piata vinului 2

Upload: edinutzapop

Post on 30-Oct-2015

321 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

  • CAPITOLUL IV

    DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI

    FILIERA AGROALIMENTARA CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI

    PERFORMANTA AGRICULTURII SI ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE

    PERFORMAN TA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE

    MBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ FILIERA VINULUI

    DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI

    4.1. Particularitatile filierei vinului

    Vinul este un bun alimentar care ocupa un loc important n schimburile comerciale ale

    Romniei, fiind al treilea produs, din grupa celor vegetale, exportat de tara nostra, dupa

    legume-fructe si cereale.

    Filiera vinului este una dintre cele mai complexe filiere agroalimentare, deoarece, una

    si aceeasi unitate poate sa integreze toate activitatile: cercetare, obtinerea de material saditor,

    producerea de struguri, obtinerea vinului, stabilizarea si mbutelierea acestuia si distributia

    catre consumatorii finali, prin reteaua proprie de magazine de desfacere cu amanuntul. Este

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    184

    cazul marilor complexe de vinificatie si unitati de cercetare n domeniul vitivinicol,

    privatizate dupa anul 1989.

    Filiera vinului are particularitati tehnice si tehnologice privind marketingul produsului,

    organizarea producatorilor, efectele economice si sociale, nivelul autoconsumului, politicile si

    cadrul legislativ si institutional:

    n Romnia, strugurii se obtin n sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza n

    160 de centre viticole;

    viticultorii pot sa integreze mai multe functii: producerea materialului saditor,

    producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea.

    Sectorul viticol se caracterizeaza printr-un grad ridicat de specializare si zonare;

    nfiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum ridicat de forta

    de munca si cheltuieli de productie mari la hectar. Materialul saditor se importa, cu

    implicatii asupra eficientei filierei. Filiera vinului ncepe din afara granitelor tarii;

    tehnologiile de cultura a viei n micile gospodarii taranesti sunt traditionale, se

    bazeaza pe munca manuala si pe tractiune animala. Suprafetele cultivate sunt

    farmitate. n fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se cultiva

    suprafete mari si se practica tehnologii moderne. Lucrarile solului se executa

    mecanic, iar recoltarea manual;

    cultura vitei de vie necesita cheltuieli ridicate, n special cu actiunile fito-sanitare si

    cu forta de munca, ceea ce determina un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar;

    promovarea tehnologiilor moderne de cultura a vitei de vie este o conditie pentru

    reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice n

    fermele mari;

    pentru cresterea calitatii vinului sunt necesare masuri de retehnologizare a unitatilor

    viticole si a sectorului de vinificatie, cu respectarea legislatiei n vigoare si a

    cerintelor adaptarii la exigentele comunitare;

    strugurii destinati producerii vinului pentru comercializare se cultiva pe suprafete

    mari, n special n exploatatii de tip asociativ, societati comerciale agricole si n

    unele exploatatii familiale din zonele de cultura a vitei de vie. Vinul produs n

    gospodariile taranesti este destinat cu prioritate autoconsumului. Ponderea

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    185

    autoconsumului la vin este de 85,5% 1. Cantitatile de struguri care se vnd pentru

    procesare centrelor de colectare sunt reduse;

    recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica a strugurilor,

    care difera n functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine. Orice ntrziere peste

    momentul optim al recoltarii determina pierderi cantitative de productie nsemnate;

    centrele de colectare livreaza strugurii centrelor de vinificatie unde are loc

    procesarea, mbutelierea si depozitarea vinului;

    strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune masuri riguroase de transport,

    depozitare si prelucrare;

    strugurii recoltati trebuie transportati rapid pentru a fi prelucrati ntr-un timp ct mai

    scurt, astfel nct sa se prentmpine atacurile microorganismelor care le

    deterioreaza calitatea;

    Din punctul de vedere al aprecierii performantei, relevant este faptul ca filiera vinului se

    caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala, att n societatile si fermele care

    produc integral pentru comercializare pe piata interna si externa, ct si n exploatatiile care

    produc pentru autoconsum si surplusuri pentru piata.

    4.2. Pre -productia

    4.2.1. Importanta vinului n alimentatia omului si n economia nationala

    Romnia este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunnd de

    numeroase traditii istorice si culturale, n mare parte nemijlocit legate de aceasta bautura.

    nceputurile viticulturii n aceasta zona a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda

    spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut n Tracia, pe meleagurile ce reprezinta azi

    teritoriul Romniei. Dacia a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima

    vinului produs de daci erau att de cunoscute si tentante, nct Burebista, n secolul I C, a

    ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare.

    1 calculatii proprii pe baza datelor din Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile si cosumul populatiei, n anul 2002, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2003.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    186

    n timpurile noastre, Romnia parcurge o perioada de profunde schimbari,

    construindu-si un viitor n consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un stat

    apreciat al comunitatii internationale a vinului, ca producator al unor vinuri pretuite, de nalta

    calitate. Prin marimea suprafetelor viticole si a productiilor realizate, Romnia se situeaza

    printre primele 10 tari viticole din lume.

    Despre importanta vinului n alimentatia omului s-au scris pagini ntregi, multi autori

    fiind preocupati de cercetarea efectelor terapeutice ale vinului. Un pahar de vin pe zi este

    recomandabil tuturor, mai ales dupa o masa bogata n grasimi. De asemenea, vinul, n cantitati

    limitate, previne bolile de inima.

    Potentialul viticol al tarii noastre este foarte ridicat. n Romnia, au fost identificate 7

    zone viticole cu aproape 40 podgorii si aproximativ 160 de centre viticole n care se produce o

    gama completa de vinuri, de la cele de consum curent pna la vinuri speciale spumante si

    aromatizate (Figura nr.4.1.).

    Figura nr.4.1.

    Regiunile viticole ale Romniei Sursa: ONIV Studiu de piata - Vinul, 2003

    Din cele 14.800.700 ha, ct reprezinta suprafata agricola a tarii noastre, 233.300 ha

    sunt cultivate cu vita de vie (1,6%). Vita de vie este o cultura importanta att ca traditie, ct si

    din punct de vedere economic. Prezenta vitei de vie de la dealurile nsorite si coastele marii

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    187

    pna la cele mai aglomerate centre urbane demonstreaza elementul traditional sentimental

    transmis nca de pe vremea dacilor. Alaturi de traditie, vita de vie are importante avantaje

    economice, printre care amintim:

    - folosirea terenurilor improprii pentru cultura mare (terenuri nisipoase, n panta);

    - formarea disponibilitatilor pentru export;

    - generarea de venituri suplimentare pentru viticultorii care nu au ca principala activitate

    agricultura.

    n Romnia, suprafata totala a viilor pe rod are o tendinta de stabilitate, n perioada

    1990-2004. Din potentialul de vii si pepiniere al tarii noastre se afla pe rod circa 85%, n

    ultimii ani acest procent ajungnd aproape de 90%. n anul 2003, din 265 mii ha de vita de

    vie, 233 mii ha se aflau pe rod (88%).

    Structura suprafetelor cultivate cu vita de vie s-a deteriorat n ultimii ani din punct de

    vedere al proportiei viilor altoite si hibride. Daca la nceputul tranzitiei, viile altoite detineau

    70% si cele hibride 30% din suprafata cultivata, n anul 2003 proportia viilor hibride a crescut

    la 50% (Tabelul nr.4.1.).

    Tabelul nr.4.1. Evolutia suprafetei cultivate cu vita de vie

    Vii pe rod (mii h a) Din care:

    Anul Vii si pepiniere viticole (mii ha)

    Total Vii altoite

    si indigene

    Vii hibride

    1990 277 224 161 63 1995 278 249 146 103 2000 272 247 128 119 2001 267 244 122 122 2002 266 242 120 122 2003 265 233 116 117 2004 188,7*

    Sursa: INS, *MAPDR

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    188

    4.1.Evolutia suprafetelor cultivate cu vita de vie, in perioada 1990-2003

    050

    100150200250300350

    1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

    Supr

    afat

    a (m

    ii ha

    )

    Vii si pepiniere Vii pe rod Vii altoite si indigene Vii hibride

    n ultimii ani, suprafetele cultivate cu vita de vie au o tendinta de reducere fata de

    perioada 1990-1994. Dupa retrocedarea suprafetelor viticole fostilor proprietari, suprafata de

    vii altoite si indigene pe rod s-a redus simtitor, iar cea de vii hibride s-a dublat. Lipsa unor

    mecanisme de politica n domeniu si a legislatiei adecvate au adus mari prejudicii acestui

    sector.

    4.2.2. Politicile sectorului public. Organizarea Comuna a Pietei Vinului n

    Uniunea Europeana. Legea Viei si Vinului n Romnia

    Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este reglementata prin politici de

    preturi, fiscale, structurale, subventii si alte masuri specifice sectorului. n prezent, politica

    agrara, n general si cea din domeniul viticulturii, n particular, are ca obiectiv principal

    armonizarea legislatiei romnesti cu cea a Uniunii Europene.

    Romnia s-a angajat, prin Documentul de Pozitie Complementar Capitolul 7

    Agricultura (Anexa 4.1.) pentru dezvoltarea durabila a sectorului vitivinicol n vederea

    aderarii la Uniunea Europeana. Alinierea productiei vitivinicole la exigentele pietei are drept

    obiective: mbunatatirea calitatii, reconversia plantatiilor viticole, prin plantarea de soiuri

    nobile pentru struguri de masa si de vin, n mod special de soiuri cu denumire de origine

    controlata si producerea de material saditor viticol din categorii biologice superioare, pentru

    plantare2. Pentru armonizarea legislatiei Romniei n domeniu cu masurile de politica agricola

    2 Documentul de Pozitie al Romniei. Capitolul 7 Agricultura, www.infoeuropa.ro

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    189

    comunitare, Organizatia Comuna a Pietei Vinului (Reglementarea Consiliului 1493/1999)

    solicita:3

    - stabilirea unui inventar al potentialului productiei de vin. Acesta trebuie sa includa

    suprafetele cultivate cu vita corespunzatoare pentru producerea vinului;

    - realizarea unui Registru Viticol;

    - crearea unui sistem pentru a se diferentia vinul produs exclusiv pentru consumul familial,

    fata de cel destinat comercializarii;

    - implementarea unui sistem de prime de abandon pentru eliminarea definitiva a suprafetelor

    cu hibrizi direct producatori, interzisi la plantare;

    - implementarea unui sistem de prime de restructurare si conversie;

    - implementarea de mecanisme de piata, de exemplu ajutorul pentru stocarea privata,

    obligativitatea distilarii tuturor produselor secundare rezultate din producerea vinului;

    - sisteme pentru implementarea mecanismelor de comert;

    - implementarea controalelor asupra sectorului vin.

