Coada soriceluluiProdusul vegetal cel mai bogat in principii active este partea aeriana la inflorire sau inflorescenta care contin ulei volatile: *0,44-1,40 in inflorescente*0,16-0,28 in FrunzeCoada soricelului este o importanta sursa de azulen. Are efecte antiinflamatoare antimicotice si antibacteriene.Substanta amara (ahileina) din planta are prop. Tonice si stimulatoare asupra apetitului si mareste secretia bilei.Intra in componenta ceaiurilor :antiasmatic, hepatic, gastric, contra colicilor, diuretic si laxativ.Semanatul se face in lunile august septembrie sau in pragul iernii.Recoltarea se face intre inceputul infloririi si deschiderea florilor. Recoltarea se face pe timp frumos, dup ace s-a ridicat roua.Se pot face doua recoltari pe an, ultima fiind in luna septembrie.Dupa recoltare se curata de impuritati , se usuca pe cale naturala. Se pastreaza in vrac sau ambalate in saci.

AnasonulPodusul vegetal cel mai bogat in principii active este fructul.Fructele de anason au actiune expectoranta, carminative, intensifica secretia salivara, gastric, intestinala si pancreatica.Fructele de anason se mai utilizeaza si in ind. alim. la prepararea unor bauturi. Este si o buna planta melifera.Este o planta anuala ierboasa care se cultiva in zonele cu clima calda si potrivit de umeda.Semanatul se face primavera devreme.Germinatia semintelor si rasarirea sunt favorizate prin expunerea semintelor la soare sau prin fermentatia lor.Se recolteaza cand fructele devin brune si tulpinele incep sa se ingalbeneasca.AngelicaProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este radacina.Se cultiva pentru rizomi cu radacini care contin ulei volatil.Fructele sunt mai bogate in ulei volatil decat radacinile.Produsul amar aromatic folosit ca stomahic in anaciditate si lipsa poftei de mancare.Uleiul volatil din angelica se foloseste pt. prepararea tincturii sau a spirtului de angelica. Se mai foloseste si in ind. alim. pt. obtinerea unor lichioruri.Angelica este o planta care reuseste in zone inalte. Se seaman toamna la sf lunii august sau inceputul lunii septembrie.Rizomii si radacinele se recolteaza in octombrie. Uscarea se face pe cale naturala (la soare, sau pe timp nefavorabil in magazii).

PelinulProdusul vegetal cel mai bogat in principii actice este planta.De la pelin se foloseste toata planta care are un miros aromatic si un gust amar aromatic care este dat de continutul in ulei volatile.Substantele care imprima gustul amar dau actiunea eupeptica, tuiona pe cea toxica iar azulenele cea inflamatoare. Se foloseste ca tonic amar, stomahic si vermifug. Se recomanda in inapetenta, boli ale aparatului digestive, afectiuni biliare.In industria alimentara pelinul este folosit la prepararea unor bauturi amare(vermuturilor).In industria farmaceutica se ut. pt. pentru prepararea medicamentelor hepato-biliare iar in ind. cosmetic pentru prepararea parfumurilor.Pelinul se cultiva in zonele din sudul si vestul tarii. Are cerinte ridicate fata de lumina si caldura.Semanatul se face in pragul iernii iar rasarirea are loc primavera.Daca produsul se foloseste pentru distilare, recoltarea plantelor se face cand 50-70% sunt inflorite iar daca produsul se foloseste pentru uscare recoltarea se face la inceputul infloririi.Recoltarea se face pe timp frumos dupa ce s-a ridicat roua, taindu-se plantele manual sau mecanic.Dupa recoltare se indeparteaza tulpinele si frunzele ingalbenite sau uscate. Uscarea pelinului se face pe cale naturala.

Mustarul alb si mustarul negruPodusul vegetal cel mai bogat in principia active este samanta.Semintele de mustar negru se utilizeaza in scop medicinal.Esenta de mustar negru intra in componentz unor frictiuni utilizate in durerile reumatice, stimularea centrilori vitali ai respiratiei respectiv circulatiei sangvine. Se mai foloseste si in pneumonie si pleurita.Semintele de mustar alb se folosesc in calitate de remediu laxativ in constipatii cronice.Mustarul alimentar (de masa) se prepara mai ales din mustar alb.Semintele de mustar se folosesc si in calitate de condiment.Speciile de mustar sunt plante anuale. Cerintele fata de clima sunt reduse, semintele germineaza la tem de 1-3 *C. Mustarul alb rezista la 5*C iar mustarul negru este mai sensibil la ger si are pretentii mai mari fata de umiditate.Se insamnteaza primavera cat mai timpuriu iar recoltarea se face mecanizat cand 70% din plante au ajuns la maturitate.

CoriandrulProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este fructul.Coriandrul se cultiva pentru fructele sale care sunt folosite in calitate de remediu stomahic, carminative.Este un condiment apreciat in industria carnii mai ales la fabricarea mezelurilor. Se mai foloseste si la prepararea unor bauturi alcoolice.Fructele intra si in component ceaiurilor contra colicilor pentru copii, in ceaiurile gastric, tonic.Coriandrul are si prop bactericide. Este si o valoroasa planta melifera.Turtele de coriandru, dupa extragerea uleiului se folosesc ca furaj concentrate.Este o planta anuala ierboasa. Semanatul se face primavera. Recoltarea se face cand 60-70 % din fructe sunt coapte.

GalbeneleProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este floarea cu receptaculul sau florile fara receptacul.Au propietati cicatrizante, antiinflamatoare si calmante.Macerate cu ulei florile pot servi la obtinerea diferitelor unguente folosite in tratamentul unor plagi.Florile se folosesc intern ca atare sau in combinatie cu alte produse in ulcer gastric si duodenal.Principiile active din galbenele activeaza circulatia sangelui favorizand cicatrizarea ranilor. Carotenoidele din flori sunt folosite in industria alimentara ca si colorant natural.Este si o cunoscuta planta ornamental.Semanatul se face in luna martie.Se recolteaza in mai multe etape din iunie pana in octombrie pe masura deschiderii primelor randuri de flori. Se recolteaza capitule intregi sau florile.

ChimionProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este fructul.Uleiul volatile din chimion are prop stomahice, carminative. Are actiune carminative, stimuleaza secretiile gastrointestinale, calmeaza colicele intestinale. Este indicat in anorexii.Fructele de chimion sunt utilizate si in calitate de condiment in panificatie si patisserie, in industria carnii, la prepararea unor bauturi alcoolice, in parfumerie, in industria sapunurilor etc.Pot fi utilizate si la prepararea unor supe , lichioruri prajituri etc.Este si o buna planta melifera.Este o specie bienala cu radacina pivotanta. In primul an formeaza o rozeta de Frunze iar in al 2lea an se dezvolta tulpini ramificate pana la 1 m.Frunzele sunt de 2-3 ori penat sectate.Inflorescenta este o umbela compusa alba sau roz. Fructul este o diachena.Mirosul fructelor este aromat iar gustul intepator.

FeniculProdusul vegetal cel mai bogat in principii active este fructul.Uleiul volatile de fenicul are actiune antispastica, carminative, stimuleaza secretia lactic, fluidifica secretiile bronhiice, are propietati sedative.Se folosese in andustria alimentara la aromatizarea bauturilor, bomboanelor.Fructele intra in component ceaiurilor contra colicilor si afectiunilor pectoral.Este o planta ierboasa, bienala.Fenicul se seamana in pragul iernii sau primavera timpuriu. Fenicul insamantat toamna sauprimavera devreme formeaza fructe care se recolteaza din anul intai.

Menta creataProdusul vegetal cel mai bogat in principii active este partea aeriana.Materia prima o constitue frunza sau intreaga planta care contine ulei volatile cu largi utilizari in industria farmaceutica, alimentara si cosmetic.Menta intra in component ceaiurilor medicinale.Menta create este o planta ierboasa perena sau anuala.Menta are nevoie d eun climat mai racoros sufficient de umed, insa insorit.Plantarea se face toama in luna octombrie si numai exceptional primavera.Se recolteaza prin cosire in faza de inflorit. Produsul se usca pe cale naturala.

LavandaProdusul vegetal cel mai bogat in principii active este floarea.Se utilizeaza inflorescentele in stare proaspata.Uleiul volatile de lavanda este aromatizant puternic si este folosit in ind cosmetica la obtinerea unor parfumuri, crme, in industria farmaceutica are effect carminativ, cicatrizant, sedative si in industria alimentara. La fabricarea portelanurilor se foloseste ca dizolvant si fixator de vopsele.Lavanda este un semi arbust in forma de tufa.Are cerinte termice ridicate.Nu este pretentioasa fata de sol.Zonele cele mai favorabile de cultura sunt in suduk si S-E tarii cu temp si luminozitate ridicata.Se recolteaza inflorescentele din anul 2 de vegetatie prin taiere cu aparatul de tuns.Inflorescentele se usca in spatii amenajate.

