piaȚa muncii - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/ghid...

17
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni! 1 din 17 PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune are numeroase definiții din care am ales două: locul concret sau abstract unde se face de manieră regulată, cumpărare și vânzare de forță de muncă” 1 și respectiv “totalitatea tranzacțiilor referitoare la angajarea, folosirea și remunerarea salariațiilor” 2 . Este utilizat și termenul de piață a forței de muncă. Teoriile referitoare la piața muncii, analizează în principal problematica ocupării, șomajului și a slariului. Analiza pieței muncii presupune studierea cererii și a ofertei factorului muncă, în vederea realizării unui echilibru între cele două componente ale pieței. Volumul total de muncă necesar activităților care se desfășoară într -o economie pe o perioadă determinată formează, nevoia de muncă care nu trebuie confundată cu cererea de muncă. Pentru ca nevoia de muncă să se transforme în cerere de muncă este necesară apariția unui factor extrem de important în cadrul pieței muncii, salariul sau remunerația pentru muncă. Două concepte sunt deci esențiale: cererea de muncă și oferta de muncă Cererea de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care angajatorii sunt dispuşi să o achiziţioneze. 1 Angelescu, Coralia, Ileana Stănescu- Economia politică-elemente fundamentale, Ed. Oscar Print, București, 1999 2 Răboacă Ghe.- Piața muncii și dezvoltarea durabilă, Ed. Tribuna Economică, București, 2003 Analiza pieței muncii Cererea de muncă Oferta de muncă

Upload: others

Post on 25-Oct-2019

31 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

1 din 17

PIAȚA MUNCII

1. Evoluția pieței muncii

Piaţa muncii ca noțiune are numeroase definiții din care am ales două: “locul

concret sau abstract unde se face de manieră regulată, cumpărare și vânzare de forță

de muncă”1 și respectiv “totalitatea tranzacțiilor referitoare la angajarea, folosirea și

remunerarea salariațiilor”2. Este utilizat și termenul de piață a forței de muncă.

Teoriile referitoare la piața muncii, analizează în principal problematica ocupării,

șomajului și a slariului.

Analiza pieței muncii presupune studierea cererii și a ofertei factorului muncă, în

vederea realizării unui echilibru între cele două componente ale pieței. Volumul total de

muncă necesar activităților care se desfășoară într-o economie pe o perioadă

determinată formează, nevoia de muncă care nu trebuie confundată cu cererea de

muncă. Pentru ca nevoia de muncă să se transforme în cerere de muncă este necesară

apariția unui factor extrem de important în cadrul pieței muncii, salariul sau remunerația

pentru muncă.

Două concepte sunt deci esențiale: cererea de muncă și oferta de muncă

Cererea de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care angajatorii sunt dispuşi

să o achiziţioneze.

1 Angelescu, Coralia, Ileana Stănescu- Economia politică-elemente fundamentale, Ed. Oscar Print,

București, 1999

2 Răboacă Ghe.- Piața muncii și dezvoltarea durabilă, Ed. Tribuna Economică, București, 2003

Analiza pieței

muncii

Cererea de

muncă

Oferta de

muncă

Page 2: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

2 din 17

Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societății în

condiții salariale, nereferindu-ne la munca casnică sau cea bazată pe voluntariat. Oferta

de muncă se exprimă și prin numărul populației apte de muncă, din care se scad

categoriile de populație care prestează muncă nesalariala. Strâns legat de conceptul de

oferta de muncă este cel de resurse de muncă; acestea sunt formate din ansamblul

persoanelor care, prin însuşirile lor biologice, fizice şi intelectuale, pot participa în mod

direct şi permanent la o activitate social economică utilă.

Cel mai important factor al ofertei de muncă îl reprezintă populaţia activă.