    La negocierile Dosarului Agricol, Romnia a cerut o perioada de tranzitie de 4 ani,

    pna la 31 decembrie 2010, pentru organizarea registrului si inventarului viticol si o perioada

    de tranzitie de 8 ani, pna la 31 decembrie 2014, pentru nlocuirea si replantarea viilor hibride

    cu vii indigene si altoite. n urma negocierilor din 4 iunie 2004 si nchiderea Capitolului

    Agricultura, a fost perm isa replantarea cu vita nobila si indigena a unei suprafete de 30.000

    hectare de vie hibrida, pna n decembrie 20144 (Anexa 4.2.).

    Proiectarea filierei vinului n Romnia se va realiza n contexul Organizarii Comune

    de Piata a Vinului din Uniunea Europeana. Aceasta reprezinta un cadru institutionalizat de

    organizare a pietelor agricole care se asigura prin implementarea Politicii Agricole

    Comunitare si care urmareste functionarea mecanismelor specifice fiecarui produs, n drumul

    acestuia de la agricultura la prelucrare si comercializare. Spre deosebire de filierele

    produselor, Organizarea Comuna a Pietei se realizeaza la nivel comunitar si nu implica

    detaliile organizarii pe plan national a drumului produsului de la producator la consumator5.

    Organizarea Comuna a Pietei Vinului, denumita n continuare OCP Vin, este

    reglementata prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999. Obiectivele OCP Vin sunt acelea

    3 Strategia agriculturii, Revista Profitul agricol nr.12/2003 4 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Biroul de Presa, www.mapam.ro 5 Zahiu, Letitia, Dachin, Anca, Politici agroalimentare comparate, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag.219.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    190

    de a mentine un echilibru pe piata comunitara a vinului ntre cerere si oferta si de a mentine

    sau mbunatati competitivitatea sectorului n plan comunitar si international. Uniunea

    Europeana detine un loc de frunte n clasamentul mondial al producatorilor de vin (65% din

    productia mondiala) si exportatorilor de vin (57% din exporturile mondiale) 6.

    Drepturile de plantare si replantare

    Datorita excedentelor de productie de la sfarsitul deceniului 8, prin Regulamentul

    Consiliului nr.1493/1999 se interzice plantarea de vita de vie, pna n anul 2010. Totusi,

    viticultorii pot sa planteze vie n urmatoarele situatii:

    - pe suprafetele destinate noilor plantari n cadrul masurilor de comasare sau a

    masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei

    nationale;

    - suprafetele destinate experimentarii viticole;

    - suprafetele destinate culturii de vita-mama pentru altoi.

    De asemenea, statele membre pot acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a

    caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului.

    Existenta drepturilor de plantare de noi vite de vie pentru a produce vinuri de calitate

    cu referinta la o regiune geografica s-a dovedit a fi un instrument foarte util al politicii

    calitatii, care este proiectata n scopul ajustarii ofertei la cerere.

    Existenta drepturilor de replantare este necesara pentru rennoirea vitelor mbatrnite

    si este supusa controalelor periodice.

    Drepturile de plantare, acordate prin Regulamentul Consiliului nr.1493/1999, se aloca

    pe tari, astfel:

    1. Germania 1 534 ha 2. Grecia 1 098 ha 3. Spania 17 355 ha 4. Franta 13 565 ha 5. Italia 12 933 ha 6. Luxemburg 18 ha 7. Austria 737 ha 8. Portugalia 3 760 ha 9. Rezerva comunitara 17 000 ha

    6 What is the current situation of the European Union's wine sector?, www.europa.eu.int

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    191

    Primele de abandonare

    Aceste prime se acorda viticultorilor care abandoneaza suprafetele cultivate cu vita de

    vie. Suprafata n cauza nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari. Nivelul primelor la hectar este

    stabilit de fiecare stat n parte, lund n considerare randamentul la hectar, tehnologia de

    productie, tipul de vin etc. Acordarea primei atrage dupa sine pierderea dreptului de replantare

    pe suprafata care face obiectul primei.

    Restructurarea si reconversia

    Acordarea unui sprijin n favoarea restructurarii si reconversiei necesita un plan stabilit si, la nevoie, aprobat de statul membru. Sprijinul ia urmatoarele forme:

    - acordarea unor compensa tii producatorilor pentru pierderile de venituri suferite n cadrul

    punerii n aplicare a planului;

    - o participare la costurile restructurarii si reconversiei.

    Acordarea unor compensa tii producatorilor pentru pierderile de venituri se poate face

    sub urmatoarele forme:

    - o autorizatie de coexistenta a podgoriilor vechi si noi ntr-o perioada

    determinata de maximum trei ani; - o compensatie finantata de Comunitate. Participarea Comunita tii la

    finantarea costurilor restructur arii si reconversiei nu depaseste 50% din

    aceste costuri.

    Ajutoarele pentru restructurare au fost acordate, pe tari, dupa cum urmeaza:

    Tabelul nr.4.2.

    Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, n Uniunea Europeana

    2000-2001 2001-2002 2002-2003 Nr.crt. Tara Mil.euro ha Mil.euro ha Mil.euro ha

    1. Germania 12.610.000 1624 13.785.000 1776 14.682.873 2566 2. Grecia 8.280.000 1162 7.323.000 1028 9.285.036 1050 3. Spania 122.110.000 18371 154.160.000 23192 157.285.185 28817 4. Franta 104.140.000 14359 93.019.000 12827 95.000.000 13000 5. Italia 100.310.000 13691 116.571.000 15910 123.935.139 17516

    6. Luxemburg 150.000 19 167.000 21 86.842 11 7. Austria 5.470.000 780 7.567.000 1079 10.565.980 1532 8. Portugalia 26.660.000 3980 29.408.000 4391 32.358.945 3766 9. TOTAL 379.730.000 53986 422.000.000 60223 443.200.000 68258

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    192

    4.2. Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, n Uniunea Europeana, 2002-20033%

    2%

    36%

    21%

    29%

    0%

    2% 7% Germania

    Grecia

    Spania

    FrantaItalia

    Luxemburg

    Austria

    Portugalia

    Sursa: www.europa.eu.int

    Din grafic se poate observa ca 36% din ajutorul financiar de restructurare din sectorul

    vie-vin comunitar este alocat Spaniei, 29% Italie i si 21% Frantei, aceste tari ocupnd, de

    altfel, primele trei locuri n ierahia mondiala a producatorilor de vin.

    Informatii si dispozitii generale

    OCP Vin prevede organizarea unui inventar al plantatiilor viticole. Inventarul

    potentialului de productie trebuie sa cuprinda suprafetele de vita de vie dupa soiul de struguri

    si varietate si drepturile de plantare si replantare.

    n Registrul plantatiilor viticole sunt cuprinse declaratiile de stoc, de recolta si de

    sortiment viticol.

    Mecanismele de piata

    1. Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat

    Regulamentul prevede acordarea de ajutoare producatorilor pentru stocarea privata a

    vinului de masa, a mustului de struguri si concentratului de must de struguri.

    2. Distilarea

    Supratescuirea strugurilor si tescuirea drojdiei de vin sunt interzise. Refermentarea

    tescovinei de struguri, n alte scopuri dect distilarea, este, de asemenea, interzisa.

    Comunitatea poate acorda ajutoare pentru distilarea vinului de masa n scopul

    sustine rii pietei vitivinicole si asigurarii continuitatii aprovizionarilor agentilor economici pe

    filiera vinului. Sprijinul consta ntr-un ajutor principal si ntr-un ajutor secundar.

    3. Ajutoare n favoarea utilizarilor determinate

    Ajutoarele se acorda pentru utilizarea mustului concentrat de struguri si mustului

    concentrat de struguri rectificat produse n Comunitate n scopul cresterii tariei alcoolice a

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    193

    produselor vinicole. Marimea ajutorului va fi stabilita n functie de taria alcoolica si pe

    hectolitru.

    Organizatiile de producatori si organizatiile sectoriale recunoscute prin Regulamentul

    Consiliului nr. 1493/1999 sunt acele forme de organizare a producator ilor n scopul asigurarii

    ajustarii productiei la nivelul cererii, asigurarii cu resurse materiale si vnzarii produselor

    membrilor sai, reducerii costurilor de productiei si stabilirii preturilor producatorilor etc.

    Practicile si procesele oenologice

    Regulamentul cuprinde o lista cu practicile si procesele oenologice admise si conditiile

    si limitele acestora.

    Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse sunt reglementate

    prin folosirea anumitor termeni obligatorii, utilizarea indicatiilor geografice etc.

    Vinurile de calitate produse n regiuni specifice

    Statele membre trebuie sa comunice Comisiei Europene lista cu vinurile de calitate

    produse n regiuni specifice, cu precizari asupra regiunii de cultivare, varietatii vinului,

    metodelor de cultivare, metodelor de procesare, tariei alcoolice, randamentului etc. Comisia

    va publica aceasta lista n Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene.

