Cuprins

I. Descrierea sitului şi a problemelor identificate 1

I.1. Descrierea generală a sitului 1

I.2. Probleme identificate 7

II. Acţiunile şi măsurile de management propusepentru protecţia sitului Lacul Techirghiol 10

A. Conservarea şi menţinerea statutului favorabil de conservare abiodiversităţii pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială AvifaunisticăLacul Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii caresă justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel internaţional,naţional şi regional 11

B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizarea resurselor din sit şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilortradiţionale care nu generează un impact negativ semnificativasupra biodiversităţii 12

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţileLacului Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi înmijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate 13

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţipentru conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijinpentru realizarea tuturor obiectivelor 14

E. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei de ProtecţieSpecială Avifaunistică Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelorpentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil 15

III. Forme de vizitare practicate şi măsuri de evitarea impactului negativ asupra sitului Lacul Techirghiol 16

1

IV. Organizarea ştiinţifică a activităţii de monitorizareîn situl Lacul Techirghiol 18

V. Alte activităţi 20

VI. Resurse financiare 20

VII. Resurse umane 20

VIII. Parteneri, consultanţi şi colaboratori 20

Contact 21

ANEXE

ANEXA I. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral

ANEXA II. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Primăria Techirghiol

ANEXA III. Lista indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici şi metodele de analiză utilizate în laborator

ANEXA IV. Speciile de păsări strict protejate din zona Techirghiol încadrate în anexa I a Directivei Păsări şi respectiv anexa 3 din O.U.G. 57/2007

ANEXA V. Speciile de păsări cele mai vulnerabile întâlnite la Lacul Techirghiol şi statutul lor

ANEXA VI. Zonele cu biodiversitatea cea mai ridicată şi cu habitatele prioritare din Aria Protejată Lacul Techirghiol

ANEXA VII. Distribuţia unei specii de amfibieni şi a două specii de reptile strict protejate din vecinătatea lacului

ANEXA VIII. Distribuţia câtorva specii importante din interiorul ariei protejate

ANEXA IX. Caracterizarea detaliată a zăcământului de nămol

ANEXA X. Raportul de popularizare al proiectului LIFE 04 NAT/RO/000220 „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Techirghiol”

2

I. Descrierea sitului şi a problemelor identificate

I.1. Descrierea generală a sitului

Lacul Techirghiol, situat în judeţul Constanţa, este cel mai întins liman fluvio-

marin din zona de litoral. Lacul reprezintă, datorită caracteristicilor sale, cea mai

importantă zonă umedă din partea de sud a Dobrogei, în contextul în care zona

litorală asigură un traseu principal de migraţie a speciilor de păsări la nivel

european. Prezenţa unui număr mare de specii protejate din care unele

endemice cât şi calităţile unice ale apelor lacului prin formarea nămolului

sapropelic determină încadrarea acestei zone într-o categorie cu un grad ridicat

de protecţie la nivel naţional şi internaţional. Lacul Techirgiol este cel mai întins

lac salin din România având o suprafaţă de 1.304 ha şi o lungime de 7.500 m,

fiind un important loc de cuibărit, de iernat (apa sărată şi salmastră previn

îngheţarea lacului) şi de pasaj pentru păsările migratoare. Lacul a fost desemnat

ca sit Natura 2000 deoarece găzduieşte efective importante ale unor specii de

păsări protejate fiind unul din cele mai importante cartiere de iernat din

Dobrogea.

Categoria de arie protejată- 2000, desemnat ca „Arie protejată”, cu suprafaţa de 1.226,98 ha (din care 0,4

ha plajă), conform H.G. nr. 1226/2000, privind transmiterea Lacului Techirghiol şi

a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului

Sănătăţii în administrarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

- 2006, desemnat ca „Sit Ramsar”, nr. 1610, cu suprafaţa de 1.462 ha, pe

parcursul derulării proiectului „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta

ruficollis la Techirghiol”. Convenţia cu privire la Zonele Umede (semnată la

Ramsar, Iran, în 1971) este un tratat internaţional, care furnizează cadrul pentru

acţiuni la nivel naţional şi cooperare la nivel internaţional în vederea conservării

şi folosirii raţionale a zonelor umede şi a resurselor acestora, România fiind din

1991 semnatară a acestei convenţii. Lacul Techirghiol devine al cincilea astfel de

sit din România.

3

- 2006, desemnat ca „Zonă umedă de importanţă internaţională”, nr. 1610, cu

suprafaţa de 1.462 ha, conform H.G. 1586/2006 privind încadrarea unor arii

naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională.

- 2007, desemnat ca „Arie de protecţie specială avifaunistică”, ROSPA0061 (Fig.

2), cu suprafaţa de 3.035,3 ha, conform H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor

de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România.

LocalizareLacul Techirghiol este amplasat în bazinul hidrografic litoral, fiind situat la 15 km

sud de oraşul Constanţa şi la cca. 150 m vest faţă de Marea Neagră (Fig. 1), în

vecinătatea sa situându-se localităţile Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud şi

Tuzla, având ca unitate administrativă mare judeţul Constanţa şi unitate

administrativă locală oraşul Techirghiol.

Figura 1. Localizarea Lacului Techirghiol (cu roşu cumpăna apelor).

4

Figura 2. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0061 Lacul Techirghiol.

5

Coordonate geografice Lat. N 44°02’ Long. E 28°37’

AccesSe face pe DE 87 (DN 39) Constanţa - Mangalia, până la Eforie şi continuând

apoi pe DJ Eforie – Techirghiol sau pe DE 675 (DN38) Agigea - Negru Vodă

până în Techirghiol. De asemenea, accesul se poate realiza pe calea ferată

Constanţa – Mangalia, până în Eforie Nord sau Eforie Sud. Cel mai apropiat

aeroport este Mihail Kogălniceanu, situat la o distanţă de cca. 20 km de

Constanţa.

Proprietatea terenurilor şi drepturile de managementFără a avea o delimitare strictă pe deţinători, terenurile adiacente zonei aparţin

domeniului privat al Primăriilor Eforie, Techirghiol, Topraisar şi Tuzla, precum şi

unor persoane particulare. În conformitate cu H.G. 1266 din 2000 se aprobă

transmiterea Lacului Techirghiol şi a plajelor aferente din administrarea

Ministerului Sănătăţii în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei

Mediului. Prin HG. 1045/2000 pentru aprobarea inventarelor din domeniul public

al statului, Lacul Techirghiol este inclus pe lista inventarului domeniului public al

statului, aflat în administrarea A.N. Apele Române, D.A. Dobrogea-Litoral.

Aspecte geomorfologice şi pedologieCantonat în calcare sarmaţiene, fostul liman fluvio-marin, generat de mişcări

epirogenice locale şi sub influenţa unui proces continuu de abraziune şi

acumulare marină, a evoluat către un mediu lagunar, prin închiderea fostului golf

de un cordon de sedimente. În condiţiile speciale ale regiunii, cu un indice al

aridităţii de 2,2, cel mai ridicat din întreaga ţară, precipitaţii sărace şi temperaturi

situate peste media multianuală a ţării, care au stimulat fenomenul de evaporaţie,

evoluţia Lacului Techirghiol a fost complet diferită în comparaţie cu celelalte

lacuri litorale, de geneză similară. Pe fondul acestor condiţii fizico-geografice şi al

regimului închis al bazinului hidrografic, se produce o concentrare a sărurilor

minerale, actuala compoziţie chimică a apei fiind considerată de tip clorosodic,

magnezian, sulfuros, iodurat şi respectiv bromurat.

Din punct de vedere geologic, cuveta Lacului Techirghiol şi zona

6

adiacentă se încadrează în unitatea structurală Dobrogea de Sud cu

fundamentul cutat, alcătuit din şisturi cristaline (cuartite, micaşisturi, gnaise) si

şisturi verzi peste care s-a depus cuvertura sedimentară. Această cuvertură este

formată din depozite paleozoice, mezozoice, terţiare şi cuaternare, cu grosimi

mici şi numeroase lacune de sedimentare, datorate mişcărilor pe verticală.

HidrologiaDatorită tipului genetic al Lacului Techirghiol – liman fluvio-marin, bazinul de

recepţie al acestuia este de 165 km2, bazinul de alimentare din subteran având o

suprafaţă de cca. 400 km2. Alimentarea lacului este asigurată atât de scurgerea

superficială (bazinul de recepţie) cât şi din aportul subteran (bazinul de

alimentare). De asemenea, Lacul Techirghiol este alimentat şi de izvoare de mal,

active îndeosebi către coada lacului. Amplasat în podişul Topraisar, Lacul

Techirghiol este situat la confluenţa a trei văi bine înscrise în relieful zonei:

Moviliţa, Biruinţa şi Techirghiol.

Figura 3. Zonarea lacului Techirghiol conform salinităţii

7

Suprafaţa întregului complex (lacul sărat, lacul salmastru-dulce şi lacul dulce

+ Balta Tuzla) este de cca. 1304 ha, repartizate astfel: lacul dulce 38,96 ha

(aprox. 3% din tot complexul), lacul salmastru-dulce 195,54 ha (15%), lacul sărat

1022,78 (79%) şi Balta Tuzla cu 46,78 ha (3%) (Fig. 3).

Lacul păstrează forma alungită de liman, cu o lungime maximă de 7,75 km,

lăţime minimă de 1 km iar cea medie de 4,4 km. Volumul lacului a variat în limite

largi, în decursul evoluţiei sale, fiind de 50 mil. m3, la cota „0 MN”, iar adâncimile

medii înregistrează valori de 4,0 m, comparativ cu cele maxime care ating valori

de 12 m.

Caracterizarea zăcământului de nămolCunoscut încă din vechime pentru calităţile curative ale apei şi nămolului, Lacul

Techirghiol este un liman maritim, cu apa suprasărată care prezintă interes

balneo-terapeutic, apa având calităţi deosebite. Nămolul Lacului Techirghiol,

puternic hidratat, bogat în substanţe minerale şi mici cantităţi de substanţe

organice, conţine hidrogen sulfurat, sulfură de fier, sulf nativ şi substanţe

enzimatice. Structura granulară fină, conţinutul ridicat în coloizi organici şi

minerali, plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, conferă nămolului o

remarcabilă capacitate de absorbţie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu şi fier

cu rol important prin mobilizarea lor în organism, cu efect benefic asupra

schimburilor metabolice (Caracterizarea detaliată a zăcământului de nămol este

prezentată în ANEXA IX).

