planul de analizĂ Şi acoperire a riscurilor ... - satu mare · 1 prim Ăria municipiului satu...

1

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SATU MARE Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă

Anexa 1 la HCL nr.66/29.03.2012

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A RISCURILOR ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

Capitolul I - DispoziŃii generale

SecŃiunea I. DefiniŃie, scop, obiective

A) DefiniŃie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, (PAAR,) cuprinde riscurile potenŃiale identificate la

nivelul, municipiului Satu Mare, măsurile, acŃiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

B) Scop. - de a asigura cunoaşterea de către toŃi factorii implicaŃi a sarcinilor şi atribuŃiilor ce le

revin premergător, pe timpul şi după apariŃia unei situaŃii de urgenŃă; - de a crea un cadru unitar şi coerent de acŃiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor

generatoare de situaŃii de urgenŃă; - de a asigura un răspuns optim în caz de urgenŃă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. C) Obiective asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă, prin evitarea manifestării

acestora, reducerea frecvenŃei de producere ori limitarea consecinŃelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

amplasarea şi dimensionarea unităŃilor operative şi a celorlalte forŃe destinate asigurării funcŃiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă;

stabilirea concepŃiei de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă şi elaborarea planurilor operative; alocarea şi optimizarea forŃelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaŃiilor de

urgenŃă. SecŃiunea a 2-a. ResponsabilităŃi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinŃă

1. LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 Republicată privind protectia civila; 2. HG 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităŃilor administrativ-

teritoriale, instituŃiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecŃiei civile, în funcŃie de tipurile de riscuri specifice.

3. ORDINUL Ministrului Administra Ńiei şi Internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

2

4 .H.G.R. Nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcŃii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaŃiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă.

5. LEGEA Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor. 2.2. Structuri organizatorice implicate. - Primăria Satu Mare prin Serviciul Voluntar pentru SituaŃii de UrgenŃă; - Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă” SOMEŞ” al JudeŃului Satu Mare; - Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie prin poliŃia municipală; - PoliŃia Locală; - DirecŃia de Sănătate Publică; - DirecŃia Sanitar- Veterinară; - Crucea Roşie; - alte instituŃii stabilite, funcŃie de riscul respectiv. 2.3. ResponsabilităŃi ale organismelor şi autorităŃilor cu atribuŃii în domeniu.

ResponsabilităŃile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuŃii ori asigură funcŃii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă în municipiul Satu Mare.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă şi se aprobă de Consiliul Local. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte şi se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de inspectoratul judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă, şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuŃii ori asigură funcŃii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă în municipiul Satu Mare.

Primarul răspunde de asigurarea condiŃiilor necesare elaborării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

Pentru sprijinirea activităŃii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

Operatorii economici, instituŃiile publice, organizaŃiile neguvernamentale şi alte structuri din municipiu au obligaŃia de a pune la dispoziŃie Comitetului pentru SituaŃii de UrgenŃă toate documentele, datele şi informaŃiile solicitate în vederea întocmirii Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

Capitolul II - Caracteristicile unit ăŃii administrativ-teritoriale SecŃiunea 1. Amplasare geografică şi relief

a) suprafaŃă, vecinătăŃi Municipiul Satu Mare se află la intersecŃia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul

22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faŃă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.

Fiind un oraş de graniŃă, are deschideri prin căi de comunicaŃie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin łara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaŃională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcŃionare temporară dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă

3

în perioada precipitaŃiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraŃii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei oraşului datează de la sfârşitul pliocenului din era terŃiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaŃiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiŃii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).

SecŃiunea a 2-a. Caracteristici climatice. Regimul climatic este temperat continental , cu slabe influente oceanice, caracterizat de veri

călduroase şi ierni friguroase , clima nu prezintă diferenŃe notabile de temperatură între zona de câmpie şi zona de deal , temperaturile variind între 8ºC şi 9,7ºC.

PrecipitaŃiile sunt bogate cu media anuală de 650-700 mm, iar vânturile dominante sunt cele din nord vest ,vest şi sud est.

Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarna, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara). Media anuala a temperaturii este de 9,6° C, având la bază următoarele valori termice:

• primăvara 10,2° C • vara 19,6° C • toamna 10,8° C • iarna = 1,7° C

Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanŃa curenŃilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaŃii primăvara şi vara. SecŃiunea a 3-a. ReŃea hidrografică.

ReŃeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluŃia municipiului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiŃiile prielnice de aşezare a unei comunităŃi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc. SecŃiunea a 4-a. PopulaŃie

După ultimul recensământ din anul 2002, municipiul Satu Mare avea o populaŃie de 115.142 locuitori.

Structura pe naŃionalităŃi este: români (66.638), maghiari (45.287), germani (1.110), rromi (1.115), şvabi (487), ucrainieni (271), evrei (30), italieni (25), chinezi (14), sârbi (13), ruşi (12), slovaci (12), secui (11), saşi (10), turci (10), ruteni (8), alŃii (89).

4

Din punct de vedere al religiei, populaŃia este împărŃită în ortodocşi (55.956),reformaŃi

(22.475), romano - catolici (22.790), greco - catolici (9.688), penticostali (1.619), martorii lui Iehova (954), baptişti (590), adventişti de ziua a 7-a (342), fără religie declarată (127), atei (106), musulmani (40), mozaici (38), alŃii (417).

Unul din cinci locuitori este angajat în sistemul educaŃional care include 34 grădiniŃe, 16 şcoli

generale, 16 licee si şcoli tehnice. De menŃionat este şi faptul că mulŃi elevi de şcoala generală, şi liceu se instruiesc în limbile maghiară şi germană.

La recensământul din 2002 populaŃia stabilă a municipiului Satu Mare era de 115.142 locuitori cu 16845 locuitori mai puŃin decât la recensământul din 1992 adică cu 12,76% mai puŃin decât în 1992. În prezent la data de 01.07.2006 populaŃia municipiului Satu Mare era de 114.678 , ponderea pe sexe fiind 54.236-bărbaŃi şi 60.442 –femei.

În perioada 1992-2002 scăderea populaŃiei feminine a fost de 7599 persoane adică 11,1 %, mult mai redusă decât a populaŃiei masculine care a fost cu 9246 persoane adică 14,4%, ceea ce a dus la accentuarea decalajului procentual între sexe.

EvoluŃia populaŃiei în ultimii ani a fost influenŃată şi de modificările survenite în fluxurile migratorii. La recensământul din 1992 sporul migratoriu era de +534 dar începând cu anul 1995 statisticile arată ca sporul migratoriu devine negativ aşa încât la recensământul din 2002 era de – 370 crescând an de an şi ajungând să fie de – 799 în anul 2004.

În ceea ce priveşte natalitatea, aceasta a scăzut la începutul anilor ’90 , ca apoi să înregistreze o creştere uşoară în anii 1996-1997. În anul 1992 rata natalităŃii a fost de 9,6 la 1000 locuitori, ajungând la 9,0 la recensământul din 2002. Până în anul 2004 rata natalităŃii a înregistrat o creştere uşoară ajungând la 9,5 la 1000 locuitori.

Rata mortalităŃii la recensământul din 1992 era de 9,8 la 1000 locuitori, înregistrând în următorii 10 ani o creştere importantă ajungând în anul 2002 la 11, 7 la 1000 locuitori, ca apoi în anul 2004 să înregistreze o scădere nesemnificativă la 11,2 la 1000 de locuitori. EvoluŃia natalităŃii şi a mortalităŃii a determinat un spor natural, care a fost uşor negativ - 1,7 în anul 2004, cu mult mai mare decât în 1992 când sporul natural a fost de - 0,2

Structura populaŃiei pe grupe de vârstă arată ca populaŃia tânără este în scădere datorită natalităŃii scăzute din ultimii 10 ani, se observă în acelaşi timp o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică prin creşterea persoanelor adulte şi vârstnice deoarece în perioada când s-au născut aceştia natalitatea era ridicată datorită politicilor comuniste din acea perioada. Astfel se observă că grupele de vârstă cu cel mai mare număr de populaŃie sunt grupele cuprinse între 30-34 ani cu accentuată în cazul populaŃiei de sex feminin. Numărul populaŃiei feminine în grupa de vârstă peste 65

Rromi

5

ani este de 6511 adică cu 24,1 % mai mult decât populaŃia masculină din aceeaşi grupă. La fel se observă şi la grupele de vârstă adultă ca populaŃia feminină este mai numeroasă decât cea masculină, în schimb la grupele de vârstă mai tânără se poate observă că populaŃia masculină este mai numeroasă decât în cazul celei feminine. Un exemplu în acest sens ar fi grupa de vârstă 5-9 ani unde populaŃia masculină este mai numeroasă cu 211 persoane decât cea feminină adică cu 4% mai mult.

Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va avea consecinŃe negative asupra evoluŃiei populaŃiei viitoare dar şi asupra economiei municipiului pentru că nu va exista forŃă de muncă suficientă, problemă care va afecta întreaga societate. SecŃiunea a 5-a. Căi de transport

REłELE RUTIERE

Nr. crt

Numărul şi denumirea drumului

Lung. (km)

Lat. (m)

Îmbr ăcă-mintea

Starea PorŃiuni periculoase

Locul unde se poate bloca circulaŃia

1.

DN 19: Drum Carei- Pod Decebal –

Botizului Drum Carei

IntersecŃia Burdea Cap pod Decebal Henry Coandă

Botizului

2,300 0,350 1,200 1,200 2,700

14 14 14 14 14

Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Beton

Bună Bună Bună Bună Bună

Cap pod Decebal

IntersecŃia Burdea

IntersecŃia pod Golescu

2.

DN 19: L.Blaga - O.Goga - Pod

Decebal –Corvinilor - A.Iancu – Fabricii – Wolffenbuttel - B.dul

Unirii - A.Vlaicu Lucian Blaga Lucian Blaga

Octavian Goga Corvinilor

Calea Traian Avram Iancu

Fabricii Wolfenbuttel B-dul Unirii Aurel Vlaicu

3,100 3,600 0,550 0,450 0,100 0,980 0,200 0,950 1,090 1,110

9 14 14 10 14 9 10 9 9 14

Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt

Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună

Cap pod Decebal

IntersecŃia Ştefan cel

Mare-Wolfenbuttel-

Unirii

IntersecŃia Burdea

Aurel Vlaicu- Lăcrămioarelor

NOTĂ: Total străzi în municipiu : 166 km., din care: - asfalt şi beton… 138 km. - piatră spartă…… 17 km - pământ ……… 11 km.

