'I

I

. -.. t

A

,r11,°4tm. °

111_.7p.

6. ,

1 ,.

1

...!........:.-^ ...

.t

1 t

e

r

. .

TEA RUSA"ED)ITU A Cwww.dacoromanica.ro

LITER ATURAPOLITICA 1

MI L I TA RA

www.dacoromanica.ro

Dr. PETRU GROZA

IN UMBRACELULEI- MALMAISON, 19434944 IARNA -

EDITURA CARTEA RUSA"

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEIDE

Dr. PETRU GROZAS'A EDITAT DE CATRE ASOCIATIA

ROMANAPENTRU STRANGEREA LEGATURILOR

CU U. R. S. S. (..A.R.L.U.S.")

-EDITURA CARTEA RUSA"-APRILIE 1945

COPERTA DESENATA DE I. MOLNAR

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

Lux in tenebris lucel.-'

www.dacoromanica.ro

PRIMA INCLWARE

12 Decemvrie 1943

Afara viscole§te, §i tot ce se petrece in cuibulmeu familial de sub ruinele cetatii Deva, la calduracaminului, contrasteaza cu fu-rtuna, care a intunecatintregul orizont. Copiii sosesc pe rand pentruvacanta Craciunului ; ne bucuram Unii de altii,cu atat mai mult, cu cat in subcon§tientul fiecaruiadintre noi bucuria este umbritä de amenintarea,pe care razboiul a aruncat-o asupra intregii omeniri.Suflul lui ar putea stinge oricand licaririle tot maipalide ale fericirii, §i oricand ne poate asvarli inmarea de suferinta, care s'a revarsat pe intreagafata a lumii.

cat timp, oare, vom mai putea petrece, stran§i cutoti laolaltà, zile de candide emotii, seri incalzitede blanda lumina a povestirilor depanate la masalunga, in jurul careia fetele §1 feciorii no§tri

www.dacoromanica.ro

8 PETRU GROZA

veseli gi voinici, freamatä de tinerete, cu aripileintinse pentru sborurile viitoare ?

Fericirea omeneasca are adancimi nebanuite, darcare pot fi oricand tulburate de umbre gi tristetineprevazute. Scris este ca ea sa fie pururi tre-catoare...

Crainicul, care-mi trezegte aceste ganduri tainuitede mine pentru a nu tulbura seninul din juru-migi pentru a nu ma intrista pe mine insumi in acesteclipe de multumire familiar& sosegte cu gtirialarmante. Cercul prietenilor din campul framan-arilor noastre politice, cu incordäri gi actiunipe linia destinului poporului nostru gi al omenirii,incrancenata de toate durerile nagterii unei luminoi, este frant. Prietenii cad pe rand...

Intelectuali de esenta pura, plugari gi muncitoricaliti in lupta dreapta pentru imbunatatirea soarteisemenilor lor, oameni dintr'o bucata, se lovesc destanca ignorantei gi a reacredintei, reprezentataprintr'un aparat de Stat detinut in mod vremelnic,cu maini tremurand de patima, de catre nigtecarmuitori meschini, aroganti gi abuzivi.

Procese de intentii, valuri de banueli gi ura,combinate cu punerea in functiune a unei dra-cegti maginarii de constrangere gi stoarcere dematerial compromitator", toate acestea s'au

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 9

coalizat pentru a dobori pe cei mai apropiati dinjurul meu §1 pentru a ma face sa simt zilnic, totmai aproape, amenintarea.

Crainicul desface din traista lui informatii §1material, din care deduc fira indoiala ca mi-asunat §i mie ceasul...

Ma smulg din jurul alor mei §i plec la Bucu-re§ti, spre a intampina acolo inamicul §i ca sascutesc pe cei de acasi de spectacolul incaierarii.

www.dacoromanica.ro

LA BUCURESTI

13 Decemvrie

Capita la Orli zumlie, ca un stup uria§, de traiubun §i abundentä. Restaurantele, localurile depetrecere, teatrele, sunt luate cu asalt de o lumesetoasa de placeri. Locurile pentru spectacole suntvandute cu saptamani inainte. Garderobele hotelu -rilor gem de atatea blanuri, dintre care fiecarecosta cateva milioane, cucoanele etaleaza costume§i briliante reprezentand averi fabuloase. Roiul defunctionari mai rasariti de pe la ministere suportade asemenea, fara a clipi din ochi, costul unei vietiupare §1 vesele, ingro§and astfel randurile frec-ventatorilor acestor localuri. Salariile sunt de ras.Dintr'un asemenea salariu nu se poate acoperi nicicostul unei perechi de ghete, dar izvorul veniturilorclandestine, consacrate printr'o traditie innobilatade blazonul Domnilor fanarioti §i aprobate tacitprin neseriozitatea lefurilor, e de nesecat.

www.dacoromanica.ro

12 PETRU GROZA

In aceasta Capita li, centralizarea administrativanu pare a avea alt rost, cleat de a canaliza toatesursele spre acest izvor central. Solutiile pentrucele mai neinsemnate treburi nu stint lasate in seamaautoritatilor provinciale, care nu au nici initiativa,nici atributiuni. Toate drumurile duc la centru".Adica in haos.

Nu e de mirare, astfel, cä imensa circulatie, cu-mulata artificial cu tesatura fink' de interventii, oferiun vast gi prosper teren pentru buruiana bacgiguluigi a mituirilor, buruiana care a crescut cat un plop,pink' la ceruri, ducandu-ne faima dincolo de mar-ginile Continentului european. Metropola aceastaeste un uriag polip, cu brate nenumarate gi nevi-zute, infipte adanc in trupul Orli, careia ii pompeazasangele din toate tesuturile. Pantecul polipului seumfla sub ochii nogtri, vertiginos, in timp ceperiferiile anemizate vegtejesc.

Fara sa vreau, imi tree prin minte franturi dindialogurlle lui Platon: VI spun gi iaragi va spunca nu averea face virtutea, ci tocmai dimpotriva :virtutea face bogatia gi din ea decurg toate bine-facerile, atat cele obgtegti, cat gi cele individuale".Sunt cuvinte fail niciun rost in aceasta Capitalababi Ionia...

Bucuregtii celor indestulati par a nu inregistra

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 1 3

nimic din realitAtile tragice ale propriilor saleperiferii, nimic din tragediile individuale gi colective,pricinuite de un rAzboiu total, cu devastAri failprecedent in istoria neamului omenesc. Groazniculsecerig al mortii de pe toate fronturile lumii seaude aici ca un fagait de mitase. Va fi cu atat maiinfricogat ceasul and furtuna se va deslAntui giasupra acestui labirint al tuturor nepisarilor gi

incongtientelor. Fiinda nu e departe clipa and giaceastA insulA a desfraului gi plAcerilor pAmantegtiva fi inghitità de oceanul de flAciri, care a innecatde-a-lungul intregului glob pAmantesc atatea fe-riciri, atatea vieti gi atatea valori.

Contrastul izbitor intre centru gi provincia deunde sosesc contribue in mare masurà la tristeteacare ma stapanegte gi la adanca ingrijorare pentrutot ce avem de pierdut.

Adancit intr'un fotoliu al vestibulului de marmoridin hotelul Athenée Palace", aflu ultimele gtiriaduse de prietenii, asupra mAsurilor recente luate deautoritatile Sigurantei Statului pentru izolarea mea.Vine tanarul ardelean, advocatul Ripogan (originar_din satul Spini, din vecinAtatea moiei mele). mainformeaza a ultimii din grupa de tineri intelectualiardeleni crescuti sub ochii nogtri, adapostiti adeseoriin casa mea, elemente de valoare ridicate prin muna

www.dacoromanica.ro

14 PETRU GROZA

cinstiti din mizeria de acasi, sunt detinuti gi depugiin locuri necunoscute. Dintre ei, cel mai apropiatimi este profesorul Gheorghe Micle, colaborator laactiunile politice ale Frontului Plugarilor. Maiinainte, au fost arestati, unii chiar condamnati lamunca silnici, o seama de alti intelectuali de primordin; intre altii gi Zevedei Barbu, profesor-confe-rentiar la Universitatea Cluj-Sibiu.

Atmosfera grea din jurul meu o dinamizeaza intrucitva o ceati de ardeleni gi bAn5teni, unii tineri,altii prieteni din tinerete: Dr. Bianu, Ghilezan,Arsenovici, Pop, se afla aproape tot timpul pe aiciangajfindu-mä in discutiuni.

Ora e tarzie. Dupa un stfilp al vestibulului, incoltul opus, doi ochi de hiena ne pfindesc. Un pri-eten ii descoperä gi iata ii surprind gi eu a-tintiti asupra mea. Ii cunosc gi-mi dau seama ea',de vreme ce insugi geful cel mare al Sigurantei giordinei politienegti ma supravegheaza de aproape,tfirziu, in noapte, voiu intra gi eu in girul celorarestati.

www.dacoromanica.ro

INAPOI14-15 Decemvrie

..4i totu§i, nu se intampli nimic. Zi de zi Weptsa fiu arestat. Uneori, cercul de agenti, care maurmaresc cu incapatanare, se strange atat de aproape,incat inclin sa ma ofer,dar imediat dupa aceea eiil largesc din nou.

Hotarit, intentiile noastre se bat cap in cap :eu prefer sa fiu ridicat de aici, ferind pe cei deacasa de spectacolul unei astfel de operatiuni, eiinsa, evident, renunta la publicitatea prea mare aCapitalei, preferand o operatie" la umbra caseimele din provincie. Pentru a pune capat jocului,care acum mi se pare larnurit ca nu se va sfar§iaici, iau trenul de seara §i plec, inapoi, la Deva.

www.dacoromanica.ro

0 VIZITA" IN TREN

16 Decemvrie

Nu m'am ingelat. Abia trecut de granita vechiuluiArdeal, la Bragov sunt trezit in miez de noapte decfitiva ceferigti ; sunt oameni pe care eu i-am incadratla cäile ferate acum aproape un sfert de veac, indecursul operei de unificare administrativi a Ro-mfiniei intregite, pe cfind eram ministru al Comu-nicatillor. Ceferigtii par emotionati ; imi goptesccä in garä au urcat oameni de-ai Sigurantei, cares'au postat pe platformele vagonului, intrebfindu-ide mine cu discretia cuvenitä. Dimineata, la Simeria,sunt prevenit de alti ceferigti cà in gara Devase pregategte ceva : sunt acolo chestorul politiei,geful Sigurantei, insotiti de mai multi sergenti.Dupä ce au indepärtat publicul, s'au postat peperon, agteptand trenul nostru.

Ajungem... Chestorul, tanArul gi corpolentul Albu,

2

www.dacoromanica.ro

18 PETRU GROZA

mA intAmpina incurcat, comunicfindu-mi ca areordinul sa ma aresteze §i SA ma trimita sub escortainapoi, la Bucure§ti. Sui in trasura lor gi insotitde eiplec spre casa. Cladirea este inconjurata depolitigti inarmati. Obligatoria perchezitie se desfi-§oara in prezenta chipurilor uluite ale celor din casa.

Primesc cu lini§te aparenta toate aceste misuri,care dureaza pina in noapte ; imi imbrati§ez sotia§i copiii §i plec cu escorta, din nou, spre gara, iarde acolo cu trenul la Bucure§ti, unde sosim cmmare intArziere abia a doua zi, seara.

www.dacoromanica.ro

LA SIGURANTA

17 Decemvrie

Trenul ajunge in Gara de Nord, noaptea tArziu.Sunt transportat direct la sediul Sigurantei gene-rale. Drumul e mocirlos, cu grarnezi de zapada cese topegte. 0 ceata de Decemvrie apasatoare... To-tul pare infinit de trist, in ritmul acesta lent alunei desträmari totale. Su fletul inregistreaza caun seismograf sensibil atmosfera mohorita gi ag-

terne uznbre deprimante asupra vointei. Totul nu-mai pentru cfiteva clipe... Caci aceastä vointa, obig-nuita sa treaca de- a-lungul unei vieti suficientde dinamice peste multe obstacole, se regasegtebrusc in clipa and in fata noastra se ivegte poartade fier a sinistrei cladiri, iar din umbrele noptiise desprinde figura uriagului politist, indelungantrenat in a deschide gi a inchide poarta, pentrua inghiti prizile. In fata acestei guri de fier, imi

www.dacoromanica.ro

20 PETRU GROZA

incordez toate energiile morale §i fizice, hotarit ama angaja in lupta cu nadejde. Ma smulg din a-rnorteala in care te aduce ceata acestei triste noptide iarna.

Drept in picioare, privesc in ochi pe ace§ti vlaj-gani ai politiei secrete care ma intampina, cu ochivicleni, in anticamera oficiilor bor. Pe bratul stang,imi atarna un tol ciobanesc, bun tovara§ din altevremuri, cand ma ajuta sa inving frigul sub rigo-rile stapanirii sträine. Aceasta procovita" a de-venit, evident, o curiozitate in ochii comisarilorcare ma inconjoara §i care au cu totii cate-o pri-vire §1 pentru lana ei groasa, lunga, cu patratenegre-albe, de tip ardelenesc. Din echipamentul meu,agentii deduc, probabil, un oarecare antrenamentpentru asemenea ocazii...

Sunt tinut in picioare cfiteva ore, färä ca sa-miadreseze cineva un cuvfint, in aceasta anticamera,spre care, de jur imprejur, se deschid u§ile stra-vezii, de sticla, ale birourilor populate de agenti§1 comisari ai secretului". Trec adeseori pe langamine, invartindu-se de ici-colo, lira o treabi pre-cisä, cercetfindu-ma cu priviri, in care pot cititendinta de intimidare combinata cu aceea a provo-carii. Ii contemplu... A§a dar, ace§ti acrobati pefuniile invizibile ale tuturor ma§inatiilor, §i-au

www.dacoromanica.ro

,

IN UMBRA CELULEI 21

inceput jocuL Tratamentul" a inceput chiar inclipa in care uriaga poarta de fier s'a inchis inurma pagilor mei. Jocul ma obose§te". Cu toatitineretea" mea de vreo gase deceniit este indea-juns de plictisitor ca, dupa doua zile gi doua noptinedormite, dupa doui calatorii catugi de putin co-mode, ca toate calatoriile din vremea razboiului

sa stau aici nemigcat, in picioare, sub sagetileprivirilor aruncate de un roiu de agenti §i comi-sari, care ma fixeaza din toate colturile, prin toateugile de sticla. Toate acestea pot obosi un trup §1pot frânge o vointa, oricat s'ar fi consolidat a-ceastä vointa in Clipa aducerii mele in acest sinis-tru laborator inchizitorial din bulevardul PacheProtopopescu Nr. 2. In interiorul acestei cladirisumbre, oameni fantome, livizi, frfinti de maginaanchetatorilor, trec din când in cand prin fatamea, insotiti sau sprijiniti de agentii politiei se-crete.

Toate aceste jalnice aparitii ma fac sa-mi dauseama ca, dincolo de camerele din fata, in fundulcoridoarelor intunecoase, luminate mistic de becuriminuscule, operatiile de cercetare sunt in plina des-fa§urare, in aceste ceasuri de noapte inaintata.

Dezolanta uzini, plina de mistere, lucreaza din plin,sdrobind trupuri, frângand in rotile sale imbibate de

www.dacoromanica.ro

22 PETRU GROZA

sudori gi sange, suflete gi vointe, material fur-.nizat din belgug in aceste dramatice zile de razboiu,de foamete gi de criza, and prea putini igi potpermite luxti de a nu lua o atitudine gi de a nuse angaja politic. Aceasta blestemata cladire estecentrul-motor al unui puternic aparat de control giconstrfingere, indreptat impotriva unei omeniri sbu-ciumate gi suferinde, dornica de a pagi pe un altdrum deck acel impus cu forta de nigte carmuitoricare se cred supraoameni gi care, adeseori, nu suntnici mkar oameni pur gi simplu.

Din aceste reflectii, ma trezegte chemarea unuicomisar, lat in umeri, corpolent, Cu mustati negre,cu ochii umbriti de streagina unor sprancene stu-foase. Dintr'o conversatie pe care o are cu altul,Ii retin numele: Tanasescu. (E bine si retii numeleoamenilor cu care ai de-aface in astfel de impre-jurari). Ma conduce in biroul de instructie. In bi-rou, la masa, un inspector" indesat, parand uricde statura, cu fata rotunda, rasä, fara expresie.Proptindu-gi capul in palme, se fixeaza cu gravitatevizibil afectata asupra filelor cusute ale unui dosaruriag.

Nu-rni trebue multa fantezie pentru a deduce caiata mi se da voie sa-mi vad dosarul", cu

nenumarate fige gi file secrete, adunate in taina,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 23

de-a-lungul anilor de lupta politica, conform obi-ceiului locului, cu multa dibacie orientala, pe toatecaile informatiunilor clandestine, incepand cu per-sonalul din cash' §i sfar§ind cu agentii provocatoride toate categoriile.

Am auzit adeseori de acest dosar misterios. Amfost prevenit de nenumarate ori ca., odata §1 odata,cand conjunctura politica va ingadui celor care i§iinchipuie ca au in mfiini destinul poporului nostru,

acest dosar va face explozie, iar schijele salema vor sfa§ia pe mine, pacatosul, cel care sapala temelia Statului".

Tot 'in aceasta noapte, aflu numele primului meuanchetator, inspectorul adancit in dosar: Taflaru.Alaturi de el, §ezand cu un cot proptit in coltulmesei, un ofiter (presupun a fi procuror militar),marunt §i acesta, cu aceea§i gravitate impusaca §1 a vecinului ski. Mid am intrat, a luat ati-tudine martiala, ra§chirfindu-§i, important, picioa-rele §i mainile de instructor provincial. In aceea§i§edintä, aflu §1 indentitatea sa: e un advocat depe la Caracal, concentrat in acest post al Justitieisau politiei militare. Tace, fumeaza, in timp cecelalalt continua a se edifica, rasfoind afectatfilele.

E 0 pauza pe care §i-o impun inainte de a trece

www.dacoromanica.ro

24 PETRU GROZA

la atac. Pauza rapitoarelor, bine calculata, atuncicand au in fati o prada nu de toate zilele. Tottimpul cat dureazi pauza, sunt tinut in picioare.Procovita e tot pe bratul meu.

Dupa aceasta indeajuns de lunga agteptare, deo-data, prin surprindere, Taflaru intrerupe tacerea

ridicand brusc capul, intreaba apasatD. advocat" Groza ?

In sfargit Ii aud glasul. Ii privesc tinta'n ochi.Omul gtie prea bine ca sunt Groza gi nu altul, devreme ce fusese anuntat de agenti cu ceasuri ina-inte, din moment ce dosarul meu Ii sti inainte, pemasa% E perfect de bine informat chiar asupraznandatului de arestare, pe care el insugi I-a trimisla Deva.

Accentul intrebarii imi indica felul in care voiufi tratat : de sus in jos". Mi se di sa inteleg,dela inceput, ca trebue sa-mi iau adio dela presu-pusa pretentie de a fi tratat ca un om care a fostoarecineva.

Totugi, tonul intrebarii mi se pare jignitor, maiales &and el se datoregte acestui goarece, care-mistä in fata. Scuturandu-ma de oboseala atator orepetrecute in picioare, iau atitudinea leului, ii fixezgi... nu raspund. Tacerea mea e clar 11 in-curca. Repeta intrebarea ; acelagi raspuns niciunul.

:i.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 25

De data aceasta, ii sare in ajutor procurorul pro-vincial, care mi se adreseazA :

Domnule doctor Groza (lira advocat), noisuntem in exercitiul unei functiuni legale. In fatalegii, suntem cu totii egali, orice am fi fost sauam fi. Trebue, prin urmare, sä raspundeti laintreb5ri.

Observ cä ne-am ghicit gindurile, §i-i fac peplac, fispunzandu-i :

Da, eu sunt doctorul Groza, dar nu advocatulGroza, despre care habar n'am, fiindca nu suntadvocat.

Dar ati fost advocat.A, dat daca merge ceea ce d-ta nu ad-

miti pe ceea ce am fost", apoi eu am fost detoate. Am fost chiar (§i aici fac o pauzi intentio-natä, deviind de pe linia pe care el presupune ami-o fi ghicit), am fost chiar, pe vremuri, pu§ciria§,sub stipAnirea striinä, client al curtilor martiale.

in continuare :Procovita aceasta (o arat, trecfindu-mi-o de

pe bratul stfing pe cel drept) mi-e martori. Peurma, zfimbesc... Rfinjesc §1 §oarecii, iar Tallaru,p5r5sind mimica de inchizitor, se desgheatä:

Domnule ministru...Ii intrerup :

www.dacoromanica.ro

26 PETRU GROZA

A, nu, ma multumesc cu domnule doctor".Taflaru, cauta, apoi, sa-mi demonstreze cà gi el

este de origine ardelean. (Un obiceiu pe care-I aumulti frati din Vechiul Regat de a-gi sublinia infata ardeleanului obfirgia transilvaneana, oricit deproblematica ar fi ea). Sustine ca, pe vremuri, aemigrat din Ardeal un stramog al sau, Taf lan, ve-chiu nume de margineni oieri din jurul Sibiului, etc.

Ajunsa aici gi deraiata de pe linia initiala a an-chetei, ma pomenesc geZAnd pe un scaun, oferitcu exagerata gentileta de sbirii puterii. Evident,ne desarmam reciproc, schimband tactica adversi-tatii declarate. Nu-i mai putin adevarat ca gi eugi ei urmarim, pe dedesubt, un scop precis. Aten-tiune, deci, la inamic, pentru mornentul and,aruncind blana de oaie, ii va desveli coltii

Prevederea se dovedegte a fi fost utila, pentrucala un moment dat, inchizitorii dui:4 ce au ma-nifestat multa admiratie pentru trecutul meu, curegrete, cum spunea Taflan-Taflaru, ca ne intfilnimin astfel de imprejurari revin la perfidele po-zitii de plecare.

Stiti ca. mieii agtia (irni spun ei) au cautatsa va compromita, amesteandu-va intr'o conspiratiein contra ordinei publice, intr'un complot pentrurasturnarea regimului !

1...

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 27

Pe urma, foarte gravi, itni arata o cutie de lemnlustruita, in care se afla un dosar voluminos. Ilscot, aratandu-mi fugitiv procese-verbale scrisemarunt, cu vorbe cifrate, adevarate hieroglife ; mise rasfoiesc la repezeala sute de pagini, la caresunt anexate foi din gazeta ilegala a Uniunii Pa-triotilor, Romania Libera". Imi arata cu insistentalitera G", afirmand ca s'a dovedit a fi initialanumelui meu, in timp ce Fr. P." e tot una cuFrontul plugarilor" de sub pre§identia mea, etc.Toate acestea mi se infati§eaza cu o viteza, care-mi ia posibilitatea de a prinde ceva concret dinmaterialul compromitator". Sunt somat, apoi, cuglas solemn si-mi dau concursul la stabilirea ade-varului, pe care afirma 11 cunosc §i eu.

In end, imi spun : A, parecilor, va dati dinnou la mine", iar cu vocea raspicata, ridicandu-main picioare :

Precum vad, vreti si ma audiati, anchetandpe linie politista sau penala un delict politic. Eibine, eu am pretentia sa fiu considerat drept unvfinat mare, care nu se prinde cu una, cu doua.Pofteasca, deci, sa stain de vorba, §e fii cei marlai acestei institutii in care ma aflu I Pang atunciva comunic irevocabila mea hotarire de a nu va maispune un singur cuvant, orice s'ar intampla. Nici

www.dacoromanica.ro

28 PETRU GROZ A

tortura, nici chiar punerea la zid nu-mi vor schimbaaceasta hotarire. Am trait in viata mea §1 alte fur-tuni. Au trecut. Eu le-am supravietuit.

Lini§tit, iau apoi din nou loc pe scaunul delanga perete. Abia atunci observ pe un nou sosit,un tank- uscitiv, cu privire pätrunzatoare, voalataun pic de ochelarii mari incadrati in rame negre.Remarc §iretenia privirii. Acum de-abia imi dauseama ca s'a strecurat in odaie, tiptil, a§ezandaproape nevazut cutia de lemn in fata lui Taflaru,§1 stand de atunci, tacut §1 nevazut, in spatele meu.Am impresia ci acesta este spiritul rector alcercetarilor, menit sa opereze dupa culise, fara unamestec vizibil.

IncercariIe de a mi se mai stoarce vreun ea's-puns, raman zadarnice. Incurcati de mutenia mea,se retrag toti trei in camera de alaturi, lasandu-masingur. Ii aud din cand in când discutand, plecand§i venind. Dupa un timp indelungat reapar. Ma a-nunta ca voiu avea o infati§are cu §eful suprem alSigurantei Statului, generalul Diaconescu. Cum,insa, ora e tarzie, intrevederea va avea loc maine.Pana' atunci, mi s'a dat voie adevarata surpriza !

sa dorm la hotelul meu obi§nuit, Athenée Pa-lace. Dar, ca sa nu ma plictisesc, insotit de unagent.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 29

Refuz compania, declargnd, nesincer, ci prefersg petrec noaptea aici.

Cei trei schimbg rapid priviri, dupg care procu-rorul militar imi spune ea mg va duce la hotel cumagina lui, renuntand la alti supraveghiere, darruggndu-mg sg ma prezint iarggi la Sigurantg, la oorg precisg. tiarn cä mg vor supraveghia pe as-cuns. La poarta hotelului, mg invitg sg nu comu-nic cu nimeni in timpul noptii. Totugi, cu ajutorulunui camerist, izbutesc sg am o convorbire tele-fonicg.

Dimineata, aflu dela personalul hotelului ca maimult nici nu puteam face : am fost toatg noapteasupravegiliat de agenti secreti. Ggndindu-mg latoatg murdgria moralg din cenugia clgdire in caremg voiu inapoia a doua zi, invoc, ca pe o purifi-care, versurile intgritoare gi curate ale luiVerhaeren :

je vous aime, gars des pays blonds, beaux conducteursDe hennissants et clairs et pesants attelages,Et vous, bucherons roux des bois pleins de senteurs,Et toi, paysan frustre et vieux des blancs villages,Qui n'aimes que les champs et leurs humbles cheminsEt qui jettes la semence d'une ample mainD'abord en Fair, droit devant toi, vers la lumiere...

www.dacoromanica.ro

IN FATA GENERALULUI DIACONESCU

18 Decemvrie

Camera dela Athenée Palace ma gazdue§te deun sfert de veac. In decursul deceniilor, m'am im-prietenit cu aceasta odae. Gasesc in ea confortulapusean, in mijlocul unei lumi, unde Orientulse amesteca cu Occidentul, alcatuind un tipatormozaic : dela desordine §i groaznica murdarie,la luxul §1 rafinamentul parizian.

Dimineata, refacut, imi beau cafeaua infundatintr'un fotoliu din somptuosul hall de marmork Re-flectez la distanta dintre lumea de aici imbuibatacasta de diplomati, oameni ai finantei internationale.ofiteri ai armatelor germane §i italiene, cu anexelelor de podoaba feminink lafaindu-se in traiu bun inaceasta tara bogata §1 atat de primitoare §1 dintrelumea subterana a mizerabililor, in apropierea Ca-rora am petrecut ultimele zile §i voiu mai petrececine §tie cat.

www.dacoromanica.ro

32 PETRU GROZA

Aceasta lume a multumitil or, imbelgugati gi lu-minoasa, igi easegte antipodul in umbra ziduriloratator temniti. Descopar, in resorturile intime alesufletului, un sentiment necunoscut pana acum,asemanator aceluia pe care-I va fi incercat orbulvindecat de catre Hristos ; când a trebuit sa aleagaintre luciul templului din Ierusalim gi umbraAceluia care i-a redat vederea, dilema lui nu a fostde lungi durata : gi-a indreptat pagii spre aceastadin urmk pe drumul spinos al vindecatorului desuflete gi de trupuri suferinde...

Caldura acestui sentiment patrunde in toate fi-brele fiintei mele improspatate. Intorc spatele elegan-tului vestibul, simbol al templelor celor privilegiatidin belgug gi inaltat de hotarirea mea proprieplec drept, cu pagi siguri, urmat de ceata detectivilor,spre misteriosul palat al Politiei secrete. Aproape casunt dornic de rafuiala cu cei care imi stavilescdrumul ales, drumul alituri de cei multi.

De data asta, sunt condus in palatul din fata alSigurantei statului din B-dul Carol.

Aid, se lucreaza la lumina zilei, in birouri ele-gante. Trec prin ele pana la Cabinetul directoruluisuprem, Generalul Diaconescu.

Acesta ma agteapta, inconjurat de statul saumajor, civil gi militar, cu dosarele cunoscute asta

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 33

noapte, ingirate pe masä. Anchetatorii mei nocturni,lipsesc, insi. Generalul robust, cu atitudini mi-litiregti, pe care, evident, le-a netezit practic inaceastä functie deschide conversatia. Fraze con-ventionale. Se limiteazi la generalitAti, ocolegte cugrijä detaliile pe care, de altfel, imi dau seamanici nu le cunoagte. Ii sar in ajutor. Spun :

Domnule general, am refuzat si fiu supusunei anchete nocturne de citre subalternii d-voastrkdin motive binecuvintate. Dumnealor au anumiteticuri profesionale gi obiceiuri inerente ocupatieilor. Este explicabil, deci, ci voiam s'à fiu adus infata cApeteniei Institutiei, al carei client am devenit.Acum, sunt aici gi pentruci observ nu cunoagtetidosarele pe care le aveti in fatà, sunt gata siräspund asistentilor prezenti, presupunind cal stintfamiliarizati cu continutul lor".

Astfel, conversatia ia formä mai concreti. Functio-narii superiori intervin adeseori. Le dau rispunsuriprompte asupra unor antecedente gi acte, careprivesc activitatea unei serii de prietetii, acuzatide a se fi angajat in activitatea ilegali pentruconstituirea unu front comun al tuturor patrio-tilor. Frontul acesta preconizeazi rechemareaarmatei romfine din Uniunea Sovieticä, inliturareadictaturii militare gi incheierea pacii cu mareanoastra.

3

www.dacoromanica.ro

34 PETRU GROZA

vecini dela rasarit. Cunoscind actiunea acestorbuni fii ai Ardealului, porniti de jos, mereu inlupta cu mizeria izvoritä din nedreptatea sociala,

le iau apararea, aratfind motiveIe incadrarii lorpe linia de Iupta pentru o noui §1 mai dreaptaorinduire sociali. Azi subliniez aruncati intemnita, ei intruchipeaza superioritatea morala§1 intelectuala fata de majoritatea semenilor lor,contimporani fanatizati de ura necre§tineasca, deideologii razboinice, §ovine, tot atfitea aberatiide pe drumul poporului nostru pa§nic §i tolerant".

Caut si demonstrez valoarea acestora, in contrast4

cu cetele de huligani, patrun§i in deosebi in cadreleliceelor §i universitatilor noastre : focare de porniricare au provocat atita varsare de singe §i care auimpins poporul dornic de pace, spre prapastia anar-hiei interne §i in razboiul alaturi de invadatoriihitleri§ti §i fasci§ti...

Pentru a putea milita in vederea stavilirii acestuiprimejdios curent fascisto - hitlerist, care a dusfatal la realitatile tragice de azi, m'am apropiat demult de ace§ti tineri intelectuali. I-am adapostit,Inca dintru inceputuri, cu dragoste, in casa mea,i-am ajutat pe unii in greutatile lor, pentru a obtineposturi §1 pozitii necesare colectivitatii. Fiindcade§i ace§tia, din punct de vedere numeric, sunt o

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 35

infima minoritate, cred cu hotarire ca ei reprezintacalitatea acestui neam, in opozitie cu adversarii lor,care, mar§aluind neincetat sub steagul lui Hitler,rastignesc zilnic pe Hristos prin crimele lor, des-trama natiunea §i granitele Orli, cu un cuvant factotul pentru a desminti una dintre lozincele lorcele mai umflate : Christos, Rege, natiune".

Sunt neclintit in convingerea ca, 'Ana la urma,calitatea va bate cantitatea, readucand poporul nostrupe drumul larg §1 drept al dragostei aproapelui §ia pa§nicei convietuiri cu celelalte popoare din la-untrul si din afara tarii noastre.

www.dacoromanica.ro

VILA CONSPIRATIVA

... Pun caldura in argumentele mele, pentru ainmuia aceste inimi impietrite fati de prietenii dinintunerecul inchisorii, &Anti in rotile groazniculuiaparat de inchizitie.

Ici-colo, imi pare ca surprind, in deosebi la ge-neral, umbra unui räsunet in suflet. Numai unul,

batos, infoiat jandarmul colonel Baleanu maprive§te nemi§cat prin ochelarii sai sclipitori. Altulträdeaza o continua nervozitate. Il privesc. E viditimpacientat ; vrea, farä indoiala, sa intervina cu cevace-1 apasa. La un semn al jandarmului, acesta dinurmi, §iret, schimba brusc macazul conversatieicare gravita in jurul prietenilor mei §1 ia vitezade-a-dreptul spre mine :

Ati participat chiar d-voastra personal la §e-dintele nocturne tinute in vila conspirativa de lfinga

www.dacoromanica.ro

38 PETRU GROZA

lacul Snagov, de unde se indruma actiunea ilegalaa partidului comunist".

Anchetatorii igi fixeaza concentric privirile a-supra mea.

Fulgerator, observ incordarea lor de a nu le scapanicio contractiune a mugchilor fetei mele, niciotresarire care ar putea sa tradeze emotii retinute,ginduri ascunse. E clipa hotaritoare, care va de-termina cursul procedurii contra mea. Recapitulezcinematografic toate scenele anterioare : Aha, va sizica asta e lovitura de rnaciuca" pregatita cu multcalcul pentru a ma dobori l"

...De fapt, am fost condus in acea casa de catreprieteni vechi, pe carari inaccesibile pentru altii,cu toate masurile de precautiune, pentru ca nimenisa nu poata banui prezenta mea acolo. Si totusi,daca s'a procedat la arestarea mea, daca acuzatoriimei gi-au luat asupra-le toata vfilva antrenata de oastfel de masura fati de un fost, in repetate rfinduri,sfetnic al Tronului, ma gAndesc ca am fost tradatsau descoperit gi cà anchetatorii trebue sa fie iti

posesia unor probe, care nu pot fi daramate.0 privire fugitiva asupra dosarelor voluminoase

de pe masa Generalului, cutia de lemn care maurmaregte gi aici, ma conving ca o negare din parteamea ar da cfigtig de cauza urmiritorilor. Clipa este

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 39

o simt fatala.. 0 presimt aceasta §1 anchetatorii ;de aici, privirea lor atat de incordatä. Imi franeztoti n ervii, fac o pauza, privesc pe anchetatori dreptin ochi §1 deodata ca o cascada sanatoasä,izbucnesc in ras.

Rasul meu ii ingheata.Le infrunt privirile nedumerite, aproape conster-

nate §1 spun :Pentru ce atata efort de a sparge o u§ä,

care a§teapta deschisä? Va sa zica pentru acestlucru s'a depus atata rfivna in adunarea probelor.Pentru aceasta s'a procedat la arestarea mea, and,daca a§ fi fost intrebat dela inceput, a§ fi spustotul a§a cum s'a petrecut.

0 noua scurta pauza, apoi reiau :Da, domnilor, am fost la acele intalniri §1 voiu

fi totdeauna §1 pretutindeni acolo unde pot inre-gistra realitati sau actiuni privind destinul nea-mului din care fac parte. Nu uitati ca eu sunt dac ;traiesc din mo§i-stramo§i, pe malul Streiului, careizvora§te la umbra zidurilor Sarmisegetuzei. Por-nirea de a fi prezent la toate cotiturile pe drumulsbuciumat al acestui neam mi-e innascuti. Suntom politic §i voiu ramâne. Fiecare strop de sangedin mine ma indruma spre datorie, imi striga.sa numa supun fatalitatii, sä nu fiu bicisnic. Acesta

www.dacoromanica.ro

40 PETRU GROZA

este un drept, dar gi o datorie, gi nicio forth' sauteroare nu-1 poate rapi. Romanii dela per,iferii,proaspat altoiti pe trunchiul nostru dacic, vor inte-lege poate mai greu acest lucru, dar asta-i cu atatmai rau pentru cei neintelegatori.

Azi, ne aflam din nou la marea cotitura. Cineare dreptul sa innabuge in noi gandirea politica,in astfel de zile? Gandirea noastra, actiunea noastra,nu au aspecte politiste, jandarmeregti ; nu suntemrat* facatori, deci nu e nevoie de atata politiepentru noi. Mei, totugi, e nevoie de control, vapot linigti: am angajat un detectiv pe cont propriucare-mi supravegheaza gandurile gi actiunile: con-gtiinta mea dacica. Ea nu poate fi inlocuita de totijandarmii d-voastri".

Generalul Diaconescu, care ma privegte drept inochi, intervine:

Bine, dar acum toti suntem una. Statul e to-talitar. Nu mai sunt actiuni gi partide politice, decinici din partea d-voastra nu e admisibili vreo ac-tiune, decat incadrata in acest regim condus decel care gi-a luat asupra lui sarcina raspunderii.

Inregistrez, fail surprindere, mentalitatea obtuzaa acestui soldat profesionist, zambesc gi pentru anu intra in contradictoriu cu incompetenta intr'undomeniu larg al conceptiilor politice, ma opresc

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 41

aici ; imi trece prin minte rAspunsul Mintuitoruluicitre Pilat, care-L provoca: Tu zici, Doamne 1"

Ripostez, prin urmare, generalului :D-ta o afirmi, inconjurat de un Stat Major,

care are in acest moment toati puterea asupra mea ;&A fie, deci, aga. VA previn, insA : and voiu pArisiaceasti camerA, voiu lovi cu cAlciiul in pragul ei,recitAnd, pentru mine, cuvintele lui Galileu : Sitotugi, se migcA pAinAntul!"

...ZAmbesc, gi ei nu mai insistA in aceasti directie.Unii igi mai pun la incercare abilitatea, infitigandcu detalii, piese li pagini din dosar, procese verbaleredactate unilateral, reproducAnd conversatii asupraintemeierii Frontului Patriotic. Imi vine &A credcA redactorul conspirator" al acestor pagini tinea cuorice pret ca nimic sA nu scape sbirilor Sigurantei,pe seama cirora a lAsat drept mogtenire cutia cuprocesele verbale, dispirand apoi fArA urmA, cumsustine aceasta SigurantA.

Jocul pare pierdut pentru anchetatori. Unul maiface, totugi, o incercare, arunand, ca pe un ultimlat In jurul gAtului, o intrebare :

D-voastrA gtiti cl ordonantele in vigoareprevAd obligatia pentru cetAtean de a denunta ast-fel de cazuri?

www.dacoromanica.ro

42 PETRU GROZA

Generalul 11 intrerupe cu un gest de desaprobare,in timp ce eu räspund :

Daci dumneata crezi cA rostul meu in acea-stä tara e sä denunt ceea ce aflu sau ceea ce cum-par dela altii, atunci eu ori refuz sä ma angajezdetectiv onorific, ori voiu denunta pe toti aceia caremi-au vorbit sau mi-au propus actiuni in ultimultimp, printre ei inalti demnitari §i leaderi ai regi-mului. Vezi, prin urmare, cA senzatia ar fi mare§1 cA probabil nu v'ar conveni..."

Argumentarea mea era suficient de limpede : rostulmeu de om politic - spuneam - e sä cunosc totul :cumpir, insä nu valid.

Anchetatorii simt cum pierd terenul.Nu mai insistA, iar eu simt, la rAndu-mi, de astà-

data, cum se lärgesc cAtu§ele.Unul singur, jandarmul colonel Baleanu, temutul

§ef al Secretului", tine cu tot dinadinsul sä mAiscodeascA. Faima sa de schingiuitor al detinutilorimi ajunsese la urechi §1 o conversatie cu el nu osocoteam de loc agreabilä. Dar cram in mAinile boi §icolonelul iatà imi atine calea in biroul subdirec-torului. Imi vorbe§te la inceput domol, apoi amenin-tator. MA uit la fata lui pgmAntie, la corpul lui robust(aproape numai corp), sufletul fiind complet abru-tizat de meseria obscurA din camerele de torturi.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 43

Ochii ii lucesc de patima sub ochelarii tari. Incearcasa discute influenta mea (nefasta" spune el)asupra tinerilor intelectuali români, unii arestatialaturi de mine, iar altii (§i aceasta tot el mi-ocomunica) in pragul pugcariei. Ii atrag atentia ca-1%Tad patimag §i pornit, deci ca-i inutil sa stam devorba. Aparent, se domolegte, dar pina la urma igiintinde iar ghiarele pentru o clipa, facând o aluziefugitiva la complicitatea cu Miron Belea din FrontulPlugarilor. E vorba de o operatie ilegala privindajutorarea detinutilor din lagare gi organizareapresei clandestine... Mi se pastreaza, aga dar, incaun carlig de rezerva daca punerea mea in libertatedespre care vorbea generalul Diaconescu, va ramanedefinitiva.

Liberat de fapt, plec spre Ardeal, unde imi iesin intAmpinare prietenii gi familia ingrijorata.

www.dacoromanica.ro

CRACIUN NEGRU

26-29 Decemvrie 1943

Bucuria revederilor este de scurta durata. Petrecziva intaia de Craciun la Baita, unde ne adunam cutotii dupi o traditie de familie, in jurul strabu-nicei. Sunt strfinse in jurul mesei lungi patru ge-neratii. Un ospat cregtinesc inchinat nagterii Aceluiacare a_ propovaduit, atat de zadarnic, pacea pepamant §i buna invoke intre oameni.

Seara tarziu, ma intorc spre Deva inconjurat desotie gi copii, in suflet cu imaginea unei zile traitein pagnica multumire, in acelagi timp insi, gi cugandul vag ca aceasta linigte ar putea fi tulburatade vantul unei noi primejdii.

Presimt... undeva, in intunerec maini nevazutetes aIte mreje, pentru ca de data aceasta si nu lemai scap....

Si iata el automobilul nostru, care alerga cu

www.dacoromanica.ro

46 PETRU GROZA

viteza micgorata §1 faruri camuflate, se opregtebrusc. Un automobil venind din spre Deva ne alinecalea i ne opregte. Crainicul Ripogan, imi comunicaernotionat, ca stint din nou clientul Sigurantei gi alCurtii Martiale, care vor sa ma aiba imediat la Bucu-regti. Aparatul e pus in migcare cu aceiagi oameni, cuaceeagi procedura, ca gi la prima arestare. Ma des-prind din bratele alor mei, cari ma urmaresc cuochii impainjeniti de lacrimi, dar stapfinindu-se,gi insotit de prietenul Ripogan, imi arunc pro-covita" ciobaneasca pe umar, i plec din nou sprebabilonul rotanesc.

Poposind la Bragov, intfilnesc pe Iuliu Maniu,pe avocatul Rautu, cu care examinam situatia mea.La despartire, Iuliu Maniu imi arunca din urma,cu vegnicul lui zfimbet, in unguregte:

Sange rece gi eleganta", apoi : totugi, e bunbatrinul in casa" (facea aluzie la pledoaria meadinamica, din toamnä, in vederea unei actiunidirecte gi imediate pentru pace. Pe atunci, IuliuManiu gäsea necesar sà ma potoleasca).

