planificare unitati romana a vi-a sem i-ii

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

RECAPITULARE INIŢIALĂ Nr. de ore :4

Conţinuturi asociate Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse materiale

Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Vocabular. Fonetică. - să utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite;- să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului etc.);- să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii;

Exerciţii de identificare de sinonime, antonime.Exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe.Exerciţii de identificare a diftongilor, a triftongilor, a vocalelor în hiat.

Seturi de exerciţii.Gramatica practică a limbii române,Ştefania Popescu

ConversaţiaExplicaţiaExerciţiul foneticExerciţiul lexical

Activitate frontalăActivitate pe grupeActivitate individuală

Găsiţi sinonimul şi antonimul cuvintelor :legal,normal,…Observaţi cum se formează antonimul cuvintelor date.Definiţi diftongul, triftongul, hiatul.Identificaţi diftongii, triftongii, vocalele în hiat din diferite texte.

MorfologieSintaxă

- să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii;- să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punc-tuaţie;

Exerciţii de recunoaştere şi analiză a unor părţi de propoziţie.Exerciţii de recunoaştere şi analiză a unor părţi de vorbire.

Seturi de exerciţii.Gramatica practică a limbii române, Ştefania Popescu

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza morfosintactică.


Evaluare orală şi scrisă.Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate din textele..Specificaţi felul propoziţiilor din următoarele exemple….

Noţiuni de teorie literară

- să identifice efectele expresive ale construcţiei lingvistice utilizate în diferite texte;

Exerciţii de recunoaştere a elementelor de teorie literară.

Fragmente din opere lirice şi epicePlanşa cu figuri de stil.

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza stilistică Lectura expresivă.


Aprecierea verbală şi întărirea răspunsurilor, evaluarea orală.Definiţi:personificarea,epitetul,comparaţia.Identificaţi figurile de stil din următoarele exemple…

Testarea iniţială a elevilor

-să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punc-tuaţie - să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii;

Exerciţii de recunoaştere a unor părţi de propoziţie, de vorbire, de construire a unor propoziţii, de găsire a unor sinonime şi antonime.Exerciţii de recunoaştere a elementelor de teorie literară.

Test scris ConversaţiaExplicaţia

Activitate individuală

Evaluare scrisă

1

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1: CARTEA – OBIECT CULTURAL Nr. de ore: 17

Conţinuturi asociate C.S.

Activităţi de învăţare Resurse materiale

Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Cartea – obiect cultural

1.12.12.42.53.14.3

-exercitii de cautare si de selectare a informatiei dorite cu ajutorul tablei de materii;-exercitii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte;

Biblioteca şcoliiDiverse volumeManualul

ExplicaţiaDemonstraţiaConversaţia euristică Descoperirea dirijatăBrainstormingul

Activitate pe grup cu mai multe cărţiActivitate frontală

- Care sunt elementele componente ale unei cărţi?- Formaţi patru grupe a câte patru elevi. Fiecare grupă va alcătui o copertă de carte, cu toate elementele componente şi informaţiile pe care le oferă cititorului.-Compunere: Importanţa cărţii în viaţa omului

La Medeleni de Ionel TeodoreanuColţul cuvintelor

1.11.22.23.3

-exerciţii de lectură corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate -exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi in textul literar si integrarea lor in serii antonimice si sinonimice; -exercitii de utilizare in contexte diferite a achizitiilor lexicale noi;-exercitii de selectare a informatiilor noi dintr-un text ascultat;

,,La Medeleni” de Ionel TeodoreanuDicţionarul

ConversaţiaExplicaţia

Activitate frontalăActivitate pe grupe cu D.E.X.

- Consultând dicţionarul, alcătuiţi enunţuri cu următoarele cuvinte: a contempla, intacte, indiferenţă, paradă.- Cu ce cuvinte puteţi înlocui nimicise, corect, tăgădui, isprăvi, astfel încât sensul textului să nu se schimbe?- Ce sens au, în text, termenii audienţă ţi parada literelor?

Să discutăm despre text

2.13.13.24.4

-exercitii de realizare a unui plan simplu si dezvoltat de idei;-exercitii de redare a continutului prin rezumat si povestire;-exercitii de sesizare a rolului dialogului in caracterizarea personajelor -exerciţii de selectare a unor pasaje referitoare la cuvintele şi comportamentul personajelor

,,La Medeleni” de Ionel TeodoreanuManualul



- Consideraţi că fragmentul din La Medeleni este un text literar? Motivaţi răspunsul, referindu-vă la autor, la personaje şi la modul de expunere.- Care este modul folosit de autor pentru a prezenta cele două personaje? Faceţi o scurtă caracterizare a acestora.

DialogulComunicarea prin dialog

1.42.42.5

-exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii , comunicate de persoane cu feluri diferite de comunicare;-exerciţii de recunoaştere a dialogului în operele literare -exerciţii de transformare a textului

ManualulFişe de lucru

Conversaţia ExplicaţiaJocul de rol

Activitate frontalăActivitate pe grupe

- Daţi exemple de opere literare citite de voi în care aţi întâlnit dialogul. - Ce titlu i-aţi pune dialogului dintre Olguţa şi Monica?- Jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de interes, urmărind modalităţi

2

dialogat în text narativ - exerciţii de iniţiere, demenţinere şi de încheiere a unui dialog -exerciţii de identificare a semnelor de punctuaţie şi de ortografie folosite într-un text dialogat

de adaptare la interlocutor: La bibliotecă, La medic, Cumpărături pentru bunica, La librărie, La florărie.

Sunet. Literă. Silabă. Accentul

1.24.3

-exercitii de receptare corectă a structurii fonetice a unui cuvânt;-exerciţii de ortografiere a diftongilor, a triftongilor si a vocalelor in hiat;-exerciţii de identificare a silabei accentuate.-exerciţii de accentuare corectă a cuvintelor.

ManualulFişe de lucruGramatica. Fişe de lucru. Ed. Paralela 45

ConversaţiaExplicaţiaExerciţiul fonetic

Activitate frontalăActivitate pe grupe Activitate individuală

- Notaţi câte litere şi câte sunete au următoarele cuvinte: orice, pricepea, degeaba, dungi, ghiocel, ghindă, George.- Subliniaţi silaba accentuată din următoarele cuvinte: castaniu, mătăsos, strălucitor.- Daţi exemple de cuvinte care să conţină următorii diftongii: ea, ie, ai, ou şi triftongii: eau, iai, iau.- Indicaţi vocalele în hiat din următoarele cuvinte: real, a lăuda, zoologie, aviaţie, cais, geografie, hieroglifă, cuviincios, înfiinţa.

Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe.

4.3 -exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe.-exerciţii de motivare a despărţirii cuvintelor în silabe , prin referire la reguli.

ManualulFişe de lucruDOOM

Conversaţia euristicăExerciţiul fonetic.


Despărţiţi corect în silabe cuvintele şi motivaţi soluţiile prin referire la regulile învăţate şi la excepţii: scoică, răbdare, declaraţie, încadrare, arctic, punctual, dezmoştenit, cooperare, funcţionar.

Vocabularul limbii române

1.23.2

-exerciţii de identificare a unor cuvinte din vocabularul fundamental.-exerciţii de identificare a unor cuvinte din masa vocabularului

ManualulFişe de lucruGramatica. Fişe de lucru. Ed. Paralela 45

ConversaţiaExplicaţiaExerciţiul lexical


Grupaţi cuvintele de mai jos în funcţie de apartenenţa lor la masa vocabularului sau la vocabularul fundamental: masă, a percepe, lapte, dulap, contemplaţie, metaforă, inerţie, floare, copac, crepuscul, translaţie, covor, a epuiza, lingură, pasăre, ideogramă, coordonate, hârtie, pâine, vector, creion, lingvistică, arbitrar, carte, cratiţă.

Arhaisme. Regionalisme

1.23.3

-exerciţii de identificare a arhaismelor şi regionalismelor.-exerciţii de clasificare a regionalismelor şi a arhaismelor.-exerciţii de identificare a sensurilor cuvintelor cu ajutorul dicţionarului -identificarea arhaismelor şi aregionalismelor în textele studiate şi sesizarea rolului lor în construirea atmosferei locale sau de epocă, în caracterizarea personajelor etc.

Manualul Dicţionarul Texte literare



- Găsiţi pentru fiecare dintre regionalismele de mai jos echivalentul din limba literară: cucuruz, perje, ţinterim, bălan, cocon, oloi, barabulă, ai, lubeniţă, curechi.- Găsiţi arhaismele din următorul text. Căutaţi în dicţionar înţelesul lor. Explicaţi rolul lor în text.Purta, ca şi părintele său, brocart de Veneţia, giugiuman de samur şi marochinuri. Trei boieri dintre cei mari, care însoţeau pe stăpân, adică portarul Sucevii, Bodea, Toma logofătul şi iuga postelnicul, îşi lăsară caii în mâna slujitorilor

3

.Derivarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea

2.23.34.2

-exerciţii de identificare a cuvintelor din aceeaşi familie lexicală.-exerciţii de derivare cu afixe date.-exerciţii de identificare elementelor componente ale unui cuvânt derivat.-exerciţii de identificare a sufixelor, prefixelor şi a rădăcinii unui cuvânt.-exerciţii de identificare a sufixelor diminutivale şi augmentative.-exerciţii de despărţire în silabe a cuvintelor derivate.

ManualulGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45Creta coloratăTabla Planse



- Se dau cuvintele: sunet, dezlega, legătură, a cânta, a răsuna, dezlegare, cântec, nelegat, sunător, răsunător, a suna, legător, cântăreţ, a lega, răsunet.a) Grupaţi cuvintele în funcţie de familiile lexicale pe care le alcătuiesc;b) Pentru fiecare familie lexicală găsiţi cuvântul de bază şi rădăcina;c)Subliniaţi prefixele şi sufixele.- Scrieţi diminutivele cuvintelor date. Subliniaţi sufixele diminutivale. bine, departe, târziu, cal, pădure, trandafir.

Compunerea. Compunerea prin alăturare, subordonare şi abreviere.

3.3 -exerciţii de identificare a cuvintelor compuse.-exerciţii de identificare a procedeului de compunere prin care s-a format un cuvânt dat.-exerciţii de alcătuire de enunţuri cu omofone (cuvinte compuse).-exerciţii de identificare a elementelor de compunere savantă.

Gramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45Creta coloratăTabla

ConversaţiaCreta coloratăExplicaţiaExerciţiul lexical


- Daţi exemple de părţi de vorbire formate prin compunere:a.substantive:zgârie-brânză…...b.adjective……………..c.pronume de politeţe……..d.numerale…………….e.adverbe…………………- Găsiţi câte patru cuvinte compuse care denumesc: localităţi, funcţii, plante, instituţii.

Conversiunea 3.3 -exerciţii de identificare a cuvintelor care îşi pot schimba valoarea gramaticală.-exerciţii de alcătuire de enunţuri cu valori diferite ale cuvintelor date.

Gramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45TablaCaietul elevilor



- Alcătuiţi propoziţii prin care să ilustraţi următoarele conversiuni:adjectiv-substantivadverb-adjectivsubstantiv-adverbparticipiu-adjectiv

Sinonime 1.22.23.34.2

-exerciţii de utilizare a sinonimelor în contexte date-exerciţii de evidenţiere a rolului sinonimiei într-un text dat-exerciţii de integrare a cuvintelor în serii sinonimice

ManualulMic dicţionar de sinonime, antonimeFişe de lucruGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

Conversaţia.Lucrul cu dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexical


- Inlocuiţi cuvintele/sintagmele cu un sinonim: a reţine, harababură, greşeală, neciteţ, pricepere, a mânca, inimă.- Găsiţi câte un sinonim pentru fiecare expresie: a spăla putina, cetate de scaun, a tăia frunză la câini, a-şi aduce aminte, a lua foc, a-şi lua picioarele la spinare, a-şi da seama, a face cu ou şi cu oţet.

Antonime 1.22.23.34.2

-exerciţii de utilizare a antonimelor în contexte date-exerciţii de evidenţiere a rolului antonimiei într-un text dat-exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare nuanţată oferite de utilizarea sinonimelor şi a antonimelor adecvate în diferite contexte

ManualulMic dicţionar de sinonime, antonime,Gramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45



- Formaţi antonime cu ajutorul prefixelor pentru cuvintele: noroc, flux, succes, moral, statornic, a favoriza, a avantaja, pur.- Găsiţi câte un antonim pentru expresiile: copt la minte, mână de fier, a da din gură, a fi numai ochi şi urechi, a fi cu ochii în patru, cât ai zice peşte, a turna gaz pe foc, tare ca fierul.

Omonime 1.22.2

-exerciţii de sesizare a sensului unor omonime-exerciţii de utilizare a omonimelor în

ManualulMic dicţionar de omonime

Conversaţia.Lucrul cu dicţionarele

Activitate frontalăActivitate pe

- Alcătuiţi propoziţii cu perechile de omonime, care să pună în evidenţă valoarea morfologică a acestora: cer (substantiv, verb), car

4

3.34.2

contexte date-exerciţii de evidenţiere a rolului omonimelor într-un text dat-exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare nuanţată oferite de utilizarea omonimelor-exerciţii de alcătuire a unui calambur.

Gramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

ExplicaţiaExerciţiul lexical

grupe Activitate individuală

(substantiv, verb), absolut (substantiv, adjectiv), stat (substantiv, verb), muncitor (substantiv, adjectiv), duce (substantiv, verb).- Alcătuiţi propoziţii cu sensurile diferite la plural ale substantivelor următoare pentru a dovedi omonimia parţială: bandă, dată, râs, colţ, element, mobil.

Familia lexicală. Câmpuri lexicale

2.23.34.2

-exerciţii de identificare a elementelor componente ale unui cuvânt derivat.-exerciţii de alcătuire de familii lexicale.-exerciţii de grupare a cuvintelor derivate pe familii lexicale.-exerciţii de identificare a termenilor ce aparţin diferitelor câmpuri lexicale.-exerciţii de grupare într-un câmp lexical a sinonimelor unui cuvânt.

Gramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulTablaFişe de lucru



- Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor: român, pădure, miros, tînăr.- Subliniaţi cuvintele care nu fac parte din familia lexicală a cuvântului a naşte: înnăscut, a renaşte, natal, natalitate, naştere, nativ, naţiune, nou-născut, prenatal.- Alcătuiţi o compunere de o pagină în care să folosiţi termeni care aparţin câmpului lexical al toamnei.

Telegrama. Cartea poştală

4.14.3

-exerciţii de redactare a textelor unor telegrame şi cărţi poştale.-exerciţii de identificare a formulelor de adresare şi a formulelor de încheiere potrivite unor destinatari diferiţi.

Manualul Formular poştal



Alcătuiţi câte un text de telegramă pentru următoarele situaţii:- transmiteţi o informaţie urgentă;- transmiteţi urări cu prilejul unei sărbători;- transmiteţi felicitări cu ocazia câştigării unui concurs.

Evaluare 3.34.24.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor.

Test ConversaţiaExplicaţia


Test sumativ

5

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2: AUTOR. NARATOR. PERSONAJ Nr. de ore: 14

Conţinuturiasociate

C.S. Activităţi de învăţare Resurse materiale

Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Amintiri din copilărie de Ion CreangăColţul cuvintelor

1.11.21.32.23.34.2

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de folosire a dicţionarelor pentru înţelegerea sensului cuvintelor din text.-exerciţii de identificare a formei literare a unor cuvinte.-exerciţii de identificare a regionalismelor.-exerciţii de identificare de antonime.-exerciţii de identificare a elementelor componente ale unui cuvânt derivat.-exerciţii de identificare a sensului unei expresii.

ManualulVolumul Amintiri din copilărie de Ion CreangăDicţionarulPlanşeFişe de lectură

Lectura modelLectura explicativăConversaţia.Lucrul cu dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexical

Activitate frontalăActivitate individuală

- Fişă portofoliu Ion Creangă- Care este forma literară a cuvintelor:

băiat, răpede, nu întru, ţarină, lacrămi, dă, şcoalei?

- Selectaţi din text patru regionalisme. Cu ce cuvinte din limba literară le-aţi putea înlocui?

- Găsiţi antonimele cuvintelor: mânios, neastâmpăr, a se sfădi, înapoi, răutăcios.

- Explicaţi cum s-au format cuvintele: învăţătură, mântuire, mânios, furiş, binişor.

- Ce sens au următoarele expresii.: până la genunchiul broaştei, nu-mi da pace, a i se face negru în faţa ochilor, a o lua la sănătoasa, a-i scăpăra picioarele.

-Să discutăm despre text. Autor, narator, personaj, naraţiune, operă epică.

1.42.13.13.24.1

-exerciţii de identificare a caracteristicilor unei naraţiuni.-exerciţii de povestire.-exerciţii de identificare a situaţiei iniţiale, a elementului care o modifică şi a situaţiei finale.-exerciţii de identificare a timpului verbal la care este realizată naraţiunea.-exerciţii de identificare a naratorului, autorului şi a personajului principal.

ManualulVolumul Amintiri din copilărie de Ion Creangă

Conversaţia Explicaţia Problematizarea


- Fragmentul din Amintiri din copilărie este o naraţiune? Argumentaţi răspunsul.- Povestiţi pe scurt întâmplarea.- Identificaţi cuvintele şi expresiile care marchează situaţia inişială, elementul care o modifică şi situaţia finală.- la ce timp sunt povestite întâmplările?- Prin ce mijoace se realizează umorul?- La ce persoană este scris textul?- Cine este naratorul? Dar autorul?

- Planul simplu de 3.1 -exerciţii de redactare a planului simplu de idei.

ManualulVolumul Amintiri din

Conversaţia Explicaţia

Activitate frontalăActivitate

- Alcătuiţi planul de idei al naraţiunii studiate.

6

idei. Povestirea la persoana I.

4.14.4

-exerciţii de rezumare şi de povestire a unui text narativ.

copilărie de Ion Creangă

individuală - Daţi exemple de opere epice studiate în clasa a V-a.

Adaptarea la situaţia de comunicare

1.42.42.5

-exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi de imprimare a unui comportament adecvat.-exerciţii de identificare a interlocutorilor dintr-un dialog.-exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog.-exerciţii de completare a unor replici dintr-un dialog dat.

Manualul Conversaţia Explicaţia Jocul de rol


- Construiţi dialoguri pentru următoarele situaţii :a) Îl rugaţi pe fratele mai mic să meargă la poştă să trimită o scrisoare recomandată ;b) Discutaţi cu prietenii despre filmul pe care l-aţi văzut împreună.

VerbulActualizarea cunoştinţelor

1.32.34.3

-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare a verbelor, a persoanei, numărului şi timpului.-exerciţii de diferenţiere a verbelor care exprimă o acţiune de cele care exprimă o stare şi de cele care exprimă existenţa.-exerciţii de identificare a funcţiei sintactice a verbului.-exerciţii de completare a unor enunţuri cu numele predicative potrivite.-exerciţii de diferenţiere a verbelor predicative de verbele copulative şi de cele auxiliare.-exerciţii de completare a unor enunţuri cu verbele auxiliare potrivite.

