PlagaRuptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala.

Plagile accidentale trebuie sa fie examinate cu atentie, deoarece ele pot fi pline de corpi straini

(pamant, fragmente de sticla) si, in acest caz, pot fi contaminate cu agenti infectiosi (risc de tetanos).

Acest examen permite, de asemenea, evaluarea abundentei sangerarii si mai ales nu lasa sa scape

neobservata o leziune profunda, ca de exemplu una provocata de un instrument subtire si lung, ca o

arma alba.

Plaga superficiala - O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat invelisul

cutanat sau tesuturile imediat subiacente. Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este

bogata in vase mici superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este infectata cu vreun corp

strain, se poate opri sangerarea prin comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate sau, mai bine

cu o compresa sterila. Plagile superficiale, inainte de eventuala lor suturare, sunt curatate cu ajutorul

unui antiseptic si al unei comprese, daca e posibil sterila, frecand usor plaga de la centru spre

periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul plagii); apoi, se pune o

compresa mentinuta cu un adeziv sau cu un bandaj.

Plaga profunda - O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde structurile "nobile" (artere,

nervi, viscere). Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala (prin electrocoagulare,

ligaturare a micilor vase care sangereaza etc.). Daca plaga este foarte grava, ea este curatata

chirurgical si eventual suturata, sub anestezie locala, chiar sub anestezie generala. Totusi, daca

pacientul se prezinta la medic prea tarziu (cu o intarziere de aproximativ 6 ore), plaga este deja foarte

contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o poata inchide, sub sutura putandu-se dezvolta o

infectie; atunci medicul se multumeste cu curatarea si pansarea plagii. In cazurile cele mai grave,

complicatiile infectioase sunt prevenite cu antibiotice.

Primul ajutor in caz de sangerare severa

GeneralitatiEste important sa se cunoasca masurile de prim ajutor in caz de

sangerare severa. Mainile persoanei care va acorda primul ajutor vor

fi curate sau vor fi acoperite de manusi sintetice, speciale. Nu se vor repozitiona organele

deplasate. In cazul in care rana este abdominala si pozitia organelor a fost modificata,

acestea nu se vor impinge la loc. Plaga se va acoperi cu un pansament.

Cuprins articol

1. Generalitati

2. Masuri de prim ajutor in cazul sangerarilor severe

Masuri de prim ajutor in cazul sangerarilor severe1. Persoana care sangereaza va fi asezata in pozitie orizontala si va fi acoperita cu o patura

pentru a se preveni pierderea caldurii corpului. Daca este posibil, pozitia capului va fi usor

mai jos decat trunchiul sau se vor ridica picioarele. Aceasta pozitie va reduce riscul aparitei

lesinului prin cresterea fluxului de sange la nivelul creierului. Daca este posibil se va ridica

putin si zona care sangereaza.

2. Mainile persoanei care acorda primul ajutor vor fi acoperite de manusi. Se va indeparta

orice murdarie si resturi evidente de la nivelul ranii. Nu se va elimina, fara ajutor specializat,

nici un obiect de mari dimensiuni sau care este infipt in corpul victimei. Rana nu se va sonda

si se va curata. Principala preocupare trebuie sa fie oprirea sangerarii.

3. Se va aplica presiune directa asupra ranii pana cand sangerarea se va opri. Se va folosi

un bandaj steril sau o carpa uscata si se va tine presiunea in mod continuu timp de cel putin

20 de minute fara sa se verifice daca s-a oprit sangerarea. Presiunea se va mentine prin

legarea ranii cu un bandaj strans (sau o bucata de carpa curata) si banda adeziva. Se vor

folosi mainile in cazul in care nu este disponibil nimic altceva. Daca este posibil, se vor purta

manusi din cauciuc sau latex sau o punga curata de plastic pentru protectie.

4. Nu se va muta tifonul sau bandajul. Daca sangerarea continua sa patrunda prin tifon sau

alt material, acesta nu se va indeparta, se va mentine in continuare pe rana. In schimb se

vor adauga mai multe materiale absorbante in partea superioara a ranii.

5. Se va apasa cu putere o artera principala daca este necesar. Daca sangerarea nu se

opreste nici in urma presiunii directe, se va aplica presiune pe artera care furnizeaza sange

in zona ranii. Punctele de presiune ale bratului sunt in interiorul bratului chiar deasupra

cotului si chiar sub axila. Punctele de presiune ale piciorului sunt localizate chiar in spatele

genunchiului si in zona abdomenului. Se va presa artera principala in aceste zone, spre os.

Se vor tine degetele plate. Cu cealalta mana se va exercita presiune pe rana.

6. Se va imobiliza partea vatamata a corpului dupa ce s-a oprit sangerarea. Rana se va

bandaja si se va solicita serviciul de urgenta cat mai repede posibil.

Daca se banuieste ca ar fi implicata o hemoragie interna, se va solicita serviciul medical de urgenta.Semnele de hemoragie interna includ:- sangerari din diverse cavitati ale corpului (nas, urechi, rect sau vagin);- voma sau tuse care contine sange;- vanatai pe gat, piept, abdomen sau intre coaste si sold;- rani care au penetrat craniul, pieptul sau abdomenul;- sensibilitate abdominala, posibil insotita de rigiditate sau spasme ale muschilor abdominali;- fracturi;- stare de soc indicata de slabiciune, anxietate sau piele rece la atingere.