Presupun ca Iuliu Maniu poate Ca nu se (IA inlaturi sa ma acopere, land asupra sa raspunderea ;asta, dat fiind cä am activat impreuna, in ultimiizece ani, pe frontul dernocratiei românegti, slaba,anemica, adeseori falsa cum era, cu rezultate mai

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 47

mult sau mai putin bune. Am colaborat in deosebiin toamna acestui an. Am examinat, cu acest prilej,problema arzatoare a necesitatii de a ie§i din raz-boiul impotriva Uniunii Sovietice, inainte caputernica ei armata, in mar§ul glorios dupa cadereaStalingradului, si fi trecut granitele tarii noastre§i inainte ca Anglo-Americanii sa-§i descarce uria§ulvolum de bombe asupra noastra.

Cu, toata propunerea lui Iuliu Maniu, in decursulanchetei facute la prima mea arestare, nu I-amdescoperit.

Tineam sä respect, mai presus de orice, principiul,de a ma apara cu propriile mele forte, fail arecurge la proptele. E un principiu §1 o tactica:aceea de a ataca mereu chiar §i in aparare.

Am insistat in fata lui Ma niu pentru nece-sitatea unei actiuni directe §i a unor fapte concretecare sä angajeze massele populare in frontul patrioticcontra razboiului alaturi de Germania, pentru paceimediata cu Uniunea Sovietia §1 Marii Aliati.

Deconcertat, Iuliu Maniu m'a privit §i mi-a spus:Bine, dar astfel vom intra la pu§carie 1..."

La care am raspuns:Asta este riscul afacerii".

www.dacoromanica.ro

DE CE A CAZUT CODREANU

Cei care au fost defensivi in aparare, deci nega-tivi, de obiceiu au cazut. Un exemplu pedagogicin aceasta privinta este dat de Capitanul" Garziide fier, Corneliu Zelea Codreanu. Lumea 11 credealeopard care, mai curajos deck leul atacaimediat, fara ocoliri §1 §ovaire. Credinta aceastafacea ca toata lumea sa se fereasca din calea lui.

Pada §i bataiosul partid liberal n'a cutezat, timp depatru ani, sa se apropie de Casa Verde", unde acestexemplar de pasare rapitoare i§i tinea cuibul. N'acutezat acest partid sa schiteze un gest impotrivalui Codreanu, chiar atunci cand partidul detineaputerea in Stat §i dupa ce §eful lui, primul ministruDuca, fusese asasinat pe peronul Orli din Sinaia.Leopardul", care nu se dase in laturi sa punk' re-volverul in pieptul unui Rege, a avut Irma o clipa

4

www.dacoromanica.ro

.50 PETRU GROZA

de slabiciune: ideea jalnica de a se prezenta, inurrna .unei banale citatii, in fata judecatorilor co-muni, intr'un proces tot atAt de banal de calomniepe care-1 intentase Nicolae Iorga.

S'a a§ezat aserneni oricarui muritor, pe bancaacuzatilor, pentru a se apara §i cu o §i maiproasta intuitie, ca oricare cetatean strâmtorat dearticolele legilor s'a svarcolit pentru a-§i dove dinevinovatia. Totul, pentru a obtine o mizerabilaachitare. II urmaream atent §i 1-am surprins inatitudine negativa de revolutionar diletant, coborindnea§teptat la bara unei justitii burgheze de clasa.

Iata-1 a§a dar pe misticul neguros, pe infatuatulcalaret al armasarilor albi, doborit de o coaja deportocala 1...

Adversarii §tiau acum ea nu este un rapitor dejunglä, ci o editie mai domestica a acestui soiu deanirnale, o speta care poate fi prinsa chiar de coada.Leopardul mieunase...

Burghezii ace§tia, mole§iti de imbuibarile unuiregirn de exploatare a multimii, incarcati de vicii,nu au avut curajul sa se apropie de Capitan",atunci cand acesta le-a ucis §eful §i-i tinea mereuin fata tevii revolverului ; adversarul le-a cazut inmAini prin propria lui slabiciune, iar ei 1-au intern-nitat pentru citeva fraze calomnioase tiparite.

.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 51

i Capitanul" a intrat domesticit, credul, inpugcarie, lasandu-se sa cadk fara niciun gest derezistenta, in ghiarele autoritatilor, care, apoi, intr'onoapte cu ceata, 1-au scos de acolo, strangulandu-1cu un lat la marginea unei paduri.

Aceasta mica, in aparenta neinsernnatä, deraierede pe linia unei atitudini teroriste, care constituiaspinarea existentei lui politice, a fost fatala coman-dantului Garzii de fier". Bietul profesor NicolaeIorga, coaja de portocala pe drumul Capitanului"a ispagit groaznic acest mic rol gi toata razbunarealegionarilor pentru moartea Capitanului" s'a de-clangat asupra batranului savant, al carui cadavruoribil mutilat a fost aruncat intr'un gant de pemarginea unui drum al Orli.

Lumea - uluita - a inteles cu greu sangeroasasocoteala dintre legionari §i Nicolae Iorga, cel mainaiv, cel mai inofensiv dintre toti politicienii.

In subcongtientul legionarilor fierbea, insä, sen-timentul ca Iorga, prin interventia sa, a pricinuitpasul fatal al Capitanului", alunecat intr'un banalproces de calomnie, prilej pentru strangulareaacestuia in timpul cand ispagea cele cateva lunide inchisoare.

In aceasta noapte, petrecuta cu insotitorii meila Bragov, dormitand, ma obseda povestea Capita-

www.dacoromanica.ro

52 PETRU GROZA

nului", din care desprindeam invgtäminte... Aminteles ci nu voiu lua in fata adversarilor atitudinenegativä, de desvinovätire, cu tot avantajul ce mi-ioferea sub acest raport, eventuala asistentä a luiIuliu Maniu. i aceasta pentru simplul motiv CAn'aveam in fata mea o instantal care &à reprezinteideea de justitie, ci pe sbirii unei dictaturi militare.

www.dacoromanica.ro

DIN NOU LA SIGURANTA

E tot Craciun, cand sosesc la Bucuregti. Iata-midin nou in fata uriagei porti de fier a casei mis-terioase, lugubre, din Pache Protopopescu, pazitàde acelagi uriag cerber.

Sunt repede inghitit de intunerecul ei. Iau locpe un scaun intr'o camera cu multe ugi de sticla.Sunt astfel expus in vazul agentilor, care miguniprin camerele vecine, oprindu-se din and in cfindpentru a ma cerceta prin aceste ugi. Cu cotulproptit pe un birou, mutându-mi din and in andun picior peste celalalt, privesc in gol.

Ceasurile trec ; ma adfincesc in lumea Ondurilorcare asemeni pasarilor sburatoare incearci sa seavânte spre lumea de afara, lumea de alta data...Le dau drumul, apoi le rechem in colivia de subfrunte, unde le ascund pentru a nu fi surprinse.

www.dacoromanica.ro

54 PETRU GROZA

Imi impun linite, o linigte de mormant, pe carenu o voiu lasa turburata de nimic. Sunt atat deabsorbit in ganduri, incat aproape tresar cand unagent mustacios, robust, cu ochii adanciti in orbite,tradand nesomn gi multi oboseala, se apleaca asu-pra mea gi ma intreaba, aproape goptind, daca nudorese sa-mi aduca ceva de ale mancarii E unom de serviciu, care iese chiar acum in orag".

Socot ca trebue sa fie vreo cinci ore de andstau aici, dar am impresia ca stomacul nu maiexista ; nu se revolta, nu indica vreo ora a mesei.Refuz, deci, sa primesc oferta. Spun ci n'am niciodorintä. Numai oboseala mugchilor imi arata cá atrecut atata timp. i timpul se deapana mai depart e...

Am sosit aici de dimineata, dui:4 lin drum obosi-sitor inceput in zori de zi. Acum, privesc pefereastra ; se insereaza, fãrä sa se fi intamplatnimic. Va sä zica, operatia" a inceput, dar chi-rurgii" fac tot ce-i cu putinta ca ea sa se desfa-goare cat mai chinuitor, cu incetinitorul.

Cunosc din experienta din trecut acest fel detratament menit sa oboseasca trupul i sufletul gisa sdrobeasca dela inceput orice fel de rezistenta.

Degi dela ceaiul luat aseara la Bragov a trecutatata timp, constat iaräi ca nu mi-e foame. Seteaeste, insa, cu atat mai chinuitoare. Intreb clack'

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 55

poate sa mi se aduca un ceaiu. Un comisar (ii audnumele : Tanasescu) dispare, dar ceaiul nu maisosegte, degi noaptea coboara cu incetul. 0 micagicani in plus, mirosind a tortura. Spre orele noukintreb din nou pe un alt comisar, care trece pelanga mine, daca nu ag putea avea un ceaiu sauun pahar cu apa.

N'avem om de serviciu ca sa mearga inorag l" imi raspunde. Mi-aduce, insa, el, unpahar cu apa.

www.dacoromanica.ro

OCHII ALBASTRI

Incep, apoi, sa cercetez mai de aproape interiorulacestei camere, luminata de becuri patrunzatoare.In fund, la un birou, nemi§cat, prefacandu-se ca-§ipriye§te unghiile, un alt comisar ma observa pefuri§. Alaturi, in alte birouri, agentii yin §i

pleaca, in aparenta gra treburi, dar purtand pefetele lor umbra unei operatii" ispravite sau aalteia in pregatire. Forfotesc, aruncandu-§i dincand in and &ate un cuyant strecurat printre dinti.

Zaresc, langa soba, intr'un colt, agezate pe scaun, cufetele indreptate spre perete, douà femei. Par tinere.

Sunt imagini pe care memoria le inregistreazaimediat, cu fidelitate, dar de care nu ne sesizamdecat mai tarziu. De abia acum imi dau seama ca§i ele au stat toata ziva acolo, intorcandu-§i numaidin &and in cand fata spre salä. La un moment

www.dacoromanica.ro

58 PETRU GROZA

dat, una igi intoarce capul in directia mea. 0privesc drept in ochi. Sunt nigte ochi mari albagtri...Unde i-am mai vazut ? M'a observat. Se tidieddeodata gi vine spre mine. Imi ofera, cu un gestmut, o franzela cu gunca, scoasa cu repeziciunedin pogeta. In clipa aceea, privind-o din nou, simtfiorul u§or al unei descoperiri neagteptate: esteinteadevar, ea, femeia care in noaptea cu luna dinvara trecuta, m'a cälauzit pe cotiturile din paduregi pe lfinga lac spre vila conspirativa". Primesc.multumind, tot numai printr'un gest conversatiaparea interzisa gi reflectez, apoi, asupra ros-tului ei aici. Pentru ce sea' agezata asemenea uneipapugi, cu fata la perete, aproape nemigcata, deceasuri intregi ? Ma preocupa, mai ales, linigteadesavfirgita a privirii gi atitudinii acestei femei.

Sunt, insä, de-a-dreptul intrigat, in clipa in caredescopar intre ea gi cealalalta femeie, o ugg, princere se aude acum vocea puternica de bariton adoctorului Ilie Lazar, colaborator intim al lui IuliuManiu. In acelagi timp, constat ca in pozitia lornemigcata, aceste doua femei trebue sa auda toaticonversatia de dincolo. Acest banuit rol al lor, lacare adaug linigtea sufleteasca ce li se oglindegtepe fete, sadesc in sufletul meu banuiala ca lamijloc este o tradare, o maginatiune...

www.dacoromanica.ro

0 CONFRUNTARE

Prin prisma acestei banuieli, %rad o alta laturaa unui episod trait in decursul arestarii meleanterioare, la care nu m'am oprit in notele meledin zilele acelea.

Atunci, la sfargitul unei conversatii cu generalulDiaconescu gi statul sill major (conversatie carea durat; sub titlul de ancheti, pang seara tarziu,in cladirea Sigurantei din B-dul Carol), am fostcondus in partea mai dosita a palatului, unde m'aintampinat vechea mea cunogtinta, TaflaruTaflangi procurorul militar, advocatul provincial, anche-tatorii mei dela inceput. Suspect de amabili, evoluandin nenumarate ploconeli, ei prezentau (inainte dea fi eliberat"imi spuneau) o mica rugaminte : saadmit o confruntare cu femeia care m'a dus la casaconspirativa".

www.dacoromanica.ro

60 PETRU GROZA

Imi indicau gi mici detalii, pentru a-mi arata catde bine am fost tradat".

Am admis, din dorinta tacitä de a vedea gi euceva din culisele lor.

M'au condus in casa trista din Pache Protopo-pescu, unde la capatul unui lung coridor neagtepta o uga deschisa gi o sari mare, nemobilata.In fundul ei, intr'o lumina cenugie, ani desprinssilueta unei femei, pe un scaun lipit de perete.

Femeia avea rnainile läsate in jos, capul dat pespate gi fata intoarsa spre uga, in aga fel incat &àpoata fi vazuta de cel care pagegte pragul. Cu

groaza, ma gandii ca poate fi un cadavru ridicatde undeva de pe un catafalc gi agezat aga, pe unscaun, pentru a parea dela distanta ca traiegte. Doiochi larg deschigi, scogi din orbite, sticlogi, matinteau. Incremenii. Groaznicul spectacol ma scoasedin linigtea de pada' atunci gi lira sa mai agteptvreo intrebare din partea anchetatorilor, ale carorfiguri de calai crunti ma inconjurau am racnit :

Pentru ce ma confruntati cu un cadavru?Pe femeia aceasta ati omorit-o in batai"...

M'arn intors brusc din uga gi am pornit de-a-lungul coridorului intunecat. Surpringi de iegireamea sgomotoasa, vlajganii ma urmau, balbaindexplicatii A fost chiar acum operata de apendi-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 61

cita, este Inca suferinda ...", etc. Scarba gi dispre-tul se invahnageau in sufletul meu, indreptateimpotriva a tot ce simboliza acest cerc in carema migcam, aceasta cladire lugubra, acest sistemde constrangeri, unde tortura_ sadica inlocuegtearta de a cerceta cu inteligenta probele gi elemen.-tele de constatare ale adevarului.

Ajuns la iegire, fara si mai ascult gi fara saraspund, mi-am dat seama ca cei doi ochi cada-verici au fost candva ochii albagtri ai tinerei femeicare ma condusese la vila conspirativa".

... Acum, ii revad senini, reagezati in orbitelelor, incadrati in liniile simetrice ale unui obrazfrumos, fara urme de emotii sau groaza.

In fata mea este o enigma. 0 enigma cu ochialbagtri, dar o enigma. Imi dau seama ca aceastafemeie, care a aparut din necunoscut intr'o noapteconspirativa, lunecand inaintea noastra cu siluetade fecioara pe caräruile intortochiate din impre-jurimile impadurite gi presarate de lacuri ale Bucu-regtilor, calauzindu-ne in raze de luna plina spreloc necunoscut, tine intre degetele ei fine unuldin firele labirintului, in care ne migcam acumprieteni cunoscuti gi necunoscuti.

SA fi fost numai o inscenare confruntarea cufemeia-cadavru din casa neagra? Am In fata mea

www.dacoromanica.ro

62 PETRU GROZA

tipul cunoscut al femeii luptatoare, fanatic devo-tata unui scop urmarit, biruind cu puterea devointa §1 dragostea pentru cauza in a§a masura,incfit urrnele unei suferinte trupe§ti se §terg cuu§urinta? Sau eventualitate dezolanta, este oagenta provocatoare, care §i-a cfigtigat incredereaoamenilor angajati in lupta, a patruns adânc insufletele §1 rfindurile lor, pentru a smulge catmai mult in momentul oportun al vânzarii lor?..

Personajul", care-mi vorbea in casa conspira-tiva" in acea noapte, cu multi emfaza, cu atitu-dinea omului sigur pe pozitia sa de indrumatoral unei actiuni importante, trecindu-§i gray palmapeste inceputul de chelie, o trata pe aceastafemeie ca pe o colaboratoare incercata §i devotatä.

Banue lile fata de acest om rasarit, de asemenea,o singura data din necunoscut, in fata mea, sefixeaza pe ecranul intfimplarilor in jurul acesteiintrevederi, combinfindu-se cu enigma in jurulacestei femei, incit totul imi pare acum invaluitintr'o ceata de nepatruns. Si, totu§i, odatä trebuesa se faca lumina. Imi string pumnii, materializfindaceasta hotarire.

www.dacoromanica.ro

LA ODIHNA BUNA"...

Cineva imi pune mana pe utneri, smulgandu-midin jocul presupunerilor. E ora 10 seara.

Martialul comisar Tanasescu imi spune ca ma ducela culcare". Iegim in strada. Oragul e camuflat giceata de iarna de nepatruns. In urma mea, foarteaproape, simt gi pagii altor insotitori. Inaintam,orbecaind, cativa pagi pana la un colt al strazii,unde comisarul cunogte o cofetarie", in caredupà cum spune el se poate lua ceva", degiaceasta nu e tocmai reglementar. Imi da sa intelegca-mi face un serviciu exceptional. Intram impre-una, abia descoperind uga, in aceasta rnaghernitäposomorita, tipic bucuregteana, cu rafturi murda-re, chiftelute prafuite, prajituri care striga a vechimegi personal somnoros, plictisit de faptul ca infracineva.

www.dacoromanica.ro

64 PETRU GROZA

Un ceaiu cu gust mizerabil, dar fierbinte, o juin&tate de prajitura rontaita in dinti, o tigarfi, imiajung.

Sfingele galopeaza din nou, gi se incalzegte 'Anagi vegnic morocanosul Tanasescu ; devine comuni-cativ, imi spune ca ma cunoagte demult, ca aservit chiar sub ordinele mele, odinioari, in timpulguvernelor Maregalului Averescu.

Oftând dupa acele vremuri bune", se sentimen-talizeazi de faptul ca. fruntagii de elita" ai Orlisunt pugi in astfel de situatii, cum este a mea.

Plätim gi plecam. Dupa ateva sute de pagi,comisarul se opregte, iar cineva care ma urmeaza,deschide o uga. Intram cu totii intr'un birou cudoua mese, la care motaie agenti gi politigti. In-tr'un colt, un subofiter jandarm cu un mare revol-ver automat la brAu, tacut, nernigcat. E pusaici (imi voiu da seama mai tfirziu) ca sa-mi facagarda de onoare".

Dupa gopoteli intre comisarii sositi gi cei deaici, Tänasescu dispare pe o deschizatura dinperetele biroului. Trândavegte acolo timp destulde indelungat, apoi apare din nou, poftindu-mainauntru.

E o camera ingusta, un fel de dormitor, luminatindirect de o dari de lumina ce intra din birou

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 65

pe deschizatura fara uga, o camera, deci, inmare parte in intunerec. Desprind cu greu obiec-tele din jurul meu, iar Tanasescu ma duce, pepipaite, spre un fotoliu acoperit cu o patura. Casa va odihniti bine", imi spune el. Dispare,apoi, iar eu ma agez, invelindu-mi picioarele inprocovita proprie, bunul meu tovarag in astfelde turnee.

Incetul cu incetul, imi obignuesc ochii cu in-tunerecul. Incep, apoi, sä cercetez in jurul meu.Camera e inghetatä, iar aerul pestilential. Evident,nu s'a aerisit demult aici. Caut geamurile, dar nule gasesc. Intr'un tarziu, descopar intr'un pereteun fel de vitrina cu ruloul coborit. 0 fi fostcandva o privalie aceasta camera ciudata?

Alaturi, in biroul dela intrare, telefoanelesbarnaie mereu, agentii racnesc, uga se des-chide gi 'se inchide intr'una ; prin ea, patrundeceata de afara, aducand aer proaspat, pada in dormi-torul meu". Curand, acest fel de aerisire imi fixeaziintreaga atentie ; imi coordonez respiratiile adancicu patrunderea volumului de aer din a fail. Abiama obignuesc cu acest fel de a birui duhoarea dinlocal, gi cineva, langa perete, aprinde o tigara.La lumina tremuratoare a chibritului, intrezarescfiguri de oameni intingi pe lavite, de-a-lungul

5

www.dacoromanica.ro

66 PETRU GROZA

peretilor. Opineile unuia gi sdrentele altuia madumiresc. Va sä zica m'au infundat intr'un colec-tor", la un loc cu borfagii vagabonzi. Un val deadânci revolta patrunde in toate fibrele mele gi-misuie sfingele la cap. MA potolesc repede pentru anu sari dela locul meu gi spre a nu alerga sàprind de piept pe vlajganii din biroul de alaturi;imi vine sa arunc cu aparatul de telefon in geamuldela strada, 8à le trezesc stapfinii, gi cu ei pe toatalumea aceasta, de puturoasa somnolenta, in caretoate mirgaviile sunt ingaduite, gi in care nimic numai reactioneaza.

Vointa de a-mi 'Astra calmul, e, insa din nou lapostul de comanda. Cu atentia incordata, cercetezmai departe totul din jurul meu. In bezna, de-a-lungul peretelui din fata, deslugesc cu incetulsilueta unei femei. Ghete, haine, coafura, ma lämu-resc : este din lumea bung", in strident contrastcu cei dimprejur. Cu bratul sub cap gi fata insemiobscuritate, doarme dusa. Nici chiar sbfirnaitultelefoanelor de alaturi, discutiile agentilor de ser-viciu care plead gi sosesc, aducind, cu imbrinceligi injuraturi, cite un nou clieni in lacagul nostru,nu-i turbura linigtea somnului.

Pe nesimtite, adorm gi eu. Nu gtiu cat timpplutesc pe aripile visului, dar iata zorile

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 67

palide incep sa patrunda prin deschizatura delabirou gi prin deschizaturile vitrinei. Bezna se des-trama. treptat. Obiectele gi oamenii iau conture totmai concrete. Ca dintr'o apa turbure, se ivesc fetediferite, chipuri de naufragiati, 'Ana gi parulvfilvoiu gi mustatile stufoase ale unui tigan barbos.

Peretii imbibati de toate sudorile, alunga defi-nitiv somnul. Nu mai e chip de atipit. Ma refugiezdin aceasta lume cetoasa in singurul punct caremai radiaza ceva din viata dernna de trait. Imiconcentrez privirea asupra tinerei femei, care doarmeatât de linigtit, cu fata tot spre mine, astfel cumam gasit-o and am venit. 0 fata tânara, cu spran-cene drepte, brune, se deslugegte acum, la ivireaprimilor zori, tot mai mult. Citesc in linigtea ei odesavArgita stapfinire sufleteasci.

0 privesc mai atent. 0 clipa de gindire gi bataiainimii se opregte. Imi trece totul, fulgerator, prinminte : e fiica mea Lucia, dela Timigoara, pe undetreceam des in ultimnl timp. Neadormiti, urmari-torii mei gtiau aceasta. Au arestat-o gi pe ea,de sigur, ca macar in chipul acesta sa-mi infrângamoralul gi rezistenta. Dupa o clipa de oprire, inimagalopeaza inainte in ritm nebun, gi alte imaginiimi trec pe dinainte. Chipul sotiei mele, aceastä.mama a Grachilor, imi apare, inconjurat de cei

www.dacoromanica.ro

68 PETRU GROZA

cinci copiii ai nogtri. Sa fie gi ei cupringi in var-tejul, care m'a smuls pe mine gi pe atatia prie-teni ai mei din mijlocul alor nogtri, dela caminu-rile gi rosturile noastre?

Plutind deasupra ruinelor atator fericiri spul-berate, sufletul nostru n'ar mai avea nici cAndodihna ...

Pretul eforturilor noastre pe drumul spinos alluptei pentru existenta neamului nostru, pentrulibertate gi demnitatea vietii noastre colective giindividuale, e mare.

Imi indrept din nou ochii asupra tinerei fiinteadormite. SA scurtez, visul ei ugor, trezind-o pentruo durerodsa revedere ? Agteptarea e nespus dechinuitoare gi, totugi, nu ma pot hotAri &A grabesclamurirea definitiva, pentru a avea certitudinea canu este un joc al fanteziei mele aprinse. maapropii, ma aplec asupra figurii, care se deta-geaza acum din ce in ce mai limpede, in luminacare gonegte bezna. Da, sunt sprancenele ei,buzele ei ...

In acest moment, poate sub sugestia atentiei meleincordate, fata se migca. Frecanduli ochii, seridica intAiu pe lavita, apoi ramAne in picioare,inaintea mea.

Lucia!" goptesc.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 69

Ma privegte mirata, cu ochii larg deschigi,totugi, nu este ea.

0 stana de piatra mi se ridica de pe suflet.Afara, s'a luminat de-a-binelea. Se ridica gi

ruloul vitrinei din spre strada. Dar nu se poatevedea nimic prin sticla aproape neagra de murda-rie. Trec gi prin tortura micilor necesitati tru-pegti, condus de subofiterul care a motait noapteaintreaga in fata mea, intr'un local" din curte,asaltat de borfagi §1 pugcariagi, monument de imun-ditate orientala, supranumit sistem turcesc".

Nespalat, (de spalator nici urma in aceasta cla-dire, unde miguna atkea fiinte murdare), beau giun lichid cenugiu dar fierbitite, adus nu gtiu deunde de citre omul de serviciu. Acesta se mai in-deletnicegte gi cu mutarea gunoiului din cameranoastra, pe care de fapt il matura dintr'uncolt in altul. Se joaca leneg de-a maturatul lageam inchis, dar igi ascute urechile imediat ce-isurade perspectiva unui serviciu" pentru mu§terii :mici cumparaturi de tigari sau de alimente inorag. Ma, bineinteles, restul din banii primiti, inbuzunar, mai ales cand simuleaza un risc exageratin ocolirea controlului supraveghetorilor. Atunci,accentueaza asupra clandestinismului meseriei sale.

Ma agez din nou in scaunul care mi-a servit o

www.dacoromanica.ro

70 PETRU GROZA

noapte intreaga drept culcug. E un cadavru defotoliu, cu intestinele imprägtiate ranjegte batjo-coritor.

Acesta-i, aga dar, motivul pentru care servia-bilul" comisar Tanasescu 1-a acoperit aseara cu tintol, pe care acum, la prima lumina a zilei, 11 arunccu groazi plognitele trec in regimente la odihna,dupa o noapte copioasa pe trupul unui nou sosit.

Petrec ziva intreaga in acest schelet de fotoliu.Borfagii de ambe sexe se schimba mereu, aerul

e sufocant, frigul te pitrunde la oase. Nu semananci nimic, nu se bea nimic, dar cu atat maimult se fumeaza, gi ce tutun ! Nu se vorbegtenimic. Nu se aud decat cuvintele aspre, de ordine,ale comisarilor care duc gi aduc intruna präzi.

Sgomotul confuz al bulevardului populat patrundemonoton in acest cimitir de suflete, pentru a lesgudui gi mai mult prin contrastul dintre viata cepulseaza nepasitoare, galagioasa, in toate artereleacestui uriag polip, gi agonia celor ingropati devii. Intre aceasta viata gi aceasta agonie, nu seinterpune decat sticla murdara a vitrinei. Dar asta-idestul, asta-i totul. Spre seara, nenutniratele licaririale luminilor, miile de becuri ale bulevardului,lumineaza misterios interiorul nostru ; ai zice uncimitir la ziva mortilor. Numai ca aceste luminite

:

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 71

nu ne licAresc nouA. Ele lumineazi drumul celorde afarA, cari nu au nimic comun cu noi. FiecareIli vede acolo nepisAtor de treburile §1 plAcerileproprii, flea* sä inregistr eze nimic din viata de aici.Da, viata" de aici...

Procesul istoric este in plin curs. Din nodul defierbere §i mizerie prin care trecem, se zAmisle§teo nouà etapl in viata noastri colectiva §1 indivi-dualä, finalitatea pare apropiatA. RAbdare, deci. Incurfind, vom vedea daci umilintele §i suferintele deastAzi vor trebui regretate ca inutile pentru colec-tivitate §1 distrugAtoare ale vietilor noastre, sauele vor constitui un aport pe drumul desvolfaxiipoporului nostru §1 al societAtii omene§ti.

Credinta ea' suntem pe cale buni ne imunizeazAfatà de orice umilinte, fatà de orice suferintetrupe§ti §1 suflete§ti. Altfel, ele ar fi groaznicde suportat, §i gAndul ci suntem gre§iti ar därAmaorice vointä, ar stinge orice scfinteie de viatA, in noi.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL SPRE TEMNITA

...Camuflarea luminilor din strada ne arati eaintram in noapte. A trecut §i Craciunul...

E a doua noapte, pe care o petrec nedesbracat,nemincat, in acest schelet de fotoliu sdrentuit, cuplo§nite vagabonde. De alaturi se aud telefoanele,sosirile §1 plecarile borfa§ilor...

Mai tArziu, apare robustul comisar Tinasescu,acum bun cunoscut, apoi Inca unul, mai svelt,manierat, Iliescu. Ma anunta ea voiu fi transportatin alt loc". In acest scop, ma inviti intr'un auto-mobil inchis, care a§teapta in strada, in ceata deasade iarna. In dosul automobilului nostru, la odistanta mica, imi pare ea se mai gasegte Inca unautomobil. Odata a§ezati in ma§ina, comisarul Iliescu,care este alaturi de mine, imi §optes,te, aratand cudegetul un pachet dela picioarele mele :

www.dacoromanica.ro

74 PETRU GROZA

Ceva de-ale mincArii ; I-a adus avocatulRipo§an."

Sunt singurele cuvinte pe care mi-e dat sä leaud pe tot parcursul acestui drum in bezni §inecunoscut. Ticem, apoi, eu totii.

Va sä zici, tingrul meu prieten se aflA mereu peurma mea, iar mina lui nevizutl e intinsi mereuintru ajutor.

Instinctul imi spune cà ne urmAre§te §i acum inautomobilul din urma noastrA, lucru, de altfel,de loc u§or. Alergim in ceatA, pe strazi intorto-chiate. Izbutesc sä desprind de-abia ici §i colosilueta mai §tearsa a vreunui bloc mai mare. Apoi,casele devin tot mai mici, dispar, transformindu-setreptat in colibe. Evident, am piräsit Bucure§tiul,suntem pe undeva la marginile cenu§ii, misterioase,ale Capitalei. Nu mai ziresc nimic in jur, deckfiga§ele adinci in eipada mare a drumului luminatde farurile aprinse acum in plin. Ma§ina derapeazi,suntem aruncati dintr'un colt in altul, §i totu§i iavitezi din ce in ce mai mare. Gerul taie ca briciul.Soferul se zore§te Si ajungi la %intl. El §tie incotromerge eu nici nu binuesc... Prin minte imi trecimagini de intimpliri sinistre, atat de dese §iobi§nuite in ultimii ani ai vietii noastre politice.

Stopim. In sffir§it, mi voiu limuri. Coborim. In

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 75

fata noastrg, se desprinde din ceafi o poartä marede fier.

VgcAregtii ?" il intreb pe Iliescu.Nu" rispunde el, laconic gi rezervat.

Nu mai intreb nimic. Celglalt bate la poartg,anuntfindu-ne tu glas tare ; o cheie scArtae in broascä,o aripi a portii se deschide gi apoi ne inghite...

www.dacoromanica.ro

LA NUMARUL 43

Trecem tacuti, invaluiti in ceata gi intunerec,prin curte, pe langa peretele unei cladiri, apoi sestriga din nou, se bate la o uga care se deschide.Suntem pe un coridor lung, luminat misterios debecuri mici agezate la mari distance.

Nenumarate ugi masive negre, numerotate, cugratii deasupra, zavorite cu benti de fier gi lacate.M'am lamurit : sunt in temnita. Acum, o singuraintrebare ma framanta : care din aceste numerevoiu fi eu?

Voiu fi un simplu numar ; ce conteaza restul ?Inaintam prin furnul de carbuni al unui cazan

de incalzit, amestecat cu mirosul izbitor provenitdin celulele cu geamuri deschise deasupra ugilor.Nici aici nu s'a aerisit demult. La sfargitul cori-dorului, schimbim directia, trecem printr'un alt

www.dacoromanica.ro

78 PETRU GROZA

coridor din dos, paralel cu cel dintai, dar multmai ingust, abia cat sä se poata deschide o ugadela celula cu geamuri mici cu gratii, sub plafonuljos. 0 discutie scurta intre comisarii Siguranteiinspectorul inchisorii, care ne insotegte, apoi gar-dianul deschide numärul 43. Un biet pugcariag rus,trezit din somn, infra n celula, scotocegte putin,pentru a-mi pregati sälagul. Comisarul Iliescu imideschide, insa, o uga de alaturi, fara numar. Intramintr'o camera varuita in alb, bine luminatä, cu osingura masa i un scaun. Orbit de atata lumina,pe care nu o mai vazusem de cateva zile, imi strangpleoapele, apoi le deschid larg. Privesc §1 nu-mivine sa cred. Pe masa acoperita de o fata de masaalba ca zapada, in contrast izbitor cu sdrentaria,bezna gi neagra muidarie in care am trait acestezile gi nopti, un tacam agezat cu grijat alaturiun .gervet tot atat de alb, apoi o .tava cu un tortminunat, ornamentat cu lumanari minuscule, agacum il vedem la nunti gi parastase.

Tortul e inconjurat de farfurioare cu bunitatigi patronat de o sticla cu yin de rasa. Buimacitde aceasta vedenie tulburatoare, dupa o foame 4isete de cateva zile inima mi se strange: este,care, masa aceasta ultima gratie acordata unuicondamnat la moarte, cu scadenta in zori de zi?...

§i

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 79

Reflectez o clipa, apoi zaresc la masa', gezandpe un scaun in fata tacamului, pe un tanär bineimbricat : ma privegte cu ochii mari, senini, cubunatate gi cornpatimire. Unde am mai vizut acestchip ? Pe cand comisarul Iliescu se indreapta spreo usa din fata, tanarul duce degetul aratator labuze. Va sa zica : precautiune, si nu vorbim. Intimp ce comisarul iese pe uga gi striga pe cineva,misteriosul locatar al acestei pugcarii se tidied,vine in varful picioarelor spre mine gi ma intreaba :

Egti trist, domnuIe ministru ?"A, nu, poate putin obosit", raspund cu glas

in fundat.

Sunt ginerele lui Sever Bocu. V'am fostprezentat odata, dupa nunta cu fiica lui, pe peronulgarii Arad."

Aga dar, acesta este inginerul Rica Georgescu,pe care il gtiam inchis de aproape trei ani, im-

preuna cu o grupa de oameni din serviciul intre-prinderilor petrolifere din Ploegti, fail judecata,banuiti de sabotaj, spionaj, sau aga ceva, in favoareaEnglezilor. Imi trece prin minte ca astazi esteCraciunul gi ca, probabil, i s'a ingaduit vechiuluilocatar al inchisorii o mica prasnuire de nagterealui Christos.

www.dacoromanica.ro

80 PETRU GROZA

E limpede cà a trecut pe aici adorabila lui sotie,poate chiar gi cei doi copii dragalagi...

Rica Georgescu imi spune repede, pe acelagi ton,maginalicegte : Va fi bine, gtiam ca va aduce aci,suntem aläturi" gi se ageaza grabit la loc. Eragi momentul, fiindca comisarul Iliescu tocmai intra.

Ca o Buna Vestire, luminoasa aparitie a ingine-rului, in acest moment de intunerec fara perspec-tiva, imi desmortegte sufletul.

Mai inregistrez un ultim ecou dinafara : sgo-motul lacatului pe care il inchide gardianul inurma mea. E un sgomot care patrunde taios insuflet gi pe care cred nu-1 uita nimeni, carea trecut pragul unei temnite.

Iata-ma, in sffirgit, in celula. Ingusta de doimetri, lunga de trei, cu o ferestruica cu gratiide-asupra ugii, de unde primegte lumina indirecta,obscura, a becului din coridor, odaia" are cloud

paturi de fier suprapuse ; pot alege unul din ele,cu gandul la tovarigul care ma va urma. Ma decidpentru cel de sus, fiind mai aproape de geamulcu gratii. Ridic tolul sdrentuit, de culoarea pa-mantului gi pipai salteaua ingusta de paie, tocita,batuta, aproape putreda de umezelile gi transpira-tulle antecesorilor mei. Evident, nu a fost primenitade ani de zile. Peretii sunt pestriti de pete de

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 81

singe : o veritabila geografie, rezultata din apisareadegetele lor in goana dupa plognite.. Va sa zica nusunt singur droaia de fiinte parazite va migunajubiland, in jurul prizii. Pentru a ma apira, maintind imbracat pe pat, acoperindu-ma cli blanaproprie.

Un pat... Dupa atatea nopti fara odihna, ma in-tind din toate incheieturile, cu o placere neincercati-demult.

0 celuli... In sfargit,-singur in camera mea, dupapromiscuitatea atator nopti, cu borfagii alaturi,dupa zilele petrecute in vitrina menajeriei delaSiguranta. i, astfel, gust deliciul singurätätii.

Minunati, elastica, aceasta structura a sufletuluiomenesc, supus gi el legii relativitatii, a contra-dictiilor gi a vegnicei migcari inainte. Cu cat apa-sarea ultimelor zile a fost mai innabugitoare, cuatat sufletul se avanta acum mai indräsnet, maisprinten, spre larg. Nimic din ceea ce a fost inainte,nimic din ceea ce va fi maine.. Ugurarea momen-tului da inimii aripi.

... Si mori ?... Sa dormi ?... Statura solitaruluidela Elsinor patrunde in celula. Raspunsul mi-1 dausingur: Nu. Si lupti I

*... Stolul visurilor, alarmat de sgomotul lacatului

6

www.dacoromanica.ro

82 PETRU GROZA

dela uga, se impragtie in neant, inteo singura clipa.Gardianul deschide. Ma trezesc. Lumina este Incaa becurilor ; zorii zilei Inca nu au patruns aici. E,probabil, spre ziui. Si pugcaria este un fel decazarma, cu sculari de dimineata, cu disciplina ei.Ma gandesc cu malitie la pacaleala temnicerilor :ei nu gtiu ca gi la mine acasa in familie, ordineade zi tiparita gi afigata pe perete stabilegteaceeagi trezire dis-de-dimineata, ca, deci, suntantrenat. 0 mica deosebire in felul de a fi trezit :acasà, glasul adanc, sonor, al gongului egipteandin hall-ul ciminului ; aici, scragnetul lacatuluidela uga celulei...

ma framanti un gand : dar daca zorii zilei nuvor risipi nici la o ora mai inaintata intunereculdin celula mea ? Privesc cu vie emotie ceasul dinpalma, la lumina slaba a becului din coridor. Mi-nutarul alearga, dar zorile nu se ivesc. In intu-nerec gi ziva, intr'o vegnica bezna ?

Strang din pumni, stapanindu-mi revolta. Pri-mesc gi aceastä eventualitate cu aceeagi hotarirede a supravietui pralugirilor sentimentale.

Cat timp si fi trecut, oare, pada ce gardianula deschis din nou, chemandu-ma la toaletä" gispalator". Imi adun uneltele din geamantanul mic,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 83

reamintindu-mi perchezitia de aseara, cand mi s'auconfiscat briceagtil, foarfecele miniatura gi toatetaioasele", pentru cazul ca, fereasca Dumnezeu, agincerca o sinucidere gi plec cu sentinela dupamine (nu i-am inregistrat pagii in fata celuleimele : cinci pagi in sus gi cinci pagi in jos).

Localul" e ingrozitor. Confortul turcesc, pevine, oricurn te-ai intoarce, calci in murdarie gi,

cu toate balansarile de balerina, nu poti afla nici-o palmä de loc curat. Uga fara zavor este des-chisa mereu de catre noi sositi de ambele sexe.Sentinelele ma trec la spalatorul comun de ali-turi. Intr'un colt, se zaregte chiar o baie emailata,instalata pe cheltuiala unui detinut bogat : MaxAuschnit, fostul rege al fierului romanesc, detro-nat de concurentul sau, grecul Malaxa. Intre timpinstalatia a primit alta destinatie, in ea se spalasdrentele pugcariagilor, lengeria" inchisorii. Pemarginile acum jegoase ale baii, zaresc cumpaduchii fac eforturi disperate de a se salva delainnec. Baia mai servegte gi de scuipatoare, dupacum imi dau seama din exercitiile dibace ale ve-cinului meu, un vlajgan cu parul valvoiu, care sespala luand apa in gura pentru ca, apoi, tagnind-oin palme, sa-gi frece fata cu ea. Ma imbulzesc gi

eu la robinetul de deasupra ball : aspectul lavoare-

www.dacoromanica.ro

84 PETRI' GRO ZA

lor din jurul peretilor ma inspäimanta. Iau apa inpalme, ma sapunesc gi ma spal pe cat posibil. Ea patra zi de and agtept aceasta operatie. Plec,apoi, cu un sentiment de ugurare.

La iegirea din spalator, o grupi de oameni voinici,la carnaga, agteptand sa le villa' randul, ma privesc cuinteres, salutand mut. Remarc caldura din privirilelor ; am impresia a ma cunosc. Gardianul, prietenos,ma lamuregte la inapoierea in celula : sunt Polonezi,fogti ofiteri gi intelectuali. Acelagi gardian aparemai tarziu cu o ceagca de tinichea, in care aburegteceva, - gi cu o bucata de cozonac. E cafea veritabila-trimisa de unul dintre Polonezi, care ma intreabadaca mai doresc ceva ; imi transmite a sunt apro-vizionati cu de toate. 0 sorb cu deliciu, - in sfar-git, ceva cald dupa atata zile de post negru. Si imidau seama de 'binefacerea ei abia atunci and afluca, in inchisoare, dimineata, nu se servegte nimic.Antrenat in functia neingaduiti, dar omenoasä, dea mijloci ajutorul oferit noului sosit, gardianul malimuregte a acegti Polonezi sunt oameni cu sufletcald, au vechime in inchisoare, unde stau nejudecati,Oamenii au fost pringi ca-gi servesc inainte taraprabugita in rizboiu gi parasita. Si o serveau cutoate mijloacele,!dela cele mai mici, pang la insta-latiile de radio clandestine, gi cu toate riscurile.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULBI 85

Dupa ce-au fost supugi, la inceput, unui regimfoarte aspru, ei aunt aprovizionati acum de CasaPoloneza din Bucuregti ; au de toate gi dau cu larganoblete gi altora. Maria intinsa atat de prietenegte,impragtie mult din amorteala sufleteasca, care mapandegte din bezna celulei. Simt alaturi prieteniaacelora care, näpastuiti de destin, au pierdut atatde mult gi, totugi, gi-au pastrat omenia.,.

In aceasta bezna, ceasurile trec greoiu, cu picioarede plumb. Le petrec aranjandu-mi" intaiu celula.Incorigibil in a face mereu ordine" in jurul meu,agez masuta mai spre ugg, o acopar cu o hartie dingeamantan, agez pe ea peria, pieptenul, sapunul,etc., intind saltelele de pe paturi, impaturind, si-metric, tolurile sdrentuite, pentru a le acoperifrumos, dupa ce-am adunat ramagitele de mincärurigi hartiile aruncate pe jos, inteun cog improvizatdin gazeta aflata in buzunarul paltonului. Apoi,imi fac plimbarea de dimineata : trei pagi scurtiinainte, trei inapoi, pe coridorul ingust din fatapaturilor, dela uga pana la zidul din fatä. 0 facmecanic, timp necontrolat, cu gandul la toate fia-rele codrilor gi pustietatilor, pe care le-am vizutvreodata plimbandu-se agitate in cugca ingustadela menagerie, cu aceeagi maginalitate. Caut sa

www.dacoromanica.ro

86 PETRU GROZA

patrund in starea lor sufleteasci. La ce se gandeau?Pe uncle le purta imaginatia?...