6

Căile de transport feroviare - Linia 400 Satu Mare – Baia Mare

- Lungime- 50 Km - Normală, neelectrificată

- Linia 402 –Satu Mare – Halmeu - Lungime- 42 Km

- Normală, neelectrificată - Lungime- 52 Km - Normală, neelectrificată, simplă

Căile de transport aeriene Aeroportul internaŃional Satu Mare - aşezat lângă şoseaua Satu Mare – Zalău la aproximativ 800m de la km 9,5 ; - capacitatea de operare

- lungime pistă – 2500m ; - lăŃime pistă – 45m ; - greutate maximă pe roata izolantă – 21 to.

- tipuri de aeronave ce pot opera pe pistă - maxim AIRBUS 300

SecŃiunea a 6-a. Dezvoltare economică a) Zonele industrializate/ramuri.

Parc industrial în municipiul Satu Mare

Localizare geografică: Regiune: NORD-VEST JudeŃ: SATU MARE Localitate: SATU MARE Regiunea de derulare a proiectului este Regiunea de Dezvoltare Nord Vest a României, în

judeŃul Satu Mare. JudeŃul Satu Mare este situat la marginea de nord-vest a României în zona de contact a Câmpiei

Tisa cu CarpaŃii Orientali şi Podişul Someşan. Frontierele naŃionale sunt: la nord - Ucraina, iar la vest - Ungaria. JudeŃele limitrofe sunt: Maramureş, la est, Sălaj, la sud-est şi Bihor la sud. Situat la 8 km de graniŃa cu Ungaria şi la 40 de km la graniŃa cu Ucraina, municipiul Satu Mare este un dintre cele mai semnificative centre economice fiind la o distanŃă de mai puŃin de 50 km de proiectatul coridor european nr. 5: Trieste – Kiev, în prezent în construcŃie şi extindere (autostrada M3 – Budapesta). DistanŃa faŃă de cele mai apropiate capitale europene ale municipiului Satu Mare este: Bucureşti – 620 km, Budapesta – 360 km şi Viena – 520 km.

SuprafaŃa terenului alocat acestui obiectiv prin Hotărârea Consiliului Local nr. 54/30.09.1999 este de 69,54 ha. Terenul este situat în zona de sud a municipiului, pe Bulevardul Lucian Blaga, urmând a fi separat de zona de locuit Curtuiuş printr-o perdea vegetală de protecŃie.

Puncte forte: • Acces direct la DN19A (Zalau - Cluj Napoca); • Apropiere de doua puncte de trecere a frontierei (14 km de Petea- Ungaria-Uniunea

Europeana; 46 km de Halmeu-Ukraina-Polonia- Tarile Baltice); • Acces rutier direct la Statia CFR Satu Mare Sud (terminal de containere); • Apropiere (5 km) de Aeroportul Satu Mare(cu trafic international); • Acces la : DN19A (axa est-vest), DN19 (axa sud-nord).

7

Descriere generală a proiectului: Parcul industrial este ansamblul unui spaŃiu delimitat teritorial unde se pot dezvolta activităŃi

investiŃionale, de producŃie industrială sau servicii, care să dezvolte facilităŃi pentru afaceri şi industrie în concordanŃă cu Planul NaŃional de Dezvoltare şi Planul de Dezvoltare Regională. Pentru evitarea amplasării haotice pe teritoriul municipiului a obiectivelor de investiŃii cu caracter industrial s-a recurs la ideea realizării acestui proiect prin echiparea completă cu infrastructură a unei suprafeŃe de 69,54 ha, disponibil pentru amplasarea de obiective industriale.

Situată în zona de sud a municipiului, la sud de zona de locuinŃe denumită Curtuiuş şi la nord de canalul Homorod, are suprafaŃa totală de 69,54 ha .

Conform CărŃii Funciare proprietarul tabular al terenului este oraşul Satu Mare, categoria de folosinŃă pana la momentul începerii lucrărilor fiind de păşune.

ÎmpărŃirea suprafeŃei de 69,54 ha s-a făcut într-un număr de 18 parcele având suprafaŃa între 1,25 ha şi 6,9 ha. BilanŃul teritorial este următorul:

SUPRAFAłA TOTALĂ ALOCATĂ: 69,54 ha - suprafaŃa loturilor industriale: 59,91 ha - drumuri, trotuare şi zone verzi: 8,41 ha - gospodăria de apă: 0,32 ha - staŃia de transformare 110/20 kV 0.48 ha - staŃie reglare gaze naturale 0.12 ha

Componentele proiectului sunt: a) Construirea reŃelei de drumuri; drum principal în lungime de 1,5 km şi străzi

secundare 1,7 km b) Construirea reŃelei de apă; 3,2 km lungime; gospodărie de apă c) Construirea reŃelei de canalizare; canalizare ape reziduale şi ape pluviale 3,2 km;

staŃie de pompare ape uzate d) Construirea reŃelei de gaze naturale; reŃele de incintă 3,2 km; staŃie de reglare gaz de

medie presiune e) Construirea staŃiei de transformare 110/20 kV si a reŃelei de alimentare cu energie

electrică; staŃie de transformare 110/20 kV, linie electrica subterana, 2 posturi de transformare de 250 kVA; retea de iluminat public 3,2 km.

f) Activitate de promovare a obiectivului în vederea atragerii de investitori. Obiective: Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea economică durabilă a municipiului Satu

Mare şi a zonei limitrofe (comunele Ardud, Viile Satu Mare şi Păuleşti). Circumscrise acestui obiectiv principal sunt: rezolvare problemelor cu dotările edilitar-gospodăreşti ale cartierului de locuinŃe din zonă şi majorarea bugetului local prin suplimentarea surselor acestuia.

Scopul proiectului: Scopurile proiectului sunt: 1. Echiparea cu dotări edilitare a unei suprafeŃe de aprox. 69 ha, astfel încât să ofere

condiŃiile necesare potenŃialilor investitori pentru a-şi stabili afacerile în Satu Mare. 2. Crearea a unui număr de 5.000 de noi locuri de muncă, într-un interval de 4 ani de la

începerea construcŃiei, în zona industrială. 3. Suplimentarea bugetului Consiliului Local Satu Mare cu 8% anual, timp minim 8 ani,

prin majorarea capitalului de venituri din impozit pe salarii. Consiliul Local a aprobat in data de 24.02.2005 prin hotararea nr. 20 inceperea negocierilor

privind ocuparea parcelelor care vor putea fi concesionate pe o perioada de 49 de ani.

8

FIŞA DE EVIDENłĂ A OBIECTIVELOR SURS Ă DE RISC INCENDIAR DIN MUNICIPIUL SATU MARE Adresa Modul de păstrare

Agentului economic Obiectivului În rezervoare Nr. crt.

Nat

ura

su

bst

anŃe

i

Tip

ul s

ub

stanŃe

i

Sta

rea

de

a

gre

gar

e

Can

titat

ea to

tală

(mc.

)

Capacitatea rezervorului

(mc.)

Nr. de rezervoare

În substaŃie În depozit

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1000 2 Da

400 1 Da

B.P: lichidă 2.520

60 2 Da

400 2 Da B.R. lichidă 860

60 1 Da

B.F.Pb lichidă 60 60 1 Da

B.E./P. lichidă 60 60 1 Da

60 4 Da M lichidă 2.240

2000 1 Da

P lichidă 120 60 2 Da

1.000 1 Da

30 2 Da

carburanŃi

C.C. lichidă 1.065

5 1 Da

400 1 Da

60 6 Da

1 1 Da

U lichidă 841

20 4 Da

30 2 Da U.U. lichidă 160

50 2 Da

1.

PETROM sucursala

„ PECO „

Satu Mare

Str. A.I. Cuza nr.16

Depozit PECO

Str. Depozitelor nr.27

lubrifianŃi

A lichidă 1 1 1 Da

Depozite/rezervoare, capacităŃi de stocare.

9

B.R. / B.F.Pb.

lichidă 20 20 1 Da

B.P. lichidă 40 20 2 Da

StaŃia PECO nr.1 Str.Botizului

carburanŃi

M lichidă 50 50 1 Da

B.R. / B.F.Pb.

lichidă 60 60 1 Da StaŃia PECO nr.3 Str.A.Saligny

carburanŃi



B.R. lichidă 20 20 1 Da

StaŃia PECO nr.4 P-Ńa 1 Mai

carburanŃi

M lichidă 5 5 1 Da

B.R. / B.F.Pb.

lichidă 20 20 1 Da


B.P./M lichidă 20 20 1 Da

carburanŃi


StaŃia PECO nr.8 Str. L.Blaga

lubrifianŃi U lichidă 2 2 1 Da

B.P. lichidă 20 20 1 Da StaŃia PECO nr.9

P-Ńa Titulescu

carburanŃi

B.R./P lichidă 10 10 1 Da


B.F.Pb lichidă 30 30 1 Da

carburanŃi


PETROM

StaŃia PECO nr.10 Str.Botizului

lubrifianŃi U lichidă 10 10 1 Da

NOTĂ: a) B.P.= benzină premium P = petrol B.R. =benzină regular U = ulei B.F.Pb.= benzină fără plumb U.U. = ulei uzat B.E. = benzină extracŃie M. = motorină

10

SPAłII DE DEPOZITARE Utilaje pentru

încărcare/descărcare Căi de acces

Denumire (felul materialelor de

depozitare) Amplasa-ment

Natura materialelor de constr.

, felul constr.

(Ne)protejată

(Ne)îngropată

Capacitatea de

depozitare (pe) tip de

produs tone,

tone/m2

PosibilităŃi de

transp.(auto, CF)/ capacitat

e de aprovizionare zilnică

Tipul AcŃionare

Capacitate (tone)

Rampe de

încărcare/

descărcare

Rutiere

CF

RestricŃii de

circulaŃie

Depozite agricole > 20 To. S.C Marcelos S.R.L Satu Mare-Str. Careiului nr.160 Cărămidă-

protejat 500 auto - - - - DA - -

S.C Nutrisam S.A Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.31 Beton-protejat

10000 Auto-C.F.

2 buc. Ifron

hidraulic

2.4 - DA DA -

S.C. Ardealul S.A. Satu-Mare-Str. Magnoliei nr.32 Beton-protejat

44000 Auto-C.F

1uc. Ifron

hidraulic

2.4 - DA DA -

S.C. Imex S.R.L. Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.30 Beton-protejat

11000 auto - - - - DA - -

Depozite alimentare > 20 To. S.C. Panda Lux S.R.L. Satu Mare-Str.Mărăşeşti nr.10 Beton-

protejat 65 auto - - - - DA - -

S.C. Aquila Part Prod S.R.L.