    Comertul cu tarile terte

    n schimburile comerciale ale tarilor membre cu tarile terte, Comunitatea aplica

    restitutii la export si licente de import. Pentru a nu perturba piata comunitara prin preturile

    mai mici ale produselor vitivinicole importate, se impune un drept suplimentar de import,

    stabilit pe baza preturilor de import CIF.

    n scopul armonizarii legislatiei romnesti cu cea a Uniunii Europene, au fost aprobate

    numeroase acte normative , cel mai important fiind Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 a viei si

    vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, publicata n Monitorul Oficial,

    Partea I, nr.333 din 20 mai 2002. Legea nr.244 reprezinta principalul act normativ ce

    reglementeaza activitatile pe filiera vinului, continnd reguli privind potentialul de productie

    vitivinicola, mecanismele de piata, organizatiile de producatori si organismele de filiera,

    practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia

    produselor vitivinicole, vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute n areale

    viticole delimitate, regimul schimburilor cu tari terte. 7

    7 Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, Monitorul Oficial, Partea I nr.333 / 20 mai 2002, Art.1.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    194

    Pe scurt, politica sectorului public n domeniul vinului se refera la doua aspecte mai

    importante: calitatea acestuia si retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare.

    Calitatea are menirea de a diferentia oferta pe piata vinului, fiind reglementata printr-o

    serie de masuri, cum ar fi autorizarea laboratoarelor pentru executarea analizelor, selectarea

    specialistilor desemnati sa semneze documente de atestare a calitatii, certificarea calitatii si

    comercializarea materialului saditor viticol, denumiri de origine controlata si indicatii

    geografice protejate, etichetarea etc.

    Retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare sunt implementate prin

    masuri care se refera la prime pentru abandonarea suprafetelor cultivate cu vii, licente de

    plantare si replantare a viilor, monitorizarea plantarilor si defrisarilor suprafetelor plantate cu

    vii etc.

    Armonizarea legislatiei romnesti cu cea comunitara este prezentata n Tabelul nr.4.3.

    Tabelul nr.4.3.

    Tabel de concord anta ntre Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29

    aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole

    Articolul Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999

    Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului

    Articolul

    Art.1

    Domeniul de aplicare

    Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine norme privind potentialul productiei de vin, mecanismele pietei, organizatiile producatorilor si organismele sectoriale, practicile si tratamentele oenologice, descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea produselor, vinurile cu denumire de origine controlata (VDOC) si schimburile cu tarile terte.

    Domeniul de aplicare

    Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine reguli privind: a) potentialul de productie vitivinicola; b) mecanismele de piata; c) organizatiile de producatori si organismele de filiera; d) practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia produselor vitivinicole; e) vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute n areale viticole delimitate; f) regimul schimburilor cu tari terte. Principiile de organizare comuna a pietei vitivinicole se refera la: a) mentinerea pe piata comunitara a celui mai bun echilibru ntre cerere si oferta; b) posibilitatea producatorilor de a exploata pietele n expansiune; c) permisivitatea sistemului de a deveni, n mod durabil, mai competitiv; d) eliminarea utilizarii interventiei statului n cazul productiei de vin excedentare; e) sustinerea pietei vitivinicole si favorizarea continua a aprovizionarii segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la

    Art.1

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    195

    distilarea vinului; f) recunoasterea diversitatii regionale si oficializarea rolului potential al grupurilor de producatori si organismelor de filiera.

    Art.2

    Drepturile de plantare si replantare Plantarea de vita de vie cu soiuri clasificate ca soiuri de struguri pentru vinificatie, este interzis a pna la 31 iulie 2010, cu exceptia cazurilor n care este efectuata n temeiul: a) unui drept de plantare noua; b) unui drept de replantare sau c) unui drept de plantare acordat pe o rezerv a de teren.

    Drepturile de plantare si replantare n arealele viticole sau n extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole nfiintarea de plantatii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai n baza autorizatiei de plantare , eliberata de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Autorizatia de plantare se elibereaza, dupa caz, pe baza unui drept de plantatie noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva de teren.

    Art.11

    Art.3 Statele membre pot acorda producatorilor drepturi de plant ari noi pentru suprafetele: a) destinate noilor plant ari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; b) destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi.

    Se pot acorda producatorilor drepturi de plantari noi pentru suprafetele: a) destinate noilor plantari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; b)destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi. Se pot de asemenea acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului.

    Art.13

    Art.8

    Primele de abandon Poate fi acordata o prima drept compensatie pentru abandonarea definitiva a viticulturii pe o suprafata determinata. Prima poate fi acordata, n conformitate cu dispozitiile prezentului capitol, celor care exploateaz a suprafete viticole cultivate pentru productia de struguri de vinificatie. Suprafata luata n considerare nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari.

    Primele de abandon Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda prime de abandon n conditiile prevazute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    Art.16

    Art.11

    Reconversie si restructurare 1. Se instituie un ansamblu de masuri de restructurare si de reconversie a podgoriilor. 2. Ansamblul de masuri are ca obiectiv adaptarea productiei la cererea pietei. 3. Ansamblul de m asuri cuprinde una sau mai multe dintre actiunile urmatoare: a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire; b) replantarea podgoriilor;

    Reconversie si restructurare n scopul adaptarii productiei vitivinicole la cerintele pietei si n vederea asigurarii calitatii produselor vitivinicole se instituie regimul de concentrare, specializare si reconversiune al plantatiilor viticole: a) n arealele viticole delimitate; b) n afara arealelor viticole, pentru nlocuirea viilor hibride din extravilanul localitatilor cu soiuri nobile recomandate si autorizate si limitarea acestora la cerintele satisfacerii

    Art.13

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    196

    consumului local. c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor legate de obiectivul ansamblului de masuri.

    Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producatori, situate n arealele viticole si n extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, se supun defrisarii ntr-un interval de 15 ani de la data publicarii prezentei legi, pe baza unor programe de sprijin de renfiintare a plantatiilor, aprobate de Ministerul Agricult urii, Alimentatiei si Padurilor. Pentru suprafetele plantate cu hibrizi producatori directi situate n arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va pune gratuit la dispozitie producatorilor viticoli materialul saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare.

    Art.9

    Art.16

    Informatii si dispozitii generale Inventarul poten tialului de productie con tine urmatoarele informatii: a) suprafetele plantate cu vita de vie clasificate ca soiuri pentru productia de vin, pe teritoriul statului membru respectiv; b) soiurile respective; c) totalul drepturilor de plantare existente; d) orice dispozitie nationala sau regionala adoptata ca urmare a aplicarii prezentului titlu.

    Cadastrul viticol Lucrarile de delimitare teritoriala a arealelor viticole se evidentiaza distinct n Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, si urmaresc: a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, n care se includ categoriile de plantatii viticole si de t erenuri prevazute la art. 4; b) identificarea si delimitarea arealelor de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe detinator i si parcele.

    Art.6

    Art.24

    Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Se instituie pentru producatori un ansamblu de masuri de ajutor pentru stocaj n domeniul privat: a) a vinului de masa; b) a mustului de struguri, a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat.

    Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masa, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul de struguri concentrat rectificat si la utilizarea de catre producatori a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat.

    Art.37

    Art.27

    Distilarea Supratescuirea strugurilor, presati sau nu, ca si tescuirea drojdiilor de vin sunt interzise. Acelas i lucru este valabil si pentru repunerea n fermentatie a tescovinei de struguri n alte scopuri dect distilarea.

    Masuri privind distilarea vinului Statul poate interveni prin adoptarea de masuri privind distilarea vinului, n cazul unor situatii de criza susceptibile de a provoca perturbari ale pietei datorita unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate. Masurile au drept scop: a) absorbtia cantitatilor excedentare de vin; b)asigurarea continuitatii aprovizionarii pietei de la o recolta la alta.

    Art.38

    Art.39

    Organizatiile producatorilor n sensul prezentului regulament, organizatiile producatorilor reprezinta

    Organizatiile de producatori si organismele de filiera Statul sprijina nfiintarea organizatiilor de

    Art.40

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    197

    orice persoana juridica: a) care se constituie la initiativa nsas i a producatorilor de produse cuprinse n prezentul regulament; b) care are ca scop pentru membrii sai: i) sa asigure programarea productiei s i a adaptarii sale la cerere, n special n privinta calit atii si a cantitatii; ii) sa promoveze concentrarea ofertei si desfacerea pe piata a productiei lor; iii) sa reduca costurile de productie si sa reglementeze preturile de productie; iv) sa promoveze practici de cultura, tehnici de productie s i tehnici de gestionare a deseurilor care sa respecte mediul nconjurator, n special pentru protejarea calitatii apelor, a solului s i a peisajului s i pentru a ocroti s i/sau a favoriza biodiversitatea.

    producatori si a filierelor pe produs prin legi speciale. Prin constituirea organizatiilor de producatori, realizata pe baza initiativei libere a acestora, se urmaresc: a) orientarea productiei si adaptarea acesteia la cerintele pietei, sub aspectul calitatii si cantitatii; b) promovarea concentrarii ofertei si valorificarea productiei pe piata; c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de productie si de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protectiei mediului ambiant, protectia calitatii apei, a solului si a peisajului, asigurndu-se totodata conservarea si/sau favorizarea biodiversitatii; d) reducerea costurilor de productie si regularizarea preturilor de productie.

    ndrumarea si coordonarea realizarii productiei vitivinicole n vederea ndeplinirii atributiilor legate de orientarea activitatilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru ndrumarea si controlul tehnic de specialitate n realizarea productiei vitivinicole se nfiinteaza si functioneaza: a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; b) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole; c) Oficiul National al Viei si Vinului.

    Art.42

    Art.42

    Practicile si tratamentele oenologice Practicile s i tratamentele oenologice comunitare autorizate sunt stabilite pentru obtinerea produselor cuprinse n acest regulament, cu excep tia sucului de struguri, sucului concentrat de struguri, precum si a mustului de struguri si a mustului concentrat de struguri, destinate prepar arii sucului de struguri. Practicile s i tratamentele oenologice autorizate pot fi utilizate doar n scopul asigurarii unei bune vinificari, unei bune conservari si a unei valorific ari superioare a produsului. Practicile s i tratamentele oenologice autorizate exclud adaosul de apa, n afara cerintelor tehnice speciale, adaosul de alcool, cu exceptia mustului de struguri proasp at, a carui fermentatie este oprita prin adaosul de alcool, a vinurilor licoroase, a vinurilor spumante, a vinurilor alcoolizate si n anumite conditii, a vinurilor petiante.

