planta

3
Planta reprezintă un individ vegetal care aparţine regnului Plantae (mai regnului Plantae ). Plantele sunt, cu unele excepţii, sunt organisme autotrofe fotosinteti lipsa cărora, viaţa animalelor şi a omului nu ar putea exista. Pentru v mai important proces biochimic de pe Terra şi probabil din tot Univers fotosinteza, care este un apanaj specific aproape numai plantelor Plante spontane, plante cultivate şi plante subspontane Speciile de plante sălbatice, deci cele care se dezvoltă de la sine, intervenţia omului, se numesc plante spontane. De-a lungul istoriei sale, din natură diferite specii de plante spontane, pe care le-a sădit sau î în areale speciale, antropizate, special destinate lor. Aşa s-au născut cultură, care, în scopul creşterii producţiei, au fost încă din preistor ameliorate, astfel încât au rezultat varietăţi şi chiar specii noi, une deosebite de strămoşii lor sălbatici. Unele plante cultivate au urmat calea inversă, "evadând" din culturi în sălbăticie. Aceste specii se numesc subspontane. Durata de viaţă a plantelor şi perioada de vegetaţie Durata de viaţă a plantelor, în funcţie de specie, este foarte variată. Unel trăiesc doar câteva săptămâni, în timp ce altele se constituie, pe depa mai longevive fiinţe trăind sute sau chiar mii de ani, aşa cum se întâm exemplu, în cazul tisei ( Taxus baccata ) [mai multe despre durata de viaţă plantelor ]. Durata de viaţă a plantelor nu trebuie confundată cu perioada de vegetaţi specii care trăiesc mulţi ani, dar care au o perioadă de vegetaţie scur an sunt "verzi" puţin timp). Astfel, intervalul de timp dintr-un an, în vegetalele îşi desfăşoară ciclul de viaţă propriu-zis, specific lor, de nu se află în repaos vegetativ, poartă denumirea de perioadă de vegetaţ multe despre perioada de vegetaţie ). Plante ierboase (erbacee) şi plante lemnoase Plantele care nu sintetizează şi acumulează lignină se numesc ierboase Ele au talia mică, depăşind rar 1,5 m înălţime. Plantele ierboase pot f bienale sau perene. Pe lângă plantele ierboase, se dezvoltă numeroase p acumulează lignină, substanţă ce conferă consistenţă lemnului. Aceste p numesc lemnoase. Plantele lemnoase sunt toate perene, având dimensiuni m mijlocii sau mari. Ele intră în categoria arborilor , arbuştilor sau sem Clasificarea plantelor după utilitatea lor pentru om

Upload: john-drabineak

Post on 17-Dec-2015

4 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

planta

TRANSCRIPT

Planta reprezint unindividvegetal care aparine regnuluiPlantae(mai multe despre regnuluiPlantae).Plantele sunt, cu unele excepii, suntorganisme autotrofefotosintetizatoare, n lipsa crora, viaa animalelor i a omului nu ar putea exista. Pentru via, cel mai important proces biochimic de pe Terra i probabil din tot Universul, este fotosinteza, care este un apanaj specific aproape numai plantelor

Plante spontane, plante cultivate i plante subspontane

Speciile de plante slbatice, deci cele care se dezvolt de la sine, fr intervenia omului, se numescplante spontane. De-a lungul istoriei sale, omul a luat din natur diferite specii de plante spontane, pe care le-a sdit sau nsmnat narealespeciale, antropizate, special destinate lor. Aa s-au nscutplantele de cultur, care, n scopul creterii produciei, au fost nc din preistorie ameliorate, astfel nct au rezultat varieti i chiar specii noi, unele foarte deosebite de strmoii lor slbatici.Unele plante cultivate au urmat calea invers, "evadnd" din culturi i crescnd n slbticie. Aceste specii se numescsubspontane.

Durata de via a plantelor i perioada de vegetaie

Durata de via a plantelor, n funcie de specie, este foarte variat. Unele plante triesc doar cteva sptmni, n timp ce altele se constituie, pe departe, n cele mai longevive fiine trind sute sau chiar mii de ani, aa cum se ntmpl, de exemplu, n cazultisei (Taxus baccata)[mai multe despre durata de via a plantelor].Durata de via a plantelor nu trebuie confundat cuperioada de vegetaie,existnd specii care triesc muli ani, dar care au o perioad de vegetaie scurt (ntr-un an sunt "verzi" puin timp). Astfel, intervalul de timp dintr-un an, n care vegetalele i desfoar ciclul de via propriu-zis, specific lor, deci n care nu se afl n repaos vegetativ, poart denumirea de perioad de vegetaie (mai multe despre perioada de vegetaie).

Plante ierboase (erbacee) i plante lemnoase

Plantele care nu sintetizeaz i acumuleaz lignin se numescierboase sau erbacee. Ele au talia mic, depind rar 1,5 m nlime. Plantele ierboase pot fi anuale, bienale sau perene. Pe lng plantele ierboase, se dezvolt numeroase plante care acumuleaz lignin, substan ce confer consisten lemnului. Aceste plante se numesclemnoase. Plantele lemnoase sunt toate perene, avnd dimensiuni mici, mijlocii sau mari. Ele intr n categoriaarborilor,arbutilorsau semiarbutilor.

Clasificarea plantelor dup utilitatea lor pentru om

Plantele medicinale

Plantele medicinale, spontane sau cultivate, reprezint materia prim pentrufitoterapie, deoarece ele conin attprincipii activect i diverseenergii(mai multe despre plantele medicinale).

Plantele alimentare

Plantele, dup cum se tie, stau la bazalanurilor trofice, reprezentnd aproape unica surs direct sau indirect (de exemplu pentrulapte, vaca reprezint doar un intermediar ntre lumea vegetal i consumatorul final) de hran pentru toate animalele i pentru om.Plantele alimentare, de obicei provenite din culturi, aparin mai multor categorii, aa cum sunt:legumele i zarzavaturile,fructele,leguminoasele,seminele oleaginoase,cerealelesaucondimentele.

Plantele tehnice

Unele plante (inul, cnepa, rapia, sorgul, iuta, tutunul, etc.), de obicei cultivate, sunt utilizate n industrie (industria textil, fabricarea celulozei i a hrtiei, industria lacurilor i vopselelor, prelucrarea lemnului, industria igaretelor, etc.). Acestea poart denumirea deplante tehnice.

Plantele furajere

Unele plante ierboase, spontane sau cultivate, reprezint o surs de baz pentru hrnirea animalelor domestice ierbivore (taurine, ovine, cabaline). Speciile vegetale de acest fel, sunt cunoscute sub denumirea de plante furajere. Valoarea furajer a plantelor este diferit n funcie de specie (de exemplu,trifoiul rou (Trifolium partense)prezint o foarte mare valoare furajer, n timp depapanaul (Trifolium arvense), dei este o specie nrudit, are o valoare furajer sczut).

Plantele melifere

Unele plante, denumitemelifere, asigur albinelor, prinflorilelor, necesarul de nectar pentru prelucrareamierii. Dintre speciile melifere amintim: roinia (Mellisa officinalis),salcmul (Robinia pseudacacia), teiul (Tilia cordata),trifoiul alb (Trifolium repens), floarea soarelui(Helianthus annuus), .a..

Plantele decorative (ornamentale)

Prin parcuri grdini sau n cas, omul se nconjoar cu numeroaseplante decorative (ornamentale).