Satu Mare-Str. Cloşca nr.92 Cărămidă-protejat

50 auto - - - - DA - -

S.C. Sannmarco S.R.L. Satu-Mare-Str.Careiului nr .164 Cărămidă-protejat

60 auto - - - - DA - -

S.C. Dersidan S.R.L Satu Mare-Str. Cloşca nr.33/A Cărămidă-protejat

52 auto - - - - DA - -

S.C. Gergo Grety S.R.L. Satu Mare-Str.Chendi nr.32 Metal-protejat

60 auto - - - - DA - -

SC Standard Nutricia SRL Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.21 Beton-protejat

120 Auto-C.F 1uc. Ifron

Hidraulic

2,5 - DA DA -

SC Dorna Lactate SA Satu-Mare str. GriviŃei nr.1 Beton-protejat

130 Auto-C.F 1uc. Ifron

Hidrau

2,5 10m DA DA -

11

lic SC Palmira Impex SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr.94 Beton-

protejat 51 Auto-C.F - - - 10m DA DA -

SC Area SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Beton-protejat

130 Auto 1uc. Ifron

Hidraulic

2,5 - DA - -

SC B.D. Mitrea SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Beton-protejat

120 Auto - - - - DA - -

SC Lori Mod Prod SRL Satu Mare-Str. Cloşca Beton-protejat

75 Auto 1uc. Ifron

hidraulic

2 8m DA - -

SC Mavio SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr.248/A Beton-protejat

160 Auto - - - - DA - -

SC OrganizaŃia Caritas SRL Satu Mare- str. A. Vlaicu nr.72 Cărămidă-protejat

120 Auto - - - - DA - -

S.C. Aquila Part Prod S.R.L.

Satu Mare- Str. Depozitelor nr.58 Cărămidă-protejat

82 Auto-C.F - - - 12 m DA DA -

SC Georgia Company SRL Satu Mare - Str. Depozitelor nr.85 Beton-protejat

50 Auto-C.F - - - 12 m DA DA -

SC Dari & Gros SRL Satu Mare- str. Prunilor nr.2 Cărămidă-protejat

50 Auto - - - - DA - -

SC 5 G. S. SRL Satu Mare – str. Muncii nr.27 Beton-protejat

50 Auto - - - - DA - -

SC Boer România SRL Satu Mare – str. Parângului nr. 6 Cărămidă-protejat

89 Auto - - - - DA - -

SC Cristi SRL Satu Mare – str. Ady Endre nr.27 Cărămidă-protejat

87 Auto - - - - DA - -

SC Select Impex SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr.218 Beton-protejat

66 Auto - - - - DA - -

SC Triton SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 98 Beton-protejat

58 Auto-C.F Ifron hidraulic

2 8m DA DA -

SC M.B.S. DistribuŃion SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr.248 Cărămidă-protejat

73 Auto Ifron hidraulic

2 - DA - -

SC GEPETO SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr. 89 Beton-protejat

220 Auto 2 Ifron

hidraulic

4 - DA - -

SC Pintea SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 92/ A Beton-protejat

56 Auto - - - - DA - -

12

SC Barta Atti SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr. 125 Beton-protejat

250 Auto Ifron hidraulic

5 - DA - -

SC Piramida SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 98 Beton-protejat

240 Auto-C.F -Ifron

Hidraulic

2 8m DA DA -

SC Intercompany SRL Satu Mare-Str. Mărtineşti nr. 21 Beton-protejat

77 Auto - - - - DA - -

SC Gordius SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 96/98 Beton-protejat

285 Auto 2 Ifron

hidraulic

5 12m DA - -

SC Friesland România SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 90 Beton-protejat

300 Auto 2 Ifron

hidraulic

5 15m DA - -

SC Ave Impex SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Cărămidă-protejat

600 Auto 2 Ifron

hidraulic

5 10m DA - -

Magazii agricole S.C Marcelos S.R.L Satu Mare-Str. Careiului nr.160 Metal-

protejat 300 Auto 2 înc.

frontale

hidraulic

3 - DA - -

S.C Nutrisam S.A Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.31 Cărămidă-protejat

7000 Auto-CF - - - - DA DA -

SC Agrosem SA Satu-Mare-Str. Viitorului nr. 5 Cărămidă-protejat

11500 Auto - - - - DA - -

Magazii alimentare SC Mobipan SA Satu Mare-Str. Careiului nr. 92 Cărămidă-

protejat 500 Auto - - - - DA - -

SC Samcar SA Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Metal- protejat

400 Auto - - - -- DA - -

SC Imex SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.30 Cărămidă-protejat

300 Auto - - - - DA - -

SC Primalact SA Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.7/B Cărămidă-protejat

100 Auto - - - - DA - -

SC Friesland SA Satu Mare-Str. Careiului nr. 92 Cărămidă-protejat

270 Auto - - - - DA - -

SC Ave Impex SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Cărămidă-protejat

300 Auto - - - - DA - -

Depozite C. L. PETROM Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.27 Metal- 2385 benz. CF-44 3 ele 66400 nu 300 - DA

13

protejat 2750 mot. 396 uleiuri

Vag./zi Auto-12 buc./zi

pompe

ctrica

SC Lukoil Downstream SRL

Satu-Mare-Str. Magnoliei nr.29 15 rezerv. supraterane

480 benz. 420 mot.

Auto-2 buc./zi

- Căder e liber

800 nu 80 nu DA

Magazii butelii GPL PETROM Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.27 Platf.

îngrădită 120 to. 4800 but.

Auto-3200 CF-3200

manual

- 3 pers./8 ore

30 m 400 DA DA

Rezervoare benzină PETROM St. Nr . 1 Satu-Mare-Str. Botizului nr. 45 Îngropat 46,8 Auto 125

to. 8 pom

electri

1500x8 nu 200 nu da

PETROM St. Nr . 3 Satu-Mare- Str.A.Saligny nr.25 Îngropat 46,8 Auto 125 to.

4 pom

electri

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr . 4 Satu-Mare- Str.G. Boitor nr.4 Îngropat 59,3 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr.8 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 120 Îngropat 85,8 Auto 125 to.

6 pompe

electrica

1500x6 nu 120 nu da

PETROM St. Nr.9 Satu Mare- str. P-Ńa. Titulescu 19 Îngropat 60,8 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4 nu 60 nu da

PETROM St. Nr. 10 Satu-Mare-Str. Botizului DN 19 Îngropat 101,4 Auto 125 to.

6 pompe

electrica

1500x6 2400x1

nu 160 nu da

PETROM St. Nr. 15 Satu Mare- str. ÎnfrăŃiri nr. 26 Îngropat 46 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4

nu 120 nu da

Lukoil nr. 1 Satu Mare Str. Careiului nr.129 Îngropat 240 Auto . 4 pompe

electrica

1500x4

nu 80 nu da

Lukoil nr. 2 Satu-Mare-Str. Botizului nr.135 Îngropat 90 Auto . 3 pompe

electrica

1500x3

nu 100 nu da

Lukoil nr. 3 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 35/A Îngropat 120 Auto. 2 pompe

electrica

1500x2

nu 80 nu da

SC OMV România St. 1 Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 100 Auto. 2 ele 1500x1 nu 100 nu da

14

pompe

ctrica

2400x1

SC OMV România St. 2 Satu Mare- str. Careiului nr.2 Îngropat 100 Auto. 3 pom

electri

1500x3

nu 80 nu da

SC MOL România SRL staŃia nr.1

Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 120 Auto. 3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 80 nu da


Satu Mare- str. Careiului nr.7 Îngropat 120 Auto. 3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 80 nu da

Rezervoare motorină PETROM St. Nr . 1 Satu-Mare-Str. Botizului nr. 45 Îngropat 42,5 Auto 125

to. 3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 200 nu da

PETROM St. Nr . 3 Satu-Mare- Str.A.Saligny nr.25 Îngropat 42,5 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr . 4 Satu-Mare- Str.G. Boitor nr.4 Îngropat 32,3 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr.8 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 120 Îngropat 25,5 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 120 nu da

PETROM St. Nr.9 Satu Mare- str. P-Ńa. Titulescu 19 Îngropat 34 Auto 125 to.

2 pompe

electrica

1500x2 nu 60 nu da

PETROM St. Nr. 10 Satu-Mare-Str. Botizului DN 19 Îngropat 59,5 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 160 nu da

PETROM St. Nr. 15 Satu Mare- str. ÎnfrăŃiri nr. 26 Îngropat 51 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 120 nu da

Lukoil nr. 1 Satu Mare Str. Careiului nr.129 Îngropat 60 Auto . 2 pompe

electrica

1500x2

nu 100 nu da

Lukoil nr. 2 Satu-Mare-Str. Botizului nr.135 Îngropat 90 Auto . 3 pompe

electrica

1500x3

nu 80 nu da

Lukoil nr. 3 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 35/A Îngropat 60 Auto. 1 pom

electri

1500x1

nu 80 nu da

15

pe ca SC OMV România St. 1 Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 100 Auto. 2