    Practicile oenologice Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate n producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ele urmnd sa fie permanent puse de acord cu progresele realizate n acest domeniu.

    Art.26

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    198

    Art.47

    Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse Normele privind descrierea, denumirea si prezentarea anumitor produse cuprinse n prezentul regulament, precum si protejarea anumitor indicatii s i mentiuni si a anumitor termeni sunt precizate n acest capitol si n anexele VII si VIII. Aceste norme tin cont n special, de urm atoarele obiective: a) protejarea intereselor legitime ale consumatorilor; b) protejarea intereselor legitime ale producatorilor; c) buna functionare a pietei interne; d) promovarea productiilor de calitate.

    Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta Un vin poate purta o denumire de origine controlata, cu conditia ca aceasta sa fie consacrata prin traditie si printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali si umani.

    Art.22

    Art.54

    Vinuri de calitate produse n regiuni determinate Vinurile cu denumire de origine controlat a (VDOC) sunt acele vinuri care corespund dispozitiilor prezentului titlu si dispozitiilor comunitare si nationale adoptate n aceasta privinta. Vinurile de calitate produse ntr-o regiune determinata cuprind urm atoarele categorii: a) vinurile licoroase cu denumire de origine controlata (VLDOC), care corespund definitiei de vin licoros; b) vinurile spumante cu denumire de origine controlat a (VSDOC), care corespund definitiei de vin spumant, inclusiv vinurile spumante de calitate de tip aromatic; c) vinurile de calitate petiante produse n regiuni determinate (VPDOC) care corespund definitiei de vin petiant; d) vinurile cu denumire de origine controlat a cu excep tia celor mentionate la lit. (a), (b) s i (c).

    Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta Vinurile cu denumire de origine controlata sunt cele obtinute din struguri produsi n cadrul podgoriei sau centrului viticol independent, delimitate pentru denumirea aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu conditia ca vinificarea, depozitarea, conditionarea, maturarea si mbutelierea lor sa se faca n interiorul arealului respectiv. Protectia indicatiei geografice recunoscute este realizata n cazul n care vinul este obtinut ntr-o regiune viticola sau ntr-o zona de productie recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienta. Pentru vinurile cu indicatie geografica recunoscuta producerea strugurilor si a vinului este legata de locul de provenienta, iar celelalte activitati privind depozitarea, conditionarea si pregatirea vinurilor pentru comercializare pot fi efectuate n afara acestuia.

    Art.23 Art.24

    Art.59 Art.63

    Comertul cu tertii Pentru orice import de produse dintre cele men tionate la art. 1 alin. (2) lit. a) si b), n cadrul Comunit atii, trebuie prezentat a o autorizatie de import. Pentru orice import de alte produse prevazute la art. 1 alin. (2) si pentru orice export de produse mentionate, se poate cere prezentarea unei autorizatii de import sau de export. n masura n care este necesar, pentru a

    Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole Importul si exportul de vinuri si de alte produse pe baza de must si vin se fac n conformitate cu acordurile comerciale bazate pe contingente, taxe vamale si certificate de origine.

    Art.34

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    199

    permite exportul de: a) produse mentionate la art. 1 alin. (2) lit. (a), (b) s i (c); b) zaharuri cuprinse n codul NC 1701, glucoz a s i sirop de glucoz a cuprinse n codurile NC..., pe baza preturilor acestor produse n comertul international, si n limitele care rezult a din acordurile ncheiate conform art. 300 din Tratat, diferenta dintre aceste preturi si preturile din Comunitate poate fi acoperita printr-o restitutie la export.

    Sursa: prelucrari proprii ale informatiilor extrase din Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole.

    Stadiul implementarii aquis-ului comunitar n sectorul vie-vin

    Registrul Viticol a fost realizat, prin nregistrarea parcelelor viticole n suprafata mai

    mare de 1000 mp. S-a realizat, de asemenea, inventarierea suprafetelor HPD, continnd cele

    sase varietati de hibrizi interzisi la plantare prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si

    care difera de soiurile rezistente la boli si daunatori, numite interspecifice.

    n ceea ce priveste defrisarea viilor hibride, acest demers se realizeaza n functie de

    amplasarea acestora, asftfel:

    - viile HPD amplasate n extravilan, n arealul viticol, intra n programul de

    reconversie calitativa (schimbarea raportului ntre soiuri);

    - viile HPD amplasate n extravilan, n afara arealelor viticole, se defriseaza.

    Exceptie fac suprafetele de pe care vinul obtinut este destinat

    autoconsumului, fiind interzis la comercializarea pe piata;

    - viile HPD amplasate n intravilan, n curti etc.nu sunt supuse nici unei

    reglementari, deoarece nu fac obiectul pietei (vinul obtinut nu este

    comercializat).

    Viticultorii romni primesc anual drepturi de plantare prin ajutor financiar bugetar

    (intern), maxim 30% n anul 2007, 35% n anul 2008, ajutorul crescnd cu 10% pna la 75%

    n 2014. Drepturile de plantare se acorda pentru cele 30.000 ha negociate cu Uniunea

    Europeana.

    De asemenea, viticultorii romni beneficiaza de drepturi suplimentare de plantare

    (plantari cu vii din soiuri de struguri recomandate si obtinerea vinului DOC) pe o suprafata de

    2830 ha (1,5% din suprafata totala de 188700 ha ocupata cu vii). Aceste drepturi suplimentare

    constau n sprijin comunitar si se realizeaza pna n anul 2014, cte 353,75 ha pe an.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    200

    n ceea ce priveste drepturi le de replantare , acestea se acorda suprafetelor defrisate,

    cu conditia ca plantatia sa fie nscrisa n Registrul Viticol. Dreptul de replantare actioneaza n

    economia de piata ca un bon valoric, care poate fi supus vnzarii-cumpararii. Dreptul de

    plantare noua se acorda pentru statiunile de cercetare, nfiintarea plantatiilor mama etc., ale

    caror produse nu fac obiectul schimburilor comerciale.

    n plus fata de cele mentionate, viticultorii beneficiaza, potrivit legii, de prime de

    abandon, finantate din buget (sustinere interna). Aceasta masura nu este implementata n

    prezent, din cauza lipsei fondurilor financiare.

    Sustinerea financiara a sectorului vie -vin s-a realizat, n anul 2004, n urmatoarele

    directii:

    - s-a acordat 1.000 lei pentru kilogramul de struguri DOC livrati la procesare,

    n suma totala de 87 miliarde lei;

    - s-a acordat prima de export 8.000 lei/litru pentru cantitatea de 8.080 hl vin

    DOC si vin spumant mbuteliat pentru exportul n tari terte UE;

    - s-a acordat o subventie de 30% la pretul de cumparare a materialului saditor

    viticol certificat;

    - au fost implementate programe de promovare a vinului la export prin doua

    proiecte: Programul de organizare de Trguri si Expozitii pentru destinatiile

    Bordeaux si Moscova, n valoare de 140.000 euro si Programul pentru

    promovarea vinului la export, care consta n realizarea de pliante de

    promovare a vinurilor romnesti si prezentarea fondului viticol romnesc

    etc. Accesul redus al viticultorilor la informatii si individualismul acestora

    ngreuneaza procesul de implementare a acestor programe.

    4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale

    pe filiera vinului

    Performanta economica a sistemului de productie este determinata de eficienta

    activitatii institutiilor care actioneaza n diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea

    le ndeplinesc. Agentii economici si institutiile mai importante care actioneaza pe filiera

    vinulu i sunt redate n Tabelul nr.4.4.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    201

    Tabelul nr.4.4.

    Agentii economici si institutiile care actioneaza pe filiera vinului

    FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII Planificarea productiei Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,

    viticultorii, cercetatorii Asigurarea cu resurse

    materiale Comerciantii de resurse materiale, vit icultorii, procesatorii

    (considerati integratori pentru producatorii agricoli), cooperativele de aprovizionare, institutiile financiare

    Productia Viticultorii, familiile acestora Recoltarea Viticultorii, familiile acestora, persoanele angajate temporar

    Transportul si depozitarea

    Viticultorii, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing

    Prelucrarea Viticultorii, procesatorii Distributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing,

    exportatorii Consumul Menaje le, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din Romnia,

    Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul

    Romnesc, Bucuresti, 2002.

    Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale reprezinta principala institutie

    ce reglementeaza activitatea pe filiera vinului. Conform legii viei si vinului, statul sprijina

    nfiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs, pe baza liberei initiative. n

    vederea ameliorarii functionarii pietei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata

    si a celor de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, guvernul analizeaza propunerile

    organismelor de filiera.

    Cadrul institutional ce ndeplineste atributiile legate de orientarea activitatilor din

    domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru ndrumarea si controlul tehnic de

    specialitate n realizarea productiei vitivinicole este format din urmatoarele institutii:

    Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;

    Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole;

    Oficiul National al Viei si Vinului.

    Organizatiile profesionale si interprofesionale pe filiera vinului

    Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV), nfiintata pe data de

    25.10.2002, pe baza liberei initiative din organizatiile de producatori, grupeaza toate

    asociatiile profesionale de pe filiera vitivinicola, de la cercetare, pepiniere, podgorii, centre de

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    202

    vinificatie si pna la retele de distributie si comercializare, degustare etc., cu scopul de a

    promova interesele sectorului vitivinicol romnesc.

    ONIV are ca scop reglementarea producerii, prelucrarii, depozitarii, distributiei si

    comercia lizarii produselor vitivinicole si desfasoara activitati de aparare a intereselor

    producatorilor, cu respectarea diversitatii regionale.

