PLAN SECTORIAL– ADER 2020

Contractor: Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie i Protec ia

Mediului Bucucre ti, INCDPAPM-ICPA Bucure ti

Obiectivul general (acronim): MRCBS

Numărul / codul proiectului: ADER 5.1.1. Contract: 511/2011

Anul începerii: 15.11.2011 Anul finalizării: 30.12.2011 Durata: (luni) 37,5

Denumirea proiectului: Crearea de baze geo-referentiate privind riscurile climatice regionale pentru

principalele culturi agricole, horticole şi pentru speciile de animale domestice

Denumire: Faza 2 - Crearea unei baze de date cu func iile de pedotransfer i parametri meteorologici

Persoana de contact: Dr. SIMOTA Cătălin

Date de contact: Tel: 021/3184458, Fax: 021/3184348, e-mail: c.simota@icpa.ro B-dul Mărăşti nr. 61,

sect. 1, Bucureşti

Parteneri

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA

Bucureşti

Administratia Nationala de Meteorologie R.A. – METEO-ROMANIA

Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti – USAMV

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA

Bucureşti

Administratia Nationala de Meteorologie R.A. – METEO-ROMANIA

Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti – USAMV

Proiectul ADER 511/2011 – Faza 1/2011

Faza 2/2011 - Crearea unei baze de date cu func iile de pedotransfer i parametri meteorologici

Obiectivele Proiectului:

Evaluarea riscului climatic pentru principalele culturi agricole, horticole şi pentru speciile de animale

domestice

Obiectivele Fazei:

ü Analiza cerintelor privind date georeferentiate de sol şi teren ale principalelor modele

agropedoclimatice de simulare a formarii recoltelor

ü Dezvoltarea unor indicatori agrometeorologici utilizati pentru calculul riscurilor climatice

regionale pentru principalele culturi agricole şi horticole

Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012

Rezultate scontate a se ob ine:

q Raport de cercetare – determinarea a functiilor de pedotransfer pentru validarea modelelor de

simulare

q Raport de cercetare – scenarii climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu parametri

meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice

q Baza de date –parametri pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra

cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu

q Chestionare – privind evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate

in functie de tipul de utilizator

Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012

Rezultate ob inute:

q Raport de cercetare – determinarea a functiilor de pedotransfer pentru validarea modelelor de

simulare

q Raport de cercetare – scenarii climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu parametri

meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice

q Baza de date –parametri pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra

cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu

q Chestionare – privind evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate

in functie de tipul de utilizator

Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012

Concluzii:

• Au fost trecute în revistă diverse modele de simulare ale creşterii şi formării recoltelor şi au fost

analizate cerinţele principalelor modele în ceea ce priveşte datele de sol şi teren.

• Din punctul de vedere al cerinţelor de date de sol şi teren, cu excepţia modelului STICS care

utilizează date punctuale, celelalte modele pot fi / sunt cuplate cu Sisteme Informatice

Geografice de sol şi teren.

• Caracterizarea riscurilor climatice regionale se va face în cadrul proiectului prin diferite categorii

de indicatori agrometeorologici.

Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012

• Concluzii:

• Bazele de date privind parametri fiziologici ai culturilor vegetale necesari utilizării modelelor

de simulare s-au construit utilizând în principal informatiile culese, pe o durata de 14 ani, în

cadrul proiectului MARS sintetizate în “Baza de cunoştinţe despre culturile vegetale”.

• Culturile incluse în aceasta bază de cunoştinţe sunt: grâul de primăvară şi de toamnă, orzul,

orezul, cartoful, sfecla de zahar, fasolea, soia, rapiţa pentru ulei, porumbul, floarea soarelui şi

bumbacul.

• A fost realizată pagina web a proiectului, la adresa http://icpa.ro/ADER511/index.html

Proiectul ADER 511/2011 – Activită i Faza 2/2012

Activitatea 2.1

Determinarea experimentală a func iilor de pedotransfer din amplasamentele utilizate pentru

validarea modelelor de simulare

Activitatea 2.2

Utilizarea scenariilor climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu parametri

meteorologici în vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice

Activitatea 2.3

Stabilirea parametrilor pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra

cresterii animalelor domestice în acord cu ghidurile internationale din domeniu

Activitatea 2.4

Elaborarea de chestionare completabile on-line pe pagina web a proiectului privind evaluarea

masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate în functie de tipul de

utilizator.