Gramatica practică a limbii române,Ştefania PopescuFişe de lucruPlanseGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45manualul

Conversaţia Explicaţia Conversaţia euristică Descoperirea dirijată

Activitate frontalăActivitate în grup Activitate individuală

- Alcătuiţi propoziţii în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă şi auxiliară.- Alcătuiţi propoziţii cu valoarea predicativă şi auxiliară a verbelor a avea, a vrea.- Daţi exemple de verbe care nu au înţeles de sine stătător. Cum se numesc aceste verbe?- Subliniază forma corectă a verbelor: agreez/ agreiez, aşază/ aşează, tăceţi/ taceţi, şede/ şade, creează/ creiază, deşartă/ deşeartă.- Conjugaţi un verb de conjugarea a II-a la toate modurile şi timpurile studiate.

Modul imperativ. Propoziţia imperativă

1.32.34.3

-exerciţii de identificare a verbelor la modul imperativ.-exerciţii de construire de propoziţii în care verbul să fie la modul imperativ.-exerciţii de identificare a formelor corecte ale verbelor la modul imperativ. -exerciţii de construire de propoziţii imperative.-exerciţii de transformare a propoziţiilor enunţiative propriu-zise în propoziţii imperative.-exerciţii de completare a unor replici dintr-un dialog dat cu propoziţii imperative.

manualulfişe de lucruGramatica practică a limbii române,Ştefania PopescuPlanseGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

Conversaţia Explicaţia Analiza morfologicăExerciţii de completare


- Subliniaţi forma corectă a verbului a fi din următoarele enunţuri:Fi/ fii mai atent!Fi-ţi/Fiţi cuminţi!Nu fi /Fii obraznic.Nu fi-ţi/ fiţi trişti.- Scrie formele verbului la modul imperativ , forma negativă: odihneşte-te!, dă-mi!, zi-ne!, luaţi-l!.- Alcătuiţi o compunere cu titlul Incendiul în care să folosiţi zece verbe la modul imperativ.

Modul conjunctiv 1.32.3

-exerciţii de observare a elementelor componente ale modului conjunctiv.-exerciţii de conjugare a verbelor la

Planşe cu modurile personalemanualul

Conversaţia Explicaţia Analiza


- Construiţi cinci enunţuri în care verbele la modul conjunctiv să exprime o poruncă.

7

4.3 modul conjunctiv, prezent şi perfect.-exerciţii de transformare a propoziţiilor afirmative în propoziţii negative.-exerciţii de identificare a formelor corecte de conjunctiv.-exerciţii de identificare a propoziţiilor imperative construite cu verbe la conjunctiv.

fişe de lucruGramatica practică a limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

morfologicăExerciţii de completareÎnvăţarea dirijată


- Subliniaţi şi analizaţi morfosintactic verbele la modul conjunctiv din fragmentele:„Acuş avem să dămpeste o fântânăcu apă dulce şi rece ca gheaţa..” ..nu ştiu cum să fac, zise craiul..”„ba încă ai dat peste oameni ai lui Dumnezeu, dar, să fi fost cu alţii, hei, hei! Mâncai papară până acum.”

Modul condiţional optativ. Propoziţia optativă

1.32.34.3

-exerciţii de completare a unor enunţuri cu verbe la condiţional-optativ.-exerciţii de conjugare a verbelor la modul condiţional-optativ.-exerciţii de identificare şi analizare a verbelor la modul condiţional-optativ.-exerciţii de identificare a formelor corecte de condiţional-optativ.-exerciţii de construire a unor forme inverse de condiţional-optativ.-exerciţii de alcătuire de propoziţii optative cu verbul la condiţional-optativ timpul prezent şi perfect

Planşă cu modurile personaleManualulFişe de lucruGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza morfologicăExerciţii de completare


- Alegeţi formele corecte ale verbelor la modul condiţional-optativ:Ai tace/ ai tăcea, ar pare/ ar părea, am vede/ am vedea, mi-ar place/ mi-ar plăcea.- Scrieţi verbul a vedea la modul condiţional-optativ, timp perfect, persoana a III-a cu auxiliarul precedat de pronumele neaccentuate: m-,te-, s-, şi-.- Alcătuiţi o compunere cu titlul Rugăminte către Moş Crăciun în care să folosiţi verbe la condiţional prezent şi perfect.

Modul infinitiv 1.32.34.3

-exerciţii de identificare a verbelor la modul infinitiv.-exerciţii de identificare a conjugărilor verbului.-exerciţii de completare a unor enunţuri cu verbe la infinitiv.-exerciţii de identificare a formelor corecte de infinitiv.-exerciţii de identificare a formelor de infinitiv scurt şi infinitiv lung.-exerciţii de trecere a verbelor la infinitiv de la forma afirmativă la cea negativă

Planşa cu moduri nepersonaleGramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru

ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulAnaliza morfologică


- Scrieţi infinitivul verbelor: învăţ, priveam, vedeai ,trecui, hotărâ, avusesem.- Precizează conjugarea verbelor din textul următor:„Stăpâne, te văd trist……………..lasă-mă pe mine să o fac.”(P. Ispirescu- Legendele sau basmele românilor)- Alcătuiţi enunţuri în care verbul a cânta să indeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect, nume predicativ, complement direct, complement circumstanţial de mod şi de timp, atribut.

Modul gerunziu 1.32.34.3

-exerciţii de identificare a formelor verbale de gerunziu.-exerciţii de identificare a funcţiilor sintactice ale verbelor la gerunziu.-exerciţii de completare a unor enunţuri cu verbe la gerunziu.-exerciţii de identificare a formelor corecte de gerunziu.

Planşa cu moduri nepersonaleGramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45Manualul

ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulExerciţii de completareAnaliza morfologică


- Subliniaţi şi analizaţi morfosintactic verbele la modul gerunziu din textele următoare:..Auzi dumneata! Pălărie nouă şi biletu! Zice mamiţa ,prefăcându-se foarte supărată..Haina-i măturând pământulŞi-o tărăşte-abia,abia.- Alcătuiţi enunţuri în care verbul

8

Fişe de lucru cântând să indeplinească următoarele funcţii sintactice: complement circumstanţial de mod şi de timp, atribut.

Modul participiu 1.32.34.3

-exerciţii de identificare şi analizare a verbelor la modul participiu.-exerciţii de completare a unor enunţuri cu verbe la modul participiu.-exerciţii de alcătuire de enunţuri folosind verbe la modul participiu.-exerciţii de identificare a formelor corecte de participiu




- Alcătuiţi o descriere de şase rânduri în care să folositi cel puţin cinci verbe la participiu cu valoare stilistică de epitet sau prin care să se realizeze personificarea unui obiect. Daţi un titlu textului creat.- Alcătuiţi enunţuri în care verbul la modul participiu să aibă valori morfologice de: adjectiv, adverb, substantiv.

Modul supin 1.32.34.3

-exerciţii de identificare şi analizare a verbelor la modul supin.-exerciţii de conjugare a verbelor la modul supin.-exerciţii de completare a unor enunţuri cu verbe la modul supin.-exerciţii de identificare a formelor corecte de supin.




- Subliniaţi şi analizaţi morfosintactic verbele la modul supin din textele de mai jos:„-Iaca, poate să aveţi nevoie de tăiet vreun lemn pentru foc ori pentru altceva.”„-Tu, Harap-Alb, rămâi aici într-însa toată ziua şi iaca ce ai de făcut.” - Alcătuiţi enunţuri în care verbe la supin să indeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect complement circumstanţial deloc,, atribut.

Exerciţii de consolidare

1.32.34.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor referitoare la verb.

Fişe de lucruGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

Exerciţii de completareAnaliza morfologicăCiorchinele


Observare sistematică (4-5 elevi

Evaluare 3.44.1

Testul grilă de la pag. 70. Test Exerciţii de completareAnaliza morfologică


Test sumativ

9

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3: STRUCTURA OPEREI LITERARE Nr. de ore: 12

Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse materiale

Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Sobieski şi românii de Costache NegruzziSă discutăm despre text

1.12.13.14.4

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de selectare a informaţiei solicitate.-exerciţii de identificare a locului şi timpului în care se petrece acţiunea.-exerciţii de identificare a personajelor literare. -exerciţii de rezumare a unui text narativ.-exerciţii de povestire a unui text narativ.

ManualulVolumul Nuvele de Costache NegruzziDicţionarulPlanşeFişe de lecturăDate despre autor şi operă



- Fişă portofoliu: Costache Negruzzi- Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele din subsolul textului.- Consideraţi că este condamnabilă capitularea moldovenilor? Argumentaţi-vă răspunsul.- Alcătuiţi planul simplu de idei.

Structura compoziţională a operei epice.

1.43.13.24.1

- exerciţii de identificare a momentelor subiectului.-exerciţii de identificare a modurilor de expunere folosite într-un text epic.-exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la textul-suport.-exerciţii de identificare a locului şi timpului în care se petrece acţiunea.

ManualulVolumul Nuvele de Costache Negruzzi

ConversaţiaExplicaţiaFişa de caracterizare a personajelorMetoda pălăriilor gânditoare


- Identificaţi în structura operei caracteristici care să argumenteze apartenenţa la genul epic.- Realizaţi fişa de caracterizare a două din personajele operei. Argumentaţi-vă alegerea.- Identificaţi modurile de expunere .- Ilustraţi prin unul sau mai multe

10

-exerciţii de identificare a personajelor literare.

citate, fiecare mod de expunere identificat.

