PIAŢA TURISTICĂ A ARGENTINEI

Stoiu Ovidiu Alexandru Grupa 511

Structura Economiei

industrie35%

servicii56%

agricultura

9%

Capitolul 1. Situaţia economică

Argentina beneficiază de resurse naturale bogate, o populaţie cu un grad înalt de educare, sectorul de agricultură orientat spre export şi o bază industrială diversificată. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ţări, însă crizele economice, ineficienţa politicii fiscale şi monetare de la sfârşitul secolului XX au condus la ruinarea economică şi politică a statului între anii 1998-2001. În decembrie 2001 a fost recunoscută starea de default, cea mai mare criză economică din istorie. Revenirea Argentinei a avut loc în timpul mandatului lui E. Duhalde şi N. Kirchner, când a fost stabilită paritatea fixă a pesosului faţă de dolarul american, au fost majorate taxele de export şi facilitate posibilităţile de creditare. Astfel, Argentina a prezentat o creştere stabilă de 9% a PIB-ului real între anii 2003-2006, reuşind în 2006 să întoarcă datoriile către FMI, reducând serviciul datoriei externe. Economia Argentinei este structurată după cum este afişat în figura din dreapta (Sursa: The World Bank, 2006), principalul aport la PIB-ul ţării fiind adus de către servicii, urmate de industrie. Ramurile principale ale industriei ca aport la economia Argentinei sunt cele ale industriei textile în special, industriei alimentare, industria chimică şi petrochimică, dar în ultima vreme o tot mai mare importanţă câştigă industria constructoare de maşini, metalurgia. Agricultura, deşi contribuie doar cu 9% la PIB-ul Argentinei, este apreciată pe plan mondial, prin produsele sale de calitate, fiind unul dintre cei mai mari producători agricoli, deţinând la nivel mondial poziţia a treia în producţia de miere, soia şi seminţe de floarea-soarelui şi este cotată ca fiind pe locul cinci la producţia de porumb şi pe locul 11 la producţia de grâu. În 2007, exporturile de produse agricole au reprezentat 9,4% din produsul intern brut şi aproape o treime din totalul exporturilor. Soia şi produsele înrudite reprezintă 24% din exporturile totale, grâul şi porumbul totalizând 8%. Creşterea bovinelor reprezintă, de asemenea, o industrie majoră, deşi cea mai mare parte este pentru consumul intern. Carnea de vită, pielea şi produsele lactate au reprezentat 5% din totalul exporturilor în 2007. Creşterea ovinelor şi producţia de lână sunt activităţi importante în Patagonia, deşi aceste activităţi au scăzut la jumătate din 1990. Fructele şi legumele alcătuiesc 4% din exporturi: mere şi pere cultivate în regiunea Río Negro; portocale şi alte citrice, în nord-vest şi Mesopotamia; struguri şi căpşuni, în Cuyo. Bumbacul şi tutunul sunt culturi majore în Gran Chaco; trestia de zahăr şi ardeii iuţi, în nord-vest, iar măslinele şi usturoiul, în Cuyo. Planta Maté (Misiones), tomatele (Salta) şi piersicile (Mendoza) sunt cultivate pentru consumul intern. Argentina este al cincilea producător mondial de vinuri, producţia de vin fin luând salturi majore în calitate, Mendoza fiind mai mare regiune producătoare de vin, urmată de San Juan. Mineritul este o industrie în dezvoltare, unde regiunea de nord-vest şi provincia San Juan sunt principalele zone de activitate. Exporturile de minereuri au crescut de la 200 de milioane de dolari în 1996, la 1,2 miliarde de dolari în 2004 şi la peste 2 miliarde de dolari, în 2008. In domeniul industriei, cele mai importante sectoare sunt reprezentate de prelucrarea produselor alimentare, produselor chimice şi farmaceutice, autovehiculelor, echipamentelor şi