ClimaDin punct de vedere al factorilor meteorologici, zona Lacului Techirghiol se

caracterizează printr-un climat temperat continental, cu veri călduroase şi ierni

reci, dar mult atenuate în sectorul litoral, datorită influenţei moderatoare a Mării

Negre. Temperatura medie multianuală a aerului se situează în jurul valorii de 11

ºC, iar cantitatea de radiaţie atinge 125 – 130 kcal/cm2.

Precipitaţiile, reduse cantitativ, sunt distribuite neuniform în spaţiu şi timp,

perioada cea mai bogată fiind la sfârşitul primăverii - începutul verii. Deşi Lacul

Techirghiol este considerat ca un lac cu alimentare predominant din precipitaţii,

adăugând şi aportul din apele subterane, aceste cantităţi nu acoperă evapo-

8

transpiraţia care este foarte ridicată, până la 700 mm cea potenţială şi cca. 1000

mm, cea de la suprafaţa apei.

Regimul eolian are o influenţă mare asupra lacului, a cărui apă este în

general într-o continuă mişcare. Valurile ce se formează în timpul verii, sub

acţiunea vânturilor locale, brizei marine şi a vântului dinspre uscat au o

dezvoltare diferită pe suprafaţa lacului, unele zone fiind expuse frecvent acţiunii

abrazive a valurilor, în timp ce în alte zone, atât frecvenţa cât şi înălţimea

valurilor sunt reduse.

Mediul bioticLacul Techirghiol ocupă un loc aparte din punct de vedere biologic. Datorită

concentraţiei ridicate în săruri a apei, în lac pot supravieţui doar specii cu limite

largi de eurihalinitate. Din punct de vedere al conservării, principalele tipuri de

habitate din aria protejată Lacul Techirgiol sunt habitatele acvatice, habitatele de

coastă şi diferitele tipuri de pajişti. Zonele cu biodiversitatea cea mai ridicată şi cu

habitatele prioritare sunt prezentate în ANEXA VI.

1. Habitate acvatice

Cele mai importante şi mai bine reprezentate la Techirghiol. Habitatele acvatice

rezultate prin fragmentarea Lacului Techirghiol datorită construcţiei barajelor pot

fi încadrate în trei mari categorii:

- Lacuri saline/salmastre permanente (Convenţia Ramsar), relativ săracă

în vieţuitoare datorită salinităţii excesive, reprezintă aproximativ 90% din

suprafaţa lacului.

- Bălţi/mlaştini permanente cu apă dulce (Convenţia Ramsar), mai slab

reprezentate, rezultate din acumularea de apă dulce din diferitele izvoare de la

coada lacului, însă mai bine populate cu diferitele grupe de vieţuitoare.

- Zone umede dominate de tufişuri (Convenţia Ramsar), ca exemple tipice

putem aminti comunităţile vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi

Aster tripolium (cod Ro: R5311) şi comunităţile danubiene cu Bolboschoenus

maritimus şi Schoeno-plectus tabernaemontani (Cod Ro: R2210).

9

2. Habitate de coastă

Prezente numai în unele părţi ale lacului, fiind reprezentate de următoarele tipuri:

- Colonizări anuale cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează pe

nămol sau nisip (Anexa 1. Directiva Habitate)

- Dune (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei de la Berna)

- Dune nisipoase de coastă şi continentale - Dune cu Hippophaë

rhamnoides (Anexa 1. Directiva Habitate)

3. Pajişti (Formaţiuni ierboase naturale şi semi-naturale de pajişte)

Foarte bine reprezentate, mai ales la coada lacului, populate cu numeroase

specii de plante şi animale. Exemple caracteristice sunt pajiştile ponto-panonice

cu Festuca valesiaca (cod habitat Ro: R3414) - habitat prioritar Natura 2000,

pajiştile ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca (cod

habitat Ro: R3415), pajiştile vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stippa dasyphilla

(cod habitat Ro: R3419), pajiştile vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia

austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia (cod habitat R0: R3420), stepele

nisipoase (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei de la Berna), stepele vest-pontice cu

Paeonia tenuifolia (cod Natura 2000: 6290) şi pajiştile ponto-sarmatice cu

Juncus gerardi (Cod Ro: R1515) - habitat prioritar Natura 2000.

De asemenea este important să amintim terenurile agricole care

reprezintă o bună parte din Aria Protejată Lacul Techirghiol. Acestea sunt

alcătuite majoritar din mono-culturi de grâu şi de porumb, fiind deosebit de

importante pentru supravieţuirea păsărilor care iernează pe lac, reprezentând o

însemnată sursă de hrană pentru ele. Este foarte important ca şi în continuare

aceste terenuri sa fie cultivate cu specii care pot fi consumate de păsări în timpul

iernării.

Flora şi comunităţile de planteFitoplanctonul în bazinele hipersaline, cum este şi cazul Lacului Techirghiol

prezintă o diversitate redusă. Astfel, macrofitele submerse, ce constituie flora

algală, sunt reprezentate în principal prin alga verde filamentoasă Cladophora

vagabunda, una din componentele esenţiale ale nămolului sapropelic. Alte specii

10

de alge prezente în lac sunt Cladophora crystallina şi Closterium acerosum

(Chlorophyta). De asemenea sunt prezente şi specii de diatomee cum ar fi

Synedra tabulata, Nitzschia sigmoidea şi Achnanthes brevipes

(Bacillariophyceae).

Pe colinele calcaroase, acoperite de loessuri din împrejurimile Lacului

Techirghiol, se dezvoltă o floră xerofilă şi xero-mezofilă tipică pajiştilor stepice.

Dintre speciile de plante ce pot fi întâlnite în aceste tipuri de staţiuni amintim pe:

Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Echinops ritro ssp.

ruthenicus, Eryngium campestre, Verbascum blattaria, Teucrium pollium,

Lithospermum arvensae, Lycopsis arvensis ssp. orientalis, Alyssum alyssoides,

Euphorbia seguieriane, Euphorbia agraria, Adonis aestivalis, Echium vulgare,

Melilotus albus, Crepis foetida ssp. rhoeadifolia, Tragopogon orientalis,

Carthamus lanatus, Hordeum murinum, Carduus acanthoides, Onopordon

tauricum, Agropyron cristatum, Elymus repens, Prunus spinosa, Ononis spinosa,

Centaurea orientalis, Xanthium spinosum, Amaranthus retroflexus, Cichorium

intybus, Polygonum aviculare, Chenopodium album, Convolvulus arvensis,

Amaranthus retroflexus, Taraxacum officinale, Cardaria draba, Sisymbrium

sophia, Conyza canadensis, Marrubium vulgare, Poa bulbosa, Xeranthemum

annuum, Kochia prostrata, Medicago minima, Medicago falcata, Diplotaxis

muralis, etc. Dintre speciile vernale sunt nelipsite: Draba verna, Hyacinthella

leucophaea (zambiliţa – raritate ponto-balcanică), Muscari racemosus,

Ornithogalum refractum, Gagea pratensis, Lamium amplexicaule, Lamium

purpureum, etc.

Asociaţii vegetale: Medicagini-Festucetum valesiacae, Agropyretum

pectini-formae, Artemisio austriacae-Poetum bulbosae, Cynodonti-

Medicaginetum minimae, Hordeetum murini, Agropyro pectinato-Kochietum

prostratae, Circio arvense-Convolvuletum arvensis, Xanthio spinosae-

Amaranthetum, Xeranthemetum annui, Carduetum nutantis, Onopordetum

acanthii, etc.

Vegetaţia nisipurilor litorale din zona Lacului Techirghiol este caracterizată

prin asociaţii de plante specifice sărăturilor marine, care în general sunt dispuse

în zone concentrice către lac, în funcţie de gradul de salinitate al nisipurilor. Se

întâlneşte mai ales asociaţia de Suaeda maritima, Kochia hirsuta şi Salicornia

11

herbaceea, printre care cresc Aster tripolium ssp. pannonicus, Puccinelia

distans, Spergularia marginata. Se întâlneşte în număr mare şi Hippophaë

rhamnoides. Alte specii de plante halofile sunt: Suaeda salsa, Salicornia

europaea, Cyperus pannonicus, Artemisia santonica, Atriplex oblongifolia,

Atriplex tatarica, Bassia sedoides, Spergularia media, Hordeum geniculatum, etc.

Asociaţii vegetale: Salicornietum europeae, Suaedetum maritimae,

Bassietum sedoidis, Atriplicetum tataricae, etc.

Datorită condiţiilor de salinitate a apei lacului, vegetaţia palustră este slab

reprezentată şi se întâlneşte numai în zonele de mal pe porţiuni limitate.

Principala componentă a acestei asociaţii de vegetaţie palustră este constituită

din stuf, Phragmites australis. In zonele inmlăştinite de la coada lacului se

dezvolta preponderent specii higrofile şi mezo-higrofile, dintre care comune sunt:

Typha angustifolia, Bolboschoenus maritimus, Lycopus europaeus, Calystegia

sepium, Sonchus arvensis, Eupatorium cannabinum, Mentha aquatica,

Polygonum amphibium, Epilobium tetragonum, etc. Pe terenul reavăn şi slab

sărăturat din jurul lacului este frecvent Juncus gerardi.

Asociaţii vegetale: Scirpo-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae,

Bolboschoen-etum maritimi, etc.

Cea mai importantă şi mai protejată specie din zonă este bujorul Paeonia

tenuifolia (Ber., O.U.G.57), care este o specie ameninţată la nivel european

prezentă aici, din fericire, în număr destul de mare la coada lacului (ANEXA VIII).

FaunaFauna bentală a Lacului Techirghiol este caracteristică mediilor acvatice

hipersaline, fiind săraca din punct de vedere calitativ. Infuzorii studiaţi de I.

Ţuculescu până in anul 1965 numără peste 370 specii dintre care acesta a

menţionat 7 genuri şi 140 specii necunoscute până atunci. Grupele de

nevertebrate identificate aici sunt următoarele: turbelariatele, nematodele,

polichetele, harpacticoidele, ostracodele, gasteropodele, crustaceii,

chironomidele şi dipterele.

Biomasa bentonică a lacului este realizată aproape 100% de către larvele

de chironomide, reprezentate in exclusivitate printr-o singura specie, Haliella

noctivaga, cu rezistenţă mare la condiţiile variabile de mediu. Deoarece în Lacul

12

Techirghiol nu există consumatori pentru chironomide, ele contribuie în totalitate

ca aport de materie organică pentru pelogen. Crustaceul filopod Artemia salina

cu rol in procesul de peloidogeneza este cel mai important filtrator şi are în Lacul

Techirghiol trei generaţii: aprilie-mai, iunie şi august-septembrie în funcţie de

condiţiile climatice.