Analizând structura totală a populației o putem reprezenta schematic în felul următor:

Populaţia activă este cea care din punct de vedere economic, furnizează forţa

de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii, fiind constituită din

persoanele în vârstă de muncă, disponibile pentru muncă, adică apte de a lucra. La

rândul său, populaţia activă cuprinde două componente :

Page 3: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

3 din 17

- populaţia ocupată , care, statistic, este formată din ansamblul persoanelor în vârstă

legală de muncă, apte de muncă şi care, în perioada de referinţă, desfăşoară o

activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră,

fiind remunerate sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii;

- populaţia activă neocupată (şomerii ). Conform definiţiei Biroului Internaţional al

Muncii (BIM) şomerul este persoana aptă de muncă în vârstă de 15 ani şi peste, care,

în decursul perioadei de referinţă, îndeplineşte concomitent următoarele condiţii :

1. nu are un loc de muncă din care să obţină un venit ;

2. este în căutarea unui loc de muncă ;

3. este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată, putînd începe lucrul

oricând în următoarele 15 zile.

Situaţia şomajului

Rata şomajului , aşa cum se calculează de către Institutul Naţional de Statistică

din ţara noastră, reprezintă raportul procentual dintre numărul şomerilor înregistraţi la

agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi populaţia activă civilă (şomeri plus

populaţie ocupată civilă). Populaţia ocupată civilă , conform metodologiei balanţei forţei

de muncă, include toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate

economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor

asimilate acestora (personalul MapN, MAI, SRI, militari în termen), a salariaţilor

organizaţiilor politice şi obşteşti şi a deţinuţilor.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2015, la nivel naţional, a fost de

5,12 %, mai mică cu 0,25 pp faţă de cea din luna martie a anului 2015 şi cu 0,02 pp faţă

de cea din luna aprilie a anului 2014. Numărul total al şomerilor înregistraţi în

evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în luna aprilie 2015 este

de 463.247.

POPULAŢIA

ACTIVĂ

populaţia ocupată

- salariaţii civili

- patronii

-lucrătorii pe cont propriu

-lucrătorii familiali

- stagiarii remuneraţi

- personalul militar

populaţia activă neocupată

(şomerii )

Page 4: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

4 din 17

Rata șomajului în aprilie 2015

Rata şomajului 5,12 %

Rata şomajului masculin

5,59%,

Rata şomajului femini

4,59%

Numărul total al şomerilor înregistraţi

463.247

Fig. 1 Evoluția ratei șomajului

În funcție de nivelul de instruire șomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar,

gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în

evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (80,43%). Şomerii cu

nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 14,56% din totalul şomerilor înregistraţi,

iar cei cu studii universitare 5,01%.

Anul

Rata şomajului la nivelul

lunii decembrie

2005 5,9

2006 5,2

2007 4,1

2008 4,4

2009 7,8

2010 6,87

2011 5,12

2012 5,59

2013 5,85

2014 5,29

Rata șomajului

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

%

10

8

6

4

2

Page 5: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

5 din 17

Structura şomajului pe grupe de vârstă la finele lunii iunie 2015

Fig. 2 Distribuția șomerilor după nivelul de instruire

Distribuția șomerilor după nivelul de instruire

80,43%

14,56%

5,01% Primar, gimnazialsiprofesional, farastudii

Liceal si post-liceal

Universitar

Nivel de

educație Număr %

Primar,

gimnazial si

profesional,

fara studii 372,583 80,43%

Liceal si

post-liceal 67,454 14,56%

Universitar 23,210 5,01%

Total

general 463,247 100%

Sursa Buletin informativ nr. 4/2015 ANOFM

Fig. 3 Distribuția șomerilor vârstă

Sursa http://www.anofm.ro/files/Situatie%20somaj

55,279 36,011

97,351

126,778

58,848

72,436 < 25 ani

intre 25 si 29 ani

intre 30 si 39 ani

intre 40 si 49 ani

intre 50 si 55 ani

peste 55 ani

Grupa de vârstă

Nr. șomeri

< 25 ani 55.279

intre 25 si 29 ani

36.011

intre 30 si 39 ani

97.351

intre 40 si 49 126.778

intre 50 si 55 ani

58.848

peste 55 72.436

Total general 446.703

Page 6: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

6 din 17

Situaţia statistică a salariului

Salariul este principalul factor care reglează cererea și oferta de muncă. Ce se

întîmplă când salariile cresc? Cresc costurile output-ului firmei, ceea ce va avea ca

