plan afaceri

MASTER NICOLAE TITULESCU Finanţe corporatiste

CURS 9

PLANUL DE AFACERI

Cuprins:

9.1. Definitie. Consideratii generale

9.2. Elaborarea planului de afaceri

9.3. Conţinutul planului de afaceri

9.4. Analiza proiectelor de investiţii

9.5. Analiza economico-financiarã

9.6. Analiza de senzitivitate

9.1 Definitie. Consideratii generale

PLANUL DE AFACERI - este documentul care prefigureaza perspectivele de evolutie a unei afaceri si potentialul de crestere a acesteia, demonstrand in detaliu fezabilitatea ideii pe care intreprinzatorul intentioneaza sa o materializeze prin intreprinderea pe care a creat-o.

Cerinta intocmirii acestui document esential pentru intreprinderea care ia nastere si este la inceput de drum in lumea afacerilor este determinata de nevoia bancilor comenciale de a vedea un plan detaliat de actiune inaintea acordarii creditului solicitat de intreprinzator, dar si de preferinta agentilor economici cu care intreprinzatorul are relatii - furnizori, distribuitori, clienti, parteneri de cooperare etc - de a aprecia potentialul acesteia pe baza unui plan scris, riguros si realist.

In ciuda cerintei imperative de elaborare a acestui document. conceperea si redactarea lui constituie o sarcina care inhiba multi intreprinzatori pe motivul ca vad realizarea ei ca un exercitiu extrem de pretentios, ce reclama posedarea unor cunostinte ample si profunde, precum stapanirea limbajului specific afacerilor. Drept urmare, multi intreprinzatori pur si simplu evita redactarea documenului, fapt cu consecinte profund nefavorabile asupra activitatii intreprinderii pe care au infiintat-o.

In realitate, pregatirea planului de afaceri nu este cu nimic mai complicata decat cea a oricarei decizii importante pe care o ia intreprinzatorul, presupunand culegerea informatiilor relevante, corecte si precise, analiza lor atenta, definirea coordonatelor esentiale ale activitatii viitoare a intreprinderii si schitarea planului inaintea redactarii lui detaliate. Intreprinzatorul stabileste tipul de plan de afaceri de care are nevoie :

- un plan sumar (5-7 pagini)

- un plan integral (10-20 pagini)

1

1


- un plan operational (peste 20 pagini)

Planul de afaceri, desi se redacteaza intr-o forma cat mai concisa, are ratiunea de a oferi o imagine generala si, in acelasi timp, suficient de detaliata asupra activitatii viitoare a intreprinderii. Pentru nevoile specifice ale unei intreprinderi mici, planul de afaceri reprezinta, in fond, o declaratie a conducerii intreprinderii la infiintarea acesteia, sau pentru perioada urmatoare. Planul de afaceri defineste coordonatele majore ale activitatii intreprinderii si serveste la :

convingerea bancilor comerciale cu privire la scopul si marimea imprumutului solicitat, destinatia acestuia, programarea utilizarii lui, perspectivele de rambursare a creditului si a dobanzilor; convingerea investitorilor potentiali in afacerea respectiva cu privire la sansele de recuperare profitabila a investitiilor facute. Spre deosebire de banci,care sunt preocupate de recuperarea imprumutului acordat si a dobanzii aferente, investitorii vor sa cunoasca rezultatele activitatii anterioare a intreprinderii, fezabilitatea previziunilor facute, unicitatea produselor oferite si a tehnologiilor utilizate, calitatea managementului;

angajarea, pe o baza solida oferita de insusi documentul respectiv, a unor aliante cu alte firme privind sprijinul reciproc financiar, accesul la canale de distributie deja existente, efectuarea in comun a unor cercetari de marketing, cercetarea si dezvoltarea in cooperare a produselor si tehnologiilor etc., de regula, aceste aliante se stabilesc intre unele intreprinderi mari si cele mici;

prezentarea unui reper de referinta in cazul in care intreprinzatorul urmareste realizarea unor fuzionari sau achizitionari de la alte intreprinderi; in aceste cazuri, planul de afaceri este util atat pentru firma posibil de a fi achizitionata, doritoare sa cunoasca planul pe termen lung al firmei achizitoare, cat si pentru potentialii achizitori ai firmei in cauza, dornici sa cunoasca situatia reala a acesteia;

angajarea si consolidarea relatiilor cu clientii si furnizorii, mai ales cu cei importanti, care se dovedesc reticienti, in frecvente cazuri, sa intre in legatura cu firme mici si, de regula necunoscute; in asemenea situatii, planul de afaceri “personalizeaza” intreprinderea si ii impune credibilitate in fata partenerilor potentiali.

9.2. Elaborarea planului de afaceri

Intocmirea unui plan de afaceri reusit nu este o problema deosebit de grea. Pentru elaborarea acestuia trebuie mai intai sa se stabileasca doi parametri: unde se afla agentul economic la un moment dat si unde doreste sa ajunga peste - sa spunem - 5 ani. Acest traseu se parcurge pe baza unui plan de afaceri, care constituie o “harta” cu ajutorul careia parcurgem acest traseu - tehnic si financiar - reusind sa evitam obstacolele neprevazute si sa nu “ratacim” (in tranzitie mai ales).

