plan de pregĂtire teoreticĂ Și practicĂuniți cu ajutorul săgeților desenul cu...

Ghid pentru specialiști și familie

Formarea tinerilor și adulților cu sindrom Down pentru conduite de viață sănătoasă.

1

PLAN DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ

PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDUITELOR DE VIAȚĂ ȘI

PREVENIREA OBEZITĂȚII ÎN RÂNDUL

TINERILOR ȘI ADULȚILOR CU SINDROM DOWN

GHID DIDACTIC

VOLUMUL 2

Procesarea alimentelor în fabrică sau modificarea lor în bucătărie.

Cum identificăm alimentele la piață, la supermarket și la masă. Cumpărarea și manevrarea alimentelor.

1) OBIECTIV GENERAL:

Să cunoaștem alimentele de pe piață care nu sunt naturale, ci au fost tratate sau procesate, analizându-le din perspective diferite.

Să cunoaștem ce se petrece în fabrică și în bucătărie. Modificarea

alimentelor rezultă în produse care trebuie etichetate cu informații pentru cumpărător. Modificarea alimentelor are loc și în cazul rețetelor și tradițiilor

culinare din diverse țări și regiuni.

2) REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

1. Să identifice alimentele în funcție de felul cum au fost tratate: a. Naturale

b. Procesate

2. Să facă diferența între un fel de mâncare sau rețetă gătite în casă și

un fel de mâncare semipreparat.

3. Să enumere formele de păstrare ale alimentelor în funcție de temperatură:

a. În cămară. b. În frigider.

c. În congelator.

4. Să organizeze alimentele în frigider.



2

5. Să pună la păstrare în mod corespunzător alimentele și mâncarea

gătită: în recipiente cu capac sau pungi potrivite.

6. Să citească etichetele alimentelor.

7. Să utilizeze sfaturile practice când merg la cumpărături pentru a nu se lăsa dominați de impulsuri.

3) CUPRINS TEORETIC

PROCESAREA ALIMENTELOR

În Volumul 1, am aflat că produsele alimentare provin din natură. Ele

pot fi de origine animală, vegetală sau minerală.

De asemenea, produsele alimentare se pot clasifica ținând cont de

faptul că au fost tratate sau nu - astfel, ele pot fi în stare naturală și proaspete sau fabricate/procesate, ceea ce înseamnă că au fost

modificate într-o fabrică.

Fie că sunt naturale sau procesate, le putem mânca așa cum sunt sau gătite.

În cazul în care le-am cumpărat deja gătite, ele sunt numite

alimente semipreparate.

Dacă le gătim acasă, le numim feluri de mâncare sau rețete de casă.

ALIMENTE NATURALE ȘI PROASPETE:

• Nu sunt modificate într-o fabrică. • Nu au nevoie de etichete, deoarece proprietățile lor nutriționale sunt

întotdeauna aceleași. • Exemple: carne proaspătă, pește proaspăt, ouă, legume, fructe, etc.



3

ALIMENTE PROCESATE:

• Au fost modificate într-o fabrică.

• Trebuie ambalate sau păstrate într-un recipient. • Au nevoie de etichete care indică ingredientele.

• Exemple: fursecuri, produse de patiserie, bomboane, iaurt, mezeluri, snack-uri, sucuri, pâine, murături, etc.

ALIMENTE SEMIPREPARATE:

• Acestea au fost gătite, ambalate, etichetate

într-o fabrică și apoi puse în vânzare. Acest lucru înseamnă că sunt aproape gata pentru

consum. • De exemplu: crochete de pui congelate, pizza

congelată, conserve de legume...

MÂNCĂRURI ȘI REȚETE FĂCUTE ÎN CASĂ:

• Când gătim acasă, mesele sunt numite "feluri de mâncare" sau "rețete".

• Este mai sănătos să gătim noi decât să cumpărăm alimente semipreparate.

