Analiza pieţei ciupercilor din Moldova

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol

USAID/CNFA

Oleg Brinza, Consultant dezvoltarea businessului agricol

Dan Plamadeala, Consultant dezvoltarea businessului agricol

Iunie, 2006

2

Cuprins

Cuvânt înainte........................................................................................................ 3 Rezumat ........................................................................................................... 4 1. Evoluţia pieţei ciupercilor din Moldova (2004-2005) ................ 5

1.1 Import ............................................................................................................... 5 1.2 Export ................................................................................................................ 7 1.3 Consum............................................................................................................. 8

1.4 Preţuri ............................................................................................................... 8 2. Privire generală asupra jucătorilor sectorului de ciuperci .....10 3. Piaţa de ciuperci proaspete din Moldova.......................................12 4. Ciupercile prelucrate şi produse din ciuperci...............................13

4.1 Prezenţa mărcilor comerciale în reţelele angro şi cu amănuntul locale ....................................................................................................................... 13

5. Producţia, importul şi exportul mondial de ciuperci .................16 5.1 Producţia mondială .................................................................................... 16

5.2 Importurile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) ... 16 5.3 Exporturile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) .... 17

6. Informaţii despre unele ţări (ciuperci proaspete/congelate) .......17 7. Concluzii....................................................................................................20

3

Cuvânt înainte

Acest raport a fost întocmit de către Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), proiect finanţat de către Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi implementat de către CNFA. PDBA susţine creşterea veniturilor şi a numărului de locuri de muncă în zonele rurale prin îmbunătăţirea competitivităţii pe plan internaţional a sectorului agricol de valoare înaltă pentru a-i mari potenţialul de export si capacitatea comercială. Raportul în cauză a fost întocmit în baza rezultatelor unui studiu desfăşurat de către PDBA în mai 2006, constând din interviuri cu participanţii principali ai industriei ciupercilor din Moldova, precum şi din analiza ulterioară a rezultatelor interviurilor şi a datelor statistice oficiale. Din cauza informaţiei foarte diferite obţinute în timpul interviurilor şi a datelor oficiale limitate privind exportul şi importul, acest raport poate oferi doar o estimare generală a situaţiei din sector şi nu prezintă o descriere exactă şi exhaustivă a acesteia. Raportul nu conţine date cu privire la comerţul neoficial de ciuperci. În cadrul studiului, autorii au compilat, structurat şi analizat tendinţele curente ale sectorului de producere şi comercializare a ciupercilor în Moldova. Datele şi denumirile indicate în raport au fost făcute publice şi colectate în timpul studiului. În cazul unor erori, Vă rugăm să contactaţi PDBA pentru clarificări şi amendamente eventuale. PDBA aduce mulţumiri tuturor participanţilor care au contribuit la elaborarea acestui raport: producători, distribuitori, importatori, reprezentanţi ai diferitor instituţii de stat şi altor persoane implicate activ în acest domeniu.

4

Rezumat

Aceast raport reprezintă o descriere generală a pieţei de ciuperci din Republica Moldova oferind o descrie a structurii acesteia şi o analiză a evoluţiilor recente din sectorul în cauză. Pe parcursul a ultimilor 15 ani, nu a existat o viziune clară privind tendinţele, problemele şi oportunităţile de dezvoltare a acestei ramuri. Cu toate că majoritatea jucătorilor şi-au dezvoltat propriile opinii asupra situaţiei, nu exista o sinergie de opinii dintre majoritatea lor. Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol a realizat acest studiu pentru a oferi răspunsuri pentru multiplele întrebări ce existau în această ramură şi pentru a contribui la formarea unei viziuni mai clare şi mai obiective pentru toate părţile interesate: furnizorii de materi prime, cultivatorii, întreprinderile de prelucrare, distribuitorii, exportatorii şi instituţiile guvernamentale de reglementare relevante. Raportul prezintă situaţia pe piaţa Republicii Moldova şi cea internaţională în privinţa ciupercilor proaspete şi procesate şi este compus din două părţi majore. Prima parte oferă informaţii privind piaţa naţională din Republica Moldova analizând informaţia statistică privind producerea, comercializarea şi consumul. De asemenea, se discută anumite aspecte existente din activitatea sectorului dat, cum ar fi baza normativ-legală, calitatea produselor, ambalarea, etichetarea, formarea preţului şi canalele de comercializare – toate fiind necesare pentru a înţelege mecanismul specific al acestui domeniu. A doua parte analizează tendinţele mondiale în domeniul businessului cu ciuperci începând cu volumele de producţie şi terminând cu activitatea mondială de import-export. Această parte, de asemenea, include o evaluare succintă a pieţelor din câteva state selectate. În continuare, partea a doua intenţionează să asiste cultivatorii şi distribuitorii (exportatorii potenţiali) în procesul de luare a deciziilor privind producerea şi comercializarea. Analizând situaţia locală şi internaţională, raportul se încheie cu o listă de provocări şi oportunităţi cu care se confruntă ramura locală de cultivare a ciupercilor pentru a putea fi competitivă pe pieţele internaţionale. Unele dintre provocările majore sunt: 1) lipsa bazei normativ-legale, 2) concentrarea producerii în gospodării mici, 3) lipsa producerii competitive şi bazei de aprovizionare cu materie primă pentru miceliu, compost, chimicale, etc., 4) costuri înalte pentru iniţierea afacerii şi innexistenţa unui sistem financiar adecvate, 5) o infrastructură de depozitare şi marketing slab dezvoltată ce ar permite monitorizarea, promovarea şi furnizarea constantă a produsului pe piaţă. Cu toate că, raportul oferă mai mult o estimare generală decât o viziune exhaustivă a sectorului, devine clar că este de o importanţă majoră ca producătorii moldoveni să examineze oportunitatea de a-şi dezvolta afacerea prin extinderea sau consolidarea capacităţilor de producere dacă doresc să rămînă competitivi atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele externe.