Intocmirea unui plan de afaceri presupune doua etape :

1. Culegerea informatiilor.

2

2


Ca sa intocmim un plan de afaceri viabil, trebuie sa stim cat mai multe lucruri despre activitatea pe care ne pregatim sa o incepem si despre conditiile in care aceasta se va desfasura. Trebuie sa cunoastem :

AFACEREA - sa determinam cu claritate ce facem sau ce dorim sa facem.

PIATA - caror clienti ne vom adresa, unde sunt acestia, ce doresc ei, cu cine vom concura etc.

FINANTELE - putem sa satisfacem cerintele clientilor potentiali si sa obtinem profit ?

Lipsa datelor statistice la nivel national, a studiilor de piata, a cifrelor comparative nu constituie un impediment. Detaliile privind propriul domeniu de activitate le cunoaste bine orice intreprinzator, orice informatie in plus fiind foarte importanta.

2. Organizarea informatiilor.

Nu este suficient sa stim totul despre o afacere. Este foarte important si modul cum prezentam partenerilor de discutii ceea ce stim ca sa-l convingem.

Planul trebuie sa fie cuprinzator si concis, adoptand un limbaj clar si simplu.

Ideile se organizeaza in capitole distincte care sa se refere la aspecte specifice.

Detaliile tehnice si alte materiale ajutatoare se vor insera in anexe, astfel incat textul principal sa fie usor de urmarit.

Planul de afaceri poate fi simplu sau complex. Cel mai important lucru este ca acesta sa fie adaptat necesitatilor pentru care a fost elaborat.

De exemplu, daca dorim sa deschidem un magazin mic, planul nostru de afaceri va arata cu totul altfel decat daca intentionam sa ne lansam in productia si vanzarea de calculatoare pe piata internationala. Este evident ca in cel de-al doilea caz sunt mai multe informatii necesare si mult mai multe aspecte de clarificat.

De asemenea, daca vom folosi planul ca sa obtinem un imprumut la banca trebuie sa inseram date de prezentare a firmei si a echipei de conducere etc. Astfel de informatii sunt inutile daca vom folosi planul ca un instrument intern de management.t

De aceea nu exista o reteta unica de prezentare a planului de afaceri.

O structura de plan de afaceri cuprinde :

PLANUL DE AFACERI

1. Pagina de titlu

3

3


2. Tabla de materii

3. Sumarul executiv

4. Afacerea

5. Piata

6. Organizare si conducere

7. Planuri financiare

8. Esalonare

9. Anexe

Trebuie subliniate cateva aspecte referitoare la FOCALIZARE. Pentru a ne asigura succesul in afaceri, trebuie sa ne stabilim obiective clare, convingatoare si sa ne concentram toate eforturile pentru atingerea acestora.

Trebuie, cu alte cuvinte, sa determinam exact ce dorim si apoi sa ne focalizam atentia numai si numai asupra acestor scopuri.

In afaceri, nimeni nu poate detine la un moment dat toate resursele necesare. Secretul afacerilor reusite consta in focalizarea eforturilor si atragerea resurselor (interne si externe) disponibile pentru atingerea telului propus.

Pentru a ne concentra atentia asupra celor mai importante obiective ale afacerii, trebuie procedat in felul urmator :

Redactarea planului de afaceri in 12-15 pagini + anexe si prezentarea lui in mai putin de 20 de minute.

Dupa redactarea succinta, se scrie un sumar executiv care nu trebuie sa depaseasca 3-5 pagini si poate fi prezentat in mai putin de 5 minute.

Esenta afacerii trebuie concentrata sub forma obiectivului principal: una sau cateva fraze vor exprima motivul major pentru care exista afacerea respectiva. acest obiectiv principal devine punctul focal.

PLANUL DE AFACERI

12-15 pagini + anexe

sub 20 de minute

SUMARUL EXECUTIV

3-5 pagini

sub 5 minute

OBIECTIVUL PRINCIPAL

4

4


sub 1 pagina

sub 1 minut

Este important de mentionat faptul ca elaborarea planului de afaceri nu este un scop in sine. Ceea ce este cel mai important este ca dupa intocmirea lui sa fie si aplicat in fapt. Astfel, planul nu ramane o hartie uitata intr-un sertar ci un document de lucru deosebit de util pentru conducerea unei afaceri.

Trebuie mentionat faptul ca, planul de afaceri trebuie permament actualizat. Dupa o anumita perioada de timp trebuie evaluat ceea ce s-a realizat comparand cu ceea ce trebuia realizat, analizand cauzele abaterilor eventuale, cautarea cailor de remediere a neimplinirilor si adaptarea planului la noile conditii aparute, astfel incat sa se asigure atingerea scopurilor finale propuse.

Deci modalitatea logica de utilizare a planului de afaceri este :

PLAN - ACTIUNE - EVALUARE - PLAN

Pentru ce trebuie sa contina un plan de afaceri si mai ales cum se intocmeste, nu exista o reteta unica. Fiecare plan trebuie sa fie adaptat afacerii pe care o descrie, scopului pentru care a fost elaborat, pastrand in acelasi timp amprenta personalitatii autorului sau.

