plante - [ 6 ] fix - maslinul dobrogean

of 10 /10
Bej 01.03.6 Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Jertfa pe care o putem face pentru a șterge păcatele Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o mâhnire, unde-i o întristare, deoarece cu astfel de bogăţie nu ştii ce să faci şi o risipeşti.

Upload: juni-miron

Post on 10-Nov-2015

261 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

agri

TRANSCRIPT

01 Doc = 163 133 - 89

Bej 01.03.6

Jertfa pe care o putem face pentru a terge pcatele

Jertfa pe care o putem face pentru a terge pcatele

Jertfa pe care o putem face pentru a terge pcatele

Jertfa pe care o putem face pentru a terge pcatele

Jertfa pe care o putem face pentru a terge pcatele

Jertfa pe care o putem face pentru a terge pcateleJertfa pe care o putem face pentru a terge pcatele

Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o mhnire, unde-i o ntristare, deoarece cu astfel de bogie nu tii ce s faci i o risipeti.

Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o mhnire, unde-i o ntristare, deoarece cu astfel de bogie nu tii ce s faci i o risipeti.

i, din pruden, nici nu te stpnete acest har, dar vine unde-i linitire sufleteasc, unde fiina noastr transform ca un mare aparat de reacie acest har al lui Dumnezeu cu hotrrile tale de a mica, de a te mplini, i uite-aa ajungi la msura omului desvrit, ca s nu spun c devii un dumnezeu dup har, bineneles.(Arhimandrit Arsenie Papacioc,Despre armonia csniciei, Editura Elena, Constana, 2013, p. 17)

Sfntul Nifon, Mitropolitul rii Romanesti (1434 - 1508)"n toate zilele se cuvine s ai pe Dumnezeu i pe Preacurata Nsctoare de Dumnezeu n inima ta, cci toate bunatile vin de la Domnul i de la Preacurata Maica Sa pentru cei ce ndjduiesc spre dnii. Fie-i drag a te ruga de-a pururea i i se va lumina inima i va vedea pe Dumnezeu."Matei, 11

Venii la Mine toi cei ostenii i mpovrai i Eu v voi odihni pe voi.

Luai jugul Meu asupra voastr i nvai-v de la Mine, c sunt blnd i smerit cu inima i vei gsi odihn sufletelor voastre.

Cci jugul Meu e bun i povara Mea este uoar.

Mslinul dobrogean

10miercuriDec 2014

PostedbyHighwayinUncategorized4 comentariiEtichete

curmal chinezesc,curmal rou,finap,jujub,mslin dobrogean

MSLINUL DOBROGEAN(Ziziphus jujuba), cruia i se mai zice icorn turcesc, finapsau, dup traducerea din alte limbi,curmal chinezesc,curmal rouijujub, este ncadrat botanic n familiaRhamnaceae, ordinulRosales.

Cum l recunoatem?

Jujubul este un arbust de dimensiuni medii ce poate crete pn la 12 m, cu rdcini lemnoase, puternic ramificate. Se poate recunoate uor dup ramurile tinere, care cresc n zig-zag, ce poart ghimpi ascuii i au scoara brun-rocat. Are frunze eliptice, de o nuan verde strlucitoare, aspect lucios, margini dinate i trei nervuri vizibile la baza frunzei. Florile sunt galben-verzui, plcut mirositoare, cu cte 5 petale. Sunt aezate n mnunchiuri scurte i nfloresc n mai iunie. Fructul este o drup roiatic, ntre 1 i 3 cm, comestibil, asemntoare cornelor, ns de dou ori mai mare. Fructele ajung la maturitate deplin n octombrie i persist dup cderea frunzelor. nc imature, au o culoarte verzuiei un gust asemntor merelor, iar dup ce se coc devin rou nchis i se stafidesc, devenind cree, asemntoare curmalelor uscate. Smna este tare i lunguia, asemnndu-se celor de msline.

Arbust i flori de mslin dobrogean.

Foliaj i fructe de jujub.

Drup i smbure de mslin dobrogean.

Origini

La origini, jujubul provine din Asia i a fost domesticit pentru prima dat acum 9000 de ani n sudul Chinei. Astzi, cuprinde o larg palet de varieti horticole cultivate extensiv pentru fructele lor gustoase, din malurile peninsulei coreeane, pn n Nepal, India, Pakistan i, mai aproape de noi, n vastele ntinderi ale Levantului. El a scpat cultivrii i ajuns la marginile Europei, unde a nceput s se rspndeasc n flora spontan. Astfel, unul dintre arealele sale europene a devenit estul peninsului balcanice, n Turcia, Bulgaria i Dobrogea, unde crete slbatic n zonele de step i silvostep, cu soluri i stncrii calcaroase.

La noi n ar, mslinul dobrogean este foarte rar i consemnat n cteva zone din nordul Dobrogei, ntr-un triunghi format ntre localitile Hrova, Mcin i Jurilovca, regiune n care specia este continuu ameninat de necunoatere, desele defrisri cu foc.