De citit, nu e chip dar nici nu am ce. Luminaindirecti a geamului cu gratii de deasupra u§ii,abia ajunge pentru a distinge obiectele din celula,nicidecum pentru lectura. Poate va trebui s masui pe patul de sus, de langa acest geam? La ne-voie, va merge poate §1 a.sa. Dar strigatul gardia-nului de afara ma lamure§te : Coboriti de pe patulde sus! Nu aveti voie sa va urcati ziva la geam".Cineva a incercat, multi vor fi incercat, dar gar-dienii sunt antrenati §1 vigilenta lor nu poate fiin§elatä, cel mult imi trece fara sa vreau princap, dirijata, cu mijloacele binecuvantate ale uneitari, care se nume§te, in geografia populara, pa-tria bac§igului".

Pani and voiu masura lungimea acestei custi?Rana cand voiu motai ghemuit pe marginea pa-tului de jos, cu caciula trasa pe ochi §i urechi,pentru a ma apara de curentul rece pornit delageamul proptit dinafara ? Si ferestrele de pe co-ridor sunt, toate, deschise. Aud strigite : Sa fieinchise", dar se aud §i proteste. In celula de ala-turi, striga cineva dupa aer. Aflu dela gardian caeste inspectorul de invitamant Simion, om in vat--sta §1 astmatic in ultimul hal. Il identific : e ace-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 87

lagi, care lira camaga, corpolent, face in fatageamului deschis al latrinei, exercitii de respiratie,ridicand gi coborind ritmic bratele intinse. Estedetinut impreuna cu Vladescu-Racoasa, prestigiosprofesor universitar, avocatul Magheru cu sora lui,etc. (Fratii Magheru sunt fiii pregedintelui delaInalta Curte de Casatie, prieten gi fost coleg almeu in Comitetul superior agrar de odinioara).Mai sunt gi altii amestecati in acelagi proces, carema incadreaza gi pe mine, sub invinuirea de a ficonspirat, activand pentru infaptuirea unui frontcomun pentru iegirea noastra din razboiul actual,pentru pace gi recagtigarea drepturilor democratice...

Nimic mai natural, deci, decat sa ma conformezfara govaire, regimului de geamuri deschise inplina iarna, - lucru pentru care, la intalnirea dinspre amiazi, inspectorul Simion imi arunca privirirecunoscatoare.

Caruciorul cu .caldarea de zeama de varza, curotile lui scartaind, este o aparitie, care aducevariatie in monotonia celulei. Ugile se deschidpe rand, apar fete palide de locatari chinuiti deaceeagi singuratate gi monotonie. Li se intinde unvas de tinichea cu o linguritä, o bucata de paineneagra. Le primesc gi eu : ma multumesc cuzeama calda, restul 11 las in clipa cand tiganugul

www.dacoromanica.ro

88 PETRU GROZA

care ne servegte cu o lingura mare, igi intrerupebrusc ocupatia, pentru a apasa cu degetul mainiistangi, pe o nara a nasului.

La reintoarcerea caruciorului, ugile se deschiddin nou, pentru a restitui farfuriile gi lingurile,

ocazie de a ne vedea din nou vecinii. La a treiauga, se ivegte o fata slabk panda, nerasa, de Chris-tos suferind, cu parul valvoiu; e tanarul meuprieten, profesorul Gheorghe .Micle. Apoi, la oalta uga, cu o mana in buzunar, in camagi gi.sweater" rogu, cu priviri gi atitudine darza, voinic,Miron Belea, fruntagul gi tovaragul de lupte darze,in cadrele Frontului Plugarilor din Ardeal. Cear-canele din jurul ochilor tradeaza torturile pe carea trebuit sä le indure, iar fata, rumenita alta datade vantul de pe brazda, e acum ca de ceara.

Privirile ni se incrucigeaza o secunda, apoiugile celulelor ne inghit pe fiecare cu gandurilelui, imbarbatate de aceastä intalnire gi vecinatate...

Un schimb de cuvinte intre noi, pare, la inceput,imposibil. Supravegherea noastra este exceptionalde strictä, neobignuita chiar gi in acest sectorsecret", unde in primele ceasuri nimeni nu neraspundea la vreo intrebare, nici gardienii, nicisoldatii postati la uga celulelor noastre zavorite

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 89

A trebuit sa treaca timp, pentru a ne da seamaunde ne aflam.

Malmaison" ne-a lamurit mai tarziu unul,cu glas potolit, privind mai intaiu, banuitor, injurul lui.

Odata limbile deslegate, conversatiile devin maidese, chiar prin ochiul din u§a, iar lamuririle maicomplete. Aflu, bunaoara, cä intre mine §i celulalui Miron, avem un agent de observatie, cainuflatin detinut deci, atentiune!...

Seara coboari §1 imi dau seama ca ceea ce manelini§tea a devenit o dureroasa realitate : nu neeste admisi o cat de mica plimbare. Setea de aer§1 lumina ne cople§e§te, indata ce descoperimaceasta neomenoasa restrictiune.

Dezolat, ma intind pe patul de fier. Refuz ciorbade cartofi ce mi se ofera din caldarea plimbatidin nou pe la noi.

www.dacoromanica.ro

VLADESCU RACOASAfi

MIRON BELEA

30 Decemvrie 1943

In spalator, mi se spune ea Miron Be lea §i altiprieteni au fost du§i in miez de noapte la Bucu-re§ti, pentru cercetare. Aceste cercetari nocturne,combinate cu trecerea clientilor prin camera detortura, au faima lor bine stabilita. Ma gandesccu inima strinsa, la suferintele acestui taran decremene. Cunoscandu-1, nu §tiu daci umilinta nuprovoaci in el o revolta sufleteasca mai maredecfit durerea trupeasca, pe care o resimte de peurma biciuirilor. Dimineata, a fost adus inapoi incelula §i acum zace acolo.

In locul lui apare, insa, inalt, svelt, cu parulargintiu §i privire semeata, profesorul conferentiarla Universitatea din Bucure§ti, Vladescu-Racoasa.Intalnirea cu el, aici, dupa un timp indelungat,pecetlue§te apropierea sufleteasca care se stabilise

www.dacoromanica.ro

92 PETRU GROZA

intre noi mai de mult ; urmarisem cu atentie acti-vitatea acestui intelectual de rasa, pe drumulspinos al luptei pentru o mai dreapta ordinesocialà.

Apropiindu-se de robinetul unde ma spal, Vla-descu-Racoasa imi spune printre dinti, mascandu-se cu §tergarul, ea a fost maltratat §1 el in aceastanoapte §i ca sunt ridicati in fiecare noapte, pentrua fi trecuti prin furcile caudine.

Ne strangern pe furi§ mainile §1 plecam spre§irul lung de celule, care adapostesc o pleiada deprotagoni§ti ai frarnantarilor sociale. Luptatoricontra intunerecului, ei poarta in suflet credintaintr'un viitor mai bun al omenirii, rastignita acumpe crucea unui macel uria§.

Ii cunosc: nici temnita, nici lapidarea, nici no-roiul cu care au fost impro§cati §i de care vor maifi Inca, nu-i vor indeparta de lupta lor. Calitatealor va bate cantitatea ignorantilor, molegiti debinefacerile conjuncturii de razboiu §i ale capita-lismului decadent.

www.dacoromanica.ro

0 RAZA31 Decemvrie 1943

Intunerecul, care stapinegte, ziva gi noaptea, ce-lula, devine o permanenta apasare, incercandu-midin plin rabdarea. Ingerul salvator se ivegte, insfargit, sub infatigarea unui istet mecanic al inchi-sorii. Sub pretextul unei reparatiuni, patrunde incelula. In privirea gi atitudinea lui, citesc prietenie.Cu un gest indemanatic, scoate de sub haina o sarmägi un mic bec electric, le fixeaza pe perete deasuprapatului de jos, apoi iese in coridor gi face legaturacu o conducti electrici principala. Soldatul intoarcespatele, iar gardianul (de nevazut pada acum) apareabia and treaba e bine terminata, pentru a in-chide uga, dupa ce mecanicul imi arunca un zambetde satisfactie, iar eu raspund cu o privire de caldarecunogtintä. Bunele sentirnente ale celor mici semanifesta 'in continuare gi par a se organiza. Ma

www.dacoromanica.ro

94 PETRU GROZA

arunc cu sete asupra hfirtiei vfirita in celula impreunacu tocul de scris, de unul din cei mici. De acumincolo, ma regasesc pe deplin cu tot ce ma preo-cupa. Valul de enduri se revarsa pe nisipul albal hfirtiei.

Am ajuns aici, sub lacat, fiindca dincolo de li-mitele intereselor personale, pe care unii dintre noile gtim de mult la adapost in preocupirile gi

gindirea noastra, troneaza grija zilei de maine,and mgcelul sAngeros va inceta, and pacea vaizbucni". In acel moment, anarhicul nu va puteafi stapinit deat de o conceptie calauzitoare a rea-litätilor fundamental schimbate, o noua ideologie,in perfecta concordanta cu comandamentul aceluimoment. 0 ideologie, care nu va trebui sa impie-dece cursul normal al prefacerilor, oriat de du-reroasa ar fi pentru beneficiarii zilei de ieri des-partirea de avantajele consacrate prin traditii girapacitate.

Cei patru pereti ai celulei izoleaza de lumeaemotiilor banale gi a preocuparilor marunte din-afara, oferind un cadru ideal pentru contemplaritemeinice. Izolarea gi retragerea in pustiul acesteicelule ofera distante gi perspective considerabilein domeniul Ondirii.

Retragerea in pustiu a profetilor gi a schimni-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 45

cilor, inainte de a pa§i pe drumul indrumarii po-poarelor, nu a fost o simpla intamplare. Ea sedatora necesitAtii de a avea perspectiva cuvenita,lark' de care nu s'ar fi putut ridica nici &And lainaltimea misiunii lor, ci ar fi gandit §i faptuitsub imboldul incidentelor de toate zilele, compo-nente ale marelui ansamblu, care se nume§te cadruistoric.

Cred cA, (oricat de redus ar fi rostul pastratfiecAruia dintre noi) gustand din izvorul mareirevelatii ce se nume§te retragere in pustiu, gandu-rile noastre se otelesc, seva vietii ni se improspa-teaza Ne alegem din toate acestea cu o judecatAclara, cu o vointa tare, pentru a reintra pe arenaframantatA a vietii, reinnoiti suflete§te...

Azi este ajunul Anului Nou.Dispare un an, dar gAndul innoirii face sa dis-

pall riostalgia apusului. Privirea se intoarce delatrecut spre viitor, inainte. Anul nou se desemneazà,tocrnai la lumina realitatilor mari §i mici din jurulnostru, ca aducAtor de cardinale desnodäminte, denebanuite schimbari in toata structura noastra in-terna §i externa.

Pragul noului an pe care il trecem, cred ca vamarca o piatrA de hotar in istoria omenirii, intreo lume care a fost, cu specificul ei economic, social,

www.dacoromanica.ro

96 PETRU GROZA

§i politic,§i intre lumea noua de care se vorbe§teatat. Pe urma apusului, rasaritul. Zorile acestuirasirit patrund in unde puternice peste acest prag.

Ziva trece, ocupata de aceste reflectii asupranoului an.

Noaptea s'a lasat de-abinelea ; ma intind pe sal-teaua de paie. Undeva, se canta,.. Prin peretii subtiritrece o dulce melodie. Imi dau seama: sunt Polo-nezii din coridorul din fatä. Melodiile devin totmai vesele, intrerupte de voio§ia galägioasa §i uralelecare semnaleaza clipa festiva : ora 12 a noptiiAnului Nou.

Copiii soarelui saluta räsaritul noului an. 0§oapta strabate printre gratiile dela capaldiul pa-tului de sus : ma aud chemat. 0 mina patrunde pelanga geamul deschis, printre gratii, imbiindu-macu tin pahar de §ampanie. Mi 1-a trimis inginerulRica Georgescu §i Polonezii care, profitfind dedestinderea disciplinara a acestei nopti, careia nu-irezista nici inspectorii, nici gardieniis'au asociat§i-mi trimit, ast fel, o urare de an nou fericit.Golesc paharul, facând singur urarea : Pentru unmai fericit an al umanitätii §i dreptatii!".

In zori, adorm.Ma treze§te, insa, sgomotul lacatului dela u§a.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 97

Sosirea noului an se materializeazà, la Malmaison,brusc §i nea§teptat : e gardianul 1

La multi ani, domnule ministru 1"E insu§i anul 1944, legänfindu-se Pe cele douä

picioare ale gardianului.

7

www.dacoromanica.ro

LESPEDEA

2 Ianuarie 1944

Duminecg. Ziva siestelor de altg,datg. Imi tre-bue rnultg hotgrire, pentru a alunga amintirileluminoaselor dumineci §i zile de sgrbgtori de altgdatg, cu lini§tea diminetilor, fgrg grijile mgrunteale programului de lucru, intreruptg numai dinand in and de danggtul clopotelor dela bisericg.

De o siptgrngnä, nu am vgzut nicio bucgticgde cer. Preumblarea prin curte nu-i admisg. Singurami§care (celula fiind de 2 pe 3 pa§i §1 in bungparte ocupatg de cele doug paturi la etaj §i demasa) este drumul, dimineata, prin coridorulingust, la spglgtor §i cgteodatg la closetul comun,insotit de gardianul ve§nic morocgnos, extenuat debatgile neincetate in u§g ale arestatilor dornici dea ie§i.

In decursul zilei, mi se dg altä celulg, cu up

www.dacoromanica.ro

100 PETRU GROZA

spre un coridor mai larg, mai luminos, iar dreptcadou pentru restul zilei de duminecg, vestea cgvoiu fi dus, in sfargit, pentru a fi audiat, mainedimineatg la Ministerul de Interne. Lespedea ce mgacopera pang la inngbugire gi mg apasg nemigcatade o saptamang pare cg se urnegte putin... Atatde:putin...:.gi totugi, vointa igi ia imediat sborulspre orizontul imaginar al efortului facut de mine,spre a rostogoli definitiv lespedea, pana la eliberareamea din aceasta groapg lipsita de maretie.

Sfantg, nepretuitg libertate, o slabg razg dinzorile tale oricat de indepartate, face, prin minu-nata ei putere' de vrajä, ca tot iadul suferintelor,toate umilintele, toate chinurile trupului gi sufle-tului, sg capete inteo singurg clipi farmeculjertfei aduse pe altarul tau.

www.dacoromanica.ro

LA MINISTERUL DE INTERNE

3 Ianuarie 1944

Comisarii ma ridica pentru a ma prezenta, laora hotarita, ministrului de Interne. Paräsesc, pentruprima data, dupa o noapte intunecata care a durato saptamana, pragul inchisorii militare. Poarta defier se deschide gi magina pornegte spre centrulBucuregtilor. Adus la inchisoare noaptea, de abiaacum vad cum arata adapostul nou gi pe dinafara.Pare a fi fost grajdul sau cladirea economica aunei cazirmi din vecini. Imi intorc repede pri-virea dela ea gi respir puternic aerul ce patrundeprin geamul deschis. E o zi senina de iarna, cuun soare splendid. Sgornot de Capita la, tramvaie,automobile, oameni, toti gi toate intr'o goananebuna. Multimea nu pare a inregistra nimic dinceea ce se petrece la orizontul unui razboiu sin-geros gi uriag, nimic din culisele acestei tragedii.

www.dacoromanica.ro

102 PETRU GROZA

i totugi, fiecare poarta in spinare, fara sa-gi deasearna, povara unei particele din aceastä tragedie.Putini, foarte putini, vor ramane poate neatingidirect de marile realitati de azi, dar aproapenimeni nu se va putea sustrage durerii de a vedeaatata lume suferind, ingrädirilor gi neajunsurilorimpuse de conditiile obiective ale vietii de azi.Fiindca numai cei cu sufletul absent vor puteahoinäri veseli prin cimitirul imens, cu miros demormant proaspat, prin noianul de ruine fume-Oxide. Dar acegtia nu conteaza printre oameni .:ei sunt morti de vii.

Magina stopeaza la treptele palatului Sturza.Sunt dus mai intaiu in sala de gala, azi de

agteptare, bogat decorata cu sculpturi aurite, cutablouri. Dar, dupa scurt timp, sunt chemat in bi-roul gefului de cabinet. Acesta, un colonel tacut,imi ofera un scaun. Pe urmi se ageaza solemn,la birou. Tacerea stapanegte, apasitor materiali-zata, indelungat. Suntan numai doi, stain aproapenemigcati, neavand a ne spune nimic. Ceasul aleargainainte. La un moment dat, un ofiter aghiotantanunta un nou sosit. Apare, cu pagi ugori, ca demenuet, 'un preot galant, cu distinctii de inaltgrad ierarhic, reveranda gris, barba bine ingrijiti.Radiaza bunistare gi multumire. Aflu, apoi, Ca a

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 103

fost Arhimandritul Galaction Gordun. A intratinainte rnea la ministru, a stat mult §i a ie§it totatfit de senin §1 multumit.

In sfar§it, sunt introdus. Ministrul. generalulPopescu, e un om mic de statura, prevenitor §icare-§i da silinta sa interpreteze cu bunavointalucrurile. Imi reaminte§te ea' a fost bun prietencu tatal meu, cu care petrecea vacantele la bailedin Ardeal.

Sunt, apoi, escortat §i depus din nou in celularnea din inchisoare.

www.dacoromanica.ro

LUMEA DIN INCHISOARE4 Ianuarie 1944

Zi färä evenimente. Abia se face lumina, andgardianul descuie lacatul dela uga celulei, ducan-du-ne pe rand la spalatorul comun. Dar suntemtreziti mult mai curand de bocanitul talpilor delemn ale gardienilor, de strigatele diferitilor func-tionari pe culoare, de trantelile de ugi. Apar fetelepalide, aproape cadaverice, ale detinutilor, care nu%rad cu saptamanile lumina cerului, nefiind lasatiniciodata la plimbare. Sunt in mare parte intelec-tuali, amestecati cu grupa de patrioti polonezi decare am amintit. Printre acegtia, se strecoara tipu-rile celor instariti, (Evrei, Romani, etc.), arestatipentru operatiuni valutare, contrabanda, etc. Acegtiadin urma par cei mai familiarizati cu pugcaria ;apar la spalator in pijamale viu colorate, tratan-du-ne cu multi atentie, gata mereu de a neservi, cu un sapun, un chibrit, un ceaiu. Cativaprizonieri de razboiu rugi, inchigi pentru evadaredin lagar, soldati, ofiteri, tori in acelagi halat depanza, curata celulele gi coridoarele, invartin-

www.dacoromanica.ro

106 PETRU GROZA

du-se in jurul nostru pentru a ne face mici servicii,pe care noi ne silim sa le rasplatim prinbani, de care ace§tia duc mare lipsa. Mai sunt §icativa ardeleni refugiati, dezertori din armata,dintre care mi-am luat un camerist, pe Ion Tetea.Apare §i un Secui indesat; Ii chiama Csibi. Imispune ca mama lui e Rot/fined'. A trecut granitadin secuime in mod clandestin, fugind de sentintainstantei maghiare, care-I condamnase la 6 luni in-chisoare pentru contrabanda sau negot negru cualimente. Imi spala cimentul din celulä, poves-tindu-mi jalea dupa caminul parasit. Ma gandesc:De ce o fi crezand ca e mai bine sa schimbi tern-nita de acolo cu cea de aici?"... Pe deasupra, iivad stingandu-se de dorul nevestei; zambind in-duio§at, imi arata mereu o fotografie : un exemplarfrumos de taranca chipe§a; langa ea, el, in cismecu multe creturi §i mustacioara rasucitä. Privescfotografia, apoi pe cel de-acum; pare a fi imba-tranit in cfiteva saptamani.

Fiecare poarta in spinare sarcina unei tragedii.Caminuri ci existence distruse, fatniIii parasite,impra§tiate in lumea mare. Toti ascund in ei otragedie; dela simpaticul §i distinsul Polonez, §efulechipei incarcerate, inginer §i mare proprietar,pani la Ion Tetea.

tigari,

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI ION TETEA

Iat5-1. Trece prin fata celulei uncle ma aflu. Maintreaba: Dori Si ceva?". Ii resin in fata masuSeimele de scris gi-1 intreb, la randul meu, asuprapaSaniei lui. Cu setea necajitului, pe care, poate,nu 1-a intrebat Inca nimeni daca-1 doare ceva,omul lacrimeaza, respirà adfinc §111 incepe po-vestea : Nascut in comuna Guga, pe valea Somegului,unde gi-a trait o parte din viata de Saran sarac,se casatori, mai apoi, in comuna Bugag din Satu-Mare, unde 11 agteapta gi acum nevasta i doi copii.Dupa verdictul dela Viena, autoritatile maghiare1-au trimis in coloanele de munca. A fost tfiritin dosul frontului, prin Rusia, in spre Finlanda,transportat in vagoane de vite, eau hranit, sdren-faros, a dezertat in stepa ruseasca. A fost prins,pe jumatate mort de frig gi foame, de o patrulaitaliang. Aflfind ca e Roman, 1-au dus la trupi,uncle se aflau gi Germani. Acegtia, considerfindu-1,la Inceput, spion, au facut pregitiri sa-1 impugte.S'au rasgandit, Irma. Until i-a dat tin picior, dupa

www.dacoromanica.ro

108 PETRU GROZA

care 1-a alungat in directia unde se aflau trupeleromanegti. Dupa multe peripetii prin locdlitatilerusegti (pe care le ingira cu uimitoare preciziune),ajunse la una dintre unitatile romanegti. De aici,incepu o noua faza a peripetiilor lui, 'Ana cand,in sfargit, ii regasi unitatea, careia Ii apartinuseinainte de cedarea Ardealului de Nord. Se prezenta,dar se dadu de urma unui dosar care-1 calificadezertor Inca de pe atunci. Epilogul era inchi-soarea, unde ii agtepta, arestat, sentinta. Sdrentuit,descult, bietul Titi, (aga II alintam) n'are deckun gaud: sa-gi revada nevasta gi copiii. Un cuvantde imbarbatare, pe care i-1 adresez, Ii insenineazafata. Imi spune ca i-am adus norocul aici in in-chisoare, fiindca din bacgigul pe care i-1 dau gipe care il pastreaza, a adunat o suma, pe carecompletata cu ceea ce incepe acum sa primeascagi dela altii mai cu spor o depune acum labiroul administratiei. Este prima econoznie dinultimii ani, de and a fost smuls de acasä, tinela ea gi crede va acoperi odata cheltuieliledrumului spre casa.

Daca oiu scapa de gtreang" adaugi.Bietul om igi inchipuie ca aceasta suma Ii va

dirija Destinul...Si toti ceilalti, la fel.

c5-i

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL UNEI ZILE

Calzi §i prevenitori, Polonezii imi trimit, dimi-neata, pe rand, cate o cafea sau ceaiu.

Ma pun, apoi, inviorat la treaba, fac ordine inintind patura, oranduesc cele cateva rufe

putinul inventar, piesele de toaletä. Uneori, desfacpatul de fier, scutur de praf §1 pornesc la yang-toare de plo§nite, care nu lipsesc, conservandu-secu inc5patanare in numeroasele cuiburi.

Ni s'a ingaduit, acum, §i o mica plimbare princurtea ingusta.

Dupa preumblare, ua celulei se inchide din nou :citirn s'a admis, in sfar§it, §i aceasta sauscriem. Ne darn peste cap sa alungam uratul, carene pande§te diabolic din fiecare colt al celulei,din fiecare sgarietura a peretelui ornamentat dea,

crinii ro§ii ai plo§nitelor. Ne ascundem durereapricinuita de suferinta celor de acasa ingrijoratide soarta noastra, ne sugrumam revolta pornita din

celula,

-

www.dacoromanica.ro

110 PETRI' GROZA

convingerea di am fost täriti aici de pe drumullarg al dragostei de oameni, pe care inaintam.

Pe coridoare, pagii masurati ai soldatilor de paza,amestecati cu acei mai neregulati ai gardienilor,care, striga: Nu mai bateti, domnilor" enervatide neincetatele batai in uga ale arestatilor dornicide a iegi afara",acesta este neurastenizantul acorn-paniarnent al inarii ticeri din celula. Cu vremea,nu mai inregistram acompaniamentul. Ramane nurnaitacerea gi singuratatea. Doar cateodata tresarim:plange un Rus, tipa o femeie. Sau se aud cuvinteletaioase, de cornanda aspra, ale gardienilor, careanunta sosirea unui nou locatar in girul lung decelule sau transportarea altuia spre locuri necu-noscute...

In sfargit, un sgomot mai suportabil. Caruciorulimpins de bucatar, cu ciorba" de amiaza anuntadejunul. Ugile se deschid pe rand. Apar fete palide,cu maini intinse spre vas gi spre bucata de paine.

Pe urma, ceasurile de dupa amiaza, cu digestiagreoaie, amortita. Si vine seara. 0 seara cenugie,ca zidul. Dintr'o celula nu prea departata, patrundetot mai clar, tot mai duios, un cantec cunoscutDe ce dus de langa voi". Apoi, alte dulci,vechi melodii, tagnite dintr'un suflet, care a co-borit in adancimile proprii.

:

mali

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 111

A venit noaptea.Pe coridoare, se aprind becurile electrice, pra-

fuite, mioape. Unii, care au primit hirtie §i cer-neala, scriu.

La ora §apte, caruciorul cu cina apare. Acela§isgomot de roate de cauciuc §i scartaeli discrete.Acelea§i fete palide la u§ile intredeschise, acelea§imaini intinse, acela§i sgomot al vaselor de tinichea.Mancarea calda ne invioreaza putin, numai mirosulei de ar dispare mai repede...

Pe urmi ? Pe urma nu mai e nimic de facut.Ne pregatim de culcare. Ne aranj am patul : o salteafoarte subtire cu paie tocite, prin care simtimtäria scandurii, o perinita umpluta" tot cu paie,§1 un .01 uzat de culoarea pamantului, varit intr'unfel de giulgiu galbuiu. Totulimbibat de mirosulpu§cariei §i al trupurilor framantate de suferinteale antecesorilor mei. Aceste culori pamantii, jal-nicul scartait al patului de fier toate oglindesc,permanent §i necrutator, lumea durerilor §i a tris-tetii, in care ne aflam.

Ma smulg din ghiarele gandurilor negre, careincle§teaza pada la gatuire pe cei slabi §i, tola-nindu-ma, deocamdata neimbracat, pe pat, caut sacitesc, rasfoind pagini dupa pagini... In sfar§it, madesbrac, pentru tranta., cu somnul.

www.dacoromanica.ro

112 PETRU GROZA

Concentrandu-ma, printr'un efort de vointa, decele rnai multe ori reugesc si adorm. Ma trezescdin cand in cand, pentru a-mi desmorti parteatrupului incremenita de apasarea patului tare. Maconsolez atunci, gandindu-ma la fachiri. Urmeazatrantelile de ugi, strigatele sau tipetele nocturne,care semnaleaza sosiri sau plecari de locatari, in-sotiti de oamenii politiei.

Pagii monotoni ai soldatilor de paza supravietuescacestor sgomote, oricat ar fi ele de infernale giasemenea tic-tac-ului unui ceasornic mare, ne ajutaprin monotonia lor sà adormim din nou...

Urmeaza ceasurile marilor evadari pe aripile vi-surilor, care nesocotind vigilenta paznicilornerapesc dincolo de zidurile celulei, in lumea noastrade alta data, prin casele gi gradinile noastre.

... Sgomotul lacatului, descuiat, recheama bruscsufletul, vagabond printre stele, la baza lui deaterizare. Ce cruda plamideala a fiintei noastrepamantegti !...

Si ziva incepe din nou. Inca una...

www.dacoromanica.ro

INTROSPECTII5 Ianuarie 1944

S'a admis sa ma plimb mai mult prin curtea in-gusta, lunga, a inchisorii. Misor lungimea ei, faraintrerupere. Privesc mereu dincolo de zid, sprecerul innorat gi nu gäsesc un reazim fix. Doarvarful unei cazarme din apropiere, de care privireafuge plictisitä. Atunci, privesc in mine insumicaleidoscopul alcatuit de atatea imagini ale tre-cutului.

Un lung gir de tablouri cunoscute. Vad cetateaDevei, cu ruinele ei pitoregti, cu zidurile pe carele urcam zilnic, pentru ca din varful lor sa-mirotesc privirea asupra Retezatului, Parangului,Carjei, Mandrei, asupra Muntilor Apuseni, decare ne desparte Muregul, gerpuind la poalelecetatii. In departare, muntele Mina cu targul luide fete, iar aproape de tot, Decebalul, unde legendaa ingropat pe regele stramogilor. Agezat in centrulacestui uriag decor cu varfuri inzapezite, sub al-

8

www.dacoromanica.ro

114 PETRU GROZA

bastrul adanc al cerului, este Deva, aga cum amvazut-o in ultima plimbare, inainte de a fi adus aici.

Mai vad jos la poalele cetatii, casa mea, iar alaturi,cazarma mare a granicerilor. In cealalta parte,Tribunalul cu inchisorile lui. Cazarma gi temnita...iata zodiile zilelor pe care le traim. Imi revinegandul care ma preocupa mereu la vederea lor. 0lume intreagi este intinsa 'Ana la refuz in acesteuriage paturi ale lui Procust.

Cazarmi gi inchisoare... Vecinatatea se repeta giaici, numai punctul de unde le privesc s'a schimbat.

Intrerup plimbarea gi intru in celula pentru a dagandurilor cenugii un adapost mai potrivit.

In timpul preumblarii prin curtea inchisorii,poarta de fier se deschide pentru a primi vizitatori.Cativa dintre acegtia se indreapta spre mine, pri-vindu-ma mirati. Iat-o pe Marilina, sotia lui SeverBocu, fost luptator gi publicist din epoca natio-nalismului nostru romantic, cand ne framanta dorulde a ne uni cu fratii de peste Carpati, fost mi-nistru al Banatului. A venit impreuna cu fiica ei,sotia inginerului Rica Georgescu, mama a doi co-pilagi, care o insotesc.

Rica Georgescu implinegte 32 luni de cand seafla in aceasta inchisoare, banuit de spionaj infavoarea Englezilor, dar nejudecat. Familiarizat cu

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 115

inchisoarea, el este decanul" ei, radiind optimism§i stapinire de sine. Il vgd, deocamdati, dela dis-tantl Apreciez buna lui dispozitie, dupsi cum ildeplang pe celälalt inginer, Mircea, coleg al luiGeorgescu, (in serviciul concernului englez depetrol din Prahova, inainte de a se declara razboiuAngliei). Il depling fiindci fizicul lui robustpoarti sernnele unei oboseli suflete§ti, urmele uneiscAderi ingrijoratoare a puterii de rezistentä.

www.dacoromanica.ro

ZIUA POLONEZILOR

6 Ianuarie 1944

Incep sa-i cunosc din ce in ce mai bine. Unuldin vecinii mei de celuli, fost secretar permanental lui Titulescu, Saga Roman, imi spune la plim-bare : Si vezi... and se'ritalnesc cativa Polonezi,n'agteapta mult : se organizeaza, apoi se cearta".Prin aceastä prisma a prezentirii acute de SagaRoman, ii privesc dela inceput banuitor. Dar, catotdeauna aproape, dictoanele cu pretentii de va-loare generala, se prabugesc in fata cazurilor con-.crete : constat ca aceasta colonie mica de Polonezis'a constituit intr'o colectivitate, care traiegte or-ganic, realitate in fata careia micile di ferentieriindividuale trec aproape neobservate.

Ii cercetez pe rand.Inginerul Bogislav Horodinszky, din Piadiki

langi Kolomea, fost ofiter de cavalerie in armata

www.dacoromanica.ro

118 PETRU GROZA

austriaca, mogier, e geful recunoscut al grupului.Ina lt, suplu, degi are aproape 60 ani, dirigu-egte senin toata gospodaria colectivului, netezegtediferentierile interne, infatigeaza adrninistratiei in-chisorii doleantele, cu un cuvfint carmuegte cuparinteasca grija gi autoritate, luntrea pe careacegti fii naufragiati ai Poloniei de ieri cauta saajunga din nou la limanul Patriei gi fericirii deodinioara. Acest om minunat fgi mai gasegte, cutoate acestea, timp gi tarie de a se instrui dupaun orar precis, luand dela un invatator consangean,originar din Bucovina, ore de limba romfina, pecare, in cele gase luni de and e inchis, gi-a in-sugit-o intr'o masura uimitoare. Nimic nu s'aprabugit in acest om. A rezistat furtunilor ase-menea arborelui cu radacini adanci.

A cincia zi dupa ce se cisatorise, a sunat mo-bilizarea din 1912. A plecat pe front. Apoi, in 1914,din nou in linia intaia. Prizonier trei ani, revinedupa aceea in Po Ionia, la mogia lui, unde-gi refacegospodaria. Si trambita mobilizarii sunk' din nou.Iaräi pe front : impotriva Germaniei. Urmeazaneasemuita catastro fa a prabugirii Poloniei.

Epilog : conacul stramogesc ramfine pustiu, fa-milia, dupa pribegii de ani de zile, ajunge la Cairo,iar fiul pleaci spre Siria...

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 119

Se spune ca, dupa refugiu, a instalat un postclandestin de radio-emisiune, transmitand materialde informatiune gi instructiuni gi facand legaturaintre Po Ionia ocupata de germani gi intre guvernulpolon emigrat la Londra. Angajat ca inginer agronomla mogia unui boier roman de langa Bucuregti,unde muncea cu harnicie in cursul zilei, noapteatransmitea mesajele, cu ajutorul unei echipe, depolonezi refugiati gi din Bucovina, curieri, tele-grafigti, etc. Aceasta, 'Ana la descoperirea lor decatre organele Sigurantei rornano-germane.

Polonezul nu spune un cuvant despre toateacestea, dar zidurile celulei au urechi...

Fiica lui s'a inrolat In cadrele feminine ale ar-matei poloneze ; se afla acum in Egipt, unde, prinmunca ei voluntara, aduce o contributie la enormulefort al unui popor in exil, care n'are decat unvis: sä1i redobandeasca patria pierduti, cuiburileparasite.

Blond, simpatic, cu silueta sveltä, tanarul dascaldin Vägcauti (Bucovina), Mirislov Javorowsky,n'a refuzat nici el colaborarea riscata pe liniaactivarii ilegale. Da zilnic lectii de limba romanagefului gruparii, citegte gi scrie neobosit.

Rasfoiesc prin cartile gi scrisorile lui ; remarcreala sa aplicatie in domeniul filosofiei moderne.

www.dacoromanica.ro

120 PETRU GROZA

Vorbirn, intre altele, despre teoria reflexului con-ditionat (desvoltata de fiziologul sovietic Pavlov).

Se §tie ca reactiunea fiziologici sau psihica seproduce prin asociere, in urma unui excitant oare-care. In mod normal, reactiunea este determinatide un excitant adevarat, imediat. Arata unui caineo bucata de came: imaginea carnii va determinaproducerea de saliva §1 secretiuni in stomac. Acorn-paniaza, apoi, aceasta operatie cu o muzica, prinlovirea, de piklä, a unui metal sonor ; vei constataca simturile animalului reactioneaza la fel §i nurnaila auzul sunetului, fari a mai fi nevoie sa-i araticarnea. Tot astfel, o emotie produsa anormal, inviata de toate zilele, de catre un anumit excitant,o putem declan§a §i printr'un alt excitant unsurogat i-a§ zice presupunand, fire§te, asociereaprealabila intre excitantuI firesc §1 cel ales la expe-rimentare.

Prin prisma acestei teorii, poate fi explicataaparitia atator surogate de cea mai detestabilaprovenienta: national - socialismul, legionarismul,etc., ersatz"-uri care au cautat zadarnic sä in-locuiasci uria§a realitate a socialismului: adeva-rata paine §1 carne a umanitatii.

Tot din grupul polonez, se desprinde tanarul

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 121

avocat Wilhelm Tulaczko, originar din Po IoniastApAniti de Austria.

S'a prip4it acum cativa ani la Câmpeni, in TaraMotilor, unde a continuat si faci. advocaturg. Afost implicat imi spune firà temeiu, in ac-tiunea consAngenilor lui §1 smuls din noul cgmincare se injgheba bini§or. Induri, insä, §1 impàrti-§e§te fill cartire soarta lor, visAnd si se reintoarciin Tara Motilor, pe care i-a indrägit, cu a cgrorsaracie s'a familiarizat §i pentru care si-a adaptat§i tariful avocatial, cum afirmi cu cildurA pândla gratuitate.

Simt o u§oará remu§care [-cä nu am inceput cuacela dintre polonezi, care cel dintAi a facuttin pas de calda apropiere spre mine: SigismundPorst.

Originar din Bucovina, voinic, de virstä mij-locie, mecanic-§ofer, avea panä ieri un autobuzpropriu, la Constanta. Implicat §1 el in organizatiaradio-difuzionistä a patriotilor poloni, il v5dmereu la treabi. Observd lipsurile fieciruia, gos-podäre§te, cu dragoste. Abia trecusem pragul tem-nitei, §1 mana lui nev5zuta a bätut la up, care sezAvorea in urma rnea.

Un ceaiu cu cozonac a apärut, ca din pamant sauca 'n pove§tile din O mie §i una de nopti". Apoi,

www.dacoromanica.ro

122 PETRU GROZA

in alte zile, cafea, paine albä. Totul cu discretie,aproape pe neobservate. In sfargit, admitandu-seplimbarea, 1-am intalnit, fata in fata, pe acest bine-facator, cu care am ramas gi vom ramane buniprieteni. I-am cunoscut, dupa aceea, gi familia,care il vizita; in mijlocul ei, parea gi ,mai multun om intreg.

Mai este aici gi Alexandru Reliczky, de varstämijlocie, custode al muzeului national din Lemberg.Omul face toate aprovizionärile gi cumpäraturilepentru grupa polonezilor, strecurandu-se din zoripana 'n noapte, neobosit, fara sgomot, printre noi.

$i mai sunt i altii: industriagi, mecanici, arun-cati aici de acelagi destin al Poloniei sugrumate.

Intre ei, doua flori decorative ale grupului:Mira gi Litka.

Mira intruchipeaza gratia gi felul de a fi alfemeii poloneze, dupa modelul clasic : blondi, fru-moasa, din familie de boieri cu vaste domenii, pebuze cu un vegnic zambet catifelat, e logodnicaunui ofiter polonez, azi inrolat pe alte meleaguri.Litka (mama ei e poloneza, iar tatal armean) esteo bruni, cu priviri energice. Este, de asemenea,vlastarul unei familii de mari proprietari.

0 privesc. Din and in and, igi scutura, cu omigcare a capului, parul negru, sälbatic. Ochii ei

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA 123

tradeaza energii nebanuite. i-au avut gi ele, pesemne, rostul lor in activitatea polonezilor.

Deferenta Polonezilor fati de cele doua feteeste constanta. In timp ce ele stau inactive, tolä-nite mereu pe paturile lor, fumand gi citind in-tr'una nu se ridica din pat decat la amiaza,fiind servite cu mancare, etc., de catre barbati,acegtia robotesc de colo-colo.

Spre seara, stain de vorba la lumina becului dincelula lor. Fete le trec ugor peste toate tragediileneamului gi familiilor lor. Si fie fatalitatea ridi-cata la doctrina, prin suferintele de veacuri aleacestui popor, vegnic sangerand din ranile din-launtru gi dinafara ? Sau mistica sufletului slay?Nu gtiu daca fetele noastre ar suporta gi priviastfel atatea prabugiri, cu caminuri spulberateintr'o singura clipa, parinti gi frati ucigi sau pri-begind prin toate colturile lumii...

Spre seal* prietenul meu inginerul Horodinszkygeful grupei, ma invita la o mica gustare poloneza,in vederea sarbatorii lor de azi Drei Könige"(Trzei Krolowie), cum ar fi la noi Ziva Crucii".Li s'a perrnis celebrarea ei inteo camera de cer-cetare. Odata impreuna, se creeaza o atmosfera depraznic, dar gi de dureri gi dorinti, sufletele igiiau sborul spre cei dragi - apoi revin gi se aliniaza

www.dacoromanica.ro

124 PETRU GROZA

unui singur gand, care trece ca un fluid nevazutprin toate fibrele noastre, inchegandu-se inteofierbinte dorinta: libertate! Libertatea de a traipagnic pe acest pamant, de a te bucura de frumu-setile gi binefacerile lui, de a vedea mereu cerul,cu soarele lui, cu noptile lui instelate, de a tebucura de fericirea familiara, de caldura foculuidin vatra, in aceste sarbatori ale iernii. ,

Incet, neobservat, sub surdina disciplinei deinchisoare, dorinta se materializeaza inteo melodie,un cantec minunat care aduna intr'un cor pe totiPolonezii. Armonios, din toate strunele inimilorlovite, dar dornice sa traiasca, melodia ne ridickne'nfioara, ne patrunde pana'n miduva.

Na sojenka jakto dadnik", e cantecul celuichemat sa cada pe campul de onoare, pentru gloriade apoi...

www.dacoromanica.ro

UN COPIL IN INCHISOARE

7 lanuarie 1944.

In celula de algturi, noi locatari. 0 mama tfi-nära, sotia unui avocat din Cerniuti dupfi cfitese spune, gi tatal se afla pe aici, intr'o celula dindos, cu un copilag de 4-5 ani, rasfatat gi precoce.Are libertatea de a alerga cu o tricicleti de-a-lungulcoridoarelor, angajand in discutii pe toti trecätorii,iar tipetele gi surAsul lui contrasteazä cu impreju-rimea lugubri. Cfiteodata, cfind anchetatorul aparela uga celulei, inclegtând cu intrebäri pe mamaarestata, copilagul amutegte, igi paräsegte jocullipindu-se de mama lui, plangand alAturi de ea.Suspinele acestui trist duet, acestor inimi care-giapartin, patrund prin zid in celula mea, furandu-migfindul gi purtindu-1 de-alungul gi latul pAinfintuluiinnegrit de suferintele miilor de copii, atingi dinfragedi copilArie, de aripile unui tragic destin.

www.dacoromanica.ro

126 PETRU GROZA

Acest martiraj inainte de vreme, lasa-va, oare, urmein sufletele lor nevinovate? Germenele sadit atatde curand in aceste suflete de copii, fi-va el alinclinarii spre relele pricinuite de catre generatiilenoastre, sau va fi al unei reveniri la sentimentemai bune, mai umane §1 la stradania de a face caurma§ii lor sa nu mai indure astfel de suferinti?

Uitam adeseori ca suntem parinti §1 ca purtammarea raspundere a destinului copiilor no§tri. In-stincte atavice, porniri salbatice, umbresc adeseoriacest admirabil sentiment. El constitue insa unincomparabil instrument de franare a pornirilornoastre, fail el lunecam pe primejdioase pante/Ana in adancimile urilor §i vrajma§iilor, rifuelilorsangeroase §i exterminarilor reciproce, de dimensiu-nile celor de azi.

Am uitat noi cu totul de copiii no§tri? Sau, prinve§nica lege a contradictiilor, suntem sortiti sa lefacein cel mai mare rau pentru ca ei sa simtanenorocirea pana la maduva §1 sa faca totul, ca saelimine asemenea nenorociri.

www.dacoromanica.ro

LA ZAPADA

8 Ianuarie 1944

De dirnineata. Sunt primul in curte, cu hotari-rea sa plec ultimul. Prin norii incarcati, strabatpete de cer albastru. Imi adancesc ochii in ele,parandu-mi ca s'a scurs un veac de cand nu le-ammai vizut, cand apare in plink' stralucire, soarele.Imi intind oasele; deschid larg plamanii; tin fatamereu spre ele.

Arestatii, inviorati de culori §i lumina', pornesccu vioiciune la curatirea zapezii, luand lopeti pecare le manuesc cu mai multa sau mai putina di-bacie. Prin stangicia lor imi arata de departe canu au mai avut nici cand in mana astfel de unelte,ceea ce invesele§te pe ceilalti.