9.3. Continutul planului de afaceri

Structura unui plan de afaceri trebuie sa cuprinda urmatoarele capitole si subcapitole:

A. AFACERE

1). Firma

2). Domeniul de activitate

3). Obiectivele

B. PIATA

1). Clientii

2). Produsul/serviciul

3). Concurenta

4). Segmentul de piata

C. CONDUCEREA

1). Organizarea

2). Conducerea

5

5


3). Personalul

D. FINANTELE

1). Venituri

2). Cheltuieli

3). Sursele si utilizarea fondurilor

4). Previziuni financiare

Cel mai simplu mod de a intocmi un plan de afaceri este de a raspunde unei serii de intrebari.

In continuare, detaliem informatiile pe care trebuie sa le contina fiecare sectiune a planului de afaceri si intrebarile carora trebuie sa le gasim raspuns.

*

* *

A. AFACEREA - SCURTA PREZENTARE A FIRMEI SI A STRATEGIEI GENERALE

Acest capitol are o importanta deosebita in cazul in care planul de afaceri este folosit pentru contactarea unor parteneri din afara firmei: bancheri (pentru acordarea unui imprumut), investitori (pentru o eventuala dezvoltare), potentiali clienti (pentru o tranzactie importanta).

Inante de a se decide sa colaboreze cu noi, ei trebuie sa ne cunoasca si sa se convinga de avantajele pe care putem sa le oferim.

1. Firma

Cum si cand a fost infiintata firma noastra.?

Ce fel de activitate desfasoara firma noastra (productie, servicii, comert) ?

Ce produse, servicii oferim ?

De ce credem ca aceasta afacere are sanse de succes ?

Care sunt perspectivele de dezvoltare ale afacerii ?

2. Domeniul de activitate

In care domeniul de activitate vom intra in concurenta ?

In ce stadiu de viata se afla domeniul nostru de activitate ?

3. Obiectivele

Ce strategie vom adopta ?

Care sunt obiectivele concrete ale afacerii in urmatorii 2-5 ani ?

6

6


Este important sa fie definit clar domeniul de activitate si sa-i fie cunoscute caracteristicile ca sa se poata determina ce sanse de dezvoltare ofera. De exemplu, productia si vanzarea de calculatoare personale este un domeniu cu perspective de crestere in viitor in Romania, pe cand comertul cu tigari s-ar putea sa fie un domeniu care a ajuns deja la saturatie.

Este la fel de important sa se stie cat se poate de multe despre piata pe care se dorim sa actionam..

Fara clienti nu exista afacere. Daca ce se ofera nu se vinde, atunci nu se castiga, deci nu se poate supravietui in afaceri.

B. PIATA - DESCRIEREA PIETEI, ANALIZA CONCURENTEI, ANALIZA CLIENTILOR

1. Clientii

Cine sunt clientii nostri (varsta, stare materiala, nivel social etc.) ?

Ce ii determina sa cumpere produsul, serviciul pe care il oferiti noi ?

Cat de des cumpara de obicei ?

Cati bani cheltuiesc de obicei ?

Ce caracteristici (noi) ii intereseaza ?

Ce pret sunt dispusi sa cheltuiasca ?

De ce credeti ca vor cumpara de la noi ?

2. Produsul/serviciul

Identificati produsul/serviciul nostru.:

Ce produs/serviciu oferim concret ?

Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitala, moda etc) ?

In ce mod este vandut (in magazinul nostru, la client, en gros) ?

Cum afla cumparatorul de produsul/serviciul nostru (reclama, promovare) ?

Care sunt parametrii economici ai produsului/serviciului nostru ?

- la ce preturi va fi vandut ?

- ce costuri va implica ?

- cat de profitabil si competitiv va fi ?

3. Segmentul de piata

Unde este situata piata noastra ?

Cat de mare este piata noastra ?

Este o piata in dezvoltare ?

7

7


Ce ritmuri de crestere inregistreaza ?

Care sunt tendintele pietei noastre ?

Exista caracteristici specifice ale pietei noastre ?

4. Concurenta

Care sunt principalii nostri concurenti ?

Ce calitate au produsele/serviciile lor ?

Ce reputatie au acestia ?

Le sunt clientii fideli ?

Cum isi distribuie produsele/serviciile ?

Cat de mare este segmentul lor de piata ?

Ce avantaje au ei/avem noi - fonduri, manageri, patente ?

Gasind raspuns acestor intrebari v-a fi identificata “PIATA TINTA” pentru produsele/serviciile oferite.

PIATA TINTA - reprezinta un grup de consumatori asupra carora atentia trebuie concentrata. Definirea corecta a pietei “tinta” si focalizarea eforturilor spre a o satisface, determina un nivel ridicat al sanselor de succes in afacerea propriu-zisa.

C. ORGANIZARE SI CONDUCERE - DESCRIEREA MODULUI IN CARE ESTE STRUCTURATA SI CONDUSA AFACEREA

Aceasta sectiune este la fel de importanta pentru un partener extern care citeste planul ca si pentru managerul firmei.

In primul caz, bancherii, investitorii examineaza cu atentie calitatile si experienta celor care conduc afacerea. O afacere slaba condusa de o echipa foarte buna este mai sigura decat o afacere promitatoare condusa de o echipa de manageri de mana a doua.

In al doilea caz, fiecare intreprindere - mica sau mare - indeplineste anumite functii: productie, comercial, personal, financiar etc. In firmele mici intreprinzatorul este raspunzator de toate aceste functii. Pe masura ce firma se dezvolta trebuie sa fie angajati noi oameni care sa preia o parte din aceste responsabilitati, iar pentru ca lucrurile vor deveni complexe, trebuie planificate actiunile viitoare.

