - reabilitare retea apa-canalizare Rosia

Montana - parc industrial Gura Rosiei - extindere retele de apa neacoperite - concesionare/amenajare pentru turism si

pescuit Tauri

Septembrie 2008

-

-

-

APL

4.Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE

1 Asigurarea transparentei actului decizional 1.1 Comunicare eficienta intre APL si cetateni



Total Responsabili

1.1.4 Promovarea prevederilor legale privind accesul la informatii si transparenta actului decisional:

- fluturasi - workshop-uri

1.1.5 Filmarea/documentarea sedintelor CL si postare pe postul local de TV si pagina web

1.1.6 Organizarea de sedinte publice trimestriale sau ori de cate ori se dezbat probleme cetatenesti importante

Decembrie 2008 Permanent permanent

3000lei 60.000lei 30.000lei

-

3000lei 60.000lei 30.000lei

Primar Primar/CL Primar/CL



87

1.2 Imbunatatirea comunicarii externe



Total Responsabili

1.2.1 Actualizarea paginii de internet a primariei, profesionalizarea acesteia si transformarea intr-un mijloc efficient de comunicare 1.2.2 Transmiterea de comunicate saptamanale catre publicatiile locale si judetene ( cel putin )

August 2008 permanent

2000lei -

- -

2000lei -

Viceprimar Viceprimar

1.3. Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate



Total Responsabili

1.3.1 Initierea/continuarea unor intalniri/discutii referitoare la evolutia proiectului 1.3.2 Identificarea obiectivelor comune, oportunitati de parteneriate/colaborare 1.3.3 Initierea unui forum la initiative localitatilor locale, in care sa se exprime comunitatea cu privire la evolutia proiectului ( lunar )

Permanent

2000

10.000

12.000

Primar/CL Compania RMGC

2 Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica 2.1 Realizare intilniri cetatenesti periodice si activitati comune



Total Responsabili



88

2.1.1 Plan de intilniri realizat 2.1.2 Plan mediatizat 2.1.3 Locatii stabilite pentru intilniri 2.1.4 Teme de dezbateri identificate 2.1.5 Intilniri realizate in fiecare sat 2.1.6 Acticitati si proiecte din comunitati diseminate si dezbatute 2.1.7 Exemple de buna practica mediatizate 2.1.8 Actiuni participative ale comunitatii programate (lucrari in comunitate, actiuni de caretenie, etc)

periodic

5000 5000 APL

5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII 1 Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe 1.1 Amenajare si dotare birou gestionare programe



Total Responsabili

1.1.3 Locatie stabilita 1.1.4 Logistica asigurata (calculator, imprimanta,

internet, etc.

Decembrie 2008 10000 10000 APL

2 Planificare si atragere resurse financiare 2.2 Alcatuire si actualizare portal surse de finantare



Total Responsabili



89

2.2.1 Surse de finantare identificare (PNDR, POS-uri, Initiative comunitare si guvernamentale, agentii de fintare si creditare) 2.2.2 Fise de program intocmite 2.2.3 Informatii diseminate catre beneficiari 2.2.4 Actualizare periodica 2.2.5 Participare personal la actiunile de informare a institutiilor finantatoare

2008 - 2013

3000

3000

APL

6.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE 1 Creare cadru urbanistic general 1.1 Revizuire plan urbanistic general



Responsabili

1.1.1 Selectare oferte

01.09.2008

-

-

-

Primar, CL



90

IV.2.6 Bugetul planului de implementare

Directia Obiectiv Resurse locale

Resurse atrase Total (lei)

Total (Euro)

DS1

Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare 242000 242000 67222

Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural 81000000 141000000 222000000 61666667

Amenajare obiective cu potential turistic 17000 17000 4722

Total DS 1 81259000 141000000 222259000 61738611

DS2 Reabilitare infrastructuri de acces 2000000 2300000 4300000 1194444

Reabilitare si extindere retea apa –canal 25000 1250000 1275000 354167

Reabilitare/ construire cladiri edilitar 1105000 1105000 306944

Total DS 1 3130000 3550000 6680000 1855556

DS3 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii 6000 6000 1667

Dezvoltare spirit antreprenorial local 15000 60000 75000 20833

Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat 600000 20000000 20600000 5722222

Total DS 1 621000 20060000 20681000 5744722

DS4 Asigurarea transparentei actului decizional 95000 95000 26389

Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica 5000 5000 1389

Total DS 1 100000 0 100000 27778

DS 5

Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe 10000 10000 2778

Planificare si atragere resurse financiare 67500 67500 18750

Total DS 1 77500 0 77500 21528

DS 6 Creare cadru urbanistic general 140800 140800 39111

Total DS 6 140800 0 140800 39111 TOTAL 85328300 164610000 249938300 69427306



91

V. PRINCIPALELE PROIECTE CARE NECESITA SURSE ATRASE

Directia strategica Obiective Necesar surse atrase (RON)