Dar buna dispozitie nu are dreptul si sala§luias-ca pentru lunga vreme in lacagul celor izolati desocietate §1 lume. Ea s'a furi§at numai aci, pentru

www.dacoromanica.ro

128 PETRU GROZA

ca indata sä fie prinsä de guler gi alungata devocea stridentà a sentinelei, care comanda brusc :.,Toata lumea imediat in celulal..."

Curtea s'a golit. Lopetile au ramas infipte ingr6mezile de zapadâ, asemeni unor cruci cu bra-tele pierdute.

Ugile celulelor se inchid in ordine, nimeni nule mai paräsegte gi tacerea se ageaza greoiu, dinnou, asupra intregii cladiri. Poate sunt agteptatinoi sositi care nu trebue vazuti ?

S'a inserat. Am intrat de-a binelea in noapte.Dar celulele nu se deschid. Afara de una: a mea.Un administrator prevenitor imi acorda aceasta fa-voare. Ii multumesc ; apoi, mai tfirziu, o inchid euinsumi : contrastul cu girul lung de ugi zavorite eprea mare, iar eu ma simt, prea singur in girulcelor multi inchigi. Ma retrag, aga dar, in lumea lor.

Si mai increstez inca o linie pe rabojul zilelorce se scurg aici.

www.dacoromanica.ro

CLOPOTELE9 Ianuarie 1944.

Din nou dumineca. Undeva, dincolo de zidurileinchisorii, clopotele cheama credinciogii la biserica.Credinciogii? In singuratatea mea din celula, inchidochii gi-i vad acum pe toti acei care au trecutugile acestor biserici fastuoase (firegte numai in zilede sarbatoare mare sau dumineca), gatiti gi cere-moniogi.

Ii urmaresc, apoi, de and trec pragul sfant,pentru a reveni in imperiul lor pamantesc, la laca-gurile lor gi, de aici inainte, la preocuparile lorprofane.

Nu cred sä fie unul singur, care sa fi iegit maibun, mai iubitor de oameni, mai drept gi milostiv,din läcagurile propovaduirii tuturor virtutilor, de-cat era atunci cand a intrat. Mai mult, mi se parecä fiecare Ii cultiva, dupa aceasta, egoismele cumai mare avant, oarecum improspitat de gandulcà a2dat gi Tatalui Ceresc ceea ce i se cuvine, depu-nfinduli biletul de vizita dumineca gi schimbfindu-gi dragostea de oameni in moneda marunta, pe care

9

www.dacoromanica.ro

130 PETRU GROZA

o arunca in palaria cergetorului dela up bisericii.Hotarit, nesfargitul dangänit de clopote in decursulveacurilor, propovaduirile de doua mii de ani depe amvoanele templelor chiar ale celui mai bland,celui mai bun gi mai simplu dintre toti profetia sunat gi suna inainte in pustiu... Organizarea giexteriorizarea scaparatoare, dar stearpa, institutio-nalizarea invataturii Aceluia, care a fost mai multcleat un om, in credinta obligatorie, ingraditi culegiuiri gi traditii de fina tesatura, a facut ca formasa devina fondul.

Concluzia se impune: cu cat forma devine maiampla, cu atat fondul se pierde mai mult.

Pe frontispiciul altarului bisericii mele stramo-gegti din Bacia, sta scris: Iubiti-va unul pe altul,dupa cum eu v'am iubit pre voi". Wad slovele ace-stea, din celula mea gi masor distanta, astronomicadistanta dela acest indemn al Celui, care a fostrastignit pentruca voia sa ne faca mai buni, latot ceea ce se petrece in jurul nostru, inlauntrul giinafara tarigoarei noastre, pe tot globul.

Va putea fi redusi aceasta distanta prin danga-nit de clopote ? Nu cred... Sau, poate, numai altunci and clopotele bisericilor vor gasi ecouri i I

toate milioanele gi milioanele de clopote nevazute,care sunt inimile oamenilor...

www.dacoromanica.ro

STOMACUL SI IDEILE

10 lanuarie 1944

Stomacul ramane un tiran de neräpus. Toate e-motiile gi preocupArile de ordin spiritual nu suntin stare sa-1 inlkure dela postul lui de comanda,degi cfiteodata pare disparut in valurile unui sbu-cium sufletesc, pentru ca sa reapara, dupA o amor-tealA trecAtoare, mai pretentios deck inainte.

Trecfind pragul, la uga celulei, se ivegte NataliaBot, bucatareasa, o femeie in varstA, biata refu-giatà din Oradea-Mare. StergAndu-gi lacrimile cucoltul gortului, impresionatä. de gtirea prezenteimele aici, ardeleanca igi manifesta cu duiogie du-rerea de a ma vedea aici. I§i oferA cu insistentaserviciile. Ii multumesc, fiindca inaltimea sa sto-macul meu, era in aceste zile dat la fund, amutit,pkfind la un moment dat ca nici nu mai exista.I-am oferit un mic ajutor in bani, cu care aci nu

www.dacoromanica.ro

132 PRTRU GROZA

avearn ce face. A refuzat, sustinand ci e bine sala-rizata, i cä de altfel are sprijin gi dela baiatulei, functionar la C.F.R., in Transnistria, precurngi dela un frate, preot refugiat la Arad.

S'a tinut zile de-a-randul de mine, cu cafea,ceaiuri gi chiar gi cu un minunat cozonac proaspat.Ea administreaza gi popota functionarilor, lavandmugterii de searna gi intre detinuti gi am impresia

imi pastreaza de ici, de colo, ceea ce este maibun. Am inceput sg cedez, iar acurn, dupal dotrasaptamani, acest despot al organismului nostru igispune tot mai apasat cuvantul, aproape cu preten-tulle de odinioara. ma tern sa n'ajung aci asemeneaunui animal pus la ingragare. Natalia Bota nu maslabegte...

Iata-mä gi azi, tolanit gi doborit, dupa o masa buna(cu placinte) ; drept rezultat, acum and ma agezla scris, ideile nu mai dau buzna ca deunazi, ci seapropie cu pagi greoi, la nivel coborit, de bucatarie.Ideile tulburatoare alearga departe de un stomacplin. Hränite bine, bestiile se linigtesc i ele.

Ce cantec vechiu gi, totugi, nebigat in seama !Pamantul e greu de produse, posibilitatile de aintensifica gi distribui productia sunt nelimitateazi totugi blesternul vegnic al neintelegerii, dina-mizat de instincte salbatice, rastoarni orfinduirea

cA

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 133

diving, umplfind peste mgsurg stomacurile celorputini, gi lgsgnd goale pe ale celor multi.

Asemenea porcilor ce ngvglesc asupra välguluicare ar putea sg-i hrgneascg pe toti, rgsturnfindu-1gi vgmfingnd, in definitiv, cu totii flgmfinzi,astfelgi oamenii se incaieri sub ochii nogtri intr'un iuregsangeros in jurul uriagului rezervor, din care s'arputea hrgni cu totii, distruggndu-l.

Fiindcg totul se petrece in jurul acestui rezervorde bunuri pgmfintegti, oricare ar fi fost in decursulistoriei gi ar fi gi azi lozincile. Omul, in por-nirea lui egoista', stgpfinit de atavica, nergbdgtoareapornire de a-gi insugi aceste bunuri gi inzestrattreptat cu pretentii de civilizatie, devine tot maiinventiv in afigarea lozincilor care ii mascheazgpornirea. El cauti cu viclenie struna pe care sgpoatg cfinta tu oricgt de putin talent pgtrunzfindtotugi in urechile nepretentioase ale noroadelor.

Plimbfindu-mg pe vremuri prin sglile muzeuluiCluny din Paris, m'am adfincit in contemplareafrumoaselor trofee, care impodobesc peretii uneiadin aceste sail. Erau acolo, printre altele cen-turile de castitate pe care vitejii cruciadelor leaplicau sotiilor lor and plecau sa recucereascidela pggfini mormfintul sant dela Ierusalim. nilindoiali, felul de a construi aceste centuri trädeazi

www.dacoromanica.ro

134 PETRU GROZA

o adevarata industrie, desvoltata ingenios, Oda laarta. De ce? Pentru a obtine un maximum degarantie intru pastrarea fidelitatii conjugale, 'Anala reintoarcerea sotului din acele razboaie care,ca mai toate razboaiele, erau §1 ele sfinte...

Ce u§or a fost ca glasul antecelor religioase,care subliniau lozinca sfanta, sa patrunda atAt deadanc in urechile multumii. Multimea, istovita delipsurile stomacului, era indopata insi cu hranasufleteasca a obscurantismului medieval §1 a misti-cismului cre§tin. Coarda era simpla; talentul ieftin.Deci, potrivit pentru a determina pe bietul cetateansa-§i punk' sub lacat nevasta, zavorindu-i cu chei com-plicate calea ispitei §1 parasind-o, sa plece la drumlung, poate pe vecie... de dragul unei lozinci.

Fiindca, hotarit lucru, sfanta a fost numai lozincascopul adevarat era o rafuiala intre popoare

pentru deschiderea drurnului spre un pamant carefagaduia noi bunatati stomacului lacom, fara Balla.

Lozincile se schinaba cu gradul de cultura, cueducatia masselor conditionata de structuri econo-mico-sociale, dar povestea ramine in fond aceea§i,proportiile tragicului ei crescand in masura pro-gresului tehnic. Cu lozinci sonore, dar cu scopuride substrat pur material, pe linia neintelegeriiomene§ti izvorita din sectorul animalic al fiintei

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 135

lui, tnilioane de oameni sunt jertfite inainte pealtarul sangeros al razboiului. Noiane de morminteinghit bratele lor muncitoare. Minunatele cuceririale creerului ornenesc sunt salbaticite.

Pe dimensiuni uria§e §1 impreuna cu mijloacelede productie §1 distribuire a produselor, elesunt sau distruse sau puse in serviciul distrugerii.

Valaul se rastoarna sub ochii no§tri: noi vomrarnfine din nou flarnfinzi §i loviti de lipsuri.

Sa fie acesta un cerc vicios, de neschimbat, sta-bilit de Ace la care a croit drumurile planetelor?

Omul care a parasit tovara§ia fiarelor facândsalturi enorme pe linia gandirii, fi-va el in staresa rupa §i acest cerc vicios, care-1 sugruma mereu,ingradindu-1 necrutator? Va putea el din nou saevadeze?

Porniri catre descatugarea omeniriii din cerculsAngeros, am desprins cu totii in decursul istoriei§i desprindem §1 azi. Dar ele sunt atat de palide,Inca. Intimidate de corul salbatic al razboinicilor,

au nevoie de mult timp §i multa incurajare,pentru a putea strabate.

Generalul Lyautey, faimosul pacificator" al Ma-rocului, in stradania lui de a intinde suprafataproductiva prin legarea nisipului african, s'a opritasupra unei tulpine tropice, care i se parea potri-

www.dacoromanica.ro

136 PETRU GROZA

vita plantatiei in acest scop. Cand autohtonulmaur, cunoscAtor, i-a spus : Dar, d-le general, pen-tru ca aceasta planta sA creasci, trebue 400 de ani",

generalul a ráspuns : Atunci &A incepem plan-tarea cu o zi mai de graba"...

Va trebui mult pada cand ideea pAcii intreeameni gi popoare si pAtrunda in intunerecul lorpitimag.

Si incepem cu o zi mai de graba incurajareaacelora care o propaga.

Pamantul ne va hrAni pe toti. Aceasta marebucatareasa, natura-mama, este mereu la up celuleinoastre pamantegti, oferindu-ne toate bunAtAtile ei.

Odata mai bine hriniti, ideile care circuli insfere agitate sub imperiul stomacului gol, vorcApAta un continut mai pagnic: mai putin tulburator.

Atingi intr'un fel sau altul, de acest uragandeslantuit in jurul hambarului bunurilor pamantegti,smulgi dela vetrele noastre distruse azi sauamenintate maine, apäsati de marele gaud al ne-cunoscutulni spre care suntem impingi cat vommai stirui oare pe drumurile ignorantei, lagititiigi urii?

www.dacoromanica.ro

REVEDERI NEASTEPTATE

II Ianuarie 1944Comisarul Sigurantei Statului ma duce din

nou la Ministrul de interne, generalul Popescu,care vrea sa-mi vorbeasca. Revad somptuosul palatal Cantacuzinilor. In sala de gala, un grup degenerali gi civili, in vie conversatie. La intrareamea, insotit fiind de un comisar, grupul amutegte.Sunt la curent cu situatia mea gi surpringi &àapar aici le trebue o clipa de reculegere pentrua-gi stabili conduita fata de mine, vechiu cunoscutal lor.

Sesisez acest moment sufletesc gi ma agez inteunfotoliu din jurul mesei mari, ca gi cum nu i-agfi vazut.

Este o adevarata revelatie, uneori, in acesteschimbari de atitudine...

Fara emotii, fiindca am urcat gi cazut destulde des pentru a lua lucrurile aga cum sunt, imi

www.dacoromanica.ro

138 PETRU GROZA

fixez privirea asupra frescelor din tavan, pestecapetele lor. Dupa o tacere, generalul ardeleanBanciu, prieten gi camarad de lupta in revolutianoastra din toamna anului 1918, se desprinde dingrup, rupand barajul pe care functia lui de acum

prefect al Aradului 1-a ridicat intre noi.Omul se desgheata, pagind spre mine, poate subcaldura amintirilor noastre comune din trecutulframantat al Unirii Ardealului cu Vechiul Regat.

Rosturile noastre amandoi le implineam cuelan tineresc, pe atunci, and ne riscam viata innerabdarea noastra de-a fi un ceas mai de vremeimpreunä cu fratii gi de a infrange toate obstacoleledin drumul spre Bucuregti, unde, odata, rasareasoarele pentru toti Romanii din Ardeal. Bucuregtiine adapostesc acum in conditiuni schimbate. Ge-neralul, in privirea gi vibrarea vocii lui, tradeaziacelagi gand asupra schimbarii vremurilor, carepoarta in pantecele lor germenii furtunii, smulganddin radacini arbori vechi, daramand lucruri carenumai ieri, pareau agezate pe vecie, semanand sa-manta celor noi, nelinigtitor de necunoscute. Obli-gatia functiei gi interesul propriu momentan iifraneazi gandul gi-i coboara vocea, dar ne intelegemreciproc: Poate incurajat de gestul lui, se apropiegi vegnicul secretar gi inspector general al admi.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 139

nistratiei romfine, maramuraganul Dr. Hodor, corn-pletand conversatia, exprimand aceleagi ingrijoraripentru ziva de maine gi reoglindind, comprimat,sentimentul de raspundere fata de marile gregelicare igi dau roadele din belgug...

Grupul nostru eram trei ardeleni din generatiaintregirii se descompune cand geful de cabinet mainvitA in cabinetul ministrului. Acesta, ca gi laintfilnirea din siptamfina trecuta, manifesta multabunavointa gi imi comunica rezultatul conversatieice a avut asupra cazului meu, cu maregalul" IonAntonescu.

Realitatile pe planul intern gi cel extern ope-reaza navalnic in sensul unui desnodamfint insituatia noastra, indeosebi a grupei de intelectualiromani, de care ma simt atat de legat. Personalma voiu salva, poate, de sub tavalugul care neameninta cu strivirea. Acegti talentati tineri, savantirasariti pe meleagurile Somegului, din plugari gidascali onegti, apoi insugi plugarul cel mai de-stoinic de pe valea Muregului, ajuns gi el alAturide aceastä echipa de intelectuali, sub apAsareaaceluiagi tavAlug imi sunt insa de zece aniincoace mult prea apropiati, pentru ca gandulscAparii mele eventuale sa mai coboare o razi debucurie in celula unde sunt readus.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICUL SI SPIRITUALUL

12 lanuarie 1944

La plimbarea prin curtea inchisorii, citesc savan-tului meu prieten, polonezul profesor Iavorowsky,notele mele din 10 Ianuarie, asupra teoriei totulin jurul stomacului". Povestea cu bucataxeasa laugsd il inveselegte; dar, apoi, scruteazi dedesubtul,citegte din nou fiind perfect stapan pe limba roma-neasci (intocmai ca gi pe cea germani, rusäfrancezä, etc.), gi declarä cg orick de mascatä, deacolo se desprinde conceptia materialismului istoricde purA esentá.

Discutäm in contradictoriu. Pentru edificareamea proprie, ii retin aproape textual felul de acorn bate conceptia rnaterialistä. Iati-1:

Degi importanta factorului economic a stoma-cului nu poate fi contestati in desfägurarea mariloreveniinente gi prefaceri, care conditioneazi progre-

www.dacoromanica.ro

142 PETRU GROZA

sul omenirii in decursul istoriei, totu§i reducereafenomenului de evolutie istorica §i sociala numaila acest factor este fundamental gre§ita.

Probe le pentru aceasta sunt foarte u§or degasit, atat in cadrul individual, cat §i in cadrulistoric. Alaturi de nevoia, de tendinta de a irnbu-natati traiul material §1 adeseori mai presus deea, apar forte elementare ale sufletului omenesc,care determina fapte uimitoare, cu mari consecinte.Astfel, dorinta de afirmare (Geltungsdrang") estetot atat de puternica ca §i nevoia de a manca. Eaface pe micul burghez saii ia dela gura spre ase imbraca luxos, pe marele proprietar sa-§i risi-peasca averea in goana dupa onoruri, pe ofitersa-§i dea viata in acte de vitejie. Un astfel defactor este credinta intr'un ideal, inteo valoare.Nici ratiunea, nici interesul, n'au creeat ascezafachirilor indieni sau a martirilor cre§tini murindCu miile, cu zfimbetul pe buze, in arenele romane.Ce interes" (in sens materialist!) au avut cei200.000 de copii plecati in cruciadi §1 600.000

cruciati, care au trecut prin chinurile cele maigroaznice, &and dovadi de abnegatie §1 eroisnisupraornenesc, in dorul lor de a elibera sfantulmormant. Oare nevoia a creeat legiunile lui Maho-med, care a trasat frontierele imperiului semilunei

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 143

pe trei continente ? Ce folos" au urmarit miile derevolutionari, care au preferat sa moara sub cnut,deck sa devina slugi ale tarului ? Este adevaratca tritexesul material- exploateaza adeseori ideea,credinta, dar aceasta di energia, dinamismul masselorgi indivizilor, ea creeaza marile curente gi migcaricare sfarma gi cladesc.

Ce folos material urmaregti d-ta, cu situatiad-tale materiala gi sociala, pe drumul care te-aadus in aceasta inchisoare ?"

Argumentele lui Iavorowsky sunt argumenteleprin prisma carora se poate controla teoria proprie,aceasta din urma iegind biruitoare.

Fortele elementare ale sufletului omenesc deter-mina, e adevarat, fapte uimitoare. Dar ele nu hotarascdesvoltarea societatii omenegti pe drumul cu etapedistincte al structurii economice, sociale gi politice.Faptul ca sclavia a urmat comunei primitive, apoica sistemul feudal a fost doborit de revolutia bur-gheza, careia i-a urmat urmând sistemul burghezo-capitalist al productiei gi distribuirii produselor,nu se poate atribui vitejiei cuiva sau vreuneia dinfigurile mari ale istoriei, dupa cum nu putea fiinlaturat de acestea. Oamenii mari, cu forte sufle-tegti exceptionale, dozati cu un curaj aproapesuprauman, au putut accelera sau intdrzia acest

www.dacoromanica.ro

144 PETRU GROZA

proces al desvoltirii structurale a societätii ome-ne§ti§i tocmai aici rezidg criteriul valorii loristorice: dupi cum s'au gasit pe linia destinuluiomenirii §i a poporului lor, sau au cAlcat alaturi,intArziind procesul de desvoltare.

Prin prisma acestei judecgti asupra lucrurilor,ele capata un nou continut, mai avansat decAt celvechiu, mentinfindu-ne deci pe drurnul ve§niceimi§cAri inainte, al progresului.

Chiar §i eroismul capatä alt continut, eroul fiinddefinit prin criterii noi, mai inaintate.

Eroii de azi nu mai sunt cei de ieri. Arhangheliifaind capetele balaurilor, vitejii in armurg, cu palo§e§1 plato§e din Potopul" lui Sienkievicz, oricat deromantici, au dispärut in negura legendelorfari§anse de a mai reapare vreodatä.

Din contradictiile discutiei mele de azi cu Javo-rowsky rezultá sinteza, care nicidecum nu neagaimportanta factorului subiectiv al fortelor suflete§tiindividuale in prefacerile care conditioneazi pro-gresul omenirii, numai cä dä eroismului continutulski just : erou este omul in misura in care, cerce-find realitätile, fenomenele vietii colective, ininterdependenta lor, le analizeazg, trage concluziicare se impun obiectiv, prime§te aceste concluzii§1 se adapteazg lor, chiar §i in cazul and ele se

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 145

contrazic sau darâma interesele lui particulare,familiare sau de clasa.

In acest sens, in zilele noastre de mari prefaceri,apare o noua pleiada de oameni, cu forte sufletegtisuperioare, insufletiti de idealul de a accelera,prin aportul lor superior, subiectiv, procesul dedesvoltare determinat de conditiile obiective.

*Profesorul Iavorowsky, citindu-mi scrisul, il

analizeaza ca forma (se destäinue gi grafolog)dindu-mi urmatoarea schita, drept caracterizare:

Fire dinamica, constructiva, preocupat mereude problemele zilei gi transformarea realitatilorambiante. Spirit de ordine gi logica severa. 0congtiinta clara a scopului urmarit §i o perfectäsubordonare gi adaptare a activifatii, acestui scop.Stie ce vrea. Igi considera faptele ca o consecintafireasca a incheierilor ratiunii, prezentfind pentruele motive logice §i evitind acel pentruci a§ami-a placut". De fapt, actiunile decurg dintr'unfond afectiv puternic: grija pentru suferinta ome-neasca. Un optimism care nu poate fi atins devicisitudinile vietii. Totugi, la sfArgitul operei,simte adeseori o sensatie de desgust, de deceptie."

Trebue &à marturisesc ca, intre cele patru ziduriale inchisorii, schita grafologica a prieténului

10

www.dacoromanica.ro

146 PETRU GROZA

polonez provoaca o adiere de orgoliu care imi daInca odata gi prin prisma lui, justificarea exis-tentei mele aci.

Seara tarziu, and gi disciplina motae pe cori-dorul nostru, ma cerceteaza Javorowsky, insotit deavocatul Tulatzko gi geful grupei, Horodinszky. Iinelinigtesc doua probleme: inaintarea armatei sovie-tice in tara lor gi spre Bucovina, apoi svonulCA vor fi mutati de aci, (unde s'au familiarizat cuinchisoarea, avand rude gi multi compatrioti careii cerceteaza) in lagarul dela Targu-Jiu. Imi cersfatul. Ii pot eu ajuta?

Javorowsky are o mama batrana, sotia bolnavagi copiii la granita .de Nord a Bucovinei. I s'arefuzat un concediu de 2-3 :zile pentru a-i aducein interiorul tarii.

El, ca gi ceilalti, stau aci de 7 luni, nejudecati.Toate cercetarile, chiar i infatigarile la Lemberg,nu i-au adaugat nimic in sarcina. Se sbuciuma incelula lui, total neputincios. Aceeagi este situatiaPolonezelor Mira gi Litka, cu gandul la familiile,la parintii lor batrani, la fratii lor. Ele prangneincetat. Atmosfera e grea de suferinti,-, al caror-sfargit nu se prevede.

www.dacoromanica.ro

UN DOMN BINE"

13 lanuarie 1944

Prin ochiul de control dela uga celulei, strabate,pentru prima data dreaptä gi lucie o raza deware.

0 singura all de lumina, gi cati bezna fuge-de eal

In haosul din jurul nostru, and va patrunde,oare, prima raza?... Hotarit, ivirea ei va aduce verti-ginos sfArgitul adâncului intunerec, ce stapfinegteinca, nemilos, nemigcat.

Dragalagul oaspe de o clipa cedeaza, insa, repede,locul altuia.

In celula, infra un domn necunoscut. Mi-I pre-zinta, decanul" gi tovaragul de inchisoare, King"Rica Georgescu. Se numegte Tuliu Goruneanu.Ina lt, brun, cu mustata tunsa, vorbegte foarte cati-felat ; pregedinte la Curtea de Apel din Timigoara,-este acum magistrat militar, cu gradul de maior.

-

www.dacoromanica.ro

148 PETRU GROZA

Face servicii speciale la Pregedintia Consiliuluide minigtri gi vine din partea directorului Sigu-rantei Statului, Cristescu. Are' toate insugirilenecesare unor astfel de insarcinari. Patrunde cu._multi abilitate pe uga increderii, deschisä numaipe jumatate. A'vizut gi mai vede pe Iuliu Maniu.Se va reintoarce la Cristescu, azi, primul factor al,regimului in acest sector.

Conversatia dureaza. Din ea, deduc o ugoaratendintä, din partea celor care m'au izolat aci, dea ameliora tratamentul. Ma lag sä intrevad chiar o-eventuali eliberare a mea. Problema e complexa.Ea imbratigeaza, natural, gi soarta prietenilor meiMiron Be lea, Miele, etc., inchigi impreuna cu mine-Angajat in aceasta conversatie cu un partener di-plomat, profit de tonul mai putin rigid al discutiei,.pentru a pleda in favoarea acestor prieteni, vechitovaragi de lupta i munch', valorogi fii ai unuipopor sbuciumat, convins ca trebue si fie salvatiin interesul insugi al poporului.

Pleaca, apoi, gi acest oaspe, dupa ce-mi nareazio parte din conversatia pe care Cristescu a avut-o-

cu maregalul", in ceea ce ma privegte. Maregalul(imi spune) nu va contesta patriotismul; dimpo-triva va crede mare patriot". La randul sau, oaspele-(ma asigura) e incantat ca m'a cunoscut; promite

§i

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 149

-ca va reveni, accentuand ca se bucura de incre-derea guvernului, care-i da cele mai delicate insiir-,cinäri. Pe urma, pleaca.

*Raman singur cu gandurile...In deosebi, ma urmare§te gandul nedreptatii so-

ciale ce s'a facut, dupà razboiul trecut, tineretuluiintelectual lipsit de mijloace, rasarit din paturade jos a poporului muncitor. Ace§ti tineri intre-ei, multi de mare talent au avut §i au infruntat-neajunsuri §i de multe ori neagra mizerie, pentrua putea ocupa un cat de modest loc in societate.Multi dintre ei cad sub apasarea lipsurilor §i igno-rantei societitii, inainte de a ajunge la acestpentru cei instariti, atat de apropiat liman.

In conversatiile mele, pe care, de and suntarestat, le-am a.vut cu Generalul Diaconescu §iStatul sau major, cu generalul Popescu, ministrude interne, cu oaspele de azi dimineati, am facutsa domine aceasta problema. Am &au tat &à le aratca, daca ace§ti intelectuali neindreptatiti se gäsescpe linia extrema in lupta pentru dreptatea sociala§i impotriva sistemului de privilegii §1 exploatareamuncii altora, vina nu este a lor, ci tocmai aacestei societati, pe care autoritatile de azi o repre.zinta. Un colonel jandarm dela Siguranta, cu osnentalitate pur politista, jandarmereasca, imi spunea

www.dacoromanica.ro

150 PETRU GROZA

apasat gi sententios, fara un dram de intelegerecalda sub masca fetei lui de pamant

Dvs., vi i-ati apropiat pe acegti tineriintelectuali, Inca de pe bancile universitatilor, i-atiadapostit in casa Dvs., i-ati sprijinit materialmente._In chipul acesta, au devenit fiii Dvs. sufletegti..Ati semanat, insa, in sufletele lor samfinta raz-vratirii, care a prins §i care i-a impins, apoi, laactiuni §i activitate ilegala, contra ordinei de Stat."

Te ingeli (i-am raspuns apasat), eu am gasitsimânta gata semanata in sufletele lor, samfintarazvratirii daca vrei s'o numegti astfel, sadita acolo.de catre o nedreapta orânduire socialä, pe cared-ta o aperi §1 care nu mai poate fi aparata iamijlocul marilor realitati de azi, färA riscul de aadânci prapastia. Iar apropierea mea de acegtinedreptatiti alegi, care reprezinta multimea celorostracizati de catre reactiunea in descompunere,.nu a avut ca scop indarjirea lor, ci fiinda faciproces de intentii precisa tendinta de a canalizaactivitatea lor pe drumul unei lupte organizate,.disciplinate, mereu in cadrele interesului poporuluidin care facem parte, al vechiului nostru popor,.care ne-a plamadit pe aceste plaiuri."

Si fiindca in capul noduros al acestui jandarm.ofiter superior, m'am izbit de un maximum de re-zistenta, m'am opintit sa-1 scot din imobilitatea lui..

:

www.dacoromanica.ro

TRAGED1A GENERATIE1 T1NERE

I-am infatigat, pentru aceasta, povestea unuiat.dintre acegti intelectuali tineri. Am mai spus gi.

altadata, gi altora, astfel de povegti din viata bondar acum m'am hotarit sa agtern una pe hartie.

pentru a o cunoagte toti aceia care sunt datori salcunoasca realitatile sociale, nu de alta, dar pentruta nu scoate concluzii nepotrivite. Am promis unexemplar din aceasta poveste gi jandarmului Baleantr-Poate, citind-o, se va migca ceva gi sub coifullui martial gi va mai da drumul putin franghillorcare sugruma In acest moment sufletul i corpulcelor intemnitati alituri de mine.

Iata-1, deci, pe unul dintre acegti tineri. Iicheama Gheorghe Micle.

Tatal lui, din comuna Hovrila, langa omcuta.Mare (Satmar), taran sarac din tara saraca, numita.

www.dacoromanica.ro

152 PETRU GROZA

§i tara cAzut in fazboiul trecut, pecAmpul de batalie din Italia. Orfan de rAzboiu,Gheorghe rAmase sub ingrijirea bunicului säu, Piro§(il porecliserA a§a in urma faptului cà era singurulIn comunA, care avea o pereche de boi ro§covanipiro§-ro§udeci mai buni). OblAduirea orfanilormereu afi§atà in decursul §1 dupà rAzboiul trecut, decatre o societate ipocrità, s'a redus, de obiceiu,la nimic. Orfanul nostru n'a fost ajutat cuEl are dragoste mare, inniscutà, pentru carte.111o§u1 .(mama s'a remAritat intre timp, lAsAndcopilul in grija bunicului), se opinte§te, cu toatàlaatranetea lui, §1-1 trimite la §coalk unde nepotuleste mereu printre cei dintAi.

Izbute§te sä treacg §i la liceul din omcuta Mare,dar aici cheltuielile sunt grele. Anii trec, perechea

ro§covani s'a schimbat §i ea in monedà miruntAtrimisA liceanului, care e nevoit, din cand in cand,zA-§i intrerupä studiile din lipsà de mijloace. Lu-creazA, atunci, acasä la brazdk alaturi de bunic,care e tot mai neputincios. Cu o m Ana' pe coarneleplugului, in cealaltä cu cartea pentru a fi la curentcu studiile, Gheorghe Micle i§i trece zilele pearatura.

Uneori, mo§ Piro§ oprea plugul, ridica mainilecrapate §i osoase spre cer §i striga : Uncle e§ti,,

cainelui",

nimic.

de

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 153'

Dumnezeule, gi cum lagi, ca, in tara asta bogata,atata lume traiegte in huzur, sa nu se

gaseasca un loc gi o carte pentru copilul asta?-Uncle este dreptatea, care este adevärul ?"

In sfargit, Gheorghe ia, totugi, bacalaureatul.Pleaca, apoi, la Universitatea din Cluj, prostimbracat, cu putinii gologani pe care mos Pirogi-a putut strange. Trece jumatate de an gi mogulnu primegte nicio veste.

Intr'un miez de noapte, batai la uga lui MogPirog. Speriat, batranul deschide. Erau jandarmiidin comuna. Vanturau o pereche de catugeUnde ti-e nepotul ?" Nedumerirea batranului-Oran se impragtie la auzul acestei intrebari. Vasa zica, Ii cautau pe Gheorghe. Intr'o strafulgerare,mintea lui de Oran hargit intelege ce s'a intamplat.Aga dar, nepotul e pe drumul in cautarea dreptatii,a adevarului? Umilinti gi impilari de veacuri secomprima inteo scanteie de revolta. Ii cauta jan--darmii, deci, nu e pe drum gregit. Satisfactia-razvratirii Ii strabate prin ochii sclipindRaspunde ugurat : Luati-1 de unde-1 gasiti, eu nustiu pe unde este ..."

Problema daca Gheorghe Micle a gregit drumul,gi in ce masura, de pe atunci, este Inca in curs deleslegare. Si agteptam poate elementele de jude-

-unde

:

malitiogi.

www.dacoromanica.ro

154 PETRU GROZA

cata, toate circumstantele atenuante sau agravante,fara sa anticipam.

Fapt este cä iatrase de pe atunci in conflict caaparatul care sustinea ordinea publica. Tanarulavea o experienta, and 1-am cunoscut §1 cancLmi-am putut da seama de inteligenta sa, de caracterul sau de crernene §i de talentul sau.

Mi-am dat silinta sa-1 inteleg.Vazandu-1 subalimentat, lipsit, 1-am chemat in

casa mea, 1-am adapostit alaturi de copiii meisigur ca, in aceasta atmosfera de traiu lini§tit,-pornirile lui navalnice vor gasi franarea necesara,pentru a fi ferit de aventuri §1 de infrangeri pre-mature.

Cat de strain ii era lui ceea ce noi numirn train.bun", am putut constata din primele incidente, la.sosirea lui ca oaspe, de sarbatorile Craciunului.L-am prevenit ca. noi, domnii", traim sub regimulunor regulamente conventionale. Gongul ne cheama_la masa la ora precisa, nu se cuvine sa intârziern.L-am rugat, deci, sa fie punctual. La prima masa,.la cafeaua de dimineata, n'a aparut. Trecu o ori§1, in cele din urrna, il vazuram, venind. Tocmaicobora treptele din camera unde il adapostisem,_Era palid, se clatina, pipaind peretii. Alarmat, amvrut sa trirnit dupa un medic din vecini. A facut un_

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 155

gest de refuz hofirit, apoi mi-a spus : N'anvnimic. Mi-a venit rau din pricina caldurii. Nu maidorrnisem de mult in camera incalzitä". i eu II-

adàpostisem intr'o camera cu calorifer I ..La dejun, se servi salata de boeuf". Micle privi_

farfuria, apoirotindu-§i privirea spre cei din jurulmesiiintreba: Asta ce e ? Cum se manânca ?...'

In lunile care urmara, staruii neincetat sa-§itreaca examenele, ia diploma. 0 catedra §1 mn .

salariu iti dau con§tiinta ca e§ti folositor societatiLI§i lua, cu mult succes, diploma de profesor de

filosofie §1 sociologie. Facu dovada unei pregatiritemeinice, confirmata §1 prin colaborarea sa la aseama de publicatii, incepfind cu revista Tara_Noua" a profesorului Jinga din Cluj, unde lucra_alaturi de un grup remarcabil (conferentiarii Biji,.Bucur Schiopu, Dragulescu).

Urma o noua etapa in viata tinarului profesor..Cu diploma in mana, dar total lipsit de mijloace-de existenta, colinda pe la Ministerul de Instructie,.farä rezultat. Uneori, obtinea cateva ore de supli--nitor, la Buzau sau in alta parte. Pe urma, foartecurând, se reintorcea la starea dinainte : §omer.

Intervine deschiderea marelui bazar S. 0. R. A.-din Cluj. Se cauta angajati pentru tejgheleraioane. omerul profesor de filosofie profitä de

§i

--

sa-si

www.dacoromanica.ro

156 PETRU GROZA

.ocazie. Obtine un angajament in functia de crainic.De-a-lungul galeriilor, facea reclamA, prin haut-parleur, diferitelor articole. VretiZinti frumogi ?CumpArati pasta Sora Kalodont ! " Mteodatà,reclamele lui erau rimate: profesorul-speaker Ikea

versuri.Pentru o paine.Dar nu pentru mult timp. Dupà citeva luni, in

timpul iernii, este concediat, din senin, fAri preaviz.Reclama, in slujba cAreia se pusese, igi facusecfectul: publicul navAlea la cumpirAturile ieftine.Crainicul igi fAcuse datoria, crainicul putea id* plece.Cazuse, poate, jertfi propriei lui congtiinciozititi.

Nu e ugor sä te gäsegti in cap de iarnä, pe-stradà, lArA un ban in buzunar.

Calvarul lui Micle continua' Oda' la numirea unuititular democrat la Ministerul Instructiunii: profe-zorul Petre Andrei (asasinat de legionari). Acesta

numegte titular la o catedrA a liceului EmanuilGojdu" din Oradea.

CAsAtorindu-se cu o intelectual5 tot atat desAracA ca gi el, Micle dovedegte ea* nu cunoagte-metoda burghezA de a face o partidA buna". Crede-CA se aflA pe drum bun, legAndu-gi soarta de oaleasA a inimii lui. I-am cununat. MA bucuram, inzfArgit, gtiindu-1 ajuns la liman.

§i

11

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 1ST

Mare mi-a fost mirarea, cand dupa o vremerevizui tot atat de jerpelit" ca pe vremurile

§omajului. Primii explicatia: ministrul, care inscrierile lui cerea mai multa dreptate sociala, iinumise profesor la liceul din Oradea, dar farisalariu pe timp de doi ani ! Mi se parea de necrezut ;textul legii, insa, m'a lamurit. A§a era... Ne maiputand rezista, dupa un timp, profesorul onorific"infra in corespondenta cu ministrul lui, citand dinscrierile de alta data ale acestuia din urma saudin conversatia pe care o avusesera inainte caPetre Andrei sa ajunga ministru. Pe atunci, PetreAndrei combatea pentru dreptul la munca §i pentru,remuneratia muncii.

Ministrulla inceput enervat de tonul cutezator-al tfinarului profesor, dar mai apoi recunoscand.fondul puternic al argumentelor raspunse (de§i

scria el un ministru nu ar trebui sa raspundila astfel de scrisori). Din aceasta corespondenta,.se desprindea, spre §i mai marea glorie a simtuluinostru social, faptul Strigator la ceruri, disonant§i anacronic in epoca noastra de socializare cä znu am legiferat gratuitatea invätämfintului, cerputin al celui prirnar i secundar, dar am legiferatgratuitatea muncii ! !

...Bietul ministru Petre Andrei nu putea sa se

11

www.dacoromanica.ro

158 PETRU GROZA

smulga din mrejele sistemului intemeiat pe astfelde principii gi Gheorghe MicIe ramase din noupe drumuri.

Urma refugiul din 1940, dura verdictul I delaViena, tristele marguri cu convoiul 'Astor fel devremuri, de razboaie §1 rasturnari. Filosoful pro-fesor, talentatul vlastar al taranului roman cazutpe campul de bitaie, rezista cu eforturi supraome-negti, qi se agata de primul fir de paiu. Cuinterventii gi rugaminti, obtinu o numire defunctionar la Institutul Central de Statistica dinBucuregti. Timp indelungat, insa, toate acesteinterventii nu au putut determina marirea salariuluipeste nivelul de mizerie.

Acest Institut, care a realizat o opera apreciata,poarti pecetea calitatii muncii acestor intelectuali,niciodata compensati potrivit prestatiei lor.

Ei §i-au continuat viata de mizerie in Capitalaluxoasä, martori ai provocatoarei voiogii a uneilumi, care umple zi §i noapte localurile de petreceri.Departe de vârtejul acesta nebun de viata ugoara,de enorma bogatie, de blinuri §i magini, de noptipetrecute in chefuri gi jocuri de noroc, ei se stre-coara räzvratiti la locul lor de munca istovitoare,cu hotarirea de a merge inainte pe drumul spinosal cautarii unei mai bune randueli.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 159

Contrastul izbitor intre cei care muncesc §i ceicare exploateaza atat de nepäsator munca altora, emenit sä strecoare patima in suflet. Tinerii ace§tiapot gre§i, pot exagera in pornirea lor, dar pentrua-i potoli, pentru a-i determina la coordonarea actiu-nilor lor, in vederea unei munci eficiente, profita-bile nu temnita in care sunt variti alAturi-de mine, nu mäsurile jandarmere§ti cu toate anexele;bestiale ale acestor procedee, sunt cnijloacele cele-mai potrivite.

Poate ca povestea lui Gheorghe Micle, locatar§i el al unei celule, va determina pe unii din ceiresponsabili de destinul nostru si caute remediulin alt domeniu: alaturi de noi, pe drumul schim-

ärilor ale societatii noastre.structurale

tuturor,

www.dacoromanica.ro

LUMEA CARE APUNE

14 Ianuarie 1944

Pensionul" nostru este mereu främântat de ple-cárile §1 sosirile locatarilor. Toate scgrile societätii,cu toate straturile ei, sunt reprezentate aici. 0grupg vioaie mereu in mi§care, se desprinde derest. Sunt Evreii din Bucure§ti: Abramovici, SamuilBaras, Max Scheuermann, Lupu comisionarul §iArmeanul Nefim, amestecati, se spune, inteo opera-tiune cu mgrci germane. Se §opte§te despre pretu-rile de rascumpárare a libertatii lor. Sume fabuloasepentru urechiIe unui burghez ordinar urmeazA s5fie värsate de ace§tia unor institutii de binefa-cere". Oamenii discutä cu gesturi vii, cu voceain surding.

De aceastä grupi se distanteazä Isac Feld§tein.De staturà mica, mai tfinär cleat ceilalti, cuun abdomen desvoltat, face eforturi la curätitul

11

www.dacoromanica.ro

162 PETRU GROZA

zapezii, deplasandu-se in pas alergator, in ritm derata. A observat ca irni fac note de zi. Se apropiemereu de uga mea, intrebandu-ma daci o sa scriugi despre el ? Pentru a nu-1 indispune, spun cada gi iata-1 acum intrat in cadrul arnintirilor, carese vor injgheba poate in jurul acestei celule.

Toti acegtia reprezinta o lume care apune. MaxScheuermann, supranumit der König" (e regelebursei negre) cu suita lui, Samoil Baras, lanseazagi din fundul pugcariei memorii catre guvernulOrli, infatigand propuneri geniale" in domeniuloperatiunilor valutare cu inarca transnistriana, cufrancii elvetieni, din care ar rezulta pentru Stat"miliarde gi miliarde...

Multi dintre acegtia vor supravietui, dar ros-turile lor determinante in domeniul financiar suntamenintate de catre o lume noua, de alta structuraeconomica.

www.dacoromanica.ro

0 VIZITA NOCTURNA

E seara tarziu. Cantecul armonios al Polo-nezilor ne trece in lumea visurilor...

Sunt, insä, trezit curand, de batai in u§a. Maridic din pat. Vizitatorul nocturn e un ardelean,angajat aici, care, indemnat de un cald patriotismlocal, imi era mereu alaturi. E foarte deprimat.Trebue sa-mi comunice o veste tristä : a aflat cavoiu fi ridicat de aici. Ii este teama cä voiu fi dusla un loc mai rat'. Intelectualii romani §i MironBe lea au fost transportati cu totii, inaintea mea.Sunt, deci, ultitnul din intreaga grupa, ramas aici.Ii raspund Ca nimic nu ma mai poate impresiona-Sunt gata sa indur orice, convins ci voiu supra.vietui §i incalzit de gandul ca meritä si suferipentru o cauza dreapta. Altfel, dupa cele ce amdesprins din conversatiile cu reprezentantii regi-

www.dacoromanica.ro

164 PETRU GROZA

mului, dupa impresiile pe care le am in legaturacis psihoza creeata de ultimele evenimente de pecampul de batalie, in deosebi cele de pe frontulrusesc, nu cred ca masurile fata de mine gi deprietenii mei sa devina gi mai aspre.