2

pieselor auto, precum şi utilajelor industriale şi electrocasnice. Aproximativ o jumătate din activităţile industriale sunt concentrate în Buenos Aires, deşi Rosario, Córdoba şi Mendoza sunt, de asemenea, importante centre industriale. Argentina produce energie electrică, în mare parte prin intermediul gazelor naturale şi a resurselor hidroelectrice dezvoltate. După datele din 2006, Argentina produce în jur de 101.176 de gigavaţi de energie pe oră. Principalele surse angajate de Argentina pentru producerea de electricitate sunt cele hidraulice (34.041 de gigavaţi pe oră anual) şi termice (56.385 de gigavaţi pe oră anual). Energia nucleară este, de asemenea, de mare importanţă, fiind unul dintre cei mai mari producători şi exportatori , alături de Canada şi Rusia, de Cobalt-60, un izotop radioactiv utilizat pe scară largă în tratamentul cancerului. Argentina dispune de o reţea feroviară focalizată în Buenos Aires (37 800 km), de drumuri modernizate (48 000 km, inclusiv sectoare ale autostrăzii panamericane), de 11 000 km căi navigabile, de 100 porturi şi 10 aeroporturi internaţionale.

Principalii indicatori economici (la nivelul anului 2008, prelucrare după INDEC):

Produsul Intern Brut: 271 miliarde de dolari (octombrie 2008); PIB pe locuitor: 6.884 dolari / locuitor; Creşterea PIB: 8,7%; Rata inflaţiei: 10,8%; Datoria publică federală: 136 dolari. În afară de datoria publică federală, şi provinciile au

datorie ce poate fi considerată publică; Datoria externă totală: 51,1% din PIB; Volumul comerţului exterior: 98 miliarde de dolari; Export (FOB): 54 miliarde de dolari. Principalii parteneri: UE (20%), MERCOSUR

(19%), ASEAN (18%), NAFTA (14%), CHILE (12%), restul ţărilor ALADI (4%), restul ţărilor (10%). Exporturile în România (30 milioane de dolari în 2007) reprezintă 0,66 la mie;

Import (FOB): 44 miliarde de dolari. Principalii parteneri: MERCOSUR (37%), NAFTA (22%), UE (20%). Importurile din România (2 milioane de dolari în semestrul I, 2007) reprezintă 0,1 la mie;

Soldul balanţei comerciale: 10 miliarde de dolari.

Standardul de viaţă

De-a lungul istoriei, Argentina a fost una dintre cele mai bogate ţări din America Latină, dar criza economică dintre 2001 şi 2002 a aruncat ţara într-o perioadă nefastă, nemaiîntâlnită din anii 1930. în ciuda unei recuperări impresionante, cu creşteri de circa 8% în ultimii şase ani, un studiu privat de la mijlocul anului 2008 a arătat că mai bine de treizeci la sută din argentinieni trăiesc în sărăcie, iar aproape o treime din aceştia sunt consideraţi nevoiaşi. Din punct de vedere ideologic, Argentina este considerată o ţară a clasei mijlocii, dar diferenţa dintre săraci şi bogaţi s-a mărit, iar clasa de mijloc s-a micşorat în mod tradiţional, averea derivă din posesia de pământ. Oamenii înstăriţi cresc vite ori posedă şi exploatează moşii sau ferme de cereale, în timp ce în jurul lor se întinde marea masă a muncitorilor rurali apăsaţi de greutăţi. Există, de asemenea, o mare clasă muncitoare urbană şi suburbană care a suferit atunci când sectorul industrial s-a prăbuşit în timpul crizei din 2002. rata şomajului a ajuns atunci la cel