Avantajele gătitului acasă:

Consumăm mâncarea imediat. Știm întotdeauna ce ingrediente folosim si nu utilizăm substanțe care

nu se află în mod natural în produsele alimentare (numite aditivi). Folosim cantități mai mici de sare, zahăr și grăsimi (ulei sau unt).



4

PĂSTRAREA ALIMENTELOR

Indiferent ce fel de alimente cumpărăm (proaspete sau procesate),

trebuie să știm cum să le păstrăm acasă ca să nu se altereze. Același lucru e valabil și pentru felurile de mâncare gătite. Haideți

așadar să vedem cum se păstrează mâncarea.

EXISTĂ TREI FELURI DE A DEPOZITA ALIMENTE ACASĂ:

1. ÎN CĂMARĂ

o Alimentele care nu trebuie ținute la rece, se pot păstra în cămară sau în bufet.

2. ÎN FRIGIDER

o Alimentele care se țin la rece, trebuie puse în frigider. o Tot în frigider se păstrează și alimentele pe care le consumăm

reci.

3. ÎN CONGELATOR

o Alimentele care se păstrează congelate, trebuie puse în congelator.

Alimentele care au ajuns la termenul de expirare, trebuie aruncate.



5

CUM ORGANIZĂM ALIMENTELE ÎN FRIGIDER?

Să luăm în considerare următoarele aspecte:

PE POLIȚA DE DEASUPRA:

Alimentele gătite se vor pune întotdeauna deasupra

celorlalte ca să nu cadă peste ele bucăți de alimente crude.

Trebuie să le păstrăm acoperite și închise.

PE POLIȚELE DIN MIJLOC:

Trebuie să fie două polițe la mijloc:

- una pentru lactate (iaurt și

brânză), sau mezeluri (șuncă, carne tocată).

- una pentru carne și pește. • În această zonă este foarte

rece și acest tip de alimente se vor păstra adecvat.

ÎN SERTARELE DE JOS:

Vom pune fructe și legume

pe care dorim să le ținem în frigider.

În sertarele de jos este potrivit de rece.

PE UȘA FRIGIDERULUI:

Vom pune băuturi pe care dorim să le răcim.

Vom pune containere pe care le-am deschis: suc, lapte… Și vom mai pune diverse alte produse începute: sosuri, gemuri, unt,

margarină, etc



6

CUM DEPOZITĂM ALIMENTELE?

Am învățat unde se pun diversele feluri de alimente (cămară, frigider

sau congelator) și ordinea în care ele trebuie să fie așezate în frigider.

Acum vom învăța să depozităm produsele alimentare în mod corespunzător, adică bine împachetate și bine ambalate astfel încât să

nu se strice. În plus, este foarte important să știm că toate alimentele care sunt alterate trebuie aruncate.

ALIMENTE CUM LE DEPOZITĂM

Gătite (resturi de la masă) Într-un recipient acoperit sau un vas acoperit cu folie de plastic.

Cutii de conserve deschise de sos de roșii, ton, etc.

Conținutul cutiei trebuie să fie scos și depozitat într-un recipient acoperit.

Aruncați cutia.

Recipiente cu capace sau dopuri (sticle, cutii de carton ...).

Se închid cu propriile lor capace sau dopuri. Asigurați-vă că sunt bine

închise.

Ouă În ambalajul lor.

Brânzeturi și mezeluri. Împachetate în folie de plastic sau în

ambalajul original.

Carne și pește proaspete Împachetate în folie de plastic sau în

ambalajul original. E bine, de asemenea, să le punem pe o farfurie

sau într-o tăviță, ca să nu se scurgă lichidul.

Fructe și legume În sertarele de jos și nu în pungi.

Alimente în congelator În recipiente sau pungi închise ermetic pe care puneți etichete care

indică ce este și când a fost congelat.

Alimente în cămară Foarte bine închise și în propriile lor

recipiente.



7

Se vor explica acum diversele tipuri de recipiente și materiale de ambalat.