...Somnul s'a dus. Sunt, in miez de noapte, iaragla masutä, la lumina becului, care din bunivointapaznicilor, arde inainte. Vazand Ca mai scriuInca, unul dintre ei intra incet gi ma intreaba :

Ce credeti, ce se va mai intampla ?" Lumeaeste alarmata ; la Cernauti, se aud din nou bubui-turile tunurilor de pe frontul de rasirit ; pringarile din Bucovina gi Basarabia, multimea inrefugiu a inundat statiunile cailor ferate, asaltandtrenurile care nu opresc.

Pe fata bietului om, cu cateva ore inainte incafoarte autoritara (este unul dintre cei mai severipaznici), aceasta panica reflectata din departari, peundele svonurilor, gonegte nestanjenita.

Il linigtesc : daca 'congtiinta ne este curata, dacaam ramas in toate imprejurarile drepti gi buni,daca nu am scos nici and sabia din teaci pentrua lovi pe semenii nogtri, daca nu am abuzat deatributiile gi puterea primitä dela obgte pentru aprofita gi a strivi pe cei slabi, nu avem motiv despaima. Putem fi atingi de aripa furtunii chiar gi

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 165

cei nevinovati, dar aceasta ar fi numai o intam-plare neprevazuta, cum ar fi, de exemplu, cidereaunei tigle de pe acoperig, In capul drutnetuluipagnic. Accidentul e dureros, dar cel lovit nu poartain suflet frica mare a celui vinovat, mai groaznicacleat toate accidentele...

Omul pleaca, pare-mi-se, nu prea linigtit depredica mea. E, poate, unul dintre cei multi, careau ajuns de pe acum sub rotile chinuitoare alecongtiintei innegurate gi ale raspunderii pentrusuferintele altora.

De alaturi, se aude un plans de copil. Pagi apasatipe coridoare, cuvinte de comanda. Se petrece cevaIn celula vecinei mele, sotia avocatului din Cernauti,sau sunt noi sositi ?

Pe coridor, am fost de fna astizi la sosirea unuigrup de Polonezi. In urma lor, era transportata, ocutie. Incep sa ma familiarizez cu aceste cutii ;sunt aparate de radio pentru emisiuni clandestine.Patriotii polonezii servesc, fac, prin ele, legaturaIntre Patria lor ocupata gi cei pribegi prin tari strainepoate, indeosebi, intre tara lor gi guvernul polonezdin Londra. Unii cad, altii le iau neintarziat locul,degi suferintele la care sunt supugi sunt marl,fiindca adeseori cei care ii urmaresc sunt mai ca-tolici cleat Papa. Neastampirul patriotismului

www.dacoromanica.ro

166 PETRU GROZA

polonez, consacrat prin traditii de veacuri, escala-deazA toate obstacolele, 'rangeland vigilenta aparatuluide politie ronrano-german. Ei nu vor renunta nicichiar in fata imposibilului, de a-gi reconstrui, prinajutorul acestor virtuti, Patria, pe care prin viciilelor, la fel de expresive, au dAramat-o, de atateaori, in decursul istoriei.

Optimismul cu care Ii poarta crucea refugiuluigi a inchisorii, insuflä cnraj gi celorlalti, curteagi culoarele inchisorii se invioreazA... Nadejdea cAvor veni gi zile bune, ca ele nu sunt, poate, atatde departe cum pareau la inceput, incoltegte cu noiputeri in sufletele tuturor, fAcandu-i sa uite pre-zentul.

Trecandu-i din nou in revista, gandul rneu seopregte asupra celor doi tineri poloni : Drobcig giGustav Webwr. Din Schleswig (Silezia Superioar5),apartinfind unor farnilii bune, amandoi sunt inflacg-rati patrioti, cu toate ca unul dintre ei poartA unnume atat de german. i-au intrerupt studiile supe-rioare (litere, filosofie), inrolandu-se in armata.Càzuti prizonieri i ramagi in tara lor ocupata, iauparte la actiuni ilegale contra ocupantilor, curiscul vietii.

,Incearci o fuga in Siria, pentru a se inrola inarmata polonä de acolo, dupi ce muncind de zor

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 167

in orele libere igi insugesc temeinice cunogtintetehnice in radio, aviatie, motoare, pentru a puteafi folositori cauzei lor in orice imprejurare. Arestatiin Romania pentru trecerea granitei, se incadreazaaici grupei, care instaleazi la o mogie, unde auntangajati ca lucratori, o statiune de radio-emisiuneclandestina. Statiunea functiona noaptea, and re-veneau dela munca carnpului.

Cunosc, apoi, placerile celulei timp indelungat ,iar acum suporta cu voiogie inchisoarea, infriguratide a-gi vedea renascuta Patria.

www.dacoromanica.ro

VERDICTUL DELA VERONA

i fiindca sotnnul, alungat de vizita tArzie, selasa agteptat, arunc o privire asupra gazetei de aziMa opresc la titlul care anunta condamnarea lamoarte gi impugcarea la Verona, ocupata de germani,a contelui Ciano, fostul ministru de externe alItaliei fasciste. Odati cu el, au fost executati mare-galul de Bono gi altii, pentru crima de a fi cerut,in Marele Consiliu Fascist, iegirea Italiei dinrizboiu. Tragedia are proportii shakespeare-iene,se incadreaza lugubru in cadrul tragediei generaleprin care trece omenirea, gi prevestegte, implacabilä,noi gi noi caderi, cu putin timp inainte Inca neba-nuite. Sa fie inceputul desca rca rilor electrice, carevor sgudui atmosfera supraincircata ?

Mizerabil destin omenesc... Mussolini, ieri Duce,azi pregedintele unei republici fantoma, igi ucide

www.dacoromanica.ro

170 PETRU GROZA

ginerele, tatal nepotilor lui. Un asemenea destintrebue provocat, el nu se prezinta niciodata incursul normal al vietii obi§nuite, banale.

Atitudinea totdeauna sfidatoare fata de cei maislabi, totala neintelegere a durerii altora, cultulsgomotos al fortei, rAvna spre dominatie totala,absoluta, lira admiterea criticii, pornirea fara scrupulspre orice cucerire, sfiand seceri§ul bogat almortii pe drumul acestor cuceriri, toate acesteaau provocat destinul. Iar acesta s'a prezentat totatat de crud, tot atat de inuman.

Bietul Galeazzo Ciano !...Acest conte flu§turatic, care §i-a asumat respon-

sabilitati -atfit de grele, caruia socrul dictator iideschisese posibilitati atat de largi, a lasat inurma-i raurile de lacrimi ale durerii celor distru§i.ocupati, refugiati.

Ecoul sanctiunii destinului, in sufletele acestora, emare. Ei pastreaza amintirea acelora, care au populattemnitele §1 camerele de tortura cu adversarii regi-mului despotic. Din mintea lor nu s'a §ters amintireacontelui ferche§, care in fruntea escadrilei deavioane Desperata" secera pe bietii abisinienigoi §1 desculti, spre mai marea glorie a civilizatiei.E, apoi, amintirea diplomatului elegant, cu zambetcuceritor, ironizand §1 impunând, la masa verdictului

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 171

dela Viena, tot ce a vrut, trädarii §1 neputintei 'Ana'la le§in a iznpostorilor politicii romine§ti. E amin-tirea aceluini Ciano de pe urma cgruia a sfingerat§i sfingereali o tara intreaga, ciopfirtitä, prin crimi-nala amputatie dela Viena.

In fata mormintelor proaspete dela Verona, sevor cutremura multe suflete inäsprite §i acela§idestin care §i-a depus neagra carte de vizitiacolo pästreaza de sigur, celor nedreptgtiti, albulmesaj al reparatiilor.

www.dacoromanica.ro

VERDICTUL DELA VIENA

In legatura cu verdictul dela Viena din 1940, imitrec prin minte cateva momente traite.

A treia zi dupa intrarea trupelor maghiare inCluj, ma aflam in piata Capita lei Ardealului, devenitä,printeun criminal act arbitrar, din nou maghiara.Intre alti cunoscuti, se apropie de mine baronulJozsika, odinioara vecin, prieten din Brani§ca §icontele Adam Teleky. Radiind de fericire pentruraptul nordului Ardealului, cautau sa-mi cunoascasentimentele. Le-am spus .:

De ce va bucurati ? Noi am ca§tigat un Ardealintreg in 1918, dupa un razboiu incheiat cu o victoriedeplina. Era un ca§tig garantat de marile puteri,care biruisera. Acum, iata, dupa 23 ani, am pierdutjumatate din el.

Voi, maghiarii, ati dobandit acum, farä razboiu

www.dacoromanica.ro

174 PETRU GROZA

jumatate din Ardeal. cat timp yeti stapani aceastajumatate a corpului taiat in doua, ce garantii vapästreaza viitorul in ceea ce prive§te §ansele deizbanda ale celor care v'a donat-o ?"

ma privira tacuti, impresionati de un gand, carenu-i vizitase in betia primei fericiri.

Am adaugat ..:Am zis : corp taiat in doua, fiindca Ardealul a

fost intotdeauna o unitate organica, nici cand seg-mentata in decursul veacurilor, care au plamadit-o.La Viena, a lipsit dela masa rotunda intelepciuneaimparatului Solomon, care, cu prilejul disputei celordoua femei in jurul pruncului, a dat faimoasa sen-tinta, restabilind in drepturile ei pe adevarata mama.E drept ea dela masa rotunda dela Viena a lipsit§1 adevarata mama. Fiindca nici Budapesta, niciguvernul roman tradator, nu au tipat de durere laauzul acestui verdict, care taia copilul, bietul Ardeal,in doua. Niciuna din aceste doua parti nu a patrunsdurerea copilului macelarit, convoiul de dureri alparintilor, fratilor §1 fiilor despartiti brutal. Niciunanu a avut imaginea corpului taiat in doua, sangeranddin toate arterele ...

A plecat fiecare spre casi, in brate cu cate ojumatate de cadavru, una din parti bucurandu-seCa a ca§tigat ceva, iar cealalti cà n'a pierdut totul.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 175

In fata tribunalului istoriei, atnbele parti au datdovada ca nu sunt mame adevarate ale Ardealuluimasacrat: nici politicienii Budapestei, nici aceia, deatunci, ai Bucure§tilor ...

Si, totu§i, Ardealul i§i va avea §1 el o mamaad evarata."

Acestea au fost, cuvintele spuse, in acea tristazi, baronului Jozsika §1 contelui Teleki.

... I-am lasat cu gandurile lor. Sunt sigur caevenimentele ii vor face saii reaminteasca aceastaconversatie.

www.dacoromanica.ro

UN MESAJ DE ACASA

15 lanuarie 1944

Mi se aduce un pachet de acasà, cu o notä delafiica mea Mia. Sunt cu totii bine, copiii plecati lagcoli. Ce linigtitor, ce sfânt, este acest cu totii bine",in zilele prin care trecem. Prin prisma noianului detragedii individuale gi colective, acest punct luminosstràbate cu farmecul unei stele, care ne cäläuzegtegi ne imbirbäteazi. Sufletul tremurä numai la gindulci ea ar putea sa piardi din sclipire sau sä dispara.Gloata celor cArora steaua le-a cAzut, cregte inspai-mântátor. Tot mai putini sunt cei care primesc, perazele ei luminoase, mesajul : acasä, cu totii bine"

Mesajul de acasä a venit tocmai in momentulpotrivit. Au venit din nou in intunerecul inchisorii,oameni pe care poarta de fier i-a inghitit, aruncindu-ialaturi de noi. Fiecare poartä in suflet o tragedie,pe corpul lui urmele martirajului gi ale umilintei.

12

www.dacoromanica.ro

DE VORBA CU ISAC FELDSTEIN

Preumblandu-rnI, ascult migcatoarea ieremiaa alui Isac Feldstein, bun cunoscator al reali-tätilor din ultimii ani in jurul problemei evreegti.Cunoagte, in deosebi, cele petrecute in Po Ionia,Basarabia, Transnistria... In parte le cunogteam gieu, dar interlocutorul meu, profitând de ocazia dea-gi putea da curs durerii, care i-a mortificataproape sufletul, imi infatigeazi cu amAnunte, inculori vii, tabloul enorm al tragediei in massi, deproporfii apocaliptice.

Evreul care imi povestegte, personifici parcatot poporul lui rástignit, iar din vocea sa, frfinatapada' la goapta, izbucnegte, cu toate acestea, ungroaznic striet de acuzare.

Poate fi inmormântatà in groapa uitärii atfitacruzime ? Am facut noi fiecare, pâni acum, totul.pentru a o impiedeca sau pentru a o atenua, in agafel, incAt sa nu fim tragi la räspunderea cea mare ?

www.dacoromanica.ro

180 PETRU GROZA

Ce vom putea face de aici incelo, pentru ca aino§tri, care mai sunt acum cu totii bine", sa nuimparta§easca maine §1 ei o minuscula parte dintot ceea ce au indurat altii ? Fiindca, oricat demica, oricat de redusi ar fi aceasta parte, ea ar fide ajuns ca sa stinga multora lumina fericirii, fa-cfind sa le dispara pe veci steaua calauzitoare.

*Acela§i inspector (sau comisarief) intotdeauna

prevenitor, calm §i serviabil, care mi-a adus notaimbucuratoare, imi prezinta §1 o serie de proceseverbale de anchete, de confruntari. Trec fugitivpeste ele, nu ma intereseaza detalii le, nici nu.mireamintesc sa fi fost confruntat deck odata cuMiron Belea. Numele Miele, Biji, etc., aleargi subochii mei.

Imi pun, indiferent, semnatura alkuri de a lor.Ce importanta au toate acestea, in fata mesajuluide acasa ci toti stint bine ? Ce importanta autoate acestea fata de marea raspundere a zilei demaine, and fiecare ne vom da seama data am fost saunu, §1 in ce masura, la datoria de-apururi obligatorie,a dragostei de-aproapele, pe linia luptei contraad5ncirii prapastiilor intre oameni §1 popoare,pentru reducerea suprafetelor de sAngeroasa, tra-gica framantare ?...

www.dacoromanica.ro

CEVA DESPRE SBOR

Cel mai simpatic dintre toti supravietuitoriicu§tei noastre urine, doctorul Alexandru Bard,originar din Cluj, mobilizat pentru lucru aici, trecepe dinaintea celulei mele, cu intrebarea conven-tionali : Cum VA simtiti, ce mai faceti ?" Daurgspunsul §ablon : Multumesc, foarte bine". Dar,fiindca de astgdatà párea nedumerit de faptul cAsunt mereu multumit, adaug cfiteva 15muriri :

Intiiu : omul trebue sä ramana acela§i la bine ca§1 la räu : sA nu se piardä in sferele imbuibärii §imândriei cand norocul ii surAde, sa nu se lasedoborit suflete§te, cand acesta capricios cumestepare a-I pgrgsi. Numai cu gandul la fragili-tatea §i labilitatea destinului nostru, cu neincetate,incalculabile urcari §1 coboriri, ne vom putea men-tine rnereu in echilibru, pe linie. Numai astfel se

www.dacoromanica.ro

182 PETRU GROZA

poate evita prabugirea celor increzuti, cu cat maiincrezuti, cu atat mai neputinciogi de a supravietuiunei lovituri a destinului. Fiindca, dupa cum acegtiaau uitat in apogeul lor ea s'ar putea sä cada, totastfel sunt incapabili de a crede in posibilitateaunei noi ascensiuni. Or, fill aceasta credinta, eiriman pierduti, cazuti in cregtet, prea de sus. Canderam sus, cautam mereu adancimile, dupa cum dinfundul celulei mele de acum, scrutez inaltimile,pentru a nu ma pierde in desnadejde,

Apoi, viata omului e croita scurt, cu cadreprecise, inguste. Traità aga cum o primim, mereu cugrija de a nu depagi cadrele ei rigide, putem aveao seama de comoditati. Dar aceste comoditati mole-gesc, coboara nivelul sufletesc al omului la acelaal pinguinilor tihniti de pe malurile insulelor lor,lipsindu-ne cu desavargire de farmecul sborurilorinalte, de emotiile eforturilor cu mari riscuri. Or,acestea din urma dau un continut calitativ vietii,largind cadrele ei initiale. Prin aceasta evadaredin gablon, dam un sens mai larg, mai adanc dimen-

sionat, rostului nostru pe acest pamant, adaugamun plus dozei masurate la inceput. Trairea mea aici ,

in aceasta celula pazita de gardienii d-tale, in dosulgratiilor, face parte din acest plus pe care eu iladaug vietii.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 183

Prezenta mea aici este urmarea unei incercaride sbor, un sbor, pe ale carui riscuri pinguinii lerefuza. Un vechiu dicton : Decat rata un an, maibine vultur o zi", compritna plastic nu numaipovestea mea cu pinguinii, dar totodata confirmi §ifaptul ca nu sunt singurul care gandesc astfel,cautfind multumire chiar §i in aceasta captivitatea mea, in aparenta, pentru altii, tragica."

Cu aceste lamuriri, ma despart de tanarul meuprieten.

S'ar putea ca ele sa dea alt continut raspunsu-rilor mele zilnice a intrebarile lui stereotipe, §ipoate inteligent §i simtitor cum il vad va

r amine ceva din invätatura lor §i in sufletul lui.0 cat de mica sämfinta, dar care va putea da roade,in clipa cfind vartejul din jurul nostru il va deter-mina sa se smulga din mrejele mole§itoare alevietii inguste, pentru a se devota unei idei folosi-toare semenilor lui, unui ideal din cele care seridica pe firmamentul omenirii tocmai acum, andel ameninta sa se intunece cu totul...

www.dacoromanica.ro

DESPRE SOCIABILITATE

In plitnbarile mele, mi 1-am atagat pe inginerulMircea (care am amintit este, impreuna cuingineru1 Rica Georgescu, implicat intr'o actiuneilegala in favoarea Englezilor)... Nejudecati, ei suntpensionari cu vechime in aceasta inchisoare. Mirceaimplinegte azi a 30-a lunä de and se afla aici. Are42 de ani, a umblat gi a invatat mult. i-a facutstudiile universitare in Anglia. A activat, dupadeclangarea razboiului actual, la Ankara. Totalextenuat, fumeaza fat-a intrerupere. Robusta, impu-natoarea lui silueta, pare a fi franta. Hainele-i suntuzate, la genunchii pantalonilor are douamari petece.Fara. palton, pare a-gi fi pierdut cu desa-vargire puterea de rezistenta fizica gi morala.In acuta dugmänie cu colegul sau Rica Georgescu(degi se spune prieteni inainte), s'a separat detoata lumea, infundandu-se intr'o celula a unei mici

www.dacoromanica.ro

186 PETRU GROZA

cladiri, alAturi de bucätärie. Inainte de sosirea meaaici, renuntase §i la plimbarea prin curte, pentrua nu intAlni oameni. Se ivegte numai cfiteodatAin pragul celulei. Cu gulerul dela paltonul scurt,ridicat, cu o eternA tigaretä in coltul gurii, igi

tine mfiinile infundate in buzunarele pantalonilorcfirpiti. Omul, cu pArul bogat, négru, atins de brumacaruntiei, pare o fantomä, sträinl de lumea dimprejur.

L-am identificat cu ajutorul altora. TatAl lui,decedatul inginer Mircea, mi-a fost, pe and eraSecretar general al U.G.I.R.-ului (al cArui pregedinteeram, pe vremea aceea, eu) colaborator gi prieten.Vizitam casa lor din Bucuregti, unde 1-am vAzutgi pe tfinArul, acum atit de flint de neajunsurileunei intemnitgri indelungate.

...Deunazi, in'am apropiat de el. FixAndu-ma oclipà, gfinditor, imi destAinuegte ca m'a vAzut chiarin noaptea and am fost adus aici, dar spune1-a sguduit atAt de mult aparitia mea, incAt n'a maiavut puterea sufleteasca sA se apropie nici maitfirziu. Odati ghiata ruptA, fac totul pentru a-1

smulge din amortealä. Acum, se apropie singur, imivorbegte cu interes, arati cum, timp de un ceasde and ne plimbAm, pentru a-mi fi pe plac, urmAn-du-mi sfatul insistent, nu a fumat nicio singura.tigark...

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 187

Odata sgfiltfiit, sufletul se insenineaza cu repeziciune.Ideea de persecutie, de adversitate cu ing. Georgescu,idee care 11 urmarea mereu in conversatiile delainceput §i la care revenea aproape mecanic, cu toateincercarile mele de a ma opune, e cu totul depa§itaacum de altele, mai luminoase. Plimbarea, la care ilantrenez cu pa§ii mei repezi, ii improspateaza, vazfindcu ochii, fizicul, inviorandu-i §1 spiritul.

Curioasa plamadeala, omul.. Asemenea plantelor,are nevoie mereu de stropii binefacatori ce-i picuriin suflet contactul cu semenii sai, schimbul deidei §1 impresii, dialogurile care, din antichitate§i pfina astazi, sunt o baie a spiritului.

Nicio boala nu e condamnabila ; bolnavul nu eniciodata vinovat. Singura mizantropia e o molima,de care este vinovat §i pacientul.

A fugi de oameni, insearnna a te lasa prada acesteiboli, care nu numai ca iti amara§te viata ta, dar demulte ori §1 pe a altora, fiindca un astfel de omnu poate fi smuls din mijlocul nostru asemeneaunei burueni uscate, pe care o arunci peste gard.

Mircea Ii amara§te viata §i a§a posomoritacolegului §1 fostului sau prieten Rica Georgescu.E obsedat de ideea necesitatii distrugerii tovarapluilui de suferinta, ne mai gândindu-se, in singura-tatea §1 totala lui izolare de oameni, la nimic altceva.

www.dacoromanica.ro

1 88 PETRU GROZA

SmuIgindu-I din bfirlogul lui izolat, Mircea devinemai domestic, discutiile, plimbarea si soarelerefac, sectorul ideii lui fixe reducându-se tot maimult. Am avut multi dintre noi asemenea prieteni",dar nu totdeauna am avut, in acela§i timp §i altiprieteni care imblfinzeasa. Eu m'am hofäritsä fac acest serviciu celor doi oatneni, care adaugä,frá niciun rost, un plus de amäriciune robiei lorde ani de zile intre zidurile aceleea§i pu§carii, inloc sà-§i regaseasea. §i sä utilizeze sociabilitateafiinei lor, u§urandu-§i astfel reciproc soarta.

ii

sä-i

www.dacoromanica.ro

VIZITE DUMINECALE

16 lanuarie 1944

A treia dumineca. Cronometrajul igi schimba uni-tatile. Din conversatiile mele cu detinutii vechi,constat ca acest gfind i-a cercetat pe toti. Intaiu,iti numeri zilele petrecute aici, apoi siptamanile,ne mai contand zilele gi daca destinul te ajutavei numara lunile, apoi chiar gi numai anii.

Atmosfera de särbatoare patrunde gi aici, expri-mata prin luminoasa nerabdare a acelora care ag-teapta vizitatori. (Vizitele sunt ingaduite numaidumineca).

Cu incetul, incep sa cunosc pe aproape toti acegtivizitatori. M'am obignuit cu micul convoiu alfamiliei Sever Bocu, cu bunica Marilina" in frunte,cu Lygia gi copiii ei dragilagi. Imi revine si mieo strfingere de mina. Marilina Bocu are vechimein astfel de vizite, pe care le facea odinioara,Inca in frageda ei tinerete, logodnicului gi

sotului ei tfinar. Numai locul gi o parte din figu-

www.dacoromanica.ro

190 PETRU GROZA

ranti s'au schimbat : acum, ginerele este intetnnitat,iar in locul jandarmului maghiar dela Seghedin,poarta i-o deschide dorobantul roman, in capitalaRomaniei intregite, pe linia carei intregiri faceaodinioara ocolul inchisorilor maghiare. Dozareasarcinilor §1 suferintelor nu s'a facut in mod egalpentru toti fiii neamului romanesc, dar deasupraacestei neegalitati planeaza mereu, peste veacuri,adevarul ca numai prin jertfa celor mai bunifii ai lor, neamurile au continuat sa traiascaafirmandu-se §1 mentinandu-§i un loc sub soare.

Tot printre vizitatori, vad sosind femei ultra-elegante, cu parul ondulat in valuri artificiale,colorat nenatural. Arboreaza palärii piramidale, deforme fantastice. Culori, forme, cate dore§ti. Zi-leestetice, daca vrei ; dar natural, nimic. Prapastia din-tre realitatile de dincoace §i de dincolo de zidu-rile acestei temniti este mai mult cleat provoca-toare : ea insulta. In acela§i timp, insa, stigmati-zeaza pierzania celor care i§i aranjeaza viata intr'uncontrast atat de neru§inat cu suferintele omenirii.

www.dacoromanica.ro

MOMENTE

Avocatul Tulatzko, Polonezul refugiat cu parintiila Campeni, a§teapta §i el, in fiecare dumineca, ovizita care nu se produce. Fratele lui, invalid inarmata romana, se anunta mereu, dar nu sose§te.Plimbandu-se alaturi de mine, bietul Polonez viseazala casuta lui din Tara Motilor, i§i vede biroulabia injghebat, parasit, rechizitionat, clientii, bietiimoti cu care s'a imprietenit, batind zadarnic laup lui. Vede chipul batranului sau tata §i aicivocea i se catifeleaza, il observ cu coada ochilor :pe obrajii lui se scurg la vale, in luciul soarelui,doua picaturi mari de lacrimipe batrana lui mama.Vocea i s'a sugrumat : o zare§te a§teptandu-1 cuinima stransa la fiecare bataie in u§a, apoi Olandsdrobita sub loviturile svonului, adus de ,.buniivecini", asupra spionului polonez care va fi im-pu§cat". 0 vede lipsita, la fiecare pas, de micileajutoare ale grijuliului ei copil. Acest om voinic,pasionat, sportiv, se tope§te sub apasarea grea, ce-ipricinue§te durerea mamei. Legamantul sublitn al

www.dacoromanica.ro

192 PETRU GROZA

inimilor nu poate fi inlocuit cu nimic, inchegandu-secu atat mai puternic, cu cat este mai primejduit...

Spre seara, o zaresc pe Mari la Galacinsky, dingrupa nou sosita a Polonezilor, conspiratori sauspioni. Amestecata gi ea in afacerea cu statiuneaclandestina de radio, pe care, se spune, ar fi insta-lat-o dupa ciderea grupei dintaiu, care are vechimein aceasta inchisoare. Sotul ei, fost subprefect inPo Ionia, este detinut impreunä cu ceilalti complici,in alta parte. Ea, asemenea unei pasari izolate incolivie, reflecteaza in priviri nelinigtea pentrusoarta sotului. S'au refugiat, cu multe peripetii,in Romania gi acum ambii completeaza girulnesfargit al acelora, care au pierdut totul ; Patrie,camin, bunuri gi libertate, dar care par hotariti dea recagtiga toate acestea.

Coridorul rasuna de ecourile vizitatorilor, veniticu daruri gi povegti. La ora cinci, cand se insereaza,vizitatorii se strecoara indarat, spre poarta de iegire.

Un detinut intarziat, decanul" Georgescu, trecepe dinaintea celulei mele Nr. 9. Din uga, Incanezavoritä, a numarului 8, unde locuegte" tanara gifrumoasa sotie a avocatului Saga Pinkerson dinCernauti, arestat gi el, se spune, pentru activitatesubversiva, copilagul ii striga : Domnule, pe d-tacine te-a adus aici? Inginerul se opregte gi-i ras-punde prompt : Barza".

www.dacoromanica.ro

POVESTE MICA

Croitorul Barna din Arad yine si-mi ajuta sa-miastern de culcare. Povestea lui o aflu acum; seIncadreazi si ea in mozaicul realitatilor de azi.Concentrat in Transnistria, cunoaste si indragesteacolo pe o mica ucraineanca: Maria.

Obtinand un concediu, se hotaraste si o aducaacasa, pentru a o lua de sotie. Incearca si o treacaclandestin, dar pe drum este descoperita. Acum iiapasi o contraventie si banuiala de spionaj. Amandoiasteapta judecata in aceasta inchisoare. Intelegereamea, in opozitie cu conceptia oficiali, pentrudreptul la viati al tinerei perechi si pentru ispravalor, care implineste orfinduirea dumnezeeasca, darcare contravine legilor omenesti, ne apropie.Barna imi carpeste si-mi ajuta dimineata si searala curititul celulei si asternut, iar Maria imi span'rufele la robinetul de apä. Eu le dau de-ale man-carii. Astfel, constituiti intr'o societate de ajutor

13

www.dacoromanica.ro

1 94 PETRU GROZA

reciproc, vaslim inainte pe undele vremii care trece,ridicand gi panzele sperantei ca odata gi odatane vom regäsi la Arad: el, croitor cu clienti buni,ea, angajata la fabrica de licheururi Miron Belea,iar eu, vizitandu-i pentru a-mi reaminti zilele deacum, gi a ma bucura de fericirea de atunci...

Sting lampa. S'a scurs Inca o saptamani.

www.dacoromanica.ro

VASILE SOCOLOV SAU DESPREREZISTENTA

17 Ianuarie

Dimineata, ca de obiceiu, ne trezesc, pe la orele-5, tipetele fläcaului rus din casa de aläturi, a ca-zanului de incalzit. Copilul acesta al niminui, candrade and plange dupa acela§i program. Inpermanenta agitatie, face numai ce vrea el -§isub pretext ca nu intelege nimic romane§te saualta limba le face toate pe dos, neexecutand,nici din intamplare, vreun ordin sau vreo insar-cinare. Toata lumea il impinge incoace §i incolo§i-1 considera prost. Abia de 18 ani, dar voinic,cu ochii negri, cu o fata ovala, creola, cu mi§-cari elastice de tigru, il tin mereu sub ochi,observand marea lui abilitate de a-§i masca fireaproprie. Cand se face incercarea de a-I imbraca inhalatul pu§cariei, luandu-i-se hainele de stola rezis-tenta, de culoare kaki, §i cismele bune ruse§ti,

se apara, mu§ca, racne§te... Deunazi, i-am auzittipetele ; il bateau. Mai tarziu, aparu in halatul

www.dacoromanica.ro

196 PETRU GROZA

subtire, din panza de culoare murdara, al celor.detinuti. Schitnbarea nu duel mult. Dupa alte tipetegi scandaluri, 11 vazui mai tarziu plimbandu-senou vesel, in hainele proprii. Trezit de cantecul luimatinal, sgomotos, ma duc sa dau ochii cu el. L&gura cazanului (pe care il indoapa cu carbuni, ajutatde un alt Rus prizonier de razboiu, un locotenentdetinut aici pentru evadare din lagar) stam de-vorba. Toata lumea doarme inca. La inceput, este-mai rezervat, degi mi-am dat in ultimul timp toata-silinta sa-i cagtig increderea; pe urroa se desgheatäincetul cu incetul, raspunzand la intrebarile mele,pe care i le talmacegte acelagi locotenent rus,cunoscator destul de bun al limbii noastre. In sfargitigi deschide cu totul portita sufletului, vorbindinainte lira a mai fi intrebat i amestecand cuvinterom'anegti spre marea mea surprindere, dar maiales a acelora care 1-ar fi auzit acum, dupa ce atatatimp fusesera convingi ca omul nu gtia o boahlromaneasca.

Ii cheama Vasile Socolov, de meserie mecanic,cuvintele lui care se leagi ordonat, logic, proiec-

teaza o particici din marea tragedie a vremurilornoastre, and aproape fiecare familie, fiecare om,poarta in suflet urmele dezastrelor. Aceasta gene-ratie, lovita de uraganul razboiului totalitar, va,

din

§i

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 197

purta /Ana la sfir§it in suflet, pecetea tragediei,incalculabile urmari asupra caracterului ei, a

at itudinii ei fata de oameni ci fata de societateSocolov intruchipeaza la lumina flacirilor arun-

cate de gura cazanului, milioanele de semeni ai lui,care inunda pamantul. Ii ascult, meditand. Loviturile

mu 1-au doborit ; 1-au calit. Vointa lui a cäpatat.marca otelului din fabrica de pe Rostov, unde lucra.Am banuit §i acum vad darz 'Ana la incapatanare,,e1 nu vrea si faca nimic din ceea ce i se cere decatre o societate care-1 lovecte. Aceasta hotarire omascheaza variat §i abil. A fost ridicat dela Rostovpentru a fi transportat, impreuna cu altii, la uzinele-din Germania. Cu toata supravegherea severa, indrum spre Buzau, ajutat de un tovarac, a rupt, inmiez de noapte, gratiile vagonului. Apoi, impreunacu prietenul sau, s'a aruncat din mersul trenului.l'ovaragul sau, lovit in cadere, nu poate fugi cicade jertfa salvelor ce se trag asupra lor. El scapateafar ; alearga inainte, pierzandu-se in campul-necunoscut §i in noapte. Spre zorii zilei, la margineaunui sat romanesc, sare un gard, varindu-se intr'oclaie de fan, unde doarme o zi §i o noapte. Foatneafi scoate, apoi, din ascunzic iii curte, unde sateniimai intaiu surprinci, apoi milostiviii dau paine§1 lapte §i-1 gazduesc.

-cu

www.dacoromanica.ro

198 PETRU GROZA

Mi-au dat lapte §i hleba" spune Socolov.uHleba"cu cata evlavie pronunta §i acum acestcuvânt. Fiindca massa cleioasa de 30 gr. pe zi,primita dela Germani ca singura mancare, nu semina,spune el, a paine. Pada' la urn* insa, tot 1-auprins jandarmii. L-au aruncat In Inchisoare. Acurae aici, dar tot dirz, nebiruit, ca un Stenka Razin,ca o expresie vie a Rusiei neinfrante.

...S'a luminat de zi de-a-binelea. Detinutii se grama-desc la up spalatorului. Mai tarziu, trecand §1 eupe acolo, Vasile Socolov imi face cu ochiul, aratan-du-mi o cutie goala de tigari, aruncata jos. Incutia deschisa, o moneda de o suta de lei. Imi facesemn sa a§tept. Toti devin atenti. In acest moment,trece gardianul, se apleaca grabit s'o ridice. Cutiainsä, face un salt §i fuge din alarm gardianului,care uluit repeta incercarea: acela§i rezultatHohotul de ras al detinutilor II intepene§te pegardian. Ochii sunt holbati a mirare §i suparare.Enigma deslegata: dupa paravan, cu ajutorul uneiate subtiri, aproape invizibile, celalalt Rus porun-ce§te cutiei dansul, atat de enervant pentru gardian.

Socolov iscode§te slabiciuni §i pune capcane. Pebuzele lui flutura un zambet de ironie. Sub fruntealui se ascund multe : poate insa§i Rusia, marea,pururi inventivai necunoscuta.

www.dacoromanica.ro

DIN NOU LA CERCETARE"

0 zi in inchisoare poate fi foarte variata. Abiase consumase gluma Rusului, §i comisarii Siguranteise prezinta, comunicfindu-mi ca trebue sa ma ridicedin inchisoare, pentru a ma prezenta la CurteaMartiali din Bucure§ti.

Luati-va bagajele §1 urmati-ne !"Ma conformez, värind in geamantan totulde§i,

le spun, atat de dimineati §i la inceputul uneisaptamani, se potrivea mai bine un mesaj care sama puna in libertate.

Parasesc din nou aceasta cladire cu aspect frontalde grajd. Ma§ina ma poarta pe strazile intortochiateale suburbiei Bucure§tilor. In sfir§it, ajungem incentru: Bulevardul Carol §i cunoscuta poarta mare,cu gratii de fier, a Sigurantei Generale. Trebue satrecem pe aci pentru a face acum aflu formele

www.dacoromanica.ro

200 PETRU GROZA

de exmatriculare §i trecerea mea, de azi incolo, ininventarul Consiliului de Razboiu, laolaltä cu toticei arestati impreuni. cu mine §i care au fostconcentrati mai inainte aici, la inchisoarea Sigu-rantei. In anticamera rece, in camerele de alaturicu u§i de sticla stravezie, roie§te o lume de agenti,de comisari, de inspectori. Oameni tineri, viguro§i,care pfindesc pe cei ce sapa la temelia Statului".Ii contemplu. Ce garnitura de muncitori intelectuali§1 manuali s'ar putea recruta din aceasta pleiadade tineri, capabili de toate turpitudinile 1

Dupa ce am fost expus in deajuns, sunt aruncatdin nou in automobilul dela poarta §i, abia dupace ma a§ez, descopar alaturi de mine pe compli-cele" in conspiratie", profesorul ardelean, fostconferentiar la Universitatea din Cluj, Biji, arestat§i el impreuna cu noi, sau chiar inaintea noastra.Nu 1-am mai vizut din vara anului trecut. Din nou pesträzi intortochiate, necunoscute, inaintam taand --tacere obligatorie in decursul unei cercetari penalein curs. Inaintam cu viteza spre Consiliul de Razboiusituat pe o strada ingusta, intr'o cladire veche,neprietenoasä, cu doua etaje. Le urcam §i le coborimde vreo doua ori, pentru inregistrari §i mutareanoastra in inchisoarea de aici. Suntetn du§i in biroulunui capitan, care, foarte sobru, in fall cu dosarul

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 201

inostru (o adevärati biblioteci) ne intreabi de vfirstä§1 meserie, apoi pe mine, daci locul unde am fostpink* acum corespunde. Dindu-mi seama ci evorba sA fac mai departe inchisoare §i. auzind deinferioritatea" inchisorii de aici, ma decid pentruvechea mea celulA dela Malmaison, care m'a gAzduitxsini acum, rAbdatoare §i ticuti.

www.dacoromanica.ro

LUAREA AMPRENTELOR

Inca o operatie de ultim moment : luarea ampren-telor digitale, intr'o camera la etajul doi, undeurc din nou. Sunt acolo functionari civili §1 militari,indesati in jurul meselor, dintre care una poartaaparatele necesore : o tabla cernita cu vopsea neagra,lipicioasä, pe care trebue sa ape§i variat §1 combinat,toate degetele, pe rand, apoi cate trei impreuni,etc... ; o carpa murdara §1 o sticla de benzina, cucare un functionar iti spalà, la urma, sumar, degetelemurdarite. Evident, face economie cu benzina §1eu mai cer o spalatura, de§i toata benzina dinlume nu va ajunge sa §tearga aceste urme. 0 simtaceasta in toate fibrele mele. Un val de calduraimi strabate intregul corp. E sangele ce se revoltä.Elan §i riscuri ale tineretii, munca incordata §isbuciumul unei vieti, realiziri in viata particulara,

www.dacoromanica.ro

204 PETRU GROZA

lupte minunate, insufletite de comandamentele mo-lnentelor politice prin care generatia noastra a-trecut, mfindria §1 demnitatea de om, proprie uneigeneratii care n'a fugit de riscurile acestor mo-inente, tot atfitea bunuri ale patrimoniului nostru41ufletesc sunt date, in aceasta clipâ, peste bord.Tot ceea ce am fost s'a disolvat in aceasta umili--toare operatie. De aci incolo, nu mai poate urma

S'a consumat o umilinta, care izoleaza.Parasesc aceasta cladire morocanoasa, de grea

amintire pentru mine, §i-mi regasesc celula. Soldatii,de garda, prietenii polonezi §1 bursa neagra", dela-care mi-am luat ramas bun azi dimineata la plecare,ma primesc cu bratele deschise, aproape uitfind cänu e prietenos si te bucuri de intoarcerea cuivaaici. Dar, spun ei, erau ingrijorati de soarta mea,Nazind ceremonia cu care am fost evacuat §i e--scortat in alta parte. Ii cred pe cuvant, fiindca-am devenit o parte din acest tot al pu§cariei §i.omul nu se desparte u§or de ceea ce s'a obi§nuit

apartini. Numai Natalia Bot, grijulia meabucatareasa, plunge amar. ,,Ce vor cu d-voastra ?Ce fac cu ai no§tri ?"

Imi reiau plimbarea cu §eful grupei poloneze.o inserare posomorita. Conversatia decurge greu,E

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CRLULEI 205=

pagii devin mai apasati, sub povara gandurilor cene framanta. Polonezul simte ea se petrece cevaIn mine cu sensibilitatea celui care, el insugi,a fost incercat de multe framantiri.

Pentru o zi ajunge.i, totugi, mai urmeazi ceva. Aducandu-mi cina

obignuita, orez fiert fn lapte, Natalia Bot pareInseninata. Imi spune goptind : De trei ori am,dat pentru d-voastra in carti gi mi-a iegit mereueliberare pe curand. Numai o nelamurire mai este...'Ii dau mana zarhbind, gi pentru a nu o nemultumi ma feresc sa-i spun a nimeni nu-i prooroc_fn... inchisoarea lui.

www.dacoromanica.ro

BUCOVINELE18 lanuarie

Soarele i§i trimite cu darnicie razele de pe un ceralbastru. Gerul e aspru, zapada scartaie sub talpa.Masuram cu pa§i aproape alergatori aceea§i lungimea curtii inchisorii, pe care o calcam, iata, a treia sap-tamani implinita. Albastrul cerului, luciul soarelui,trezesc in sufletul fiecaruia dorinta vie de a §ti-ce este dincolo de zidul inalt, brodat pe deasupra-cu sarma ghimpata. Dar tot de atatea ori ne incordamvointa de a nu ne rasa prada tristetii mereu lapanda, cu ghiarele intinse pentru a ne Incle§tasufletul.

Iutim pasul §1 discutam, disc ut am intr'una.Avocatul Tulatzko, din grupa I-a polonezi, a atinsazi recordul oratoriei, tinandu-mi fixata atentiuneatimp de trei ore trecute aproape neobservatasupra interesantei lui povestiri, cu multe variatiuni,,despre Bucovina.

www.dacoromanica.ro

208 PETRII GROZA

Acest fiu al Bucovinei, nascut la Campu-Lung,.Polonez pur sange, se lasa napadit, ca toti Buco-vinenii, de un cald patriotism local, de eke ori se

provinciavorbe§te de lor, care, in decursul veacurilor,.a devenit mica patrie a atator neamuri. fNeamuri,care, timp indelungat, sub regimul unei bune, corecteadministratii, au convietuit pa§nic, in plinä prospe-ritate.

Din povestirea lui calda, documentata, desprindrealitati pe care multi nu le cunoa§tem. Realität4pe care le-am ignorat in deosebi in anii urmatori.razboiului trecut, care a intregit Romania cu aceastApretioasa gradini. Aceste realitati constitue un vastmaterial de inspiratii §i indrumari pentru toti aceicare cauta ie§ire din cercul vicios al nationalis-mului §ovin, netolerant, izvor al urii §1 du§manieiintre oameni §1 popoare,§ovinism, care a dus fatalla rAzboiul de azi.

Adeviratul nationalism este totdeauna tolerantOmenirea, care traie§te pe acest glob in unitatinationale diferite, infinit de variate, plämäditeastfel prin oranduirea dumnezeiasca, dincolo devrerile omene§ti, nu poate avea menirea sä se ex-termine, ci dimpotriva sa se intregeasca, fiecarepopor fiind obligat sa contribue cu specificul sau.la propa§irea generali.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 209

Nu trebue sa alergam prea departe, in State leUnite ale Americii, nici macar in Elvetia, pentrua ne da seama cä buna convietuire, reciprocaintelegere, nu sunt de domeniul utopiei. E atat deaproape de noi Bucovina exemplu ideal numaica ignoranta ne-a indepartat de ea, iar netolerantaunora a strivit multe din rasadurile de flori aleacestei gradini.