RoinitaSe cultiva pentru Frunze sau toata planta care contin ulei volatile.Uleiul de roinita are actiune sedativa , antispastica, antiseptic, carminative si stomahica. Se utilizeaza in tulburari digestive si stari de voma, spasme, colici, nevroze intestinale si stomacale.Uleiul de roinita are o larga utilizare in industria parfumurilor si a lichiorurilor.Roinita este o planta perena.Se cultiva in zona solurilor cernoziomice si brun-roscate de padure.Semanatul se face in septembrie.Se recolteaza frunzele cand acestea ating dimensiune normal.Frunzele se usca in incaperi amenajate.

MaghiranulProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este planta.Uleiul volatile de maghiran are effect antispastic, carminativ, .Ceaiul de maghiramn atimuleaza digestia, mareste pofta de mancare si calmeaza colicele stomacale. Se recomanda si in combaterea starilor nervoase si a insomniilor.Se foloseste in industria alimentara la condimentarea mezelurilor, iar in industria cosmetic la prepararea unor parfumuri.Maghiranul este o planta ierboasa, anuala sau bienala.Prefera soluri adanci, usoare, calde fertile, aprovizionate cu calciu.Se obtin 2-3 recolte, taiate la inceputul infloritului cu secera, pet imp frumos.

CimbrisorProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este partea aeriana.Are un miros aromatic si gust iute .Principiile active au actiune carminative, expectoranta si astringent.Se utilizeaza ca stomahic in tulburari gastrice si anorexie, ca antidiareic si in bronsite cornice. Se foloseste in industria alimentara drept condiment.Cimbrul de gradina este o planta anuala ierboasa. Zonele de cultura sunte cele din sudul si S-V tarii. Prefera solul cu textura mijlocie, afanate si drenate.Semanatul se face in luna aprilie.In primul an se obtine o recolta iar din anul 2 se obtin 2-3 recolte de herba pe an.Se recolteaza herba cand cand 50-60% din plante sunt inflorite.

BusuioculProdusul vegetal cel mai bogat in principii active este partea aeriana.Uleiul volatile de busuioc are effect antiseptic, intestinal, carminative, stimulent al digestiei si expectorant. De asemenea are largi utilizari in industria alimentara si cosmetica.Este o planta erbacee, anuala cu o perioada de vegetatie scurta.Conditii bune de cultura intalneste in sudul si vestul tarii. Prefer soluri fertile.Semanatul se face in aprilie.Se recolteaza cand plantele au inflorit obtinandu-se 2 -3 recolte de herba /an.

MusetelulProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este floarea.Florile de ,usetel au actiune antispastica, anestezica, carminativa, dezinfectanta, antiiinflamatoare.Ceaiurile sau produsele farmaceutice se folosesc intern in inflamatiile mucoasei tubului digestive sau extern(comprese, bai medicinale).Musetelul intra in component ceaiurilor cu rol gastric, contra colicilor.Este o planta ierboasa anuala sau perena.Este pretentios fata de lumina si caldura.Semanatul are loc in august-septembrie sau primavera devreme(martie).Recoltatul se face pet imp frumos cand florile s-au desfacut.Inflorescentele se usuca imediat dupa recoltare la umbra natural sau artificial in uscatoare la tem de 30-35*C.

TarhonulProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este planta.Are utilizari in industria alimentara in scop condimentar, ca adios in mancaruri sau ca salata verde.Uleiul volatile extras din planta verde sau uscata se foloseste in industria parfumurilor.

EchinaceaProdusul vegetal cel mai bogat in principii active este radacina.Preparatele obtinute din Echinacea determina cresterea sistemului de autoaparare a organismului, inhiba multiplicarea virusurilor.Se folosesc la obtinerea unor preparate antivirale, antitumorale, imunostimulente , cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice.Sunt specii de clima blanda.Plantarea se face incepand cu luna mai.Recoltarea se face in primii 2 ani a plantei iar in anul 3 se recolteaza la inflorire partea aeriana apoi radacina cu plugul.Dupa recoltare se inlatura impuritatile, produsul se usuca natural in spatii amenajate la temp de 35-40*C.

ValerianaProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este radacina.Principiile active din valeriana au actiune sedative asupra sistemului nervos si cardiac, antispastic. Se foloseste ca sedative nervos , calmant, cardiac, hipotensiv, in insomnia, nevroze cardiac.Intra in component Extraveralului precum si a ceaiurilor folosite ca si calmant gastric, cardiac.Este o planta perena care formeaza la inceput o rozeta de Frunze poi o tulpina florifera. Pentru productia de radacini se cultiva ca planta anuala.Zonele de cultura mai favorabile sunt cele cu umiditate suficienta si cu temp moderate.Semanatul se face in august, toamna tarziu sau primavera.Radacinile si rizomii se disloca toamna cu plugul, se scutura de pamant si se aduna in gramezi. Apoi se face decolectarea frunzelor, separarea de impuritati si spalarea radacinelor. Se usuca natural.