5

1. Evoluţia pieţei ciupercilor din Moldova (2004-2005)

Cultura ciupercii nu este o cultură tradiţională pentru Republica Moldova. Cultivarea şi consumul ciupercilor a început să se dezvolte în ultimii 15 ani. Migrarea forţei de muncă, care s-a amplificat la sfârşitul anilor 90, a condiţionat multe schimbări ale tradiţiilor culturale, sociale, religioase şi nutritive ale moldovenilor. În anul 2005, populaţia Moldovei număra 3.92 milioane oameni (excluzând Transnistria), PIB-ul mediu per capita era de aproximativ $1,800 (http://www.cia.gov). Structura cheltuielilor consumatorilor moldoveni sunt puternic influenţate de factori socio-economici, aşa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, vârsta, etc. Datorită acestor factori, piaţa ciupercilor şi produselor din ciuperci din Moldova poate fi împărţită în segmentul populaţiei urbane şi segmentul populaţiei rurale. În general, se poate face concluzia că, în mare parte, ciupercile se consumă în oraşe (în special, în Chişinău şi Bălţi), deoarece populaţia rurală tradiţional consumă produsele cultivate pe loturile personale şi ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale şi mai puţin pentru consum zilnic. Conform datelor Departamentului de Statistică din Moldova, salariul mediu în localităţile urbane este de două ori mai mare decât venitul mediu în localităţile rurale.

1.1 Import

Importurile de ciuperci proaspete şi prelucrate în Moldova au crescut în ultimii ani. Pe măsură ce, pe parcursul anilor, a crescut consumul, volumul producţiei interne nu este suficient pentru a acoperi cererea sporită nici pentru ciupercile proaspete, nici pentru cele prelucrate. După cum se arată în Tabelul 1, Moldova a importat puţin peste 1,000 tone metrice de ciuperci în anul 2005. O mare parte din importuri sunt ciuperci pasteurizate şi sterilizate din China şi Polonia. Valoarea totală a importurilor de ciuperci s-a ridicat la $546,000, adică cu 45% mai mult ca în anul 2004. Tabelul 1

Importurile de ciuperci în Moldova, 2004-2005 2004 2005

Categoria Cantitate (tone)

Pondere în

importuri (%)

Valoarea în mii dolari SUA

Cantitate (tone)

Pondere în importuri

(%)

Valoarea în mii dolari SUA

Ciuperci şi trufe proaspete sau congelate

44 6.6 23.0 10 1.0 7.1

Ciuperci prelucrate cu abur şi congelate

3 0.3 3.5 1 0.1 2.0

Ciuperci marinate 275 35,2 136.9 166 16.1 106.3 Ciuperci şi trufe pasteurizate sau sterilizate

459 58.8 211.5 851 82.8 430.5

Total 780 100.0 374.9 1,028 100.0 545.9

Conform datelor Departamentului de Statistică din Moldova, importurile au crescut constant în ultimii patru ani.

6

China şi Polonia predomină clar în ceea ce priveşte volumul importurilor, deţinând împreună circa 96% din valoarea totală a importurilor (Figura 1). Dacă în anul 2005, majoritatea importurilor de ciuperci proaspete au venit din Polonia, atunci importurile de ciuperci sterilizate/pasteurizate din China au depăşit cu 124% importurile din Polonia, ajungând la 561 tone metrice. În acelaşi timp, produsele din Polonia au predominat în segmentul ciupercilor marinate cu 261 tone în 2004 şi 133.6 tone în 2005, China livrând numai 25 tone în 2005. Produsele de ciuperci prelucrate sunt utilizate în calitate de produse finite, precum şi materie primă pentru prelucrare ulterioară şi re-export. În Moldova activează circa 7-8 importatori, din care numai unul importă şi prelucrează ciupercile în Moldova. Produsele finite sunt ciupercile conservate ambalate în borcane sau cutii de metal sub mărci locale şi străine. Şampinionii, ghebele, ciupercile japoneze shiitake şi păstrăvii fac parte, de obicei, din liniile de produse ale majorităţii importatorilor. Importurile de ciuperci proaspete depind direct de producţia locală, iată de ce descreşterea semnificativă a importurilor în 2004 şi 2005 poate fi atribuită unor schimbări pozitive în structura producţiei (Figura 2). Într-acelaşi timp, conform unor surse din ruseşti importurile din Polonia în ţările CSI descresc nu pentru că producţia locală se măreşte, dar datorită faptului că calitatea produselor poloneze se îmbunătăţeşte şi respectiv, sporesc vânzările pe pieţele Europei de Vest. Pe lângă Polonia şi China, încă patrusprezece ţări au efectuat operaţiuni de import cu Moldova în anii 2004-2005. În majoritatea cazurilor, acestea sunt ţările de origine a unor produse de ciuperci deosebite sau încercări de a stabili canale de livrare cu ţări noi.

Structura importurilor după ţara de origine 2004-2005

China

49%Polonia

47%

Altele

1%

Ungaria

1%

Italia

1%Franţa

1%

Figura 1

Structura importului de ciuperci in Moldova (tone)

46 11

7341017

0

200

400

600

800

1000

1200

2004 2005

Ciuperci şi produseprelucrate

Ciuperci proaspete

Figura 2

7

1.2 Export

Activitatea de export este relativ nesemnificativă în Moldova, constituind 147.9 tone în 2005, adică cu 36% mai puţin decât cele 232.4 tone exportate în 2004 (Tabelul 2). În acelaşi timp, valoarea monetară a exporturilor din Moldova nu s-a schimbat cu mult, de la $153,700 în 2004 până la $141,200 în 2005, ceea ce reprezintă o descreştere de circa 8%. Diferenţa între valoarea şi volumul exporturilor se explică prin creşterea de şase ori a vânzărilor de ciuperci marinate şi descreşterea de patru ori a vânzărilor de ciuperci pasteurizate. Produsele marinate sunt de obicei produse finite gata pentru vânzare cu amănuntul, iar produsele pasteurizate/sterilizate pot fi semipreparate ce au nevoie de prelucrare ulterioară, iată de ce preţul mediu al unei tone de ciuperci marinate exportate este de $1062 ($796 în 2004), în timp ce ciupercile pasteurizate sunt vândute cu $731 pentru o tonă ($640 în 2004). În anul 2004, au fost făcute exporturi de ciuperci proaspete în România, care nu au mai continuat în anul următor. Germania este primul importator de ciuperci din Moldova, fiind urmată de Ucraina şi Canada. În condiţiile în care toţi prelucrătorii sau exportatorii de ciuperci din Moldova depind 100% de materia primă importată şi 99% din exporturile de ciuperci din Moldova sunt produse marinate conservate şi pasteurizate, este mai degrabă o activitate de reexportare decât export din Moldova. Tabelul 2

Exporturile de ciuperci din Moldova, 2004-2005 2004 2005

Categoria Cantitate (tone)

Pondere exporturi

(%)

Suma în mii $

Cantitate (tone)

Pondere exporturi

(%)

Suma în mii $

Ciuperci şi trufe proaspete sau congelate

2.3 1.0 3.6 - - -

Ciuperci marinate 17.2 7.4 13.7 99.9 67.5 106.1 Ciuperci şi trufe pasteurizate sau sterilizate

212.9 91.6 136.4 48.0 32.5 35.1

Total 232.4 100.0 153.7 147.9 100.0 141.2

Moldova a exportat în nouă ţări în anii 2004-2005. Mai detaliat structura exporturilor se prezintă în Figura 3.