Un exemplu clasic al acestei opacitati 1-a dat,in epoca Mariei-Tereza, generalul Fischer, care,ocupand Bucovina, a declarat : Cunosc numai treicategorii de nationalitati : Germanii, Evreii gi tr.a-datorii". Urmele cismei lui Fischer, biet trecator,n'au distrus, insa, gradina, care s'a refacut. Popoa-rele dornice de colaborare pagnici au gustat maideparte din farrnecul unei pretuiri mutuale, bucu-randu-se de toate roadele.

Tulatzko se adancegte in amintirile vietii lui deelev in liceele Bucovinei, cu clase paralele : romanepolone, ucrainiene, germane, etc., unde fietarenationalitate era instruita in limba materna, subacoperigul aceleiagi gcoli, cu plan de invatämantcomun i exemplara armonie intre profesorii, cafese perindau alternativ la posturile de comanda aleinstitutului. Pe urma, viata de student la Cernauti,.unde fiecare neam Ii avea societatea lui studenteasca

14

www.dacoromanica.ro

210 PETRU GROZA

cu acelea§i obiceiuri §i conceptii asupra vietii §idemnitatii umane, fiecarc cultivandu-§i in acela§itimp sentimentul national propriu.

Tulatzko fusese pre§edintele societatii studentilorpolonezi Ogniska" (Vatra"). A scris §i istoriaacestei societati, povestind cu caldura despre per-fecta armonie dintre gruparea sa §1 societatile simi-lare romane§ti : Arboroasa", mai tarziu Junimea",etc. La toate manifestatiile culturale, nationale,sfar§ind cu balurile, aceste societati se invitau §i sereprezentau reciproc. Conflictele erau zilnice intrestudentii crescuti in cultul cavalerismului romantic§i al onoarei. Ele se lichidau cu masurarea sabiilor,dar mereu intre studentii aceluia§i neam §1 nici andpe motiv de diferentieri nationale. Fiecare Bucovi-nean vorbea mai multe limbi, §1 le vorbea bucuros._

Poporul roman, in numar covar§itor in SudulBucovinei, este un beneficiar al acestui contact cucelelalte popoare §1 prietenul meu polonez, nascutin mijlocul lui, vorbe§te cu insufletire despre gradulde cultura al taranului roman, despre portul luiadmirabil (fari asemanare" spune el), despregospodäria lui, despre caracterul §i spiritul lui dedisciplina. Aceasta disciplina face ca in Bucovinaal nu existe, buna-oara, contraventii silvice, pentrusimplul motiv ca taranii nu tolereaza sa se taie

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 211

clandestin un singur fir din minunatele paduriContravenientul gtie ca ar fi luat de guler de catrecel dintk %Aran, pe care 1-ar intAlni ,sau care 1-arsimti. Fiindca taranii de acolo sunt congtienti cabunurile sunt nu numai ale lor, ci ale tuturor gene-ratiilor ce le vor urma pe acele plaiuri.

Tulatzko imi mai oferi gi ckeva cifre asuprapopulatiei Bucovinei (autentice, se pare). Nordul

imi spune este pur ucrainean, Sudul, romanesc.Numarul RomAnilor este mai mare. Capita la pro-vinciei avea inaintea acestui rAzboiu, din totalulde 150.000 locuitori : 70.000 de Evrei, 17.000 Polo-nezi, 13.000 Ucrainieni, peste 10.000 Germani, 10.000RomAni, apoi mai putin Armeni, etc.

In oglinda acestor cifre, se reflecteaza stupidi-tatea acelui ordin, care la un moment dat ainterzis ca, in public gi in pravAlii, sa se vorbeascaalta limba deck cea romfineasca. Masura a facutca toate pravaliile (cu patroni de toate nationali-tatile) sa-gi traga rulourile in semn de protest, iarguvernatorul, care calca pe urmele generaluluiFischer de odinioara, a fost transferat in alta parte.

CovArgitoarea parte a functionarilor de Stat nustint Bucovineni, degi aceasta provincie are un stratbogat de intelectuali bine pregatiti, care nu pitrunddeck in functii subordonate. De aci anomaliile care a-

www.dacoromanica.ro

212 PETRU GROZA

maräsc viata Bucovineanului mai mult cleat e necesar§i care nu folosesc cAtu§i de putin bunei administratii.Mi se poveste§te o anecdota caracteristica : admi-nistrator financiar la Cernauti este numit unul dinaka parte a tarn, cu trei clase de liceu. I se prezintä .

corpul functionarilor, din subordinele lui : dr. X,dr. Y, etc. Administratorul, enervat de atfitia doctori,cu aversiunea obi§nu ità superiorului mai putincalificat, intrerupe, la un moment dat, prezentarile :Dar ce-i asta, domnilor, am venit aici la Admi-nistratia financiara sau la vre-un spital ?

Opreli§tele de a vorbi cetatenii in limba lor ma-terna, inundarea provinciilor cu functionari din altaparte, chiar mai slab pregatiti, pot asigura predo-minanta §1 hegemonie pentru cfitva timp, dar nuvor duce nici and la o apropiere frateasca intrenationalitati. Or, numai aceasta poate fi temeliaconsolidarii unui Stat.

Ii povestesc §i eu o anecdota lui Tulatzko : laslar§itul razboiului trecut, Tirolul de Sud a fostincorporat, cu populatia lui germana, Italiei. Cre-dincios retetei unui nationalism §ovin, guvernul anumit prefect in acea regiune pe un medic primaritalian din Sicilia, care nu vorbea nicio iota germana.Am citit cazul intr'un ziar (Tiroler Zeitung",,refugiaf mai tArziu la Berlin, apoi, de acolo din

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 213

considerente de ordin extern expulzat la Danzig).Avu loc urmatorul dialog :

Domnule prefect cuvanta oratorul unei de-legatii de localnici admitem ca guvernul are motivede a numi in acest post nu un German dintre noi,ci un Italian, dar credem Ca putem cere ca azestItalian si vorbeasca cel putin limba noastra, fiindcaneavand nici timpul necesar pentru a ne insu§iimba cea italiana, bolnavii no§tri nu pot schimba

un cuvant cu medicul lor."Ce-are a face (raspunse batos don prefetto"),

nici vacile mele nu pot vorbi cu veterinarul §i totu§isunt bine tratate."

Tirolezii germani se plangeau impotriva unuiastfel de regim, dar nu §tiu clack* maine, dandu-li-seposibilitatea de a incorpora populatia italiana, nuar trata-o la fel.

Iata cercul vicios in care ne invartim, amarind-viata popoarelor din toate Bucovinele, tot atateagradini cu variate plantatii omene§ti, in care ogre§ita educatie §1 brutala pornire de dominatieasupra celui mai slab, au semanat buruiana urii derassa, care distruge rasadurile de flori ale dra-gostei de aproapele, facand ca gradina unui raiusa devina iad.

www.dacoromanica.ro

RASSA, ORIGINE ETN1CA, etc.

Impreuna cu prietenul Tulatzko, vizitez, apoi,dupg plimbare, pe cele doua Poloneze. Uga celuIeilor este deschisg: tocmai se servesc din cazanul depe carucior. Le spunem : pofta bung I" gi incheiemo conversatie, care a facut sa-mi treacg o inaintede masg pe neobservate. Am uitat, astfel, multe dinate se petrec in jurul meu, aproape gi departe...

Ordinul toata lumea la celula" strabate stridentde-a-lungul coridoarelor ; ma retrag in celula mea,unde incep sa-mi preumblu condeiul pe hartie. Ammai aflat ceva dela Tulatzko.: marele compozitorroman Ciprian Porumbescu era gi el de originepolonezg. S'a ngscut Golebronzky. Mai tarziu gi-aschimbat numele in Porumbescu. Inca o pagina incartea marelui adevgr, care afirmg ca valorile circulapeste granitele rassei, granite stabilite pe liniabiologicg, prea primitive, prea inguste pentru aingradi geniul omenesc.

www.dacoromanica.ro

216 PETRU GROZ A

Cu cine ar putea fi inlocuit in literatura §1 istoriarnaghiara cel mai mare poet al Ungurilor §i totodataanimatorul revolutiei lor din 1848 : Petafi, cares'a näscut sarb, greco-oriental, purtand din leagannumele Petrovici ? Cu cine 1-ar putea inlocui nemtiipe nearianul" Heine ? Dar spaniolii pe DomenicosThetocopulos, zis §i El Greco ?"

Revizuiti istoria culturala, politica §i economicaa omenirii §i socotiti pierderile pe care le.-ar fisuferit anumite popoare §i, in definitiv, omenirea,daci se sugrumau in leagan sau se ardeau pe rugtoti oamenii mari de alta origine etnica, adica strainide rassä. Golul ce se casca in urma unei astfel deamputari imaginare se arata atat de mare, incatnu ar putea fi inlocuit de toate capetele rassiale."

Rassa poate fii luatä, eventual, ca un criteriu,dar nu la oameni ci la animale, unde un porc deYork, de pilda, este preferabil soiului Mangalita",fara a insemna, insa, nici aici ca primul e neaparatmai inteligent, mai iiber alles", decat al doilea.

Hotarit, Gobineau cu al sau Esseu asuprainegalitatii rasselor" a fost speculantul unei maritrori, transformata de Hitler intr'o nebunie sutain Sufi. A§ spune: o nebunie curati (adica gracelofibrà).

www.dacoromanica.ro

19 Ianuarie 1944

Ziva se scurge monoton gi incet. Ma obsedeaz5amintirea cirtilor scrise de acei care, intr'un fel saualtul, gi-au pierdut libertatea: Dostoevski, SilvioPellico, Verlaine...

Cfind citegti acas5, in piing libertate, in atmosferade caldà familiaritate, intins pe canapeaua taobignuitA, paginile cu litere picurate din valuride suferinte sufletegti gi trupegti nu-ti treceprin g5nd c5, odatA, poate, vei impArtigi gi tu,cititorule, aceste dureri, chinuit de aceeagi tristete.

Si dac5, totugi, ti se intAmpla gi tie aceasta, veivedea c5 de abia acum intelegi lectura de odinioara.,care igi pierde iniezul distractiv, transformandu-sein dureroasi experientâ. Vei rAmâne de a-pururilegat de cei din dosul gratiilor, prin faptul de-ate fi adäpat dela acelagi izvor de dureri gi chinurisufletegti. Iti vei da seama a dincolo de viata detoate zilele, cu emotiile gi preocupirile variate aleunei omeniri in neastfimp5rata alergare spre fericiregi multumire, exist5 gi o altä viati a orneniriicizut5 in infernul celor ingropati de vii.

www.dacoromanica.ro

218 PETRU GROZA

In acest infern fara nicio maretie epica, o echipia omenirii, aruncata in bezna celulelor zavorite, sesvfircolegte neputincioasa in ghiarele nostalgiilorchinuitoare, cu ochii atintiti spre lurnea de sus,dela suprafata luminoasa, unde sunt toate fericirile.Din bezna acestui iad, prin acoperigul lui straveziu,ochii sufletului vad tot ceea ce se petrece sus, inparadisul pierdut. Acest acoperig cristalin, insä denetrecut, ce ne desparte de lumea pierduta, la carese adauga nostalgia gi congtiinta mereu treaza ca1-am pierdut, face sa sporeasca in ochii nogtrifrumusetile sale, co1orindu-1 feeric.

Tantalus, decAt legenda ta, nurnai realitatea chi-nurilor tale este mai veche gi totugi mereu noua!

Setea este ingrozitoare. Paharul racoritor ne stàsub ochi, dar nu-1 putem atinge. Cei care ilputeti sorbi in fiecare clipä, dupa plac, nu cu-noagteti aceasta sete. Voi cei de sus, nu cunoagtetidurerea celui intemnitat, aga dupa cum nici noinu am cunoscut-o inainte de a fi impingi din lumeavoastra in intunerecul iadului nostru. Dar nici nuyeti pretui fericirea voastra, viata voastra, cu marilegi micile ei bucurii, niciodata, aga cum o pretuim noi,in clipele, anii, sau vegnicia and am pierdut-o...

Noapte bunä, cu visuri frumoase, bieti prieteni,tovaragi solidari in aceeagi tristete...

www.dacoromanica.ro

PLEA CA POLONEZII

20 Ianuarie

Ziva de azi i§i are evenimentul ei, un evenimentcare ma face sä regret monotonia zilei de ieri,lipsifa de ofice intamplare.

In tabära Polonezilor, e fierbere mare. Inspectori,magistrati militari, sosesc §1 pleacA. De-a-lungulcoridoarelor, pe la u§ile celulelor, se transmite unsvon: pleacg Polonezii. Noutatea ma surprindedureros. Nu ma a§teptam la aceastä despärtire deoamenii care au umplut in sufletul meu un gol marein aceastä cazarmA a nenorocirii. eful lor, inginerulHorodinsky, vine s5.-mi confirme svonul. Au primit(lucru cu totul nea§teptat §1 pentru ei) ordinul dea fi transportati in lagArul din Tg. Jiu. UrmeazisA fie ridicati maine in zori de zi. Bunul meuprieten, veteran luptator, &Alit in lupte, incepesa.-§i organizeze echipa pentru drum. Din nou innecunoscut. Din temnitä, in lagär. OricAt de oteliti,ace§ti desmo§teniti pribegi sunt cu totii agitati.

www.dacoromanica.ro

220 PETRU GROZA

Oamenii nu cunosc motivul masurii gi niciconditiiIe existentei lor in Iagarul ce-i agteapta.Unii dintre ei au prieteni gi rude aici, in Capita la,unde refugiatii polonezi au injghebat Casa Po lona",care ii ajuta cu imbracaminte, alimente, etc.

Durninecile, coridorul era inviorat de vizitele alorlor, parinti, frati, prieteni, care ii incarcau de micidaruri, le inveseleau sufletele. De acum incolo, adio.gi acestor bucurii... Fiindca lagärul e departe. Acolo,nu vor mai avea pe nimeni dintre acegtia inapropiere. Pe deasupra, se spune ca acolo, vizitelesunt admise numai odata pe tuna, cu multe formalitati.

In deosebi cele doua fete, Mira gi Litka, par dobo-rite de tristete. Litka nu plange, dar Mira lacri-meaza intr'una ; are in Bucuregti trei surori, care-o vizitau mereu, parinti batrâni, pe care ii vedeadin când in and. Acum, va trebui sa se despartade ei, cu totul. Talfirul avocat Tulatzko igi arelogodnica aici. I se da voie s'o vada. La despartire,sine, stangaciu, intr'o mâna fotografia ei, care il vaintovarägi in noul lui lacag" unde ea, fiind bolnava,nu va mai veni.

Litka, amazoana fara lacrimi, cade spre seara lapat. Ochii ii ard pe fata paha'. Vorbesc despreta cu decanul", inginerul Rica Georgescu, prie--tenul tuturor, prezent pretutindeni unde este o

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 221

durere de alinat sau un sfat de dat. Imi spune canimic nu o doboara pe aceasta fata, care a vazutmulte furtuni, cleat durerea pricinuiti de faptul

odata cu evacuarile din Nordul Bucovineicaii ei de curse favoriti au fost lasati neingrijiti,in soarta nimanui. Fata aceasta ii confunda feri-cirea ei cu aceea a cailor, vede totul prin prismaacestor prieteni", controleaza gi califica toateispravile oamenilor, dupa chipul lor de a apreciacaii. Cfind se vorbegte de cutare fapta a unui om,de mobilul faptei lui, Litka scruteaza atitudineacailor intr'o situatie similarä, apoi declara senten-tios : Da, aga este, fiindca gi calul meu"... etc.

Bunt impresionat. Imi dau searna ca singurullead cu care ar putea fi vindecata Litka sea' infagaduiala ca. voiu da o mina de ajutor... cailor.

Ii intind aceastä mina. 0 fac gi de dragul priete-nului Rica Georgescu, fiindca prea 11 vad trudindu-semereu sa ajute pe semenii lui, identifiandu-secu necazurile altora, capabil de a fi fericit, vazandpe altii fericiti.

Propun o solutie : sa trimita acegti cai la grajdulmogiei mele din Strei, in Ardeal, firegte impreunäcu ingrijitorul lor. Vor fi adapostiti acolo, pink'and stapana i prietena lor va fi in situatia si-iaiba din nou alaturi. Lipsa de furaj e o problema

ca

www.dacoromanica.ro

222 PETRUe GROZA

grea, dar se va gási un pic de fin gi pentru tail.polonezi. Efectul propunerii nu se lash' agteptat:Litka e fericitä.

Spre seari, pregitirile de plecare sunt pe ter-minate. Ne stringem pe rind mina, pentru adio.Ne privim in ochi, nu firi emotie, dar cu birbitie.

Noaptea tirziu, se aude inci odati din coridoarelelor cfintecul armonios, cu o noti de duiogie pitrunzi-toare la inceput, apoi cu o crescinda bärbitie,pfini la finalul de iniltitoare acorduri.

E cintecul, care stribate depärtirile, al tuturorPolonezilor. Glasul unui popor, care nu moare. Peurmi, noaptea, cu taina ei, acoperi totul.

Spre zori de zi, ne trezegte tropotul unor oameni,care aleargi in sus gi in jos. Risuni voci stridentede comandi, acompaniate, in gerul de afari, desbArnfiitul motoarelor dela maginile care urmeazisi transporte pe Polonezi. Incircarea gi plecareadau un formidabil spectacol giligios, care pare ci rtuse tnai isprivegte. Pe urmii, se face linigte. Au plecat...

www.dacoromanica.ro

IARASI LA CURTEA MARTIALA

21 Ianuarie

Sunt din nou ridicat §i dus la Curtea Martiala.Faptul, in aparenta simplu, e in fond un picmai complicat. Mi s'a vorbit de hotarirea celor caredispun, in clipele de fata, de destinul meu, de a-mireda libertatea. Oricat de hotariti am fi sa ne purtamcruceacu darzenie §i ark' §ovaieli sentimentalecea mai palida speranta de eliberare strabate cuiuteala fulgerului in suflet, §i-1 invioreaza.

Cu putin inainte de a apare in curtea inchisoriiautomobilul cu escorta obi§nuita de comisari, mise spune ca s'a hotarit sa fiu eliberat. Sub stapa-nirea sentimentului de bucurie, urmator unui astfelde mesaj, care nu-§i pierdu-se caldura inca, ilintampin, zambind, pe comisarul care se apropie demine, in curte: Mi-aduceti libertatea?" Intrebareaavea, pentru ei, tonul unei glume, dar eu o adresasem

www.dacoromanica.ro

224 PETRU GROZA

cu o speranta tremuratoare. Raspunsul vine, orna-mentat tot de un zâmbet: Regretam, nu. Avemordinul sä vã prezentam Curtii Martiale".

Oamenii nu banuesc ca raspunsul lor imi imbracà .

sufletul in negru.La Curtea Martialk o conversatie cu capitanul

procuror Nicolau. E un barbat de Val-stä mijlocie,ingrijorat de implinirea functiei lui. Are demni-tatea unui magistrat veritabil (e dupa cum itnispune pregedinte la Tribunalul Ilfov ; acum se afläconcentrat aici). Fara prodese-verbale sau alte for-malitati, conversatia se incheie, urmând ca sapta-mana viitoare" sa fiu chemat din nou. Dosarul eenorm; lucrez zi i noapte imi spune pentrua-1 inainta". Am vazut gi eu file din acest dosar,am citit pagini, dar deocamdata, nu anticipez nimic,cu toate ca forma, continutul, anexele lui, m'artenta sä-1 rasfoiesc. Ag vrea pitrund tainele,marea taink cu documente gi dosare ticluite cuatata minutiozitate, sa aflu indeosebi ciudatele-motive, care I-au determinat pe geful conspiratiei"sa lase in dormitorul lui, sub pat, toata arhiva,,pentru a dispare, apoi, de pe orizont, fiand säcada toti acei pe cari i-a in condeiat" in proceselelui verbale. De adaugat: inainte de a dispare, nua uitat sa lase, in urma-i, cheia cifrului cu care

sa-i

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 225

retinea diferitele nume. In tot cazul, dosarul acestae cusut cu ati alba. Miroase dela distanta aprovocare. Si am mai spus-o mirosul meu deom politic nu ma prea ingeala...

Readus in celula mea, atat de cunoscuta acum(prietena tradata adineaori de catre locatarul, carenutrea ganduri de libertate),ma hotarasc dreptreparatie de a fi gregit fatal de ea cu gandul safac curatenie mare. Dupa formalitatile necesare,croitorul Barna, compatriotul din Arad, gi RusulSocolov, imi yin in ajutor. Inainte de toate, con-statam ca paiele au disparut aproape cu totul dinsalteaua facutä ferfenita. Fac rost de una mai bunko umplu cu paie primite chiar acum. Desfac, apoi,patul de fier gi organizez cu nebanuit succeso stragnici vanatoare de plognite, care miguna lafiecare incheietura, cazand cu gramada sub foculconcentric al aruncatoarei de flacari" (o lampade benzina). Maturam peretii, scuturam totul, peurma deschidem uga celulei, pentru a scapa demirosul lasat de cadavrele plognitelor. Apoi, im-brac totul in rufe albe ca zapada. (Aseara, a aparutin celula mea, depus de mfiini nevgzute, un pachetcu albituri pentru pat gi o pernitä fina). Descopar,inteun colt al cearceafului, monogramul cusut dis-cret: Lia L.

15

www.dacoromanica.ro

226 PETRU GROZA

Acest delicat znesaj ma smulge dinteodata de pecampul josnicei bitalii cu plognitele de toate cate-goriile. In celula, a patruns simbolizati printr'unpetec alb de panza insaqi puritatea...

www.dacoromanica.ro

POVESTE CU 0 GAINA

22 Ianuarie

Inginerul Mircea, parásindu-gi tot mai des celulaizolata din curte, ma insote§te la plimbare. Fatade totala lui izolare de 'Ana acum, este in vaditprogres : imi cauta societatea. In ce ma prive§te, mabucur de ata§amentul lui, care contribue sä alungedin juru-mi singuratatea.

Dupa o zi de plimbare mai indelungata alaturide Mircea, seara coboara monoton.

Inapoiat in celula, ma gindesc la acest proaspatprieten.

Ca multi altii, Mircea fumeaza mereu, de§i 1-amconvins ca, in timpul plimbarii, saii vare pipaburgheza in buzunar. Cantitatea enorma de nicotina,cu care acest om robust, i§i otrave§te, ziva §i

noaptea, organismul, i-a slabit, evident, rezistenta.Foarte nervos, având toate simptomele omului

www.dacoromanica.ro

228 PETRU GROZA

nicotinizat", el rezistä §i suflete§te mai greu neajun-surilor inchisorii, accentuand, astfel, §1 mai multtragicul situatiei, care dainue§te aproape de treiani. Cu cat fumeaza mai mult, cu atat rezistentafizica fi scade. In chipul acesta, i se reduce §i fortamorala §i vointa, necesare intru dirijarea patimilor,inclusiv a fumatului. Cu cat Ii scade puterea tnorali,cu atat pasiunea de a fuma devine mai titanica._Unde va duce rotirea in acest cerc vicios, e de pre-vazut. Ca &A ma inteleaga mai u§or, Ii povestesc, ingluma, intamplarea fostului meu prieten OctavianPrie, intamplare aflata chiar din gura acestuia.

Fost secretar general §i vice-pre§edinte al Ca -merei Deputatilor in vremurile de prosperitatepolitica, Prie avea la Olpret, pe Olt, o mo§ie,ingrijita de maica-sa, taranca harnica, buna gospo-dina. Descoperind la targ o gaina de !rassa Or-pington", o cumpara, cu gandul de a o pune laclocit. Dandu-§i seama ca e nevoie §i de un coco§,de aceeni rassa, pe care nu-1 avea la indemana,pentru a nu risca o corcire, a izolat gaina, cugrijä, intr'un cotet la care a pus lacat. Pana candvoiu cumpara §i un coco§", §i-a zis femeia. A trecuttirnp indelungat. Inteo zi, prietenul Prie venindacasä, este trezit in zori de vaicarelile mamei. Cese intamplase: trezindu-se, biata femeie i§i adusese.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 229

aminte de gaina, pe care-o uitase inchisa de zileintregi. Vai de ea! (se caina biata femeie) Ne-norocita de gaina... Nemancata de atatea zile!...Si gtii Ca a crapat..." Se scula gi plea' in curte,spre cotet. Fiul, licean, pe urma ei. Deschise. Candcolo, ce sa vezi: in uga cotetului, gaina gedea maigrasa ca inainte; gaina mamei". Mama fi facu.cruce. Nu era lucru curat. Liceanul, insa, dornicde a cunoagte dincolo de superstitie, se puse lapanda. Secretul fu aflat mai curand deck s'ar fiagteptat: gaina oua, i apoi igi manca oul,in tihna. Apoi, iarài oua. i din ce oua mai mult,manca mai bine gi din ce manca mai bine, ouamai mult. Noroc ca mama ii adusese aminte de

Altfel, aceasta continua rotire in acelagi-cerc ar fi dus-o la moarte prin... supraalimentare!.

Fumitorii nesabuiti sa ia aminte !

lini§tita,

gaina.

www.dacoromanica.ro

POVESTE CU UN HERING

Inginerul, care §i-a facut studiile universitare laLondra, care a calatorit mult, este acum prizonierulunei mici celule, izolata §i ea de celelalte. De§i cuvechime aici, nu se poate obi§nui cu aceasta stare-Mereu revine, razvratindu-se. Il tratez tot cu opoveste auzita dela decedatul prieten Prie.

La Blaj, era un canonic sobru, care din micilelui economii, facea ate o plimbare pe an in strai-natate, pentru a-§i imbogati cuno§tintele. Inteovara, vede in portul Hamburg ceva nou: un heringcu cap. Fiindca noi, de and ne-am pomenit, il §timfara cap. Ce sensatie pentru fratii canonici deacasa, daca le-ar duce un exemplar cu cap, deci viu !

Pescarul ii da 0 solutie: un butoia§ cu api demare, §i in el pe§tele. Ajuns la Blaj, prietenii daubuzna sa vada minunea. Dar, intr'o zi, reveren-dissimul cade pe ganduri. Apa de mare, in careheringul e obi§nuit Xi tralasca, scadea. Medicul

www.dacoromanica.ro

232 PETRU GROZA

casei, chemat spre consultare, se pronuntä senten-tios : totul e numai chestiune de obignuintà.Butoiagultrebue umplut natural, pe indelete cu apä dinTärnave. S'a fácut intocmai §i heringul sburdainainte. La un moment dat, canonicul vegnic scru-tAtor, igi pune intrebarek: adicA, dacä e numaiobignuintä, de ce nu s'ar obignui el gi cu aerul.Si trece la experientä. Il scotea cu nasul la aer.La inceput, cu clip ele, apoi cu ceasurile §i zilele.In sffirgit, il scoase definitiv din al:4. Heringulträia vesel, ca un latifundiar, in aerul cu care seobignuise definitiv. Intr'o zi, dui:4 exemplul luiGerard de Nerval, reverendissimul lui stäpAn illug la plimbare, legat de o atà. Experienta aceastafu, insä, fatalA. Trecfind peste podul Tfirnavei, osandura se desprinse, ata se rupse, iar heringulcazu in apä §i... se innea. Morala ?

Orick am trai in libertate, trebue sa ne obignuimgi cu inchisoarea. Il sfatuesc, deci, pe prietenulmeu, ca in ceasul cfind va pirAsi pragul inchisorii,sä n'o ia razna, prea dintr'o data, in libertate. Vatrebui sa ne obignuim din nou gi cu libertatea.

www.dacoromanica.ro

DESPRE IDEILE FIXE

Ceea ce il obsedeaza, link mai mult pe Mircea,ieste gandul a a fost tradat de prietenii care 1-au-riedreptatit, in frunte cu inginerul Georgescu din.celula de pe coridorul meu. Cu toata extenuarealui nervoasà, Mircea ramane un bun tovara§ depove§ti. Cunoa§te multe lucruri, persoane, obiceiuri,in deosebi din Anglia, Turcia, unde a fost de multeori. Razvatirea contra ro% biei lui este mai atenuata,dupa un antrenament comun, in care timp vorbelemele se pare ca i-au adus alinare.

Numai and ii vine in minte Georgescu §i ailui", cum spune el, se agita in aceea§i masura,-stapanit de gandul razbunarii, §i nu mai poate fipotolit.

Fiindca s'a intamplat ca ziva de azi sa fie aanecdotelor §i a povestirilor, cu care ne-am omorit"timpul (din parte-mi dupa cum vedeti, mereutendentios, fiinda m'am hotarit sa vin in ajutorul

www.dacoromanica.ro

234 PETRU GROZA

unui vlastar al decedatului meu bun prieten gicolaborator de odinioara)caut sa-i atrag atentiaasupra obsesiei lui, materializati formal in ideefixa, cu urmatoarea povestire a unui fapt trait :

Erarn student la Universitatea din Budapestaunde plecasem impreuna cu prietenul meu RudiOprean, astazi harnic director general al Ministe-rului Lucrarilor Publice. Inchiriaram o cameracomuna. Un al treilea prieten, compatriot al nostru,tot din Hunedoara (comuna Bat/Ina), GheorgheLupga, ne vizita des. Il admiram pentru superio-ritatea lui la studii. Fiu de taran, tot deauna eminent,batuse recordul gi la Politehnica, unde devenisecelebru, cigtigand admiratia profesorilor gi a cole-gilor. Chipeg4 totdeauna elegant, cu joben inalt(cum era moda pe vremea noastra), ne sperie cuatat mai mult intr'o seara, târziu, cfind intra incamera noastra, sdrentuit, cu ghetele pline denoroiu, cu o barba salbtica, cu fata arsa inteoparte. Inspaimintati in deosebi de acest din urmiamanunt, bietul prieten ne lamuri: pentru economie,igi arde barba cu chibrituri. Am inteles tragedia ;ne-am ghernuit gi mai mult sub plapoma unde ne-asurprins. Apoi, dupa plimbiri de cfiteva ceasuri incamera noastra, a plecat, trintind uga. Nu ne maicunogtea. A doua zi, am aflat cidispirut cfiteva

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULE1 235

zilereaparuse aga cum 1-am vazut gi noi. In sfargit,fu internat la sectia de' boli mintale a inchisoriimoderne Kölianya din Budapesta.

Manati de simpatia ce-i purtam amândoi acestuibiet prieten, I-am vizitat acolo. Am trecut cu emotiipragul institutului, dar mare ne-a fost mirarea,valid 1-am vazut in forma lui bunä, sprinten, elegant,ca gi odinioara. Alerga spre noi, bucurându-se caam venit sa-1 vedem, ne-am strams mfilnile gi ne-ampus pe sporovaiala ca odinioara. Numai la plecareii trecu o umbra de tristete pe fata ingrijità. Nespuse: Cum vedeti, eu nu am nimic, sunt sanatos,dar daca ma vor tine mult timp aici, cu acegtia,(gi at-5.a cu mfina spre aleele din pare, unde ungir de bolnavi igi vedeau de treaba, unul plim-bindu-se cu un cearceaf alb pe spate, a la Napoleon,altul vorbind cu Durnnezeu, etc.), voiu innebuni,fall doar gi poate. Luati-ma de aici cu un ceas maide graba. Este o cabala ce mi s'a aranjat."

Ne-am prezentat numaidecAt medicului gef.

Mai expansiv, eu eram purtatorul de cuvânt. Vorbiiagitat, cerfind, cu convingere, sa-1 elibereze pe prie-tenul nostru. Medicul ma privi, ascultând cu linigteaspecialistului obignuit cu oarneni agitati. Intrebilcu o umbra de zfimbet pe fata: .i din ce constatatica este sinfitos?"

www.dacoromanica.ro

236 PETRU GROZA

Din conversatia noastra variata, din atitu-dinea lui normala, pe care o cunoagtem. Am vorbit-cu el despre toate, prietenul meu de alaturi a adusvorba chiar despre probleme matematice, a primitraspunsuri prompte, absolut normale".

Dar despre Japonia ati vorbit cu el?"Am deschis ochii larg: Despre Japonia, nu..."Ne-a sfituit sà venim alta data, &I vorbim qi

despre aceasta, apoi sa ne pezentam din nou la el-cu cererea noastra. Am trecut poarta casei triste,du§i pe Onduri. Peste o siptamana am revenit,-obsedati de presupuneri incerte. Aceeagi primiredin partea bietului nostru Lupga. Timpul trecea in,conversatii normale. Dupi un schimb de priviri cuprietenul Rudi, ma apropiai, cam nehotarit, detema data de medic. Razboiul ruso-japonez eraInca la ordinea zilei pe atunci. Am luat-o pe liniaaceasta, cu precautiune. Ajunsei chiar la PortArthur. Totul normal. Mi-am luat inima in dinti §iam facut un salt, privindu-1 in ochi: Japonia.

Un traznet! Fata i se schimba ingrozitor,incepusa vorbeasca precipitat despre Japonia. Cum, tucunogti Japonia?", il intrebai timid.

Se adresa, ragugit, celorlalti internati, pe careii mai vazuseram gi in rândul trecut pe aleele par--cului: Ati auzit ce ma intreaba? Daca eu cunose

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 237

Japonia. Cum? Am fost Mikado la Jokohama. Voigtiti cum mi s'a rapit tronul. Sariti, sä-1 recucerim!Artilerie!... (sarmanul baiat, era cadet in rezerva.artiletist) Cavalerie 1..."

Cei chemati reactionara cu promptitudinea celorantrenati in manevre anterioare. Veneau saltand pescaunele intoarse cu spatele inainte, calarind unulpe altul, dar noi ne aflam pe la poarta, cautand_in graba iegirea, fara a ne mai prezenta medi-cului gef...

Aceasta este povestea trista a bunului, distinsuluinostru prieten de odinioara, care, dupa o scurtiirevenire, mai tfirziu a fost lecuit de ideea lui fixa,de catre marele medic al tuturor boalelor : moartea-

Ne-a urmarit indelung arnintirea lui gi in decursulvietii, cunoscand tot mai mult omul, sub toateaspectele tariei lui. Astazi, am ajuns la concIuziacä fiecare dintre oameni, la un moment dat, estestapanit de o idee care ':le domina pe toate cele-lalte, inlaturandu-le chiar gi cagtigand in tesaturacerebrala o fixitate, care ar putea deveni primej-dioasa fntregului eu. Este bine, deci, sa ne ferimde tirania ei, gi descoperindu-i din timp tendintade a ne robi intreaga fiintä, s'o reducem laimportanta ei initiala. Prin aceasta dirijare gicoordonare a gandurilor care ne preocupa, vorn vasli.

www.dacoromanica.ro

238 PETRU GROZ A

Inainte, echilibrat, pe valurile gi aga destul deagitate gi de tulburi ale vietii omenegti.

Cfind ideea care ne domina, reprezinta o valoareobiectiva, de esenta fecundi pentru semenii nogtri,pe linia propagirii omenirii, chiar &cä ar duce.la rasturnarea barcii noastre individuale, ea aduceo justificare gi o compensatie de inalta valoaremorala, in ,lumea celor jertfiti unui ideal. Cfind eaizvoragte, insa, din considerente de ordin subiectiv,din preocupari de ordin personal, e bine *sa o des-ridacinam cu un ceas mai devreme.

Partenerul meu de plimbare, ascultadu-mi po-vestirea, ma privegte banuitor, intreband, dupa oezitare: Care este sau poate deveni ideea meafixa?" Omul nu gi-o ghicegte, este, deci, un obsedat.Promit ea' i-o voiu destainui cu prilejul alteiplimbiri. Deocamdata, a propos de ideile fixe, iipovestesc o alta anecdota, privind pe altii, altfeloameni de treaba, chiar distingi.

Decedatul meu prieten (spun) fostul Episcop alAradului, Grigore Comp, era un om sociabil, cult,cu multa vervi. Era o plicere sa stai de vorba cuel. Pana la un un loc, unde dada se oprea seopintea, se congestiona la fatä, striga, gesticulanand spume gi nu mai era de savurat. Trecfindodata cu trenul prin gara Deva, spre Bucuregti,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA. CELULEI 239

unde plecam gi eu, ne intalniram amandoi in acelagicompartiment. Drumul lung ne-a dat ocazie gi timpca sa vorbim despre multe. Ne amuzam de minune.Deodata, se opri la ideea lui fixa: sectele religioase,in deosebi baptigtii gi adventigtii. Ii cunogteamslibiciune gi mi-am dat seama ca restul dru-mului va fi un chin. Pentru a scapa de aceasta,1-am intrerupt brusc : «Tu cunogti Japonia*?Mirat, intregul om deveni un semn de intrebare.Profitai de aceasta parantezi gi incepui povestea,colorata cu detalii, pentru a-1 distra gi ca sa-imentin atentia treaza. Sfargind, urma dupi o micaezitare, intrebarea cu care ma obignuisera gi prece-dentii apacienti*: «Care-i Japonia mea?* «Bap-tigtii* am raspuns prompt. Inaltul Prelat opuseputina rezistenta, ca gi toti ceilalti, dar observaica-1 pusesem pe ganduri. Intalnindu-1 mai tarziu,mi s'a plans, afurisindu-mi povestea. Imi spuse ca,in inspectiile sale canonice, ori de cate ori deschideain predicile lui fulminante focul contra sectelor,ii venea in minte « Japonia», alarma care-1clatina in pornirea lui, aproape desarmandu-1. Or

mi se povestea aceastä pornire fusese paràatunci atat de patimaga, incat inaltul cleric, numaila auzul cuvantului «baptist*, racnea in fata alta-rului, dadea din rnaini gi din picioare, in asemenea

www.dacoromanica.ro

240 PETRU GROZA

chip, incat odata Ii cazusera pantalonii de subrev eranda, in decursul predicii. Nu mai vorbesc derezultatul acestor ieiri patimage, care nu aveaunimic din blândetea cuvintelor Invätatorului: ocregtere vertiginoasä a numarului baptigtilor gi

adventigtilor, tocmai in dieceza lui, unde s'a atinsrecordul pe aproape jumatate din populatiaacelei regiuni. Nenumaratele lui pamflete inmaterie au eternizat aceasta patima a lui. Omulera obsedat de o idee care/ 1-a robit, facandu-i pas-torirea amarnica, fiindca, cu cat injura mai mult,numarul sectantilor (prin reactiunea inerenta unuiprocedeu gregit) cregtea. A fost un cerc vicios, incare s'a lasat prins acest om de constitutie sanguinägi din care nu 1-a salvat decat moartea premature:,prin apoplexie, putin dui:4 povestea cu Japonia.

Daca i-ag fi povestit-o mai de mult, poate igi lun-gea zilele.

Mircea observ ma asculta cu interes..Tree la alt (caz).

Prin anul 1927, Regina Maria pleca spre Arne-.rica, pentru propaganda, spuneau unii. GuvernulMaregalului Averescu se prezenta zin corporex> laSinaia, pentru a-i dori drum bun. Am petrecut-ocu totii la gari: era o zi admirabila gi toata lumeabine dispusa. Am urcat gi noi in trenul special,,

tara:

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 241

pentru a o insoti 'Ana la frontiera. Urma, apoi, sane inapoiem la Bucuregti, dandu-ne toti minigtriiintfilnire in vagonul restaurant, atagat la trenulregal. Buna dispozitie era in toiu la mesele albe. Laun moment dat, colegul Trancu-Iagi ma intrebaasupra unui mic 4C accidentl, de ordin ceremo-nial pe care-I avusesem gi in urma careia Reginaexterioriza putina indispozitie. Era, de fapt, undesacord intre ministru gi Palat (pe atunci so puteaaga ceva). t Accidentul) facuse valva gi ma costaseun portofoliu, cu putin inainte. Eram acum numai«fail portofoliuY). Natural, obsedat de ideea caredomina in acest desacord gi de convingerea cadreptatea este de partea mea, ma angajam mereuin discutii obositoare pentru cei tare erau con-damnati sa ma asculte, in deosebi colegii, pe careii agasam in ultimele consilii. Pledoariile mete erausa provoace gi o mica criza de guvern.

Frutnusetile Sinaiei, ziva splendida, buna dispo-zitie din vagon sau toate laolalta ma determinarasa refuz in acel moment tema, care ar fi devenitevidentamenintatoare, pentru atmosf era vesela,senina.

I-am raspuns lui Trancu-Iagi, care imi cunogteapovestea cu Japonia: «Vrei sa intru in Japoniamea ? Ei, azi, nu!:o

16

www.dacoromanica.ro

242 PETRU GROZA

Lumea ne-a privit mirata. Ce fel. de Japonie ?intreba Mare§alul Averescu, §i le-am povestit-o.Haide", spuse Mare§alul, ,tsa ne vedem fiecare deJaponia noastra.

N'am inceput cu Mare§alul, dar i-am luat pe ceilalticari o aveau la rind.

Prietenul Dori Popovici, ministrul Bucovinei,sustinea ca el nu are Japonie". I-am raspunsbotarit : Ba da : mitropolitul Bucovinei",Ilaritategenerala. Rfidea §1 el. Fiindca cuno§team cu totiiconflictul lui acut cu capul bisericii bucovinenede atunci, in tot decursul guvernarii noastre, pechestiunea spunea el a fondurilor religioase,combinata putin banuiam [noi cu aversiunipersonale. Dori era _un coleg simpatic, chiarjovial, dar ne amara zilele când vorbea de mitro-polit §1 nenorocea Consiliul de Mini§tri, andcerea capul acestui"... etc. Avea dosare ; dar nouanu ne ardea de mazilirea unui mitropolit, in vremuricu destule greutati §1 destule alte probleme derezolvat. Dori se supara, pleca la Cernauti, pe urmalui cateva mii de Omni demonstrau contra mitropo-litului, apoi, fiindca acesta n'avea de end sa plece,se intorcea iara§i la Consiliu... Fapt e ca, dupaaceasta veselä calatorie dela Sinaia la Bucure§ti,Dori nu ne mai pisa" cu Vladica

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 243

Ii veni, apoi, rândul frunta§ului ardelean §i

-venerabilului nostru coleg Vasile Goldi§, ministrulCultelor §i Artelor. Laczi Bacsi" era un omde spirit, cu inaltä cultura §1 multi verva, darobseda o idee, pe care n'a dirijat-o in deajuns §icare, deci, 11 robise : Opera Romana. El voia sa lase,in urma guvernärii lui la Arte, un palat propriupentru Opera. Avea mereu in geanta un dosarNoluminos, cu proiecte, devize, etc. Dupa lungiintroduced asupra rostului României Mari §i ginteinoastre latine in acest sector al Europei §1 impor-tanta capitala, de prestigiu, pentru un Stat deculturä, a unei Opere el incerca sa incarcebugetul Statului, pe atunci foarte anemizat (umblamdupà mici imprumuturi) cu o nu prea modesta sumain acest scop. Ii ajuta §i faptul ca. Opera din Bu-cure§ti functiona intr'un imobil inchiriat, iar la unmoment dat, reziliind contractul de inchiriere cutermen foarte apropiat, putea striga in consiliu :Scandal ne mai pomenit pentru un Stat civilizat!Peste ateva zile, Opera va fi scoasa in strada."Noi taceam, prietenul politic al lui Laczi Bacsi",sgarcitul Lapedatu Ii sabota §iOpera nu se facea.TJn an de zile ne-a nenorocit cu aceasta idee,colorându-§i in mai negru §i propria lui existentiin guvern.

ii

--

www.dacoromanica.ro

244 PETRU GROZA

Dupfi infati§area ideii fixe a lui Goldi§, aceea§iilaritate. Laczi Bacsi" se supara, incercand dinnou, chiar in vagonul restaurant, dela Chitila laBucure§ti, sa ne arate ca. chestia aiasta" nu e Ja-ponie, ci dar trenul intrase in gara de Nord,iar noi, cunoscand in deajuns restul, ne impra§tia-ram. Mult timp, insa, Goldi§ nu mai apart). in Con-siliu cu geanta grasa a Operei. Primeam felicitaripentru succesul interventiei cu Japonia", canddeodati, cu geanta, a§ezandu-gi dosarul peznasa. Increineniram cu totii, fiindca era noapteatarziu, §i Consiliul de Mini§tri avea inca treaba

Goldi§ ticea, tradand nehotarire. Spre sfar§it,Mare§alul Averescu intreba ca de obiceiu: D-lormai avem ceva?". Aci, Laczi Bacsi" ficu o mi§carenehotariti in scaun, f§i roti cam incurcat privireain jurul celor dela masa lungi, apoi zise catrePre§edinte : A§ avea §i eu ceva, dar mai pot s'ospun dupa ce domnii a§tia cu Japonia" ma facnebun?" Ilaritate mare. Radea §i Laczi Bacsi",fiindci acesta era cel mai bun lucru de facut.Ne luararn in grabi gentile la subsuori §1 plecarimcare incotro.