Colţul cuvintelor

1.22.24.2

-exerciţii de identificare a formei literare a unor cuvinte din textul dat.-exerciţii de identificare de sinonime.-exerciţii de identificare de arhaisme.-exerciţii de realizare a familiei lexicale.

ManualulDicţionarulFişe de lucru

Lectura explicativăExerciţiul lexicalConversaţia.Lucrul cu dicţionareleExplicaţia


- Indicaţi sinonime pentru următoarele cuvinte : În floarea vârstei, dete poruncă, cu una cu două, îşi făcură semnul crucei,.- Indicaţi antonimele cuvintelor şi expresiilor: mânios, deschidea, în floarea vârstei, făţiş, încet, se apropie.- Alegeţi din text cinci arhaisme. Alcătuiţi enunţuri cu acestea.- Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului piatră.

Relatarea 2.44.14.3

-exerciţii de ordonare logică a unor enunţuri date.-exerciţii de realizare a unui monolog informativ şi de imprimare a unui comportament adecvat.-exerciţii de urmărire a unui monolog informativ.




- Relataţi :a) o întâmplare interesantă petrecută în vacanţă ;b) vizita la o expoziţie;c) cum aţi stricat un aparat casnic.La ce persoană este mai potrivit să faceţi fiecare dintre relatările de mai sus ?

SubstantivulActualizarea cunoştinţelor

1.32.34.3

-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare şi analizare a substantivelor.-exerciţii de trecere a substantivelor de la singular la plural.-exerciţii de identificare a substantivelor articulate.-exerciţii de realizare a acordului între substantiv şi adjectiv.-exerciţii de realizare a acordului între substantiv şi articolul posesiv.-exerciţii de ortografiere a substantivelor proprii compuse.

PlanşeGramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru



Subliniaţi varianta corectă: - părinţii lui Cristina/Cristinei- bucuria fetii/fetei- câinele lui Radu/Radului- parcurile Târgului –Mureş/Târgu- Mureşului- Alcătuiţi o compunere despre satul vostru, de maxim zece rânduri, în care să foloseşti forme diferite ale articolului hotărât, nehotărât, genitival şi demonstrativ. Încercuiţi articolele.- Indicaţi prin rescriere formele corecte ale substantivelor: binoclu/binoclu, delincvent/delincvent, seringă/seringă.

Substantive defective de număr

1.32.34.3

-exerciţii de identificare a substantivelor defective.-exerciţii de diferenţiere a substantivelor defective de singular de substantivele defective de plural.-exerciţii de exprimare corectă.

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45

ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualul


- Subliniaţi cu o linie substantivele defective de singular şi cu două pe cele defective de plural: aur, aeroport, cimbru, sete, podoabă, zori, stea, minge, aplauze, unt, fotbal, optimism, vapor, şarpe, şale,

11

Manualul curaj, ochelari, câlţi, miere.- Alcătuiţi propoziţii cu formele de plural ale substantivelor: ghiveci (ghivece/ghiveciuri), timp (timpuri/timpi), raport (rapoarte/raporturi)

Substantive colective

1.32.34.3

-exerciţii de identificare şi analizare a substantivelor colective.-exerciţii de derivare folosind afixe date.-exerciţii de realizare a acordului între predicat şi subiectul exprimat prin substantiv colectiv.

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45Manualul



- Formaţi substantive colective de la cuvintele date, cu ajutorul sufixelor: tânăr, lemn,alun, ţăran, porumb, brad, argint, mesteacăn, student, cânepă, cucoană, sticlă, mărăcine, mult, frunză.

Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivelor

1.32.34.3

-exerciţii de declinare a substantivului.-exerciţii de identificare şi analizare a substantivelor.-exerciţii de ortografiere a substantivelor.




- Identificaţi substantivele, precizând cazul şi funcţia sintactică: Mirosul de fân al gărilor nu putea ajunge din nările mele puternica mireasmă a atâtor roade… Acolo, începând de la pasul Prislopului, plămânii mei absorbiseră tot felul de răşini de brad, concentrând în ele esenţa sălbatică a pădurii…- Construiţi propoziţii în care radioreporter şi floarea-soarelui să stea pe rând în cazurile G şi D şi să îndeplinească funcţiile de atribut substantival şi complement indirect.

Alte funcţii sintactice ale substantivelor

1.32.34.3

-exerciţii de identificare a substantivelor cu funcţia de atribut apoziţional în cazul nominativ.-exerciţii de identificare a substantivelor cu funcţia de nume predicativ în cazul genitiv.-exerciţii de identificare a substantivelor cu funcţia de nume predicativ în cazul acuzativ.

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45Manualul

ExplicaţiaLucrul cu manualulAnaliza morfologică


- Alcătuiţi patru enunţuri în care atributul apoziţional să fie exprimat prin substantive comune si substantive proprii.- Construiţi propoziţii în care substantivele prieten, coleg, vecin, străin să îndeplinească funcţia de nume predicativ în cazul genitiv. - Construiţi propoziţii în care substantivele metal, cheie, apă să îndeplinească funcţia sintactică de nume predicativ în cazul acuzativ.


1.32.34.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor referitoare la substantiv.

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45




12

Manualul

Scrisoarea 4.14.3

-exerciţii de identificare a formulelor de adresare şi de încheiere potrivite pentru diverse situaţii de comunicare.-exerciţii de redactare a unei scrisori familiale.-exerciţii de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie dintr-un text dat.-exerciţii de aşezare corectă în pagină a unei scrisori.

ManualulModele de scrisori



- Găsiţi formule de adresare şi de încheiere cât mai potrivite pentru scrisori trimise: unui prieten, unei rude mai în vârstă, unei cunoştinţe mai îndepărtate, dirigintelui.- Integraţi într-un text de scrisoare următoarele informaţii:a) Familia ta s-a mutat într-o altă localitate;b) Ai fost într-o excursie care ţi-a plăcut;c) Ai fost martor la o întâmplare neobişnuită.

Evaluare 3.24.14.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor



Test sumativ

RECAPITULARE PENTRU TEZĂ Nr. de ore: 3

Conţinuturi Obiective de referinţă


Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Genuri şi specii literare

1.13.24.1

- exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor.

Planşa cu genurile şi speciile literareFişe de lucruTexte literare suport

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza literarăDemonstraţiaAnaliza morfosintactică


Observare sistematică (4-5 elevi)

Probă scrisă semestrială

3.13.2.3.3.


Analiza literarăDemonstraţiaAnaliza


Lucrare scrisă

13

3.4.4.3

morfosintactică

Analiza lucrării scrise.

-discuţii pe marginea tezelor. ConversaţiaExplicaţia


PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 4: OPERA LIRICĂ Nr. de ore:10

Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse materiale

Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

O, rămâi… de Mihai EminescuSă discutăm despre text. Colţul cuvintelor

1.22.23.23.3 4.2

-exerciţii de realizare a unei recitări expresive.-exerciţii de identificare a formei literare a unor cuvinte din textul dat.-exerciţii de identificare de sinonime şi antonime.-exerciţii de selectare a informaţiei solicitate.-exerciţii de identificare a figurilor de stil.

Volume de versuri şi prozăPlanşe didacticeFişe de lecturăDate despre autor şi operă



individuală

- Prin ce îl farmecă pădurea pe cel care ştie să o înţeleagă?

- În ce versuri se sugerează că vârsta copilăriei este o lume a basmelor?- Cum explicaţi perceperea diferită a timpului?- Ce sentimente se desprind din ultimele strofe ale poeziei?- Ce sugerează punctele de suspensie di titlu?- Identificaţi figurile de stil. - Ce sens are în text cuvântul farmec?- Daţi exemple de expresii în care apar

14

substantivele ochi şi picior.

Opera lirică 2.43.23.34.1

-exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la textul-suport.-exerciţii de recunoaştere a elementelor caracteristice ale unei opere lirice.-exerciţii de argumentare a apartenenţei unei opere la genul liric.

Volume de versuri şi prozăManualul

ConversaţiaExplicaţiaDescoperireaDemonstraţia


- Ce trăsături ale liricului se regăsesc în opera literară O,rămâi…de Mihai Eminescu ?- Demonstraţi că poezia este o operă lirică.- Daţi exemple de opere lirice studiate în clasa a V-a.

Versul. Strofa. Măsura. Rima

3.2 -exerciţii de identificare a elementelor de versificaţie.

Volume de versuriManualulPlanşa cu elementele de versificaţie

ConversaţiaExplicaţiaDescoperirea


- Stabiliţi măsura şi ritmul poeziei O, rămâi… de M. Eminescu.- Identificaţi tipul de rimă din diferite strofe.- Alcătuiţi o poezie în care să folosiţi elementele de versificaţie studiate. Alegeţi un titlu potrivit.

Pronumele Actualizarea cunoştinţelor

1.32.34.3

-exerciţii de identificare şi analizare a pronumelui personal.-exerciţii de declinare a pronumelui personal.-exerciţii de completare de enunţuri cu forme ale pronumelui personal.-exerciţii de construire de enunţuri cu forme ale pronumelui personal.-exerciţii de ortografiere a unor omofone.




- Alcătuiţi eninţuri cu următoarele omofone : va/v-a, iau/i-au, la/l-a, vii/vi-i.- Analizaţi –i din următoarele propoziţii :I-am rugat să plece.Nu-i aici, a plecat.Nu-i deranjaţi!- Alcătuiţi propoziţii cu toate funcţiile sintactice ale pronumelui personal.