Exporturile moldoveneşti de ciuperci după ţara de destinaţie, 2004-2005

Canada

6%

Other

3%

Ucraina

17%

Rusia

4%

Germania

62%

Romania

1%

Israel

4%Grecia

3%

Figura 3

8

1.3 Consum

Luând în consideraţie că nu există date disponibile privind producţia ciupercilor şi presupunând că producţia locală a fluctuat între 250 şi 400 tone pe an în ultimii doi ani, se estimează că consumul total de ciuperci a crescut de la aproximativ 849 tone în 2004 până la 1160 tone în 2005, ceea ce înseamnă că consumul per capita a crescut cu 39% de la 0.216 kg în 2004 până la 0.3 kg în 2005. Majoritatea participanţilor din industria ciupercilor susţin că creşterea stabilă a început în a doua jumătate a anilor 90, când consumul per capita a constituit aproximativ 10-25 g. Pentru comparaţie, consumul per capita numai de ciuperci proaspete/congelate în Germania în anul 2005 a fost de 2.23 kg, în Marea Britanie - 1.8 kg şi în Spania - 0.9 kg. Tabelul 3 reprezintă structura consumului în Moldova în anii 2004-2005. Din păcate, cota ciupercilor din Moldova în structura consumului general continuă să descrească de la 35% în 2004 până la 25% în 2005. Deşi importul ciupercilor proaspete s-a redus în 2005 cu 77%, întrebarea despre ce înlocuieşte consumul sporit - ciupercile conservate importate sau ciupercile proaspete produse local - rămâne deschisă până la crearea unui sistem de încredere pentru determinarea volumului producţiei locale. Majoritatea vânzătorilor en-gros şi en-detail se plâng din cauza producţiei locale sporadice a majorităţii crescătorilor şi incapacitatea de a încheia contracte pe termen lung cu majoritatea supermarketelor.

Tabelul 3. Structura consumului de ciuperci din Moldova, 2004-2005 2004 2005

Categoria tone % tone % Ciuperci proaspete din Moldova 300* 35 300* 26 Ciuperci importate 47 6 11 1 Ciuperci prelucrare importate 502 59 869 74 Total 849 100 1169 100

* Estimări bazate pe discuţiile cu participanţii din industria ciupercilor.

1.4 Preţuri

Preţurile interne pentru ciupercile proaspete depind de câţiva factori, aşa ca oferta totală, tipul produsului, originea sa. Majoritatea vânzătorilor en-detail de la piaţa centrală din Chişinău susţin că producţia şi oferta interne sunt foarte inconsistente şi imprevizibile. Lipsa comunicării între diferiţi producători şi neaplicarea principiilor de piaţă (contract, grafic de producere şi livrare) influenţează considerabil formarea preţurilor pe piaţă. După cum arată experienţa vânzătorilor en-detail de la piaţa centrală, preţurile pot să fluctueze considerabil timp de 2-3 zile. Sezonalitatea preţurilor poate fi observată, de asemenea, pe parcursul anului, în special, în timpul sărbătorilor de Crăciun şi Paşti, precum şi în timpul verii, când, de obicei, consumul de ciuperci descreşte datorită abundenţei de fructe şi legume proaspete pe piaţă. Figura 4 de mai jos reprezentă dinamica preţurilor en-gros pe parcursul anului 2005. Şampinionii şi păstrăvi sunt unicele specii de ciuperci care se vând proaspete în Moldova. Şampinionii predomină în segmentul ciupercilor proaspete de mult timp, dar păstrăvul au început să câştige pondere în ultimul timp. Majoritatea vânzătorilor en-gros susţin că păstrăvii au reprezentat circa 20% din volumul total al vânzărilor în 2005. Preţurile pentru şampinioni fluctuează de la 16 lei până la 40 lei, iar păstrăvii sunt vândute cu 14 lei până la 32-34 lei în diferite perioade ale anului. Alţi factori importanţi care afectează formarea preţului pot fi mărimea comenzii, calitatea produsului, inflaţia şi rata de schimb.

9

Deoarece preţurile depind de o gamă de factori, marja la ciupercile proaspete produse local de obicei variază între 7-12%. Mai jos se vor discuta amănunţit preţurile cu amănuntul pentru ciupercile prelucrate.

Figura 4

Dinamica preţurilor la ciuperci proaspete in Lei/kg (2005)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Şampinion

Păstrăv

10

2. Privire generală asupra jucătorilor sectorului de ciuperci

Sectorul de ciuperci cuprinde un set de jucători care fac posibilă activitatea industriei şi anume: producători de miceliu, producători de compost, producători de ciuperci, procesatori, distribuitori, instituţii, etc. 2.1 Producerea miceliului Ciclul de viaţă a ciupercilor începe de la spori, care crescuţi in condiţii sterile formează miceliu. Calitatea miceliului este unul dintre cei mai decisivi factori la producerea ciupercilor.