3

puţin douăzeci şi cinci la sută şi, deşi acum se află în jurul a zece procente, mulţi argentinieni lucrează sub pregătirea lor, la munca de jos. Deşi în anii care au trecut de la încheierea crizei, creşterea economică a depăşit adesea opt la sută, mulţi analişti se tem că autorităţile argentiniene nu au profitat suficient de cursul valutar favorabil şi de pieţele externe de desfacere pentru a susţine economia. În acelaşi timp, inflaţia mare erodează puterea de cumpărare a argentinienilor; sursele oficiale recunosc o inflaţie de zece la sută, dar economiştii susţin că cifra este dublă în realitate. De asemenea, sunt mari diferenţe între regiuni. Capitala Buenos Aires prosperă, iar provincia ce îi poartă numele este cea mai bogată şi mai populată, dar provinciile agricole din nord şi nord-vest, ca Misiones, Santiago del Estero, Jujuy şi Tucumán, au sărăcit fără speranţă de revenire. Mulţumită sectoarelor turistic şi viticol, ca şi resurselor energetice care susţin industria locală, provincia vestică Mendoza prosperă, dar restul regiunii Cuyo nu poate ţine pasul. Datorită turismului şi economiei bazate pe energie, provinciile patagoneze sunt în mare parte prospere, dar au şi ele zone afectate de sărăcie.

Capitolul 2. Populaţia şi demografia

Argentinienii spun cu haz că sunt „spanioli care vorbesc ca italienii, se îmbracă asemenea francezilor şi se cred englezi“. Argentina este o ţară a imigranţilor în care s-au păstrat, dar şi îmbinat diverse culturi. Populaţia actuală a Argentinei este de 40.913.584 locuitori, ceea de înseamnă că naţiunea de pe Rio de la Plata este cea de-a doua mare vorbitoare de limbă spaniolă din America de Sud, după Columbia. Densitatea populaţiei este, în medie, de 15 locuitori pe km2, însă această cifră nu înseamnă prea multe, pentru că distribuţia nu este uniformă. În timp ce mai mult de 45% dintre argentinieni locuiesc în provincia Buenos Aires şi în centrul metropolitan şi mai mult de 13.800 de oameni împart acelaşi kilometru pătrat în capitală, regiunile de sud ale Patagoniei sunt aproape nelocuite. În provincia Santa Cruz, fiecare locuitor are mai mult de 1 km2 la dispoziţie. Per total, regiunile din nordul şi centrul Argentinei sunt mai dens populate decât sudul şi 92% dintre argentiniei trăiesc în mediul urban ( CIA – The World Factbook, 2009). Structura etnică a populaţiei este în mare parte omogenă datorită imigraţiei europene masive de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Conform datelor oficiale, mai mult de 95% din populaţie este formată din urmaşii albi ai imigranţilor europeni. Numărul metiştilor este mai redus decât în alte state din America de Sud. Majoritatea populaţiei indigene a fost nimicită, iar acum în ţară există mai puţin de 30.000 de indigeni. Cele mai mari grupuri de indigeni sunt Kolla, în nord-vest, urmaţi de Mapuche în provinciile Neuquén, Río Negro, La Pampas şi Chubut. În ciuda sărăciei extinse, speranţa de viaţă este ridicată. Argentina are unul dintre cele mai bune sisteme de educaţie din America de Sud, deşi calitatea acestuia variază considerabil în funcţie de regiune. În zonele rurale nu sunt prea multe şcoli, iar puţinele centre educaţionale existente sunt adesea slab dotate. Situaţia se prezintă mult mai bine în capitală şi în alte oraşe mari, unde sunt nenumărate şcoli private consacrate. Universităţile private sunt mai bine dotate decât cele de stat.

4

Evoluţia populaţiei, densitatea şi structura populaţiei pe grupe de vârstă

Ani Populaţia(mii)

Densitatea populaţiei

(nr. locuitori/km2)

Structura pe grupe de vârstă (%)

0 – 14 ani 15 – 64 ani 65 ani şi peste

1995 34 835 12,7 29,2 61,4 9,4

2000 36 896 13,5 28,0 62,1 9,9

2005 38 747 14,2 26,4 63,4 10,2

2009 40 913 15,0 25,6 65,5 10,8

Sursa: prelucrare după www.destatis.de

Principalii indicatori demografici ai Argentinei, anul 2009 (prelucrare după CIA, The World Factbook):