Dintre speciile de nevertebrate mai importante amintim: cilioforul endemic

Cothurnia tekirghiolica, gasteropodele Pseudamnicola codreani, Physa acuta,

viermii plaţi Polycladodes album, Polycelis nigra, crustaceele Ilyocriptus

sordidus, Leydigia leydigi, Macrothrix laticornis, Iliocypris bradyi, Eucyclops

serrulatus, Gammarus pulex, Asellus aquaticus, chilopodul Scolopendra

cingulata, heteropterele Dicranocephalus albipes, Hallodapus montandoni,

Melanotrichus rubidus, Derula flavoguttata, Henestaris halophilus, coleopterele

Ochthebius glabratus, Aphthona cyparissiae, Phyllotreta cruciferae, Agapanthia

violacea, Rhagium inquisitor, tricopterele Argypnia varia, Limnephilus

bipunctatus, lepidopterele Parahypopta caestrum, Aspitates ochrearius, Zygaena

contaminei, Lythria purpuraria, Eublemma rosina, Miltochrista miniata, dipterele

Haliella noctivaga (specie endemică), Halliella taurica, Ephydra californica, Bibio

hortulanus, Chironomus plumosus, Clinotanypus nervosus, Machimus annulipes,

Neomochtherus flavipes şi himenopterele Tenthredo costata, Notozus spinosa,

Omalus pusillus, Paraferreola mantica, Priocnemis pussillus, Osmia

andrenoides, Cerceris quinquefasciata, Ammophila heydeni şi Hylaeus

variegatus.

Din cauza salinităţii excesive fauna acvatică vertebrată este absentă din

Lacul Techirghiol. Doar în partea de S-V, îndiguită a lacului care este şi zona cu

cele mai abundente izvoare de apă dulce, a fost semnalată o specie endemică

de peşte, ghidrinul de Techirghiol Gasterosteus crenobiontus (ANEXA VIII). Această specie este strict protejată prin O.642, dar din păcate, se pare că este

deja extinctă. De asemenea, această zonă a fost populată în scop comercial cu

diferite specii de peşti.

În ceea ce priveşte herpetofauna, aici întâlnim câteva specii ameninţate la

nivel european. Astfel, în afară de broasca verde de lac Rana ridibunda

(Pelophylax ridibundus) şi şarpele de casă Natrix natrix, toate speciile sunt strict

protejate: broasca râioasă verde Bufo viridis (Pseudepidalea viridis) (Ber., D.H.,

13

O.U.G.57), broasca de pământ siriacă Pelobates syriacus balcanicus (Ber., D.H.,

O.U.G.57) – probabil extinctă din zonă, respectiv ţestoasa de uscat dobrogeană

Testudo graeca (Ber., D.H., O.U.G.57), ţestoasa de apă Emys orbicularis (Ber.,

D.H., O.U.G.57), şopârla de stepă Podarcis tauricus (Ber., D.H., O.U.G.57) şi

şarpele rău Dolichophis caspius (Ber.,D.H., O.U.G.57). Distribuţia câtorva specii

de amfibieni şi reptile strict protejate din vecinătatea lacului este prezentată în

ANEXA VII.Avifauna Lacului Techirghiol este deosebit de importantă, aici întâlnindu-

se specii rare, unice în România, unele fiind periclitate pe plan mondial sau

european: spre exemplu gâsca cu gât roşu Branta ruficollis, această specie de

gâscă având aici unul dintre cele mai importante locuri de iernare din Europa. Au

fost descrise în această zonă peste 150 de specii de păsări clocitoare sau

migratoare.

Dintre păsările clocitoare şi de pasaj din avifauna României pot fi întâlnite

aici următoarele specii: Gavia arctica, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena,

Podiceps nigricollis, Tachzbaptus ruficollis, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax

pygmeus, Egretta garzetta, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides,

Nycticorax nycticorax, Ixobrychus minutus, Fulica atra, Tadorna tadorna,

Vanellus vanellus, Himantopus himantopus, Tringa nebularia, Cygnus olor,

Cygnus cygnus, Anser albifrons, Anser erythropus, Aythia ferina, Alauda

arvensis, Anas streprera, Anas penelope, Anas plathyrhynchos, Anas

querquedula, Anas crecca, Bucephala clangula, Circus aeruginosus, Circus

cyaneus, Accipiter nisus, Buteo buteo, Buteo lagopus, Oxyura leucocephala,

Vanellus vanellus, Larus minutus, Larus genei, Larus melanocephalus, Riparia

riparia, Anas acuta, Anas clypeata, Mergus albellus, Burhinus oedicnemus,

Circus macrourus, Buteo lagopus, Haliaeetus albicilla, Falco peregrinus, Falco

cherrug, Falco vespertinus, Falco tinnunculus, Circaetus gallicus, Saxicola

rubetra, etc.

Unele dintre acestea, cum ar fi Oxyura leucocephala, au un statut

vulnerabil în Europa, iar Falco cherrug este o specie de şoim periclitată în

Europa. Numeroase specii sunt strict protejate (ANEXA IV) fiind încadrate în

anexa I a D.P. şi anexele 3 şi 4 a O.U.G.57 iar în ANEXA V. sunt trecute speciile

cele mai vulnerabile şi statutul lor.

14

Mamiferele sunt şi ele bine reprezentate, cea mai importantă fiind

subspecia endemică de dihor pătat Vormela peregusna euxina, împrejurimile

Lacului Techirghiol fiind situate la limita nordica a arealului acestei specii rare,

strict protejate (Ber., O.U.G.57). Mai întâlnim şi alte specii strict protejate cum ar

fi: popândăul Spermophilus citellus (Ber., D.H., O.U.G.57) (ANEXA VIII), dihorul

de stepă Mustela eversmanni (O.U.G.57) şi liliecii Miniopterus schreibersi (Ber.,

D.H., O.U.G.57), Myotis myotis (Ber., D.H., O.U.G.57) şi Myothis blythii (Ber.,

D.H., O.U.G.57).

Alte specii de mamifere întâlnite aici, în zona Lacului Techirghiol sunt

iepurele de câmp Lepus europaeus, şoarecele de câmp Microtus arvalis,

şobolanul cenuşiu Rattus norvegicus, vulpea Vulpes vulpes şi dihorul de casă

Mustela putorius.

Abrevieri:

Ber. – Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii

sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, ratificată prin Legea nr. 13 din

11 martie1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna

D.H. – Directiva Habitate, Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la

conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21

mai 1992

D.P. – Directiva Păsări, Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind

conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979

O.642 – Ordin nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de

protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică

O.U.G.57 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice

15

Procesele şi relaţiile ecologiceCel mai important proces ecologic din această zonă este peloidogeneza, adică

formarea nămolului sapropelic (nămol format în ape stătătoare din substanţe

organice aflate în putrefacţie şi folosit în scopuri medicinale sau ca îngrăşământ).

Acesta este un proces complex ce implică numeroase specii de zooplancton

respectiv fitoplancton dintre care un rol important îl au alga verde filamentoasă

Cladophora vagabunda şi respectiv crustaceul filopod Artemia salina care

produce masa organică principală, din descompunerea căreia se produce acest

nămol.

Aspecte socio-economiceComunităţile locale care sunt situate în imediata apropiere a sitului sunt

prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1. Principalele caracteristici ale comunităţilor aparţinând localităţilor din perimetrul

zonei.

Localitatea

SateSuprafaţa(Intravilan

)DN, DJ, DC Gospodării Populaţia

Techirghiol - 394,25 ha DN 38, DC 2A 2651 7486

Eforie - 857,32 ha DN 39 3500 10.000

Tuzla - 444,36 ha DN 39 2500 6500

Topraisar

Moviliţa

Biruinţa

343 ha

DN 38, DJ

391

DJ 381, DC

1A

1661 5457

Staţiunea Techirghiol dispune de baze de tratament specifice: un

sanatoriu balnear pentru adulţi cu o capacitate de 410 paturi, sanatoriu ce

include o secţie de recuperare a deficienţilor neuropsihomotori, ,o bază de

tratament în aer liber pentru şedinţe de aerohelioterapie, împachetări cu nămol

rece prelevat din lac, urmate de băi în lac.De asemenea pe raza unitatii

16

administrative se regasesc 2 centre rezidentiale in care sunt gazduiti persoane

adulte cu handicap neuropsihic, 1 centru rezidential pentru copii cu handicap

neuropsihic, 1 complex locuinte protejate persoane cu handicap neuropsihic .

Pe lângă activităţile legate de turism, odihnă şi tratament, mai sunt

importante şi cele legate de agricultură. Astfel, din suprafaţa totală a terenurilor

agricole (2261ha), 2196 ha este teren arabil, 3 ha este teren cultivat cu vie, 11 ha

sunt livezi iar 103 ha sunt reprezentate de păşuni.

Din punct de vedere administrativ, Eforie Nord şi Eforie Sud reprezintă un

singur oraş având sediul administrativ în Eforie Sud. Unul din motivele pentru

care Eforie Nord este una din cele mai aglomerate staţiunii îl reprezintă existenţa

Sanatoriului Balnear Efosan (GRAND) unul din cele mai căutate aşezăminte

pentru tratarea diferitelor afecţiuni prin metode naturale (băi, aerosoli, nămol de

Techirghiol). Agricultura acestei localităţi este reprezentată de 240 de ha de

teren agricol din care 227 ha sunt terenuri arabile, 3 ha sunt vii iar 10 ha sunt

reprezentate de livezi.

Comuna Tuzla are o economie predominant agrară, din totalul de 5441,97

ha suprafaţă agricolă, 4464,64 ha este teren arabil, 9 ha sunt vii, 167 ha sunt

livezi iar 376,3 ha sunt păşuni. În structura suprafeţei cultivate şi a producţiei

vegetale, cele mai mari ponderi le deţin culturile de grâu, porumb, floarea-

soarelui, legume şi cartofi. Animalele crescute în localitate sunt bovinele, ovinele,

caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările de casă. În localitate sunt peste 90 de

agenţi economici cum ar fi societăţi comerciale, asociaţii familiale, persoane

fizice autorizate sau societăţi agricole.

Comuna Topraisar are o economie aproape exclusiv agrară, profilul

agricol predominant este dat de producţia vegetală şi creşterea animalelor. Din

suprafaţa totală de teren, peste 94.6% este folosit pentru agricultură. Astfel, din

suprafaţa agricolă totală de 12.905,45 ha, 12.242,45 ha este arabilă, 14 ha teren

cultivat cu vie, 1 ha livezi şi 701 ha sunt păşuni. Animalele ţinute sunt bovinele,

porcinele, ovinele, caprinele şi păsările de casă. Activitatea industrială pe

teritoriul comunei este scăzută existând doar o staţie de prelucrare a laptelui.