Pronumele de politeţe

1.32.34.3

-exerciţii de identificare şi analizare a pronumelui de politeţe-exerciţii de declinare a pronumelui de politeţe-exerciţii de completare de enunţuri cu forme ale pronumelui de politeţe-exerciţii de construire de enunţuri cu forme ale pronumelui de politeţe




- Alcătuiţi enunţuri cu toate formele pronumelui personal de politeţe.- Alcătuiţi enunţuri în care pronumele personal de politeţe, persoana a III-a singular şi plural, feminin şi masculin, să aibă următoarele funcţii sintactice: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect,atribut.

Pronumele şi adjectivul pronominal posesiv

1.32.34.3

-exerciţii de identificare şi analizare a pronumelui posesiv.-exerciţii de completare de enunţuri cu forme ale pronumelui posesiv.-exerciţii de identificare şi analizare a adjectivului pronominal posesiv.-exerciţii de completare de enunţuri cu omofonele potrivite.-exerciţii de ortografie a pronumelui şi adjectivului pronominal posesiv.




- Construiţi câte o propoziţie în care pronumele ai mei şi ai săi să îndeplinească pe rând următoarele funcţii sintactice: subiect, complement direct, complement indirect, atribut pronominal.- Găsiţi adjectivele posesive din text şi analizaţi-le: Fătul meu…Mâna mea s-a înmuiat… nu mai poate rădica buzduganul acesta, vechiul meu tovarăş. Ia-l tu în mâinile tale.

Pronumele şi adjectivul

1.32.3

-exerciţii de identificare şi analizare a pronumelui demonstrativ.-exerciţii de completare de enunţuri cu

PlanşeGramatica limbii române,Ştefania


Activitate frontalăActivitate pe

- Alcătuiţi propoziţii cu funcţiile sintactice ale pronumelui posesiv.- Construiţi enunţuri în care cel, cea să fie pe

15

pronominal demonstrativ

4.3 pronumele demonstrative potrivite.-exerciţii de construire de enunţuri cu pronume demonstrative.-exerciţii de identificare şi analizare a adjectivului pronominal demonstrativ.

PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru

Exerciţii de completareAnaliza morfologică

grupeActivitate individuală

rând: pronume demonstrativ, adjectiv pronominal demonstrativ- Alegeţi forma corectă: a) Poezia aceea/aceia îmi place.b) Am privit spre cea/ce-a care aştepta..c) Se gândea la aceeaşi/aceiaşi persoană.


1.32.34.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor referitoare la pronume.

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45Fişe de lucru

ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulAnaliza morfologică



Moduri de expunere

1.43.24.14.3

-exerciţii de redactare a unui text descriptiv.-exerciţii de redactare a unui text narativ.-exerciţii de redactare a unui text dialogat.-exerciţii de ordonare cronologică a unor fragmente dintr-un text narativ.-exerciţii de transcriere a unui text adăugând semnele de punctuaţie corespunzătoare.

PlanseManualulTexte literare



Continuaţi textul sub forma:a) unei descrieri;b) unui dialog;c) unei naraţiuni.

Dănuţ se aşeză lângă fereastră, hotărât să citească. Abia deschise cartea când, se auzi un zgomot…

Evaluare 3.23.4

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor .



Test sumativ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: DESCRIEREA Nr. de ore: 10



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat HogaşSă discutăm despre texColţul cuvintelor

1.21.4.2.13.1.3.23.3

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de identificare a formei literare a cuvintelor. -exerciţii de construire de enunţuri.-exerciţii de identificare de sinonime.-exerciţii de identificare a unor cuvinte derivate.-exerciţii de identificare a valorii morfologice a unor cuvinte.

Volumul Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat HogaşDicţionarulPlanşeFişe de lecturăDate despre autor şi operăManualul

Lectura modelLectura explicativă


- Alcătuiţi enunţuri cu următoarele cuvinte: boltă, sublim, colosal, orizont, vestit, nepieritoare, miazăzi.

- Selectaţi din text zece cuvinte derivate şi explicaţi modul de formare.- Prin ce impresionează drumul prin pădure?- Identificaţi imaginile vizuale şi auditive din text.

DescriereaEpitetul.

2.13.2

-exerciţii de identificare a figurilor de stil.-exerciţii de selectare a informaţiei

ManualulPlanşa cu figurile de

Conversaţia Explicaţia

Activitate frontală

- Identificaţi epitetele din textul studiat.- Se dau următoarele adjective: zglobiu, mare,

16

solicitate.-exerciţii de identificare a imaginilor artistice.-exerciţii de exprimare a opiniei.

stil ProblematizareaExerciţiul stilistic

Activitate în grup Activitate individuală

imens, ameţitor, rotund, limpede, greu, fulgerătoare, neclintită, albastre, gras. Selectaţi-le pe cele care pot deveni epitete. Alcătuiţi propoziţii.- Alcătuiţi un tabel cu diferite figuri de stil din text.

NumeralulActualizarea cunoştinţelorValoarea substantivală şi valoarea adjectivală a numeralului

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a numeralului cardinal şi ordinal.-exerciţii de evidenţiere a omonimiei, prin enunţuri, a cuvintelor „un” şi „o”.-exerciţii de analizare a unor numerale..




- Transcrieţi cu litere numerele date: 7, 17, 14, 50, 101, 16, 60, 1245.- Alcătuiţi câte două propoziţii în care o şi un să fie pe rând numerale şi articole nehotărâte.- Alcătuiţi enunţuri în care numeralele doi şi al doilea să îndeplinească funcţiile sintactice : subiect, complement direct, complement indirect. - Alcătuiţi propoziţii in care numeralele şapte şi al şaptelea să aibă valoare adjectivală.

Valoarea substantivală şi valoarea adjectivală a numeralului

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a valorii substantivale şi adjectivale a numeralelor

Gramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru



- Alcătuiţi enunţuri în care numeralul cardinal trei şi numeralul ordinal al treilea să aibă pe rând valoare substantivală şi valoare adjectivală.Precizaţi funcţiile sintactice ale numeralelor.

Numeralul colectiv

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a numeralelor colective.-exerciţii de formare a unor numerale colective de la nişte numerale cardinale date.-exerciţii de analizare a numeralelor colective.-exerciţii de declinare a numeralului colectiv.-exerciţii de identificare a valorii numeralelor.




- Formaţi numerale colective de la următoarele numerale cardinale : patru, cinci, nouă, patruzeci, douăzeci şi şase.- Declinaţi numeralul colectiv amândoi. Alcătuiţi propoziţii cu toate formele.- Alcătuiţi două enunţuri în care numeralul colectiv tustrei să aibă valoare substantivală şi adjectivală.

Numeralul fracţionar

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a numeralelor fracţionare.-exerciţii de scriere corectă a numeralelor fracţionare. -exerciţii de analizare a numeralelor fracţionare.-exerciţii de declinare a numeralului fracţionar.-exerciţii de identificare a valorii numeralelor.




- Alcătuiţi propoziţii in care numeralele fracţionare jumătate şi optime să îndeplinească funcţiile sintactice de subiect, complement direct şi nume predicativ.- Analizaţi morfosintactic numeralele fracţionare:Măsura de trei pătrimi este formată din trei timpi, fiecare având valoarea de pătrime.

Exerciţii de 1.3 -exerciţii de sistematizare şi fixare a Gramatica limbii Conversaţia Activitate Observare sistematică (4-5 elevi)

17

consolidare 2.33.44.3

cunoştinţelor referitoare la numeral. române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Fişe de lucru

ExplicaţiaLucrul cu manualulExerciţii de completareAnaliza morfologică

frontalăActivitate pe grupeActivitate individuală

AdjectivulActualizarea cunoştinţelor. Articolul demonstrativ

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a adjectivului.-exerciţii de analizare a adjectivului.-exerciţii de realizare de adjective cu ajutorul derivării.-exerciţii de declinare a adjectivului.-exerciţii de ortografiere a unor adjective.-exerciţii de identificare a articolului demonstrativ.-exerciţii de completare de enunţuri cu articolele demonstrative potrivite.-exerciţii de ortografiere a unor articole demonstrative.




- Formaţi adjective de la cuvintele următoare cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: Olt, scorbură, trandafir, serios, vinovat, ramură,aramă, văzut.Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele formate.- Alcătuiţi propoziţii cu omofonele: ce-i/cei, ce-a/cea, ce-l/cel, ce le/cele.- Se dau următoarele adjective: bun, rea, mici, înalte, înţelept. Puneţi lângă fiecare articolul demonstrativ corespunzător şi construiţi enunţuri în care aceste adjective să aibă valoare de substantiv.

Declinarea adjectivului. Funcţii sintactice

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a adjectivului.-exerciţii de analizare a adjectivului.-exerciţii de declinare a adjectivului.-exerciţii de identificare a numărului de forme ale adjectivului.-exerciţii de realizare a acordului între adjectiv şi cuvântul determinat




- Declinaţi în propoziţii construcţiile munte înalt şi vechea jucărie.- Precizaţi care sunt formele flexionare ale adjectivelor: albastru, mândru, gri, rotofei, vioi, cuminte, formidabil, tenace, argintiu.- Construiţi propoziţii în care adjectivele inteligent şi impecabil să îndeplinească funcţiile de atribut adjectival şi nume predicativ.

Gradele de comparaţie ale adjectivului

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a adjectivului.-exerciţii de identificare de sinonime.-exerciţii de identificare a gradului de comparaţie a adjectivului.-exerciţii de identificare a adjectivelor fără grad de comparaţie.-exerciţii de formare cu ajutorul prefixelor a gradului superlativ absolut a unor adjective.-exerciţii de analizare a adjectivului.