ETAPA 2: Crearea unei baze de date cu func iile de pedotransfer i parametri meteorologici

Obiectivele fazei

• Determinarea experimentala a functiilor de pedotransfer din amplasamentele utilizate pentru

validarea modelelor de simulare;

• Dezvoltarea unor indicatori agrometeorologici utilizati pentru calculul riscurilor climatice

regionale pentru principalele culturi agricole şi horticole;

• Stabilirea parametrilor pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra

cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu

Activitatea 2.1: Determinarea experimentală a func iilor de pedotransfer din amplasamentele

utilizate pentru validarea modelelor de simulare

Un obiectiv principal al proiectului îl reprezintă evaluarea intervalului de predicţie al

diferitelor modele de simulare a formării recoltelor, utilizând acelaşi set de date de intrare de

sol, teren şi clima.

à au fost adaptate diverse funcţii de pedotransfer pentru a obţine noi proprietăţi ale solului

care nu sunt accesibile în mod direct.

Funcţii i reguli de pedotransfer

• Funcţie de pedotransfer (Bouma, 1989) – „date ce transpun ceea ce avem în ceea ce ne

trebuie”.

• Datele cel mai uşor de cules provin din studiile sau cartările pedologice, cum ar fi morfologia,

textura, structura sau pH-ul solului.

• àFuncţiile de pedotransfer adaugă valoare acestor informaţii de bază, permi ând estimarea

unor alte proprietăţi ale solului, mai laborios i mai scump de determinat experimental

(McBratney şi colab., 2002).

• Funcţiile de pedotransfer utilizează diferite tehnici de analize de regresie i “data mining”

pentru a extrage reguli care asociază proprietăţile de bază ale solului cu alte proprietăţi mai

greu de măsurat (Shein i Arkhangel’skaya, 2006).

• Cele mai multe i mai complete cercetări în dezvoltarea funcţiilor de pedotransfer au fost

efectuate în domeniul estimării curbei de reţinere a apei i conductivităţii hidraulice, probabil

datorită dificultăţilor, costului măsurătorilor i accesibilităţii bazelor mari de date (Pachepsky

şi colab., 2006).

• În decursul scurtei lor istorii, funcţiile de pedotransfer s-au subdivizat în două mari grupe:

• funcţiile de pedotransfer propriu-zise (continui) – exprimate prin intemediul unor

funcţii continue, analitice sau empirice,

• regulile de pedotransfer (pe clase) – oferă ca rezultat clase de încadrare ale valorilor

anumitor parametrilor

• Dintre funcţiile de transfer, cele care interesează în proiectul de faţă sunt

• curba de reţinere a apei în sol

• curba conductivităţii hidraulice.

Curba de reţinere a apei

• Relaţia evidentă care există între curba de reţinere a apei i textură solului à formularea unor

modele care caută să estimeze pe baza densităţii aparente i a conţinuturilor de argilă, praf,

nisip i materie organică, valorile q(y) – conţinutul de apă corespunzător unei valori date a

potenţialului matricial, urmînd ca ulterior, utilizând curba de reţinere a apei în sol să fie

estimate celelalte funcţii de pedotransfer de interes: K(y) – conductivitatea hidraulică i RP(y)

– rezistenţa la penetrare (Simota, 1998).

• În acest scop au fost folosite două modalităţi de abordare:

– modelele statistice (Masch şi Denny, 1966),

– modelele semiempirice (Arya şi Paris, 1981).

Curba conductivităţii hidraulice

• reprezintă dependenţa dintre conductivitatea hidraulică nesaturată i potenţialul matricial al

apei din sol, K(y).

• Valoarea conductivităţii hidraulice corespunzătoare saturaţiei solului cu apă defineşte

conductivitatea hidraulică saturată.

• În general, determinări experimentale au fost făcute pentru conductivitatea hidraulică

saturată.

• Există relativ mai puţine valori determinate pentru conductivitatea hidraulică nesaturată,

metodele de determinare fiind diferite i cu un grad mic de comparabilitate între ele (Simota,

1998).

•

Metodologia pentru estimarea indirectă a curbei conductivităţii hidraulice

• estimarea valorii conductivităţii hidraulice saturate, Ksat (Ahuja şi colab., 1992);

• estimarea formei curbei conductivităţii hidraulice relative, Kr = K (y) / Ksat (Mualem şi Dagan,

1978).