În ceea ce priveşte compoziţia etnică a localităţilor din perimetrul ariei

protejate, aceasta este foarte eterogenă, de altfel caracteristică comunităţilor

17

dobrogene. Astfel, pe lângă majoritatea românească mai convieţuiesc tătari,

turci, aromâni, ceangăi, maghiari, rromi, lipoveni, ucraineni, germani şi alţii.

I.2. Probleme identificate

Lacul Techirghiol este situat în zona costieră a Mării Negre, într-o zonă turistică

deosebit de dezvoltată. Techirghiol, Eforie Nord şi Eforie Sud sunt staţiuni

importante, aflate pe ţărmul nordic şi cel sudic ale lacului, care atrag turiştii prin

promovarea proprietăţilor terapeutice ale nămolului sapropelic. Statiunea

Techirghiol are o capacitate de cazare de1369 de persoane in hoteluri (1), vile

turistice (30) si pensiuni turistice (2). Nămolul mai este utilizat în Eforie Nord,

Eforie Sud şi Mangalia. Principalele activităţi economice din zonă sunt agricultura

şi turismul. Lacul se află la numai 15 km de Constanţa, cel mai mare oraş din

judeţ şi al doilea ca mărime în privinţa populaţiei în România (după Bucureşti).

Industria turismului este dezvoltată în această zonă, iar numărul tot mai mare de

case de vacanţă şi activităţi legate de turism reflectă impactul asupra economiei

locale.

Mare parte a părţii de uscat a sitului este reprezentată de culturi agricole,

care prin compoziţia lor au un rol important în asigurarea condiţiilor de iernat

propice pentru păsări, în special pentru speciile de gâşte sălbatice. Astfel,

menţinerea în continuare a culturilor, cu precădere a celor de grâu şi porumb,

este absolut necesară pentru îndeplinirea rolului de cartier de iernat al Lacului

Techirghiol. Păşunile, din cauza faptului că sunt destul de slab reprezentate în

zonă (suprafaţa lor fiind semnificativ mai mică decât cea a culturilor agricole),

sunt într-o stare precară fiind folosite în mod excesiv de către proprietarii locali

de oi şi capre.

Însă cel mai important factor care afectează aria protejată în prezent este

creşterea explozivă a numărului de construcţii din zonă, un risc deosebit fiind

reprezentat de apropierea intravilanului de coada lacului, adică de zona cea mai

importantă din punct de vedere al biodiversităţii. Este foarte important să se

menţină situaţia actuală a terenurilor şi să nu se dezvolte infrastructura în zona

de protecţie specială avifaunistică.

18

În acest moment, turismul nu are influenţe negative majore asupra ariei

protejate. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea activităţilor de turism

sunt localizate în partea sărată, limitrofă a Mării Negre, care nu este prea

însemnată în ceea ce priveşte biodiversitatea. Dar creşterea exagerată a

numărului de pescari sportivi şi turişti care ar putea vizita partea salmastră şi

dulce a lacului ar putea provoca o sporire a gradului de deranj din această parte.

Protejarea corespunzătoare a Lacului Techirghiol şi utilizarea durabilă a

resurselor naturale ale acestuia sunt de mare importanţă pentru Administraţia

Naţională Apele Române - Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral,

Societatea Ornitologică Română, Asociatia Demos şi administraţia locală

(Primăria Techirghiol), exprimate prin implicarea directă în solicitarea custodiei.

Degradarea condiţiilor fizico-chimice ale lacului cu efect asupra populaţiilor de floră şi faunăExistă un aport tot mai mare de apă dulce din scurgerile de suprafaţă şi

deversările subterane, care cauzează diluarea apei. În anul hidrologic 1961-

1962, valoarea curgerilor de suprafaţă către lac era de aproximativ 0,4 milioane

m3, iar în 1972-973 valoarea a atins 6 milioane m3 pe an. În privinţa deversărilor

în subteran, valorile au crescut de la 5 milioane m3 în 1961 la 8 milioane m3 în

1980. Nivelul apei a continuat să crească, într-un ritm de 9 cm.y-1 între 1970 şi

1973 şi 12 cm.y-1 între 1974 şi 1983. Apar astfel modificări în privinţa calităţii

apei, ca urmare a aportului de nutrienţi provenind din utilizarea îngrăşămintelor şi

din deşeuri menajere.

În timpul celor mai reci luni de iarnă, înnoptatul păsărilor se restrânge la

acele lacuri care nu sunt îngheţate. Aportul tot mai mare de apă dulce va periclita

calitatea Lacului Techirghiol, ducând la pierderea acestuia ca loc de înnoptare.

De asemenea schimbările fizico-chimice pot duce la dispariţia speciilor de floră şi

faună adaptate la mediul de viaţă în ape salmastre sau sărate.

În prezent, prin finalizarea lucrărilor de drenare a apei dulci din coada

lacului (ANEXA I), situaţia compoziţiei specifice a apei este stabilă. Însă orice

acţiune antropică necontrolată poate afecta acest echilibru şi poate duce la

consecinţe negative asupra procesului de peloidogeneză.

19

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a realizat in ultimii ani

lucrări de menţinere a compoziţiei calităţii apei. Aceste lucrări sunt detaliate în

ANEXA I.

Importanţa Lacului Techirghiol şi semnificaţia acestuia, nu sunt luate în considerare la scară mareValoarea Lacului Techirghiol ca locaţie importantă de iernare pentru speciile de

păsări în sudul Dobrogei şi ca zonă de tranzit pentru multe specii migratoare este

cunoscută doar de un număr restrâns de persoane. Un număr important de

specii protejate de floră şi faună sunt prezente în acest sit. Un număr mare de

alte specii sunt cuibăritoare în această zonă iar prezenţa unor specii endemice

de faună este slab mediatizată.

Necunoaşterea măsurilor de conservare de către actorii locali precum şi

lipsa integrării acestora în planurile şi proiectele de dezvoltare locală face ca

statutul de conservare favorabilă a speciilor, în înţelesul dat de legislaţia

europeană, să nu poate fi asigurat. În acest context, al lipsei măsurilor de

conservare pe termen lung şi al respectării acestora de către toate planurile şi

proiectele de dezvoltare locală, populaţia acestor specii va fi permanent şi

constant vulnerabilă. Acest fapt determină atât îngreunarea procesului de

autorizare/implementare a planurilor şi proiectelor cât şi respectarea de către

custode a cerinţelor legislaţiei comunitare cu privire la protecţia speciilor cu

valoare conservativă ridicată.

Deranjarea păsărilor sălbatice la locurile de înnoptare şi hrănireAccesul la locul de înnoptat nu este restricţionat. În ciuda faptului că vânarea

speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu) a fost interzisă prin legislaţia

României începând cu anul 1993, vânătorii (localnici sau turişti) împuşcă gâştele

în timpul răsăritului sau în amurg, foarte aproape de locul de înnoptare.

Deranjarea cauzată de împuşcarea lângă lac şi deseori la marginea acestuia

împiedică gâştele sălbatice şi alte specii să înnopteze în siguranţă pe lac.

Gâştele sunt obligate să zboare mai mult timp, ceea ce implică un mai mare

consum de energie decât de obicei, contribuind astfel la creşterea mortalităţii prin

extenuare.

20

De asemenea, gâştele sunt deranjate în timpul hrănirii de către fermieri şi

vânători şi trebuie să îşi găsească alte locuri de hrănire. Acestea sunt obligate să

se hrănească mai puţin timp şi să petreacă mai mult timp pentru căutarea unor

locuri de hrănire mai sigure. Acest fapt duce la creşterea mortalităţii gâştelor prin

înfometare. Fermierii care îşi păzesc culturile alungă gâştele de pe terenurile de

hrănire ale acestora. În timpul iernii, populaţiile de B. ruficollis şi Anser albifrons

se hrănesc în stoluri mixte, mai ales cu grâu de toamnă (Triticum aestivum),

uneori şi cu orz (Avena sativa). În perioada comunistă, înainte de anii 1990,

întregul domeniu agricol era deţinut de către stat, iar gâştele erau pur şi simplu

ignorate. În anii 1990, cea mai mare parte a terenurilor agricole a fost privatizată,

iar conflictul dintre fermieri şi gâşte a devenit tot mai accentuat. Studiile recente

(Summers, 1990; Patterson, 1991, Hulea, 2002) menţionează o diminuare

semnificativă a recoltelor asociate gâştelor care pasc culturile. Vânarea gâştelor

pe terenurile de hrănire se face din ascunzători sau direct din câmp. Mulţi

vânători au împuşcat gâştele în câmp în luna noiembrie 2000 (44%), dar mai

târziu în timpul anotimpului utilizarea ascunzătorilor a devenit mai răspândită

(Hulea, 2002). Pe întreaga perioadă a iernii, stresul datorat vânătorii este dublu

la sfârşit de săptămână în comparaţie cu zilele lucrătoare.

O altă utilizare a lacului este reprezentată de piscicultura care se

desfăşoară la coada lacului, în partea salmastră, cuprinsă între cele două baraje.

Această zonă este dată în concesiune şi este administrată de către firma S.C.

Cris-Fishing SRL. Această activitate trebuie să fie reglementată deoarece poate

provoca deranjul păsărilor care iernează şi cuibăresc pe lac, prin folosirea

bărcilor de pescuit.

Prezenţa gropii de gunoi a localităţii Techirghiol în interiorul situluiGroapa de gunoi a localităţii Techirghiol este situată în apropierea lacului,

ocupând o suprafaţă de 1,9 ha fiind înfiinţată din anul1960 şi având o capacitate

de 150000 m3 unde sunt depozitate deşeuri nepericuloase conform art 4, pct. b

din H.G. 162/2002. Aceasta va fi închisă în anul 2012 fiind inclusă în „Planul

judeţean de gestionare a deşeurilor în judeţul Constanţa” gestionat de Consiliul

Judeţean Constanţa.

21

II. Acţiunile şi măsurile de management propuse pentru protecţia sitului Lacul Techirghiol

Obiectiv generalCreşterea semnificativă a potenţialului ariei speciale avifaunistice, menţinerea pe

termen lung a statutului favorabil de conservare al habitatelor naturale şi a

speciilor de interes conservativ în conformitate cu legislaţia în vigoare şi

asigurarea unui model naţional de gestionare durabilă a unui sit Natura 2000.