1. Organizarea procesului de productie

Descriem procesul de productie, etapele de baza, timpul si fondurile necesare fiecareia.

8

8


Descriem cerintele productiei: materii prime, furnizori, proceduri de control a calitatii etc.

Ce echipamente/masini vom folosi ?

Cum vom organiza fluxul de productie, magazinul, biroul (pentru comert, servicii) ?

2. Conducerea

Care este structura organizatorica a firmei ?

Cine va conduce afacerea ?

Care este aria de responsabilitate a conducatorului ?

Cum veti supraveghea personalul ?

3. Personalul

De cati angajati vom avea nevoie ?

Ce calificare le este necesara ?

Unde vom gasi angajatii necesari ?

Cum ii vom instrui ?

Cum ii vom plati ?

Ce consultanti externi ne vor fi necesari ?

D. FINANTELE

Planul financiar al unei afaceri reprezinta etalonul cu care este masurata activitatea ce urmeaza a fi demarata. Acest capitol al planului de afaceri prezinta o importanta deosebita pentru manager, bancher, investitor, asociat.

Planul financiar si proiectiile in viitor ale acestuia stau la baza evaluarii afacerii printr-o serie de indicatori cum sunt : rata rentabilitatii. profitul, lichiditatea, solvabilitatea, fluxul de venituri si cheltuieli etc.

Acest capitol trebuie sa raspunda la o serie de intrebari:

Care este volumul investitiei ?

Ce cheltuieli implica activitatea ?

Ce venituri sunt anticipate ?

Ce tarife vor fi practicate ?

Care este cifra de afaceri ?

Care sunt sursele de finantare ?

Cum vor fi ele utilizate ?

9

9


Cat de repede va fi amortizata investitia ?

Cat de rentabila este investitia ?

Analiza economica, analiza financiara si analiza de senzitivitate au la baza datele cuprinse in capitolul privind finantarea activitatii - afacerii ce urmeaza sa se desfasoare si care face obiectul planului de afaceri.

9.4. Analiza proiectelor de investitii

Pentru o fundamentare completa a proiectelor de investitii in vederea asigurarii unei eficiente maxime pentru un viitor obiectiv economic, precum si pentru rambursarea unui credit, in analiza unui proiect de investitii se parcurg, in principal, urmatoarele etape:

Identificarea proiectelor de investitii;

Studiul de fezabilitate a proiectului;

Evaluarea proiectelor de investitii.

A. IDENTIFICAREA PROIECTELOR DE INVESTITII

In aceasta etapa analizam masura in care viitorul obiectiv economic se incadreaza in strategia generala de dezvoltare in perspectiva a ramurilor economiei nationale. Proiectul trebuie sa cuprinda date care sa confirme ca productia realizata corespunde standardelor mondiale de calitate si preturilor mondiale. In vederea aprecierii nivelului de promovare a progresului tehnic, in proiect se fac referiri asupra caracterului modern al organizarii productiei si a tehnologiei, respectiv utilajelor prevazute. In vederea luarii tuturor masurilor de derulare normala a procesului de productie se prevad: sursele de aprovizionare cu materii prime, modul de asigurare a desfacerii productiei, existenta acordurilor de lunga durata sau a altor intelegeri cu privire la livrarile de produse, durata de executie, termenele de punere in functiune, rentabilitatea fondurilor de productie etc.

In general, pentru identificarea proiectelor de investitii se folosesc doua metode: metoda proiectului releu, atunci cand exista un proiect initial si deci, noul proiect constituie o imbunatatire a celui vechi si metoda proiectelor strategice de dezvoltare, care presupune elaborarea unor proiecte circumscrise strategiei generale de dezvoltare a ramurii sau activitatii din care face parte viitorul obiectiv economic ce urmeaza a fi realizat.

B. STUDIUL DE FEZABILITATE A PROIECTULUI

In cadrul acestui studiu se cuprind aspecte referitoare la: istoria proiectului; piata; capacitatea obiectivului; dotarile materiale; studii de amplasament; engineering; organizarea obiectivului; evaluarea financiara si economica etc.

10

10


In ceea ce priveste istoria proiectului, studiul de fezabilitate trebuie sa nominalizeze sustinatorul proiectului, incadrarea lui in strategia generala de dezvoltare economica a tarii, care sunt elementele ce au impus, sau impun, dezvoltarea capacitatilor de productie respective, costul total al studiului si toate investitiile care au fost facute privind pregatirea, realizarea si punerea in opera a proiectului respectiv.

Aspectele referitoare la cerere si piata de desfacere a viitoarelor produse ocupa un loc important in cadrul studiului si vizeaza dimensiunea si capacitatile actuale estimate ale industriei (specificand conditiile pietei); evolutia in trecut si cea prevazuta pentru viitor a productiei respective (specificand principalele programe de dezvoltare); importurile trecute si tendinta viitoare ca volum si preturi; prioritatile si obiectivele referitoare la respectiva ramura industriala; dimensiunea actuala a cererii, evolutia ei in trecut si principalii factori determinanti ai cererii; aspecte privind vanzarea si comercializarea produselor; programul de productie aproximativ etc. Vanzarea si comercializarea produselor trebuie sa vizeze localizarea pietei de desfacere; competitivitatea anticipata pentru proiect de la producatori existenti, potentiali, locali sau straini; programul de vanzare; veniturile din vanzarile anuale estimate din produse si subproduse; costurile anuale estimate din promovarea vanzarilor si comercializare.

