piaȚa din jurul pie ii centrale din chi ȘinĂu · 2015. 3. 24. · fraudă din care banii pentru...

8
1 PIAȚA DIN JURUL PIEȚII CENTRALE DIN CHIȘINĂU Ne ducem traiul într-o lume întoarsă pe dos la minte, la suflet și la toate manierile noastre de comportare de zi cu zi. O lume hăbăucă cu oameni zombați și mancurți, în care înțelepciunea este considerată nu că prostie dar tâmpenie cu totul la noi. Virtuțile umane au devenit motiv de rușinare, iar mizeria spirituală, automobilele, casele cât palatele și banii - motiv de mândrie și fală mare. Te cruceşti nu altceva! Dar să o luăm de la început. Spune o vorbă din adâncul poporului nostru că: „În jurul morii și găinile vecinilor sunt sătule”! C-am așa este de când au apărut morile pe lume, iar în cele de apă și peștii se mai înfruptau. Iar în jurul pieței sunt sătui câinii vagabonzi, boschetarii și cerșetorii. Cei care vând la noi în piață însă au dublură de vânzători în jurul pieței, care le mănâncă tot profitul fără un pic de rușinare. Astfel ei sunt nu o piață neagră, ci și mai rău, o strânsură moldovenească cu totul mizerabilă și foarte grețoasă. Dar să o luăm de la început și iau la ochi numai brânzarii. Din satele din împrejurimi vin țărance cu brânză de oi și de vaci și alte produse lactate, de a o realiza la Chișinău. Dimineața cum vin autobuzele în autogară cei care vor să le preia marfa se năpustesc asupra lor ca un

Upload: others

Post on 02-Feb-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 1

    PIAȚA DIN JURUL PIEȚII CENTRALE DIN

    CHIȘINĂU

    Ne ducem traiul într-o lume întoarsă pe dos la minte, la suflet și la toate

    manierile noastre de comportare de zi cu zi. O lume hăbăucă cu oameni zombați și

    mancurți, în care înțelepciunea este considerată nu că prostie dar tâmpenie cu totul

    la noi. Virtuțile umane au devenit motiv de rușinare, iar mizeria spirituală,

    automobilele, casele cât palatele și banii - motiv de mândrie și fală mare. Te

    cruceşti nu altceva! Dar să o luăm de la început. Spune o vorbă din adâncul

    poporului nostru că: „În jurul morii și găinile vecinilor sunt sătule”! C-am așa este

    de când au apărut morile pe lume, iar în cele de apă și peștii se mai înfruptau. Iar în

    jurul pieței sunt sătui câinii vagabonzi, boschetarii și cerșetorii. Cei care vând la

    noi în piață însă au dublură de vânzători în jurul pieței, care le mănâncă tot profitul

    fără un pic de rușinare. Astfel ei sunt nu o piață neagră, ci și mai rău, o strânsură

    moldovenească cu totul mizerabilă și foarte grețoasă. Dar să o luăm de la început

    și iau la ochi numai brânzarii. Din satele din împrejurimi vin țărance cu brânză de

    oi și de vaci și alte produse lactate, de a o realiza la Chișinău. Dimineața cum vin

    autobuzele în autogară cei care vor să le preia marfa se năpustesc asupra lor ca un

  • 2

    roi de lăcuste. Deci bietele țărance care au muncit și au făcut brânza o dau toată

    odată pe un preț foarte mic.

    Cele care o iau se jeluie: „Eu toată ziua trebuie să stau cu marfa matale ca să

    o vând, așa că prea scump ne ceri”. După ce au umflat grăsanele de femei câte

    două sacoșe mari cu roți de brânză pleacă în josul pieței și se așează pe marginea

    trotuarului. Acolo sunt mai mulți vânzători și vând de toate, adică fructe, legume,

    carne de găină de porc de vită, mezeluri făcute la țară, vin, unt, brânzeturi. Când

    este timpul rece mai merge, dar vara pe marile călduri cred că este culmea

    animalizării omenești. Stau grăsanele pe un scăunaș și cu brânza între picioare

    propune trecătorilor să cumpere. Alături merg oameni automobile, autobuze făcând

    colb și fum. Ele mai scapă roțile de brânză pe jos, o șterg cu mâna, apoi taie câte o

    bucățică și propune trecătorilor: „Hai gustați”! Zile întregi am avut ocazia ca să

    privesc această decădere a demnității, simțului omenesc al oamenilor ajuns până la

    ultimele trepte ale omenescului din om. Mai josnic ca animalele - care știu ce să

    mănânce, adică plante curate și neinfecțioase - sunt vânzătorii dar și cumpărătorii

    fiindcă dacă cumpără îndată devin complice. Mai vedeam câte o domnișoară super,

    înțolată în haine scumpe, sulimenită, cu brățele de aur pe mâini și pe gât, cu

    degetele pline cu inele, ceea ce demonstra că nu o duce rău. Ademenită de

    mormanul de grăsime cu cap de hârcă, gusta brânza din căldarea dintre cracii plini

    de grăsime a babei, care cu mâinile ei noduroase și murdare îi tăia o feliuță și i-o

    întindea să o guste. Ea o gusta și se da cu părerea, dar emoțiile firești și vomitările

    mă apucau pe mine, știind că brânza ceea a fost tăvălită pe jos în praful drumului

    fără să fie în pachet.