Curba de re inere a apei din sol

• stabilirea unor ecua ii de regresie între parametrii reprezentării analitice a curbei de re inere a

apei în sol i unii parametri de sol rezulta i din studiile pedologice clasice

– con inutul principalelor frac iuni granulometrice: nisip, praf, argilă,

– densitatea aparentă

– con inutul de materie organică

• bazate pe analiza perechilor de date con inut de apă – poten ial matricial estimate prin

utilizarea modelului semi-empiric propus de Arya i Paris (1981).

• Elementul de originalitate – ajustarea curbelor de re inere a apei estimate utilizînd ecua ii de

regresie, pentru fitarea valorilor con inutului de apă corespunzător unei valori fixe a

poten ialului matricial al apei din sol (în general, coeficientul de higroscopicitate Mitscherlich).

• Ajustarea curbelor se face prin transla ia întregii curbe, urmată de o corec ie liniară pentru ca la

satura ie con inutuil de apă să fie egal cu porozitatea totală, metodă care permite

particularizarea modelului de estimare generală la condi iile locale de sol.

Cantitatea maximă de apă accesibilă din sol

• Pentru calcul este utilizat un algoritm original care să integreze aspectele privind dezvoltarea

frontului de rădăcini cu cele privind absorb ia apei din stratul radicular i din cel sub-radicular.

• Absorb ia apei din stratul sub-radicular se calculează utilizînd o modificare a modelelor

dezvoltate pentru estimarea ascensiunii capilare în condi ii cvasi-statice dezvoltate de către de

Laat pentru fluxuri de apă constante pe profilul solului.

Activitatea 2.2: Utilizarea scenariilor climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu

parametri meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice

Notiuni generale

• Sistemul climatic – ansamblul ce înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum

şi interacţiunile care au loc între acestea

• Schimbările climatice – modificări ale climei datorate direct sau indirect unei activităţi omeneşti,

care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a

climatului, observată în cursul unor perioade comparabile.

• În concluzie, schimbările climatice sunt schimbări care se produc în cadrul subsistemelor

climatice (atmosferă, biosferă, hidrosferă, criosferă, litosferă) şi care prin efectele cumulate în

timp afectează buna desfăşurare şi echilibrul întregului sistem climatic.

• Factorii determinanţi ai schimbărilor climatice au

• cauze naturale (variaţii periodice ale activităţii solare şi în activitatea vulcanică, variaţia

parametrilor orbitali ai Pământului)

• cauze antropogene (schimbări în compoziţia atmosferei datorită în principal activităţilor

umane).

• Riscul climatic – „fenomenul” care prin acţiunea lui în afara limitelor normale, funcţie de

cerinţele bioclimatice ale plantelor cultivate, într-o anumită etapă de viaţă, provoacă distrugeri

violente sau progresive, determinând în final pierderi „parţiale sau totale ale capacităţii

biologice a plantelor”.

• Riscul climatic la o specie trebuie privind în corelaţie cu evoluţia în timp a sensibilităţii plantei.

Identificarea riscurilor agropedoclimatice specifice Regiunii 2 de Dezvoltare (Sud-Est)

• În vederea identificării unor eventuale schimbări în regimul climatic şi a riscurilor

agropedoclimatice la nivelul Regiunii 2 de Dezvoltare (Sud-Est) au fost analizaţi atât o serie de

parametri climatici (temperatura, precipitaţii) cât şi o serie de indicatori de seceta, inghet/ger,

arsita, etc, pe intervale de timp care să permită evidenţierea modificărilor survenite în cadrul

sistemului climatic, luându-se în calcul variabilitatea naturală a climei şi evoluţia valorilor acestor

parametrii climatici comparativ cu perioada de referinţă 1961-1990.

Caracterizarea conditiilor agropedoclimatice specifice Regiunii 2 de Dezvoltare (Sud-Est).

• In sud-estul tarii, pe 35.762 km² (15% din suprafata totala).

• aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, Campia Baraganului, Podisul Dobrogei cu Muntii

Macinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor si Subcarpatilor de

Curbura.

• Ape: fluviul Dunarea, Delta Dunarii si este marginita la est de intreg litoralul romanesc al Marii

Negre.

• Preponderent – relieful de campie.

• clima – temperat-continentala (ierni geroase in vest, mai moderate in sud).

• Agricultura detine o pondere importanta in economia regiunii, 33.22% din populatia ocupata a

regiunii fiind din acest sector.