In Moldova activează trei laboratoare ce produc miceliu in cantităţi reduse (1,000-2,000 kg/lună), restul de miceliu fiind important în special din Ucraina (Institutului Ştiinţific de Cercetări în Agricultură şi Micologie din Doneţc), Polonia şi Ungaria (Silvan, Corona). 2.2 Producerea compostului Compostul este mediul în care ciupercile cresc şi din care obţin toate substanţele nutritive necesare. Compostul (substratul nutritiv) pentru păstrăv este pregătit din deşeuri agricole, cum ar fi paie de cereale, ciocălăi şi tulpini de porumb, tulpini/pălării şi coajă de floarea soarelui, vreji de soia, fasole, mazăre, etc.; adiţional şampinionul necesită adaos de deşeuri animaliere (gunoi de cal, păsări, porc). Pregătirea compostului prevede fermentarea şi pasteurizarea amestecului nutritiv şi durează în mediu două-trei săptămâni. La momentul actual in Republica Moldova nu operează nici o companie specializată în producerea compostului. Centrul de producere a compostului dezvoltat in anii 1999-2000 in Milestii Mici cu suportul grantului oferit de Guvernul Olandei în prezent nu funcţionează. Majoritatea producătorilor de ciuperci produc compost individual şi doar unităţi au posibilitatea de a pasteuriza substratul nutritiv, dintre care doar 4-6 comercializează cantităţi mici de compost pasteurizat. 2.3 Producerea ciupercilor Două tipuri de ciuperci sunt crescute în Republica Moldova: Şampinion (~70%) şi Păstrăv (~30%). Producerea ciupercilor este în special organizată în galeriile subterane din Cricova si Milestii Mici. Conform estimărilor specialiştilor Moldova dispune de aproximativ 2,000 ha de spaţii subterane ce pot fi organizate pentru producerea ciupercilor, dintre care doar 10 ha sunt utilizate la momentul actual. De asemenea există crescători de ciuperci la suprafaţă, situaţi in clădirile fostelor ferme, depozite, etc., care au fost abandonate după destrămarea Uniunii Sovietice. La momentul actual in jur de 40 de producători de ciuperci activează în Republica Moldova, dintre care doar ~25% activează anul împrejur. Doar unii din producători sunt înregistraţi oficial şi activează in domeniul dat de peste 3 ani. La moment nu există date oficiale disponibile privind producţia ciupercilor, conform relatărilor participanţilor din industria ciupercilor producţia locală a fluctuat între 250 şi 400 tone pe an în ultimii doi ani.

Costurile de producere variază de la 10.8 MDL până la 15.6 MDL şi depind în special de varietatea cultivată, spaţiile de producere, experienţă şi mărimea afacerii.

11

Costurile de producere a producătorilor mici sunt mai reduse în special din cauza că nu sunt luate în calcul cheltuielile gen forţa de muncă, deprecierea, etc. şi că, de obicei, producătorii mici nu sunt înregistraţi oficial ceea ce le permite să scape de unele cheltuieli, cum ar fi taxele şi impozitele plătite de către agenţii economici.

Tabelul de mai jos prezintă estimările unui specialist local privind structura costurilor de producere a producătorilor mici şi a producătorilor la scară industrială.

Producători mici * Scară industrială **

Indicatori Şampinion Păstrăv Şampinion Păstrăv

Costul de producere (MDL/kg) 13.10 10.80 15.60 13.30

Miceliu & Compost 10.10 5.40 5.10 3.76 Alte materiale 1.48 2.45 0.61 1.10 Operaţii manuale 0.28 0.40 3.64 2.50 Transportare 0.64 0.60 0.68 1.00 Alte costuri indirecte 0.60 1.95 5.57 4.94

Preţul de vânzare (MDL/kg) 25.00 20.00 25.00 20.00

Marja brută (MDL /kg) 11.90 9.20 9.40 6.70

Marja brută (%) 90.8% 85.2% 60.3% 50.4% Sursa: Angela Tuzulcova. Afaceri in producerea ciupercilor. ACSA, Chisinau 2005.

*Producători mici: Şampinion – 2.8 t/an (100 m2, 2 rotaţii/an); Păstrăv – 2 t/an (35 m2 (100 saci), 4 rotaţii/an) **Scară industrială: Şampinion – 26.4 t/an (400 m2, 3 rotaţii/an); Păstrăv – 16 t/an (400 saci, 8 rotaţii/an)

Recolta de ciuperci depinde în special de tipul de compost folosit. Producătorii care folosesc compost nepasteurizat obţin 13-15 kg/m2, iar cei ce folosesc compost pasteurizat ajung la 20-25 kg/m2.

Factorii cheie ce determină sezonalitatea producerii de ciuperci sunt consumul şi condiţiile climaterice. Sezonalitatea producerii de ciuperci este prezentată în diagrama de mai jos:

Sezonalitatea producerii de ciuperci2004-2005

0

20

40

60

80

100

120

140

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iunie

Iulie

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

MT

Figura 5

12

2.4 Procesatori Un singur procesator de ciuperci activează în Republica Moldova pe baza materiei prime importată din China. Încercări de a stabili relaţii de afaceri permanente cu producătorii locali au fost făcute, dar relaţia nu a durat mai mult de câteva livrări. Calitatea neuniformă a producţiei, precum şi problemele legate de înregistrarea juridică şi impozitare întâmpinate de majoritatea producătorilor de ciuperci nu permite dezvoltarea relaţiilor pe termen lung între producători şi cumpărători. 2.5 Distribuitori Descrierea detaliată a distribuitorilor de ciuperci şi produselor din ciuperci este dată mai jos în acest raport. 3. Piaţa de ciuperci proaspete din Moldova (Informaţie adunată în urma intervivării a cîtorva distribuitori de la piaţa centrală din Chişinău). Preţurile pentru ciuperci proaspete se formează la piaţa centrală în aer liber din Chişinău, unde activează în permanenţă 11 distribuitori. În dependenţă de sezon, volumul mediu al vânzărilor ale fiecărui distribuitor fluctuează de la 50 la 500 kg pe zi. Volumul vânzărilor depinde de asemenea de amplasarea distribuitorului şi prezentarea produsului. Fiecare distribuitor lucrează cu aproximativ 3-4 producători. Şampinionii formează circa 70-80% din total vânzări, restul fiind păstrăvi. Distribuitorii susţin că volumul păstrăvilor creşte în ultimul timp datorită promovării făcute. În afara sezonului sau în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Paşti majoritatea distribuitorilor lucrează şi cu şampinionii importaţi din Polonia. Comparând produsele moldoveneşti cu cele poloneze, distribuitorii afirmă că produsele poloneze sunt mult mai bune în ceea ce priveşte calitatea şi ambalajul. Ciupercile poloneze sunt livrate în lăzi de plastic paletizate, în timp ce, cele moldoveneşti sunt livrate în diferite ambalaje, nici unul din care nu este consistent şi nu se potriveşte pentru ciuperci. Majoritatea producătorilor utilizează de obicei cutii de plastic pentru banane şi/sau legume reciclate. Preţurile fluctuează în timpul anului, dar arată aproximativ după cum urmează: toamna, iarna şi primăvara sunt cele mai mari vânzări. Preţurile cu amănuntul variază între 16 şi 45 lei. Preţurile sunt stabilite în primul rând în dependenţă de cererea existentă, precum şi de ofertă. Cererea cea mai mare se înregistrează în decembrie şi aprilie, şi atunci importurile din Polonia încep să influenţeze preţurile; în luna mai are loc tranziţia de la iarnă la vară şi, de obicei, oferta este mai mare decât cererea şi preţurile încep să scadă. Conform majorităţii distribuitorilor, una din problemele existente este lipsa dialogului între producători şi distribuitori, ceea ce deseori duce la fluctuaţii semnificative de preţ. Crearea canalelor de comunicare în cadrul industriei ciupercilor este de importanţă crucială. Structura clienţilor arată astfel: 80% din vânzări sunt făcute la restaurante şi restul sunt făcute la gospodăriile casnice.