pompe

electrica

1500x2

nu 100 nu da

SC OMV România St. 2 Satu Mare- str. Careiului nr.2 Îngropat 60 Auto. 2 pom

electri

1500x3

nu 80 nu da


Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 60 Auto. 1 pompe

electrica

1500x1

nu 80 nu da


Satu Mare- str. Careiului nr.7 Îngropat 60 Auto. 2 pom

electri

1500x2

nu 80 nu da

16

Turism/capacităŃi de primire turistică; O formă reprezentativă a turismului sătmărean o reprezintă turismul cultural pus în valoare de către următoarele obiective: Palatul Episcopal Romano-catolic-este un monument de de arhitectură datând din prima jumătate a secolului al XX-lea din timpul episcopului romano-catolic Ham Janos. ConstrucŃia acestei clădiri a început încă din anul 1805, iar edificiul este realizat în stil neoclasic. În această clădire se află biblioteca episcopală romano-catolică, ce avea un număr de 25.000 de cărŃi la începutul sec. XX, însă o parte din această colecŃie a fost transferată Bibliotecii Universitare din Cluj Napoca, în prezent clădirea adăpostind protopopiatul romano-catolic din Satu Mare. Catedrala romano-catolică, construită între anii 1786-1798, realizată în stil neoclasic, altarul este construit din marmură de Carrera, fiind opera vestitului sculptor Din Lieback Toman Felix. Deasupra altarului se află patru ferestre ce atrag atenŃia prin frumuseŃea vitraliilor, iar amvonul fiind realizat din marmură şi decorat cu motive florale în stilul plasticii baroce. ColecŃia de artă a catedralei romano-catolice-această colecŃie a fost iniŃiată de episcopul Mezlery Iuliu, însumând peste 100 de tablouri de artă decorativă. Dintre lucrările de valoare ale colecŃiei amintim: „Fecioara cu pruncul”, datând din anul 1725, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfânta Maria”. Biserica Romano-catolică Calvaria-care a fost construită pe urmele vechii biserici a cetăŃii Castrum Zotmar în anul 1844, fiind reconstruită între anuii 1908-1909 de către fraŃii Weszeloovszky. Biserica Greco – Catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril-construită între anii 1799-1803, stilul edificiului fiind inspirat din arhitectura tradiŃională românească, cu o cupolă de pandative, cu un portal de intrare monumental, cu două turnuri legate de logii. Capitelurile tuturor coloanelor sunt realizate în manieră brâncovenească. Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului – construită între anii 1932-1937, reprezentând stilul bisericilor româneşti. Pictura a fost realizată de fraŃii Eugen şi Profeta. Biserica are un cor renumit cu o tradiŃie de peste 75 de ani. Biserica reformată cu lanŃuri – este un monument reprezentativ pentru imaginea oraşului, datând din secolul al XVIII-lea. ConstrucŃia acestei biserici s-a desfăşurat pe parcursul a 19 ani (1793-1802), fiind realzată în stil baroc, făcând parte din tipul planimetric al bisericilor aulă cu turn acroşat. Este împrejmuită cu stâlpi legaŃi între ei cu lanŃuri forjate de unde se trage şi numele ei. Clopotul cel mare din turn este cel mai vechi clopot din Satu Mare şi datează din anul 1633. Mobilierul interior a fost făcut din lemn de stejar între anii 1799-1804 de către meşterul tâmplar Frits Iosif. Sinagoga – construită în stil maur la începutul secolului XX prezintă o faŃadă tripartită cu avancorp central, alături aflându-se casa de rugăciune cu templu. Templul şi sinagoga, construite la interval de peste 50 ani, sunt foarte diferite. Şi destinaŃia lor diferă, într-o anumită măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când în templu pot fi găzduite şi alte actvităŃi culturale. Despre edificiile culturale cu potenŃial turistic amintim: Muzeul JudeŃean Satu Mare situat în municipiu Satu Mare, este unul dintre cele mai importante instituŃii de cultură a judeŃului şi cuprinde secŃii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară (secŃie amenajată într-o clădire construită în sec.XVIII în stil gotic şi baroc, declarată monument istoric). Muzeul de Artă - găzduieşte astăzi secŃia de artă a muzeului, clădirea a fost construită în a doua jumătate a sec. XIX-lea, în stil neogotic, cumpărată în 1798 şi modificată ulterior de baronul Vecsey, de aici vine şi numele cu care este cunoscută în oraş „Casa Vecsey”.

17

Teatrul de Nord din municipiul Satu Mare funcŃionează într-o clădire constuită în anul 1883, în stil neoclasic având un singur etaj. FaŃada clădirii este realizată în trei registre, din care cel din centru este realizat în profil semicircular cu un acoperiş de tip cupolă. Sala de spectacole a teatrului a fost construită să cuprindă 800 de locuri şi este decorată cu motive specifice perioadei în care a fost construită. Filarmonica Dinu Lipati –clădirea în care funcŃionează filarmonica din Satu Mare este o aripă a Hotelului Dacia care a fost construit pe locul vechii primării a oraşului în stil Secession în anul 1902. Sala de concerte este flancată de coloane având o capacitate de 320 locuri iar cupola este puternic ornamentată şi pictată. Sala este renumită pentru acustica sa. Casa de Cultură a Sindicatelor – are o suprafaŃă de 7.500 mp, a fost dată în folosinŃă în anul 1984. cuprinde mai multe săli: sala mare de spectacole cu 515 locuri, sala de conferinŃe cu 250 locuri şi sala de colocvii. Biblioteca JudeŃeană Satu Mare- clădirea este construită în stil neoclasic, are o colecŃie de peste 430.000 de documente de bibliotecă şi cuprinde mai multe secŃii: secŃia adulŃi, secŃia copii, sala de lectură , fondul de carte vechi etc. Monumente istorice, statui, busturi şi plăci comemorative Monumentul Ostaşului Român, este un omagiu adus soldaŃilor armatei a IV-a care a luptat pe aceste meleaguri în octombrie 1944, pentru eliberarea ultimei brazde din pământul Ńării. Statuia Dr. Vasile Lucaciu, ridicată în semn de cinste şi recunoştinŃă pentru activitatea luptătorului memorandist Vasile Lucaciu având dimensiuni impunătoare. Dr. Vasile Lucaciu este reprezentat cu o figură expresivă, Ńinând în mâna stângă o cruce. Pe soclu se află amplasat un basorelief cu reprezenatrea unui soldat care străpunge cu suliŃa un balaur, semnificând victoria binelui asupra răului. Statuia a fost realizată din bronz în 1936 de către Cornel Medrea. Statuia Lupoaica este o copie a celebrei lupoaice napocene. Ea a fost realizată de către sculptorul Radu Ciobanu şi este considerată simbol al latininităŃii românilor. Turnul Pompierilor construit între anii 1903-1904, are o înălŃime de 45 m, fiind format dintr-un soclu cu o secŃine pătrată şi un tambur cu formă cilindrică. La înălŃimea de 35,75 m, se află o platformă cu balustradă circulară pentru supraveghere, turnul terminându-se cu o cupolă în formă de clopot, cu înveliş de aramă. Sediul politico-administrativ Edificiul emblemă a municipiului Satu Mare, este sediul Primăriei, Prefecturii şi Consiliului JudeŃean Satu Mare. A fost realizat în anul 1985, iese în evidenŃă prin arhitectura şi înălŃimea sa. Are o suprafaŃă de 12.000 m2 şi o înălŃime de 886,5 m. Clădirea prin volumetria sa este purtătoarea unor interesante simboluri: cele trei turnuri terminale sugerează unitatea românilor, maghiarilor şi germanilor de pe aceste meleaguri. Infrastructura turistică a municipiului Satu Mare Infrastructura însumează totalitatea bunurilor şi mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic. Infrastructura turistică include:

- bazele de cazare şi alimentaŃie publică; - căile şi mijloacele de transport turistic; - dotările pentru recreere şi cură - dotări auxiliare

În funcŃie de mărimea, confortul, funcŃionalitatea, perioada de funcŃionare, tipul de turism pe care-l servesc, pe teritoriul municipiului şi a ariei periurbane întâlnim două grupe majore de baze de cazare şi anume:

- baze de cazare principale care cuprind: hotelurile, motelurile, cabane şi vile;

18

- baze de cazare secundare din care fac parte pensiunile, taberele şi campingurile; Municipiul Satu Mare dispune de spaŃii de cazare suficiente, astfel hotelurile reprezintă o unitate etalon a gradului de dezvoltare a turismului în regiune, funcŃia lor principală fiind cazarea turiştilor, adaptându-se tipurilor de turism practicate în zonă. Astfel în cazul turismului cultural hotelurile trebuie să fie dotate cu săli de conferinŃă, cu spaŃii expoziŃionale etc. Dacă hotelul este situat într-o zonă de recreere din structura lui nu trebuie să lipsescă terenurile sportive, piscine, restaurant etc. Dintre cele mai reprezentative hoteluri şi cu tradiŃie în municipiul Satu Mare amintim: Hotel Dacia, Hotel Aurora, Hotel Dana, Hotel Sport, etc. O altă formă de turism o reprezintă turismul de afaceri. Municipiul Satu Mare dispune de diverse spaŃii de cazare care pot satisface pe deplin nevoile intreprinzătorilor, putând fi organizate o serie de evenimente, misiuni economice, seminarii, conferinŃe, workshop-uri, etc. Amplasarea geografică a municipiului îl face să devină pe viitor un important centru logistic, varietatea şi complexitatea spaŃiilor de cazare fiind dotate cu săli multi-funcŃionale. Dezvoltare zonelor limitrofe ale municipiului vor permite crearea de noi spaŃii propice turismului de afaceri, solicitările în acest domeniu fiind destul de numeroase. Alte forme de turism întâlnite în municipiu sunt: turismul de tranzit, de agrement, balnear, etc. CirculaŃia turistică este una dintre cele trei componente, alături de fondul turistic şi baza materială care definesc fenomenul turistic. CirculaŃia turistică este elementul sintetic care reflectă nivelul de valorificare a potenŃialului turistic. g) apariŃii de noi activităŃi economice în cadrul zonei; h) resurse naturale. SecŃiunea a 7-a. Infrastructuri locale

InstituŃii publice - cultură, ocrotirea sănătăŃii etc.. ViaŃa culturală şi artistică a municipiului Satu Mare se desfăşoară într-o serie de

instituŃii precum: Teatrul de Nord, care funcŃionează într-o clădire construită în stil neoclasic în 1889, Filarmonica de Stat “Dinu Lipatti” – prestigioasă instituŃie de cultură, Casa de Cultură a Sindicatelor – face parte din “AsociaŃia NaŃională a Caselor de Cultură” din România, Casa Municipală de Cultură G. M. Zamfirescu, Muzeul JudeŃean, Biblioteca JudeŃeană şi Şcoala Populară de Artă.

„Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăŃi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură şi alte elemente definitorii pentru stilul de viaŃă, sistemul de valori, tradiŃiile şi credinŃa respectivului grup”. (UNESCO 2002)

Cultura, în sens larg, reprezintă felul în care se întâmplă lucrurile într-un anumit loc, viaŃa locului respectiv, chiar dacă, pentru mulŃi, ea înseamnă toate acestea, plus presa pe care o citim zi de zi, emisiunile TV pe care le privim, felul în care reacŃionăm şi ne petrecem timpul liber, locurile în care ne facem cumpărăturile, arhitectura, universităŃile în care învăŃăm, practicile religioase, nivelul de educaŃie şi implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moştenirea istorică şi culturală, obiceiurile sportive, grija faŃă de sănătate, respectul faŃă de valori şi tradiŃii.

Cultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunităŃi sau naŃiuni. Cultura este un element esenŃial al dezvoltării economice şi al regenerării sociale şi reprezintă un indicator al calităŃii vieŃii şi bunăstării individuale. De aceea definirea unei strategii culturale a municipiului Satu Mare este unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării unei viziuni asupra viitorului oraşului.

19

Considerăm că, în contextul obiectivului prioritar al societăŃii româneşti, acela al integrării europene, cultura joacă un rol important, esenŃial chiar, fiind pârghia de armonizare a valorilor locale şi naŃionale la valorile europene.