efect diminuarea ofertei ei şi, în consecinţă, reducerea cantităţii de muncă necesare

realizării acestui nivel mai scăzut al producţiei. Această diminuare a nivelului de

ocupare de pe piaţa muncii ca urmare a reducerii volumului producţiei se numeşte

efect de scară. În al doilea rând, dacă salariile cresc (toate celelalte lucruri rămânând

neschimbate, inclusiv preţul capitalului), cel puţin în faza iniţială, purtătorii cererii de

muncă (firmele, angajatorii) vor dori să-şi diminueze costul prin adoptarea unei

tehnologii mai capital intensive (adică prin care se combină într-o proporţie mai mare

capitalul şi într-o proporţie mai mică munca). Şi consecinţa acestei tendinţe va fi

diminuarea ocupării forţei de muncă. Acest al doilea efect al creşterii salariului,

constând în înlocuirea muncii de către capital în procesul de producţie poate fi

denumit efect de substituţie.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

A B C D E F G H I

Sa

lariu

l n

et (î

n lei)

Anul

Evoluția salariului net

Salariul net

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Page 7: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

7 din 17

Se observă din figura de mai sus că în ultimii ani evoluția salariului net a fost ascendentă. Tendințe ale pieței muncii în România

Piața muncii s-a schimbat, un tânăr angajat nu se mai așteaptă să iasă la pensie

de pe postul pe care te-ai angajat după facultate. Tinerii absolvenți caută un loc de

muncă inițial după care de regulă îl schimbă pentru primul loc de muncă mai avantajos.

Acest fenomen se numește mobilitatea ocupaţională a forţei de muncă, adică

lucrătorii îşi schimbă locul de muncă, ocupaţia sau chiar profesia.

Mobilitatea geografică sau teritorială a forţei de muncă numită şi migraţie

reprezintă un proces spaţial de adaptare a forţei de muncă la cererea sistemului

productiv, realizat fie sub forma schimbării domiciliului, a apropierii acestuia de locul de

muncă (migraţie definitivă), fie prin păstrarea domiciliului şi deplasarea la locul de

muncă (migraţie pendulatorie sau navetism). În ultimii ani, odată cu intrarea României în

Uniunea Europeană a crescut migrația Internațională, cu efecte sociale importante.

Strategia europeană în domeniul Ocupării Forţei de Muncă definită prin Tratatul

dela Amsterdam, solicită statelor membre să îşi coordoneze politicile din domeniul

ocupăriiforţei de muncă în jurul a patru piloni comuni în direcţia unor acţiuni prioritare cu

grupuri ţintă clar definite şi obiective. Cei patru piloni principali sunt: îmbunătăţirea

ocupării forţei de muncă, promovarea iniţiativei şi spiritului întreprinzător, încurajarea

adaptabilităţii dintre sectoarele de activitate şi angajaţii lor şi întărirea politicii

depromovare a egalităţii dintre bărbaţi şi femei.

ale pieţei muncii. La nivelul UE provocările privind ocuparea forţei de muncă sunt: • Accelerarea

procesului de îmbătrânire a populaţiei • Încetinirea ritmului de creştere economică (prin

primirea de noi membri) • Scăderea ocupării în general şi deteriorarea situaţiei tinerilor

şi persoanelor cu nivel de calificare redus • Creşterea disparităţilor privind veniturile din

ocupare între diferite regiuni şi state membre.

România a adoptat Strategia Natională pentru ocuparea forței de muncă 2014-

2020 care va direcționa piața muncii în următorii ani. Prezentăm câteva dintre

rezultatele analizei și direcțiile stabilite în acest document.