• Suprafata agricola a regiunii (2.332,8 mii ha) – 15,8% din suprafata agricola a tarii,

• Sectorul privat detine cea mai mare pondere a terenului agricol si totodată produce cea mai

mare parte a productiei agricole (92,3% din productia agricola totala a regiunii, in 2005).

Monitorizarea impactului schimbarilor climatice asupra culturilor agricole

• Se realizează prin analiza tendintelor actuale ale datelor climatice, fenologice si de productie

• Regiunea este caracterizata ca avand un potential termic ridicat comparativ cu cel hidric,

factorul limitativ cu impact negativ asupra productivitatii agricole fiind apa provenita din

precipitatii

• Evolutia deceniala a temperaturii medii a aerului la nivelul Regiunii 2 arata faptul ca in ultimele

doua decenii au avut loc cresteri semnificative ale temperaturii, abaterile termice pozitive

pentru deceniul 2001-2010, comparativ cu perioada de referinta 1961-1990, fiind de 1 C, statiile

care au inregistrat cresteri semnificative in deceniul 2001-2010 fiind Tecuci si Constanta

Identificarea si caracterizarea tipurilor de risc agropedoclimatic:

• O privire generala asupra unor definitii ale tipurilor de risc agropedoclimatic definite cu ajutorul

indicilor agrometeorologici si agroclimatici arata faptul ca, riscul/stresul termic sau hidric poate

fi clasificat conform criteriului de baza folosit in analiza si evaluarea efectelor asupra fiecarei

specii agricole.

• In literatura de specialitate din domeniul agrometeorologiei/agroclimatologiei, definitiile

tipurilor de risc agropedoclimatic au la baza parametrii agrometeorologici/agroclimatici singulari

sau in combinatie si in corelatie directa cu cerintele fata de conditiile de vegetatie ale plantelor

pe faze si interfaze specifice, precum si sezonul activ in ansamblu.

Evaluarea impactului fenomenului de seceta in agricultura consta in

• identificarea modului de actiune a factorilor de stres/risc termic si hidric, precum si a efectelor

asupra plantelor si productivitatii agricole pe baza efectuarii unor serii lungi de observatii si

masuratori (minimum 30 ani, conform perioadei climatice de referinta);

• analiza frecventei, pe grupe de intensitate (valori cumulate) si duratei (numar de zile)

fenomenelor de stres/risc meteorologic pe baza investigării unor serii istorice de date climatice

si a parametrilor agrometeorologici derivati din aceste date;

• elaborarea unor harti tematice ce evidentiza zonalitatea spatio-temporala a factorilor de

stres/risc agrometeorologic prin monitorizarea informatiilor la scara locala si regionala, in scopul

identificarii arealelor vulnerabile la conditiile limitative de vegetatie.

Indici agroclimatici de seceta

• Indicele Palmer (Palmer drought severity index – PDI, 1965) se bazeaza pe o procedura de calcul

a intervalelor secetoase si ploioase ca o functie a diferentelor acumulate intre aprovizionare-

asigurare (precipitatii) si cerinte (evapotranspiratie) in scopul predictiei perioadelor deficitare

si/sau umede si determinarea arealelor afectate indeosebi de seceta prin obtinerea repartitiei

spatio-temporale si a duratei acestor fenomene de risc hidric.

• deficitul ET insumat in timpul perioadelor de crestere, constituie un indice al secetei locale (Mack

şi Ferguson, 1968).

• seceta agricola – totalurile precipitatiilor saptamanale “n” mai mici decat valorile prag stabilite,

care are o asprime proportionala cu cantitatea de precipitatii absenta.

• Indicele umiditatii accesibile (Accesibility Moisture Index-MAI) care reprezinta raportul

precipitatiilor asigurate/ETP, probabilitatea de 50% a umiditatii accesibile fiind recomandata ca

valoare optima pentru fiecare stadiu de crestere si dezvoltare al culturilor de câmp (Sarker şi

Biswas, 1986).

• Indicele umidităţii solului (SMI – Soil Moisture Index) reprezinta raportul apei accesibile la

capacitatea de apa accesibilă din zona radacinii direct raportata la ETR/ETP in timpul perioadei

cu cerinte maxime fata de apa ale plantelor agricole – perioada “critica”, respectiv lunile mai-

iunie pentru graul de toamna si iulie-august pentru porumb (Sastry, 1984).