Cred (spusei terminand de povestit), draga dom-nule inginer Mircea, ci vei intelege ca ori de citeori mintea se coboara atrasi de sentimente §i

iata-1

multi

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 245

patimi inerente fiintei noastre din oase §i carneea trebue, prin hotarire tare, readusi la postul eide comandä §i control. Ideile fixe ne duc totdea-una la pieire. Gande§te-te la Hitler, de pildg. Secrede Napoleon. Rezultatul il vom vedea... Vafi cel putin tot o sfânti Elenk adicg toto... Japonie".

www.dacoromanica.ro

PEDAGOGIA INCHISORII

23 Ianuarie

Regimul inchisorii este, de totdeauna, greu pen-tru detinuti; el incku§eaz5 trupul §i cerne§te su-fletul. Treburi märunte, necesitati trupe§ti, delaspAlatul in comun, de dimineata, Ora la masaluata in conditii primitive, aproape inspaimânti-toare pentru omul obi§nuit cu minimul de confort,pe care civilizatia ni-1 ofera, dau insä acestui re-gim pecetea unei torturi variate, lente, ucigkoare.Balcanicul" se prezintä in toata plenitudinea lui,incepfind cu turcescul aranjament aI localului detoaletà... Respingatoarea primitivitate a un cer-tificat definitiv, inapelabil, sistemului §i celorchemati &A organizeze §i &à conduca viata colec-tivg chiar §i in temnità.

Enormul lux de suprafata, cupolele aurite in lung§i lat, ascund la umbra lor o murdarie seculari.Dar contrastul nu izbe§te deck pe cel care

www.dacoromanica.ro

248 PETRU GROZA

sectionand intreg corpul social din care faceparte capgtg profilul necesar pentru a-i cunoagtetoate straturile. Prin aceastg sectionare in adancime,rimanem mirati de diferentierea mare dintre acestestraturi, care nu au intre ele nimic comun, asemeneaunei constructii compusi din piese eterogene, farachiagul care leagg. Smaltul exterior, oricat de lucios,nu poate rezista unei loviri. Fgrg consistentä, decifgrg orice rezistentg, aceastg societate a fost inca-pabilg de a preintampina desträmäri gi umilinti deproportii atat de tragice pentru neamul nostru,in deosebi in ultimii ani ai Romaniei Mari, apoi lagi dupg prabugirea ei pe plan intern gi extern.A fost binevenitg pentru mine aceastg aruncare inlumea aceasta de jos, pang in fundul unei pugcgrii,dupg ce aceeagi societate mg agezase intaiu in stratulcel mai de sus. Acum, se profileazg inaintea ochilormei, in goliciunea lor, toate realitgtile de sus pangjos. In drumul meu spre adancul In care am fostasvarlit, tineam gi tin ochii tot mai deschigi, pentrua vedea cat mai mult, gi pentru a ma putea intoarceapoi sus, incgrcat de experienta fgrg de care n'artrebui sg avem dreptul gi calitatea de carmuitoriai corpului social din care facem parte. Mg urmgregtemereu un singur regret : cg aceastg cursg la vale,acest stagiu in lumea celulelor, prin beciurile

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 249

Sigurantei gi aIe Curti lor Martiale, prin periferiileBucuregtilor, nu au fost gi nu vor fi constringisg o facg toti detingtorii gi toti pretendentii laposturile de comandg. Sunt convins cg ar fi spremarele folos al colectivitgtii gi spre folosul lor.Numai astfel se vor inspira in opera de reducerea contrastelor izbitoare, de eliminare a znarilordiferentieri sociale, lufind de sus gi adguggnd jos,pentru o bung inchegare a natiei gi a tgrii. Pgcatcg nu-i am chiar algturi de mine, pentru a ne intrebareciproc in adgncirea cunogtintelor gi experientelornoastre. Dar ngdgjduiesc cg numgrul celor care vorface, cu sau fgrg voia lor, acest curs suplimentar,oricit de greu, dar foarte necesar, va cregte mereu.Astfel, se va constitui o promotie de conducatoriadevgrati, cunoscgtori ai realitgtilor gi vom aveao randuialg mai bung, o repartizare mai dreaptg abeneficiilor infinit de variate pe care ni le ofergprogresul tehnic, pe linia ridicgrii standardului deviata gi pentru ingptuirea unui maximum de bine,de confort, de igieng, in favoarea celor multi,indiferent dacg sunt din straturile de jos sau de sus.

Viata, pe lfingg intelesurile ei mai adinci, mai ab-stracte, se compune, in primul rand, din aceste mici,variate, permanente, necesitgti materiale. Gradulde civilizatie se marcheazg tocmai prin felul cum ne

www.dacoromanica.ro

250 PETRU GROZA

satisfacem aceste necesitati. Primum vivere, deindephilosophari" ; traiul 1-am inteles g1-1 vomintelege, in toate vremurile, intaiu trupegte. Excep-tiile, reprezentate prin acei care se martirizeazatrupegte, refuzand orice grija sau confort, intarescacest adevar. Acegtia, desechilibrfindu-gi viata lorproprie, urmarind un scop de ordin spiritual, gtiintificsau mistic, sunt sau pot fi pioneri in domeniulpropigirii tuturora in domeniul spiritual, dar n'auizbutit gi nu vor izbuti nici and sa determineomenirea sa faca la fel, lepadand-se de propagireaintru cele trupegti.

0 lume alcatuita dupà chipul lui Savonarola, Husssau Ioana d'Arc nu e cu putinta.

Si, in definitiv, martirajul acestora oricat desublim este intrecut in grandoare de martirajulgi lupta umanitatii suferinde gi luptatoare, delaSpartakus gi pada in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro

ILUMINAREA LUI ZACHEU24 lanuarie

Din nou la Curtea Martialä. Anchetatorul Nicolau,procuror militar in rezerva, are manierele civilizateale magistratului civil.

Atmosfera pare mai potolita. Trec in anticamerape langi profesorul Micle, §i el sub pazi, cu sol-datul alkuri. Culoarea fetei prietenului meu mate-rializeaza, pentru o clipa, toata suferinta din lumeainchisorilor, facand ca fazele acestei suferinti atuturor &à patrunda prin lentila propriei mele su-ferinte, concentrandu-se intr'un punct arzkor insufletul meu. Dar numai pentru o clipa ; incruci-§area privirilor, cu care ne salutam mut, pune subcontrol reciproc lumea noastra interioara. Emotia atrecut. Ne impunern o stapanire darza.

Mi se comunica svonul, care circula in lumeade afara ca am declarat greva foamei. Deoareceregimul nu are interes ca acest svon si se inrada-

www.dacoromanica.ro

252 PETRU GROZA

cineze, sunt läsati sa ma vadi prietenii ardeleni,care, dupa cum aud, insista zilnic la instante pentrua li se acorda posibilitatea de a ma vizita.

Au fost refuzati ; izolarea mea de lurnea de afaraeste totala, chiar §i de familia mea, neadmitandu-senici corespondenta.

Fara sa vorbesc, le strang mina prietenilor cariimi atin calea, ridic capul §i scot pieptul, pentrua-§i da seama ci nu port urmele celui care s'aprabu§it sub crucea pusi in spinare.

Gandul la cel rastignit §1 o comparatie in sub-con§tient ma urmare§te, insa, in tot drumul deinapoiere la inchisoare.

Ganduri cu care m'am mai intalnit §i la alte ras-pantii ale vietii mele, ducind mereu la aceea§iconcluzie

Nu sunt din neamul martirilor. Oricat imi cer-cetez fiinta proprie, ea ramfine mereu pur ome-neasca. N'am nimic din substanta supraomului. Dacadin vointa mea se desprinde o atitudine potrivitafata de problemele vietii, o atitudine in care suntimplicate, adeseori, riscuri, aceasta se datore§tehotaririi de a da acestei vieti un continut care sidepa§easca banala preocupare in domeniul intere-selor proprii sau particulare.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CRLULEI 253

Intr'o zi, gonind cu magina pe drumul mare, ilajunsei din urma pe batranul plugar Oancea, epi-trop al bisericii unite din comuna Vetel. Omulmergea pe jos, spre tirgul din Oragtie. Oprind, illuai cu mine. Ajungand in orag, omul, dupa ce ne-amsteins mana, ma privi adanc in ochi gi-mi zise :Cum sa-ti multumesc? Poate cu ceva din Scrip-tura : D-ta e§ti Zacheul nostru" i pleca.

Nu 1-am intrebat asupra acestui Zacheu, darfiind fiu de preot mi-am reamintit de o evan-ghelie cu nurnele lui gi cu un maslin. Intors acasä,am cautat in Biblie:

Pe vremea lui Christos, Zacheu era un bogatvameg uzurar, ca gi multi altii inainte gi dupa el.Invätatorul, ca de obiceiu, cuvanta celor mizerabili,saraci, la marginea drumului. Vamegii inchideauportile gi urechile in fata acestui razvratit impo-triva bunei lor orfinduieli. La un moment dat, dinmijlocul celor zdrentarogi, ochii lui Isus se oprira,patrunzatori, asupra ,unui maslin din apropiere, incare vamegul Zacheu se catarase pentru a-1 vedeagi auzi. Cunoscator al tainelor sufletegti, mareleInvatator ghici in sufletul intunecat al lui Zacheuo dari de lumina, o samanta de pornire buna gi

ii striga : Zacheu, Zacheu, azi voiu fi oaspe incasa ta". Samanta prinse putere in sufletul vame-

www.dacoromanica.ro

254 PETRU GROZA

§ului care, coborind fericit (fiindca Ora atunci fiulDomnului nu calcase pragul vamegilor), alerga acasa,sa pregateasca masa. Multimea celor saraciprivea mirati dela poarta, ospatul, iar Zacheu,mereu framantat de febra emotiei necunoscute Orliacum, sirntea Ca trebue sä infaptuiasca ceva pe dru-tnul apucat. Intre mizeria celor dela poarta gi bogitialui, se inchega, tiptil, o legatura. Se pomeni,deci, spunand oaspelui divin : Doamne, dau avereamea, etc". (vedeti textul din Evanghelie)" acestorsaraci pe jumatate."

Cealalta jumatate gi-a pastrat-o, pe searna lui gialor sai.

Zacheu nu era erou gi nici martir, ci un orn cum-patat, care a gtiut sä franeze, la timp, pe drumulapucat. Cumpatat, deci echilibrat.

Viata este o moneda cu doua fete. Una materiala§1 una spirituala. Cine exagereaza intr'o parte, indauna celeilalte, igi desechilibreaza viata. Intele-gerea rostului social al fiintei noastre, capacitateade a coordona interesul nostru cu acela al seine-nilor nogtri, apartin laturii spirituale a fiinteinoastre pamantegti. Exista un sfant echilibru, sprecare trebue sa tindem, pentru a putea afirma ca amtrait pe acest parnant.

Eroii gi martirii sunt planete pe cerul oznenirii.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 255

Noi sa ne multumim ca, la lumina lor, sä ne gasimadevaratul rost al vietii proprii.

Cei man s ia aminte §i sa inteleagi drumulZacheilor, cautatori de echilibru in viata

§1 colectiva. sa nu-i ridice pe nedrept infandul celor crucificati, incarcandu-§i con§tiinta,care i§i va avea §i ea odata un judecator !

Pa§ii nocturni ai soldatului de paza ne reamintescca e tarziu.:. Ma intind pe patul de fier.

daaI

www.dacoromanica.ro

SUFERINTA LUI GAVRILA25 Ianuarie.

Paznicul Pacurariu este ardelean, din jurul Tg.Mureplui, cedat Ungariei prin verdictul dela Viena.Intra emotionat in celula, strangand in mana oscrisoare mototolita, pe care a primit-o dela nevasta.Omul s'a refugiat dela inceput, lasand dincolofamilia pe care n'a mai vazut-o de atunci ; se top e§tede dorul ei. Deunazi, s'a oprit la up mea, of tandadanc ; mi-a spus ca mai a§teapta §ase luni §1,daci nici atunci nu se va putea intoarce la nevasta§1 copii, i§i va pune capat zilelor.

Imi da scrisoarea §i citesc : ExpediazaPäcurariuAna, Mezdharasztos". Chipul arogant al lui Horthyacopera o parte din adresa. Descifrez cu greu. Incoltul de sus, un semn al crucii. A adaugat : Christosin mijlocul nostru". Apoi, incepe :

Dragi Gävrila, din primul meu rand drag& sä§tii despre noi cä suntem s'anato§i i dorim draga,

17

www.dacoromanica.ro

258 PETRU GROZA

sä lii i tu bine gi singtos i sä tii dragg cä agade mare bucurie am, a am primit in ziva de Sf.Nicolae 392 pengö dela tine, aga-i de mare bucuria,Ca nu-ti pot scrie dragi, toti ne-am bucurat de ei,nu ne am mai inchipuit cä ar putea veni, sä gtiidragl c5 aga zn'arn ugurat, para ai luat o piatr5 demoara- de pe inima mea, cà mie tare mi-o fost friade amend5 gi tot mereu ne-a necäjit i acum ne-ailiberat tu dragi, D-zeu deie-ti bine dragi,tu poatec5 te-ai supärat and 5i primit cartea dela mine,dar am fost foarte supgrat5 i ne-a fost tare,taregreu i la toti fria ziva i noaptea, dar daa nuputeai sä ne trimeti dragg, atunci vindeam gaptecolti de pfinzä de bumbac, cu ate 3 pengii i alta.nimic nu mai aveam. La noi e foarte mare grijede haine gi de toate, dragi Gävril5 gi te rog ca säai grije de haine gi de toate, cä noi avem inimanoastr5 la tine, cä io dragl in toatä sara invät peValentin si se roage lui D-zeu pentru tine gi pentrutop ai nogtri. Toatä lumea s'a mirat cä tu ai trimisint5i bani, cá pe .aici la nimeni n'a venit i totivin i abia apua sä vadä at ai trimis i drag5Gavril5 sä gti de acum pot sä capät i eu Mina'puting pe cap, am gi dat 16 pengö i acum putemegi i noi intre oameni i s5 gti cá suntem tareneajiti de bucate gi de toate, naga ne-a dat o purcia

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 259

dar nu tiu cu ce s'o tinem V dad* o diem darnpatru chilograme de untur5 la St. (Stat?), pani acumla dare avem 18 pengö §i am luat 30,Valentin aretot papucii de acum doi ani. lonel are sandaliledela Valentin, Ea care i-ai ficut tu lui Va-lentin, pe ai mei i-am reparat, nu sunt faini darV-aqa-i bine c5 cum e lumea, aga-s qi ei... Drag5Gävrilä iti doreve mama # tuca multi' sämitate #doresc ca s5 träiasc5 cä s5 vä vad5 pe tog, darpoate c5 aia n'a fi niciodat5, ca sä ne mai vedemcu topi la un loc V aqa a-1i doresc särbátori feri-cite §i la multi ani cu drag te doresc drag5, Vn'am crezut c,5 ia tot aqa vom face Cräciunul singuriV despärtiti. Mama a plinge mereu V eu am plansV copii Intreabg, etc."

Cititn cu Gavrila impreuni scrisoarea, agezati pepatul meu in celula; el da drumul lacramilor, iar euraman clus pe ganduri asupra mersului lumii. 0 partedin duiogia gi dorul lui trece in sufletul meu ; magandesc la ai mei, framantati de aceeagi intrebare,pe care gi-o pune gi Ana lui Gavrila dincolo de granita.Ce vremuri traim gi cine gtie and ne mai este datsa ne vedem cu totii impreuna, ca altadata...Nostalgia mea ia aripi. In sborul ei, cuprinde toatanemasurata durere a tuturor semenilor smulgi din

www.dacoromanica.ro

260 PETRU GROZA

cAminurile lor, despärtiti de cei dragi de vitregiavremurilor. PAmAntul e negru de durere.

Gavrilá paräse§te, apoi, celula, cu capul in fundatintre umerii plecati sub povara tristetii, pArticicalui din suferinta omenirii. E aceasta o infimA partedin tragedia cea mare, §1 totu§i bietul om aproapese prabu§e§te... GAndul meu il urmAre§te : dacA nuar avea necazul lui personal, n'ar inregistra nirnicdin suferinta nemärginitä a milioanelor de semeni.

Lipsa de intelegere pentru durerea altora esteizvorul tragediei, care, in desfA§urarea ei, il cople-§e§te apoi pe cel neintelegator.

www.dacoromanica.ro

SUFERINTA UNUI SACUI

Acelagi Roman, suferind pe urma granitei bleste-mate impuse de diktatul dela Viena, se repede zilnic,sub ochii mei, la nenorocitul Sacui din Ardealulramas sub stapanire maghiara.

Ungurul ispagegte in aceeagi inchisoare pacatulde a fi trecut, la Bicaz, clandestin, aceasta granita,impins de dorul de a-§i vedea ibovnica. A venitnumai pentru o seara, sub cerul instelat, dar I-auprins granicerii romani §i acum, incarcat dupg obi-ceiul vremurilor cu banuiala de spionaj, agteapta,sub lacat, verdictul Curtii Martiale. Il vad, din candin cand, täind lemne, in fata bucatariei, manuindtoporul cu maestria copilului din codrii Harghitei, inhaine sdrentuite de pu§caria§, fluturate de viscolulcu zäpada. Ma apropiu de el §i seam de vorba inlimba lui materna: dorul de parinti §i frati il mistue§i pe el acum. Ungurul gi Romanul sunt jertfele

www.dacoromanica.ro

262 PETRU GROZA

aceleini chirurgii diplomatice a conducatorilorrazboinici. Ungurul §1 Românul sunt mistuiti deacela§i dor de acasa, batuti de vfinturile grele, care§uiera plângând acelea§i tragedii ornene§ti, la fel princrfingurile codrilor din Harghita ca §i pe Retezat.Dar mai curfind se vor apropia ace§ti munti decAtace§ti doi fii ai celor doua neamuri, sadite alaturide catre destinul mare al popoarelor. Ei i§i aruncapriviri de ura §i ostenelile de a-i apropia par zadarnice.

Cu toate acestea, fiindca numai mrintii nu se infal-nesc niciodata, dar oamenii §i popoarele mereu §i cuatat mai rnult, nicio ostenealà, niciun risc, nupot fi prea mari, prea greu de suportat, atuncicand e vorba sa luptam pentru idealul uman§1 cre§tinesc, al apropierii pa§nice dintre oarneni§1 popoare, §1 mai ales atunci, and vecinatateaistorica determina mereu in viata acestora, intAlniri,incruci§ari de drumuri. Neintelegerea acestui impe-rativ categoric, de substanta superioara morala §iumana, a impins neintrerupt spre conflicte sange-roase, culminând in uria§a rafuiala din zilele noastre,care pfirjole§te intregul pärnfint, distrugand echilibrulsufletesc, pacea §i fericirea intregii omeniri.

www.dacoromanica.ro

SUFERINTA A DOUA POPOARE

In singuratatea gi linigtea din celulA, cele douajertfe aIe aceleiagi nedreptati: paznicul rneu, refu-giatul roman Gavrila Pacurariu gi Ungurul dincelula vecina, taietor de letnne din Nordul Ardea-lului, ambii transilvaneni, au pus stapanire pe On-durile mele.

Cei doi personifica, in acest moment, toata tra-gedia unei adversitati, care, in decursul istoriei,a pus fata in fata doua popoare, al caror vitalinteres comun ar fi trebuit sa le determine sa steamereu unite.

Am zis : aceste dotta popoare s'au intalnit laraspantii istorice mereu ca dugmane, atunci candinteresele lor trebuiau sa le afle alaturi. 0 cerce-tare obiectiva a istoriei lor, duce neindoielnic laaceasta concluzie, dupa cum o temerara gi inte-resata falsificare a istoriei a izbutit sa intunece

www.dacoromanica.ro

264 PETRU GROZA

judecata generatillor, aliinentand artificial traditiade ura gi vegnica dugmanie.

Am crezut gi eu, din parinti gi mogi, in aceastatraditie. Am fost stapfinit de ea, 'Ana la prima evadaredin cadrele unei educatii primitive, avand la temelienenorocita mogtenire a prejudecatilor. Trecand acestegraniti inguste, luand contact cu lumea larga, cu-treierand centrele mari ale civilizatiei contemporanegi, mai presus de toate, cagtigand perspectiva giorizont mai larg, intunerecul se risipi, ura se topica zapada in fata soarelui. Se nascu o dorintanestapfinita de a lupta pentru intelegerea gi bunaconvietuire intre oameni gi popoare, in deosebi intrecele invecinate.

Am putut sa-mi dau seama, astfel, ca o intelegerenu numai ca este posibila intre poporul. roman gicel maghiar, dar data fiind vecinatatea gi convie-tuirea istorica este o conditie esentiala, unimperativ de ordin geopolitic pentru fericireareciproca.

Cercetand trecutul, ma opream adeseri la eveni-mentele din 1848, cand suflul revolutionar franceza atins gi statele feudale din spatiul dunarean,clatinandu-le din temelii. Chiar gi cetatea Habsbur-gilor, Viena, a vazut in acel an, agatat de un felinar,pe un puternic strajer al ordinii feudale, iar poporul

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 265

maghiar, animat de revolutionarii Kossuth, Petbfi,ridica lozincile revolutiei burgheze. Dieta feudalädin Pozsony (Bratislava) prin hofaririle ei, speriatide cei 40.000 de Orani adunati pe ghiata Dunarii,la Budapesta, de catre tfinärul poet Petöfi gi dealti revolutionari, desfiintä in grabi iob5gia,exproprie mogiile feudale, instaurà sistemul parla-mentar §i guvern responsabil fatà de reprezentantiipoporului, libertatea intrunirii gi a presei, etc.Impiratul din Viena trimise impotriva poporuluimaghiar, condus de ckre primul guvern responsabil,sub pregedintia lui Kossuth, armata recrutata dinAustriaci, Cehi §i Croati, a generalului Jelasich.Kossuth se adresä diferitelor popoare ale Austriei,chemandu-le la lupta contra oprimatorului comun,pentru libertatea popoarelor, contra feudalilor, pentrurevolutia burghezä.

Ce atitudine au luat Românii din Ardeal fatä deaceste evenimente ale anului 1848 ?

Ce räspuns au dat chemgrii lui Kossuth ?Cunoagtem drumul pe care a fost indrutnat de

catre intelectualii lui acest popor de iobagi, istovitisub jugul feudalismului. E memorabil elanul de pecampia LiberfAtii din Blaj, ca §i eroica pornire afanarului avocat Avram Iancu, de a pune capit, cusabia, discursurilor nesfArgite §i de a pleca in muntii

www.dacoromanica.ro

266 PETRU GROZA

lui, pentru a chema la revolutie pe moti. Am traitcu totii, in deosebi in anii de tinerete, la calduraacestei legende a eroismului romantic, ne-am adapatla izvorul traditiilor viteje§ti pastrate cu sfintenie,pe la toate vetrele romane§ti din Ardeal.

Dar desnodimintele revolutiilor din 1848, cu totce le-a urmat in domeniul realitatilor, cercetate prinprisma dis,tantarii istoriei, fac ca aceasta cetatespectrala a beznelor sà dispara mistuità de adevarulistoric, necolorat, cu toate concluziile lui crude, darcu atat mai reale.

Kossuth §1 ai säi n'au §tiut sa-§i alature poporulroman din Ardeal la lupta comuna impotrivadomniei nobililor de sub sceptrul habsburgic; pentrusimplul motiv Ca in§i§i ace§ti revolutionari parasiralinia istorica a luptei, dupa ce la inceput au fostin stare sa mobilizeze toate energiile populare aleneatnului lor, animand massele dornice de libertate§i dreptate sociala, pe drumul revolutiei burgheze.Dupa primul avant al revolutiei, conducatorii eis'au lasat tfiriti in mla§tina compromiselor .cubeneficii, in cloaca vechiului sistem. In loc de oexterminare prompta a institutiilor feudale, in loc dedesfiintare neconditionata, fàrà zabava a tuturorprivilegiilor, s'a tolerat o incetineala abila".

Dieta convocata in graba la Bratislava, vota

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 267

repede, legi care desfiintau iobagia, declarfindlibertatea proprietatii §i egalitatea in fata legilor.Aceasta, sub presiunea taranilor rasculati de arhan-ghelul revolutionar, poetul Petöfi. Dar spaima demoartea nobililor legislatori disparu deodata, dupace ace§ti tarani parasirä ghiata Dunarii la Rakos,unde se adunasera, imprä§tiindu-se pe la vetrele lor.Prinzand din nou curaj, Dieta incepu, asemeneacelei din Marea Revolutie Franceza, sa ingradeascaconcesiunile facute poporului muncitor in a§a masura,incat reformele" i§i pierdura valoarea practica incadrul paragrafelor, care prevedeau despagubirilecelor expropriabili de proprietatile §i drepturilefeudale/Kossuth impra§tia mai departe trasnetelecuvantarilor lui incendiare, dar, in acela§i timp, serasa inconjurat de ceata feudalilor, care sub mascanationalismului §ovin, subminau revolutia socialä.Conditiile obiective ale acelor zile indicau o noro-coasa combinatie a nationalului cu econornicul, aluptei in acela§i timp pentru independenta nationala§1 eliberarea economico-sociala, dar judecata rece aconducatorilor revolutiei fu intunecata de un naivfanatism national. In chipul acesta, incetul cu incetul,frontul revolutiei sociale fu päräsit.

Intuitiv, prin instinctul colectiv otelit in decursulveacurilor de iobagie, acest lucru fu simtit de

www.dacoromanica.ro

268 PETRU GROZA

poporul maghiar muncitor, care igi incruntä spran-cenile", privind, dupa elanul initial, cu increderetoot mai limitatä actiunea lui Kossuth, inconjuratätot mai mult de beneficiarii regimului feudal, careigi ffilfaiau cu emfaza pana de strut colorati rogu,revolutionar.

In subcongtientul masselor de iobagi romani, insufletul poporului roman muncitor, se desvoltaacelagi proces, aceeagi lipsa de interes, pe carenu-1 putea starni in sufletul lui colectiv, decatlupta unui popor vecin, pe linia revolutiei burgheze.Fenomenul opera in sensul indepartarii acestordoui popoare, care apropiate de acelagi momentgi in aceleagi conditii obiective, cu forte unitear fi putut realiza un pas mare inainte pe drumullibertatii nationale gi economice ale amandurora.

S'a intamplat totul invers. Naivitatea tribunilorrevolutiei motilor din 1848 a facilitat acest procestragic in raportul celor doua popoare. Avram Iancugi ai lui au confundat poporul rn-aghiar, iobagit giel sub jugul feudalismului maghiar de march' purl,cu nobilii stapani ai mogiilor intinse pe meleagurileArdealului. In ochii revolutionarilor lui Iancu,acegti grofi gi baroni personificau poporul maghiarinsugi. Toata puterea revolutionara a motilor raz-vratiti era indrumata ideologic contra unui popor

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CRLULEI 269

la fel de strain de acei nobili. Era o indrumarepe linia antagonismului national. Degi tragic giparadoxal acegti feudali, in majoritatea lor, eraude-a-dreptul straini de corpul etnic maghiar, fiindde origine romani. Conte le Kendeffi Candea,baronii Jozsika Iosaca, Nopcea i toti ceilalti,ale caror castele erau devastate de lancierii luiIancu, reprezentau acelagi regim feudal, contracaruia se ridicase, dela inceput, poporul maghiar.

Tragica neintelegere a realitatilor, total lipsitäde cercetarea dialectica a acestora, la care s'a adau-gat exploatarea vicleana a acestor neintelegeri decatre aceia care, au profitat totdeauna, in decursulistoriei, de divizarea popoarelor, pentru a le im-parti" cu atat mai ugor, au dus la desnodaminteatat de triste pentru ambele popoare, provocandintarzieri in desvoltarea lor, pricinuind atata risipainutila de energii, atatea suferinti de ambele parti,incat o fundamentala revizuire a raporturilor intrecele doua popoare este imperativa.

Vom afirma, fail a putea fi contrazigi de reali-tatile istorice, ca niciodata conflictele intre poporulroman gi maghiar n'au fost determinate de intere-sele lor reale, materiale, dar cä ele au fost totdeaunaprovocate de interese straine de ambele popoare,

www.dacoromanica.ro

270 PETRU GROZA

interese care combinate cu naivitatea unor con-ducatori au dus la dezastrul comun.

Chiar i povestea in general, simplist infati-gata a lui Horia, Clogca gi Crigan, cu frangerealor pe math' de catre Unguri", acopera alta reali-tate, denaturata gi ea pentru a deveni piatra dehotar pe drumul gregit al dugmaniei intre cele douàpopoare. Falsificarea datelor istorice a imbracathaina unei traditii sensibile, creeata artificial decatre o educatie tendentioasa din generatii in gene-ratii, gi a constituit un permanent izvor de uracontra poporului maghiar, intretinand setea derazbunare" fata de acest popor. Or, adevarul istoriceste ca poporul maghiar a fost cu totul strain deacest trist episod din viata de iobag a poporuluiroman.

Horia, taranul de cremene din muntii Apuseni,intruchipa revolta semenilor sai fata de nobilimeade origine mixtà, in mare parte romaneasca peaceste meleaguri, care beneficia din plin de sistemulexploatarii feudale. Horia nutrea credinta in drep-tatea imparateasca" dela Viena. Aceasta credintaera mereu alimentata in drumurile lui la cetateaimparatului, unde era primit pe uga din dos. 0audienta imperiala nu se ficea cu protocol pentruun biet iobag roman, opincar, iar istoria nu a inre-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 271

gistrat nicicand o intalnire intre Horia §i imparat.Petitiile desmototolite cu grija din traista motuluiputeau fi foarte bine primite de un semi-lacheucu §nururi aurite, chiar de grad mai inalt, iaracesta a putut deveni, in fantezia populara, insu§iimparatul. Divide et impera", a fost devizacasei Habsburgilor, singura pricepere a acestei caseimparate§ti in decursul veacurilor. Deviza aceea erapentru ea o chestiune de existenta. Ea se mani-festa printr'un joc de echilibru. Conditiile obiectiveimpuneau, ala dar, buna primire a crainicului motilornemultumiti de regimul nobililor, care, la randullor (scontand gestul romantic din Dieta dela Poz-sony-Bratislava, and au oferit vitain et sanguinempro regina nostra"), devenira din ce in ce maicutezatori. Iosif al II-lea, fiul §i urma§ul aceleiregine, se perfectiona in arta de a alimenta cu nadejdisufletul diferitelor popoare ale monarhiei lui.Afara de aceasta, trebuiau infranate veleitatilecrescande ale nobilimii.

E greu de precizat in ce masura aceastä arta aimpins pana la directa incurajare a revoltei luiHoria contra leudalilor, dar e u§or de crezut ca.Habsburgul nu a fost pe linia revolutiei burgheze,al carei suflu a patruns §i in rnuntii Zarandului.Horia nu putea fi, a§a dar, pe faga§ul intentiilor

www.dacoromanica.ro

272 PETRU GROZA

imparategti, atunci and, supraevaluand incurajareadela Viena, a proclamat, cu cinci ani inainteaizbucnirii revolutiei la Parisin bisericuta de lemndin Curechi revolutia burgheza de esenta pura,cu lozinca darimarii domniei feudale, pentru a cladipe ruinele ei libertatea individuala gi egalitatea infata legilor. Dar revolutia s'a declangat, motii gi-auridicat coasele gi au intins flintele, pustiind incalea lor cuiburile nemtegti, tot atatea cetatui alesistemului feudal. Aceasta isprava, Insä, treceadincolo de linia demarcationala a intereselor impe-riului habsburgic, gi profitand de iarna grea,potolitoarea caldelor instincte revolutionare,imparatia a intervenit, pentru a curma pornireaprimejdioasa. In padurea dela Albac, la focul dinascunzig, Horia gi ai lui, tradati de un preot roman,au fost pringi gi legati ghem, de catre ofiterulaustriac gi de soldatii germani ai imparatului",cu ajutorul catorva iobagi tradatori. Asvarliti intemnita cetatii din Alba Iulia, sub semnul vultu-rului habsburgic cu doug capete, au fost condamnatide catre judecatorii acestui imparat german, innumele lui, la groaznica moarte pe roata. Dosarulprocesului lor, sentinta i documentul executariisunt aici, in arhiva tribunalului militar Kaiserlich"dar istoricii nogtri nu cerceteaza aceste documente

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 273

autentice, mai putin poetii nogtri din toate vremu-rile, fiindca ele ar &drama o legenda, nutrita cumulta grija pe linia gi in epoca unui nationalismromantic. Ele ar dovedi ea' poporul maghiar a fostabsent dela groaznicul act, cä massele maghiaregemeau dub acelagi regim feudal, patronat deHabsburgi. Rostul nobililor rep etam mereu : deorigina etnica obscura sau chiar rornana, careasistau, bucurfindu-se, la martirajul iobagilor rebeli,a fost acela al Anei gi Caiafei, nesecundati insade propriul lor popor, care, in aceeasi vreme, inre-gistra, cu aceleagi elanuri revolutionare, pornireaspre libertate gi egalitate, a popoarelor infratiteprin aceleagi suferinti. (Cu un deceniu in urma,and maghiarul Martinovics gi tovaragii lui auincercat sa ridice din nou poporul maghiar, aceeaginobilime a aplaudat gi martirajul acestora, condam-nati la moarte de catre aceiagi Habsburgi...)

Traista lui Horia cu documentele imparategti afost degertata in ultimul moment, in focul dinpadure. Motul acoperea" pe cei dela Viena, iaracegtia il tradau in acelagi moment. Astfel colaboraranaivitatea unora gi giretenia altora la tragicul final,gi de asta data.

0, daca aceste doua popoare de iobagi s'ar fiintfilnit in timp gi spatiu alaturi, pe acelagi drum

18

www.dacoromanica.ro

274 PETRU GROZA

al revolutiei burgheze, contra aceluiagi dugman :nobilimea feudala 1... Daca gi-ar fi unit puterilecontra calaului comun, Habsburgul din Viena

Câtä suferinta gi exploatare de aceeagi substanta,cfite umilinti, cata infarziere pe drumul progresuluigi al imbunatatirii vietii masselor muncitoare, cfitajale indurata in urma acestor fatale diferentieriistorice ar fi fost inläturate...

Dar memoria popoarelor e scurta, iar aceastaslabiciune este exploatata din plin de catre benefi-ciarii acestor diferentieri, dinläuntrul gi dinafaratarilor lor.

Numai astfel a fost posibil ca, dupa un timprelativ scurt in viata unui popor, cazul dramatical revolutiei lui Horia, cu toate invataturile ce seimpuneau, fu uitat, iar istoria s'a repetat in revolutiacu acelagi sfArgit tragic.

Desamagirea motilor lui Iancu, provocata denerecunogtinta brutala a aceloragi Habsburgi, s'acomprimat in tragedia personala a RegeluiMuntilor". El s'a prabugit sub povara raspunderii,in clipa cfind ceata eroismului romantic gi a loia-litatii credule dispäru, cedind desfagurarii crude arealitatilor, determinate de elemente cu totul strainede aceasta conceptie romantica. In ciuda acestornoi invataminte, in 1918, gre§eala se repeta.

Vom continua inainte, pe drumul acestor fatale

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 275

conceptii, recidivand la infinit gi uitfind invatä-mintele trecutului ? Ne vom prabugi la fel tori ceicare avem raspunderea acestor gregeli ?

Poporul, insa, e vegnic. El a supravietuit gicujertfe inutile va supravietui. Instinctul lui deconservare, capacitatea lui de a Indura, cumulareaacestor jertfe gi suferinte, ne vor duce la limitaunde incepe clara lui viziune, careia nu i se vorputea sustrage cei care il conduc, fail riscul dea fi inlaturati de uraganul vointei populare...

*...Paznicul Pacurariu, jertfa vie a neintelegerii

acestor doua popoare, a parasit de mult celula mea.Mara viscolegte, seara coboara incet. La luminabecului minuscul atarnat de perete, deapan inainteaceleagi ganduri, facand eforturi sa reconstituifaptele in jurul verdictului dela Viena, din 31 August1940, prin prisma aceleiagi cercetari obiective, des-bracat de prejudecati gi considerente subiective.

Gratiile de fier, care ma izoleaza de lumea dinafaragi imaginile noianului de nenorociri declangate deacest arbitraj", care a violat dreptul la fericireal nenumaratelor familii romane gi maghiare, maridica la inaltimea unei judeciti impartiale, necon-taminata de conceptii vulgare.

www.dacoromanica.ro

276 PETRU GROZA

Strigatul ignorantilor nu mai strabate aici. sacercetam, prin urmare, faptele.

Inainte de toate, acest arbitraj 1-am cerut noi,Românii (adica Gigurtu, Valer Pop, Manoilescu, etc.),supunându-ne a priori, fall rezerva, verdictuluiarbitrilor admi§i.

Apoi, odata pronuntata sentinta, definitiva, ina-pelabilä prin caracterul ei, am strigat de durere, dfindcurs revoltei contra nedreptatii materializata in ea §icautând reparatii ulterioare, pe cont propriu, inafarade cadrele verdictului. Avem exemple graitoare,chiar gi pentru cei mai interesati in aceasta materie.

Textul lui prevedea, bunäoara, limpede, cä toatebunurile publice, toti cetatenii, inclusiv, deci, func-tionarii publici, vor ramanea pe loc, pana la regle-mentarea definitiva in cadrele dispozitiunilorarbitrajului, cu inventariere §i dreptul de a optapentru cetatenia maghiara sau romana, in termenulstabilit. Noi am evacuat insa, la ordinul guvernului,dupa sentinta, tot ce am putut, la rep ezeala, inaintede a fi ocupat de maghiari teritoriul adjudecat lorde catre arbitri. Pe dinaintea noastra, defilau incoloane nesfir§ite, autocamioane, trenuri, trasuridin Nordul cedat, spre Sudul Ardealului ramas, cuincarcaturi de mobile oficiale, banci de §coala,piese de clinica, spitale dtmontate, etc., in fantastice

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULE/ 277

variatiuni. A doua zi dupa pronuntarea verdictului,guvernul roman a transferat mici functionari aiStatului roman, de origine etnica maghiara, gi numaipe acegtia, din Sudul ramas, in Nordul cedat sta-tului maghiar, cu ordinul de a pleca la locul destinatin 48 ore. Ne aunt viu intiparite in memorie oserie nesfargiti de scene dureroase : nenorocitiiplecau cu geamantanul in spate, despartindu-se atatde neagteptat de ai lor, de cuiburile gi trebugoarelelor, de vatra unde igi agonisisera ceva cu muncaunei vieti, din care 23 de ani pugi in slujba sta-tului roman, care acum se debarasa atat de brutalde ei. Ii intalneam prin toate colturile strazilor ;ceferigti, functionari financiari, ai justitiei, barbatigi femei, cerandu-ne cu lacrimi in ochi interventia,pentru a nu fi smulgi in pragul toamnei din agezarilelor, din mijlocul familiilor lor, care nu puteau plecacu ei in necunoscut. La interventiile noastre, nise raspundea de catre gefii de serviciu, stereotip ,.:Trebue sa plece, fiind transferati prin ordinul tele-grafic al d-lui ministru". Mai mult, unele autoritatiaratau un formular de declaratie, semnat de catrefunctionarul de origine etnica maghiara, prin careacesta cerea transferarea in Nordul cedat. Admitca se aflau gi de acegtia, care chemati de glasulsangelui infierbantat de revenirea domniei maghiare

www.dacoromanica.ro

278 PETRU GROZA

in Ardealul de Nord s'au grabit si se fericeascaacolo cu un ceas mai devreme. Dar textul delaViena, acceptat gi intarit cu semnitura reprezen-tantilor de trista memorie ai Statului roman,prevedea o proceduni comuna, obligatorie pentruaxnbele parti, in cazul cand oamenii ar fi optatpentru cetätenia celuilalt stat. Din punct de vederejuridic gi al obligatiunilor sentintei, ne mai landin discutie buna credinta e clar cä guvernulroman trebuia sa respinga categoric astfel de cereride transferare dintr'un post din interiorul ramas subimperiul roman, intr'unul trecut sub imperiul maghiar.

Dar multe din acele cereri au fost srnulse func-tionarului de origine etnica maghiara, in atmosferade panica ce cuprinsese pe maghiarii ramagi subimperiul Romanilor, indarjiti de rapirea Nordului.Omul autoritatii, in deosebi al Politiei gi Sigurantei,se uita crunt, functionarul minoritar semna gi

plfingea. A doua zi dupa diktat, am asistat, in co.muna vecina Simeria, la transferarea celor peste300 ceferigti de origine etnica maghiara, pe careii cunogteam, In majoritate, din copilarie, fiind incontact permanent cu aceasta veche colonie a perso-nalului de cai ferate (eram de peste doua deceniipregedinte onorific al Caminului Mecanicilor C.F. R., etc.). Am putut constata ca, in majoritatea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 279

lor covargitoare, acegti nenorociti fusera constrfin§isa setnneze gi implorau, inteun glas cu familiilelor, sa fie lasati pe loc. Era de inteles disperarealor, care transformase strazile linigtite ale bieteicolonii afumate, intr'o vale a plangerii, fiindca, cutoata simplitatea lor, igi dadeau seama ca locurileunde erau transferati, in Ardealul cedat, nu erauvacante, ca, deci, färà asentimentul concomitent alstatului maghiar, vor ramane pe drumuri. Dupacum s'a gi intamplat. Luni de -zile dupa arbitraj,am intalnit pe multi dintre acegtia hoinarind inmizerie, fara slujbe, pe strâztle Clujului, etc.

Valurile de ura reciproca, starnite de stupidajudecata dela Viena, au cotropit orice ratiune, auintunecat mintile, inlaturind orice incercare de aopri cursul luat.

Neobservat de poporul chinuit, s'a strecurat intrealtele, giretul joc cu transferarile, joc putin inte-ligent, facut de guvernul roman. Jocul acesta vafi infierat ca una din crimele care au pricinuitnenorocirea atator familii, distrugerea atator el-minuri...

Dupi verdictul dela Viena, incepurä sa apara inMonitorul Oficial" roman, decretele de transferarecolectiva a functionarilor de origina etnica ma-ghiara, pentru a se da astfel forma legala" actului

www.dacoromanica.ro

280 PETRU GROZA

consumat (realitatea e ca acegti functionari fuseseratrimii peste granita noua, cu mult inainte). Darpentru a fi in forma" gi fata de comisia germano-italiana, care veghea" la executarea prompta ahotaririi dela Viena, guvernul romancare gtia caaceste transferari sunt neconforme cu textul ei ex-plicitdateaza decretele, aparute in Mon. Of."din 10 Septemvrie, deci dupà Viena, cu data de16 August 1940. Aga dar, guvernul roman puseseo data anterioara verdictului, ca gi cand acestetrans ferari nu aveau nimic comun cu arbitrajuldela Viena, care, la acea data, Inca nu se puteaprevedea.