    Membri ONIV sunt urmatorii8:

    - Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romnia (ADAR);

    - Asociatia Profesionala Vitivinicola Dealu Mare (APV Dealu Mare), membri

    acesteia fiind: Cramele Prahova, Serve Ceptura, Vinterra International,

    Domeniile Viticole Franco-Romne, Tohani;

    - Asociatia Profesionala a Producatorilor si Comerciantilor de Produse

    Vitivinicole si Bauturi Alcoolice (VITIS), membri acesteia fiind Murfatlar

    Romnia, Euroavipo, Viticola Aegyssus;

    - Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romnia (APEV),

    membri acesteia fiind: Carl Reh Winery, Carpathian Winery, Cotnari Iasi,

    Prahova Wine Cellars, Provinum Bucuresti, Recas Winery, S.E.R.V.E.

    Bucuresti, Murfatlar Romnia, Vie Vin Vnju Mare, Vincon, Vinterra

    International;

    - Asociatia Consultantilor Enologi din Romnia (ASCER), membri acesteia

    fiind: Exeget Consulting, Blue Software, Bevitech;

    - Asociatia Vitivinicola Panciu (AV Panciu), membri acesteia fiind: Veritas

    Panciu, Agroindustriala Marasesti, Dyonisos Cotesti;

    - Asociatia Vitis Transilvania Jidvei (AV Transilvania Jidvei), membri

    acesteia fiind: Jidvei SRL Filiala Alba, Promotion SRL Filiala Blaj, Viticola

    SRL, Vitis SRL;

    - Asociatia Producatorilor de Vinuri Spumoase si Spumante din Romnia

    (APVSS), membri acesteia fiind: Astese Production, Zarea, Romanian Drink

    Service, Comoara Pivnitei, Karom Drinks;

    - Asociatia Producatorilor de Vermut si alte Bauturi pe baza de Vin

    (APVBBV), membri acesteia fiind: Romanian Drink Service, Karom Drinks,

    Cramele Prahova;

    8 www.oniv.ro

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    203

    - Asociatia Profesionala Domeniile Cotnari (AP Domeniile Cotnari), membri

    acesteia fiind: SC Cotnari SA, Stoica Florin, Mascan Mariana;

    - Asociatia Vie Vin Recas/Timis (AVV Recas/Timis), membri acesteia fiind:

    SC Recatim SA Recas, Cramele Recas SRL, SC Scata Lugoj SA, SC

    Terevin SA Teremia Mare, Petrea Stefan, Jurca Simona;

    - Asociatia profesionala vitivinicola Medgidia (APV Medgidia), membri

    acesteia fiind: Fruvimed SA Medgidia, Vitcom SRL Cernavoda, Gramed

    SRL Cernavoda, Agromixt SA Cochirleni, Rkatiteli SA Chirnogeni,

    Ergovent SRL Cernavoda, Agrostral SA Alimanu etc.;

    - Asociatia Interprofesionala Vitivinicola Vrancea Pietroasa, membri

    acesteia fiind: SC Vincon Vrancea SA, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare

    pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa, SC Senator Prodimpex SRL.

    Producatorii de vin sunt reprezentati, la nivelul sectorului, de Patronatul National al

    Viei si Vinului. Patronatul se constituie ca o asociatie a industriasilor din Romnia, viticultori,

    producatori, distribuitori si exportatori de vinuri, distilate si bauturi alcoolice pe baza de must,

    vin si produse vinicole. Scopul asociatiei este de a identifica si promova sistematic si unitar

    interesele profesionale specifice viticulturii si industriei producatoare de vinuri din Romnia.

    PNVV, ca asociatie patronala, reprezinta, sustine si apara interesele membrilor ei n relatiile

    cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane fizice si juridice9.

    Printre realizarile Patronatului se numara reducerea accizei la vinuri. Masura de

    eliminare a accizelor la vin se nscrie n politica de reducere a fiscalitatii pe filiera vinului,

    pentru ncurajarea producatorilor interni, pretul vinului scaznd cu 30-35%, si evitarea

    riscului ca Romnia sa devina o tara importatoare. Fondurile financiare care ar fi fost platite

    ca accize ar putea fi folosite de producatori pentru refacerea patrimoniului viticol mbatrnit.

    Reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului apreciaza ca sumele platite ca accize la

    bugetul de stat sunt estimate la 381 miliarde lei, cu mult peste valoarea subventiilor acordate

    acestui sector, care se ridica, n anul 2003, la 19 miliarde de lei. Nivelul subventiei a scazut n

    anul 2003 cu 78%, fata de anul 2002 cnd, prin H.G. 210/2002 publicata n

    M.Of.171/11.martie.2003, s-a aprobat un nivel al subventiei de 90 de miliarde lei.

    9 www.pnvv.ro

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    204

    4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor

    Institutiile publice si private prezentate n componenta precedenta asigura diferite

    servicii de care depinde eficienta activitatii agentilor economici de-a lungul filierei. Daca

    serviciile de informare, creditare, transport, aprovizionare, asistenta tehnica, depozitare etc.

    sunt usor accesibile oricarui viticultor si procesator de vin, atunci si productia de struguri la

    hectar si calitatea acesteia si a vinului obtinut vor fi mai ridicate.

    Informarea viticultorilor se realieaza diferit, n functie de dimensiunea si marimea

    fermelor viticole. Cu ct fermele sunt mai mari, si implicit detin putere financiara mai

    ridicata, cu att mai mult creste accesul la informatie, prin mijloacele clasice tiparituri,

    conferinte, mijloace media - si prin mijloace moderne, cum ar fi internetul.

    Un rol important n furnizarea de informatii revine urmatoarelor institutii: Institutul

    National de Statistica, care elaboreaza Anuarul Statistic, Agentia Nationala de Consultanta n

    Agricultura, care are reprezentante n fiecare judet, institutiile de cercetare care realizeaza

    studii periodice asupra pietei vinului, mbunatatirii tehnologiilor de productie etc.

    Creditarea agricultorilor pentru finantarea lucrarilor sau pentru investitii se realizeaza

    prin institutiile de specialitate. Acestea detin un rol important n cresterea investitiilor n

    agricultura, cu att mai mult n viticultura unde principala problema o reprezinta mbatrnirea

    viilor. Necesitatea ntineririi viilor este dublata de cea a nlocuirii viilor hibride cu vii nobile,

    pna n anul 2014. n urma negocierii dosarului agricol cu Uniunea Europeana s-a stabilit o

    perioada de tranzitie de 8 ani necesara pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct

    producatori, impusa de R(EC) nr.1493/1999 (care prevede folosirea exclusiva a soiurilor

    nobile pentru vin, recomandate si autorizate la plantare recunoscute si admise n clasificarea

    varietatilor de vita de vie, precum si a hibrizilor interspecifici). 10

    Transportul este asigurat de firme specializate, intermediari si integratori si intervine

    n urmatoarele faze ale filierei: aprovizionarea cu resurse materiale, transportul strugurilor la

    crama si distributia vinului. Principalele probleme ce afecteaza furnizarea eficienta a acestui

    serviciu sunt: starea precara a drumurilor, uneori chiar inaccesabilitatea acestora, parcul de

    autovehicule nvechit si poluant, restrictiile privind tranzitarea oraselor de catre camioane etc.

    10 ***, Documentul de Pozitie al Romniei, Capitolul 7 Agricultura, www.mapam.ro

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    205

    Aprovizionarea consta n aducerea n ferma a resurselor materiale: material saditor

    viticol, substante fertilizante, pesticide, masini si utilaje, scule si piese de schimb,

    echipamente de irigat etc. Asigurarea resurselor materiale este unul dintre serviciile cele mai

    eficiente ale filierei, fiind furnizat de retele specializate n aprovizionarea fermelor.

    Majoritatea resurselor materia le pentru viticultura si vinificatie , inclusiv materialul saditor,

    provin din import.

    Asistenta tehnica este slab asigurata n podgoriile mici, unde producatorii ramn

    tributari metodelor traditionale de cultivare a vitei de vie si tehnicilor artizanale de obtinere a

    vinului. Marile plantatii viticole si ntreprinderile de procesare dispun nsa de personal

    calificat si de tehnica moderna pentru realizarea lucrarilor agricole si prelucrarea strugurilor.

    Depozitarea este activitatea care se ntlneste n urmatoarele puncte ale filierei:

    stocarea strugurilor pna la intrarea n prelucrare si stocarea vinului pentru vnzarea continua

    a acestuia pe tot parcursul anului si/sau pentru nvechire.

    4.2.5. Potentialul vitivinicol al Romniei. Conditiile de mediu pentru

    cultura vitei de vie

    n Romnia , vita de vie se cultiva n arealele consacrate traditional acestei activitati,

    situate mai ales n zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile,

    denumite areale viticole, care sunt supuse delimitarii teritoriale. Plantatiile de vita de vie se

    grupeaza, teritorial, n zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri

    viticole.

    Calitatea strugurilor si a vinului, randamentul la hectar, gradul de maturitate al

    strugurilor, pretul de valorificare si alte elemente sunt influentate de conditiile pedoclimatice

    n care are loc procesul de productie al strugurilor. Umiditatea prea scazuta sau prea ridicata,

    temperaturile prea mari sau prea mici, vnturile prea puternice, pantele prea nclinate sau alti

    factori negativi afecteaza semnificativ productia de struguri.

    Dupa recoltare, calitatea strugurilor nu mai poate fi mbunatatita, de aceea pentru

    obtinerea unor produse de calitate se actioneaza n timpul vegetatiei, prin valorificarea

    factorilor favorabili de mediu si prin prevenirea actiunii factorilor nefavorabili. Prevenirea

    ncepe cu identificarea conditiilor optime de mediu (Tabelul nr.4.5.), a constrngerilor si

    continua cu masurarea efectelor negative (Tabelul nr.4.6.).

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    206

    Tabelul nr.4.5.