Potentiale surse de finantare

VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA

Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural Conservare sit arheologic Restaurare patrimoniu

75000000 60000000

Programe guvernamentale pentru patrimoniu PNDR – Consiliul Judetean Alba Compania RMGC Parteneriate

Reabilitare infrastructuri de acces Modernizarea drumurilor comunale

2300000

PNDR masura 322 Programe guvernamentale adresate infrastructuriiANDZM – RSE - Infrastructura (IM)

IMBUNATATIREA CALITATII VIETII, DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE

Reabilitare si extindere retea apa –canal Reabilitare si extindere retea apa Realizare reatea canalizare

7000000 2250000

PNDR masura 322 Programe guvernamentale adresate infrastructurii

FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL

Dezvoltare spirit antreprenorial local Si dezvoltarea resurselor umane

600000 PNDR masura 141 PNDR masura 142 PNDR masura 114 PNDR masura 312 POR axa 4 POR axa 5 POS DRU axa 3 – cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor POS DRU axa 6 – promovarea incluziunii sociale



92

Ramane in atentie realizarea Directiei strategice 6, fara urgentarea elaborarii reglementarilor urbanistice nu se poate pune in practica planul de dezvoltare elaborat. La realizarea Planului urbanistic general insa este recomandat sa se tina cont de ceea ce rezulta in acest plan de dezvoltare, de ceea ce cetatenii declara ca doresc sa se infaptuiasca la Rosia Montana in folosul lor si a urmasilor lor.



93

VI. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE Factorul de decizie

Care sunt aşteptările factorului de decizie

Ce facem pentru a îndeplinii aşteptările factorului de decizie

Ce se va întâmpla dacă aşteptările acestuia nu sunt îndeplinite

În ce mod ne influenţează factorul de decizie

Care sunt aşteptările noastre faţă de factorul de decizie analizat

Importanţa lui pentru succesul proiectului puţin – 1 important – 2 f import. - 3

Autoritatea Publica Locala

- Realizarea planului de dezvoltare strategică - Dezvoltarea durabilă a localităţii

- Respectarea strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii - Implicare activă

- Nu va participa din punct de vedere financiar

- In mod esenţial. Fără contribuţia financiară / materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele

- Transparenţă - Susţinere materială / financiară - Cooperare

3

Compania RMGC

Realizarea investitiei, profit

-Discutii, analize, reglementari -comunicarea evolutiei proiectului in comunitate

-Va solicita despagubiri materiale pentru sumele investite

Major. Sunt afectate toate domeniile vietii.

- actiuni in benefeciul comunitatii, locuri de munca, activitate responsabila care sa nu afecteze mediul si sa creeze premisele dezvoltarii pe termen lung

3

AGENŢI ECONOMICI

- Promovarea imaginii firmei - Accesarea de fonduri, finanţări, dezvoltare şi

- Informări despre proiecte, programe de finanţare - Cooperare în realizarea proiectelor

- Nu va participa din punct de vedere financiar - Nu se va implica ; va pune în pericol

- Contribuţia financiară a acestora influenţează amploarea

- Cooperare 2



94

prosperitate - Publicitate realizarea unuia / mai multor proiecte

acţiunilor

ORGANIZAŢII NON GUVERNAMENTALE (ONG)

- Promovarea obiectivelor acestora,

- Armonizare interese ONG / comunitate, discutii analize, solicitarea implicarii si deciziei

- Neimplicare în accesarea unor finanţări specifice - Riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice

- Indirect - O buna colaborare

2

BISERICA - O buna convieţuire a oamenilor

- Solicitarea sprijinului ori de cite ori e necesar - Implicare activă.

- Nu ne va ajuta in dezvoltarea spiritului civic al cetăţeanului

- La nivelul mentalităţi grupului ţintă

- O buna implicare in viaţa comunităţii

3

INSTITUŢII LE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

- Sa promoveze si sa educe tinerii in spiritul competiţiei si al implicării in viata societăţii civile

-Comunicare si informare permanenta

Generatia tinara neimplicata

- In mod esenţial. - Implicarea acestui factor conduce la reuşită

- Implicare activa in dezvoltarea imaginii comunei Conştientizare / implicarea directă a tinerilor – beneficiari direcţi ai dezvoltării durabile

3

MASS - MEDIA - Sa se realizeze o campanie transparenta, ampla si realista, pe termen lung cu rezultate cuantificabile

- Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşuram, facem publice planurile strategice

- Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă - Neimplicare activă a grupurilor ţintă, datorată lipsei comunicării

- In mod esenţial deoarece el este cel care influenţează in modul cel mai sigur si amplu grupul ţintă.