Acum cteva decenii, la iniiativa unei profesoare, doamna Gabriela Doroencu, Clubul Elevilor Tulcea a avut ca activitate a centrului de dedrologie i silvicultur, localizarea mslinului dobrogean. Iat nsemnrile ei de atunci:

n preocuprile Cercului am inclus localizarea jujubului pe baza consemnrilor din literatura de specialitate i, spre suprinderea mea i a elevilor, nu am ntlnit aceast specie rar, distrus, robabil, de ctre om, prin extinderea neraional a suprafeelor agricole.Dup ndelungi cutri, am descoperit cteva plcuri (625 de ezemplare) pe malul vestic al lacului Razim, ntre rezervaia Capul Doloman i comuna Jurilovca, ntr-o fie ngust de 25-30 m n zona limitrof lacului.Aceast identificare a mslinului dobrogean n stare spontan a avut loc abia n vara anului 1988, cu prilejul unei expediii cu copii pasionai de cunoaterea florei spontane.

Specie periclitat

Ziziphus jujubaeste o specie rar a florei romneti, ameninat cu dispariia, deoarece, n aceast unic zon n care plantele au reuit s supravieuiasc, ele sunt incendiate intenionat de ctre ciobanii care vor s curee iazul de arbuti ghimpoi, dar, n egal msur, i de ctre locuitorii satelor nvecinate, care i cur cmpurile.

Poate, dac aceast specie ar fi mai bine cunoscut, iar fructele sale din nou apreciate, mslinul dobrogean ar putea avea o ans de supravieuire i revenire n culturile i grdinile din sudul rii.

Aceast specie tolereaz temperaturi diverse. Rezist iarna pn la -15 C, ceea ce-i permite s creasc n zone stncoase i aride, cu condiia s aib acces subteran la ap. Cu ct este mai bine hidratat cu att crete i calitatea fructelor sale.

Tot Gabriela Doroescu scria despre cteva exemplare salvate din slbticie i plantale n grdina botanic a clubului:

De remarcat este faptul c, n cadrul grdinii botanice, plantele de mslin dobrogean au crescut mai nalte dect n mediu natural, cu o mai mare putere de ramificare i nfrunzire. A sporit durata nfloririi, iar fructele au fost mult mai mari la maturitatea fiziologic datorit lucrrilor de ntreinere efectuate la aceste plante.

Etimologie

n turcete i se zicehnnap, iar n bulgar(hinap), de unul dintre numele care apare n comunitile dobrogene finap. Toi aceti termeni i au rdcina n strvechiul cuvnt persanannap.

n Asia sunt cunoscute dup multe denumiri regionale, ntre care este posibil s ntlniihng zo(n mandarin) sauber(n hindi), iar n Europagiuggole(italian),pomme surette(francez) sauzinzell(maltez).

Uz medicinal

Fructele mslinului dobrogean conin de 8 ori mai mult fosfor, de 4 ori mai mult cobalt, de 6 ori mai mult calciu i de 2 ori mai mult iod n comparaie cu merele, de aceea nu e greu de crezut c au devenit un remediu tradiional n medicina antic asiatic. Li se atribuiau proprieti antifungale, antibacteriale, antiinflamatoare, sedative, antispastice, antioxidante, imunostimulante i cicatrizante. De asemenea erau recomandate n cazurile de constipaie cronic.

In medicina persan tradiional erau folosite n combinaie cu alte plante pentru ameliorarea simptomelor de rceal i grip, i calmarea tusei.

Uz alimentar

Fructele se pot consuma proaspete sau zaharisite. n China i Coreea sunt afumate sau glazurate i se mnnca ca gustare. Tot aici se fac ceai, siropuri, suc sau buturi fermentate pe baz de jujuba. Uneori, fructele se pstreaz n alcool i se folosesc iarna n diferite preparate. Fructele mature, de pe plantaii comerciale, sunt comercializate ca atare n toat Asia de sud est, n Vietnam, Taiwan i China.

n India, fructele de jujuba sunt uscate, apoi fcute pudr i amestecate cu alte condimente n mixuri populare.

n Levant din ele se fceau sucuri, siropuri i gemuri.

La noi, ele rmn virtual necunoscute i rar apreciate de ctre ciobani sau locuitorii zonelor unde se ntlnesc n stare natural, tratate cu aceeai indiferen pe care o avem fa de omniprezentele corcodue, de exemplu.

Jujube proaspete i uscate.

Ceai din jujube uscate.

Sup cu jujube uscate.

! Acest semnal de alarm n privina vulnerabilitii varietilor dobrogene deZiziphus jujuba din care s-au semnalat dou subspecii diferite,Ostrov(cu fructe mai mari, ocazional cultivat prin curile gospodriilor dobrogene) iJurilovca(cu fructe mai mici, slbatic, restrns la un areal limitat la Capul Doloman) se refer exclusiv la existena sa pe teritoriul Romniei. Specia nu este periclitat la nivel internaional, ns, dac arealelor lui preferate vor disprea, prezena sa n stare spontan va nceta la noi n ar.