ScopulEste să protejeze în starea sa naturală, pentru viitor, sistemul natural ecologic cu

flora şi fauna locală, peisajul şi caracteristicile naturale ale Lacului Techirghiol şi

să menţină caracterul esenţial al Lacului Techirghiol ca arie naturală de o

frumuseţe, diversitate şi valoare deosebită pentru beneficiul, folosinţa, sănătatea

şi bucuria publicului larg fără a o distruge.

Obiective specifice

A. Conservarea şi menţinerea statutului favorabil de conservare a biodiversităţii

pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol şi crearea

unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la

nivel internaţional, naţional şi regional

B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor

din sit şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu

generează un impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile Lacului

Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a interacţiona cu mediul

natural, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate

22

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru

conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea

tuturor obiectivelor

E. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei de Protecţie Specială

Avifaunistică Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost

constituit, printr-un management eficient şi adaptabil

A. Conservarea şi menţinerea statutului favorabil de conservare a biodiversităţii pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel internaţional, naţional şi regional

Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare

din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile:

- desfăşurarea programului de monitorizare: monitorizarea regulată a calităţii

apei, inventarierea florei şi faunei şi completarea informaţiilor existente despre

biodiversitatea locală (responsabili: ABADL; SOR);

- întocmirea hărţilor GIS si batimetrice necesare managementului ariei protejate

(harta de bază şi straturile tematice: forma proprietăţii, zonarea administrativă,

vegetaţia, activităţi socio-economice, interes turistic, etc.) (responsabili: Primăria Techirghiol, ABADL, SOR);

- dezvoltarea bazei de date şi actualizarea ei periodică pe baza rapoartelor de

monitoring; publicarea informaţiilor şi asigurarea accesului publicului la acestea.

(responsabili: Asociaţia Demos; Primăria Techirghiol);

- implementarea de măsuri speciale de protecţie a speciilor de floră şi faună rare,

vulnerabile şi periclitate, cum ar fi:

a) interzicerea colectării speciilor de plante rare, vulnerabile şi periclitate;

23

b) interzicerea vânătorii în zona de protecţie specială avifaunistică;

c) limitarea accesului în zonele importante pentru păsări în perioada de

clocit din primăvară şi de odihnă din timpul iernii (responsabili: Primăria Techirghiol; ABADL; SOR);

- stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de protecţie a habitatelor

prioritare cum ar fi:

a) reglementarea şi controlul practicilor agricole (aplicarea de

îngrăşăminte, pesticide şi ierbicide, depozitarea gunoiului de grajd şi menajer),

deversarea de ape uzate/reziduale pe suprafaţa sitului;

b) reglementarea activităţii de păşunat în zonele în care această activitate

ar putea genera un impact negativ asupra conservării habitatelor prioritare;

c) protejarea stufărişurilor prin interzicerea tăierii, incendierii sau distrugerii

sub orice formă a stufului (responsabili: ABADL; Primăria Techirghiol);

- evaluarea şi delimitarea zonelor de interes deosebit din punct de vedere al

biodiversităţii şi stabilirea măsurilor de protecţie necesare: marcarea, bornarea,

semnalizarea limitelor sitului şi amplasarea de panouri de avertizare

(responsabili: Primăria Techirghiol; SOR);

- stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de protecţie a habitatelor

prioritare prin reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta

biodiversitatea zonei:

a) reglementarea accesului în zona de protecţie specială avifaunistică

(SPA);

b) eliminarea deranjului în perioadele de cuibărit şi iernare la speciile de

păsări protejate;

c) reglementarea circulaţiei cu diferite mijloace de transport în zona SPA;

d) reglementarea activităţilor legate de turism cum ar fi pescuitul sportiv

sau folosirea focului de tabără, etc.;

e) reglementarea păşunatului în zona SPA (responsabili: Primăria Techirghiol; SOR);

24

- actiuni de prevenire privind construcţia de clădiri în zonele sensibile prin lobby

pe lângă factorii de decizie pentru a limita construcţiile care ar putea afecta

zonele sensibile din apropierea zonei protejate (responsabili: SOR, Asociaţia Demos, Primăria Techirghiol);

- promovarea, coordonarea şi sprijinirea cercetării aplicate pentru menţinerea

stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor locale (responsabili: SOR, ABADL);

- realizarea lucrărilor de întreţinere a sistemelor de control al nivelului apei şi de

menţinere a calităţii habitatelor:

a) menţinerea şi monitorizarea nivelului apei în partea centrală, salmastră

a lacului în vederea protejării zonei sărate a lacului Techirghiol;

b) eficientizarea fluctuaţiilor de nivel ale lacului dulce, fără a se ţine cont

doar de criteriile economice;

c) menţinerea nivelului apei în zona dulce a lacului în vederea protejării

stufului şi asigurarea condiţiilor de cuibărit şi hrănire pentru speciile de păsări

protejate;

d) menţinerea succesiunii habitatelor conform cerinţelor ecologice ale

speciilor (responsabil: ABADL).

B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din sit şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii

Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare

din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile:

- reglementarea, monitorizarea şi controlul exploatării nămolului sapropelic în

scopuri terapeutice (responsabil: ABADL);

25

- reglementarea păşunatului în zonele cu habitate prioritare şi cu asociaţii

vegetale valoroase (responsabil: Primăria Techirghiol);

- reglementarea, monitorizarea şi controlul pescuitului sportiv şi industrial:

a) interzicerea pescuitului sportiv din barcă sau în timpul nopţii;

b) interzicerea accesului pe lac cu orice tip de barcă în perioada 1

noiembrie - 1 martie între orele 16:00 - 08:30. De asemenea, în perioada 08:30 -

16:00 se vor desfăşura toate activităţile de pescuit cu o singură barcă;

c) stabilirea de comun acord a zonelor permise/interzise pentru instalarea

plaselor de pescuit în funcţie de prezenţa sau absenţa gâştelor cu gâtul roşu pe

lac;

d) interzicerea folosirii plaselor mono-filament pentru pescuit pe toată

durata desfăşurării activităţilor piscicole (responsabili: ABADL; SOR);

- asigurarea condiţiilor de cuibărit prin interzicerea recoltării, incendierii sau

distrugerii sub orice formă a stufărişului (responsabil: SOR);

- reglementarea şi controlul practicilor agricole pentru evitarea folosirii în exces a

insecticidelor, pesticidelor şi a îngrăşămintelor precum şi încurajarea fermierilor

pentru menţinerea respectiv extinderea suprafeţelor culturilor de grâu şi de

porumb din jurul Lacului Techirghiol (responsabili: ABADL; SOR);

- controlul implementării legislaţiei privind interzicerea utilizării carbofuranului

(furadan) şi a altor substanţe toxice pe suprafaţa ariei protejate în scopul scăderii

mortalităţii prin otrăvire a speciilor protejate. Din 2008 utilizarea carbofuranului a

fost interzisă în România (producerea acestei substanţe fiind interzisă din 2007),

însă există ferimieri care mai au rezerve rămase din anii precedenţi pe care le

pot folosi în mod ilegal la otrăvirea gâştelor sălbatice. Din acest motiv ar fi

important să se monitorizeze culturile care sunt folosite de către gâştele sălbatice

la hrănire pentru depistarea eventualelor cazuri de otrăviri (responsabili: SOR; Primăria Techirghiol);

26

- interzicerea vânătorii şi a folosirii armelor de foc în zona de protecţie specială

avifaunistică şi la minimum 500 de metri de limitele acesteia (responsabili: Asociaţia Demos, SOR);

- informarea şi popularizarea restricţiilor legate de vânătoare, pescuit şi

recoltarea de specii rare sau vulnerabile de plante prin instalarea de panouri

informative şi folosirea diverselor metode de informare (responsabili: SOR; Asociaţia Demos).

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile Lacului Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate

Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare

din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile (responsabili: Primăria Techirghiol, Asociaţia Demos, SOR):

- dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii turismului recreaţional şi

terapeutic desfăşurat la Lacul Techirghiol. Consiliul Local Techirghiol a

depus un număr însemnat de proiecte de finanţare vizând următoarele

aspecte:

1. „Reconstituire cheu de acostare nave de agrement pe lacul Techirghiol,

localitatea Techirghiol

2. „Să redescoperim Techirghiolul”

3. “Cross Border Art of Gardening by the Black Sea” - Arta grădinilor

transfrontaliere la Marea Neagră

4. Proiect integrat de amenajare turistica a malului Lacului Techirghiol

- crearea şi dezvoltarea unor programe atractive pentru turişti în colaborare

cu întreprinzătorii locali; crearea unei baze de date şi a unui catalog cu

27

hotelurile şi pensiunile din zonă precum şi includerea acestora în reţeaua

turistică. Consiliul Local Techirghiol a depus următoarele proiecte:

1. „Dezvoltarea turismului de agrement în staţiunea Techirghiol”

2. „Sănătate din natură”

3. Centru multifuncţional de turism balneo – fizioterapuric Techirghiol

- sprijinirea activităţilor de instruire a proprietarilor de hoteluri şi pensiuni se va

realiza printr-un proiect POSDRU aflat în construcţie;

- asigurarea funcţionării centrului de informare din Techirghiol în vederea

diseminării informaţiilor legate de valorile ariei protejate; elaborarea şi distribuţia

de materiale cu informaţii specifice pentru turişti; crearea unui sistem eficient de

informare şi de avertizare cu privire la regulile de vizitare a zonei de protecţie

specială avifaunistică. Consiliul Local Techirghiol a depus următoarele proiecte:

1. „Management standardizat pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei

furnizării serviciilor publice oferite de Primăria Techirghiol”

2. „Îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice în cadrul Primăriei

Techirghiol”

- promovarea turismului în cadrul zonei prin campanii media de prezentare a

potenţialului turistic al zonei protejate şi publicaţii proprii de prezentare dedicate

turiştilor;

- desemnarea ariilor în care este permisă camparea şi amenajarea lor

corespunzătoare prin marcarea locurilor de campare, amplasarea de panouri

informative şi amenajarea locurilor unde se poate face popas sau turism de

week-end;

- delimitarea zonelor unde e admis accesul vizitatorilor şi desemnarea unui

itinerar de vizitare a rezervaţiei prin marcarea acestuia;

28

- elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare a turismului şi a

impactului activităţilor turistice asupra zonei;

- introducerea şi promovarea turismului specializat, în special al birdwatching-ului

(programului de observare a păsărilor):

a) informarea turiştilor despre speciile de păsări existente aici şi de

perioadele când acestea pot fi observate;

b) întreţinerea foişorului de observare a păsărilor;

c) colaborarea cu agenţiile de turism pentru practicarea turismului

ecologic;

- crearea posibilităţilor de desfăşurare a unui turism ştiinţific prin asigurarea

condiţiilor necesare de realizare a studiilor şi cercetărilor legate de flora, fauna şi

habitatele locale;

- promovarea valorilor comunităţilor locale prin includerea de informaţii referitoare

la acestea în materialele promoţionale produse;

- închiderea gropii de gunoi de la Techirghiol se va realiza in anul 2012 conform

Planului judeţean de gestionare a deşeurilor în judeţul Constanţa.