ReŃele de utilităŃi, apă, canalizare, electrice, gaze, etc

ReŃeaua Stradală a municipiului Satu Mare măsoară în prezent 183 km din care 80,3% sunt modernizate adică 147 km, iar din acestea 23 km sunt cu îmbrăcăminŃi uşoare. Circa 80% din lungimea totală a străzilor are asigurată evacuarea apei meteorice.

În municipiul Satu Mare, configuraŃia tramei stradale este de tip cvasiradial- concentric secŃionate de axele râului Someş şi de calea ferată, fapt care a generat puncte obligatorii de trecere( poduri şi pasaje) aglomerate şi dificile. Alimentarea cu apă potabilă

Serviciul de apă - canal este asigurat de „SC APASERV SATU MARE” S.A instituŃie care îşi desfăşoară activitatea atât pe raza municipiului Satu Mare cât şi în judeŃul Satu Mare .

Captarea apelor subterane se realizeaza prin pompare din doua fronturi de captare formate dintr-un numar total de 72 de puturi, din care:

a) Frontul de captare Martinesti – Noroieni – Micula: - 64 puturi (P2 –P65) de medie adancime, H = 100-125 ml, φ =12 3/4"

amplasate la o distanta de 250 - 300 ml unul de altul. Capacitatea maxima de captare a frontului, cu forari de puturi, reforari si desnisipari

(refacerea capacitatii de captare conform studiilor elaborate) este de 1.300 l/s. Conductele de refulare de la puturi la statia de filtrare sunt din otel, fonta sau

azbociment, dupa cum urmeaza: b) Frontul de captare Gradina Romei,

- este amplasat in parcul din imediata vecinatate a gării CFR. Se compune din 8 puturi de adancime medie, din care:

• 2 puturi de φ 8 5/8” cu H = 60 ml, au fost puse in functiune in anii 1930 si refacute in 1966;

• 6 puturi de φ 12 3/4” cu H= 100 – 125 ml, au fost puse in functiune in perioada 1977 - 1979.

In anul 1996 s-a reforat putul nr.2. InstalaŃiile de tratare a apei sunt amplasate în cele 2 uzine de apă: Uzina de apă Mărtineşti, cu o capacitate proiectată de 1.300 l/s; Uzina de apă Grădina Romei, cu o capacitate proiectată de 100 l/s. ReŃeaua de distribuŃie a apei

Reteaua de distributie a apei este realizată din conducte de fontă, oŃel, azbociment, PREMO, PVC, polietilena şi se întinde pe o lungime de 173,381 km. Procentajul de locuinŃe racordate la reŃeaua publică de apă este de 97,6% , cu un număr total de 14.768 branşamente. Numărul total de racorduri la sistemul de canalizare pentru municipiul Satu Mare este 12.548. SC APASERV SATU MARE S.A deserveste un număr de 115.630 persoane, consumatorii având următoarea structură : 11.352 case de locuit , 449 asociaŃii de proprietari , 26.983 apartamente de bloc contorizate individual , 399 instituŃii, 1.615 agenŃi economici.

Numărul branşamentelor la reŃeaua de distribuŃie apă este de 14.768 iar numărul racordurilor la reŃeaua de canalizare 12.548 .

În prezent 97,6 % din populaŃia municipiului beneficiază de serviciul public de apă, gradul de contorizare a municipiului este de 97,36 % . Contorizarea separată a

20

apartamentelor din blocurile de locuit şi în general creşterea gradului de contorizare a avut ca efect scăderea consumului de apă.

Indicatorii de calitate pentru apă potabilă sunt monitorizaŃi de către laboratorul de la Uzina de Apă Mărtineşti, iar prin monitorizarea de audit de către DirecŃia de Sănătate Publică a JudeŃului Satu Mare. ReŃeaua de canalizare

Are o lungime de 147,243 km din care 147,183 km este formată din beton iar 0,060 km PVC.

StaŃia de epurare a municipiului Satu Mare dată în folosinŃă în anul 1971 , este amplasată pe malul drept al râului Someş în aval de oraş, la 500 m. În urma ultimei dezvoltari capacitatea proiectată a staŃiei este de 950 l/s epurare mecanică şi biologică.

Procentaj ape uzate rezultate din activităŃi menajere şi productive: - ape uzate menajere 71 %; - ape uzate generate din activitati productive 29 %.

Alimentarea cu gaze naturale şi cu energie termică Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din: - două staŃii de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă

presiune Baia Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului; - mai multe staŃii publice de sector şi o serie de staŃii industriale care asigură

reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă. Lungimea reŃelei de distribuŃie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 212.909 m

fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reŃelei 91,9 % este alcătuită din oŃel iar restul de 8,1% din PVC.

Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 42.180 persoane fizice şi 37 asociaŃii de proprietari. AgenŃii economici reprezintă un număr total de 1760, din care rezidenŃiali(şcoli, grădiniŃe, spitale, instituŃii)- 341; comerciali- 1360; industriali- 59;

Consumul mediu pe cap de locuitor la nivelul municipiului este: 41,39 mc/lună/ locuitor la o populaŃie de 114.678 locuitori ai municipiului.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată e către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare fiind Centru OperaŃional din REGIUNEA DE NORD CLUJ.

Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuŃie a municipiului, prin proiecte de înlocuire a conductelor, branşamentelor şi a posturilor de reglare- măsurare.

Alimentarea cu căldură a municipiului Satu Mare s-a realizat până în 2001 prin reŃelele publice subterane de agent termic, preparat în 28 centrale termice de cartier, funcŃionând cu combustibil gazos, situaŃia fiind identică şi pentru apa caldă menajeră. În zona centrală existau 2 sisteme de termoficare locală.

În prezent municipiul este complet deconectat de la acest sistem de încălzire a locuinŃelor, încălzirea făcându-se de către locatari cu surse proprii ca: centrale de apartament, convectoare şi diferite sobe cu combustibil lichid sau solid. Alimentarea cu energie electrică

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de Sucursala de DistribuŃie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinŃată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de DistribuŃie şi Furnizare a Energiei Electrice ,, Transilvania Nord” cu sediul în Cluj- Napoca, aparŃinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente: - 5 staŃii de transformare - staŃia 110/6 kV Satu Mare 1 - staŃia 110/6 kV Satu Mare 2

21

- staŃia 110/6 kV Abator - staŃia 110/20 kV CarpaŃi - staŃia 110/20 kV Satu Mare 5 - 12 puncte de transformare - 154 posturi de transformare - 192,3 km linii electrice aeriene - 532 km linii electrice subterane Tot pe teritoriul municipiului se află StaŃia Vetiş de 220 kV/110kV/20kV aflată în

gestiunea Transelectrica SA-ST Cluj, dar liniile electrice aeriene alimentate de aceasta se găsesc în gestiunea SDFEE Satu Mare.

Pe întreg arealul deservit sunt înregistraŃi un număr total de 50.144 consumatori din care mari consumatori 52; mici consumatori 3.276; consumatori casnici 46.816.

Salubrizare şi întreŃinere zone verzi

În municipiul Satu Mare serviciile de curăŃenie a oraşului, deservirea populaŃiei în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor menajere sunt asigurate de firma S.C. Florisal S.A. Principale categorii de deşeuri:

• hârtie/carton -13% • sticlă – 6% • metal -8% • plastic – 9% • textile – 9% • deşeuri biodegradabile -20% • inerte - 12% • altele – 23% Rampa de reziduri (depozitul ecologic) de la Doba, celula nr.1, cu o suprafaŃă de 5 ha,

funcŃionează începând cu luna iunie 2011 şi este prevăzută cu drum de acces pentru autogunoierele din dotare. Drumul de acces are o lungime de 7.998 de metri, iar valoarea lucrărilor se ridică la 5,2 milioane de lei. Valoarea întregului proiect al gropii ecologice este de peste 117 milioane de lei din care 86,5 milioane din partea Ministerului Mediului şi 30,5 milioane de lei din partea Consiliului JudeŃean Satu Mare.

FrecvenŃa de ridicare – colectarea şi transportul rezidurilor menajere se realizează după un program de colectare pe străzi, pe zile calendaristice şi pe fiecare cartier.

Utilaje din dotare – pentru colectarea şi transport reziduri menajere din municipiul Satu Mare, S.C. Florisal S.A. are în dotare 48 bucăŃi utilaje de diferite tipuri.

Serviciile de întreŃinere zone verzi au fost concesionate unor firme specializate în peisagistică, fiind dezvoltate noi areale de spaŃiu verde şi modernizate cele existente.

Transportul Public Local Transportul Public Local de călători este asigurat in Satu Mare de catre S.C.

TRANSURBAN S.A, înfiinŃată la 1 ianuarie 2006 prin hotărâre a Consiliului Local, acŃionarul majoritar fiind municipiul Satu Mare. Prin această hotărâre Consiliul Local îi concesionează activitatea de transport public din municipiu şi patrimoniul public aferent acestuia, patrimoniu preluat de la R.A. COMUNALA SATU MARE, unde transportul local funcŃiona ca o secŃie.

Transportul în comun se realizează cu un parc activ de 50 de autobuze articulate, medii şi midibuze, deservind un numar de 14 trasee urbane şi 8 trasee suburbane, acoperind astfel toate zonele de interes public şi industrial ale municipiului şi localităŃilor învecinate.Totodată s-au înfiinŃat curse regulate speciale pentru diferiŃi agenŃi economici, respectiv pentru Parcul Industrial Sud.

22

Cu sprijinul Primăriei, s-a demarat activitatea de achiziŃionare a 15 autobuze moderne. De asemenea, în urma unor investiŃii din surse proprii este în dezvoltare activitatea de intreŃinere, reparaŃii şi verificări a autovehiculelor, altele decât autoturisme, dorindu-se în acest fel să se poată deservi şi terŃi clienŃi posesori de autobuze şi camioane.

Din luna februarie 2007 , în urma unor lucrări de modernizare se prestează serviciul de spălări auto (inclusiv camioane) pentru terŃi.

Locuri de adunare şi cazare a populaŃiei în situaŃii de urgenŃă - tabere de sinistraŃi.

Nr. crt

Denumirea spaŃiului şi adresa

Nr. de încăperi paturi

SuprafaŃa

totală mp. Încălzire

Cazarmament Set/pat

Obs

1. HOTEL ARDEALUL -

B-dul Cloşca nr.72- 134 / 452 2680 T 455 / 452

2. S.C. UNIO S.A.-

L.Blaga nr.5 - L. Blaga nr.35

530 / 476 21 / 25

6360 348

T

T

500 / 476 50 / 25

3. HOTEL DACIA- P-Ńa

LibertăŃii nr.11 - 56 / 107 900 T 110 / 107

4. HOTEL AURORA- P-Ńa LibertăŃii nr.8 -

109 / 201 1728 T 201 / 201

23

5. POIANA CU FLORI ( VILE ŞTRAND )

40 / 80 640 T 80 / 80

6. HOTEL LUX – Retezatului nr.

5 / 5(x2) 150 T 10 / 5

7. HOTEL DANA – Drum Carei nr.128

51/ 100 800 T 202 / 100

8. S.C. SAMOBIL S.A. –

Ion Ghica 38 - 168 / 387 2620 T 387 / 387

9. SPITALUL

JUDEłEAN I. - Ravensburg nr.1-

264 / 744 13.800 T 574 / 744

10.