    Gurița frumoasă și vopsită a domnișoarei parcă devenea o ladă de gunoi.

    Am mers în piață unde se vând brânzeturi, produse lactate adică conform tuturor

    regulilor sanitare și încă sunt verificate, iar doamnele îmbrăcate corespunzător și

    când pun mâna pe brânză îmbracă un pachet de celofan, să văd prețurile la

    brânzeturi. Cele din drum sunt undeva cu 10% mai mici ca cele din piață, adică

    dacă un kg de brânză de oaie în piață costă 75 de lei, în drum 65, sau 70. Timp de

    vre-o două luni să vezi această animalitate cu ochii dar și prin camerele de

    supraveghere mi-a demonstrat cât de josnic au ajuns cetățenii noștri. De ce nu se

    iau măsuri de cei de sus, de poliție punând capăt acestui focar de infecție? m-ar

    întreba fiecare. Pentru că cuiva îi convine! Imoralitatea stă în capul mesei la noi.

    Sa cercat de câteva ori să înlăture aceste scârle ticăloase dar degeaba. Lumea

    care sa spurcat la o așa târguială a protestat oleacă și gata, așa au și rămas, iau lăsat

    în pace, chipurile la noi este democrație. Restul se închide ochii și târguiala merge

    mai departe, de acum ani întregi. Având de furcă și eu cu ei îmi propuneau câte 10

  • 3

    lei de persoană și numai că am refuzat. Odată într-o ceartă când era mai să-l

    trăsnesc pe unul mi-a sa răsuflat că achită taxa la administratoare. Am mers la

    administratoare și i-am zis să mergem la fața locului și a motivat că nu are timp.

    Deci am înțeles care-i buba și că m-am ciocnit de sistemul diabolic sovietic. Dar

    care nu a putut să-mi facă nimic fiindcă eu niciodată nu m-am convertit la el! Dacă

    atunci erau până la 10-15 persoane acum sunt mai mult de o sută. Pe trotuarul lat,

    oamenii fără bun simț fără moralitate numai rânză și atât, au format un cordon și

    prin mijloc trec trecătorii invitați să guste și să cumpere ba una ba alta, mai rău ca

    pe timpul lui Papură Vodă.

    Și iată că lumea proastă, hapsână se prinde la nadă și cumpără din stradă,

    savurează scabrozitatea celor mai de jos făpturi. Deci cum e Tanda așa-i și Manda!

    Dar nu se ridică puțin mai la deal să cumpere din piață fiind în siguranță că

    producția este bună. Majoritatea cred că ei sunt de la țară și nu au unde își vinde

    producția și blestemă aiurea conducerea că își bate joc de țărani, îi compătimește

    și le cumpără producția. Dar în realitate sunt niște șarlatani care se dau drept țărani

    că au muncit tot anul și astfel sfidează nu numai munca dar și demnitatea țăranilor,

    dar și pe cei din piață care vând cinstit. Pe după masă când și-au vândut marfa

    două din aceste băboaie pline de grăsime ca niște căpițe de fân se lăudau câștigul

    după ce și-au numărat banii din buzunarele pline: Eu fa azi am făcut 450 de lei.

    Dar eu 500. Chiar bogdaproste!

    Și-au luat torbele lor zoioase și au plecat satisfăcute acasă, ca a doua zi de

    dimineață să o ia iarăși de la început. Nu le pare rău la aceste comerciante împuțite

    cu obraz de scoarță să arunce vre-o 10 sau 20 de lei după așa un câștig pentru locul

    unde au vândut. Sau să dea ceva din marfa lor. Deci mai aruncau câte ceva și la

    polițistul de sector și cei care patrulau pe acolo și treaba mergea unsă. Acum sa

    mai schimbat rânduiala după cum mi-au spus sursele mele demne de încredere. S-

    au înțeles cu șefii instituției și cu ceilalți șefi de pază și au schimbat macazul. Sunt

    două persoane care strâng de la toți taxa și se adună pe zi cică la o sută de Euro

    care li se transmite lor și ei de acum se împart între ei. Deci iată o mică schemă de

    fraudă din care banii pentru loc și pentru verificarea mărfii ar trebui să se ducă în

    fondul statului, se duc în buzunarele altora. Nu sunt parcă așa de mulți bani dar

    condițiile antisanitare demonstrează incultura, neomenia lor și taman în centrul

    capitalei sub ochii tuturor se petrece aceasta. Dar cu omenia ce ne facem oameni

    bun, dacă ne putem numi oameni? Oare nu-i mustră conștiința pe aceste

    specimene? Fiecare străin venit la noi se crucește de așa scârboșenie. Deci acest

    sistem este în toate piețele din Chișinău și peste tot în Republica Moldova și a

    prins rădăcini ca pirul și va fi foarte greu de înlăturat.

  • 4

    Victor Răzmeriță 04-11-2014

  • 5

  • 6

  • 7

  • 8

    Victor Răzmeriță 04-11-2014