13

4. Ciupercile prelucrate şi produse din ciuperci

Informaţie colectată în baza interviurilor cu vânzătorii cu amănuntul de ciuperci marinate şi pasterizate conservate de la pieţile din Chişinău: Produsele din Polonia predomină în segmentul ciupercilor conservate de la piaţa centrală. Mărcile comerciale predominante sunt Bromiko, Magro şi Bofmar. Produsele poloneze constau numai din şampinioni sub diferite forme: întregi şi feliaţi, marinaţi şi pasteurizaţi. Sunt predominante borcanele de 800 g care se vând cu 20-23 lei. Etichetele nu se deosebesc semnificativ, culoarea lor predominantă este verde. Se pare că Bromiko ocupă cea mai mare cotă a pieţei între produsele poloneze, după spusele majorităţii distribuitorilor intervievaţi. Structura de distribuire pe piaţa locală pentru diferite mărci comerciale este diferită: dacă Magro şi Bofmar utilizează 2-3 importatori din Moldova, atunci Bromiko este reprezentat numai de o companie pe piaţa locală. Locul doi după reprezentare în segmentul ciupercilor conservate îl ocupă marca comercială ProChef (Tiaxim SRL, Moldova), care oferă ciuperci marinate şi sterilizate în ambalaje de diferit volum. Produsele Prochef includ şampinioni, ghebe, shiitake şi păstrăvi în borcane de 375 g, 800 g şi cutii de 780 g şi 2,000 g. Pe o piaţă dominată masiv de şampinioni, Prochef este unicul furnizor de ghebe, shiitake şi păstrăvi. Pe locul trei pe piaţa centrală se află marca comercială Masterland, care este locală (o altă marcă comercială a companiei Tiaxim). Chiar dacă aceasta nu deţine nici măcar o pătrime din piaţa produselor de ciuperci conservate, prezenţa sa este remarcabilă, în special, în ceea ce priveşte segmentul cutiilor de 2000 g. Ciupercile sunt de asemenea un produs cu valoare adăugată pe segmentul produselor finite: şampinioni muraţi prăjiţi sunt vânduţi cu 60 lei kilogramul. Deoarece şampinioni muraţi prăjiţi sunt consideraţi delicatese, vânzările sunt nesemnificative şi relativ mici în comparaţie cu produsele proaspete şi conservate. Observaţiile făcute la piaţa centrală descrise mai sus reflectă situaţia pe piaţă la sfârşitul lunii mai 2006 şi după cum susţin majoritatea distribuiitorilor, această situaţie se schimbă şi prezenţa produsului pe piaţă se poate schimba câteva săptămâni mai târziu – inconsecvenţa ofertei este una din provocările cu care se confruntă majoritatea distribuitorilor din Moldova. Turul supermarketelor din Chişinău: Turul a inclus supermarketele Green Hills, Metro, Nr. 1, Linella şi Moscova, care activează în principalele cartiere rezidenţiale ale capitalei Moldovei. Vizitele au inclus observare în interiorul magazinului, precum şi discuţii cu managerii de marketing şi managerii de magazin. Deoarece succesul unui produs într-un magazin sau supermarket alimentar depinde de aşa factori ca prezentarea produsului, amplasarea pe raft, consecutivitatea ofertei şi preţ, noi am decis să examinăm prezenţa mărcilor comerciale în reţeaua de magazine en-detail şi să nu descriem separat liniile de produse de ciuperci existente în fiecare magazin.

4.1 Prezenţa mărcilor comerciale în reţelele angro şi cu amănuntul locale

Mai sus urmează o descriere detaliată a diferitor produse de ciuperci existente pe piaţa locală. Informaţia a fost colectată în urma discuţiilor purtate cu diferiţi managerii de marketing şi vânzări ai diferitor supermarkete şi magazine specializate. Conform majorităţii intervievaţilor, vânzările fiecărui magazin depind în primul rând

14

de următorii factori: 1) amplasarea pe raft şi 2) etalarea produsului. Diferite magazine şi manageri s-au expus diferit vis-a-vis de rata vănzărilor şi prezentarea produsului sub diferite mărci. În continuare urmează o descriere detaliată a fiecărei mărci comerciale:

ProChef şi Master Line (Tiaxim Grup) – domină în segmentul produselor conservate cu produse marinate şi sterilizate ambalate în borcane de sticlă de 530 g şi 800 g, precum şi în cutii de metal de 385 g, 800 g. Produsele Prochef sunt şampinioni, păstrăvi şi shiitake, precum şi amestecuri de aceste trei ciuperci.

Prochef de asemenea este unicul producător de sos de ciuperci. Sosul este un amestec de pastă de tomate, soia, ulei vegetal şi sare. El se vinde în borcane de sticlă de 295 g de formă ovală (fotografia din dreapta). Prochef este o marcă locală, dar producţia şi ambalarea se face în China. Preţurile pentru această marcă variază de la 22.5 lei până la 32 lei per produs, în dependenţă de mărime, ambalaj şi conţinut. Marca comercială Master Line este prezentă în unele magazine alimentare, în special, în borcane de 2000 g. Tiaxim Grup vinde, de asemenea, mazăre, porumb, piersici şi ananas conservate sub marca Prochef şi Master Line.