SPITAL JUDEłEAN II.

- P-Ńa Eroii RevoluŃiei nr. 2-3 -

187 / 705 11.810 T 705 / 705

11.

SPITALUL DE PNEUMOFIZIOLOGI

E - IALOMI łEI NR. 9 -

37 / 126 1.002 T 506 / 389

12. LEAGĂNUL DE

COPII - C-tin Brâncuşi nr.2 -

20 / 389 1.000 T 506 / 389

13.

ADMINISTRAłIA TABERELOR ŞCOLARE – 24 Ianuarie nr.3 -

36 / 51 2.100 T 450 / 251

14. GRĂDINIłA NR.1- 1

Dec.1918 - 5 / 76 80 Gaz 100 / 76

15. GRĂDINIłA NR.5 –

Micro 15 - 5 / 128 432 T 220 / 128

16. Căminul nr.2 – I.

Slavici nr.4 - 5 / 57 (saltele) 165 T 228 / 57 (saltele)

17. Căminul nr. 6 –Luceafărului -

6 / 90 99 Gaz 90 / 90

18. GRĂDINIłA NR.7 – 1

Decembrie 1918- 5 / 100 110 Gaz 200 / 100

19. GRĂDINIłA NR.9 – B-dul Cloşca -

8 / 110 370 T 220 / 110

20. GRĂDINIłA NR.10 – B-dul V.Lucaciu -

3 / 80 75 Gaz 160 / 80


Cart. CarpaŃi I. - 8 / 190 370 T 70 / 190

22. GRĂDINIłA Samus –

B-dul Traian - 4 / 72 64 Gaz 144 / 72

23. GRĂDINIłA Mondiala – Al. Berindei 3/5-

12 / 150 200 T 80 / 150

24. GRĂDINIłA Unio –

L. Blaga - 8 / 240 128 T 480 / 240

25. GRĂDINIłA Tricotex

–Haşdeu - 4 / 98 188 T 66 / 98

26. GRĂDINIłA C.F.R. –

Botizului 10 - 6 / 40 96 T 80 / 40

24


I. Slavici 44 - 3 / 86 80 T 172 / 86

28. GRĂDINIłA 14 mai 5 / 175 140 T 230 / 175


Micro 16 - 7 / - 162 T -


Parcului nr.1 - 2 / - 32 Gaz -


Micro 14 - 6 / 180 205 T 180 / 180


SolidarităŃii - 12 / 50 108 T 100 / 50

33. GRĂDINIłA NR.16 Str. Aurora Bl.E 21 -

6 / 62 200 T 18 / 62

34. GRUP ŞCOLAR

FORESTIER –Crişan nr.2

34 / 150 1110 T 100 / 150

35. ŞTRAND TERMAL 55/123 687 T 246 / 123

36. HOTEL ASTORIA 23/50 600 Gaz 50/50

37. HOTEL BELVEDERE 20/41 600 Gaz 41/41

38. MOTEL SELECT

25/50 700 Gaz 50/90

25

Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă.

Prin risc se înŃelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăŃi distruse, activităŃi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.

SecŃiunea 1 "Analiza riscurilor naturale"

1. CUTREMURE: În municipiul Satu Mare gradul maxim de seismicitate prognozat este 7 grade pe scara

Richter, care poate afecta astfel: - nr. probabil de victime:

• mal stâng Someş: 5.000 persoane. • mal drept Someş: 3.600 persoane.

- nr. probabil de victime(animale + păsări): • cai: 36. • bovine: 129. • porcine: 127. • păsări: 12100.

ProprietăŃi distruse: - pot fi afectate un număr de 1114 locuinŃe, 342 agenŃi economici şi instituŃii publice. ActivităŃi social economice afectate:

- pot apărea surpări ale părŃilor carosabile pe pante, crăpături în drumuri, distrugeri ale porŃiunilor de îmbinare a conductelor, alunecări de teren în zonele nisipoase (zona Str. Zenit, cartier Horea).

- prin blocarea cu părŃi ale construcŃiilor limitrofe, a drumurilor din municipiu se pot produce ambuteiaje generatoare de panică în rândul populaŃiei;

- în cazul distrugerii conductelor de apă, gaz, canal, pot fi afectate o parte din locuitorii municipiului şi activitatea unor agenŃi economici şi instituŃii publice.

• reŃele de distribuŃie a apei potabile în lungime de 170 km, care asigură distribuŃia apei în 43.625 locuinŃe cu o capacitate de 161.000 mc/zi;

• reŃele de canalizare în lungime de 156 km ; • reŃele de distribuire a gazului natural de 182 km

Influen Ńă asupra mediului:

- S.C.Imex , deŃinător de substanŃe toxice industriale (8 tone amoniac - capacitatea maximă) în cazul producerii unor accidente, în funcŃie de cantitatea de substanŃă toxică deversată în atmosferă poate afecta populaŃia şi agenŃii economici din zonele NE a municipiului.

- agenŃii economici deŃinători de substanŃe petrolifere: 2 depozite de carburanŃi şi 16 staŃii carburanŃi fixe şi 1(una) mobilă care în cazul producerii unor incendii/explozii ar putea afecta populaŃia şi agenŃii economici din vecinătatea acestora.

- la depozitele de carburanŃi în cazul producerii de avarii majore prin deversarea produselor petroliere se pot produce poluări importante ale mediului înconjurător (sol-apă).

26

2. INUNDAłII: Municipiul Satu Mare este traversat de râul Someş pe o distanŃă de 13 km care poate

produce inundaŃii. În cazul ruperii digului atât din cauze accidentale cât şi prin creşterea anormală şi necontrolabilă a apei în timpul primăverii, datorită topirii zăpezilor sau ploilor torenŃiale de lungă durată râul Someş poate produce importante inundaŃii ce pot afecta atât populaŃia cât şi agenŃii economici din municipiu. Mărimile cotelor de apărare locală sunt: CA=500cm; CI=900cm; CP=900cm.

- nr. probabil de victime: • mal stâng Someş: 3.500 persoane. • mal drept Someş: 3.000 persoane.(zonă cu multe construcŃii tip case cu unul

sau două nivele o mare parte fiind construcŃii vechi 60%).

- nr. probabil de victime (animale + păsări): • cai: 180. • bovine: 645. • porcine: 635. • păsări: 61000.

ProprietăŃi distruse: • mal stâng Someş: 2351 case. • mal drept Someş: 1380 case. • 300 agenŃi economici şi instituŃii publice. • 350 ha. teren intravilan; • 2700 ha. teren agricol ; • 44 unităŃi social culturale; • 15 km. căi ferate; • 40 km. şosele; • 17 km. drumuri; • 3 poduri.

ActivităŃi social economice afectate: - distrugerea unor construcŃii din cărămidă, paiantă, vechi, la cotele apelor mai mari de

½ din înălŃimea construcŃiilor; - avarierea sau distrugerea drumurilor, liniilor de cale ferată, podurilor, digurilor; - avarierea reŃelelor subterane de apă,canalizare,gaz,energie electrică,telecomunicaŃii; - avarii şi distrugeri la instalaŃiile industriale şi depozitele cu produse care sunt

influenŃate violent de prezenŃa apei; - distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol. - probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaŃie. - distrugeri ale materiei prime la agenŃii economici deŃinători de stocuri din material

lemnos. InfluenŃă asupra mediului: - distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol; - pericolul apariŃiei unor boli infecto-contagioase cu caracter epidemic şi

transmisibilitate hidrică provocate de salmonella, brucella, pasteurella tularensis, coli enteropatogen, virusul poliomielitei, agentul hepatitei virale,etc., ca urmare a refulărilor masive de reziduuri fecaloide şi menajere din canalizare, latrine, grajduri, abatoare, rampe de

27

gunoi, spitale de boli transmisibile, sau datorită inundării cimitirelor, plutirii în derivă a cadavrelor de oameni sau animale.

3. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE: Fenomene meteo periculoase care pot afecta municipiul Satu Mare sunt: ploile

torenŃiale, înzăpezirile, căderile de grindină, tornadele, descărcările electrice. - nr. probabil de victime:

• mal stâng Someş: 1.500 persoane. • mal drept Someş: 2.500 persoane.(zonă cu multe construcŃii tip case cu unul

sau două nivele o mare parte fiind construcŃii vechi 60%). - nr. probabil de victime (animale + păsări):

• cai: 36. • bovine: 129. • porcine: 127. • păsări: 12100.

ProprietăŃi distruse: În funcŃie de fenomenul meteo numărul de proprietăŃi distruse poate fi mai mic sau

mai mare, acest număr fiind influenŃat de intensitatea şi natura fenomenului astfel acesta poate afecta aproximativ:

• 3.000 case; • 300 agenŃi economici şi instituŃii publice; • 140 km. căi ferate; • 137 km. şosele; • 170 km. drumuri; • 3 poduri; • 60 unităŃi social culturale.

ActivităŃi social economice afectate: În cazul producerii de fenomene meteo periculoase activităŃile social

economice sunt afectate parŃial sau total.

- funcŃionarea transportului; - funcŃionarea telecomunicaŃiilor; - activitatea obiectivelor agricole; - aprovizionarea cu materii prime; - aprovizionarea cu energie electrică, gaze, apă; - afectarea reŃelelor de energie electrică, telecomunicaŃii, gaze, alimentare cu apă. - încetarea activităŃii agenŃilor economici, instituŃiilor publice. Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităŃii social economice necesită un

număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni. Influen Ńă asupra mediului: - deprecierea culturilor agricole în urma cantităŃilor mari de apă staŃionate; - distrugerea în mai mare sau mai mică măsură a fondului dendrologic;

- afectarea reŃelelor de energie electrică, telecomunicaŃii, gaze, alimentare cu apă.