Principalele aspecte privind piața muncii în România sunt:

1,Scăderea continuă a populaţiei totale a României. În perioada 2000-2012 a

scăzut cu peste un milion de persoane

1. Reducerea numărului populaţiei ocupate datorită îmbătrânirii accentuate a

populaţiei. Vârsta medie a crescut de la 34,4 în 2000 la 38,9 în 2012.

2. Emigrare semnifi cativă (inclusiv emigraţie temporară),

3. Munca informală (fără contract de muncă) deține o pondere importantă cu efecte

negative

Page 8: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

8 din 17

4. Rata de ocupare a populaţiei este relativ scăzută. În anul 2012, rata de ocupare

a populaţiei de 20-64 ani a fost de 63,8% sub media înregistrată la nivel

european de 68,5%.

5. Structura sectorială a ocupării în România era în 2012: 29,0% din totalul

persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,6% în industrie şi

construcţii, iar 42,4% în servicii. Dacă în cazul industriei, ponderea ocupării este

apropiată de media europeană, discrepanţele majore sunt în cazul agriculturii

(supradimesionată ca ocupare a forței de muncă) şi respectiv al serviciilor.

A avut loc scăderea masivă a numărului de persoane ocupate în agricultură cu

1932,2 mii persoane (de la 4614.5 mii persoane în anul 2000 la 2682.3 mii

persoane în anul 20128 ), reprezintă o mutaţie majoră a structurii ocupaţionale a

ocupării forţei de muncă.

7, Modificări ale ocupării după nivelul educaţional. Pe niveluri de educaţie, tendinţa

de scădere a populaţiei ocupate în vârstă de muncă (15 – 64 ani) se manifestă

pentru populaţia cu studii medii şi pentru populaţia cu nivel de pregătire scăzut,

pentru populaţia cu studii superioare se înregistrează o evoluţie pozitivă a

ocupării. Având în vedere estimările, în perspectiva anului 2020, cu privire la

continuarea tendinţei de creare de locuri de muncă care să solicite un nivel de

educaţie ridicat, ponderea populaţiei ocupate cu studii superioare în total

populaţie ocupată trebuie să îşi continue evoluţia ascendentă.

Un factor îngrijorător este reprezentat de creşterea numărului de tineri (15 – 24

ani), care nu sunt ocupaţi, în educaţie sau formare aşa-numiţii NEETs fapt care

indică dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi reprezintă

una dintre categoriile cărora ar trebui sa li se acorde o atenţie deosebită în

perioada următoare. În timp ce în anul 2007, 13,3% (bărbaţi: 11,6%; femei:

15,1%) din persoanele cu vârsta 15 ‐ 24 de ani aparţineau grupului NEETs, cota

acestor persoane a crescut la 16,8% în 2012 (bărbaţi: 15,1%; femei: 18,6%) în

scădere cu 0,8 pp. faţă de anul precedent, dar peste media europeană (13,2%

valoare provizorie pentru 2012).

Strategia Europa 2020

Cele cinci obiective principale (concretizate în opt ţinte numerice) propuse pentru

atingerea celor trei priorităţi la nivelul UE până în 2020 sunt: 1) o rată de ocupare a

populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%; 2) investiţii (publice şi private) în

cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB – ul UE; 3) atingerea obiectivului „20/20/20” în

domeniul energiei şi al schimbărilor 28 climatice; 4) un nivel maxim de 10% al ratei

părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de

învăţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani; 5) reducerea cu 20 de

milioane a numărului de cetăţeni europeni ameninţaţi de sărăcie şi excluziune social

Page 9: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

9 din 17

În plus, pentru a reacţiona faţă de tendinţa continuă de creştere a şomajului în

Uniunea Europeană, Comisia a lansat în aprilie 2012 un set de măsuri, care formează

aşa – numitul Pachet privind ocuparea forţei de muncă, care vizează:

• sprijinirea creării de noi locuri de muncă prin: reducerea impozitării forţei de

muncă; utilizarea eficientă a subvenţiilor pentru angajare; exploatarea potenţialelor

sectoare – cheie, cum ar fi economia ecologică, tehnologia informaţiilor şi

comunicaţiilor, asistenţa medicală;

• restabilirea dinamicii pieţelor muncii prin: sprijinirea lucrătorilor care doresc să

îşi schimbe locul de muncă sau să se reintegreze pe piaţa muncii; mobilizarea tuturor

actorilor implicaţi în implementarea reformelor necesare; realizarea de investiţii în

dobândirea de competenţe, pe baza unei mai bune anticipări şi monitorizări a nevoilor

pieţei; promovarea liberei circulaţii a lucrătorilor;

• consolidarea guvernanţei în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă

prin: ameliorarea monitorizării acestora, împreună cu statele membre, pentru a garanta

că aspectele sociale şi cele legate de ocuparea forţei de muncă beneficiază de aceeaşi

atenţie ca şi cele economice.

Analiza SWOT reprezintă instrumentul utilizat pentru evaluarea şi prezentarea sintetică

a celor mai importante aspecte care afectează domeniul ocupării forţei de muncă,

scopul final al acestei evaluări fiind atât formularea obiectivelor strategice, cât şi

stabilirea direcţiilor de acţiune pentru a atinge obiectivele stabilite.

Page 10: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

10 din 17

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Statutul României de Stat Membru al UE; - Creşterea ratei de activitate a populaţiei în vârstă de muncă 15-64 de ani la nivel naţional - Tendinţa recentă de ameliorare a ratei ocupării pentru grupa de vârstă 20-64 ani - Creşterea ocupării temporare pentru grupa de vârstă 15-24 de ani - Tendinţă continuă de scădere a ponderii şomerilor de lungă durată - Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi creşterea productivităţii. - Îmbunătăţirea statutului ocupaţional prin reducerea ponderii populaţiei ocupate în agricultură - Sporirea calităţii ocupării prin creşterea numărului de salariaţi (industria, construcţiile, intermedieri financiare şi administraţie publică) - Creştere de productivitate în industrie, ramura cu cea mai mare pondere a ocupării în total ocupare - Capacitate mare de a crea valoare adăugată a sectorului servicii (comerţ, telecomunicaţii, servicii financiare etc.)

- Rata de ocupare 20-64 ani scăzută – 63,8% în 2012, faţă de ţinta de 70% - Ritm înalt de distrugere a locurilor de muncă şi locuri de muncă nou create în activităţi care nu mai sunt eficiente sau solicitate pe piaţa muncii - Piaţa a muncii puţin dinamică, rigidă, segmentată - Fiscalitate crescută - Participare redusă pe piaţa muncii a tinerilor, a femeilor, lucrătorilor vârstnici concomitent cu durata redusă a vieţii profesionale - Integrarea dificilă pe piaţa muncii pentru anumite grupuri vulnerabile, în particular pentru romi - Acoperire şi nivel inadecvat al indemnizaţiei de şomaj, capcana sărăciei şi salariilor mici Neconcordanţe între calificările şi competenţele forţei de muncă şi cele solicitate de angajatori generate de o ofertă educaţională inadecvată şi o participare redusă la LLL - Activitate economică puternic neomogenă la nivel regional, ceea ce induce disparităţi în privinţa ocupării şi şomajului - Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei generată de un spor natural negativ şi de migraţia externă masiva a persoanelor în vârstă de muncă - Nivel relativ ridicat de abandon şcolar/părăsire timpurie a şcolii şi a ratei NEET - Tranziţie greoaie a tinerilor de la şcoala la viaţa activă - Rată mare de participare a populaţiei în agricultură, mai ales în agricultura de subzistenţă - Mobilitatea redusă a forţei de muncă şi cultura antreprenorială limitată; - Ponderea ridicată a economiei informale ca procent din PIB

OPORTUNITĂŢI RISCURI - Reforma coordonată a politicilor economice, educaţionale, de ocupare, si asistenta sociala