SunatoareaProdusul vegetal cel mai bogat in principi active este planta.Principiile active din sunatoare au effect cicatrizant si antiseptic, astringent.Sunatoarea se indica in caz de plagi si arsuri, precum si in colite. Este utilizata si in tratamentul starilor depressive.Planta intra in component ceaiurilor: hepatic, anticolitic, gastric.Este o planta perena, ierboasa. Se cultiva in toate zonele tarii.Are pretentii reduse fata de clima si sol. Semanatul se face toamna tarziu.Recoltarea se face incepand odata cu inflorirea pana la inflorirea deplina.Produsul vegetal cel mai bogat in principia active este floarea.Uleiul de trandafir este utilizat in industria parfumurilor si in cosmetic, in scop farmaceutic este utilizat ca aromatizant (crme, unguente).Mierea in care s-a macerat petalele de trandafir se foloseste in micoze bucale si afte la sugari.Trandafirul pentru ulei este un arbust specific climatului mediteranean, fiind cultivat in S-E si V tarii. Pe soluri adanci, fertile , drenate.Plantarea se face la sf lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie sau primavera timpuriu.Se recolteaza petale cu mana, la inflorirea deplina fara caliciu, dimineata pet imp frumos dupa ora 10.

MaculProdusul vegetal cel mai bogat in principi active este fructul sau capsula.De la mac se valorifica semintele care sunt bogate in ulei si planta verde.Morfina obtinuta din mac este unul dintre cei mai puternici calmanti ai durerilor, are actiune euforica in cantitati mici , hipnotica in cantitati mari. Are efecte periculoase pentru om fiind inclusa in lista stupefiantelor.Cultivarea si valorificarea acestei plante este reglementata prin acte normative.Capsulele de mac prcis dozate intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor, sedative.Semintelele se folosesc in patisserie si cofetarie.Este o buna planta melifera.Turtele dupa extragerea uleiului este un bun furaj concentrate.Este o planta ierboasa anuala ierboasa.Are cerinte termice diferite in functie de scopul culturii.Macul se insamanteaza primavera devreme.Capsulelele de mac se recolteaza la maturitate direct cu combuna sau manual.Semintele recoltate se trec prin selector apoi se usuca si se ambaleaza in saci curati.

Ardeiul iute de CayenneProdusul vegetal cel mai bogat in principia active este fructul.Capsicina extrasa din ardeiul iute de Cayenne se utilizeaza sub forma de tincture in frectii, dureri reumatice, nevralgii etc. In cantitati mici capsicina mareste pofta de mancare, stimuleaza secretiile gastrice, insa in exces este nociva producand gastrite, afectiuni hepatice si renale.Ardeiul iute de Cayenne este o planta anuala.Semanatul se face in a 2a jumatate a lunii martie.Fructele de ardei iute se recolteaza esalonat cand au ajuns la maturitatea industrial (au culoarea rosie).