KIF (Tudor Chiriac) – este prezent în majoritatea supermarketelor. KIF este o marcă comercială elaborată de gospodăria ţărănească „Tudor Chiriac”, o fabrică de conserve mică din Străşeni. Produsele „Tudor Chiriac” sub marca comercială KIF vizează în primul rând piaţa locală cu amănuntul şi sunt distribuite printr-un distribuitor local amplasat în Chişinău. KIF produce ghebe, păstrăvi, pita vacii precum şi amestecuri din aceste trei ciuperci ambalate în borcane de 640 g. Preţul cu

amănuntul variază între 22-29 lei, în dependenţă de mărime, ambalaj şi conţinut. „Tudor Chiriac” aduce materia primă din China şi o prelucrează local. Lesovicioc (Mahar Invest SRL şi Tudor Chiriac) – este marca comercială deţinută de „Mahar Invest” SRL companie mixtă, care prelucrează şi ambalează ciuperci din China la fabrica „Tudor Chiriac”. Marca comercială a fost creată în primul rând pentru piaţa ucraineană şi circa 40% sunt vândute în Moldova. Linia de produse a mărcii Lesovicioc constă din şampinioni, ghebe, păstrăvi şi shiitake, precum şi amestecuri din diferite ciuperci feliate. Ciupercile sunt ambalate în borcane de 480 g şi costă aproximativ 22 lei per unitate.

La Massa (“47 paraleli” SRL) - “47 paraleli” SRL este proprietarul lanţului de supermarkete Nr. 1. Marca comercială La Massa a fost creată pentru piaţa locală, toată producţia este crescută şi ambalată în China. Linia de produse constă din şampinioni, ghebe, păstrăvi şi shiitake, ambalate în borcane şi cutii de metal de 480 g, 530 g şi 800 g cu preţuri cuprinse între 18-25 lei.

Mikado (Rio Group SRL) – este o marcă comercială germană, ciupercile sunt produse şi ambalate în China. Mikado este prezent în majoritatea supermarketelor şi linia sa de produse constă din borcane şi cutii de metal de 280 g, 285 g, 430 g,

15

530 g şi 800 g. Şampinionii, ghebele, păstrăvii şi shiitake formează produsele Mikado. Mikado se deosebeşte de alte produse datorită culorilor negru şi galben alese pentru etichetă, precum şi datorită formei ovale a borcanelor. De asemenea, Mikado se află pe primul loc în ceea ce priveşte preţurile cu amănuntul, care variază între 17 lei şi 31 lei, în dependenţă de ambalaj, volum şi conţinut.

Bromiko – o marcă comercială poloneză care este distribuită prin compania locală „Omiss” SRL. Compania deţine drepturile exclusive pentru distribuirea produselor. Linia Bromiko constă numai din şampinioni marinaţi şi sterilizaţi ambalaţi în borcane de 480 g, 800 g, 1,500 g, cu capace twist-off. Preţul cu amănuntul variază între 20 lei şi 60 lei, în dependenţă de mărimea borcanului.

Alte mărci – mai există câteva alte mărci în reţeaua de magazine alimentare. Toate sunt importate din Rusia, Olanda sau Germania. Majoritatea acestor produse fac parte din segmentul ambalajelor mici (175 g – 280 g) şi includ în mare parte şampinioni. Managerii pe vânzări susţin că majoritatea acestor produse sunt livrate sporadic şi nici una din aceste mărci nu a reuşit să atingă un volum de vânzări care ar merita să fie menţionat. Dar un singur lucru a fost evident, ambalajul acestor produse a fost mult mai calitativ decât ambalajele majorităţii produselor din Moldova, dar diferenţa de preţ, prezenţa pe piaţă şi livrarea sporadică nu permite nici unei din aceste mărci să formeze o clientelă stabilă. Nivelul preţului variază la diferite mărci în dependenţă de produs şi ambalare. Comparînd nivelul preţului putem observa o diferenţă nesemnificativă între produsele diferitor companii.

16

5. Producţia, importul şi exportul mondial de ciuperci

5.1 Producţia mondială

Producţia mondială a crescut constant în ultimul deceniu, ajungând la 3,000,000 tone metrice în 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continuă să predomine în producţia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piaţa internaţională a ciupercilor a crescut constant în medie cu 20% pe an în ultimii 15 ani, ajungând la 1,244,968 tone metrice în anul 2002, adică 43% din producţia mondială totală. Statele Unite se află pe locul doi după producţia de ciuperci la nivel mondial producînd în total 390,000 tone metrice sau circa 13%. Olanda şi Franţa sunt pe locurile trei şi patru cu 280,000 şi respectiv 150,000

tone. Figura 6 reproduce situaţia producţiei mondiale în anul 2002. Producţia de ciuperci proaspete în UE-25 a rămas aproape constantă pe parcursul anilor 2002-2004, înregistrând 1,062,000 tone în 2004. Cota Poloniei a crescut în ultimii ani, în special, din contul producătorilor europeni tradiţionali: Olanda, Franţa şi Spania. Investiţiile Poloniei în producerea ciupercilor au crescut semnificativ, noile tehnologii transformându-se în calitate mai bună şi preţuri mai mici. Conform CBI, din cauza costurilor relativ înalte ale muncii şi investiţiilor, există o necesitate stringentă ca producătorii din Europa de Vest să treacă la producţia la scară mare sau să se consolideze pentru a rămâne competitivi.