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor

Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare

din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile (responsabili: Primăria Techirghiol, ABADL, SOR, Asociaţia Demos):

- asigurarea funcţionării centrului de informare din Techirghiol în vederea

diseminării informaţiilor legate de valorile ariei protejate;

29

- implicarea mass-mediei în acţiunile de promovare a activităţilor de conservare a

Ariei Protejate Lacul Techirghiol;

- organizarea de mici tabere de studiu şi educaţie ecologică în cadrul ariei

protejate, pentru elevi şi studenţi; implicarea şcolilor din zona ariei protejate în

acţiuni legate de Lacul Techirghiol şi conservarea naturii, prin implementarea

unui program de educaţie ecologică;

- informarea factorilor de decizie locali cu privire la acţiunile planului de

management prin întâlniri cu toţi factorii interesaţi la începutul fiecărui an şi ori de

câte ori este nevoie; informarea comunităţilor locale asupra oportunităţilor de

finanţare a diverselor proiecte;

- colaborarea şi implicarea ONG-urilor, cluburilor şi asociaţiilor de mediu în

acţiunile legate de aria protejată;

- realizarea şi actualizarea permanentă a paginii web a Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol.

E. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil

Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare

din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile (responsabili: Primăria Techirghiol, ABADL, SOR, Asociaţia Demos):

- elaborarea planului de management şi a regulamentului Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol cu consultarea şi ajutorul comunităţilor

locale; elaborarea şi implementarea planurilor de lucru anuale în concordanţă cu

prevederile planului de management;

30

- monitorizarea şi adaptarea permanentă a Regulamentului; asigurarea

împuternicirilor necesare pentru aplicarea Regulamentului, respectiv a legislaţiei;

- stabilirea limitelor Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică şi a diferitelor zone

de protecţie prin marcarea în teren a limitelor (bornarea acesteia) şi delimitarea

diferitelor zone de protecţie. (cartografierea ariei protejate);

- colaborarea cu ONG-uri şi alte organizaţii/grupuri în vederea atragerii de

finanţări în zonă şi pentru desfăşurarea acţiunilor; colaborarea cu instituţii şi alte

organizaţii locale pentru implementarea prevederilor legale de pe suprafaţa ariei

protejate;

- dotarea şi menţinerea în stare bună a echipamentului şi tehnicii necesare

desfăşurării activităţilor din aria protejată;

- promovarea permanentă a unui management modern şi eficient pentru

realizarea tuturor activităţilor propuse; identificarea de surse de autofinaţare a

ariei protejate.

31

III. Forme de vizitare practicate şi măsuri de evitare a impactului negativ asupra sitului Lacul Techirghiol

Aria de protecţie avifaunistică Lacul Techirghiol a fost desemnată pentru

conservarea biodiversităţii locale şi în mod special a păsărilor care cuibăresc şi

iernează aici. În aria protejată este încurajat turismul (în special în partea sărată

a lacului) şi ecoturismul, sunt promovate activităţile recreaţionale şi observarea

vieţuitoarelor sălbatice. Astfel, pentru a evita impactul negativ asupra păsărilor de

aici, dar şi a florei şi faunei sălbatice în general, se vor lua următoarele măsuri:

- delimitarea de zone importante pentru biodiversitate în care accesul este

interzis în anumite perioade ale anului. În apropierea acestor zone se vor instala

panouri de avertizare.

- pe teritoriul sitului se vor monta panouri informative care vor conţine informaţii

despre tipul ariei protejate, biodiversitatea zonei, zonarea sitului, harta traseelor

de vizitare şi comportamentul adecvat într-o asemenea zonă. Se vor stabili şi

marca zonele unde este permisă camparea.

- pentru observarea păsărilor fără provocarea de deranj, se va stabili şi crea

infrastructura necesară localizării punctelor de observaţie, unde se vor amenaja

observatoarele ornitologice, unul fiind deja construit. Acestea vor fi amplasate la

o distanţă care să nu deranjeze păsările nici în timpul perioadei de cuibărire şi

nici în timpul hrănirii.

- se vor organiza sesiuni de informare a comunităţii locale cu privire la activităţile

permise că se desfăşoare în această zonă.

- se vor interzice următoarele activităţi pe teritoriul rezervaţiei: deranjarea

păsărilor în perioadele de cuibărire şi de migraţie, aprinderea focului pe teritoriul

Rezervaţiei, camparea în alte locuri decât cele special amenajate, accesul fără

autorizarea custozilor în zonele de protecţie specială, vânătoarea şi accesul pe

lac cu bărci sau cu orice alte mijloace, recoltarea stufului fără acordul Consiliului

Local si al custozilor.

32

IV. Organizarea ştiinţifică a activităţii de monitorizare în situl Lacul Techirghiol

Monitorizarea calităţii apei

Din punct de vedere al monitorizării calităţii apei, Lacul Techighiol a fost

supravegheat de catre reprezentantii ABADL, in anul 2009, în sase sectiuni în

zonele cu influente antropice: Eforie Nord Bãi Reci, Baraj Tuzla, Coada lacului,

S.P.Techirghiol, Centru lac prin 4 prelevãri pe an si in 2 sectiuni in zonele cu

aport de apã duce: Biruinta si Aval dig. Monitorizarea lacului se realizeaza pe

mediile de investigare apa si sedimente si cuprinde trei anotimpuri: primavara

(mai), vara(iulie) si toamna(octombrie).

Lista indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici şi metodele de analiză

utilizate în laborator de către ABADL este prezentată în ANEXA III.

Evolutia parametrilor semnificativi fizico – chimici în studiul calitãtii apei lacului, s-

a facut diferentiat, în functie de sezonul recoltãrii probelor de apã.

pH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, cu o valoare medie de 8,32

înregistrând o valoare minima de 8,3 in sectiunea Eforie Nord – Bai reci si SP

Techirghiol si o maxima de 8,4 in sectiunea Coada lac.

Temperatura apei, indicator important în aprecierea calitãtii apei lacului, a fost

studiatã in sezoanele iarnã, primãvarã, varã si toamnã; este legatã ca si la

lacurile cu apã dulce de oscilatiile temperaturii atmosferice si dã posibilitatea

analizei pe bazã de corelatie cu alti indicatori.

Oxigenul dizolvat, se aflã intr-o corelatie inversã cu temperatura apei. Pe fondul

unor temperaturi medii relativ ridicate în apa lacului (18,5 gr.C), au fost intalnite

valori oscilante ale oxigenului dizolvat, astfel:

-8,57 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Centru lac

-8,34 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Baraj Tuzla

-9,43 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea SP. Techirghiol

-6,49 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Eforie Nord- Bai Reci

33

-10,26 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Coada lac

Nr.

crt.

Indicator Valoare medie la

niv.2007 (mg/dmc)

Valoare medie la

niv.2008 (mg/dmc)

Valoare medie la

niv.2009 (mg/dmc)

1 p H 8,32 8,34 8,32

2 Salinitate (g0/00) 61,2 61,072 64,473 Reziduu fix 55 844,22 62 447,42 66 780,124 CBO5 7,97 9,05 8,165 CCOMn 39,17 41,01 34,576 Oxigen dizolvat 6,86 7,84 8,617 Ca2+ 202,24 221,82 240,49 Mg2+ 2369,32 2571,34 2777,4

Analizând datele din tabelul de mai sus pentru continutul de oxigen în stratul

superficial al apei, se constatã cã valorile acestuia au cunoscut o imbunatatire

fata de anul anterior.

Consumul biochimic de oxigen –CBO5, si substanta organica CCOMn,

inregistreaza in anul 2009 valori medii usor mai scazute, pe ansamblu lac, fata

de mediile inregistrate in anii anteriori, calitatea apei inregistrand o usoara

imbunatatire.

Mineralizarea crescuta a apei lacului Techirghiol, consecinta genezei acestuia, a

inregistrat o crestere fata de anii anteriori, datorita scaderii nivelului apei in lac,

care a determinat o concentratie mai ridicata a ionilor prezenti in masa apei

(cloruri, magneziu, calciu, sulfati).

Salinitatea apei lacului se aflã în corelatie inversã cu nivelul apei lacului, în

consecintã aceasta creste când nivelul apei în lac scade.

Valoarea medie anuala a salinitatii pentru anul 2009 a fost determinata prin

monitorizarea de cele doua statii automate pentru analiza calitativa si cantitativa

a apei lacului comform proiectului LIFE04 NAT/RO/000220 ”Imbunatatirea

conditiilor de iernat pentru Branta Ruficollis pe lacul Techirghiol”.

Urmãrind valorile medii anuale de evolutie a salinitãtii, se observã o tendinta de

crestere a salinitatii de la an la an.

34

Din punct de vedere biologic, se urmãreste densitatea, biomasa si structura

microfitoplanctonului care intrã în bioeconomia lacului, densitatea si structura

zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol în procesul de peloidogenezã

(formarea nãmolului), densitatea microfitobentosului, densitatea si diversitatea

macrozoobentosului .

Fitoplanctonul a fost prelevat in lunile mai, iulie si octombrie(2 campanii) in

cele 5 sectiuni de monitorizare.

Densitatea si biomasa fitoplanctonului oscileazã de la an la an in functie de

factorii meteorologici: temperatura, stralucirea soarelui, agitatie.

Densitatea algala medie in zona fotica a lacului Techirghiol sarat, a fost de

6,342 mil. ex/l, cu o biomasa de 16,11 mg/dm3. Maximul dezvoltarii

fitoplanctonice a fost inregistrata in lunile de vara cand temperaturile aerului si

ale apei au atins valori ridicate.