- Treceţi următoarele adjective la toate gradele de comparaţie: frumos, dulce, înalt, gustos.- Găsiţi adjective sinonime cu expresiile date şi indicaţi gradul lor de comparaţie: ca scos din cutie, ca vai de el, c-o falcă-n cer şi una-n pământ.- Identificaţi adjectivele fără grad de comparaţie: curios, alb, colosal, complet, fundamental, mort.


1.32.33.44.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor referitoare la adjectiv.





Evaluare 2.33.23.4




Test sumativ

18

RECAPITULARE SEMESTRIALĂ Nr. de ore: 2



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Fonetică Vocabular

1.22.23.34.2


PlanşeGramatica limbii române,Ştefania PopescuManualulFişe de lucru

ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareExerciţiul foneticExerciţiul lexical



Noţiuni de teorie literară

1.24.3


Texte literare suportCulegeri

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza literarăDemonstraţia



Morfologie 1.32.3.3.44.3



ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareExerciţiul lexical



Verificarea lecturii particulare

1.13.13.24.4

-discuţii pe marginea lecturilor suplimentare individuale.-informarea elevilor cu privire la lista de lecturi suplimentare pentru vacanţă.

Caietele elevilorLista cu lecturi suplimentare

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza literară



UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: DESCRIEREA Nr. de ore: 4 Semestrul al II-lea



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

AdjectivulActualizarea cunoştinţelor. Articolul demonstrativ

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a adjectivului.-exerciţii de analizare a adjectivului.-exerciţii de realizare de adjective cu ajutorul derivării.-exerciţii de declinare a adjectivului.-exerciţii de ortografiere a unor adjective.-exerciţii de identificare a articolului

PlanşeGramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45



- Formaţi adjective de la cuvintele următoare cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: Olt, scorbură, trandafir, serios, vinovat, ramură,aramă, văzut.Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele formate.- Alcătuiţi propoziţii cu omofonele: ce-i/cei, ce-a/cea, ce-l/cel, ce le/cele.- Se dau următoarele adjective: bun, rea, mici,

19

demonstrativ.-exerciţii de completare de enunţuri cu articolele demonstrative potrivite.-exerciţii de ortografiere a unor articole demonstrative.


înalte, înţelept. Puneţi lângă fiecare articolul demonstrativ corespunzător şi construiţi enunţuri în care aceste adjective să aibă valoare de substantiv.

Declinarea adjectivului. Funcţii sintactice

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a adjectivului.-exerciţii de analizare a adjectivului.-exerciţii de declinare a adjectivului.-exerciţii de identificare a numărului de forme ale adjectivului.-exerciţii de realizare a acordului între adjectiv şi cuvântul determinat




- Declinaţi în propoziţii construcţiile munte înalt şi vechea jucărie.- Precizaţi care sunt formele flexionare ale adjectivelor: albastru, mândru, gri, rotofei, vioi, cuminte, formidabil, tenace, argintiu.- Construiţi propoziţii în care adjectivele inteligent şi impecabil să îndeplinească funcţiile de atribut adjectival şi nume predicativ.

Gradele de comparaţie ale adjectivului

1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare a adjectivului.-exerciţii de identificare de sinonime.-exerciţii de identificare a gradului de comparaţie a adjectivului.-exerciţii de identificare a adjectivelor fără grad de comparaţie.-exerciţii de formare cu ajutorul prefixelor a gradului superlativ absolut a unor adjective.-exerciţii de analizare a adjectivului.




- Treceţi următoarele adjective la toate gradele de comparaţie: frumos, dulce, înalt, gustos.- Găsiţi adjective sinonime cu expresiile date şi indicaţi gradul lor de comparaţie: ca scos din cutie, ca vai de el, c-o falcă-n cer şi una-n pământ.- Identificaţi adjectivele fără grad de comparaţie: curios, alb, colosal, complet, fundamental, mort.


1.32.33.44.3

-exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor referitoare la adjectiv.





Evaluare 2.33.23.4




Test sumativ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PORTRETUL Nr de ore:12



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Portretul lui Ştefan cel Mare Să discutăm

1.1.1.2.2.2.2.4.

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de exprimare a opiniei.

Manualul Dicţionarul

Lectura modelLectura explicativăConversaţia.Lucrul cu


- Alcătuiţi propoziţii cu arhaismele: făclie, coifuri, platoşe, cocon, pecete.

- Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului verde.- Ce trăsături fizice ale domnitorului se remarcă

20

despre text. Colţul cuvintelor

3.3. -exerciţii de identificare a arhaismelor şi a regionalismelor în textele studiate şi sesizarea rolului lor în construirea atmosferei locale sau de epocă

dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexical

în ambele portrete?- Identificaţi pasajele în care se observă iubirea de patrie a domnitorului.

Antiteza 1.1.1.2.3.2.4.1.

-exerciţii de identificare a antitezei într-un text dat.-exerciţii de realizare a unor texte în care sa folosească figurile de stil învăţate

ManualulPlanşa cu figurile de stil

Conversaţia Explicaţia Exerciţiul stilistic


- Alegeţi două personaje dintr-o operă literară citită,aflate în antiteză, apoi realizaţi un tabel cu calităţi şi defecte. - Care este rolul antitezei?

Descrierea de tip portret

1.43.24.1

-exerciţii de sesizare a rolului descrierii în realizarea portretului-exerciţii de redactare a unor descrieride tip portret.-identificarea şi comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite texte

Manualul Conversaţia Explicaţia


- Realizaţi portrete la alegere pornind de la diferite situaţii:a) Ai un profesor nou de geografie. Mama te întreabă cum este noul profesor;b) Vorbeşte-i colegului de bancă despre prietenul cunoscut în tabără;c) Ai un nou coleg de clasă.

Adverbul – actualizarea cunoştinţelor

1.32.33.44.3.

-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare a adverbului.-exerciţii de clasificare a adverbelor.-exerciţii de formare a unor adverbe cu ajutorul derivării-exerciţii de completare de enunţuri cu ortograme date..




- Cu ajutorul sufixului –eşte formaţi adverbe de la următoarele substantive:tânăr, prieten, iepure, om, voinic, bărbat, român, mânz, grec. Alcătuiţi propooziţii cu adverbele formate.- Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele domol, lin, tare, egal să aibă pe rând valoare de adjectiv şi adverb.- Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele joi, vară, seară să aibă pe rând valoare de substantiv şi adverb.

Adverbul – funcţii sintactice

1.3.2.33.44.3

-folosirea corectă în diferite contexte a categoriilor gramaticale specifice adverbului -exerciţii de identificare a adverbului.-exerciţii de identificare a funcţiilor sintactice ale adverbului ( C.c.l, C.c.t, C.c.m, atribut adverbial)




- Găsiţi câte trei adverbe de loc, de timp şi de mod şi construiţi câte o propoziţie în care acestea să aibă funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc, de timp şi de mod.- Analizaţi morfosintactic adverbele: Merge mereu înainte, fără să ştie ce se petrece la dreapta şi la stânga.

Adverbul - gradele de comparaţie

1.32.33.44.3.

-exerciţii de identificare a adverbului.-exerciţii de precizare a gradelor de comparaţie ale adverbelor.

PlanşeGramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,



- Treceţi adverbele repede, iute, devreme la toate gradele de comparaţie.- Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi următoarele construcţii adverbiale cu valoare de superlativ absolut: încet-încet, tare demult, mult de tot, sus de tot.

21

Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru

Prepoziţia (actualizarea cunoştinţelor)Regimul cazual al prepoziţiei.

1.3.2.3.4.3.

-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare şi clasificare a prepoziţiei.-exerciţii de completare de enunţuri cu prepoziţii.-exerciţii de discriminare a prepoziţiilor simple de cele compuse.-exerciţii de identificare a cazului cerut de prepoziţii.




- Construiţi enunţuri în care prepoziţiile de pe şi de pe la să preceadă, pe rând, atribute şi complemente.- Alcătuiţi enunţuri în care prepoziţiilor înaintea şi conform să le urmeze substantive, pronume şi numerale. Precizaţi funcţia sintactică a acestora.

Conjuncţia (actualizare)

1.3.2.3.3.44.3

-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare a conjuncţiei.-xerciţii de diferenţiere între prepoziţie şi conjuncţie.




- Arătaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:Noi vom pleca iar voi îi veţi aştepta.Deşi a fost atent iar a greşit.- Alcătuiţi propoziţii cu omofonele: sau/s-au, iar/i-ar.

Exerciţii de folosire corectă a adverbului, prepoziţiei şi conjuncţiei.

1.3.2.33.44.3

-exerciţii de identificare a valorii morfologice a unor cuvinte date.-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de folosire a unor omofone.-exerciţii de construire de enunţuri în care cuvintele date să aibă valori morfologice diferite.




- Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele: într-un, între, printr-un, printre, dintr-un, dintre.- Construiţi enunţuri în care şi, nici, iar să aibă valoare morfologică de adverb şi conjuncţie.

Interjecţia ( actualizare) Interjecţii predicative

1.3.2.33.44.3

-exerciţii de identificare a interjecţiei.-exerciţii de integrare a interjecţiilor în enunţuri.-exerciţii de identificare a rolului interjecţiilor.-exerciţii de completarea unor enunţuri cu semnele de punctuaţie necesare.-exerciţii de identificare a interjecţiilor cu funcţie de predicat.




- Integraţi în enunîuri următoarele onomatopee: buf!, zdrang, bâldâbâc!, şopa-şopa!, pleosc!, hapciu!- Alcătuiţi propoziţii în care interjecţiile zdrang, poc, na să aibă funcţia sintactică de predicat.

Evaluare 3.44.1

- exerciţii scrise de verificare a noţiunilor studiate în această unitate de învăţare



Test sumativ

22

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: SCHIŢA Nr. de ore 8



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

D-l Goe” de I.L Caragiale- Colţul cuvintelor.