5.2 Importurile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate)

Conform ITC, importurile de ciuperci proaspete sau congelate la nivel mondial s-au ridicat la 1,130 miliarde USD în 2004. S-au importat 447,277 tone sau circa 30% din nivelul producţiei mondiale din anul 2002. Importurile de la nivel mondial au continuat să crească în medie cu 9% pe parcursul anilor 2000-2004. Preţul mediu pentru ciupercile proaspete şi congelate în anul 2004 a fost de $2,528 per tonă. Marea Britanie este cel mai mare importator de ciuperci proaspete cu 295 milioane dolari şi 112,736 tone, fiind urmată de Germania cu $167 milioane şi 63,639 tone respectiv. Cu excepţia Japoniei şi SUA, ţările UE deţin locurile 4-10 pentru cei mai mari importatori de ciuperci proaspete. Figura 7 oferă o structură detaliată a importurilor la nivel

Producerea mondială de ciuperci, 2002

China

43%

SUA

13%

Altele

27%

Olanda

9%

Franţa

5%

Polonia

3%

Figura 6

Importul mondial 2004 (tone)

Marea

Britanie

112,736

Mexica

19,006

Belgia

17,488

Italia 11,595

Rusia

24,185

SUA 27,218Japania

29,851Franţa

32,169

Olanda

32,769

Altele

76,621

Germania

63,639

Importul mondial 2004, (mii de $)

294,674

167,025

Altele

170,369

Austria

31,370

Belgia

26,666

Italia 54,693

Olanda

64,518

SUA 74,926

Franţa

88,084

Japania

158,452

Figura 7

17

mondial pentru anul 2004. Preţurile pentru o tonă variază de la regiune la regiune şi de la ţară la ţară, ţările poziţionându-se foarte diferit ca volum şi valoare. De exemplu, Mexic a importat 19,006 tone de ciuperci în valoare de $894,000, adică $47 pentru 1 tonă. În acelaşi timp, Elveţia a important 1,980 tone de ciuperci în valoare de $13.9 milioane, adică $7,026 pentru 1 tonă.

5.3 Exporturile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate)

Conform datelor ITC, exporturile de ciuperci la nivel mondial au fost de 1.1 miliarde USD în anul 2004. Aceasta reprezintă o creştere medie anuală de 12% în anii 2000-2004. ITC nu specifică volumul exporturilor, pentru că nu deţine date exacte despre producţia din China, dar estimează că la nivel mondial exporturile au crescut în medie cu 9% pe parcursul acestei perioade. Surprinzător, dar China deţine numai a treia poziţie în ierarhia mondială în ceea ce priveşte valoarea în dolari, lăsând Olanda şi Polonia să ocupe primele două locuri. Olanda a exportat 90,926 tone în

valoare de $247.3 milioane, adică $2,720 pentru 1 tonă. Polonia a exportat 101,693 tone de ciuperci cu o valoare totală de $163.6 milioane. Preţul de vânzare a unei tone de ciuperci proaspete din Polonia este de $1,609. Figura 8 oferă detalii privind activitatea mondială de export din 2004.

6. Informaţii despre unele ţări (ciuperci proaspete/congelate)

Unele ţări, care ar putea interesa producătorii din Moldova, aşa ca Lituania, Letonia, Rusia, România, Bielorusia şi Ucraina, sunt de asemenea prezente printre producătorii, cultivatorii şi consumatorii de ciuperci la nivel mondial. Conform datelor statistice pentru 2002 oferite de USDA, România este pe locul al 24-lea între producătorii de ciuperci cu 9,000 tone, Rusia se află pe locul 29 cu 6,500 tone, fiind urmate de Bielorusia (31), cu 6,000 tone, Ucraina (32) cu 4,000 tone, Lituania (33) cu 3,000 tone şi Letonia (47) cu 540 tone. Analizând procesele de producere în toate aceste ţări în anii 1998-2002, devine evident că ele toate au trecut prin fluctuaţii semnificative, de exemplu, România a produs numai 2,000 tone în 2001 şi a ajuns la 9,000 tone un an mai târziu. În ceea ce priveşte importurile, Lituania şi Rusia se află pe locurile 11 şi 12 în lume cu importuri în valoare de $17.7 milioane şi $17.2 milioane respectiv. Bielorusia (locul 24), România (29) şi Letonia (38) şi-au majorat importurile în medie cu 30% în anii 2000-2004. Tabelul 4 reprezintă structura importurilor din anul 2004 pentru ţările menţionate mai sus.

Exportul mondial, 2004 (mii de $ SUA)

Polonia

163,585

China

133,169

Olanda

247,292

Irlanda

114,269

Canada

84,383

Belgia

57,547

Ungaria

28,687

Lituania

29,627

Germania

35,331

Altele

216,532

Figura 8

18

Tabelul 4. Informaţii despre importul din unele ţări, ciuperci proaspete/congelate

Importatori

Valoarea importurilor din 2004, mii USD

Cantitatea importurilor în 2004

Unitatea de

măsură a cant.

Valoarea unitară

(USD/unit)

Creşterea anuală a valorii în anii 2000-2004, %

Creşterea anuală a cantităţii în anii 2000-

2004, %

Creşterea anuală a valorii în anii 2003-2004, %

Cota din importuri la nivel mondial,

%

Lituania 17,726 4,875 Tone 3,636 21 -2 49 2 Federaţia Rusă 17,126 24,185 Tone 708 176 161 98 2

Bielorusia 2,.650 1,371 Tone 1,933 26 15 45 0 România 1,184 1,627 Tone 728 27 22 96 0 Letonia 673 450 Tone 1,496 32 9 3 0

Sursa: Calculele ITC bazate pe datele statistice oferite de COMTRADE Volumul importurilor de ciuperci a crescut constant în toate ţările, cu excepţia Lituaniei, unde s-a înregistrat o descreştere nesemnificativă. Rusia a înregistrat o creştere de aproape două ori a volumului şi valorii în această perioadă. Rusia continuă să fie cel mai mare consumator de ciuperci din regiune, dar, de asemenea, preţul plătit pentru 1 tonă este cel mai mic - $708. În acelaşi timp, Lituania a oferit ciuperci cu $3,636 pentru o tonă, iar Bielorusia a plătit $1,933 pentru 1 tonă. Figura 9 reprezintă structura producţiei, importului şi exportului de ciuperci proaspete şi congelate în ţările enumerate. Nivelurile producţiei utilizate pentru calculul acestor date se bazează pe datele statistice pentru anul 2002 oferite de Departamentul Agricultură al SUA. ITC nu are date despre importurile Ucrainei şi Bielorusiei, iată de ce pentru ambele ţări nu există o coloniţă pentru importuri. Este interesant de remarcat că Lituania, Rusia, România şi Bielorusia efectuează operaţiuni importante de export, deşi exporturile Rusiei sunt mult mai mici decât necesităţile sale în produse importate. Tabelul 5 prezintă în detalii structura exporturilor pentru ţările selectate. Este interesant de observat că preţurile de export pentru 1 tonă de ciuperci proaspete/congelate se deosebesc semnificativ de la ţară la ţară, chiar dacă majoritatea lor îşi vând producţia în ţările Europei de Vest.