28

4. INCENDII DE PĂDURE: Pe raza municipiului Satu Mare se află 2(două) păduri: Pădurea Noroieni şi Pădurea Mare cu o suprafaŃă totală de 60 ha. La incendiile de păduri, combustibilul principal îl reprezintă masa de arbori, indiferent dacă aceştia sunt verzi sau uscaŃi. Aportul iniŃial şi indispensabil de căldură se datoreşte arderii forŃate rapide şi uşor amorsate a ierbii şi frunzelor uscate. Incendierea pădurilor se datoreşte foarte rar naturii; în marea majoritate a cazurilor aportul termic iniŃial aparŃine omului, direct sau indirect. Cauzele cel mai des întâlnite sunt: imprudenŃa, lucrări periculoase sau scântei de la diferite vehicule etc. Incendiile în astfel de medii, sunt favorizate de secetă, vânt şi absenŃa fâşiilor „contrafoc”. Influen Ńă asupra mediului: - în cazul unor incendii de pădure acestea produc poluarea aerului prin fumul degajat; - diminuarea fondului de animale sălbatice; - distrugerea fondului forestier. SecŃiunea a 2-a"Analiza riscurilor tehnologice"

1.ACCIDENTE CHIMICE: Accidentul chimic reprezintă evenimentul rezultat ca urmare a eliberării necontrolate în

mediul înconjurător a unor substanŃe toxice industriale, cu concentraŃii toxice mai mari decât concentraŃiile admise, punând în pericol sănătatea populaŃiei.

Cauzele principale sunt: defecŃiuni tehnice nedetectate la timp sau greşeli în exploatare, explozii sau incendii, calamităŃi naturale.

Accidente chimice pot avea loc pe raza municipiului Satu Mare la S.C.IMEX S.A agent economic deŃinători de amoniac sau în urma unor accidente pe căi de transport rutier sau feroviar.

Număr probabil de victime: La S.C. Imex S.R.L. Satu Mare:

• În zona letală: 7180 persoane; • În zona de intoxicare: 11250 persoane.

* 25 – 30% din victime reprezintă pierderi nerecuperabile; În cazul unui accident chimic pe căile de transport numărul victimelor este influenŃat de natura substanŃei chimice, pe timp de zi/noapte, locul accidentului (în zonă cu densitate mai mare sau mai mică).

La o cantitatate de 6 tone de amoniac numărul probabil de vuctime ar fi: • În zona letală: 8150 persoane; • În zona de intoxicare: 14700 persoane.

* 25 – 30% din victime reprezintă pierderi nerecuperabile; - nr. probabil de victime(animale + păsări):

• cai: 180. • bovine: 645. • porcine: 635. • păsări: 61000.

ProprietăŃi distruse: În cazul unor scurgeri la agenŃii economici deŃinători de amoniac pot avea loc explozii

(amoniacul în amestec cu aerul 16-27% produce explozie): • 7 agenŃi economici; • 35 clădiri; • 5 km. căi ferate;

29

• 2 km. drumuri şi şosele. ActivităŃi social economice afectate:

• încetarea activităŃii agenŃilor economici, instituŃiilor publice afectate. • afectarea reŃelelor de energie electrică, telecomunicaŃii, gaze, alimentare cu apă din

imediata apropiere a locului accidentului. • probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaŃie. • aglomerarea spitalelor din cauza numărului mare de victime (decedaŃi,intoxicaŃi,

etc.);

InfluenŃă asupra mediului: - poluarea mediului înconjurător cu vapori toxici; - distrugerea fondului dendrologic; - poluarea apei din acumulări.

2. ACCIDENTE NUCLEARE: Municipiul Satu Mare poate fi afectat în cazul unor accidente majore la centralele

nucleare din Ńările vecine: Ungaria – Paks; Ucraina – Zaporoje, HmelniŃki, Rovno; Slovacia – Prohunice; CroaŃia – Krsko.

În cazul deplasării norului radioactiv peste municipiul Satu Mare se instituie o urgenŃă radiologică.

ActivităŃi social economice afectate:

• probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaŃie. • activitatea obiectivelor agricole; • aprovizionarea cu materii prime; • probleme de aprovizionare cauzate de contaminarea culturilor agricole,

depozitelor de • produse alimentare, surselor de apă, etc.

InfluenŃă asupra mediului: - riscul contaminarii radioactivă a mediului, populaŃiei, animalelor.

3. ACCIDENTE GRAVE PE CĂILE DE TRANSPORT:

Acestea pot fi de mai multe tipuri: - accidente grave pe drumurile naŃionale, judeŃene, locale; - accidente aviatice; - accidente pe căile ferate.

În cazul unor accidente pe oricare din căile de transport enumerate mai sus se pun în aplicare Planurile de protecŃie şi intervenŃie pentru accidente grave de la Drumuri şi Poduri Satu Mare, Aeroportul Satu Mare şi C.F.R. Satu Mare.

ActivităŃi social economice afectate:

- probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaŃie; - afectarea reŃelelor de energie electrică, telecomunicaŃii, gaze, alimentare cu apă din

imediata apropiere a locului accidentului;

- nefuncŃionarea transportului prin distrugerea carosabilului.

30

4. EŞECUL UTILIT ĂłILOR PUBLICE: Avarii mari la reŃelele de distribuŃie a energiei electrice, apei potabile, gazului natural,

canalizare, telecomunicaŃii.

ActivităŃi social economice afectate: • din cauza avariilor la reŃelele de distribuŃie a utilităŃilor publice agenŃii economici şi instituŃiile publice nu îşi mai pot desfăşura activitatea;

• lipsa oricărei dintre utilităŃi afectează populaŃia. InfluenŃă asupra mediului:

• în cazul lipsei de apă potabilă, avarie la reŃeaua de canalizare pot apărea epidemii şi/sau epizootii care pot afecta populaŃia şi colectivităŃile de animale.

SecŃiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" 1.EPIDEMII: În municipiul Satu Mare există pericolul apariŃiei unor epidemii. Acest fenomen se accentuează pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă

durată. In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul municipiului sunt:

- meningita acută virală cu virusul West-Nile; - boala diareică acută la copiii din colectivităŃi; - hepatita acută epidemică; - rujeola la adolescenŃi.

Aceste boli au fost în creştere, dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse.

In cazul producerii unor dezastre de mari proporŃii există pericolul apariŃiei unor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

Acestea sunt: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza. Având în vedere posibilităŃile multiple de apariŃie şi evoluŃie rapidă a bolilor care pot

crea focare ale unor epidemii s-a întocmit planul de protecŃie şi intervenŃie în caz de epidemii care cuprinde principalele măsuri profilactice şi de intervenŃie.

Planul de protecŃie şi intervenŃie este gestionat de către DirecŃia de Sănătate Publică Satu Mare.

2.EPIZOOTII/ ZOONOZE: Gestionarea şi managementul măsurilor de protecŃie şi intervenŃie în caz de epizootii

sunt asigurate de DirecŃia Sanitar-veterinară Satu Mare. Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeŃului sunt:

- tuberculoza bovină; - leucoza enzootica bovină; - pesta porcină.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepŃia pestei porcine) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit promnt şi operativ.

De asemenea evoluŃia bolilor a fost stopată la timp, fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporŃii şi lungă durată pot apare şi evolua unele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

- febra aftoasă;

31

- blue tongue; - antraxul.

DirecŃia Sanitar-veterinară Satu Mare a întocmit Planul de protecŃie şi intervenŃia în caz de dezastre în care sunt stipulate măsurile profilactice şi de intervenŃie în special pentru a stopa fenomenul de evoluŃie al acestor boli.

De asemenea este delimitată zona anti - epizootică, iar personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acŃiunilor.

In colaborare cu DirecŃia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenŃie urgentă în cazul apariŃiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om. - nr. probabil de victime(animale + păsări):

• cai: 363; • bovine: 1291; • porcine: 1276; • păsări: 121000.

SecŃiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu"

În ultimii ani la nivelul judeŃului numărul incendiilor a fost în creştere, în anul 2011 numărul incendiilor a crescut cu 51 % de la 143 la 216. Pe parcursul anului 2011 pe raza municipiului Satu Mare a fost constatată o creştere a numărului de incendii la mirişti şi păşuni, datorată atât secetei care a afectat această zonă cât şi a faptului că grija proprietarilor pentru protecŃia culturilor faŃă de incendii este scăzută.

SecŃiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri" Numărul intervenŃiilor pe parcursul anului trecut a crescut cu aproape 17,5%. Astfel,

în anul 2011, s-au înregistrat aproape 2.340 de intervenŃii, în medie şase pe zi, dintre care: - 17 descarcerări; - 216 intervenŃii au fost pentru stingerea unor incendii; - 49 de situaŃii pentru asigurarea sau supravegherea zonei de producere probabilă a

situaŃiei de urgenŃă; - 7 cazuri de inundaŃii; - 18 intervenŃii pentru asanarea muniŃiei neexplodate; - 11 intervenŃii pentru salvarea animalelor; - 3 pentru protecŃia mediului.

An IntervenŃii Incendii Procentaj 2010 1992 143 + 17,41 % 2011 2339 216 + 51 %

În cadrul intervenŃiilor paramedicilor SMURD au fost asistate aproape 1.700 de

persoane, din care 1.503 adulŃi şi 189 copii.

32

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

SecŃiunea 1 - ConcepŃia desfăşurării acŃiunilor de protecŃie-intervenŃie. Elaborarea concepŃiei de desfăşurare a acŃiunilor de protecŃie – intervenŃie se execută

la nivelul comitetelor locale pentru situaŃii de urgenŃă în funcŃie de tipurile de riscuri identificate concretizate în planurile de intervenŃie care se întocmesc conform art. 33 din O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007, iar la nivelul judeŃului pe tipurile de risc identificate după cum urmează :

1. InundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale – prin punerea în aplicare a „Planului de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase” întocmit în baza „Planului JudeŃean” de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcŃiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale elaborat de AdministraŃia NaŃională „APELE ROMÂNE” prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare în conformitate cu art. 52 litera „C” şi anexa nr. 1C din Regulamentul privind gestionarea SituaŃiilor de UrgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale aprobat prin Ordinul Comun al M.A.I. şi M.M.G.A. nr. 638/420 din 2005. 2. Incendii de pădure - conform „PLANULUI JUDEłEAN” de protecŃie împotriva incendiilor la fondul forestier naŃional, elaborat de grupul de suport tehnic al comitetului judeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă conform art. 15 litera „a” din „Regulamentul privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă ca urmare a incendiilor de pădure”, aprobat prin ordinul comun al M.P.D.R. şi M.A.I. nr. 551/1475 din 2006. 3. Cutremure şi/sau alunecări de teren – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE APĂRARE, în cazul producerii unui dezastru specific” provocat de cutremure şi/sau alunecări de teren întocmit conform prevederilor art.6,7,8 şi anexa „B” din regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren aprobat prin Ordinul comun al M.T.C.T. şi M.A.I. nr. 1195/1160 din 2006.