Populaţia urbană: 92% din totalul populaţiei; Rata de creştere a populaţiei: 1,053%; Populaţia activă: 16,38 milioane doar în zonele urbane; Rata şomajului: a crescut de la 7,87% (în 2008) la 9,6% (în 2009); Natalitate: 17, 94 naşteri/ 1 000 locuitori; Mortalitate: 7,41 decese/1 000 locuitori; Rata mortalităţii infantile:

o de sex masculin: 12,76 decese/1 000 născuţi vii;o de sex feminin: 10, 06 decese/ 1 000 născuţi vii;

Vârsta medie:o total: 30 ani;o bărbaţi: 29 ani;o femei: 31 ani;

Speranţa de viaţă: 72 de ani pentru bărbaţi şi 79 de ani pentru femei; Grupuri etnice:

o albi (mai ales spanioli şi italieni): 97%;o mestizo (mix între populaţia albă şi strămoşii amerindieni), amerindieni sau alte

grupuri non-albe: 3%.

5

Capitolul 3. Baza tehnico-materială

Locurile de cazare din Argentina sunt diverse şi variază în ceea ce priveşte calitatea de la acceptabile la extraordinare, cu mari diferenţe între serviciile oferite. Multe dintre destinaţiile acestei ţări sunt izolate, iar locurile de cazare sunt limitate. Camerele mai bune se pot ocupa repede în timpul evenimentelor speciale, cum ar fi Festivalul de tangou din Buenos Aires. Mâncarea poate fi o plăcere deosebită în Buenos Aires, care oferă opţiuni de primă clasă. Chiar şi capitalele provinciale şi zonele turistice au restaurante care s-au îmbunătăţit repede. Sunt multe feluri de locuri de cazare. Fiind o capitală de talie mondială, Buenos Aires are o mulţime de hoteluri de primă clasă la standarde internaţionale. Acestea variază de la cele mici, hoteluri-bijuterie, care sunt afaceri de familie şi combină intimitatea şi şarmul, până la lanţurile hoteliere de seamă (Hermitage Hotel*****, Panoramic Hotel Iguzu*****, Sheraton Cordoba Hotel*****, Lennox Hotel****, Park Plaza Unique Hotel**** etc.), de obicei cu posibilitatea organizării de conferinţe. Zonele Cuyo, Salta, Bariloche, El Calafate şi Ushuaia au unele dintre cele mai bune locuri de cazare, printre care pensiuni, hoteluri- cramă de lux şi clădiri proiectate de arhitecţi cunoscuţi. Staţiunile de la malul mării, cum ar fi Mar del Plata, sunt, în primul rând, pentru publicul argentinian. Hoteluri mijlocii se găsesc din plin, dar standardele variază. În unele zone, pensiunile au camere private la preţuri destul de mici. În toată ţara există multe ferme de oaspeţi (estancias) care variază de la simple hanuri de ţară la cabane luxoase cu restaurante rafinate. Unele sunt specializate în pescuit şi echitaţie. Toate hotelurile au restaurante proprii, băi în cameră şi sunt deschise tot anul. Restaurantele din Argentina sunt numeroase şi oferă o selecţie culinară diversă: feluri de mâncare specifice regiunii, din carne de vacă, miel, pui şi porc. Peştele şi fructele de mare sunt întâlnite mai rar, dar pot fi foarte bune pe malul râului Paraná şi pe coasta patagoneză. Varietăţile vegetariene devin din ce în ce mai obişnuite. Agrementul în Argentina este foarte bine pus la punct, mai ales în capitala cosmopolită, supranumită „oraşul care niciodată nu doarme”. Cei care aleg sa vină aici au posibilităţi multiple de a se distra: plimbări în timpul zilei (excurisii şi plimbări cu barca în delta râului Paraná, vizitarea grădinii zoologice şi botanice, vizitarea pădurii din Palermo şi Planetariul), activităţi culturale (vizitarea galeriilor de artă, a centrelor culturale şi a muzeelor). Zonele care oferă cele mai mari posibilităţi de divertisment sunt: Calle Corrientes (cu o mare varietate de teatre, cinematografuri, pizzerii, restaurante şi librării), Recoleta (cinematografuri, pub-uri, restaurante, centre culturale), Vechiul Palermo (lecţii de tangou, baruri, restaurante, un cantobar şi o discotecă), San Telmo (baruri, spectacole de tangou, târguri de antichităţi în fiecare duminică), Puerto Madero (restaurante, discoteci, baruri, centre de expoziţii), Belgrano (diverse muzee, săli de dans, restaurante, pub-uri, discoteci), Las Cañitas (polo, centre sportive, restaurante cu mâncare etnică, pub-uri şi discoteci).