Pungi pentru congelator

Caserole pentru congelator

Folie de aluminiu

Folie de plastic

Ambalaje de carton

Recipiente de sticlă cu capac

Recipiente de plastic cu capac



8

CUM CITIM ETICHETELE?

Când cumpărați alimente este important să citiți unele părți ale ambalajelor și ale etichetelor. Veți afla astfel:

1. Mărimea porției.

2. Data expirării sau intervalul de consum recomandat. 3. Ingredientele.

4. Valorile nutriționale.

MĂRIMEA PORȚIEI:

Ea ne spune cât de mult cântărește o singură porție din acel

aliment. De exemplu, într-o cutie

de prăjituri, porția individuală este o prăjitură. Deci, putem ști dacă o

singură prăjitură are o cantitate mare de grăsimi sau de zahăr și

putem să decidem dacă e bine să mâncăm multe sau doar câteva.

DATA EXPIRĂRII SAU DATA LIMITĂ:

Ne spune până când putem consuma acele alimente fără vreun risc pentru sănătatea noastră (doar dacă nu le-am deschis). Odată deschise, ar

trebui să fie consumate în 3 sau 4 zile, în special produsele lactate și din carne.



9

INGREDIENTELE:

Sunt informații cu privire la elementele care au fost folosite pentru a face

produsul. Numele acestora apar întotdeauna în ordine descrescătoare,

de la cantitatea cea mai mare la cea mai mică.

Trebuie să acordați atenție specială și să verificați dacă între ingrediente nu sunt

și grăsimi considerate "rele" pentru corpul nostru. Acestea sunt numite

grăsimi parțial hidrogenate. Ele sunt foarte frecvente în produsele procesate.

Persoanele cu alergii, intoleranțe sau boala celiacă ar trebui să acorde

atenție deosebită ingredientelor de care trebuie să se ferească.

VALORILE NUTRIȚIONALE:

Industria alimentară este obligată să ne informeze cu privire la

conținutul de nutrienți care sunt dăunători pentru sănătate atunci când aceștia sunt prezenți într-o proporție ridicată. Acești nutrienți sunt:

Zahărul

Grăsimile nesaturate Grăsimile saturate

Sarea

De asemenea, trebuie să ne informeze cu privire la cantitatea acestora

într-o porție de alimente.



10

4) ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:

A. ACTIVITĂȚI ÎN SCRIS:

A.1) CUM MÂNCĂM ALIMENTELE…CRUDE SAU GĂTITE?

(Modulul 2, pagina 4) Să facem un exercițiu în care trebuie să vă uitați la fiecare aliment

prezentat.

o Citiți numele fiecărui aliment. o Marcați cu un X alimentele care credeți că pot fi mâncate în stare crudă.

o Apoi marcați tot cu un X pe cele care credeți că se mănâncă gătite sau care trebuie gătite ca să se poată mânca.



11

A.2) CUM SE FABRICĂ PÂINEA - LISTA DE ACTIVITĂȚI

(Modulul 2, pagina 5) Să facem acum un alt exercițiu ca să înțelegem mai bine cum sunt

produse unele alimente în fabrică. În mod deosebit, vom observa cum se face pâinea.

Uniți cu ajutorul săgeților desenul cu descrierea/explicația etapei respective.



12

A.3) PROCESAREA LAPTELUI – LISTĂ DE ACTIVITĂȚI (Modulul 2, pagina 6)

Acum haideți să facem același exercițiu, dar de data asta referitor la

procesarea laptelui. Vom observa că procesul de obținere a laptelui este mai complicat

decât fabricarea pâinii, dar vom învăța, de asemenea, și de unde provine laptele și cum ajunge la noi.




13

A.4) CUM FACEM OUĂ OCHIURI – LISTĂ DE ACTIVITĂȚI (Modulul 2, pagina 7)

În acest exercițiu vom afla cum se gătesc alimentele și de unde vin

ele. Vom afla povestea ochiurilor, chiar de la început.