În apa lacului sãrat se dezvoltã urmatoarele grupuri de alge: Bacillariophyta,

Cyanobacteria, Chlorophyta si Dinophyta. Diatomeele domina structura

biocenozei fitoplanctonice, speciile cele mai des intalnite in apa lacului

Techirghiol sarat, bogate in indivizi, fiind Synedra tabulata, Nitzschia acicularis,

Achnanthes brevipes, Achnanthes logipes, Fragillaria intermedia, Cytopleura

elliptica. Dynophytele au fost reprezentate in anul 2009 printr-un numar mic de

indivizi doar in sectiunile Centru, Eforie Nord si S.P. Techirghiol. In luna iulie isi

fac aparitia si Cyanophytele cu speciile Oscillatoria limosa, Merismopedia

tenuissima, Lingbya contorta si Ahanizomenon flos-aque.

Densitatea

(exp/l) medii

anuale

Eforie

Nord-Bai

Reci

Centru

lac

Barajul

Tuzla

S.P.

Techirghiol

Coada

lacului

Ansamblu

lacBacillariophyta 4686665 6382498 5306665 4856664 6242499 5494998Dinophyta 191667 237500 0 246666 0 135167Cyanobacteria 58333 162500 160000 108333 400000 177833Clorophyta 220000 375000 240000 238333 1600000 53466735

Fata de anul anterior, se remarca o scadere a biomasei fitoplanctonice

precum si a densitatii algelor planctonice(de la 38,356 mg/l la 16,11 mg/l).

Anul Biomasa medie

fitoplanctonica (mg/l)

Azot

total

(mg/l)

Fosfor total

(mg/l)

1999 4,75 - 0,006

2000 5,5 0,09 0,038

2001 8,75 0,436 0,043

2002 17,904 0,455 0,0602

2003 10,69 0,33 0,21

2004 6,61 0,552 0,121

2005 5,796 0,221 0,06

2006 4,46 3,189 0,116

2007 12,086 10,46 0,35

2008 38,356 5,673 0,1004

2009 16,11 2.042 0.0402

Valorile ridicate ale indicatorilor de mineralizare evidentiaza o apa bogata in

minerale ceea ce favorizeaza dezvoltarea diatomeelor, care domina structura

biocenozei fitoplanctonice.

S-a constatat ca dezvoltarea masiva a algelor este un proces benefic in formarea

namolului sapropelic si este determinat de cresterea salinitatii ca urmare a

lucrarilor hidrotehnice efectuate in scopul mentinerii unui nivel constant atat in

lacul sarat cat si in lacul dulce.

Din punct de vedere biologic, nu a avut loc crearea unui dezechilibru al speciilor

caracteristice lacului.

Aportul cel mai insemnat in formarea pelogenului(namolului) din lacul Techirghiol

la organismele vegetale ce alcatuiesc productia primara a acestuia, in principal

36

alga filamentoasa Chladophora vagabunda, ce produce o cantitate de celuloza

mai mare necesara procesului de peloidizare.

Prin ciclul scurt de viata al celulelor speciilor fitoplanctonice, acestea se

mineralizeaza rapid, dupa moarte refacand elementele biogene si reintrand in

circuitul materiei vii, rolul sau important in cadrul biocenozei fiind acela de a

asigura hrana de baza pentru zooplancton, in principal pentru Artemia salina,

factor deosebit de important in procesul de peloidogeneza.

Zooplanctonul a fost prelevat in lunile mai, iulie si octombrie, structura biocenozei

zooplanctonice fiind dominatã de grupele: Filopoda, Cilliata, Copepoda si

Rotatoria.

Fata de anul trecut, in anul 2009, se observa o usoara scadere a valorilor

medii ale densitatii zooplanctonului.

Anu

l

ZOOPLANCTON

Densitat

e

(exp/dm

c)

Bioma

sa

(exp/d

mc)

Artemia

salina-

adulti

(exp/dmc)

200

0

35 1,6 8

200

1

23 0,807 6

200 22 0,814 4

37

2

200

3

7 0,0558 1

200

4

6 0,2845 1

200

5

7 0,132 4

200

6

5 1,68 3

200

7

8 - 1

200

8

15 - 5

200

9

12 - 4

Specia Artemia salina (adulti) a fost identificata in lunile iulie si octombrie,

inregistrand densitati crescute in perioada de toamana, atingand densitatea

maxima de 35 exp/l in sectiunea Baraj Tuzla in luna octombrie, contribuind astfel

la fenomenul de peloidizare. In tabelul de mai jos sunt prezentate densitatile

Artemiei salina in cele patru campanii de prelevare.

Variatia Artemia salina(adulti)

2009 total Statie/an 18.05.2009 23.07.2009 6.10.2009 29.10.2009Coada lacului 0 4 2 0Centru lac 0 2 2 0Barajul Tuzla 0 10 35 0Eforie Nord-Bai

Reci 0 10 5 0S.P. Techirghiol 0 4 2 0

Microfitobentosului s-a prelevat in lunile mai si iulie, in sectiunea Eforie Nord Bai

Reci unde a inregistrat o densitate de 10,16 mil exp/mp, biocenoza

38

microfitobentosului fiind reprezentata de specii apartinand grupei Bacillariophyta

(Cymbella lanceolata, Rhoicosphaenia curvata, Synedra actinoides) si

Chlorophyta (Scenedesmus ecornis, Scenedemus quadricauda).

Macrozoobentosul a fost prelevat in lunile mai, iulie si octombrie in sectiunea

Eforie Nord- Bai Reci, fiind reprezentat de insecte (specii eudominante:

Chironomus salinarius, Chironomus thumi si Ephedra macellaria), ostracoda

(Heterocypris salina), turbelariate (Macrostonum hystricium).

Fiind un lac suprasarat, flora si fauna se caracterizeaza printr-un numar mic de

specii, dar mare de indivizi.

In anul 2009 a fost analizata si calitatea apei lacului Techirghiol dulce in

sectiunile: aval dig si Biruinta inregistrandu-se pentru indicatorii de calitate

reprezentativi urmatoarele valori: temp-19,25 gr.C, CBO5 – 4,48 mg/l, cloruri –

765,3 mg/l si salinitatea 1,7 g ‰, azotul total de 2,306 mg/l si fosforul total de

0,0495 mg/l.

Fitoplanctonul lacului Techirghiol dulce a fost reprezentat de specii de apa dulce

apartinad grupelor: Bacillariophyta (Synedra acus, Synedra tabulata,

Cymatopleura elliptica, Amphora ovalis, Nitzschia sigmoidea), Chlorophyta

(Pediastrum biradiatum, Oocystis lacustris, Scenedesmus acuminatus,

Scenedesmus quadricauda), Dinophyta (Wiloszinsckia neglecta, Gimnodinium

sp.) si Cianobacteria (Oscillatoria limosa, Merismopedia tenuissima) cu o

densitate medie anuala de 4,7 mil exp/l si o biomasa de 10,856 mg/l. Grupa

dominanta a fost Bacillariophyta.

In apa lacului Techiorghiol dulce au fost intalnite urmatoarele grupe de

zooplancton: Copepoda (Canthocamptus sp), Ciliate (Trachelium ovum,

Euplotes patella), Rotatoria (Brachionus quadridentatus, Filopoda (Artemia

saliana), avand o densitate medie de 9 exp/l. Densitatea medie a indivizilor de

Artemia salina (adulti) a fost de 2 exp/l.

Microfitobentosul a fost prelevat in luna mai si iulie, in sectiunea Aval dig,

reprezentat de Bacillariophyta (Achnanthes brevipes, Surirella eliptica, Aphora

ovalis, Synedra actinastroides) avand o densitate de 3,97 mil exp/l.

39

Incepand cu 25 iulie 2008 s-a demarat monitorizarea lacului Techirghiol prin

doua statii automate pentru analiza calitativa si cantitativa a apei lacului comform

proiectului LIFE NAT RO/000220 ”Imbunatatirea conditiilor de iernat pentru

Branta Ruficollis pe lacul Techirghiol”. Aceste statii actioneaza ca un sistem de

avertizare, avand rol in protectia lacului Techirghiol. Cele doua statii au fost

amplasate atat pe partea de lac dulce cat si pe partea de lac sarat, in zona

barajului care desparte cele doua portiuni de lac. Cele doua statii au fost

conectate on-line la sistemul informational DADL si inregistreaza automat

parametrii pentru analiza calitativa si cantitativa a lacului.

Monitorizarea speciilor şi habitatelor

Societatea Ornitologică Română derulează anual programul internaţional de

monitoring pe termen lung al efectivelor speciilor de păsări legate de mediul

acvatic, intitulat Recensământul Păsărilor de Apă. A fost lansat încă din anul

1967 de către Wetlands International (pe atunci International Waterfowl and

Wetlands Research Bureau - IWRB). Programul se bazează pe evaluarea

aproximativ sincronă la nivel mondial a unei reţele de zone umede.

Numărătoarea păsărilor are loc, în fiecare an incluzând aria de protecţie

avifaunistică Lacul Techirghiol.

Conform accepţiunii internaţionale, sunt definite ca "specii de păsări care sunt

ecologic dependente de zonele umede". În această categorie intră familiile

clasice de păsări de apă (cum ar fi gâştele, corcodeii, stârcii, raţele, ploierii,

pescăruşii etc.) dar şi specii ecologic dependente de zonele umede din alte

grupuri ca răpitoarele (codalbul, eretele de stuf etc.) sau păsările cântătoare

(presura de stuf).

40

Datele adunate în acest program oferă informaţii cruciale privind starea şi

evoluţia efectivelor păsărilor de apă si a habitatelor acestora. Scopurile

programului sunt:

- monitorizarea efectivelor păsărilor de apă,

- evaluarea schimbărilor numerice şi de distribuţie (valorile de referinţă şi statutul

de conservare favorabilă),

- identificarea zonelor umede de importanţă majoră,

- oferirea de informaţii care să contribuie la protecţia şi managementul speciilor

prin tratate internaţionale sau legislaţia naţională,

- raportare la autoritatea de mediu.

Concret, datele colectate în cadrul programului în România, vor fi folosite, printre

altele, la identificarea zonelor de cuibărire, hrănire şi iernare. Zonele respective

vor fi propuse ca arii protejate cu un statut de protecţie strictă sau vor avea

restricţii pentru anumite activităţi pe anumite perioade.

Baza de date OrnitoramaEste o bază de date accesibilă pe internet despre păsări, date ştiinţifice şi de

distribuţie ale acestora, fiind accesibilă utilizatorilor din toată lumea să încarce şi

să afle date despre păsările din România. Baza de date va fi îmbunătăţită prin

sistemul GIS.

De asemenea, în judeţul Tulcea există una dintre cele mai puternice sucursale

ale Societăţii Ornitologice Române din ţară, cu peste 200 de membri, mulţi cu o

pregătire ornitologică deosebită, care asigură monitorizarea regulată a sitului.