CartofulCartoful este deosebit de important in alimentatia oamenilor si in industrie si in furajarea animalelor. In alimentative este utilizat in stare proaspata sau sub forma de produse uscate sau semipermanente .Este un aliment de baza pentru o mare parte a populatiei globului.Are grad ridicat de digestibilitate, valoare nutritive ridicata putand fi consumat fiert , prajit, sub forma de supe ,salate, pireuri.Are val energetic ridicata datorita continutului ridicat in amidon.Compozitia chimicaExtractive neazotate compune in principal din amidon (peste 95 %) si cantitati reduse de zahar.Apa 66-88%Amidon 8,7-26,2%Proteine brute 0,04-1%Grasimi 0,2-2,5%Cenusa 0,4-1,9%Vitaminele prezente in tuberculii de cartof sunt in principal A,B, B2, B6, C, D si PPCartoful este o plant anual cu nmulire prin tuberculi i mai rar (n ameliorare), prin smn. (Indiferent de soi, condiii de clim i tehnologie de cultivare, producia scade an de an n cazul n care se utilizeaz ca material de plantare tuberculi din producia proprie - fenomenul de degenerare - consecin a infeciei cu virusuri i scderea vigorii de cretere datorit vrstei fiziologice.)Sub aspect morfologic avem organe supraterestre (tulpin, frunze, flori, fructe) i subterane (rdcinile, stolonii i tuberculii).Rdcina este fasciculat cnd planta se dezvolt din tuberculi. Este format din ramificaii primare formate la nodurile tulpinii subterane i rdcini stolonifere grupate n jurul fiecrui stolon.Stolonii sunt ramificaii ale tulpinii subterane, fiind mai groi dect rdcinile, crnoi, cilindrici. Dpdv anatomic au o structur asemntoare tulpinii. Stolonii i ngroa ultimele 10-12 internoduri la partea terminal => tuberculi.Tuberculul - o tulpin subteran, tuberizat. La suprafa se gsesc nite proeminene (sprncene) i adncituri (ochi = 3 muguri), n numr, form i dispoziie diferit n funcie de soi.Tulpina se dezvolt din mugurii tuberculilor. Frunzele sunt imparipenat compuse, avnd ntre perechile de foliole intercalate foliole mai mici.Florile sunt grupate n inflorescene tip cim.Fructul este o bac (conine semine ovoidale, turtite).Cartoful se nmulete vegetativ prin tuberculi. Din mugurii ochilor de pe tuberculi se formeaz lstarii (colii). Din coli se formeaz rdcini i tulpini. Pe partea subteran a tulpinii cresc rdcinile i stolonii, iar pe msur ce nainteaz n vegetaie stolonii se ngroa la capete => tuberculii.

SFECLA DE ZAHRSfecla de zahr este o plant bienal (n primul an se formeaz rdcina groas i rozeta de frunze, iar n anul al II-lea se formeaz ramurile florifere cu frunze).Corpul sfeclei (rdcin tuberizat) este format din:Epicotil (capul sau coletul) este partea superioar care crete afar din pmnt, pe care n primul an se formeaz rozeta de frunze. Este delimitat n partea inferioar de locul de inserie al frunzei inferioare (~18% din M).Hipocotil (gtul) cuprins ntre limita inferioar de inserie a frunzelor i partea superioar de inserie a radicelelor (~28% din M).Rdcina propriu-zis reprezint cea mai mare parte din corp, se ntinde de la gt pn la punctul unde grosimea rdcinii atinge un centimetru (~55-60% din M). De-a lungul rdcinii sfeclei, se afl 2 nulee opuse, din care pornesc rdcini laterale subiri;(formele cu nuleele mai puin adnci sunt preferate deoarece se cur de pmnt mai uor.)Frunzele sunt lung peiolate, limbul este oval-alungit cu suprafaa neted sau gofrat. Florile sunt grupate n raceme.Fructul este alctuit din unul sau mai multe nucule (achene) reunite ntr-o glomerul (Tip de fruct format prin creterea laolalt a mai multor fructe provenite din flori independente). n interiorul fiecrei nucule se gsete o singur smn.

HAMEIULHameiul este o plant unisexuat dioic, peren. Organele aeriene sunt regenerate i pier n fiecare an. Hameiul se poate nmuli prin semine (apar ns plante de ambele sexe) i pe cale vegetativ prin butai (partea subteran a coardelor ce emit rdcini adventive).Sistemul radicular este format din rdcini principale puternic ramificate ce pornesc din butuc i din rdcini adventive ce pornesc din nodurile subterane ale coardelor.Tulpina - un rizom (tulpin subteran) crnos, poart denumirea de butuc; se gsete sub nivelul solului cu 10-15 cm. Stolonii sunt ramificaii subterane tulpinale care pornesc din mugurii de pe butuc sau partea subteran a coardelor.Coardele sunt ramificaii tulpinale, alctuite din internodii goale desprite de noduri, formate din mugurii butucului. Coardele principale emit lstari secundari, cte doi la fiecare nod, cu lungimi variabile (0.5 -2 m). Pe ramificaiile laterale se formeaz inflorescenele.Frunzele sunt formate din peiol i limb diferit lobat (pentalobat, trilobat), cu marginea dinat.Inflorescena mascul este o cim axilar racemiform.Inflorescena femel este un ament denumit n mod curent con. Se compune dintr-un rahis pe care sunt inserate bracteele (foliole verzi). Florile sunt grupate cte 2-6 la subsuoara fiecrei bractei. La baza bracteelor se gsesc numeroi periori glandulari care secret lupulina, un praf galben auriu, format dintr-un amestec de rini, uleiuri volatile i substane amare. Exist bractee exterioare (srace n grunciori de lupulin) i interioare (pe partea exterioar au un nr mare de grunciori de lupulin).Fructul este o nucul globuloas cenuie.