14

A.5) PUNEȚI ALIMENTELE ÎN LOCUL CEL MAI POTRIVIT PENTRU PĂSTRARE (Modulul 2, pagina 9)

Imaginați-vă că mergeți la cumpărături la supermarket și, odată

ajunși acasă, trebuie să puneți cumpărăturile în cel mai potrivit loc de păstrare.

Utilizați săgețile pentru a indica unde ați păstra alimentele. Dacă credeți că există mai multe variante, folosiți două săgeți.



15

A.6) CUM ORGANIZĂM FRIGIDERUL? (Modulul 2, pagina 11)

Imaginați-vă că mergeți la cumpărături la supermarket, iar acum, odată ajunși acasă, trebuie să aranjați produsele în frigider pentru a fi

corect păstrate. Utilizați săgețile pentru a indica unde veți pune alimentele.



16

A.7) CUM DEPOZITĂM ALIMENTELE? (Modulul 2, pagina 13)

In exercițiul de mai jos, vom încerca să găsim alimente care nu ar trebui să fie în frigider: fie pentru că nu sunt corect acoperite sau fiindcă

sunt alterate. Încercuiți alimentele care nu ar trebui să fie în frigider fiindcă nu sunt

bine acoperite sau fiindcă sunt stricate.



17

A.8) SĂ CITIM ETICHETELE (Modulul 2, paginile 16)

Exercițiul de mai jos ne va învăța cum să interpretăm etichetele alimentelor. Pentru aceasta, ne vom uita la imaginile unor etichete și vom

pune întrebări în legătură cu ele. Răspundeți la întrebări privind cu atenție imaginea.



18

B. ACTIVITĂȚI ÎN CLASĂ:

PREGĂTIRE:

Pentru a afla mai multe despre produsele alimentare, poate fi foarte

util să avem în clasă mostre din fiecare. Prin urmare, cu câteva zile înainte vom cere cursanților să aducă ambalaje goale. În cazul produselor

alimentare proaspete, le vom cere să aducă decupaje din reviste sau imagini printate de pe calculatoarele lor.

În funcție de numărul de cursanți, vom distribui imaginile,

decupajele sau ambalajele pe care le-au adus.

În mod special, vom avea nevoie de:

Diverse sortimente de pâine și făină

Orez și paste

Leguminoase

Prăjituri și produse de patiserie

Fructe

Legume

Grăsimi: ulei și unt

Cartofi

Diverse sortimente de carne

Pește

Ouă

Lactate: lapte, iaurt și brânză

Băuturi: apă, sucuri, băuturi non-alcoolice

Dulciuri și ciocolată

Gustări

Cafea și sare



19

B.1) CUM ORGANIZĂM FRIGIDERUL?

MATERIALE

Ambalaje de alimente sau imagini cu alimente proaspete Polițe goale

NUMĂR DE CURSANȚI: 10-12 DURATA APROXIMATIVĂ: 45-60 minute

CUPRINS ȘI DESFĂȘURARE

Pentru această activitate, vom folosi ce am învățat în secțiunea teoretică și ce am repetat în activitățile în scris. Vom face același lucru cu

produse adevărate sau ambalaje (sau fotografii) și cu o poliță goală reprezentând frigiderul.

B.2) CLASIFICAREA ALIMENTELOR DUPĂ TIPUL DE PROCESARE

MATERIALE: Ambalaje de alimente

Tablă și cretă NUMĂR DE CURSANȚI: 10-12

DURATA APROXIMATIVĂ: 45-60 minute

ETAPELE ACTIVITĂȚII: 1) Ajutați cursanții să identifice ambalajele de alimente pe care le-au

adus. 2) Clasificați-le în funcție de modalitatea de procesare: proaspete,

congelate, semipreparate și fabricate. 3) Prezentați cu voce tare diferențele observate între grupe și scrieți-le

pe tablă. De exemplu:

Alimente proaspete/naturale Alimente procesate

ASPECTE POZITIVE

Nu sunt ambalate. Putem să le cumpărăm în tot timpul

anului.