1.11.21.32,23.3

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de identificare a formei literare a unor cuvinte din textul dat.-exerciţii de identificare de sinonime.-exerciţii de selectare a informaţiei solicitate.

Portretul autoruluiVolumul Momente şi schiţe,de I. L. Caragiale.Fişe de lecturăDate despre autor şi operăManualul

Lectura individualăLectura explicativăConversaţia.Lucrul cu dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexicalJocul de rol


- Care este forma literară a cuvintelor: să rămâie, panglică, să râză, n-am plătitără, iacătă, bulivar?- Găsiţi sinonime pentru cuvintele: politicos, îngrozit, pretinde, captiv, a examina, ciudat.- Ce sens are , în text, verbul s-a prăpădit?

- Să discutăm despre text.

1.12.13.13.24.1

-exerciţii de selectare a informaţiei solicitate.-exerciţii de identificare a locului şi timpului în care se petrece acţiunea.-exerciţii de identificare a modurilor de expunere.-exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la textul-suport. Exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a , subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj;-exerciţii de diferenţiere între o operă epică şi una lirică, prin referire la textele studiate/citite;

Volumul Momente şi schiţe,de I. L. CaragialeManualul

ConversaţiaExplicaţiaMetoda pălăriilor gânditoareDemonstraţia


- - Daţi exemple de cuvinte, expresii, replici comice din această operă literară.- Ce moduri de expunere sunt folosite?- Ce atitudine are autorul faţă de personaje?- Împărţiţi textul pe momente ale subiectului.- Explicaţi titlul operei.

- Argumentaţi că opera D-l Goe…de I. L. Caragiale aparţine genului epic.

Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor

3.24.1.

-exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; observarea rolului dialogului în caracterizarea personajelor;-exerciţii de identificare şi caracterizare a personajelor literare.

Volumul Momente şi schiţe,de I. L. Caragiale.Fişa de caracterizare a personajului

Lectura independentăConversaţiaExplicaţia


--Cum îl văd cucoanele pe Goe?- Cum este Goe de fapt?- Cum se comportă Goe cu doamnele şi cu celelalte personaje?- Care este semnificaţia comportamentului lui Goe?- Alcătuiţi caracterizarea personajului principal.

Vorbirea directă. Vorbirea indirectă.

4.4. -exerciţii de trecere a unui text din vorbire directă în vorbire indirectă.-exerciţii de trecere a unui text din vorbire indirectă în vorbire directă.

ManualulTexte literare



- Care sunt regulile de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă ?- Alegeţi un fragment dialogat din D-l Goe şi transformaţi-l în vorbire indirectă.

Sintaxa propoziţiei (actualizarea cunoştinţelor).

1.3.2.33.44.3

-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie.-exerciţii de identificare a scopului comunicării.


ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulExerciţiul gramatical


- Alcătuiţi propoziţii respectând următoarele criterii:a) enunţiativă propriu-zisă, neexclamativă, afirmativă, dezvoltată

23

-exerciţii de transformare a unor propoziţii simple în propoziţii dezv.

b) interogativă, optativă, negativă, dezvoltatăc)enunţiativă propriu-zisă, imperativă, afirmativă, dezvoltată.

Predicatul verbal

1.32.33.44.3

- exerciţii de identificare a predicatelor în enunturi date;- exerciţii de diferenţiere a predicatelor verbale de predicatele nominale;- exerciţii de recunoaştere a modului şi timpului verbelor predicative;- exerciţii de analiză sintactică şi morfologică a predicatelor.




- Conjugaţi verbul a corecta la toate modurile şi timpurile studiate.- Scrieţi un dialog de şase rânduri, între doi prieteni, pe tema unui concurs sportiv. Subliniaţi predicatele verbale şi analizaţi-le sintactic ţi morfologic.

Predicatul nominal (verbele copulative a fi şi a deveni).

1.32.33.44.3

- exerciţii de identificare în enunţuri a predicatelor nominale;- exerciţii de diferenţiere a situaţiilor în care un verb poate fi copulativ sau predicativ;- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire prin care poate fi exprimat numele predicativ;- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri în care să utilizeze verbele copulative;- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin diferite parţi de vorbire.




- Construiţi propoziţii în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, auxiliară şi predicativă.- Alcătuiţi un text de şase rânduri în care să aveţi cel puţin patru predicate nominale, pornind de la versul Limba noastră-i o comoara. Analizaţi predicatele nominale.


1.3.2.33.44.3





- Alcătuiţi propoziţii în care numele predicativ să fie exprimat prin toate părţile de vorbire studiate.

Evaluare 3.44.44.1




Test sumativ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: OPERA EPICĂ. NARAŢIUNEA. Nr. de ore : 8



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

24

Budulea Taichii” de Ioan Slavici -Colţul cuvintelor.

1.11.22.23.3.

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de identificare a sufixelor.-exerciţii de identificare de sinonime şi antonime.-exerciţii de construire de enunţuri.

Volumul Nuvele de Ioan SlaviciFişe de lecturăDate despre autor şi operăManualul

Lectura individualăLectura explicativăConversaţia.Lucrul cu dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexical


- Identificaţi în text zece cuvinte derivate şi explicaţi modul lor de formare.

- Găsiţi trei contexte în care să apară sensuri diferite ale cuvântului straşnic.

- Să discutăm despre text

1.42.13.13.24.1

-exerciţii de identificare a personajelor literare.-exerciţii de identificare a elementelor de portret.-exerciţii de caracterizare de personaj.-exerciţii de identificare a modurilor de expunere care apar în text.-exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la textul-suport.

ManualulFişa de caracterizare a personajelor



- Alcătuiţi portretul lui Budulea, cimpoieşul din Cocorăşti.- Ce moduri de expunere apar în text?- Argumentaţi că fragmentul studiat aparţine genului epic.

Cum povestim?

2.13.44.14.34.4

-exerciţii de identificare a etapelor unei povestiri.-exerciţii de realizare a unei povestiri.-exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;

ManualulTexte literare



- Aţi primit de ziua voastră o bicicletă. Povestiţi-i celui mai bun prieten aceasta întâmplare fericită.

Subiectul exprimat

1.32.33.44.3

- exercitii de identificare a subiectelor în enunturi date;- exerciţii de recunoaştere a părţilor de vorbire prin care poate fi exprimat subiectul;- exerciţii de alcătuire a unor enunturi în care subiectul să fie exprimat prin diferite parţi de vorbire;-exerciţii de precizare a tipului de subiect recunoscut în enunturi.




- Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele de mai jos să devină subiecte : ninsoare, Petre, doi, ei, acela, a măsura, de prins.- Analizaţi subiectele de la exerciţiul anrterior.

Subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).

1.32.33.44.3

- exerciţii de diferenţiere a tipurilor de subiect neexprimat;- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri în care subiectul să fie neexprimat;- exerciţii de identificare în texte a verbelor impersonale;- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri în care să utilizeze verbe impersonale.




- Identificaţi subiectele şi arătaţi felul lor: a) Pe lângă plopii fără soţ Adesea am trecut.b) Si sărută pe nepoţel; apoi îi potriveşte pălăria.- Alcătuiţi trei propoziţii cu subiect inclus si trei propoziţii cu subiect subînţeles.

Acordul predicatului cu subiectul.

1.33.42.34.3

- exerciţii de identificare a modului în care se realizează acordul predicatului verbal cu subiectul;- exerciţii de realizare a acordului corect între verb copulativ şi subiect ;

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,

ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulExerciţii de completare

Activitate frontalăActivitate pe grupeActivitate

Corectaţi dezacordurile:a) Fiecare dintre ele doreau să obţină premiul.b) Publicul au aplaudat îndelung.c) Fmilia lor au plecat în vacanţă.d) Lumea din sală au fost impresionaţi.

25

- exerciţii de recunoaştere a greşelilor privind acordul dintre subiect şi predicat în diferite texte.

Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru

Analiza morfologică individuală


1.32.33.44.3

-exerciţii de identificare şi analiză morfo- sintactică a subiectelor

Gramatica limbii române,Ştefania PopescuGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru




Evaluare (părţi principale de propoziţie)

3.44.14.34.4




Test sumativ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PASTELUL Nr. de ore: 6



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

“MĂRŢIŞOR “ de Ion Pillat- Să discutăm despre text. Colţul cuvintelor.

1.11.22.22.43.3

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context;-exerciţii de utilizare, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;-exerciţii de identificare a figurilor de stil.-exerciţii de identificare a elementelor de versificaţie.

Volume de versuriPlanşe didacticeFişe de lecturăDate despre autor şi operă



individuală

- Găsiţi sinonime cuvintelor: a intra, veşnic, trainic, pretutindeni, rost.

- Prin ce elemente este descris acest anotimp?- Există o corespondenţă om - natură?

Argumentaţi.- Selectaţi versurile în care sunt exprimate

sentimentele poetului generate de schimbările din natură.

Pastelul. 1.2.2.2.2.4.3.2.

-exerciţii de argumentare a apartenenţei la o specie literară-exerciţii de identificare a imaginilor artistice.-sesizarea unor trăsături ce particularizeazăpastelul,




- Identificaţi imaginile artistice.- Care sunt figurile de stil?- Care este scopul folosirii acestora?- Ce este pastelul?- Argumentaţi că poezia studiată este un pastel.

26

-exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate

Atributul adjectival.

Atributul substantival

1.3.2.3.3.4.4.3.