    Conditiile optime de crestere a vitei de vie

    Tip Cernoziom, brun de padure, brun roscat de padure, cu substrat pietros, calcaros si terenuri nisipoase.

    pH 6-7

    SOLUL

    Panta Cel mult 24% CERINTELE DE APA

    De la legarea boabelor pna la nceputul coacerii

    Optim termic 25-30 0 C TEMPERATURA Suma gradelor 2500-3000 0 C Suma orelor de stralucire a soarelui

    1500-2000 ore LUMINA

    Atentie planta heliofila

    UMIDITATE 70-80% Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, 2002, pag. 25. Conditiile optime de cultivare a vitei de vie, prezentate n tabel, se regasesc n multe

    dintre podgoriile Romniei. Acest avantaj comparativ al tarii noastre, care face posibila

    obtinerea de vinuri de calitate superioara, trebuie valorificat de producatorii romni prin

    strategii de marketing care sa permita patrunderea vinurilor romnesti pe pietele

    internationale, n special pe piata europeana, unde consumul acestei bauturi este n crestere.

    n cazul n care conditile de mediu nu se regasesc ntre limitele amintite, efectele

    asupra calitatii si cantitatii productiei de struguri sunt prezentate n Tabelul nr.4.6.

    Tabelul nr.4.6.

    Efectele negative ale factorilor de mediu asupra productiei de struguri

    FACTORI RESTRICTIVI DE MEDIU

    EFECTELE ASUPRA PRODUCTIEI

    Lipsa apei Boabe mici APA Exces de apa Caderea florilor, atacuri de boli,

    acrirea bobului Negative foarte

    scazute nghetarea lemnului, caderea

    inflorescentelor si a frunzelor tinere TEMPERATURA

    Pozitive foarte ridicate

    mpiedicarea procesului de polenizare

    LUMINA Lipsa luminii Afectarea procesului de coacere a strugurilor, debilitarea plantelor

    Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, 2002, pag. 25.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    207

    4.2.6. Materialul saditor utilizat n viticultura

    n viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor: vite

    altoite, vite nealtoite din soiuri roditoare si vite portaltoi. Vitele altoite pot fi plantate pe orice

    tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri11.

    Pentru viitorul vin, materialul saditor are un rol covrsitor, acesta determinnd

    calitatile senzoriale, att de apreciate de consumatori. Caracteristicile materialului biologic

    utilizat n viticultura sunt prezentate n Tabelul nr. 4.7. Butasii HPD, rezistenti la filoxera, sunt

    interzisi la plantare.

    Tabelul nr.4.7.

    Caracteristicile materialului saditor viticol

    Caracteristici Vite nobile altoite

    Vite nobile pe radacini proprii

    Butasi HPD

    Productia la hectar Mare Medie Mica Calitatea strugurilor Buna Moderata Slaba Costul de achizitie Mare Mediu Mic Cererea Mare Medie Mica

    Din vitele nobile altoite se obtin cele mai ridicate productii medii, struguri de calitate

    superioara si, implicit, vinuri cu calitati senzoriale deosebite, din clasa vinurilor nobile, cu

    denumire de origine controlata si trepte de calitate. Pretul ridicat al vitelor nobile face

    inaccesibila achizitionarea acestora de catre viticultorii cu putere financiara redusa.

    Gospodariile taranesti rezultate n urma aplicarii legii fondului funciar nu au recurs la

    achizitia de material saditor de calitate. Acest lucru este evidentiat de statisticile nationale

    care arata ca din suprafata totala cultivata cu vita de vie n anul 2003 de 233.000 ha, 116.000

    ha (49,7%) sunt cultivate cu vite altoite si indigene si 117.000 ha (50,3%) cu vii hibride.

    Sursele de achizitionare a materialului saditor sunt retelele specializate si cele

    nespecializate. n primul caz este vorba de unitati ce au ca obiect de activitate asigurarea cu

    resurse materiale a fermelor si care dispun de logistica de distributie (parc auto propriu,

    depozite, agenti de vnzare, puncte de desfacere). n cel de -al doilea caz, prin retea

    11 Legea 244/2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune de piata.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    208

    nespecializata se au n vedere pietele organizate ocazional, periodic sau permanent, de unde

    producatorii agricoli se aprovizioneaza cu diverse resurse materiale.

    Accesul viticultorilor la materialul saditor de calitate este o problema importanta a

    filierei deoarece decizia de achizitionare a unui material saditor pentru a nfiinta o plantatie de

    vita de vie are repercusiuni pentru o lunga perioada de timp (30-40 de ani). Costurile ridicate

    de nfiintare a unei plantatii de vie nobila au determinat viticultorii cu putere financiara redusa

    sa apeleze la folosirea butasilor HPD.

    Conform prevederilor Legii viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei

    vitivinicole 12, suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct

    producatori, se supun defrisarii ntr -un interval de 15 ani de la publicarea legii, pe baza unor

    programe de sprijin de renfiintare a plantatiilor. Aceste programe constau n punerea la

    dispozitia producatorilor viticoli a materialului saditor din soiuri recomandate si autorizate

    pentru replantare. Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori

    interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau familie, se acorda prime de

    abandon.

    4.3. Productia de struguri

    4.3.1. T ehnologiile de obtinere a strugurilor

    Din punctul de vedere al agrotehnicii utilizate, viticultorii se mpart n doua mari

    categorii: viticultorii care aplica tehnologii moderne si viticultorii care aplica tehnologii

    traditionale. n primul caz putem vorbi despre ferme de dimensiuni mari, despre

    productivitate si calitate ridicate si despre desfacerea produselor pe piata. n cel de-al doilea

    caz este vorba despre ferme de dimensiuni reduse, despre randamente si produse de calitate

    reduse si despre autoconsum.

    Din punctul de vedere al tehnologiei de productie, pentru nfiintarea culturii de vita de

    vie, solul este arat, groapa de plantare fiind sapata manual la 50 cm adncime, respectnd

    distanta ntre rnduri de 2 m, iar pe rnd de 1,2 m.

    12 Legea viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr.244, articolele 4 si 5, M.O.nr.333 din 20/05/2002.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    209

    n timpul vegetatiei, fermierii elaboreaza si pun n practica un program de protectie a

    vitei de vie prin actiuni de stropire contra daunatorilor si a bolilor, fertilizari si irigari prin

    scurgerea apei la suprafata, aspersiune sau picurare, cu o norma de udare ntre 500 si 800 m3

    la hectar, n lunile iulie -august, cnd are loc procesul de crestere si umplere a bobului de

    strugure. Alte actiuni ntreprinse n timpul vegetatiei se refera la controlul si nlaturarea

    buruienilor.

    Aceste activitati necesita un volum mare de munca. Principala sursa a fortei de munca

    n micile gospodarii o reprezinta familia si angajatii temporari, care sunt solicitati cu mai mare

    intensitate la lucrarile de prasit si recoltare.

    4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie

    Combaterea bolilor si a daunatorilor reprezinta o operatie importanta a tehnologiei de

    producere a strugurilor. Aceasta lucrare agrotehnica se detaseaza prin importanta de celelalte,

    deoarece bolile vitei si vinului si daunatorii provoaca pierderi mari de productie, att din

    punct de vedere cantitativ, ct si din punct de vedere calitativ.

    De-a lungul filierei vinului, bolile si daunatorii actioneaza n diferite faze: n timpul

    vegetatiei vitei de vie, dupa recoltare n timpul depozitarii strugurilor, n timpul depozitarii

    vinului.

    n ncercarea de a preveni pierderile de recolta se impune identificarea bolilor si a

    daunatorilor si a efectelor induse de acestea. n cultura vitei de vie au fost identificate

    numeroase boli si multi daunatori13, cei mai importa nti f iind prezentati n tabelul nr.4.8.

    nainte de recoltare, viticultorii efectueaza operatiuni specifice care au ca scop

    cresterea cantitativa si calitativa a productiei de struguri. Astfel de operatiuni sunt: plivitul,

    ciupitul, copilitul, crnitul, desfrunzitul, rarirea inflorescentelor si ngropatul butucului14.

    Plivitul consta n ndepartarea lastarilor nefertili, crescuti pe lemn vechi. Se executa

    dupa nflorit, determinnd cresterea productiei cu 20%.

    Ciupitul reprezinta taierea vrfului de crestere a lastarilor cu rod si se executa naintea

    nfloritului.

    13 Mateescu, F., Livada, gradina si via boli, daunatori si tratamente mpotriva acestora, Editura M.A.T.S., 1996. 14 Manescu, B., Stefan, Marcela, Sisteme horticole comparate, Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2003.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    210

    Tabelul nr.4.8.

    Bolile si daunatorii vitei de vie

    Denumirea bolilor sau a daunatorilor

    Tratamente le Efecte le asupra vitei de vie

    Semnificatia economica

    Mana n timpul vegetatiei cu:

    Dithane, Captan, Sandofan

    -Pete pe frunze. Acestea se usuca si

    cad.

    - mai putine frunze -mai putina

    fotosinteza-mai putina productie

    (aspect cantitativ) Fainarea n timpul

    vegetatiei cu: Karathane, Tilt, Topas, Sulf praf

    - Pete pe frunze. Acestea se usuca,

    dar nu cad. - Florile devin

    brune si se usuca. - Lastarii capata o

    culoare bruna.

    - pierderi cantitative

    de productie

    Putregaiul cenusiu

    nainte de cules - ataca strugurii n prga. Boabele se nmoaie, crapa si vor fi acoperite de mucegai cenusiu.

    - pierderi calitative - reducerea pretului

    - cerere nesatisfacuta

    Molia n vegetatie cu:Decis, Fastac,

    Karate

    - se hraneste cu boboci florali, cu bobite verzi, cu boabe coapte.

    Boabele atacate sunt napadite de

    mucegaiuri si putrezesc.

    - pierderi calitative - reducerea pretului

    - cerere nesatisfacuta

    Acarieni Zeama bordeleza sau Mitac

    - atrofierea lastarilor,

    - scuturarea internodurilor,

    - avortarea inflorescentelor ,

    - stagnarea cresterii lastarilor.

    Pierderi cantitative de productie

    Sursa: Mateescu, F., Livada, gradina si via boli, daunatori si tratamente mpotriva acestora, Editura M.A.T.S., 1996.

    Copilitul se efectueaza prin scurtarea lastarilor secundari (copili), avnd ca efect

    obtinerea unor productii suplimentare de pe copili de la 1500 la 8000 kg/ha.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    211

    Crnitul reprezinta suprimarea a 6-7 frunze tinere din vrful lastarilor cu rod si fara

    rod, n scopul obtinerii unei coaceri mai bune a lemnului si cresterii continutului n zahar al

    strugurilor.