Coaja și părțile necomestibile se pot

recicla.

Durează mai mult și nu se strică atât de

repede.

ASPECTE NEGATIVE

Sunt sezoniere așa că atunci când vrem

să le cumpărăm în stare naturală, nu le vom găsi în tot timpul anului.

Sunt ambalate în cutii, hârtie, plastic,

recipiente de metal și sticlă, pe care trebuie să le aruncăm sau să le reciclăm.

Se alterează repede. Conțin aditivi.

Ambalajele trebuie reciclate în containere

speciale.



20

B.3) CUM CITIM ETICHETELE?

MATERIALE

Fiecare cursant va aduce cel puțin 3 etichete ale unor produse precum: biscuiți, cereale pentru micul dejun, sucuri, fructe pasate,

semipreparate, sosuri, marmeladă, cremă de ciocolată, iaurt...

NUMĂR DE CURSANȚI: 10-12

DURATA APROXIMATIVĂ: 45 minute

CUPRINS

Cel mai important lucru de pe etichetă sunt ingredientele. Ingredientele sunt enumerate în ordine, de la cea mai mare la cea

mai mică valoare. Dacă, de exemplu, vreau să cumpăr cacao pentru

laptele de la micul dejun și ingredientele sunt: "zahăr, cacao, sare, ulei vegetal și scorțișoară", aceasta înseamnă că produsul este în principal de

zahăr. În plus, s-ar putea să aibă, de asemenea, ulei vegetal iar în cazul în care nu se indică ce tip de ulei este, acesta va fi cu siguranță de nucă de

cocos sau de palmier, care nu sunt sănătoase.

ETAPELE ACTIVITĂȚII

Organizăm 3 echipe de cursanți și fiecare va avea o etichetă diferită (de la un aliment diferit).

Prima echipă va analiza ambalajele și va face un poster cu clasificarea diverselor tipuri de ambalaje.

A doua echipă va analiza ingredientele și va face un poster cu clasificarea alimentelor după ingredientul principal.

A treia echipă va analiza originea alimentelor și va face un poster cu

clasificarea lor în funcție de origine. La final, se vor prezenta posterele și se va discuta despre ele cu

toată clasa.

Este important să alegem produse care au un conținut redus de zahăr, sare și grăsimi. În ceea ce privește grăsimile, asigurați-vă că e

vorba despre ulei de măsline sau ulei de floarea soarelui.



21

B.4) CUM DEPOZITĂM ALIMENTELE?

MATERIALE

Fiecare cursant va aduce cel puțin un anumit tip de ambalaj: hârtie

transparentă, recipient cu capac, borcan de sticlă, pungi pentru congelator…

În plus, pentru acest exercițiu vom avea alimente din plastic sau decupaje din reviste.

NUMĂR DE CURSANȚI: 10-12

DURATA APROXIMATIVĂ: 45 minute

CONȚINUT

Vom enumera tipurile de ambalaje pentru depozitarea alimentelor. Vom aminti regulile de bază:

1. Evităm contaminarea directă sau încrucișată. 2. Lăsăm legumele să respire (să fie în contact cu aerul).

3. Protejăm de mirosurile neplăcute . 4. Avem grijă să nu se verse lichide în interiorul frigiderului.

ETAPELE ACTIVITĂȚII

Fiecare cursant va identifica toate alimentele care pot fi depozitate în tipul de ambalaj pe care l-a adus de acasă.

Fiecare cursant va explica modul în care folosește ambalajul, iar ceilalți vor participa la discuție.



22

C. ACTIVITĂȚI ÎN AER LIBER

C.1) ÎN VIZITĂ LA SUPERMARKET

PREGĂTIRE

Vom printa în prealabil copii ale fișelor de lucru pe care le vom folosi

la magazin: Fișa 1: alimente proaspete sau în stare naturală, procesate sau

semipreparate. Fișa 2: cămară, frigider, congelator.