- O colaborare fructuoasă

3

CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA

- Dezvoltarea durabilă a zonei

- Implicare, informare, consultare permanenta - Solicitarea sprijinului pentru

- Întârzieri în realizarea unor proiecte

- Direct - Acordare de avize, aprobări - Implicare financiară

3



95

proiecte locale INSTITUTIA PREFECTULUI ALBA

- Dezvoltarea durabilă a zonei

Consultare si informare permanenta

Sustinere insuficienta Indirect Sustinerea si promovarea zonei

2

AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ

- Ocuparea forţei de muncă

- Informare / consultare

- Îngreunarea procesului de ocupare a forţei de muncă disponibile

- Indirect - Transparenţă - Furnizare de informaţii

2

DIRECŢIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ŞI A FAMILIEI

- Extinderea serviciilor sociale

- Promovare proiecte de interes social

- Neimplicare - Direct - Sprijin / cooperare 2

DIRECTIA JUDETEANA DE CULTURA

-Organizarea manifestarilor si evenimentelor culturale, conservarea patrimonioului si traditiilor locale

-Parteneriate si actiuni comune;

- Neimplicare - Indirect - Sprijin / colaborare

2



96

Elaborat in perioada ianuarie 2008 – iunie 2008 cu participarea liderilor locali si prin consultarea comunitatilor.

Realizat cu sprijinul Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere – Birou Regional Alba Facilitator : Viorica Vilcea

planul de dezvoltare al comunei rosia montana

Documents

Strategie Alternativa - Rosia Montana (CULTOURS)

Sentinta ICCJ Rosia Montana Dec. 2008

Rosia Montana Roşia Montană - rmgc.rormgc.ro/Content/uploads/uploads_eia/impactul-potential/biodiversit... · Rosia Montana Bucureşti, 2007 Volumul 51 ... * * * (2000): Legea 5

CSOP - Rosia Montana

Rosia Montana Bun

MATERIAL DE INFORMARE PRIVIND PROIECTUL DE LA ROSIA · PDF fileProiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de ... Investiții pentru amenajare

Alburnus Maior – Rosia Montana Cluj-Napoca, 19 Septembrie 201 3

Investitiile de la Rosia Montana - prezentare - ppt

Mica Brad Si Rosia Montana Riscuta

Poluarea Apei Cu Metale Grele - Rosia Montana

Web-rosia Montana ADVFIL20110910 0001

image.stirileprotv.roLICENTA BUCIUM inseamna Licenta de concesiune pentru explorare in dELl perimetrului complex Bucium, nr. 218 din 6 aprilie 1999. PROIECTUL ROSIA MONTANA de Montana

Licenta Rosia Montana 1999 2018 MINVEST DEVA

Amenajarea Turistica a Localitatii Rosia Montana CA Sat Turistic

Situație rate de incidenta la nivel de localități...5 RIMETEA 0.00 ROSIA DE SECAS 0.00 ROSIA MONTANA 0.36 SALCIUA 0.00 SALISTEA 1.29 SINCEL 0.38 SINTIMBRU 0.00 SASCIORI 0.16 SCARISOARA

Rosia Montana Roşia Montană - RMGC · 2012. 2. 26. · Formular pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de public Proiectul Rosia Montana Bucureşti,

Monografia Comunei Sasca Montana (PDF)

Argumente CONTRA Proiectul Rosia Montana Gold Corporation RMGC

Odiseea Rosia Montana o Scrisoare Gasita Dupa 10 Ani

Spioni,Rosia Montana

Rosia Montana cu si fara cianura

Rosia montana

Studiu Rosia Montana

Rosia Montana Roşia Montană - rmgc.ro · Rosia Montana Bucureşti, 2007 Volumul 54 ... Informaţii adiţionale cu privire la impactul potenţial asupra : fondului forestier ca urmare

Etica Si Dezvoltarea Durabila in Rosia Montana

WATER - Proiectul Rosia Montana · 2012-02-26 · de poluare a apei, dar numai in zona industriala, care reprezinta o parte infima din comuna Rosia Montana (aprox 95 ha), comparabil

Statul Captiv La Rosia Montana

Studiu de Conditii Initiale Asupra Patrimoniului Rosia Montana

cost social conflict rosia montana

Anexa 1 la HCL Rosia Montana nr. 36/ · PDF fileAnexa 1 la HCL Rosia Montana nr. 36/ 2013 ... urbanism, de amenajare a teritoriului sau privind calitatea în construcţii ori celor

Ecologizare la Rosia Montana si Corna - gnm.ro · PDF filePrimaria Rosia Montana, ... De asemenea, in luna aprilie a.c. au avut loc actiuni de amenajare a parcurilor din Rosia Montana

Orasele Subterane Din Rosia Montana

Raport TOTUL despre Proiectul Rosia Montana

Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

Rosia Montana Sub Ghilotina