Capitolul “dotari materiale”, se refera la necesarul aproximativ de aprovizionare; posibilitatile de asigurare cu materiale actuale si potentiale; estimarea aproximativa a costurilor cu materii prime si materialele, locale si din strainatate. Un loc important il vor ocupa aspectele referitoare la utilitati si, in special, la energia electrica si termica.

Aspectele referitoare la amplasament vizeaza variantele de amplasament propuse, avantajele si dezavantajele fiecarei variante, costul terenului, eventualele cheltuieli ce trebuie facute cu achizitionarea terenurilor etc.

In cadrul studiilor de fezabilitate activitatea de engineering detine un rol primordial deoarece acum se stabilesc suprafata terenurilor, tehnologiile, utilajele si lucrarile civile.

Referitor la tehnologii si utilaje se elaboreaza o schema generala a utilajelor propuse pe: utilaje de productie, utilaje auxiliare, utilaje service, piese de schimb, subansambluri, unelte; se face o estimare generala a costurilor de investitii a utilajelor, locale sau straine in faza clasificarii de mai sus. Lucrarile civile trebuie sa cuprinda schema generala, descrierea pe scurt a cladirilor si a materialelor din care se fac acestea si estimarea generala a costului de investitii a lucrarilor civile referitoare la pregatirea terenului, cladiri si constructii civile speciale si lucrari exterioare.

Organizarea obiectivului se refera la planul general de organizare privind productia, vanzarile, administratia si conducerea precum si costurile suplimentare, estimate pentru aceasta activitate si defalcate pentru intreprindere, administratie si activitatea financiara.

Evaluarea financiara si economica se refera la: stabilirea costurilor totale de investitii, modul de finantare a proiectului (structura capitalului, dobanda),

11

11


costuri de productie (clasificate prin costuri fixe si costuri variabile); evaluarea financiara (prezentarea perioadei de rambursare, rata de recuperare simpla, pragul de rentabilitate, rata interna de recuperare), evaluarea economica (estimarea efectului de angajare - creare, estimarea economiilor valutare, analiza profit - cost etc).

In aceasta etapa se definitiveaza eforturile totale, cu investitia in productie, efectele anuale si totale, fluxul de numerar anual si, deci, eficienta economica a investitiei.

C. EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTITII

Se face de catre specialistii bancii sau de experti consultanti externi, examinandu-se urmatoarele aspecte:

Aspectul economic - in care se urmareste administrarea cu eficienta maxima a resurselor interne, in mod deosebit a celor disponibile, In acest scop se efectueaza analiza comparativa a efectelor economice previzibile si a eforturilor investitionale si de productie, analiza influentei viitorului obiectiv asupra mediului inconjurator etc.

Aspectul tehnic - cuprinde date referitoare la amplasament, dimensionarea capacitatilor de productie, procedee de executie, solutii tehnologice, echipamentul ce va fi folosit, graficul de executie a investitiei, conditii de exploatare a noului obiectiv etc. Banca ajuta pe beneficiarul de credit sa pregateasca proiectul ca acesta sa indeplineasca toate conditiile impuse la momentul respectiv de cuceririle stiintifice si tehnice. In acest sens, banca pune la dispozitia celor interesati oferte de utilaje si echipamente, precizari in legatura cu solutiile tehnice si tehnologice care pot fi adoptate, aspecte legate de calitatea si performantele produselor similare existente pe plan mondial etc.

Aspectul institutional, organizatoric si de conducere - privind posibilitatile de recrutare a fortei de munca, de a pregati cadrele necesare, organigrama intreprinderii, alte probleme legate de conducerea viitorului obiectiv.

Aspectul comencial si al achizitiilor - care se refera la posibilitatea de cumparare a materiilor prime si de vanzare a produselor finite, nivelul consumurilor specifice la principalele materiale. Pentru asigurarea unei fundamentari cat mai reale si de perspectiva a eficientei economice se fac simulari de variante privind eventualele modificari ce pot aparea la pretul materiilor prime si produselor finite. Referitor la achizitionarea de utilaje banca acorda prioritate utilajelor si furnizorilor din tara beneficiara de credit.

Aspectul financiar - prin care se cuantifica nivelul rezultatelor financiare pe baza evaluarii fondurilor consumate si a incasarilor ce se vor realiza. Banca, prin expertii sai, face aprecieri asupra politicii financiare si de

12

12


investitii: studiaza metodele de planificare a dzvoltarii economico-sociale; modul de utilizare a resurselor proprii sau a celor atrase si ulterior face o serie de propuneri care, in conformitate cu parerea specialistilor ar permite dezvoltarea intr-un ritm mai accelerat a economiei.

9.5. Analiza economico - financiara

Principala caracteristica a modului de analiza a eficientei obiectivelor de investitii pe baza metodologiei utilizate de BIRD, o constituie diferentierea analizei economice propriu-zise de analiza financiara.