MATERIALE

Însoțitorii vor aduce fișele. Cursanții vor aduce un instrument de scris.

NUMĂR DE CURSANȚI: 10-12.

DURATA APROXIMATIVĂ: o dimineață sau o după-amiază.

ETAPELE ACTIVITĂȚII: Distribuim Fișa 1 tuturor cursanților.

Mergem prin supermarket, ne uităm la alimente și ei trebuie să spună dacă sunt proaspete, procesate sau semipreparate.

Finalizăm activitatea când vor fi notat cel puțin 3 alimente.

După aceea distribuim Fișa 2. Continuăm să mergem prin supermarket.

De data aceasta, cursanții trebuie să indice alimente care sunt păstrate în cămară, frigider sau congelator.



23

Fișa 1. ALIMENTE PROASPETE, PROCESATE SAU SEMIPREPARATE

PROASPETE PROCESATE SEMIPREPARATE

Fișa 2 – UNDE DEPOZITĂM ALIMENTELE

ALIMENT CĂMARĂ FRIGIDER CONGELATOR



24

C.2) VIZITAȚI UN SUPERMARKET SĂ ALEGEȚI ALIMENTE PENTRU O

REȚETĂ

PREGĂTIRE Rugăm cursanții să aducă o rețetă pentru un fel de mâncare pregătit

acasă, de exemplu paste cu sos de roșii și busuioc, orez cu legume și carne, etc.

MATERIALE

Însoțitorii aduc fișele de lucru. Cursanții aduc rețeta și un instrument de scris.



ETAPELE ACTIVITĂȚII: Cursanții identifică ingredientele din rețeta pe care au adus-o.

Apoi le identifică la supermarket. Dacă au bani și doresc, ei vor cumpăra ingredientele.

C.3) O VIZITĂ LA SUPERMARKET PENTRU A ANALIZA ETICHETELE

PREGĂTIRE

Facem o altă fișă pe care se vor înregistra informațiile de pe etichetele produselor pe care le-au ales: mărimea unei porții sau porția,

data expirării, ingredientul principal și nutrientul care se găsește în cea maii mare cantitate.

MATERIALE

Însoțitorii aduc fișele de lucru.

Cursanții aduc rețeta și un instrument de scris.



ETAPELE ACTIVITĂȚII: Fiecare cursant va alege din magazinul alimentar un produs fabricat

și va scrie informația de pe ambalaj și etichetă.



25

Fișa 3 – CUM CITIM ETICHETA UNUI PRODUS ALIMENTAR

Numele produsului

Mărimea porției

Data expirării

Ingredientul principal

Nutrientul care are cantitatea cea mai mare

Exemplu:

Numele produsului

Fursecuri

Mărimea porției

30g sau 5 fursecuri

Data expirării

10 ianuarie 2017

Ingredientul principal

Făină de grâu (primul ingredient de

pe listă)

Nutrientul care are cantitatea

cea mai mare

Carbohidrați



26

5) ȘTIAȚI CĂ…?

IDEI PENTRU CUMPĂRĂTURI MAI SĂNĂTOASE:

DACĂ MERGEȚI LA CUMPĂRĂTURI CÂND NU VĂ E FOAME, ALIMENTELE PE CARE LE VEȚI ALEGE VOR FI MAI SĂNĂTOASE Studii științifice arată că dacă mergem la umpărături dimineața sau după-amiaza devreme (după micul dejun sau prânz) vom face alegeri mai bune/sănătoase pentru dieta noastră.



27

6) CE AM ÎNVĂȚAT?

Am învățat multe lucruri. Să recapitulăm și să ne

împrospătăm memoria ca să nu uităm.

Ajutați-ne să ne amintim. Succes! 1. Încercuiți alimentul care a fost procesat în fabrică.

2. Uniți cu o săgeată alimentul cu animalul de la care provine.

De asemenea, uniți alimentul cu fabrica dacă a fost procesat într-o fabrică.