4. UrgenŃa radiologică - Conform „PLANULUI JUDEłEAN DE RĂSPUNS” în caz de urgenŃă radiologică întocmit în baza O.M.A.I. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generale pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenŃe radiologice privind planificarea, pregătirea şi intervenŃia în caz de urgenŃă radiologică. 5. Accident chimic – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE PROTECłIE ŞI INTERVENłIE” şi în caz de accident chimic întocmit conform prevederilor art. 5 şi 12 din Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenŃă în caz de accidente în care sunt implicate substanŃe periculoase aprobate prin O.M.A.I. 647/2005. 6. Accidente grave pe căile de transport – se aplică prevederilor H.G.R. 804/2007 privind controlul activităŃilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanŃe periculoase , Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 520/1318 din 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanŃe periculoase şi îndrumătorul pentru personalul de intervenŃie în cazul accidentelor în care sunt implicate substanŃe periculoase. 7. Eşecul unităŃilor publice – intervenŃia este asigurată de către unităŃile specializate. 8. Epidemii şi epizootii – se intervine conform „PLANURILOR NAłIONALE” de intervenŃie specifice (cum este Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 1094/2005 privind planul naŃional de intervenŃie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului NaŃional şi a comitetelor judeŃene de intervenŃie în caz de pandemie de gripă).

33

SecŃiunea a 2-a - Etapele de realizare a acŃiunilor. Desfăşurarea intervenŃiei se execută în cooperare cu Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „SOMEŞ” al JudeŃului Satu Mare, municipiul participând doar cu echipele specializate.

Desfăşurarea intervenŃiei cuprinde următoarele operaŃiuni principale: alertarea şi/sau alarmarea unităŃilor şi a subunităŃilor pentru intervenŃie; informarea primarului şi a personalului de conducere asupra situaŃiei create; deplasarea la locul intervenŃiei; intrarea în acŃiune a forŃelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului

preliminar de intervenŃie; transmiterea dispoziŃiilor preliminare; recunoaşterea, analiza situaŃiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenŃie; evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenŃie la situaŃia

concretă; manevra de forŃe; localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; regruparea forŃelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiŃiilor care au favorizat

evoluŃia acestuia; întocmirea procesului-verbal de intervenŃie şi a raportului de intervenŃie; retragerea forŃelor şi a mijloacelor de la locul acŃiunii în locul de dislocare

permanentă; restabilirea capacităŃii de intervenŃie; informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a

eşalonului superior; analiza intervenŃiilor şi evidenŃierea măsurilor de prevenire/optimizare

necesare. SecŃiunea a 3-a - Faze de urgenŃă a acŃiunilor.

Derularea intervenŃiei se face gradual, după caz, astfel: a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunŃarea/alertarea structurilor

profesioniste de intervenŃie ale inspectoratului pentru situaŃii de urgenŃă judeŃean, precum şi a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenŃie de intervenŃie;

b) intervenŃia propriu-zisă efectuată de serviciul voluntar; c)sprijinul acordat intervenŃiei (în tehnică şi personal specializat) de către serviciul

privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenŃie de intervenŃie; d) sprijinul acordat intervenŃiei (în tehnică şi personal specializat) de către structurile

profesioniste. Serviciul de urgenŃă voluntar solicită în sprijin intervenŃia serviciilor de urgenŃă private

şi a celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenŃii de intervenŃie sau, după caz, a serviciilor de urgenŃă profesioniste, ori de câte ori amploarea situaŃiei de urgenŃă depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.

SecŃiunea a 4-a - AcŃiunile de protecŃie-intervenŃie ForŃele de intervenŃie specializate acŃionează conform domeniului lor de competenŃă,

pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraŃilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

34

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaŃiei, instituŃiilor publice şi a operatorilor economici afectaŃi prin punerea în aplicarea a planului de evacuare întocmit în baza Ordinului 1184 / 06.02.2006 ;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranŃa publică pe timpul producerii situaŃiei de urgenŃă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaŃiei pe direcŃiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reŃele şi clădiri cu funcŃiuni esenŃiale, a

căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecŃia populaŃiei: staŃiile de pompieri şi sediile poliŃiei, spitale şi alte construcŃii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secŃii de chirurgie şi de urgenŃă, clădirile instituŃiilor cu responsabilitate în gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, în apărarea şi securitatea naŃională, staŃiile de producere şi distribuŃie a energiei şi/sau care asigură servicii esenŃiale pentru celelalte categorii de clădiri menŃionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenŃă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staŃii de pompare esenŃiale pentru situaŃii de urgenŃă, clădiri care conŃin gaze toxice, explozivi şi alte substanŃe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăŃământ;

f) limitarea proporŃiilor situaŃiei de urgenŃă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SecŃiunea a 5-a – Instruirea Personalul compartimentului de prevenire din cadrul serviciului voluntar pentru

situaŃii de urgenŃă urmează anual, cursuri de specializare şi perfecŃionare organizate în condiŃiile legii, cu sprijinul inspectoratului judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă.

ActivităŃile de prevenire în municipiul Satu Mare se desfăşoară: a) de doua ori pe an, de regulă primăvara si toamna, la gospodăriile populaŃiei; b) premergător începerii anului şcolar şi sezonului rece, la unităŃile de învăŃământ; c) o data pe an, la operatorii economici şi instituŃiile publice din subordinea consiliului

local; d) anterior si pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice; e) la solicitarea conducătorilor operatorilor economici din sectorul de competenŃă, cu

care s-au încheiat contracte de intervenŃie; f) pentru verificarea petiŃiilor cetăŃenilor în probleme privind situaŃiile de urgenŃă, cu

scopul de a face propuneri primarului pentru soluŃionarea acestora. Pe baza constatărilor rezultate, şeful serviciului voluntar pentru situaŃii de urgenŃă

întocmeşte, semestrial, analiza activităŃii de prevenire şi a neregulilor constatate, pe care o supune dezbaterii consiliului local, şi propune măsuri pentru remedierea acestora.

CAP. 5 - Resurse umane, materiale şi financiare

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităŃii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, elaborat de comitetul local pentru situaŃii de urgenŃă.

Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din zona de responsabilitate.

CAP. 6 - Logistica acŃiunilor Pentru realizarea şi menŃinerea unei capacităŃi de răspuns optime, dotarea serviciului

voluntar trebuie să asigure:

35

a) acoperirea riscurilor potenŃiale din sectorul de competenŃă, atât din punct de vedere preventiv, cât şi din punct de vedere operaŃional;

b) executarea oportună a misiunilor şi operaŃiunilor specifice; c) corelarea performanŃelor tehnice ale mijloacelor de intervenŃie cu specificul şi

gradul de dificultate ale situaŃiei de urgenŃă, în vederea exploatării cu eficienŃă maximă a acestora;

d) crearea condiŃiilor necesare pentru pregătirea şi antrenamentul personalului. Sediile şi utilit ăŃile necesare serviciului voluntar, precum şi spaŃiile adecvate pentru

pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreŃinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispoziŃie de consiliul local, în condiŃiile legii.

SpaŃiile prevăzute la alin. (1) se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare, instalaŃii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică şi de acordare a primului ajutor medical.

În funcŃie de necesităŃi, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuŃiilor serviciului.

Personalul serviciilor voluntare se antrenează, după caz: b) în poligonul de antrenament al inspectoratului pentru situaŃii de urgenŃă judeŃean

sau ale serviciilor private, în baza unor protocoale. ÎntreŃinerea şi repararea utilajelor serviciului voluntar se face, de către persoane fizice

ori juridice atestate, conform legii, pentru activităŃile respective. Pentru colaborare la acŃiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaŃiilor de urgenŃă,

consiliul local poate încheia protocoale cu asociaŃiile profesioniste şi organizaŃiile neguvernamentale cu atribuŃii în domeniu.

CAP. 7 - DispoziŃii finale

Serviciul Voluntar pentru SituaŃii de UrgenŃă îşi desfăşoară activitatea pe baza

regulamentului de organizare şi funcŃionare, aprobat de consiliul local, cu avizul Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă JudeŃean.

Planificarea activităŃilor de prevenire se realizează anual, prin Graficul de control şi Graficul de informare publică, pe baza Programului de măsuri in vederea acordării asistenŃei pentru prevenirea situaŃiilor de urgenŃă la gospodăriile populaŃiei şi evidenŃei operatorilor economici din subordinea consiliului local şi a instituŃiilor publice din sectorul de competenta, de către şeful serviciului voluntar pentru situaŃii de urgenŃă, şi se aproba de către primar.

Graficul de control se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaŃii de urgenŃă, iar câte o xerocopie a acestuia se anexează la carnetele cu constatările rezultate din controale.

Anterior întocmirii graficului de control, şeful serviciului voluntar pentru situaŃii de urgenŃă repartizează personalului compartimentului de prevenire cartierele, operatorii economici şi instituŃiile publice ce urmează a fi controlate.

Graficul de informare publică se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaŃii de urgenŃă şi conŃine activităŃile de informare a populaŃiei, salariaŃilor şi elevilor privind pericolele potenŃiale la locuinŃe şi gospodării, operatorii economici şi instituŃiile din subordinea consiliului local, precum şi modul de comportare în situaŃii de urgenŃă.

Pentru desfăşurarea în bune condiŃii a activităŃii de prevenire, Serviciul Voluntar pentru SituaŃii de Urgenta achiziŃionează, cu respectarea prevederilor legale, reglementari specifice şi materiale documentare.

36

ANEXE. • Nr.1- Hotărârea nr. / . .2012 privind aprobarea Planului de

analiză şi acoperire a riscurilor; • Nr.2 – Lista funcŃiilor de sprijin, atribu Ńiile autorit ăŃilor şi

responsabililor cuprinşi în PAAR; • Nr.3 - ComponenŃa nominală a membrilor CLSU, cu precizarea unităŃii

la care sunt încadraŃi, funcŃiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilităŃi şi misiuni;

• Nr.4 – Măsuri ce se execută în caz de accident chimic şi poluare accidentală;

• Nr.5 - Măsuri ce se execută în caz de accident nuclear şi urgenŃă radiologică;

• Nr.6 - Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei biologice; • Nr.7 - Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei chimice;

• Nr.8 - Reguli de pregătire antiseismică, protecŃie, comportare şi acŃiune a populaŃiei în caz de dezastre;

• Nr.9 - Normativ – cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaŃiilor şi gheŃurilor.

Presedinte de sedinta Secretar

planul de analizĂ Şi acoperire a riscurilor ... - satu mare · 1 prim Ăria municipiului satu...

Documents