ANALIZA ECONOMICA - are drept scop fundamentarea oportunitatii si eficientei investitiilor prin compararea efortului necesar pentru realizarea investitiilor si pentru obtinerea productiei (cheltuielile de productie) cu efectele ce se vor obtine, in conditiile comparabilitatii acestora prin intermediul calculelor de actualizare. Analiza economica ia in considerare diferite solutii tehnologice, capacitati de productie etc, stabilind rentabilitatea proiectului la nivelul intregii economii nationale, respectiv a tuturor resurselor angajate, indiferent de natura resurselor (proprii, credite, alocatii de la buget) si de cine beneficiaza de rezultatele obtinute. Analiza economica are in vedere utilizarea preturilor care domina in economie, in conditii de concurenta loiala. In cazul in care nu exista conditii pentru stabilirea unei concurente, in special din lipsa de producatori, se vor analiza preturile de pe piata mondiala, in special la materiile prime si utilajele achizitionate din tara dar si la salarii si alte cheltuieli interne. De asemenea, in analiza economica la dimensionarea cheltuielilor si veniturilor nu se au in vedere subventiile, taxele, impozitele si, in general, orice transfer de moneda. O alta particularitate a analizei economice o constituie faptul ca la calculatia indicatorilor nu se tine seama de sursele de constituiere a fondurilor (costul acestor resurse) si de destinatia veniturilor ce se vor realiza. In calculele de eficienta economica se considera toate cheltuielile si toate veniturile, indiferent de destinatia sau provenienta lor. In continuare sunt prezentati principalii indicatori de analiza economica, modul de calcul si semnificatia acestora.

ANALIZA FINANCIARA - se face din punct de vedere al investitorului (unitati de stat, mixte, particulare) care fiecare este preocupat de obtinerea unor profituri la fondurile proprii cheltuite in conjunctura pietei de desfacere, in cadrul analizei financiare, pentru utilaje, materii prime, salarii, se utilizeaza preturile practicate pe piata externa, atat pentru produsele din tara cat si pentru cele din import. La stabilirea cheltuielilor si veniturilor se au in vedere subventiile, taxtele, impozitele etc. Determinarea cheltuielilor si a veniturilor se face pentru fiecare an in parte incepand cu deschiderea santierului si incheind cu scoaterea din functiune a obiectivului. Durata luata in calcul corespunde duratei de serviciu a utilajelor de baza (utilajelor tehnologice) si care, in principiu, nu trebuie sa fie mai mare de 5-7 ani la ramurile de varf, purtatoare de progeres tehnic, deoarece aici uzura morala este foarte mare. Pe aceasta baza se poate stabili venitul net

13

13


pentru fiecare an, prin insumare, pentru intreaga perioada de functionare a obiectivului economic. De asemenea, in cheltuielile de productie nu se include fondul de amortizare. Prin includerea acestuia in cheltuieli s-ar realiza o dubla inregistrare, deoarece el a fost considerat chletuiala atunci cand s-a facut investitia, iar investitia a fost cuprinsa in efortul total.

ANALIZA DE SENZITIVITATE - stabileste gradul de viabilitate economica a proiectului respectiv, cat de sensibil este proiectul la unele modificari negative ce pot aparea in “viata” obiectivului, cum ar fi: scumpirea materiilor prime, cresterea salariilor, scaderea pretului la produsele finite etc. Prin acest indicator se abordeaza problema riscului si incertitudinii in cazul realizarii proiectului respectiv, aspecte care sunt specifice domeniului investitional.

Toate calculele care se fac pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii, se bazeaza pe TEHNICA ACTUALIZARII. In ceea ce priveste marimea coeficientului de actualizare, el depinde de obtinerea de crestere economica, nivelul dobanzii la creditul primit, rata inflatiei, deprecierea monetara etc. In general :

a > rp + rd + r r

in care :

a - coeficient de actualizare

rp - rata inflatiei

rd - rata dobanzii

rr - rata de risc investitional

a) Pentru aprecierea eficientei economice a proiectelor de investitii, se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta care are o serie de avamtaje, printre care si acela ca asigura evaluarea eficientei economice atat la nivelul de agent economic cat si la nivelul economiei nationale.

b) Veniturile brute - Vh - reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. Acestea sunt constituite in special din valoarea productiei industriale, a productiei marfa, dar pot proveni si din alte activitati, cum ar fi: incasari din productia auxiliara, din vanzarea unor materii prime care priososesc, din fondurile fixe sau parti din acestea care se vand din diverse motive etc. In cazul analizei financiare, tot la venituri sunt cuprinse si creditele primite, deoarece ele constituie surse atrase si intregesc fondurile agentului economic.

c) Cheltuielile totale Ch - includ atat cheltuielile cu investitia cat si cheltuielile de productie. In volumul de investitii se cuprind cheltuielile propriu-zise pentru realizarea obiectivului economic, precum si o serie de alte cheltuieli cum sunt cheltuielile pentru achizitionarea unor mijloace circulante necesare la prima dotare, chetuielile pentru pragatirea fortei de

14

14


munca, cheltuieli pentru plata salariatilor care asigura supravegherea desfasurarii procesului investitional etc.

In cheltuielile de productie se includ toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru efectuarea analizei financiare, in costuri se mai includ si o serie de impozite, taxe, dobanzi, precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente, Deci:

Cth = Ih + Ch

in care:

Cth - cheltuieli totale pentru anul h

Ih - cheltuieli cu investitia in anul h

Ch - cheltuieli de productie ale anului h

d) Raportul dintre venituri si costuri - R - permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori, care se obtin in perioade diferite de timp, la un anumit dat, se foloseste tehnica actualizarii. Relatia de calcul este :

Ih - investitia anuala;

Ch - cheltuieli anuale de productie;

a - coeficientul de actualizare;

d - durata de realizare a obiectivului de investitii;

D - durata de functionare a obiectivului;

h = 1,2,........d,.......d+D.