6

Capitolul 4. Activitatea turistică

4.1 Turism interior

De la Buenos Aires, una dintre vestitele metropole ale lumii, până la cele mai îndepărtate colţuri ale Patagoniei, Argentina le are pe toate. În interiorul graniţelor sale se află una dintre cele mai mari bazine fluviale şi cele mai mari cascade din lume, un vast lanş muntos şi una dintre cele mai lungi coaste ce abundă în floră şi faună. Cea de-a opta ţară din lume ca mărime are şi păduri subtropicale, întinderi deşertice crestate de canioane şi altele. Principalele destinaţii. Se ştie că Argentina are trei destinaţii ce trebuie neapărat vizitate de către cei care fac călătoria pentru prima oară: capitala cosmopolită Buenos Aires, şuvoaiele tunătoare ale cascadei Iguzú, din nord-vest, şi gheaţa scrâşnitoare a gheţarului patagonez Moreno, din sud. Un itinerar de o săptămână mai puţin costisitor combină vizitarea oraşului Buenos Aires, cu „experienţe” gastronomice şi viaţa de noapte, cu vizitarea capitalei ţinutului gaucho, San Antonio de Areco, situată la 113 km vest de Buenos Aires. Acest centru al artei şi meşeteşugurilor are o savoare gaucho ce evocă Argentina rurală într-o lumină indiscutabil idealistă. O altă opţiune este concentrarea asupra ţinutului canioanelor din nord-vestul andin, al cărui centru este superbul oraş colonial Salta – la un zbor de o oră şi jumătate distanţă de Buenos Aires. Această regiune frumoasă, cu ale sale canioane şi ruine incaşe irizate, este prea puţin apreciată pentru vinurile sale fine, produse în podgorii situate la cea mai mare altitudine din lume. De asemenea, o opţiune importantă este concentrarea exclusiv asupra Patagoniei, în zona sudică. Destinaţii de top: Peninsula Valdés, pentru bogăţia florei şi a faunei sălbatice, în special pentru balenele sudice uriaşe care migrează din aprilie până în decembrie, El Calafate, care se întinde pe malul lui Lago Argentino, şi uimitorul gheţar Perito Moreno. În cele din urmă, turiştii se pot răsfăţa cu unele dintre cele mai fine vinuri din lume în provincia Cuyo, unde se produc şaptezeci la sută din totalitatea vinurilor argentiniene, inclusiv soiul reprezentativ malbec. O ţară de măreimea Argentinei şi cu diversitatea sa geografică ar putea umple un itinerar care să dureze o viaţă întreagă, oferind deseori călătorilor ocazia de a vizita locuri mai retrase şi de a-şi satisface interese mai deosebite. Ţara este foarte ispititoare în ceea ce priveşte excursiile cu maşina. La sud de Trelew, cele mai frumoase privelişti de pe coasta patagoneză sunt Camarones, Puerto Deseado şi Puerto San Julián, toate având rezervaţii sau parcuri naţionale în apropiere. Mulţi turişi merg la Buenos Aires doar pentru a dansa tangou. În capitală sunt foarte multe şcoli de dans ce oferă cursuri zilnice, săptămânale sau lunare. În Buenos Aires şi la numeroasele localităţi din regiunile înconjurătoare, iubitorii de cai se pot răsfăţa cu călăria în stilul gaucho, echitaţie englezească formală şi chiar polo. Drumeţiile de mai multe zile sunt foarte apreciate în Argentina, mai ales în zona Fitz Roy din sudul Patagoniei, de lângă El Chaltén. În regiunea Cuyo de lângă Mendoza, împătimiţii alpinismului pot petrece trei sau chiar mai multe săptămâni pregătindu-se pentru ascensiunea către impunătorul vârf Aconcagua. Alţii preferă să pescuiască zile sau chiar săptămâni întregi în lacurile şi râurile din Patagonia Argentiniană, alegând în special pescuitul la muscă artificială. În râurile şi lacurile de la Junín de los Andes, până la Esquel, dar şi în Tierra del Fuego, se găsesc păstrăvi şi somoni. Sezonul de pescuit este deschis până în aprilie.