Pentru monitorizarea habitatelor din acest sit precum şi a nevertebratelor şi a

celorlalte grupe de vertebrate, Societatea Ornitologică Română are sprijinul a

numeroşi specialişti din diverse domenii.

41

V. Alte activităţi

În anul 2004 în parteneriat cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi cu Primăria

Oraşului Techirghiol, Societatea Ornitologică Română a câştigat un proiect LIFE

Natura (LIFE04 NAT/RO/000220) în valoare de 657.000 euro finanţat de către

Comisia Europeană având ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de iernare

a speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu) în zona Lacului Techirghiol.

Proiectul a asigurat finanţarea necesară pentru activităţile de conservare care

erau urgente pentru menţinerea calităţii fizico-chimice ale apelor lacului, condiţie

esenţială pentru menţinerea populaţiilor caracteristice de floră şi faună. De

asemenea, au fost derulate activităţi care sunt în beneficiul atât al populaţiilor de

floră şi faună protejate prin legislaţia română şi europeană cât şi în beneficiul

populaţiei locale şi a turiştilor care vin la tratament şi odihnă. Obiectivele

specifice ale proiectului au fost:

- Crearea unor condiţii de iernat ideale prin desemnarea lacului

Techirghiol ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi sit Ramsar

42

precum şi prin realizarea şi implementarea planului de management pentru SPA

astfel încât să se asigure aceste condiţii;

- Stoparea degradării habitatului de iernat, în special a lacului pe care

păsările se odihnesc prin menţinerea salinităţii apei astfel încât aceasta să nu

îngheţe pe parcursul iernii;

- Crearea unor condiţii sigure de hrănire pentru păsări şi asigurarea unor

resurse de hrană suplimentare prin cultivarea terenurilor pentru gâşte şi

promovarea unui management favorabil al terenurilor;

- Dezvoltarea schemelor experimentale de agro-mediu ca un bun exemplu

de practici menite să rezolve conflictele dintre agricultori şi gâşte;

- Eforturi naţionale şi internaţionale pentru protejarea uneia din cele mai

rare specii de gâşte din lume (Plan Naţional de Acţiune pentru B. ruficollis) în

zonele de iernat, migraţie şi reproducere;

- Conştientizarea importanţei lacului Techirghiol pentru protejarea

populaţiei de B. ruficollis şi a dezvoltării durabile a zonei;

- Crearea unei identităţi speciale pentru lacul Techirghiol şi a unui

sentiment de mândrie al populaţiei care trăieşte alături de aceste valori naturale.

Prin parteneriatul constituit de către cele trei instituţii şi având suportul

financiar al proiectului LIFE, s-a asigurat la un nivel optim condiţiile necesare

pentru administrarea în cele mai bune condiţii a ariei protejate Lacul Techirghiol

atât în beneficiul speciilor sălbatice dar şi al comunităţii locale şi a vizitatorilor.

Detalii ale activităţilor desfăşurate în acest proiect sunt prezentate în ANEXA X (raportul de popularizare a proiectului) şi ANEXA I (descrierea lucrărilor de

captare şi evacuare gravitaţională a afluxului de apă dulce din coada Lacului

Techirghiol realizate de către Direcţia Ape Dobrogea Litoral.

Este important de precizat că în cadrul acestui proiect cei trei parteneri au

realizat un prim draft al planului de management al ariei de protecţie

avifaunistică, plan care conţine şi descrierea detaliată a acţiunilor care urmează

a fi implementate de către viitorul custode al SPA-ului. Planul nu a fost trimis

spre aprobare datorită situaţiei neclare existente în acea perioadă legată de

autoritatea responsabilă de aprobarea şi adoptarea planurilor de management.

43

De asemenea, Primăria Techirghiol a desfăşurat numeroase activităţi

menite să conserve valorile capitalului natural din aria protejată Lacul Techirghiol

(prezentate în ANEXA II).

VII. Resurse umane

Echipa care va derula activitatea din cadrul ariei de protecţie avifaunistică Lacul

Techirghiol acoperă o gamă variată de domenii de expertiză, având următoarea

componenţă:

Administraţia Naţională Apele Române – Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-LitoralCamelia Pulbere - director tehnic

Hristu Uzun - sef compartiment UIP

Dacian Teodorescu - hidrolog

Daniela Popescu - sef serviciu GMPRA

Otilia Antonaru - sef birou PMB

Laurentiu Kertesz - geolog

44

Catalin Anton - sef compartiment STPCB

Primăria TechirghiolAdriana Slincu - viceprimar

Axan Mioara - sef serviciu APL

Olisevschi Daniel - inspector serv financiar contabil

Luzinschi Stefania-Romica - referent compartiment Implementare Proiecte

Dumitrache Camelia - inspector serv urbanism

Societatea Ornitologică RomânăDr. Dan Hulea - director executiv, biolog (ornitolog)

Ciprian Fântână - manager conservare, biolog (ornitolog)

Sebastian Bugariu, biolog (ornitolog)

Dr. Székely J. Paul - biolog (herpetolog)

Mátis Attila-József - biolog (botanist)

Valentin Marin - management arie protejată

Organizaţia are programe de voluntariat prin care studenţii, masteranzii şi

doctoranzii la diverse instituţii de învăţământ din ţară şi din străinătate se pot

implica în activităţile de conservare, monitorizare, cercetare, educaţie şi

comunicare. De asemenea, SOR are filială în Constanţa unde activează membrii

care vor fi implicaţi în activităţile de monitorizare şi conservare.

Asociaţia DemosAlexandra Oprea-Iutis - preşedinte, medic

Bogdan Dobre - vicepreşedinte, expert parlamentar

Robert Costescu - vicepreşedinte, jurnalist şi specialist în relaţii publice şi

comunicare

Asociaţia Demos colaborează cu specialişti în comunicare, politicieni şi jurnalişti,

astfel încât poate derula campanii de comunicare şi informare publică, activităţi

de lobby – în scopul îmbunătăţirii cadrului legal de conservare a Ariei Protejate a

Lacului Techirghiol, precum şi activităţi de voluntariat. Deşi a fost înfiinţată

45

recent, organizaţia are în curs de definitivare un program de conştientizare a

elevilor din comuna Castelu în domeniul protecţiei mediului, precum şi un

program de voluntariat ce va implica elevi ai unui liceu constănţean.

VIII. Parteneri, consultanţi şi colaboratori

Parteneri actualiPentru stabilirea activităţilor în care este implicată comunitatea locală şi

încadrarea acestora în viitorul plan de management, partenerii au sprijinul

oficialităţilor locale şi judeţene:

- Consiliul Local al Orasului Techirghiol

- Consiliul Judeţean Constanţa

- Sanatoriul Balnear Techirghiol

- Garda de Mediu

- Direcţia de Sănătate Publică

- INCDM Grigore Antipa

- Sanatoriul Balnear

- Universitatea Ovidius Constanţa

46

Parteneri potenţialiÎn zona sitului partenerii vor colabora pentru implementarea activităţilor de

management a ariei de protecţie avifaunistice Lacul Techirghiol cu oricare dintre

următoarele instituţii/organizaţii (eventual prin încheierea de acorduri de

înţelegere sau parteneriate):

- Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române

- Ministerul Mediului şi Pădurilor

- Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa

- Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta-Dunării

- A.J.V.P.S. Constanţa

- GeoEcoMar

- ANPA

Consultanţi şi colaboratori de specialitatePentru elaborarea cadrului ştiinţific al viitorului plan de management partenerii au

concursul unor specialişti din diverse domenii:

- ornitologie: dr. J.B.Kiss, cercetătorii ştiinţifici Mihai Marinov INCDDD Tulcea,

Viorel Cuzic ICEM Tulcea, Alexandru Doroşencu INCDDD Tulcea, dr. Ion

Iordache (prof. la Univ. Alex. Ioan Cuza-Iaşi), dr. Carmen Gache (conf. la Univ.

Al. Ioan Cuza-Iaşi), dr. Mircea Gogu-Bogdan (directorul Centralei Ornitologice

Române)

- limnologie: dr. Orieta Hulea

- herpetologie: dr. Ioan Ghira (Facultatea de Biologie, UBB Cluj)

- fitosociologie: dr. Alexandru Bădărău (Facultatea de Ştiinţa Mediului, UBB

Cluj)

- teriologie (mamifere mici) cercet, dr. Mariana Cuzic ICEM Tulcea

47

- botanica: prof. Aurel Doroşencu (Grădina Botanică a Elevilor Tulcea), prof.

Gabriela Doroşencu (Grădina Botanică a Elevilor-Palatul Copiilor Tulcea ),

ecolog, specialist silvic Viorel Roşca (dir.Parcului Naţional Munţii Macin)

- management al zonelor umede: cercet. dr. Marian Tudor (INCDDD- Tulcea)

Hidrologie si Managementul Apelor

- ABA Dobrogea-Litoral Dir. ALH, Stelica HAGI- ABA Dobrogea-Litoral Sef Serviciu Investitii, Rodica TASTEA- Prof. Univ. Lucica ROSU, Univ. OVIDIUS C-ta- Prof. Univ. Carmen MAFTEI, Univ. OVIDIUS C-ta- Prof. Univ. Alina BARBULESCU, Univ. OVIDIUS C-ta- Prof. Univ. Gabriela DRAGHICI, Univ. OVIDIUS C-ta- Dr. Sorin Mihaita TEODOR, INHGA-Bucuresti- dr. Gheorghe Şerban (Facultatea de Geogrofie, UBB Cluj)

Contact

Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-LitoralStr. Mircea cel Bătrân, nr. 127

Cod 900712, Constanţa

Tel: 0241 673037

Fax: 0241 673025

e-mail: dispecer@dadl.rowater.ro

www.rowater.ro

Primăria TechirghiolStr. dr. Victor Climescu, nr. 24

Cod 906100, Techirghiol

Tel: 0241 735622

48

Fax: 0241 735314

e-mail: apl@primaria-techirghiol.ro

www.primaria-techirghiol.ro

Societatea Ornitologică RomânăBd. Mihail Kogălniceanu, nr. 49, Sc. A, Et. 1, Ap. 8

Cod 050108, Sector 5, Bucureşti

Tel: 031 4255657

Fax: 031 4255656

e-mail: office@sor.ro

www.sor.ro

Asociaţia DemosBd. Ferdinand, nr.61, Sc. A, Et. 8, Ap. 36,

Cod , Constanţa

Tel: 0241 612437

Fax: 0241 612437

e-mail: demos@gmail.com

49