Daca orgoliul nostru national ar predispune lasolidarizare cu guvernul roman, peste orice consi-derente de umanitate gi cregtinism, dincolo demarginile govinismului national, acelagi guvern neinchide acest drum prin aceasta antidatare, caredescopera brutal, qiretlicul.

Iata gregeli, mai mult deck gregeli,crime, cares'au razbunat amar.

Guvernul maghiar, prezidat de contele Teleky,care a plata tragic gregelile proprii, luandu-gi singurviata (niciunul dintre celebri nogtri participantila dezastrul dela Viena nu gi-a tras un glonte,pecetluind astfel in fata istoriei, nedreptatea ce

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 281

s'a facut pe urrna gregelilor lor), a reactionat fatade aceste incercari de a salva pe uga din dos cevadin ceea ce ni s'a luat la Viena, incercari de arepara intarziat prostia proprie.

Mentinandu-ma cu incapatanare pe linia unei ju-decati obiective, desbracat de patimile care aucuprins pe semenii mei, in deosebi pe intelectuali,prevazand catastrofele care de fapt au urmat pentruambele parti,am cercetat temeinic faptele, trecandtot ceea ce se afirma prin prisma unui control imediat,pe teren,atat la noi, cat gi in Ungaria, in Ardealulrapit, unde treceam a treia zi dupa Viena gi demulte ori mai tarziu, multumita intamplarii de afi avut relatii personale cu unii din demnitariimaghiari din acel timp, fogti colegi de gcoala giprieteni de demult.

Guvernul maghiar, la fel de gregit, pornise larandu-i, pe drumul razbunarii.

Contele Teleky, primul ministru al Ungariei,proaspat intregite" pe atunci, cu Ardealul de Nord,veni in capitala acestei provincii, la Cluj, imediatdupa arbitrajul dela Viena. El solicita, iar frun-tagii poporului roman ramagi sub imperiul maghiarprimesc, o intalnire directa pentru a stabili tinmodus vivendi. Dr. Hatieganu, fost ministru, Dr.Dunca, fost prefect gi altii, imbracara protocolar

www.dacoromanica.ro

282 PETRU GROZA

fracul traditional, intampinand pe premierul ma-ghiar. Conte le Teleky, om de inalta cultura, darmereu sentimental, facfind politica mai mult pe linieemotiva, cleat pe aceea a judecatii reci (aceasta seconfirma §1 prin tragicul lui sfar§it), fu cald,mai mult decat prietenos, incalzit evident de succesulmaghiar obtinut la Viena. Realitatea aceasta oconfirma doctorul Dunca, chiar §i in clipa andacela§i conte gentilom" il asvirli cateva zile dupaaceea, impreuna cu familia, peste granita noua. In-tamplarea lui este tipica pentru toate celelalte cazurice s'au petrecut in acest timp. Reproducerea ei vaconstitui, poate, udizvor de orientare asupra reali-tätilor istorice §i de concluzii, care vor favorizapatrunderea luminii in intunerecul falsificarilorde proportii istorice.

Dr. Dunca, avocat, mare proprietar, fost prefectroman al Clujului, aparu ca §1 multi altii, cunevasta, copiii §1 un geamantan in mana, la Deva.Se refugiase acolo, dupa expulzarea pe care subimpresia evenimentelor traite cu putine clipe maiinainte o infati§a in conversatiile noastre, astfel :

Dupa prieteneasca strangere de mana cu conteleTeleky, la receptia din Clujul ocupat de maghiari,Romanii se inapoiari la vetrele lor, cu convin-gerea ca guvernul §i noul imperiu maghiar se vor

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 283

calauzi de ideea unei frate§ti intelegeri §i a uneipa§nice convietuiri intre popoarele vecine §i con-locuitoare, §i ca trecutul va fi uitat.

Destinderea fu de scurta:durata. Guvernul maghiar,schimband brusc atitudinea, lovi fulgerator. Ser-vindu-se de cartea de telefoane, in lipsa dealte liste indicatoare la repezealä, autoritatile somaraun mare numar de familii romanesti si paraseascatara, neavand voie sa ia mai mult cleat un gea-mantan mic §i o paturä, in term en de rdoug oreSbarnaitul telefoanelor impra§tie panica §i conster-nare in familiile lovite de aceasta barbara masura.

Intre ele, era §i familia doctorului Dunca. Ace-sta, primind tarziu ordinul, mai avea numai treisferturi de ora 'Ana la plecare. Buimacit de tra-gica intorsatura, ratacea prin multimea de Romaniexpulzati, din Gara Clujului, a§teptand invago-narea. La un moment dat, un reprezentant al auto-ritatilor il smulge dintre ceilalti : Domnule, d-tae§ti chemat la telefon de citre d-1 prim ministru,contele Teleky, care dore§te sa-ti vorbeasca dinBudapesta". Un mare semn de intrebare, apoi olicarire de lumina §i nadejde patrunsera in sufle-tele cernite. Si fie o revenire? Se va putea vorbicelui care detine in mina lui destinul miilor deoameni impin§i la marginea prapastiei, pentru ca

www.dacoromanica.ro

284 PETRU GROZA

aceeagi mana sä devina un ajutor de ultim mo-ment?...

Raspunsul intrebarilor chinuitoare fu sdrobitor :Domnule doctor Dunca, te-am chemat la telefon,pentru a-ti spune sà comunici celor de dincolo Ca,daca vor continua cu porcariile (sau cam aga ceva),aruncand la granita noastra multimea de functio-nari transferati samavolnic, pe care nu-i putemplasa, vom recurge la retorsiuni gi mai drastice,and la randul nostru gi mai multi Romani pestegranita." Conte le Teleky tranti aparatul, iardoctorul Dunca lua drumul trenului de marfa, in-chis gi ghemuit in vagonul de vite, alaturi de mul-timea trista de Romani desmogteniti, pentru a fiapoi supugi cu totii, la granita artificiala dela tu-nelul Turda, unei brutale perchezitii trupegti. Secautau obiecte de valoare, briliante, bani...

Doctorului Lupan, medicul asistent al clinicii dinCluj, jandarmul maghiar i-a ajutat trecerea grani-tei cu o puternica lovitura de cisma in spate, ru-pandu-i ultimele vertebre i facandu-1 bun de spitalpentru cateva luni.

Cam astfel au fost tratati cetätenii gi agonisealalor de catre autoritatile respective romane saumaghiare sub regim zis constitutional legal, invizul lumii civilizate.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 285

Guvernele §1 cei cornpetenti, care au patronataceste alunecari pe un povarni§ care a dus, fatal,la o supralicitatie in retorsiuni" de ambele parti,§i-au asumat o mare raspundere in fata istorieiacestor doua popoare, carora le-au stors atatealacrimi §i au pricinuit suferinte de nedescris locui-torilor nenorocitului Ardeal taiat in doua.

Subcon§tientul celor responsabili presimte scadentaacestei raspunderi ; de aici, silintele neincetate, deambele parti, pentru justificarea neomeniilor propriicu faradelegile celuilalt.

Am furat vecinului un ou de sub gaina lui, elimi fura in noaptea urmatoaredrept retorsiune"un bou din grajd. Bine vecine, sa-mi furi un bou ?"Tu ai inceput". Dar eu ti-am furat numai un ou I"Discutia, oricat de interesanta, poate fi dusa lainfinit dar fondul ramble indiscutabil : ambiisunt hoti, deci de condarnnat, chiar daci unul esteintr'o masura mai considerabila decat celalalt.

Condamnarea va constitui un act de edificarepentru ambele popoare. Se vor desvalui dedesub-turile, total straine de interesele lor vitale.Stabilirea gre§elilor, urmata de sanctionarea celorresponsabili, va constitui, deasupra noianului denenorociri traite de ambele parti in ultimii ani,piatra de monument, care ne va indemna si pärasim

www.dacoromanica.ro

286 PETRU GROZA

drumul dugmAniilor färi sffir§it, din care nici andnoi, dar totdeauna altii au ie§it cu folos, §i sA-1luam pe celallalt: al intelegerii intre popoare, färApretentii de superioritate sau dominatie reciproci.

www.dacoromanica.ro

0 DEVrEPTARE iN ZORI

26 lanuarie

Nu s'a luminat de zi, §i suntem treziti de plansetede femei, amestecate cu tipete disperate. Se aud §ilovituri, care completeaza ritmul acestui tristconcert de dimineata. Mai tarziu, aflu ca erau maimulte femei, intelectuale, banuite (impreuna cusotii) de activitate subversiva" §i care se opuneautransferarii lor din nou in cladirea Sigurantei dinbulevardul Pache Protopopescu, la o ore: atat dematinala, pentru anchetare. Cunosc acea cladiretnisterioasä, cu sali §i coridoare tainice. Am fost§i eu dus, intr'o noapte, acolo, pentru o infati§are,despre care am amintit mai inainte. Amintirea aceleiplimbari in anticamera" justitiei militare ma vaurmari mult timp... Femeile au fost ridicate §inoaptea trecuta. Este, deci, de presupus, ca expe-rienta facuta le smulgea tipetele de groaza.

Aceste serenade, cu stridente care patrund 'Jana

www.dacoromanica.ro

288 PETRU GROZA ..

in fundul sufletului, aceste plimbari ale detinutilorridicati din celulele lor in miez de noapte (ca gicand zilele nu ar ajunge pentru neincetata macinarea materialului uman) fac ca lacagul nostru zavorit,mohorit, sa devina iad, iar gandurile noastre gimai incrancenate. Somnul gi-a luat sborul pringratiile de deasupra ugii, spre coridorul luminatde becul anemic, care pare gi el epuizat de totceea ce a vazut, agteptandu-gi sfargitul in bratelezorilor de zi, ce intarzie.

Plansetele gi suferintele cauta refugiu sub aripilenoptii, intocmai cum noaptea ignorantei gi rautätiiomenegti este un acoperig atat de ocrotitor pentrurelele ce gi le pricinuesc oatnenii gi popoarele.

E ora cinci dirnineata gi hotul va fi prins",spunea odata, intr'o cuvantare, plugarul jiian DanutSotanga.

Dupi cum noptii ii urmeaza ziva, tot astfelintunerecului gi ignorantei trebue sa-i urmeze luminacunogtintei gi intelepciunii, menita sa alunge, cape nigte visuri urate, atatea dureri.

*

Am pagit mai de dimineata pe zapada lucie subprirnele raze de soare. Deasupra, un cer de un al-bastru adanc. Narile se lipesc de ger. In curtea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 289

inchisorii, nu se ive§te nimeni Inca, afari de Un-gurul care a trecut granita de dragul ibovnicei. Cade obiceiu, a fost scos din celula cu noaptea'n cap,sa crape lemne pentru bucatirie. Da cu toporul,sufland din cand in cand in degetele inghetate. Nestrfingern mana, dar nu e chip sa seam de vorba:gerul ne accelereaza mi§carile. El taie vartos lemne,eu masor, aproape alergand, curtea inchisorii, pedistanta atat de cunoscuta dintre bucitaria impo-dobitä acum de dantelaria turturilor lungi de ghiati§1 mormanul de gunoiu caruia i-a inghetat pang §imirosul.

Plimbarea mea de azi e nereglementara, inafaratimpului stabilit. In ultitnele zile, regimul men deinchisoare s'a mai indulcit, fara a fi nevoie de inter-ventii sau compromisuri. Se petrece ceva ; vlajganiimai mari a Sigurantei §1 Curtii Martiale, altadata atat de gravi §1 banuitori, ridica acum palariasau duc maim la chipiu cand trec pe langi mine,ba unii ma intreaba §1 de sänatate §i uita mereusa-mi puna lacatul la u§ä. Eu profit din plin de aceastatacita ingaduinta, päräsesc celula de dimineata, firaautorizatie, cu o u§oara mustrare in suflet provocatade avantajarea mea in raport cu bietii mei tovara§ide su ferinta.

Nu reactionez nici la porunca toata lumea in

19

www.dacoromanica.ro

290 PETRU GROZA

celula", strigata chiar in clipa cand apare un tristconvoiu de noi locatari, flancati de cerberii ser-viciului secret". Tree in revista, cu coada ochiului,fetele pamantii din convoiu, uncle desfigurate devfinatai. Imaginatia mea cuprinde, o clipa, cuinduiogare, framantarile §i faptele acestor oarneni,care nu sunt din randul raufacatorilor.

Jertfa §1 suferinta solidarizeazi pe cei care poartiin suflet sentimentul onestitatii luptei lor. Incep,apoi, sa alerg din nou dela un capat la altul alcurtii, in ger, sub cerul senin.

A fost cea mai lunga plimbare, de cand ma afluin inchisoare. M'arn desmortit multe ore. Soldatii,care se plimbau alaturi in cojoacele lor uria§etropaind, s'au schimbat de doua ori.

Refacut, ma inapoiez in celula, unde salut cuentuziasm ciorba de fasole care abure§te. Ma lungescpe salteaua de paie, care pentru prima datami se pare prietenoasa §i confortabila §i cad intr'unsornn adanc.

www.dacoromanica.ro

SE LARGESC CATUSELE...

27 Ianuarie

Tulliu Goruneanu ma viziteaza din nou.Il vad pentru a treia oara. Incep sa-1 cunosc mai

bine pe acest om, pe care la inceput 1-am primitcu neincredere. Degi prezentat de inginerul RicaGeorgescu, decanul" celor inchigi aici, aparitiamisterioasa, intr'o seara, a acestui barbat elegant,cu tâmplele argintii gi cu ochii negri patrunzatoritradand vointa tenace de a patrunde in sufletulcelui din fata, facea sa-1 privesc cu rezerva marita.In lurnea aceasta, a abilitatilor orientale, combinatecu giretenie gi calcul apusean, e foarte greu, cutoata experienta unei vieti gi cu toata incordarea,si stabilegti &cá ai in fata un inamic sau unprieten. Mi s'a prezentat, cu titlurile respective.Ofiter superior in rezerva, major magistrat, infunctie pe langa Pregedintia Consiliului de Minigtri,lucreazá cu Cristescu, geful temut gi .atotputernic

www.dacoromanica.ro

292 PETRU GROZA

al serviciului secret dela Siguranta Statului, fiindin acelagi timp gi omul de incredere al conduca-torului" Statului, auto-maregalul Antonescu...

Altfel, ocupatia lui civila pregedinte la Curteade apel din Timigoara constitue pentru el untitlu de apropiere pe linia regionalismului nostru.

Nefiind anchetatorul meu, nu avea calitatea dea ma cerceta. Ca magistrat militar, i s'a deschispoarta temnitei, dar pragul celulei mele nu-I puteatrece decat ca particular, cu discretia neinregistrataoficial de catre cerberii inspectori ai sectoruluimeu secret".

Avem impresia ca ne suntern vechi cunoscuti.Conversatiile sunt incordate, solicitand ambelor/Atli eforturi cerebrale. Maregalul nu se indoegte"de patriotismul meu, ma crede chiar mare patriot",

imi spune Goruneanu. Dar ... sunt lucruri delamurit gi proceduri de completat.

Hotarit, Tulliu Goruneanu igi indeplinegte cumult devotament, aproape cu pasiune, functia pecare complicatul aparat al Statului i-a rezervat-o.El nu are pretentia de a indruma evenimentelesau determina linii de actiune, ci se limiteazapur i simplu la implinirea functiei lui de piesamai delicata, in mecanismul acestui aparat. Sar-cina aceasta o indeplinegte, insa, cu insufletirea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 293

omului care refuza Si devina un simplu instrument,gi pastreaza mereu in inima un pic de umanitate.In garnitura oamenilor - guruburi, mari gi mici,mecanizati 'Ana la animalitate, zelogi /Jana la slugar-nicie, abrutizati in exercitiul functiei lor de pazniciai regimului dominant, acest magistrat constitueun contrast atat de izbitor cu tot ce este in jurulnostru, incat aproape intereseaza mai mult persoanalui, deck misiunea pe care o indeplinegte, evident,cu gtirea celor competenti, dar nu maginalicegte.

Oricat de preocupat de gandul libertatii, dein demnul de a rupe zavorul care ma desparte delumea de afara, apreciez cu sange rece ostenelilelui, nu supraevaluez limitele gi rostul misiunii lui,nu ma las, deci, tarit pe linia compromisurilor gia eliberarii cu orice pret, pentru a ma arunca dupafirul de paiu ce mi se intinde... De-a-lungul cori-doarelor inchisorii, celulele adapostesc un gir deprieteni de valoare, cazuti pe acelagi drum al lupteipentru o lume mai buna. Acegtia nu sunt vizitatide crainici ai salvarii, iar grija de a ma eliberanumai pe mine insumi ar fi egala cu o tradare nunumai fata de tovaragii de suferintä, ci gi fata delinia morali gi ideologica, gasita prin cercetari gidupa sbuciumul anilor din urma...

La plecare, oaspele nocturn adaugi.:

www.dacoromanica.ro

294 PETRU GROZA

In tot cazul, va pot spune ca va bucurati de omare popularitate. Zilnic vi se cere eliberarea, decatre diferiti cetateni §1 grupuri din diferite pro-vincii ale tarii. Recent, s'a produs interventia deca-nului Facultätii de tiinte a Universitatii din ClujTimi§oara, pro fesorul Ionescu, prodecanul barouluiavocatilor din Timi§oara, Brudariu, §1 altii, accen-tuand cu totii asupra personalitatii D-voastra, asuprafelului Dvs. de a fi §i subliniind locul pe care-Iocupati in aprecierea tuturor celor care va cunosc§i care s'au bucurat de ospitalitatea Dvs."

Din aceasta declaratie, am retinut un singurlucru real, mai real decat o popularitate trecatoare,decat recuno§tinta celor multi care au calcat pragulsufletului §i casei mele, mereu deschisi pentru totidrumetii : catu§ele care mi s'au pus, cu atata dibacie,se largesc incet, sub apasarea manifestatiilor deafara pentru eliberarea noastri. Nu fiindca aceastamanifestare a prietenilor intelectuali, muncitori §iplugari, ar putea deveni, pentru cei cari ma detin,o actiune primejdioasa in conditiile actuale §i ca.le-ar putea forta, eventual, mana, dar fiindca aceastami§care a prietenilor dinafara coincide cu nelini§teacon§tiintei celor care au determinat arestarea noastra.cand ai con§tiinta 1initità, poti trece noaptea princodri salbatici, fara sa te sperie nici traznetul,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 295

dar cand o ai incarcata cu raspunderi grele,cu ispravi rele gi cu viziunea unei finalitati tra-gice, vei tresari gi la migcarea unei frunze incamp liber gi in ziva mare. Barometrul acesteicongtiinte arata, cu impecabila preciziune, masurilenelegiuite luate de regimul de dictatura.

Perspectiva unei eliberari nu e, deocamdata, mare,fiindca din aceeagi conversatie cu omul regimului,retin ca mai tari decat gefii sunt aghiotantii acestora,iar acegtia din urma sunt ei Inii prizonierii gre-gelilor proprii, care i-au situat pe terenul uneicaptivitati fatale, determinata dinlauntrul gi dinafara tarigoarei noastre.

Cu toate acestea, pamantul se migca; imi pastrezcredinta in destinul meu, chiar gi in clipa andvizitatorul dispare din celula, lasand in urma lui,sgomotul zavorului tras gi al lacatului ce seinchide in noaptea care a coborit de-a-binelea.

www.dacoromanica.ro

CUM SE INSTRUESTE"...

28 lanuarie

Noaptea, pe la ora trei, sunt trezit din somnuladanc de Vitai puternice la uga principalà, situataspre curte, a coridorului. Celula mea se afla exactin fata acelei ugi, care se inchide gi se deschidemereu, facandu-mi sa inregistrez orice migcare inaceasta inchisoare, intreaga ei circulatie. De astadata, se pare cä se petrece din nou ceva din cate-goria intamplarilor neobignuite, fiindca de-a-lungulcoridorului strabate, [tunator, glasul celor maitemuti gefi comisari sau inspectori (toti au pretentiila acest titlu) : Dirlea gi Bragoveanu. In deosebi,cruzimea lui Darlea a devenit legendari gi inimilese s-trang ori de ate ori aceasta Hark' a ServiciuluiSecret igi face aparitia, de obiceiu dupg miezulnoptii, pentru a ridica gi a duce in camera cerce-tarilor" obscure din Bucuregti, la etajul casei negredin Bulevardul Pache Protopopescu 2, sau pentru

www.dacoromanica.ro

298 PETRU GROZA

a aduce de acolo noi pacienti. Ii simti chiar dincurtea inchisorii, dupi felul cum trantegte ugaautomobilului sAu de transport, care igi anuntàsosirea cu sbArnAitul cunosctit al motorului, carelupta cu gerul noptii de iarna grea.

Cruzimea taciturnA a lui Dar lea se completeazacu iegirile galAgioase ale pateticului Bragoveanu.Ambii fac totul, pentru ca in toate) celulele, de-a-lungul coridoarelor din fatä gi din dos, &A disparäbruma de odihng a sufletelor sbuciumate. Brago-veanu inalt, puternic, cu voce stridentà, pe careo ridicä la octava supremA, o ia razna, firà sistem,rApit de avAntul initial, de-a-lungul coridoarelor,pe la toate uile, rräcnind la gardienii irtreziti dinamorteala gi atipeala serviciului nocturn. Lovegteugile cu piciorul: Aici pe cine ai?" Dar aici ?"Pe Asta sä mi-1 dai afarl SA-1 muti dincolo !"Cum, nu-i gtii pe toti pe de-a-rostul? Nu gtii pecine pAzegti ? Stai, caine !"... Numai pagii sol-datilor igi mentin ritmul in fata usilor. Ei nusunt supugi direct acestor inspectori, fiind coman-dati de unitatea militara cãreia ii apartin ; privesecu indiferentä, amestecatà cu dispretul ostaguluicare a trait ororile frontului, exhibitiile vlajganilorcivili". In sffirgit, acegtia pleacä, ducAnd cu ei ogrupà de arestati, pentru a-i supune tratarnentului,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 299

gen propriu, care a devenit celebru. 0 sfagietoaredurere imi strabate inima, cand aflu ca, printrecei dugi, se afla gi cativa dintre prietenii mei. Indeosebi, sunt ingrijorat de Miron Be lea. Acesttaran hunedorean, luptator de elita al FrontuluiPlugarilor de odinioara, atat de tanar gi de voinicieri, pare a fi favoritul" inspectorilor. In fiecarenoapte 11 ridica, iar dimineata ii aduc inclarat,extenuat, cu ochii cazuti adanc in orbite. Intredoua baionete, la spalator, imi goptegte : Sunttratat groaznic". Aflu, apoi (prin semnele conven-tionale ale inchisorii, prin conversatiile fragrnentare,intalniri scurte, furate bucatarului gi soldatilor,cand ne deschid u§ile pentru a ne turna in farfuriilede tinichea ciorba de fasole), ca prietenii sunt

ghem, batuti la talpi, dupa ce sunt incaltaticu ciorapi de postav gros, li se umfla plarnaniicu o teava de cauciuc varita pe git, etc. Puternicgi elastic, plugarul acesta cu vointa de fier,rupt deunazi legaturile, smulgandu-se din bratelecelor patru comisari, pe cari i-a rasturnat impreunacu masa de tortura. Iegirea I-a costat o rnasea,fiind izbit puternic in obraz, pe la spate, cu pumnul,de catre unul din anchetatori". Cazut in nesim-tire pe podele, mai putu sa auda reprogul unuiadintre ispravnici, impresionat oarecum de sangele

legati

§i-a

www.dacoromanica.ro

300 PETRU GROZA

ce se revarsa din gura : Vezi, l-ai omorit. Ti-amspus ca oamenii a§tia puternici suporta mai greu..."

Miron Belea se trezi sub du§uri de apa rece : fuspalat §1 readus in celula, pentru ca astazi sa fiedus din nou, impreuna cu minunatul luptator, profe-sorul universitar Vladescu-Racoasa (cap de savant,profilul omului hotarit), cu tanarul §1 energiculavocat Magheru, fiul pre§edintelui dela Casatie,§i altii. Dimineata, sunt adu§i cu corpurile frante,au fetele pamantii ale celor coboriti de pe cruce.Zadarnic incerc sa-mi rechem somnul alungat...

In zori, ma indrept spre spalator. Se aglo-mereaza aici barbati §i femei de toate categoriile,umplandu-1 cu un miros ascutit, de sudoare §1 rufespalate in acelea§i ligheane. Cu capul sub apa recea robinetului, ne spalam, aruncandu-ne cuvinte deimbarbätare. Inspectorul §colar Simion, acest varstnicbucovinean corpolent, chinuit de astmä, i§i. facegimnastica", cu pieptul gol, la geamul deschis.Omul manifesta mult curaj §1 incredere in destinulaostru §i in ziva de maine. La un moment dat, striga

Priviti-1 !"Ce?"Rasare 1"Cine?"

Exasperat, Simion racne§te :

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 301

Soarele I Soarele rogu!"Ei gi ? Pai cum vrei sa fie?"

i Simion, indignat :De ce nu rasare odata albastru?"

Ne privim unii pe altii gi dam drumul cu maimuIta putere robinetelor...

Astfel incepem o zi noua, readugi cu totii in celulegi lasati acolo cu gandurile, palind de nos-talgia razelor de soare dela geamul spalatorului.Razele nu mai plutesc, ca nigte fire de paie, inbezna celulei. Ceasurile trec greoiu, cu picioare deplumb. Spre amiaza, cand pandearn semnalul pentru aiegi la plimbare,un stri gat de-a-lungul coridoarelor,repetat la fiecare ugi, ne fixeaza pentru toata zivain celule pe care, pana la noi ordine, nu mai avernvoie sä le pärasim. Sunt interzise chiar gi vizitelereglementare, pentru cei care aveau voie sä leprimeasca.

Aflarn : aceasta inräutatire a regimului se datoregtefaptului ca la Polonezii care au fost transportatideunazi de aici in lagärul dela Tg. Jiu, s'au aflatarme, provenind din aceasta inchisoare, unde le-autinut ascunse. Directia a primit avertisment, inspec-torii ocara gi pedepse, gardienii chiar batai, iar noi,detinutii, aceasta inasprire a regimului, care nerapegte din posibilitatea de a ne adanci privirea

www.dacoromanica.ro

302 PETRI' GROZA

in albastrul cerului gi de a ne umple plamanii cuaer proaspat.

Sufletul igi apleaci mohorit aripile. Condeiul sepune pe lucru greoiu gi anevoie, sfargind prin a seculca de-a-lungul paginii neispravite, scapat dindegetele amortite ale unui trup obosit. Trupulcedeaza, apoi in intre gime, tavalindu-se invaluit inblana gi caciula trasa adanc pe ochi, de-a-lungulpatului de fier.

Nu gtiu, poate am dormit toati ziva. Sgomotullacatului scos dela uga ma readuce pe pamant,becurile electrice licaresc pe coridor, in seara coboritatiptil. Bucatarul de langa carucior intinde blidulde tinichea prin uga intredeschisa : ciorba. Viata igidepune biletul de vizita aga cum este, in toatagoliciunea ei.

www.dacoromanica.ro

LA CERCETARE

29 IanuarieAm fost transportat azi, de catre martialul in-

spector Tänisescu, mereu moroc5nos §1 cu privirilemfincátoruhii de oameni, in cabinetul cApitanuluiNicolau, la Curtea Martian". Ma prime§te, ca §1 paniacum, prietene§te. Nu e militar de carierä, ciPre§e-dinte la un Tribunal civilprototip al magistratuluicalm cu gesturi stäpanite. De staturä mijlocie, cuochii limpezi, indicand un suflet echilibrat, prive§temereu, adanc, in ochii vorbitorului. Evident, egteintens angajat in efortul de a concilia con§tiinta luide magistrat cu functiunea impusä acum, prin mobi-lizarea lui la Curtea Martiali (nu prea am constatataceasta silinti la altii). Pare a nu g5si alta ie§iredin contactul inerent acestei duble calitäti, deckprin täräginarea unui interogatoriu formal, evitândchiar §i in conversatii detaliile banale din fileleuria§elor dosare, care zac ordonate p e masä §1 in

www.dacoromanica.ro

304 PETRU GROZA

care se gasegte munca de ani de zile a organelorpolitiei secrete. A acelor organe care ne adunausau la nevoie ne plismuiau acte gi fige. Omul arata,insa, cu atat mai mult interes pentru ansamblulproblemelor, care agita pe oamenii pringi in mrejeleacestor vigilenti apäratori ai temeliei. Statului. Elconteaza pe solutionarea intr'un fel sau altul, desus in jos a pricinii mele, prin hotarirea guvernuluipe linia considerentelor politice. Aceasta, dat fiindca materialul adunat aici n'ar putea fi macinat incadrul unui proces normal. In acelagi timp, il obligila aceasta gi manifestarea hotaririi noastre darzede a sustine inainte dreptatea atitudinii noastre,confirmata tot mai mult de evenimentele incurs.

Agteapta, deci, o sugestie precisa sau un ordincategoric de sus, pentru scoaterea mea din proces,fara trimitere in judecata. Altfel inteleg arramane dezolat, fiindca efortul hii de a-gi impacacongtiinta de magistrat cu aceea a militarului subordine, ar deveni o penibila incordare. Ii privescgaloanele gi ma gandesc ca, in aceasta incordare,vor constitui gi ele o problema.

www.dacoromanica.ro

30 Ianuarie 1944

GICAGica este vecinul meu din celula Nr. 8. Nimeni

nu-i cunoagte numele de familie. Mi se pare ca.«opereaza, cu mai multe nume. In tot cazul, unmister invalue statura svelta a acestui tânar, carefredoneaza mereu, ca o cfilomelä :. a inchisorii.Saptamfini de-a-rfindul mi-am atintit atentia asupralui, dar n'am ajuns la nicio concluzie asupra ros-tului gi caracterului sau. La inceput, mi s'a spusea este agent acoperit al Sigurantei, ca simuleazacalitatea de arestat, pentru a ne observa, astfel,mai bine. La uga celulei meIe, nu se poate vorbifara sa auda el ; vorbitorii ocazionali arata, cu de-getul la gura, spre celula lui Gica. Cert e cä, inultimul timp, deveni un pugcariag sui gerieris ; plecaaproape zilnic in orag, gatit elegant pentru plimbare,fara insotitor. Cu toate incercarile lui de a se apropiade mine ii tin la distantä. Sunt hotarit sa in

20

www.dacoromanica.ro

306 PETRU GROZA

versAm jocul, ambitia mea fiind sä aflu eu ce e cuacest om. A observat cä scriu gi i-am aruncatundita: 11 incondeez gi pe el. Devine tot mai inte-resat fall de felul cum va fi el .zeternizat* injurnalul unui detinut. Pentru a iegi bine, primegtebucuros invitatia mea de a ma insoti, in sfargit, laplimbare. Cu atentia incordatä gi indrumAnd cal-culat conversatia, disting tot mai mult din poves-tirea-i lune& amänuntitä, adevärul de fantezie.Näscut in Gorj, ofiter in armata rornAnä, a fAcutcampania din iarna anului trecut in CrimeeaCaucaz, a fost luat prizonier gi din acel momentdevine unul dintre cei multi, pe care vAltoarea rAz-boiului Ii arunci pe meleaguri necunoscute, asimi-lAndu-i unor noi rosturi gi unor noi conceptiiasupra vietii omenegti. Cum armata noastrA cregtevertiginos, e ugor de prevAzut rolul hotAritor, pecare-I vor avea esupra desfAgurarii vietii noastrecolective, dupi acest rAzboiu. Participarea lor activAla procesul agitat al trecerii dela starea de räzboiula cea de pace, apoi la opera de constructie a noiigospodArii sociale, politice gi economice, va fi mare.Aceasta uriaga armatà a prizonierilor de räzboiu,va aduce acasa experiente gi cunogtinte inteun do-meniu cu totul inchis celor rämagi in tarl. Dina-mizati de rezultatul unei cunoagteri comparative

§1

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 307

§i incurajati prin titlul luptei §i suferintele lor,vor pi§i hotiriti pe drumul intemeierii unei noilumi, bazati pe o mai dreapti repartizare a bunu-rilor pimânte§ti, pe un nivel mai ridicat al vietiimateriale §i culturale, pe respingerea conceptiilorinvechite §1 a prejudecitilor.

Reflectfind la toate acestea, ascult inainte 0-1 cer-cetez pe Gici. Imi di toate datele asupra trata-mentului exceptional uman §1 civilizat de carese bucuri prizonierii in U. R. S. S. Abia ajun§i inlagar, dincolo de front, sunt pu§i sub minutioasiobservare in ceea ce prive§te atitudinile §i vederilelor, apoidupi un timp oarecare in aceasti carantini,

sunt selectionati, oferindu-li-se posibilitatea dea invita teoretic §i practic, in lagire speciale, orga-nizate in acest scop. Gici al nostru a fost transferatintr'un astfel de lagir din apropierea Moscovei.Acolo, a studiat §1 a practicat 'Ana §1 paraptismul.

Mi s'a luminat mintea" imi spune. A fostca §i cum soarele n'ar mai fi rásarit la orizont,ci de-a-dreptul in creierul meu! Ce-am vizut inRusia culturi, civilizatie este extraordinar."

Hotirit si se puni in slujba luptei pentru oapropiere romino-sovietici, se arunci, in apropiereaBuzáului, cu parapta, cade lingi un sat §1 seprezintä primarului cu o poveste bine ticluiti. Postul

www.dacoromanica.ro

308 PETRU GROZA

de jandarmi il inainteaza la Bucure§tidar aici paresuspect de spionaj, cineva chiar il recunonte,§1 este depus la secret", alaturi de mine. Dupirnulte interogatorii, cercetarile inceteaza, falla se rezuma inteun proces. Acum, sta aici, neju-decat. Multiple le lui cuno§tinte, ca§tigate dincolo"constitue un capital mult mai pretios pentru or-ganele noastre de informatiuni, decat solutialichidarii" lui printr'o banala sentinta capitala.Il cred pe Oka* atat de inteligent, incat sa ex-ploateze din plin acest avut al lui. Daca aceastaexploatare atinge limitele unei pocainti" omulpunandu-§i abilitatea §1 toate cuno§tintele ca§tigatein TJniunea Sovietelor, in serviciul Sigurantei noastresau se margine§te la strictul necesar, pentru a-§isalva viata, n'a§ putea spune.

www.dacoromanica.ro

LIBER

A coborit din nou seara...Gardianul vine spre mine, alergand. Are ordinul

sa ma aduca, fara intarziere, la comandamentulinchisorii.

In drum spre birou, gardianul este vadit emo-tionat. Pare Ca §tie ceva.

Ne prime§te capitanul magistrat Popescu, unuldintre anchetatorii inchisorii. E mic de statura, cuaspectul antipatic al omului ma§inalizat in meseriainchizitoriala. Este insotit de omenosul directorcivil al inchisorii, doctorul Bad. Acesta din urmase afla mai aproape de u§a ; treand pe lânga mine,imi §opte§te cu bucurie : Sunteti liber".

tiam §i eu acum ceea ce §tia §i gardianul §iceea ce imi va spune §i magistratul militar Popescu,cu care, in tot timpul detinerii mele, nu am schimbatun singur cuvânt sau privire, de§i, in ve§nica

www.dacoromanica.ro

310 .PETRU GROZA

gi de multe ori sgomotoasa lui circulatie de-a-lungulcoridoarelor, ne ciocneam aproape zilnic.

Aversiunea initiala fati de acest gurub al odio-sului aparat de oprimare se mentine chiar gi inacest ultim moment.

Sunteti liber"... Aceste doua cuvinte rostite cuvoce tare gi care-mi pun in mana insagi cheia ce-lulei, mi se par acum stupide.

Liber? Numai eu liber? Dar prietenii mei? Darpoporul, care continua sa fie inlantuit? Are ungust de cenuga acest sunteti liber"...

Tac. Sub ochii functionarilor, dintre care uniiimi trimiteau, pe firul nevazut al simpatiei, semnecalde, il las fari raspuns pe capitanul" Popescu.

Urmeaza 'ceremonia monotona a desmatriculariimele din registrele celor intemnitati. Cer voiedirectorului dr. Bad, sa-mi pot lua ramas bun delaarestatii, care s'au dovedit buni prieteni, in aceastacasa rece". Intre timp, telefoanele biroului zbarnfiieneincetat; cel chemat sau vizat sunt eu.

Cel dintai, care se intereseaza, e tanarul gi atfitde bunul prieten in aceasta epoca a izolarii : avo-catul Ripogan. Apoi, doctorul Negrea i altii. Totiigi manifesta dorinta sä ma vada cat mai repedeafara". Le raspund ca nu este atat de ugor si madespart de o lume cu care am inceput sa ma obig-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 311

nuesc, de celula cu care m'am imprietenit. Poatevoiu mai dormi o noapte aici." Rfisul plin alprietenului dr. Negrea, acest maramurepan voinic,rispunde la capitul firului.

Insotit de gardieni, inspectori §1 de director, oiau de-a-lungul celulelor celor mai cunoscuti deti-nuti. Zivoarele se ridici pe la u§i, locatarii, cufetele pimfintii, apar. Le string mina intinsi,privesc adfinc in ochii lor, cufundati in orbite.

Pe rand : Polonezii din grupa a doua, vecinadela celula 10, frumoasa cerniuteanci, sotia avoca-tului conspirator, tinerii Bordu§ (originari dinDeva) §i prietenii lor, conspiratori", dezertori"§i spioni", printii bursei negre, in frunte curegele" Scheuermann, Romani, Maghiari, Ru§i,sffir§ind cu inginerul dr. Werth (cel cu cauciuculsintetic) toti care au constituit societatea, ciruiai-am fost incadrat §1 eu apar §1 dispar in beznacelulelor zivorite din nou. Clipa, grea pentru celcare rämâne in urma celui care pleaci in libertate,_

o induri fiecare in felul lui. Unii mai sentimentalidau curs durerii, altii, strfingfindu-mi mina, privescdfirz, in deosebi Polonezii. Nuznai cei dela bursaneagrä par total cople§iti de neribdarea de a scipade aici cu un ceas mai devreme ; in acest scop,li se pare ca §1 vizita mea de adio le-ar putea fi

www.dacoromanica.ro

312 PETRU GROZA

de vreun folos: ma asalteaza cu mesaje pentru ceide afara, cari i-ar putea ajuta...

Vin la rand soldatii de paza, acegti oameni detreaba, fii ai Ardealului, Gorjului, Mehedintilor,tarani cu dorul casei lor, smulgi de pe la vetrelelor de vitregia unor vremuri, pe cari ei refuza sale inteleaga, mistuiti de un singur gand: pacea.

Pe cei care nu erau pe coridor, ii caut la postullor de garda. Nae, lautarul" dela Craiova, tine cuorice pret sa-mi cante una",gi in timp ce dege-tele lui alearga pe coarde, cu dibacie, parasesc giaceasta garnitura, atat de cinstita, a aparatului jus-titiei militare.

Gardianul Vultur (care mi-a aratat, cel dintaiprietenie") nu era de fata. L-am tot agteptat, padace a sosit. Nu gtia ce poate sa se petreaca, vazan-du-ma inconjurat de functionarii inchisorii. Caalung spaima, 11 informez: Eu plec, frate Vultur.Te-am agteptat sa-ti multumesc: egti un om bun,ai inimL gi nicaieri mai mult deck In aceste locuri,nu e nevoie de inima. Poti sa-ti faci datoria gi aga,gi eu doresc ca Destinul sa te rasplateasca."

Vultur lacrimeazä. Imi strange mana repede, faraniciun cuvant. Apoi, igi revine, pe fata lui treceumbra unui zambet melancolic; D-le ministrup

si-i

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI 313

pare.mi-se ca de acum incolo iaragi egti d-ta vul-turul", iar eu raman aici goarecul".

Tree gi pe la singuraticul Mircea.Ultima vizita o fac, dupa cum se cuvine, deca-

nului" Rica Georgescu. Stau mult in celula lui, ochiin ochi. Ne imbratigam.

Noaptea a coborit de mult. Prietenul Ripoganma agteapta, nerägdator, cu magina. Plec cu RicaGeorgescu alaturi, pang la poarta de fier, care seinchide cu sgomot in urma mea. Decanul" gi toticeilalti raman dincolo.

Iau loc in maging. Ripogan e inimos ca tot--cleauna la volan. Magina ia vitezg.

Bucuregtii nu mai camufleaza ?"intreb.Lumina unui felinar mg orbegte. Apoi, alte feli-

nare, ale caror pleoape semi-camuflate lasa sà sestrecoare cateva raze, care mi se par feerice. Noaptea,am insomnie: ptul alb, cu saltea moale, e insu-portabil.

Tarziu, pe la orele 1, mi se face o surpriza mig-cgtoare : vechii mei prieteni, chelnerii dela AthenéePalace, in frunte cu vechiul luptator pentru cauzademocratiei, Caluggru, imi servesc la pat" o masaca din povegti, aranjata in taing, e darul lor pentruiegirea mea din umbra celulei.

www.dacoromanica.ro

314 PETRU GROZA

Mi se pare ci in primele inghitituri se amestecagi ateva lacrimi...

Spre dimineata, adorm: am visat cä toti oameniidin toate colturile pämfintului, sunt liberi.

SFAR$IT

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPeg,

Prima fnclegtare 7La Bucuregti 11Inapoi 15O viziti" in tren 17La Siguranti ... 19In fata Generalului Diaconescu 31Vila Conspirativi" 37Criciun negru 45De ce a cizut Codreanu 49Din nou la Sigurantà 53Ochii albagtri 57O confruntare 59La Odihna buni" . 63Drumul spre temniti 73La nunfarul 43 77Vlidescu Ra'coasa gi Miron Be lea 91O razg 93Lespedea 99La Ministerul de Interne 101Lumea din inchisoare 105Povestea lui Ion Tetea 107Programul unei zile 109Introspectii 113Ziva Polonezilor 117Un copil in inchisoare 125La zgpacli 127Clopotele 129Stomacul gi Ideile 131Revederi neagteptate 137Economicul gi Spiritualul 141Un domn bine" 147

.

.......

www.dacoromanica.ro

Pag.

Tragedia generatiei tinere 151Lumea care apune 1610 vizita nocturna 163Verdictul dela Verona 169Verdictul dela Viena 173Un mesaj de acasa 177De vorbi cu Isac Feldptein 179Ceva despre sbor 181Despre sociabilitate 185Vizi te durninicale 189Momente 191Poveste mica 193Vasile Socolov sau despre rezistenta 195Din nou la cercetare" 199Luarea amprentelor 203,,Bucovinele" . 207Rassa, origine etnica, etc. 215Pleaca Polonezii 219Iara§i la Curtea Martiala 223Poveste cu o gaina 227Poveste cu un hering 231Despre ideile fixe 233Pedagogia inchisorii 247Iluminarea lui Zacheu 251Suferinta lui Gavrili 257Suferinta unui Sacui 261Suferinta a doua popoare 2630 de§teptare in zori 287Se largesc catu§ele 291Cum se instrue§te".. 297La cercetare 303Gica 305Liber 309

,

. . . . ..

......

www.dacoromanica.ro

LITERATU RA POLITICA51 M A.

LEI 160C

-

4-

Y

nal

www.dacoromanica.ro