    Desfrunzitul si rarirea inflorescentelor are ca efect o mai buna iluminare, ceea ce ajuta

    la coacerea si colorarea uniforma a boabelor.

    ngropatul butucului, desi este o operatiune postrecoltare, este demna de amintit

    datorita importantei sale de a proteja butucul de vie mpotriva nghetului peste iarna. Operatia

    consta n acoperirea plantei toamna cu un strat de pamnt de 5-15 cm.

    4.3.3. Recoltarea strugurilor

    Cu aceasta activitate se ncheie etapa agricultura a filierei produsului vin. Cnd si cum

    se recolteaza strugurii sunt operatiuni care determina starea de calitate a acestora dupa

    recoltare si calitatea viitorului vin. Strugurii recoltati prea timpuriu contin putin zahar si mult

    acid, iar vinul este astringent. n functie de raportul aciditate/zaharuri si de evolutia cantitativa

    a productiei de struguri, se pot identifica mai multe momente de recoltare15:

    Maturarea fiziologica momentul fertilitatii semintelor, recoltarea se face doar pentru

    studiile de ameliorare a soiurilor pentru obtinerea plantelor din seminte.

    Maturarea deplina momentul n care strugurii nu mai cresc n greutate, iar

    transformarea acizilor n zaharuri este partiala, se realizeaza productii mari la hectar, strugurii

    fiind folositi pentru consum.

    Maturarea tehnologica sau industriala se diferentiaza n functie de tipul de vin ce

    se doreste a fi obtinut, fiind specifica fiecarui tip de soi, astfel, se urmareste cresterea

    procentului de zaharuri, neinfluentnd prea mult reducerea productiei la hectar (maxim 10%),

    deoarece dupa maturatia deplina strugurele nu mai acumuleaza cantitativ, ci ncep sa apara

    procese de deshidratare concomitent cu cele de acumulare de zaharuri.

    Supramaturatia recolta de struguri se lasa pentru acumulari superioare de zaharuri n

    detrimentul productiei la hectar (-20-25%), fenomen asimilat cu stafidirea boabelor, prin

    prelucrarea acestor struguri obtinndu-se valoroase vinuri licoroase.

    Botritizarea fenomen natural ce apare n anumite podgorii (Pietroasele, Cotnari) la

    strugurii aromati (Grasa, Tamioasa) si reprezinta, de fapt, infectarea boa belor de struguri cu

    15 Boboc, D., Procesarea produselor agricole , Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2002.

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    212

    mucegaiul nobil. Pierderile cantitative de productie pot ajunge la 40% la hectar, dar exista o

    anumita categorie de consumatori care apreciaza acest vin.

    Recoltarea strugurilor se face n luna septembrie, manual n gospodariile care detin

    suprafete mici de vie, prin taierea ciorchinelui si punerea lui n galeti de plastic si mecanizat

    n fermele viticole mari, cu combine ncalecatoare pe rndul de vie, echipate cu sisteme de

    batere a butucului si prelate colectoare. Benele trebuie sa f ie din inox, fibra de sticla sau lemn,

    ele nu trebuie sa contina fier (aciditatea din vin ar conduce la dislocarea ionilor de fier,

    microelemente ce pot determina deprecieri ale viitorului vin).16

    Normele de recoltare a strugurilor pentru vin sunt de 600 kg/zi/om la recoltarea

    manuala si de 25-30 tone/zi/combina de recoltat la recoltarea mecanizata.

    Recoltarea manuala a strugurilor pentru vin necesita forta de munca numeroasa si

    scumpa, iar recoltarea mecanizata a strugurilor prezinta dezavantajul ca diminue aza calitatea

    strugurilor prin spargere si lovire. Deoarece pretul masinilor de recoltat este ridicat si

    investitiile pentru achizitionarea lor sunt mari, viticultorii recurg la recoltarea manuala, forta

    de munca fiind mai ieftina.

    O atentie deosebita trebuie acordata pastrarii integritatii boabelor, deoarece aparitia

    mustuielii conduce la oxidarea acestora pe timpul transportului si depozitarii. Datorita oxidarii

    se depreciaza puternic calitatile vinului n sensul nchiderii la culoare a acestuia, precum si a

    pierderii fructuozitatii. Pentru a preveni oxidarea, se trateaza strugurii, nca din bene, cu

    solutie de bioxid de sulf.

    Productiile medii de struguri la hectar variaza de la an la an, de la podgorie la

    podgorie. n tabelul nr.4.9. este prezentata dinamica productiei medii de struguri la hectar si

    productia totala de struguri. Destinatiile productiei de struguri sunt prezentate n tabelul

    nr.4.10.

    n perioada de tranzitie, productiile totale si medii de struguri au variat anual n functie

    de conditiile climatice, de schimbarea structurii soiurilor, n detrimentul viilor nobile si

    indigene si de gradul n care s-au respectat tehnologiile de cultura.

    Un aspect negativ important al filierei vinului l reprezinta randamentele foarte reduse.

    Decalajul nregistrat n tara noastra la nivelul productiei medii de struguri la hectar fata de

    Uniunea Europeana este de 3000 kg/ha , aceasta stare de fapt avnd un puternic impact negativ

    asupra eficientei economice n aceasta faza a filierei.

    16 Cotea, C., colab., Oenologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    213

    Tabelul nr.4.9.

    Productiile medii si totale de struguri, n Romnia

    Anul Productia medie de struguri

    (kg/ha)

    Productia totala de struguri (mii tone)

    1990 4245 954 1995 5245 1314 2000 5212 1295 2001 4568 1122 2002 4414 1077 2003 4591 1078

    2004* 5529 1060

    4.3. Productiile medii si totale de struguri, n Romnia

    0

    2000

    4000

    6000

    1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004

    Productia medie (kg/ha)

    Productia totala (mii tone)

    Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2004, *MAPDR www.mapam.ro

    Tabelul nr.4.10. Balanta strugurilor (n echivalent struguri proaspeti)

    (2002-2003) - tone - Nr. crt.

    Specificare 2002 2003 2003/2002 (%)

    A. RESURSE (1+2) 1089807 1097735 100,7 1. Productia utilizabila 1076688 1077986 100,1

    2. Import 13119 19749 150,5

    B. UTILIZARI (3+4) 1089807 1097735 100,7

    3. Export 197 4007 20 ori 4. Disponibilitati interne pentru consum

    (5+6+7+8) 1089610 1093728 100,4

    5. Consum intermediar (5.1.+5.2.+5.3.+5.4.)

    956882 1013054 105,9

    5.1. Consum samnta - - -

    5.2. Consum furaje - - - 5.3. Prelucrare industriala 956882 1013054 105,9

    5.4. Transformare industriala - - -

    6. Pierderi total 1508 905 60

    7. Var iatie de stoc -88 169 * 8. Disponibil pentru consumul uman 131308 79600 60,6 Sursa: Bilanturi alimentare n anul 2003, INS, Bucuresti, 2004

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    214

    Asa cum se observa din tabelul nr.4.10., utilizarea principala a strugurilor o reprezinta

    vinificatia. Exportul strugurilor, desi n crestere n anul 2003 fata de anul 2002, este

    nesemnificativ, detinnd o pondere de 0,36% din total utilizari. Balanta comerciala externa a

    produsului struguri este dezechilibrata, importul depasind exportul, n anul 2003, cu 15.742

    tone.

    4.3.4. Costurile obtinerii productiei de struguri. Eficienta activitatii

    viticole

    n acest punct al filierei, care finalizeaza etapa agricultura, se calculeaza costurile cu

    nfiintarea plantatiei si cele de producere a vinului.

    Costurile variaza mult n functie de tipul fermei si de marimea acesteia. Viticultorii

    care detin suprafete mici de vie tin o evidenta mentala sau scriptica a ceea ce au cheltuit cu

    nfiintarea si ngrijirea viei si cu valorificarea strugurilor. Unitatile agricole care detin

    suprafete mari de vie tin o evidenta scriptica si computerizata a cheltuielilor de productie.

    n esenta, n calculul costului de productie se tine seama de retribuirea fortei de

    munca, de valoarea resurselor materiale utilizate si a activitatilor de transport si valorificare.

    Cheltuielile materiale reprezinta ponderea cea mai mare - 46,4% - din totalul

    cheltuielilor de productie a strugurilor, urmate de cheltuielile cu forta de munca 41,8%. n

    varianta optimista a negocierii unui pret de vnzare de 11.000 lei pe kilogram si obtinerii unei

    productii medii de 9.000 kg, o unitate de producere a strugurilor nregistreaza venituri de

    99.000.000 lei / ha, cheltuieli totale de 57.856. 370 lei / hectar, valoare adaugata de 72.198.030

    lei /ha si un profit de 41.143.630 lei / ha, ceea ce nseamna o rata a rentabilitatii de 71% si o

    marja de profit de 41%.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    215

    Tabelul nr.4.11.