Figura 9

Industria ciupercilor în ţările selectate (tone)

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

Lituania

Rusia

Romania

Latvia

Ukraina

Bielorusia

Producerea 2002

Import 2004

Export 2004

19

Tabelul 5. Informaţii despre exportul unor ţări, ciuperci

proaspete/congelate

Importatori

Valoarea exporturilor din 2004, mii USD

Cantitatea exporturilor în 2004

Unitatea de

măsură a cant.

Valoarea unitară

(USD/unit)

Creşterea anuală a valorii în

anii 2000-

2004, %

Creşterea anuală a cantităţii în anii 2000-

2004, %

Creşterea anuală a valorii în

anii 2003-

2004, %

Cota din exporturi la nivel mondial,

%

Lituania 29,627 7,982 Tone 3,712 17 6 37 3 România 21,512 3,001 Tone 7,168 25 10 28 2 Federaţia Rusă

16,654 6,033 Tone 2,760 26 4 45 1

Bielorusia 10,357 4,521 Tone 2,291 19 9 74 1 Ucraina 2,384 535 Tone 4,456 -4 -20 -25 0

Sursa: Calculele ITC bazate pe datele statistice oferite de COMTRADE De exemplu, România a vândut în Italia (74%), Germania (15%) şi Austria (7%), iar Lituania a vândut în Germania (34%), Franţa (14%), Olanda (13%) şi Suedia (10%). Desigur, preţurile depind de tipul de ciuperci, calitate, cantitate şi temenii concreţi ai contractului între părţi. Tabelul 6 reprezintă o încercare de a estima consumul per capita de ciuperci proaspete/congelate în ţările selectate. După cum se poate vedea, consumul estimat per capita este relativ mic în ţările selectate în comparaţie cu Germania (2.23 kg) şi Marea Britanie (1.9 kg) şi vor fi nevoie de studii adăugătoare la evaluarea oportunităţilor de export.

Tabelul 6. Consumul per capita estimat de ciuperci proaspete (tone) Producţia

(2002) Importuri (2004)

Exporturi (2004)

Consumul Per capita (grame)

Lituania 3,000 4,875 7,982 -107 -30 Rusia 6,500 24,185 6,033 24,652 173

România 9000 1,627 3,001 7,626 342 Letonia 540 450 329 661 291 Ucraina 4,000 n/a 535 3,465 n/a

Bielorusia 6,000 n/a 4,521 1,479 n/a

Moldova 300 44 2 342 87

20

7. Concluzii

• China predomină în producţia mondială de ciuperci în ultimii 15 ani. Producţia

Chinei a crescut în medie cu 20% pe an şi a ajuns la 1,244,968 tone în anul 2002 sau 43% din volumul mondial al producţiei.

• Este surprinzător, dar valoarea exporturilor din China în anul 2004 plasează cel mai mare producător de ciuperci abia pe locul trei în lume în ierarhia ţărilor exportatoare de ciuperci proaspete/congelate, după Olanda şi Polonia. Aceasta se poate explica prin depărtarea relativă a Chinei de principalele pieţe (UE şi SUA) şi perisabilitatea înaltă a ciupercilor, ceea ce nu permite livrarea produselor la distanţe mari.

• În acelaşi timp, pe plan mondial, China predomină clar în segmentul „pentru prelucrare”, lăsând puţin loc pentru concurenţii internaţionali. Pentru a rămâne competitivi în acest segment, producătorii locali trebuie să-şi vândă producţia cu $1.2-$1.4 pentru un kilogram, pentru a putea concura cu importurile chineze. În condiţiile în care pe piaţa locală a ciupercilor proaspete se plăteşte de 1.5-2 ori mai mult, va fi dificil să se convingă producătorii să vândă producţia spre prelucrare până când piaţa ciupercilor proaspete nu ajunge la saturaţie.

• Investiţiile Poloniei în industria ciupercilor au crescut recent, asigurând utilizarea tehnologiilor şi echipamentului noi. Aceste modificări au dus la îmbunătăţirea calităţii şi micşorarea preţurilor. Crescătorilor din Europa de Vest le este din ce în ce mai dificil să concureze cu produsele poloneze din cauza costurilor înalte ale forţei de muncă şi investiţionale. Chiar dacă consumul în Europa de Est creşte, Polonia preferă să exporte în ţările Europei de Vest şi mai puţin în CSI, unde preţurile sunt mult mai mici.

• În condiţiile în care producţia de ciuperci din Moldova este concentrată predominant în gospodării mici, este dificil pentru producătorii locali să stabilească activităţi de creştere a ciupercilor pentru piaţa locală şi mai ales să se orienteze spre exportul ciupercilor proaspete, numai dacă nu-şi vor extinde producerea sau vor începe să se consolideze sub diferite forme.

• După cum arată datele statistice internaţionale, afacerile cu ciuperci se dezvoltă semnificativ şi într-o lume a globalizării, companiile trebuie să concureze nu numai la nivel internaţional, dar şi la nivel local, dacă doresc să rămână pe piaţă. Iată de ce este deosebit de important ca producătorii din Moldova să înceapă să se ocupe de dezvoltarea propriei industrii, dacă doresc să fie competitivi în viitor în propria ţară şi peste hotare.

• Unele din impedimentele majore la dezvoltarea industriei de ciuperci în Moldova sunt:

1. lipsa mediului regulator; 2. organizarea insuficientă a industriei, în special, la nivelul producătorilor; 3. lipsa dialogului între diferiţi jucători ai industriei; 4. lipsa unei baze competitive de producţie pentru miceliu, compost, etc.; 5. nu există acces la tehnologii moderne (chimicale, practici de combatere a

dăunătorilor, etc.) 6. costuri înalte de iniţiere a producţiei; 7. lipsa resurselor financiare adecvate, care ar permite afacerilor să se

dezvolte; 8. infrastructură inadecvată de păstrare, depozitare şi marketing, care ar

permite monitorizarea, promovarea şi livrarea regulată a produsului pe piaţă.