- Menţinerea finanţării măsurilor active destinate ocupării la un nivel insuficient - Capacitate instituţionala şi administrativă

Page 11: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

11 din 17

- Modernizarea funcţionării pieţei muncii prin îmbunătăţirea cadrului legislativ de reglementare a acesteia - Reducerea fiscalităţii pentru angajatori concomitent cu acordarea de stimulente financiare pentru promovarea ocupării - Identificarea şi stimularea sectoarelor economice cu competitivitate crescuta - Potenţial de retehnologizare şi de modernizare a agriculturii - Finanţarea măsurilor active şi crearea de locuri de muncă prin alocări adiţionale din fonduri structurale şi de investiţii din viitorul cadru financiar multianual (2014 – 2020), inclusiv din cele sub Iniţiativa privind ocuparea Tinerilor - Întărirea dialogului social la toate nivelurile - O rezervă importantă de forţă de muncă neexploatată - Formularea politicilor publice având la bază cercetarea ştiinţifică

redusă a Serviciului Public de Ocupare - Rata de absorbţie redusă a fondurilor structurale şi de investiţii din viitorul cadru financiar multianual (2014 – 2020) - Creşterea ratei de sărăcie în muncă - Accentuarea migraţiei externe în scop de muncă - Pondere ridicata a populaţiei României în mediul rural cu acces limitat şi oportunităţi de ocupare si formare profesionala - Insuficienta dezvoltare a facilităţilor de îngrijire de calitate a copiilor şi/sau a persoanelor dependente - Adâncirea discrepanţelor urbanrural - Evoluţiile demografice, modificările structurale şi de volum ale resurselor de muncă nefavorabile atingerii obiectivelor strategice

Viziune, obiective şi direcţii de acţiune în perspectiva anului 2020

referitor la piața muncii

Viziune pentru anul 2020

Piaţa muncii din România va fi o piaţa performantă, dinamică şi flexibilă, în care minim

70% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 si 64 ani vor avea acces la un loc de

muncă de calitate, conform cu capacitatea şi competenţa lor şi venituri care să le

asigure un trai decent

Obiectiv general: Atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forţei de muncă susţinut

de competitivitate economică, coeziune socială şi dezvoltare durabilă.

Ţinta cheie 2020: 70% - rata de ocupare a forţei de muncă pentru grupa de vârstă 20–

64 ani.

Condiţionări asupra realizării obiectivului de promovare a ocupării forţei de muncă,

legate de alte domenii de politică:

- Educaţie:

o Reducerea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a scolii, precum şi implementarea

de programe pentru persoanele care au un nivel scăzut de educaţie;

o Creşterea calităţii procesului de învăţământ, în special a relevanţei competenţelor

obţinute pentru dezvoltarea carierei profesionale;

Page 12: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

12 din 17

o Corelarea programei şcolare (nivel mediu şi superior) cu cerinţele actuale şi de

perspectivă ale pieţei muncii;

- Economie:

o Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol;

o Stimularea sectoarelor economice sustenabile;

o Extinderea infrastructurii şi utilizării TIC;

o Extinderea /modernizarea infrastructurii şi facilităţilor publice de transport;

- Fiscalitate /Costuri de utilizare a forţei de muncă;

o Reducerea presiunii fiscale şi administrative asupra utilizării forţei de muncă (nivelul

taxării muncii; reducerea numărului de declaraţii /formulare privind forţa de muncă);

o Facilităţi fiscale pentru angajarea şomerilor şi a persoanelor aparţinând grupurilor

vulnerabile.

Obiective specifice şi direcţii de acţiune

O1. Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în

vârstă, subsumând următoarele direcţii de acţiune

1.1. Diminuarea şomajului în rândul tinerilor şi a numărului de tineri din categoria

NEETs (care nu sunt în ocupare, educaţie sau formare).