7

Înnoptările turiştilor rezidenţi şi non-rezidenţi pe regiuni. februarie 2010

0

200,000

400,000

600,000

800,000

1,000,000

1,200,000

1,400,000

1,600,000

1,800,000

BuenosAires

Patagonia Caba Litoral RegiuneaNord

Non-rezidenti

Rezidenti

Înnoptările turiştilor rezidenţi şi non-rezidenţi pe regiuni. Februarie 2009/2010

486,713

795,692

991,259

1,591,286

260,389

503,847

662,101

824,571

1,385,060

233,319

0 200,000 400,000 600,000 800,000 1,000,000 1,200,000 1,400,000 1,600,000 1,800,000

Regiunea Nord

Litoral

CABA

Patagonia

Buenos Aires

Februarie 2009

Februarie 2010

Principalii indicatori ai circulaţiei turistice:

Înnoptările turiştilor rezidenţi şi non-rezidenţi în unităţile de cazare din hotelurile şi para-hotelurile din regiunea Buenos Aires au înregistrat în luna februarie 2010 (conform INDEC, Encuesta de Ocupación Hotelera) un total de 1.591.286. Majoritatea înnoptărilor (99,3%) au fost realizate de turişti rezidenţi, în timp ce, un procent foarte mic (0,7%) a fost realizat de turişti non-rezidenţi. Regiunea Patagonia a înregistrat un total de 991.259 de înnoptări în februarie, acelaşi an, corespunzându-i un procent de 64,3% turişti rezidenţi şi un procent de 35,7% turişti non-rezidenţi. Pe de altă parte, Regiunea Oraşului Buenos Aires (CABA – Región Ciudad de Buenos Aires) a înregistrat în aceeaşi perioadă un total de 795.692 de înnoptări, dar majoritatea au fost realizate de turişti non-rezidenţi (60,4%). În regiunea de litoral s-au estimat 486.731 de înnoptări, 86,8% fiind realizate de turişti rezidenţi şi 13,2% de turişti non-rezidenţi. În cele din urmă, regiunea de Nord a înregistrat un total de 260.389 de înnoptări, de asemenea, majoritatea au fost turişti rezidenţi (83,1%).

În regiunea CABA şi Patagonia numărul înnoptărilor în hoteluri şi para-hoteluri în luna februarie 2010 a crescut cu 20,2% faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Regiunea Buenos Aires a înregistrat o creştere de 14,9% faţă de februarie 2009, iar Regiunea Nord o creştere de 11,6%. Contrar, regiunea de litoral a înregistrat o variaţie negativă de 3,4%, referitor la aceeaşi lună a anului anterior.

8

4.2 Turism emiţător

Conform datelor publicate de INDEC (Instituto Nacional de Estadística y Censos – Institutul Naţional de Statistică şi Recensăminte al Argentinei), pe primul loc în topul destinaţiilor de vacanţă preferate de argentinieni se află Brazilia, urmată de Chile şi de statele din restul Americii de Sud (în primele două trimestre). În trimestrul al treilea al anului 2009, se poate observa o schimbare majoră în preferinţele argentinienilor de a-şi petrece vacanţa, situând pe locul întâi SUA şi Canada, urmate Europa şi de statele din restul Americii.