Indici agroclimatici de seceta utilizati in tara noastra

• factorul de ploaie Lang – raportul dintre media precipitatiilor anuale si suma mediilor lunare a

temperaturilor pozitive (>0°C)/12), pt a obtine o valoare pozitiva si finita a raportului;

• indicele de ariditate De Martonne, calculat pentru valori lunare şi anuale de precipitatii si

temperatura media a aerului;

• indicele de ariditate – raportul dintre precipitatii (P) si evapotranspiratia potenţiala (ETP),

utilizat fie ca atare (Gâştescu, 1979), fie ca un “coeficient de umectare” (după Vîsoţki, citat de

Botzan, 1966) exprimat procentual 100 P/ETP si denumit:

– “indice de umezeală “Thornthwaite” (Donciu, 1986);

– “indice de umiditate” (Botzan, 1966).

Analiza comparativa a indicilor

• Din analiza comparativa a acestor indicatori de evaluare a impactului secetei, rezulta ca, fiecare

caracterizeaza principalii factori de mediu, respectiv variabilele de temperatura, precipitatii si

rezerva de apa din sol, pe baza acestora stabilindu-se gradul de favorabilitate agroclimatica al

anilor agricoli pentru fiecare cultura de camp in parte.

Activitatea 2.3: Stabilirea parametrilor pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice

asupra cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu

• În cadrul proiectului „Studiu privind determinarea zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi

marjelor brute standard unitare pentru întocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1.

“Investitii în exploataţii agricole”, din cadrul programului SAPARD, cunoştinţele acumulate în

cercetarea ştiinţifică agricolă (baze de date, metodologii) au fost integrate la nivel teritorial

(unitatea de bază: comuna) pentru determinarea zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi

marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1. «Investiţii în

exploataţii agricole».

• Scopul era de a sprijini procesul de amplasare judicioasă a obiectivelor de investiţii pe întreg

teritoriul ţării, în funcţie de potenţialul fiecărei zone.

• Astfel, s-au stabilit zonele de potenţial pe tipuri de culturi şi specii de animale şi păsări în

vederea aplicării criteriilor de selecţie prevăzute în fişa tehnică a măsurii 3.1.

• Stabilirea criteriilor pentru fiecare zonă de potenţial: ridicat, mediu şi scăzut s-a efectuat în

funcţie de caracteristicile de climă, ale solului, condiţiile naturale specifice, evaluarea

economică etc., fiind delimitate zonele de potenţial pentru producţia vegetală, creşterea

animalelor (bovine, bubaline, suine, ovine, caprine) şi păsări (găini, gâşte, raţe, curcani etc.), în

care au fost încadrate localităţile rurale (comune).

Evaluarea potentialului la nivel de comuna privind cresterea animalelor - urmatorul algoritm:

• Au fost calculate histogramele (frecvenţa) corespunzătoare efectivelor existente de animale la

nivelul comunelor, care au fost raportate la suprafaţa agricolă a comunelor respective

• A fost evaluată, histograma corespunzătoare Unităţilor de Vită Mare din comune raportate la

suprafaţa terenului agricol;

• Analiza formelor histogramelor a dus la concluzia că,

• pentru UVM, taurine şi cabaline, histogramele sunt normal distribuite (deci nu există

comune specializate în creşterea acestor animale),

• pentru suine şi păsări, histogramele sunt foarte asemănătoare – apropiate de

distribuţia normală demonstrând o uşoară specializare la nivelul comunelor pentru

creşterea acestor animale,

• pentru ovine, histograma este log normală demonstrând o specializare a unor comune

în creşterea ovinelor;

• Pe baza notelor de bonitare pe culturi, a ponderii culturilor în rotaţie, a suprafeţei terenurilor

arabile, păşunilor şi fâneţelor şi a producţiei medii pe punct de bonitare penru fiecare cultură,

s-a evaluat producţia vegetală posibil de obţinut la nivelul comunei;

• Utilizând coeficienţii de transformare din zootehnie, s-a evaluat numărul de unităţi de vită

mare (UVM) sustenabil de producţia vegetală posibil de obţinut la nivelul comunei;

• Transformarea UVM în număr de bovine, porcine, ovine, cabaline şi păsări s-a facut utilizând

informaţiile din histogramele calculate pentru fiecare tip de animal.

Limitele claselor de potenţial pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de

frecvenţe obţinută la nivelul ţării pentru indicatorul numărului de animale raportat la

suprafaţa agricolă. În acest mod, evaluarea claselor de potenţial include condiţiile specifice

României.