28

3. Încercuiți alimentele care se depozitează în sertarele frigiderului.

4. Încercuți alimentele care se depozitează pe raftul de sus al

frigiderului.

5. Încercuiți ceea ce ar trebui să facem cu alimentele care au

expirat cu o zi: să le mâncăm sau să le aruncăm

6. Încercuiți ceea ce ar trebui să facem cu alimentele stricate:

să le gătim pentru consum sau să le aruncăm.



29

ADEVĂRAT SAU FALS

7. Este mai bine să mergi la cumpărături atunci când îți este foame.

8. Este bine să faci o listă de cumpărături înainte de a merge

la magazin.

9. Ingredientele sunt scrise de la cantitatea cea mai mare la

cea mai mică.

10. Cei mai importanți nutrienți la care suntem atenți sunt

grăsimile, zaharurile și sarea.

11. Este mai sănătos să gătim acasă decât să cumpărăm

alimente semipreparate.



30

7) ANGAJAMENTUL PENTRU SĂNĂTATE

Obiectivul este ca toți să se angajeze să respecte acele

lucruri care li se potrivesc cel mai bine, în funcție de situația

personală.

Acest angajament va fi transpus într-un magnet

pentru frigider (pe care să îl vadă în fiecare zi).

În Modulul 2, pagina 21, sunt

menționate câteva idei, dar

cursanții pot veni cu propriile sugestii.

8) INFORMAȚII SUPLIMENTARE PENTRU PROFESORI ȘI FAMILIE :

CUM ÎNȚELEGEM VALORILE NUTRIȚIONALE DE PE ETICHETE

Eticheta cu valorile nutriționale ne informează cu privire la nutrienții

care, prezenți în exces, sunt dăunători sănătății. Acești nutrienți sunt:

Caloriile Per 100 g de aliment

Per porție Carbohidrații

Zaharuri complexe

Zaharuri simple Grăsimile

Saturate Nesaturate

Sarea

Pe lângă cantitatea acestor nutrienți din 100 de grame și rația recomandată, aceasta ar trebui să prezinte și procentul aferent

recomandărilor nutriționale zilnice. o Când un nutrient este prezent într-un procent mai mic de 5%

înseamnă că alimentul conține o cantitate redusă din acel nutrient.



31

o Când un nutrient este prezent într-un procent mai mare de 20%

înseamnă că alimentul conține o cantitate mare din acel nutrient.

În plus, multe etichete menționează conținutul de fibre, care e important pentru persoanele care suferă de constipație.

Faptul că valorile nutriționale sunt notate pentru 100 g sau 100 ml,

ne permite să comparăm mai multe alimente.

În plus față de valorile nutriționale pentru 100 de grame și porția recomandată, ar trebui să fie indicat și procentajul din valorile zilnice

recomandate.

Este important de reținut că recomandările nutriționale au ca termen de referință adulții sănătoși; prin urmare, acestea nu vor fi la fel cu

recomandările pentru copii, persoane în vârstă, sportivi sau femei

însărcinate.

Nu este suficient să citim nutrienții ci trebuie să citim și ingredientele. Acestea ne vor arăta cu adevărat ce mâncăm.

Trebuie să evităm alimentele care conțin grăsimi hidrogenate sau parțial hidrogenate.

CONȚINUTUL DE ALERGENI

Toate ambalajele trebuie să menționeze dacă produsul conține alergeni, adică substanțe care pot declanșa o reacție alergică la

consumator. De exemplu:

o Cereale care conțin gluten o Moluște și produse pe bază de crustacee

o Ouă și produse pe bază de ouă

o Pește și produse pe bază de pește o Arahide și produse pe bază de arahide

o Soia și produsele pe bază de soia o Lapte și lactate, inclusive lactoză

o Nuci: migdale, alune, nuci, nuci caju, nuci pecan, castane, fistic, nuci macadamia și produse pe bază de nuci.