1.2. Creşterea participării pe piaţa muncii a persoanelor în vârstă.

O2. Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor

şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, cuprinzând următoarele direcţii de

acţiune:

2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistenţă şi facilitarea relocării acestei

resurse umane către activităţi non-agricole.

2.2. Creşterea participării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv prin măsuri suport de

reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie.

2.3. Creşterea participării persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii

prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea.

O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare şi competenţe

adaptate la cerinţele pieţei muncii, cuprinzând următoarele direcţii de acţiune:

3.1. Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu

schimbările structurale ale pieţei muncii.

3.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor şomere şi inactive apte de

muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piaţa muncii.

O4. Îmbunătăţirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi

evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii, cu următoarele direcţii de acţiune:

Page 13: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

13 din 17

4.1. Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi

evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii.

4.2. Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea,

implementarea şi respectarea politicilor cu impact pe piaţa muncii

2. Prezentarea / descrierea unor profesii / ocupații

Prezentăm câteva dintre meseriile/ocupațiile care pot interesa pe studenții

participanți în proiect.

Titlul obținut în urma absolvirii studilor de licență este reglementat de Hotărârea

nr. 143/2013 privind denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor

învăţământului universitar de licenţă

Domeniul de

studii

Specializarea

absolvită

Loc de munca, ocupații posibile Titlul obținut

Științe economice

Management -Economist de firmă, instituție

bancară, etc.

-Contabilitate, audit

-Compartiment financiar, investiții

-Sector bancar

-Administrația de stat

-Compartiment marketing

-Consultanță financiară

-Managementul firmei , organizației

-Asigurari

-Piete de capital

-Alte locuri de muncă

Licențiat în

stiințe

economice

ECTS

CIG

Finanțe și

Banci

Marketing

Științe militare

și informații

Managementul

organizației

-ofițer

-Alte locuri de muncă specifice

specializării Management

Licențiat în

științe militare

și informații

Management

economico-

financiar

-ofițer logistică/finanțe

Științe sociale

și politice

Administrație

publică

-ofițer

-Alte locuri de muncă specifice

specializării Administrație publică

Licențiat în

științe

administrative

Științe juridice drept avocat

procuror

judecător

jurist consult

Licențiat în

drept

Page 14: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

14 din 17

Documentul care legiferează denumirea ocupațiilor din România este Codul

ocuațiilor din România din care am extras denumirile exacte a unor ocupații de

interes.

Licențiat în stiințe economice - ocupații compatibile

112017 director comercial

112018 director vânzări

112020 director economic

112028 manager general 112029 manager

121103 director general/ director general adjunct bancă/ societate de leasing 121104 director executiv bancă/

121102 economist-şef

121112 contabil-şef/ director financiar/ bancă/ societate de leasing

121120 contabil-şef

121124 şef birou/ serviciu financiar-contabilitate

121128 şef birou financiar 121129 şef birou contabilitate 121130 şef birou analize economice

122101 şef serviciu marketing 122102 şef birou marketing 122103 şef licitaţie 122104 director operaţii tranzacţii 122105 şef casă compensaţie 122106 şef agenţie bursieră 122107 manager marketing (tarife, contracte, achiziţii)

241234 consultant bancar

241107 auditor financiar

263107 consultant în management

241269 consultant de investiţii

263104 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în comerţ şi marketing

263103 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în economia mediului

263102 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în economie generală

263106 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în gestiunea economică

263101 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în management

263105 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în relaţii economice

internaţionale

241224 economist bancă

121102 economist-şef

Page 15: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

15 din 17

Licențiat în drept- ocupații compatibile 261101 avocat 261102 jurisconsult 261103 consilier juridic

261201 procuror 261202 judecător 261203 magistrat - asistent 261204 inspector judiciar 261205 asistent judiciar 261206 personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor

261901 executor judecătoresc 261902 expert criminalist 261903 expert jurist 261906 notar