15

15

In care: R - reprezintã raportul dintre veniturile actualizate şi costurile totale actualizate; Vh - venitul obţinut [n anul h (se are [n vedere veniturile anuale, realizate din vânzarea producţiei de bazã, precum şi cele din alte activitãţi;


Sub raportul eficientei economice, proiectul de investitii poate fi acceptat numai in cazul in care :

R > 1.

Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor si societate. In situatia in care R = 1, rezulta ca viitoarea intreprindere isi va acoperi toate cheltuielile dar nu va obsine nici un profit, ceea ce reflacta o activitate nesatisfacatoare.

De aici se deduce ca daca R 1 proiectul este respins. Acest indicator depeinde si de marimea coeficientului de actualizare “a” luat in calcul. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat raportul dintre venituri actualizate si costuri actualizate, in aceleasi conditii considerate, este mai mare. Toate calculele se fac pe baza de tabele.

e) Fluxul de numerar (cash - flow) - Fh este indicatorul ce exprima “situatia la zi, respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. Si acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale sau la nivelul agentului economic, cu aceleasi precizari, respectiv la nivelul investitorului impozitele si texele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Relatia de calcul pentru fluxul de numerar este :

Fh = Vh - (Ch + Ih)

in care:

Fh - reprezinta fluxul de numerar pentru anul h;

Vh - incasarea (venitul) anului h;

Ch si Ih - cheltuielile de productie si, respectiv, de investitii pentru acelasi an h.

Indicatorul se calculeaza tabelar, atat pentru analiza economica cat si pentru analiza financiara.

h) Venitul net actualizat VNA - indicator ce permite a se face o comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia)

Expresia analitica a indicatorului este urmatoarea :

VNA =

16

16

d + D

h = 1

Vh - Ih - Ch

(1 +a)h


unde simbolurile prezinta semnificatia evidentiata in cazul indicatorului venituri / costuri.

In functie de acest indicator sub raportul eficientei, pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.

Se calculeaza tabelar, atat la nivel macroeconomic cat si microeconomuic. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic, deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare; or, acest indicator exprima tocmai nivelul net, profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Este un indicator de volum, care cuantifica numai efectele nete si, deci, nu poate fi considerat indicator de eficienta economica deoarece nu asigura si coparabilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net.

h) Rata interna de reantabilitate - RIR exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii_ pe intreaga perioada de functionare a obiectivului.

RATA INTERNA DE RENTABLITATE - este aceea rata de discontare la care valoarea venitului net actualizat (VNA) este zero, respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. Acest indicator nu trebuie confundat cu rata de rentabilitate financiara folosita in tara noastra care se calculeaza ca raport intre profitul anual si costurile anuale de productie.

Este oportun ca selectarea proiectelor de investitii in functie de RIR sa aibe loc prin compararea cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara, dar in mod deosebit din strainatate unde acest indicator se calculeaza in mod vizual.

Vor fi acceptate numai acele proiecte de investitii la care rata interna de rentabilitate se situeaza la cote superioare celor similare, realizate in trecut.

Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face prin reprezentare grafica sau calcul analitic

Calculul ratei interne de rentabilitate

Metoda grafica de determinare a RIR presupune urmatoarele etape :

se stabileste un venit net actualizat pozitiv (v1) care corespunde unei rate minime (amin)

se stabileste un venit net actualizat negativ (v2) care corespunde unei rate maxime (amax).

17

17


valorile nivelului venitului net la cele doua rate de actualizare se plaseaza intr-un sistem de axe rectangulare, care exprima pe abscisa diferite rate de rentabilitate iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat

se unesc printr-o dreapta punctele ce corepund nivelului venitului net actualizat la amin si amax

la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RATA INTERNA DE RENTABILITATE a obiectivului respectiv.

Metoda analitica - foloseste urmatoarea relatie :

1

RIR = amin + (amax - amin) *

relatie regasita si in figura prezentata din asemanarea triunghiurilor formate. Venitul negativ V2 se considera in modul.

Precizari privind alegerea ratelor de discontare:

amin si amax se aleg in asa fel incat pentru amin sa se obtina un venit net actualizat pozitiv iar pentru amax unul negativ

diferenta intre ratele alese (amin si amax) sa nu fie mai mare de 5% deoarece intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara, iar in realitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi estimata printr-o parabola (curba de culoare mov), de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus;

amin si amax se stabilesc prin incercari, pornind de la raportul dintre profitul mediu anual si marimea investitiilor, dupa care se corecteaza astfel :

- se scad 0,20 daca durata de functionare este mai mica de 5 ani;

- 0,10 la o durata de 5 - 10 ani;

- o,05 la o durata de 10 - 15 ani.

Rata astfel gasita se considera limita de calcul pentru rata de actualizare.

Rata interna de rentabilitate este unul din cei mai semnificativi indicatori ai eficientei proiectelor de investitii deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului stabilind PUTEREA ECONOMICA a acestuia, respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si cu productia.