Principalele destinaţii ale turiştilor rezidenţi, Aeroportul Internaţional Ezeiza, anul 2009, pe trimestre

Destinaţia

Turism emiţător

Total

Motivul călătoriei

VacanţeVizite la

familii sau prieteni

Afaceri Altele

Trimestrul I 413,481 245,047 69,700 91,898 6,836Brazilia 121,177 89,116 12,785 18,409 867Chile 33,984 11,410 8,934 13,018 622SUA şi Canada 70,305 41,087 11,361 16,753 1,104Restul Americii 104,906 60,512 18,597 24,636 1,161Europa 57,905 26,095 14,857 14,699 2,254Restul lumii 25,204 16,827 3,166 4,383 828

           Trimestrul II 336,401 172,240 54,512 103,603 6,046Brazilia 79,636 44,921 7,653 26,267 795Chile 27,530 5,280 7,014 13,884 1,352SUA şi Canada 58,521 32,287 6,981 18,401 852Restul Americii 77,615 39,431 12,990 24,258 936Europa 69,358 36,792 16,549 14,521 1,496Restul lumii 23,741 13,529 3,325 6,272 615 Trimestrul III 378,392 173,581 80,970 116,101 7,740Brazilia 53,631 21,694 9,125 22,314 498Chile 33,026 6,160 6,349 19,788 729SUA şi Canada 99,284 60,355 18,426 18,971 1,532Restul Americii 88,176 30,702 21,704 33,918 1,852Europa 85,952 44,776 22,383 16,463 2,330Restul lumii 18,323 9,894 2,983 4,647 799

Sursa: INDEC, Encuesta de Turismo Internacional, 2009

9

Capitolul 5. Organizarea activităţii de turism

Diversitatea activităţilor componente ale industriei turismului se reflectă în varietatea celor implicaţi în organizarea şi derularea călătoriilor. Aceştia pot fi: din sectorul public, societăţi comerciale, asociaţii profesionale, organisme cu arie locală, regională, naţională şi internaţională. În Argentina se identifică următoarele:

o Ministerul Industriei şi Turismului (Ministerio de Industria y Turismo);o Ministerul Turismului, Culturii şi Sportului (Ministerio de Turismo, de Las

Culturas y Deporte);o Sectretariatul de Turism al Naţiunii (Secretaría de Turismo de la Nación);o Asociaţia argentiniană a Agenţiilor de Turism (Asociación Argentina de

Agencias de Viajes Y Turismo);o Consiliul Naţional de Afaceri Turistice (CNET – Consejo Nacional Empresarial

Turístico);o Asociaţia argentiniană de Ecoturism şi Turism de Aventură (AAETAV –

Asociación Argentina de Ecoturismo y Turismo Aventura);o Asociaţia Tucumană de Agenţii de Călătorii şi Turism (ATAVYT - Asociación

Tucumana de Agentes de Viajes y Turismo);o Asociaţia de Hoteluri din Argentina (Asociación de Hoteles de Turismo de la

República Argentina);o Asociaţia Latino-Americană de Spa (Asociación Latinoamericana de Spa);o Asociaţia argentiniană de Presă Turistică Specializată (Asociación Argentina de

Prensa Turistica Especializada) ş.a.

10

Harta turistică a ţării

11

Bibliografie

1. National Geographic Traveler – Argentina / Wayne Bernhardson; trad.: Raluca Conescu – Bucureşti: Adevărul Holding, 2010

2. www.economywatch.com3. www.world-tourism.org4. www.turismo.gov.ar5. www.welcomeargentina.com6. www.redargentina.com7. www.eploreargentina.com8. www.visitargentina.com.ar9. www.britannica.com

12