    Bugetul de venituri si cheltuieli pentru produsul struguri vin, 2004

    Valoarea Nr. crt. Indicatori U.M. Absoluta %

    I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

    mii lei/ha 26.801,97 46,4

    1 Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei/ha 19.063,72 -samnta si material saditor mii lei/ha - -ngrasaminte si amendamente mii lei/ha 5.786,30 -pesticide mii lei/ha 5.282,42 -alte materiale mii lei/ha 7.995,00 2 Cheltuieli cu lucrarile mecanice mii lei/ha 5.831,93 3 Cheltuieli cu irigatiile mii lei/ha - 4 Cheltuieli cu aprovizionarea (10% din

    1) mii lei/ha 1.906,32

    II CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA*

    mii lei/ha 24.211,98 41,8

    III ALTE CONSUMURI (5+6+7+8) mii lei/ha 6.842,42 11,8 5 Cheltuieli generale (4% din I+II) mii lei/ha 2.040,61 6 Dobnzi la credite de productie mii lei/ha 2.946,45 7 Asigurari (3% din I+II) mii lei/ha 1.530,36 8 Amortisment cladiri, utilitati mii lei/ha 325,00 A TOTAL CONSUMURI

    INTERMEDIARE (I+II+III) mii lei/ha 57.856,37 100

    A1 din care pentru productia principala mii lei/ha 57.856,37 B VALOAREA PRODUCTIEI mii lei/ha 99.000,00 B1 din care pentru productia principala mii lei/ha 99.000,00 C VENIT IMPOZABIL (B-A) mii lei/ha 41.143,63 (-) Impozite si taxe mii lei/ha - (+) Alocatii si subventii mii lei/ha -

    D VENIT NET mii lei/ha 41.143,63 Marja de profit (D:B/100)

    % 41,5

    E Eficienta economica Rata rentabilitatii

    (D:A1/100) % 71

    F COST DE PRODUCTIE (A1:Q) lei/kg 6.428,50 G PRET PIATA INTERN

    PREVIZIBIL lei/kg 11.000,00

    * Cuprinde consumurile cu forta de munca ziliera, permanenta si obligatiile fata de stat; Sursa: prelucrare dupa fisele tehnologice furnizate de Ministerul Agricult urii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    216

    4.4. Procesarea strugurilor

    4.4.1. Transportul strugurilor

    Odata recoltati, strugurii au trei destinatii: valorificarea pe piata interna, vinificatia si

    industrializarea pentru obtinerea sucurilor, compoturilor etc. n primul caz filiera se opreste la

    vnzarea strugurilor de masa. n cel de -al doilea caz, filiera continua cu operatiile de obtinere

    a vinului, stabilizarea, mbutelierea si vnzarea acestuia. Strugurii trebuie prelucrati ntr-un

    timp ct mai scurt pentru a prentmpia atacurile microorganismelor, mentinndu-se valoarea

    de soi.

    De la locul recoltarii pna la cel al prelucrarii, n timpul transportului, strugurii nu

    trebuie zdrobiti, pentru a evita aparitia mustuielii. Mijloacele de transport trebuie sa permita

    ncarcarea/descarcarea mecanizata. De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata

    materialului din care este confectionata bena de transport. Daca aceasta nu este din inox, sticla

    sau lemn, pentru a evita contactul direct al strugurilor cu metalul, vehiculele basculante se

    izoleaza cu folie de polietilena sau cu lacuri antiacide.

    Transportul strugurilor de la locul de productie la locul de prelucrare se realizeaza de

    catre viticultor, de catre unitatea de vinificatie, daca exista un contract comercial de

    valorificare, si, implicit, de transport ntre viticultor si unitatea respectiva, sau de catre

    societati comerciale specializate n transportul strugurilor.

    Din punct de vedere al eficientei economice la nivelul ntregii filiere, transportul ar

    trebui sa fie efectuat de catre unitatile de vinificatie, care dispun de parc auto propriu,

    amortizarea asupra mijloacelor fixe nregistrndu-se indiferent de volumul produselor

    transportate. Cu ct acest volum creste, cheltuielile de transport pe unitatea de produs scad.

    4.4.2. Tratamente post-recoltare

    La crama, strugurii sunt receptionati cantitativ si calitativ.

    Receptia cantitativa se realizeaza prin trecerea mijlocului de transport pe bascula, nti

    plin, apoi fara struguri, diferenta reprezentnd cantitatea de struguri receptionata.

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    217

    Receptia calitativa are ca scop aprecierea organoleptica a integritatii boabelor,

    specificitatea soiului, gradul de maturitate si de sanatate al recoltei. Pentru determinarea

    concentratiei de zahar si a aciditatii se preleveaza randomizat ciorchini din mijlocul de

    transport.

    Principalele caracterisitici ale produsele horticole care influenteaza marketingul

    acestora sunt sezonalitatea si perisabilitatea. Pe de o parte, cererea pentru astfel de produse

    este continua, iar pe de alta parte, oferta este prezenta pe piata doar n anumite momente ale

    anului. Pentru a prelungi perioada de ofertare, produsele horticole sunt tratate chimic si sunt

    depozitate n conditii speciale de microclimat. Aceleasi operatii se efectueaza si n scopul

    pastrarii integritatii si calitatii produselor perisabile, care sunt atacate de microorganismele

    din mediu, la scurt timp dupa recoltare.

    n cazul strugurilor, tratamentele postrecoltare se aplica strugurilor de masa care se

    consuma n stare proaspata si strugurilor de vin care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare

    si care se pastreaza n camere frigorifice. Tratamentele se realizeaza cu bioxid de sulf.

    4.4.3. Prelucrarea strugurilor

    Obtinerea vinului este una dintre cele mai importante activitati ale filierei vinului.

    Produsele agricole perisabile si sezoniere sunt supuse procesului de prelucrare pe de o parte

    pentru a prelungi viata produsului si pe de alta parte pentru a satisface cerintele

    consumatorilor pentru produsele prelucrate.

    Procesarea strugurilor se realizeaza mai mult pentru a satisface cerintele

    consumatorilor pentru vin si mai putin pentru a prelungi termenul de viata al strugurilor.

    Prelucrarea strugurilor se poate realiza industrial, n unitati specializate de vinificatie,

    sau artizanal, n cramele si pivnitele exploatatiilor agricole familiale care cultiva vita de vie.

    Procesarea consta n urmatoarele operatiuni: zdrobire, presare, fermentare si aplicarea de

    tratamente cu bioxid de sulf.

    Principalii producatori de vin din Romnia sunt17:

    S.C. Murfatlar Romnia SA detine 2100 ha cuprinse n arealul viticol din zona

    localitatilor: Basarabi, Valul Traian, Poarta Alba, Siminoc si Valea Dacilor.

    Complexul de vinificatie are o capacitate totala de 250.000 hl. Productia de

    17 www.vinbun.ro

  • Diagnosticul de marketing pe filiera vinului

    218

    vinuri are o structura sortimentala formata din 70% vinuri albe. Cifra de afaceri,

    n anul 2004, a fost de 450 miliarde lei, iar productia a fost de 10 milioane litri.

    Murfatlar Romnia , care este principalul exportator de vinuri mbuteliate,

    exporta n peste 15 tari dintre care cele traditionale sunt: SUA, Marea Britanie,

    Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia.

    S.C. Vincon Vrancea este cel mai mare producator de vinuri din Romnia cu o

    experienta n domeniu de peste 50 de ani. Situat n Regiunea Vrancea, cel mai

    mare areal viticol al tarii, societatea detine suprafete cultivate de peste 28.000 ha

    de vita de vie, cuprinse n 3 podgorii celebre: Panciu, Odobesti si Cotesti.

    Proprietar a 25 de unitati de productie, pivnite si centre de colectare a

    strugurilor, Vincon Vrancea S.A poate procesa ntr-un sezon aproa pe 40.000

    tone de materie prima. Productia anului 2004 a fost de 23 milioane litri de vin.

    S.C. Veritas Panciu este situata chiar n mijlocul podgoriei Panciu si produce n

    principal struguri de vin, dar si struguri de masa. Din 1700 de hectare de

    podgorie, 1500 de hectare sunt cu struguri de vin. Colectia cuprinde o suprafata

    de 6 hectare si un total de 82 de sortimente de vinuri din care 16 sunt soiuri

    rezistente si hibrizi. Colectia urmareste obtinerea unor productii ridicate de

    struguri, de calitate superioara, la preturi mici si rezistenti la nghet.

    Complexul de vinificatie Jidvei se gaseste n Podgoria Trnave si se ntinde pe o

    suprafata de circa 1400 ha, cultivate cu urmatoarele soiuri: Feteasca Regala (450

    ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc (200 ha), Muscat Ottonel (150 ha),

    Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha), Chardonnay (30 ha), Pinot Gris,

    Opoto, Sylvaner si Ezerfrut (100 ha). Din ntreaga suprafata cultivata, anual se

    rennoiesc aproximativ 50 ha. Vrsta medie a plantatiilor este de 10 ani, o data

    cu replantarile facndu-se si nlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu

    cele calitative. Din punct de vedere financiar, este un centru puternic, dat fiind

    exportul tot mai ridicat si consumul mare.

    S.C. Cotnari S.A. Podgoria Cotnari se ntinde pe 1800 ha, productia pe hectar

    fiind de 70-80% din productia celorlalte podgorii din tara sau din strainatate.

    Vinurile de Cotnari sunt foarte cautate att datorita raritatii ct si a calitatii

    deosebite. S.C. Cotnari S.A. a reusit sa planteze vii si n alte zone din localitate:

    108 ha cu Feteasca Alba, 51 ha cu Tamioasa Romneasca, 21 ha cu Francusa si

  • Performanta economica pe filiera de produs n agricultura

    219

    5 ha cu Grasa. Procesul de vinificatie se desfasoara n conditii moderne printr-un

    sistem industrial realizat ntre 1996-1998, cu o capacitate de productie de 50 de

    vagoane de struguri n 12 ore si cu o capacitate de depozitare de 1050 de

    vagoane din care 525 vagoane sunt depozitate n pivnite pentru conservare.

    Vinuri sunt expediate catre diverse destinatii n butoaie de stejar sau n

    recipiente de sticla. Societatea detine si un cabinet experimental care contine

    800.000 de sticle, unele din 1967. Producatorii de vin din Cotnari au fost

    premiati cu 150 de medalii la 20 de concursuri nationale si cu 95 de medalii la

    15 concursuri internationale. Vinurile de Cotnari sunt exportate n tari precum:

    SUA, Uniunea Europeana, Japonia, Rusia, Tarile Baltice.

    S.C. Vinia Iasi S.A. detine 5.000 ha de vie pe rod si prelucreaza anual 30.000

    40.000 tone struguri. Productia anul 2004 a fost de 250.000 hl de vin.

    Exporturile reprezinta 60% din totalul productiei societatii pe relatii traditionale:

    Germania, Rusia, Israel, SUA si Japonia.

    Principalele neajunsuri n aceasta faza a filierei constau n: costurile ridicate ale

    materiei prime, echipamentele si masinile nvechite, insuficienta materiei pr ime suprafetele

    cultivate cu