Dupa nivelul la care se face analiza, acest indicator imbraca doua forme si anume :

18

18

V1

V1 + |V2|


rata interna de rentabilitate economica - RIRE in cazul analizei economice,

Rata interna de rentabilitate financiara - RIRF pentru analiza financiara.

Cum cele doua rate se calculeaza pe baza structurii veniturilor si costurilor, diferenta, ca metodologie de calcul, pentru cele doua rate este data de analiza economica si analiza financiara a veniturilor si cheltuielilor.

h) Cursul de revenire net actualizat - Rna este un indicator cunoscut si sub numele de “Rata interna de schimb valutar” sau “Testul Bruno”. care reflecta eforturile totale actualizate, cu investitia si cu productia, exprimate in lei, ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. Se calculeaza cu ajutorul relatiei :

1

- Rna - reprezinta cursul de revenire net actualizat;

- Ih - investitiile anuale, exprimate in lei

- Ch - cheltuielile de productie facute in anul h, in lei;

- Vh’ - veniturile anuale exprimate in valuta

- Ch’ si Ih’ - cheltuielile de productie si de investitii, exprimate in valuta;

- a - coeficient de actualizare;

- d si D - durata de executie si de functionare a viitorului obiectiv economic.

Prin acest indicator se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura promovarea exportului si diminuarea importului.

h) Pragul de rentabilitate - PR. Eficienta economica a investitiilor depinde si de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. De aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. Intotdeauna exista un punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatii de productie nu pote cobori caci altfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. Prin urmare, la

19

19

d+D

h = 1

h = 1

Ih + Ch

(1+a)h

Vh’ - Ch’ - Ih’

(1 + a) h

Rna =

In care :

d+D


obiectivele de investitii care au capacitate mare de productie, se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau, unitatea sa nu lucreze cu pierderi. Acest punct critic al nivelului de productie exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru care profitul societatii comerciale este nul se numeste PRAG DE RENTABILITATE.

Acest indicator de derermina astfel :

- se cunoaste nivelul cheltuielilor fixe - CF compuse din : amortizari, cheltuieli generale, etc;

- se stabileste nivelul cheltuielilor cariabile CV alcatuie din : materii prime, salarii directe, energie;

- se determina profitul ph corespunzator ratei de rentabilitate stabilite;

- se calculeaza valoarea productiei marfa - PM.

Cu acesti parametrii se construieste graficul urmator :

x

Evolutia indicatorilor de volum ai societatii comerciale

Pe baza acestui grafic din triunghirile ABC si DEF rezulta :

I

20

20

A

D

Cheltuielifixe

Pierderi

100%

F

C

B

E

Ph

CV

CF

Chelt. variab.

Profit

x

100

y

CV

x

100

y + CF

PM

=

=

PM


respectiv I

de unde :

CF

PM - CV

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatilor de productie astfel incat societatea comercuiala sa nu lucreze cu pierderi, sa recupereze fondurile de investitii cheltuiete si sa se realizeze un profit net.

Nivelul pragului de rentabilitate este hotarator influentat de structura cheltuielilor de productie si de marimea profitului anual.

9.6. Analiza de senzitivitate

In conditiile economiei de piata, proiectelor de investitii trebuie sa li se efectueze o profunda ANALIZA DE SENZITIVITATE. Acest tip de analiza isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv de investitii l unele modificari, indeosebi negative, ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale virtuale. Printre elementele care in mod cert isi vor schimba nivelele de influenta pe parcursul a 10 - 20 ani, cat reprezinta viata obiectivului, sunt de mentionat: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare, modificarea preturilor pe piata materiilor prime, cresterea uneori in salturi a salariilor, uzura morala care determina scaderea preturilor la produsele finite invechite etc. Important este deci sa se evidentieze in ce masura viitorul obiectuv functioneaza in mod stabil chiar prin aparitia unor modificari de conditii initiale. Analiza de senzitivitate implica deci probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica, specifice problemelor investitionale.

O investitie inseamna o cheltuiala de fonduri financiare si mijloace materiale sigura, pentru un viitor ce contine asadar, elemente de incertitudine si risc. Pe parcursul desfasurarii procesului de productie apar unele cauze care pot influenta rezultatele economice, cum ar fi:

prelungirea duratei de realizare a obiectivului sau de atingere a parametrilor proiectati;

depasirea volumului de investitii prevazut initial;

cresterea preturilor la materiile prime si materiale, energie, salariu;

modificari ale preturilor produselor finite care se desfac in special pe piata externa dar si la intern.

Toate aceste schimbari antreneaza modificarea ratei interne de rentabilitate aproiectului de investitii, fapt ce impune o analiza a sensibilitatii

21

21

100y = x * CV

100y = x*PM - 100CF

* 100 x =


proiectelor de investitii fata de diferite modificari ce pot sa apara prin recalcularea ratei interne de rentabilitate. Acest indicator poate fi calculat in ambele variante, dar in mod deosebit se impune recalcularea ratei interne de rentabilitate financiara, deoarece aici se resimt influentelor ce pot aparea asupra rezultatelor economice.

In cazul in care nivelul ratei interne de rentabilitate recalculat, in conditii specifice - influente negative, are valori foarte mici, inseamna ca proiectul de investitii estre extrem de sensibil la acesti factori de influenta - in special costurile de productie. In acest caz trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinare a lor. Daca nu exista astfel de posibilitati se impune renuntarea la proiect, indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic.

22

22

plan afaceri

Documents