3. Glosar de termeni

TERMEN EXPLICAȚII Cererea de muncă Cererea de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care

angajatorii sunt dispuşi să o achiziţioneze la diferite niveluri

ale salariului, pentru a-şi desfaşură activitatea în indiferent

care domeniu din cadrul economiei naţionale, exprimându-

se prin numărul de locuri de muncă oferite de ei

Emigra A pleca din patrie și a se stabili (definitiv sau temporar) în

altă țară; a se expatria

Imigrare A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici

Mobilitatea

geografică sau

teritorială a forţei de

muncă (migraţia

forţei de muncă)

Reprezintă un proces spaţial de adaptare a forţei de muncă

la cererea sistemului productiv, realizat fie sub forma

schimbării domiciliului, a apropierii acestuia de locul de

muncă (migraţie definitivă), fie prin păstrarea domiciliului şi

deplasarea la locul de muncă (migraţie pendulatorie sau

navetism)

Oferta de muncă Reprezintă cantitatea de muncă pe care populaţia activă ,

disponibilă de muncă, doreşte să o presteze la diferite

Page 16: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

16 din 17

niveluri ale salariului, exprimându-se prin cererea de locuri

de muncă.

Piaţa muncii Reprezintă ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de

resurse de muncă în funcţie de nivelul şi oscilaţiile salariului,

pe baza cărora are loc procesul de ocupare a populaţiei

active în mărimea, structura şi calitatea corespunzătoare

exigenţelor pieţei.

Populaţia activă Populaţia activă este cea care din punct de vedere

economic, furnizează forţa de muncă disponibilă pentru

producerea de bunuri şi servicii, fiind constituită din

persoanele în vârstă de muncă, disponibile pentru muncă,

adică apte de a lucra

Populaţia activă

neocupată (şomerii) Șomerul este persoana care îndeplinește cumulativ

următoarele condiții: • este în căutarea unui loc de muncă

de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea

condițiilor de pensionare; • starea de sănătate și capacitățile

fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; • nu

are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din

activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât

valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor

pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în

vigoare, respectiv 500 ron; • este disponibilă să înceapă

lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc

de muncă.

Populaţia inactivă

din punct de vedere

economic:

Formată din persoane casnice, elevi si studenti, exclusiv cei

care exercita o activitate economica sau sociala pe baza

unui contract de munca, pensionari, exclusiv cei

reincadrati, persoane intretinute de alte persoane: copii

prescolari, batrani, persoane handicapate si invalizi;

persoane intretinute de stat, copii si batrani aflati in

intretinerea unor institutii publice (casa copilului, camine

pentru batrani etc.), persone care se intretin din alte venituri

decat cele provenite din munca (inchirieri, dobanzi,

economii, rente, dividende).

Populaţia ocupată Formată din ansamblul persoanelor în vârstă legală de

muncă, apte de muncă şi care, în perioada de referinţă,

desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare

Page 17: PIAȚA MUNCII - stagiipractica.roger-univ.rostagiipractica.roger-univ.ro/wp-content/uploads/Ghid cariera/2-piata...PIAȚA MUNCII 1. Evoluția pieței muncii Piaţa muncii ca noțiune

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

17 din 17

de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, fiind remunerate

sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

Formată din: salariaţii civili, patronii, lucrătorii pe cont

propriu, lucrătorii familiali, stagiarii remuneraţi, personalul

militar.

Zonă defavorizată Arie geografică strict delimitată teritorial, care îndeplineste

cel putin una dintre următoarele condiții:

a) are structuri productive monoindustriale care în activitatea

zonei mobilizează mai mult de 50% din populația salariată;

b) este zona miniera în care personalul a fost disponibilizat

prin concedieri colective în urma aplicării programelor de

restructurare;

c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenti

economici apar concedieri colective care afectează mai mult

de 25% din numărul angajatilor care au domiciliul stabil în

zona respectivă;

d) rata somajului depăseste cu 25% rata somajului la nivel

național;

e) este lipsită de mijloace de comunicație și infrastructura

este slab dezvoltată. (Legea 350/2001, anexa nr.2)