SPECIE POTENŢIAL

Scăzut Mediu Ridicat

Bovine 0 – 0.26 0.26 – 0.52 > 0.52

Suine 0 – 0.585 0.585 – 0.781 > 0.781

Cabaline 0 – 0.058 0.058 – 0.116 > 0.116

Ovine 0 – 0.535 0.535 – 1.606 > 1.606

Păsări 0 – 6.50 6.50 – 13.00 > 13.00

• Pentru calculul notelor de bonitare naturale, din multitudinea conditiilor de mediu care

caracterizeaza fiecare unitate de teren (TEO) delimitata in cadrul studiilor pedologice s-au ales

numai cele mai importante, mai usor si mai precis masurabile si anume: Temperatura medie

anuala, Precipitatii medii anuale, Gleizare, Pseudogleizare, Salinizare sau alcalizare, Textura in

orizontul de sol de la suprafata, Panta, Alunecari, Adincimea apei freatice, Inundabilitate,

Porozitatea totala in orizontul restrictiv, Continutul de carbonati de calciu total pe 0-50 cm,

Reactia in orizontul de sol de la suprafata, Gradul de saturatie in baze in orizontul de sol de la

suprafata, Volumul edafic, Rezerva de humus in stratul 0-50 cm, Excesul de umiditate la

suprafata.

Limitele claselor de potenţial pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de frecvenţe

obţinută la nivelul ţării pentru indicatorul numărului de animale raportat la suprafaţa agricolă. În

acest mod, evaluarea claselor de potenţial include condiţiile specifice României.

SPECIE POTENŢIAL

Scăzut Mediu Ridicat

Bovine 0 – 0.26 0.26 – 0.52 > 0.52

Suine 0 – 0.585 0.585 – 0.781 > 0.781

Cabaline 0 – 0.058 0.058 – 0.116 > 0.116

Ovine 0 – 0.535 0.535 – 1.606 > 1.606

Păsări 0 – 6.50 6.50 – 13.00 > 13.00

Activitatea 2.4: Elaborarea de chestionare completabile on-line pe pagina web a proiectului privind

evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate in functie de tipul de

utilizator

• Evaluarea formarii recoltelor in functie de factorii de mediu (sol, clima) si tehnologie

(soi/varietate/hibrid, lucrarile solului, managementul fertilizantilor, managementul apei:

irigat/neirigat/drenaj) se realizeaza prin rularea modelelor de simulare agro-pedo-climatica

cuplate cu baze de date georeferentiate privind resursele naturale si elementele tehnologice.

• Evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra principalelor culturi agricole,

horticole si asupra cresterii animalelor, cuantificate in riscuri agro-climatice la nivel local si

regional, constituie o activitate importanta care se desfasoara in majoritatea institutiilor de

cercetare agricola din tarile dezvoltate.

• In ultimul timp, o preocupare crescanda a comunitatii stiintifice o reprezinta compararea

rezultatelor obtinute prin modelele de simulare, analiza sensitivitatii acestor modele fata de

variabilele de intrare (sol, teren, clima, management agricol) si validarea modelelor utilizind

seturi standard de date experimentale din diferite conditii pedoclimatice.

• Aceste activităţi de cercetare sunt sprijinite de Comisia Uniunii Europene prin acordarea unei

dimensiuni europene a cercetarilor nationale prin integrarea intr-o retea de cercetare (FACCE-

JPI Knowledge Hub) in curs de constituire.

• În cadrul acestei activităţi, au fost elaborate chestionarele privind evaluarea măsurilor de

adaptare faţă de schimbările climatice.

• Chestionarele au fost realizate în mod diferenţiat, în funcţie de tipul de utilizator (fermieri,

institutii responsabile in implementarea politicilor agricole si de mediu).

• Chestionarele doresc să surprindă orizontul de asteptare al utilizatorilor referitor la

problematica schimbarilor climatice si a masurilor de adaptare la acestea, în vederea agregării

datelor de simulare în informaţii utile comunităţii de utilizatori.

• Opiniile exprimate vor fi sintetizate si incluse in modul de prelucrare al output-ului modelelor

de simulare.

Rezultate

• Raport de cercetare – determinarea a functiilor de pedotransfer pentru validarea modelelor

de simulare

• Raport de cercetare – scenarii climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu

parametri meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice

• Baza de date –parametri pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra

cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu

• Chestionare – privind evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice,

diferentiate in functie de tipul de utilizator