-exerciţii de identificare a atributului.-exerciţii de analizare a atributului.-exerciţii de identificare a poziţiei atributului faţă de cuvântul determinat.-exerciţii de completare de enunţuri. -exerciţii de realizare a acordului dintre un atribut exprimat printr-un adjectiv propriu-zis şi substantivul determinat -exerciţii de identificare şi analiză morfo- sintactică a atributelor.

PlanşeGramatica – Fişe de lucru,Ed. Paralela 45ManualulFişe de lucru



Subliniaţi atributele adjectivale şi indicaţi partea de vorbire prin care se exprimă:a) Îi vorbea cu vocea tremurândă.b) M-a cucerit cu privirea sa.c) Peretele vopsit în alb strălucea.d) Am simţit dorinţa puternică de a pleca.- Analizaţi atributele substantivale din propoziţiile următoare : a) Cântecul păsărilor a fermecat lumea.b) Frica de bătaie îl,face cuminte.c) Caietul Mariei a fost corectat.

Atributul pronominal.

1.3.2.3.3.4.4.3

-exerciţii de realizare a acordului.-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare şi analiză morfo- sintactică a atributelor.




- Alcătuiţi propoziţii în care următoarele cuvinte să fie, pe rând, atribute pronominale şi atribute adjectivale: celălalt, ai tăi, acelaşi, ale voastre.

Atributul adverbial.

1.3.2.3.3.4.4.3

-exerciţii de realizare a acordului.-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de identificare şi analiză morfo- sintactică a atributelor.




Combinaţi substantivele cu adverbele potrivite şi alcătuiţi propoziţii. Analizaţi atributele adverbiale: grupa, aievea, obiectele, ziua, de acolo, întâmplarea, de mâime, mersul, din stânga, lucrul, agale.

Atributul- exerciţii de consolidare

1.3.2.3.3.4.4.3


Gramatica limbii române,Ştefania PopescuManualulFişe de lucru




UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: FABULA Nr. de ore: 6



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

„Bivolul şi coţofana“ de George Topîrceanu

1.11.22.22.4

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de selectare a informaţiei

Volume de versuriPlanşe didacticeFişe de lecturăDate despre autor şi

Lectura modelLectura explicativăConversaţia.Lucrul cu


individuală

- Comentaţi versul Ah, ce mare dobitoc!- Ce tipuri umane întruchipează animalele din această operă?- Ce sugerează formula de adresare frate? Dar

27

- Să discutăm despre text. Colţul cuvintelor

3.3 solicitate.-exerciţii de identificare a sensului unor cuvinte.Exerciţii de identificare de sinonime

operă dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexical

termenii javră şi potaie proastă?

Fabula - specie a genului epic

1.11.22.22.43.3

-exerciţii de identificare a modurilor de expunere.-exerciţii de diferenţiere între o operă epică şi una lirică, prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor trăsături ce particularizează fabula;-exerciţii de argumentare a apartenenţei la specia literară.




- Prin ce cuvinte şi expresii este realizată nota umoristică a textului?- Ce satirizează autorul în această poezie?- Ce figuri de stil predomină în text?- Care este morala fabulei?- Ce moduri de expunere conţine textul?- Demonstraţi că textul studiat este o fabulă.

Complemente circumstanţiale de loc, de mod şi de timp.

1.32.3.3.44.3

-exerciţii de identificare a complementelor circumstanţiale.-exerciţii de analiză a complementelor circumstanţiale.-exerciţii de construire de enunţuri.-exerciţii de completare de enunţuri.




Identificaţi complementele circumstanţiale şi analizaţi-le: a) Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt.b) Iarna, vara, pe ploaie era osândită la spălat în casă.c) Atunci calul zboară lin ca vântul.

Complementele necircumstanţi-ale

1.32.3.3.44.3

-exerciţii de identificare şi analiză morfo- sintactică a complementelor necircumstanţiale-exerciţii de construire de enunţuri.-exerciţii de completare de enunţuri.




- Construiţi propotiţii în care cuvintele date să fie pe rând atribute şi complemente: colegului, vecinuluio, bunicii, acestuia, alor săi, lui, celor trei, primului, celui de-al doilea.


1.32.3.3.44.3





Evaluare 3.23.44.1




Test sumativ

RECAPITULARE PENRTU TEZĂ Nr. de ore: 8



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

Fonetică. Vocabular

1.3.2.3.3.4.4.3.


PlanşeGramatica limbii române,Ştefania PopescuFişe de lucru

ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulExerciţii de completareExerciţiul fonetic



28

Exerciţiul lexicalNoţiuni de teorie literară

1.11.22.22.43.13.3.


PlanşeFişe de lucruTabel cu figurile de stilTexte literare suport

ConversaţiaExplicaţiaExerciţiul stilistic



Morfologie. Sintaxă

1.32.3.3.44.3



ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareAnaliza morfosintacticăCiorchinele



Genuri şi specii literare

1.13.24.1

- exerciţii de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor.

Planşa cu genurile şi speciile literareFişe de lucruTexte literare suport




Probă scrisă semestrială

3.13.2.3.3.3.4.4.3



Analiza lucrării scrise.

-discuţii pe marginea tezelor. ConversaţiaExplicaţia


UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: POEZIA POPULARĂ. DOINA Nr. de ore: 8



Resurse procedurale

Forme de organizare

Evaluare

“DOINA“ - Să discutăm despre text. Colţul cuvintelor

1.11.22.22.43.3

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de selectare a informaţiei solicitate.-exerciţii de formare de diminutive.-exerciţii de construire a unor familii lexicale.-exerciţii de identificare a valorii morfologice a cuvintelor.-exerciţii de identificare a figurilor de stil.-exerciţii de identificare a elementelor de

Manualul Lectura modelLectura explicativăConversaţia.Lucrul cu dicţionareleExplicaţiaExerciţiul lexical


individuală

- Formaţi diminutivele cuvintelor: dor, foc, loc, voinic, codru. Subliniaţi sufixele.

- Găsiţi cinci expresii care să conţină verbul a bate.- Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor: frunză, galben.- Care este sensul verbului a mângâia?- De ce se repetă, în text, pronumele personal eu?- Selectaţi epitetele şi repetiţiile.

29

versificaţie. Doina - specie a genului liric

3.2.3.4.2.4.

- exerciţii de diferenţiere între o operă epică şi una lirică, prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor trăsături ce particularizează doina;-exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate

Manualul ConversaţiaDescoperireaProblematizareaAnaliza stilistică


- De ce doina este numită cântic dulce?- Explicaţi simetria din ultimele versuri.- Ce tipuri de doine cunoaşteţi?- Care sunt caracteristicile doinei populare?

Sintaxa frazei. Felul propoziţiilor.

1.32.3.3.4.4.3

-exerciţii de transformare a unei serii de propoziţii în frază.-exerciţii de identificare a elementului regent.-exerciţii de completare de enunţuri.-exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate-exerciţii de despărţire a frazelor în propoziţii.


ConversaţiaExplicaţiaLucrul cu manualulExerciţii de completareAnaliza morfosintactică


- Construiţi fraze în care legătura dintre propoziţii să se realizeze prin: şi, nici, dar, că, dacă, deoarece, când, cum, unde.- Despărţiţi frazele în propoziţii di arătaţi felul lor.

Ştirea. Anunţul

3.23.44.1

-exerciţii de comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie;- identificarea ideilor esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea intenţiei comunicative din spatele acestora);- exerciţii de observare a modului de reflectare a realităţii în anunţ, ştire

Manualul Reviste Ziare



Pornind de la cuvintele date formulaţi două ştiri, care să conţină două aliniate fiecare.a) spectacol, teatru naţional, turneu, O noapte furtunoasă de I. l. Caragiale, Regizor, distribuţie.b) meci amical, echipă, sala Sporturilor, bilete, organizator, antrenor, suporteri, arbitru.

„Parabola grăuntelui care creşte fără ştirea omului”- Să disc. despre text.

2.4.3.13.2.

-exerciţii de citire corectă, fluentă, respectând intonaţia specifică ideilor enunţate.-exerciţii de selectare a informaţiei solicitate.-exerciţii de exprimare a opiniei.

Manualul ConversaţiaDescoperireaProblematizarea


- Care este semnificaţia cuvintelor pământ şi sămânţă?Cu ce putem compara spicul copt?- Ce este parabola?

Evaluare finală

3.1.3.2.3.3.3.4.4.3


Test scris ConversaţiaExplicaţia


Test sumativ

RECAPITULARE FINALĂ Nr. de ore: 12

Conţinuturi Obiective Activităţi de învăţare Resurse Resurse Forme de Evaluare

30

de referinţă

materiale procedurale organizare

Genul epic 1.13.13.24.14.4






Fonetică 1.24.3



ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareExerciţiul fonetic



Vocabular 1.22.23.34.2



ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareExerciţiul lexical



Genul liric 1.11.43.24.14.2



ConversaţiaExplicaţiaAnaliza literarăDemonstraţiaAnaliza stilistică



Morfologie 1.32.3.3.44.3



ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareCiorchinele



Analiză de text la prima vedere

1.11.43.13.24.1



ConversaţiaExplicaţiaAnaliza literarăDemonstraţiaAnaliza stilistică



Sintaxă 1.32.3.3.44.3



ConversaţiaExplicaţiaExerciţii de completareAnaliza morfosintactică



Verificarea lecturii particulare

1.13.13.2

-discuţii pe marginea lecturilor suplimentare individuale.-informarea elevilor cu privire la lista

Caietele elevilorLista cu lecturi suplimentare

ConversaţiaExplicaţiaAnaliza literară



31

4.4 de lecturi suplimentare pentru vacanţă.

individuală

32

planificare unitati romana a vi-a sem i-ii

Documents