o Țelină și produse pe bază de țelină o Muștar și produse pe bază de muștar

o Semințe de susan și produse pe bază de semințe de susan o Dioxid de sulf și sulfiți în concentrații mai mari de 10 mg / kg sau

10 mg / litru notate ca SO2 o Lupinul și produsele pe bază de lupin

o Produsele pe bază de moluște și crustacee



32

MESAJE CARE PRETIND BENEFICII DE SĂNĂTATE

În general, informațiile scrise cu litere mari pe ambalaj nu sunt cele mai importante; de fapt, multe din ele induc în eroare consumatorul

și produc confuzie. Uneori, produse cu 0% zahăr conțin o mare cantitate de grăsimi. Alteori, un aliment pe care scrie că are cu 30%

mai puțină grăsime, este mai gras decât unul similar de pe care nu s-a îndepărtat grăsimea. De aceea, este foarte important să citim

eticheta și să decidem în cunoștință de cauză.

Pe de altă parte, alimentele cu adaosuri nu sunt cele mai bune fiindcă uneori aceste adaosuri deteriorează calitatea altor

ingrediente. Uneori o cantitate mai mare dintr-un anumit nutrient nu este cu adevărat folositoare. Prin urmare, sfatul unui specialist în

nutriție este recomandat.

THE FOOD SHOPPING CARD

Această informație a fost obținută de la Food Standards Agency din Irlanda

de Nord.

“Unele produse alimentare din supermarket-uri au acum culorile

semaforului, care vă spun dintr-o privire dacă aveți în față un aliment cu

conținut mare, mediu sau scăzut de grăsimi (în special grăsimi saturate),

sare și zaharuri adăugate la 100 g.

S-ar mai putea să vedeți cantitatea de grăsimi, grăsimi saturate, sare și

zaharuri exprimată în grame, în ceea ce producătorul sau distribuitorul

sugerează a fi ‘porția de servire’ a alimentului.

Dacă vedeți culoarea roșie pe fața ambalajului, trebuie să știți că alimentul

conține o cantitate mare dintr-un nutrient care ar trebui să încercați să-l

reduceți. Este în regulă să consumați alimentul ocazional sau ca un

tratament, dar este bine să fiți atenți la cât de des alegeți acest aliment

sau să încercați să-l consumați într-o cantitate mică.

Dacă vedeți chihlimbar, trebuie să știți că alimentul este echilibrat

nutrițional și este bine să îl alegeți de cele mai multe ori, dar, uneori s-ar

putea să doriți să alegeți culoarea verde a unui anumit nutrient.



33

Verde înseamnă că alimentul are un conținut redus de sare, grăsimi

saturate, grăsimi sau zaharuri. Cu cât mai multă culoare verde cu atât este

mai sănătoasă alegerea.

Numărul produselor marcate cu culorile semaforului este în creștere tocmai

pentru a vă ajuta să faceți alegerea. Această schemă este folosită de un

număr tot mai mare de supermarket-uri, iar data viitoare când mergeți la

cumpărături căutați aceste simboluri.

Dacă alimentele cumpărate nu au culori de trafic puteți să verificați nivelul

ridicat, mediu sau redus de grăsimi, zaharuri și sare citind informațiile

nutriționale menționate pe spatele ambalajelor majorității produselor

alimentare.”

Referința: http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.food.gov.uk/northernireland/nu

tritionni/niyoungpeople/survivorform/bestreadbefore/signposting#.UELKN8Ef7To

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http:/www.food.gov.uk/northernireland/nutritionni/niyoungpeople/survivorform/bestreadbefore/signposting#.UELKN8Ef7To

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http:/www.food.gov.uk/northernireland/nutritionni/niyoungpeople/survivorform/bestreadbefore/signposting#.UELKN8Ef7To



34

Parteneri:

plan de pregĂtire teoreticĂ Și practicĂuniți cu ajutorul săgeților desenul cu...

Documents