petroiu carmen.pdf

Domeniul Mecanica 2

CUPRINS

1. Planificarea evaluarii pag. 2

2. Exemple de de itemi pag. 5

2.1. Itemi cu alegere multiplă pag. 6

2.2. Itemi pereche pag. 7

2.3. Itemi duali pag. 9

2.4. Itemi de completare pag. 10

2.5. Item structurat pag. 11

2.6. Itemi rezolvare de probleme pag. 12

2.7. Eseu structurat pag. 13

3. Instrument de evaluare sumativă pag. 15

4. Plan de activitate remedial pag. 23

Domeniul Mecanica 3

A. PLANIFICAREA EVALU ĂRII

PROFIL TEHNIC DOMENIUL : MECANIC MODULUL III: TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU CLASA : a XI-a NR. ORE:TOTAL – 41 ORE; LABORATOR TEHNOLOGIC – 8 OR E; TEORIE – 33 ORE

PLANIFICAREA EVALU ĂRII

Resursele evalu ării Forme de evaluare Competen ţe evaluate Rezultatele înv ăţării

Contexte/ locul de evaluare Materiale De timp

Metode/ instrumente de evaluare

Evaluare ini ţială

• Operează cu multiplii și submultiplii unităților de măsură

• Explică structura procesului de măsurare

• Execută calculul erorilor de măsurare

- Efectuează transformări cu multiplii și submultiplii unităților de măsură - Identifică elementele procesului de măsurare - Calculează erorile de măsurare absolute și relative - Stabilește corecția aparatului în funcție de eroarea de măsurare calculată

Sala de clasă

Planșe didactice

S1 S2 S3 S4

Probe orale Fișă de evaluare

16.1. Explică structura instalațiilor/ sistemelor de măsurare

- Identifică mijloacele de măsurare a dimensiunilor liniare - Identifică elementele componente ale șublerului, respectiv micrometrului - Descrie principiul de funcționare al sublerelor, respectiv micrometrelor

Laborator

Riglă gradată Ruletă Metru articulat Cale plan – paralele Lere de grosime Calibre Șublere Micrometre Ceasuri comparatoare

S5 S6

Probe orale Probe scrise Probe practice Observare sistematică Fișă de autoevaluare

Evaluare formativ ă

Evaluare remedială a competenței 16.1.

Domeniul Mecanica 5

Resursele evalu ării Forme de evaluare Competen ţe evaluate Rezultatele înv ăţării

Contexte/ locul de evaluare Materiale De timp

Metode/ instrumente de evaluare

16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale

- Efectuează măsurarea dimensiunilor liniare

Laborator

Riglă gradată Ruletă Metru articulat Cale plan – paralele Lere de grosime Calibre Șublere Micrometre Ceasuri comparatoare

S7 S8

Probe orale Probe scrise Probe practice Observare sistematică Fișă de evaluare

Evaluare remedială a competenței 16.3

Evaluare sumativ ă

16.1. Explică structura instalațiilor/ sistemelor de măsurare 16.2. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare 16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale

- Identifică mijloacele de măsurare a mărimilor geometrice - Identifică elementele componente ale mijloacelor de măsurare a mărimilor geometrice - Descrie principiul de funcționare al mijloacelor de măsurare a mărimilor geometrice - Organizează locul de muncă - Alege corespunzător mijlocul de măsurare a mărimii geometrice - Efectuează măsurarea mărimilor geometrice

Laborator

Planșe didactice Mijloace de măsurat lungimi Prezentări PPT Fișe de evaluare

S9 S10

Probe orale Probe practice Observare sistematică Fișă de evaluare sumativă

B. EXEMPLE DE ITEMI

Domeniul Mecanica 7

CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTRE ȚINERE ȘI REPARAȚII ANUL DE STUDIU: CLASA A XI-A MODULUL I – SISTEME DE TRANSMITERE A MI ȘCĂRII Unitatea de competență tehnică generală: UCTG 13 – Sisteme de transmitere a mișcării Competența evaluată: C13.1. – Analizează rolul func țional al organelor de mașini din cadrul transmisiilor mecanice

I. ITEMI CU ALEGERE MULTIPL Ă: I. Alegeţi răspunsul corect: 10 puncte 1. Transmisia prin cablu funcționează prin: a. aderență; b. alunecare; c. angrenare; d. antrenare. 2. Transmisia prin curea are rolul: a. de a bloca mișcarea; b. de a favoriza mișcarea; c. de a transforma mișcarea; d. de a transmite mișcarea. 3. Cureaua este: a. o bandă închisă, flexibilă și extensibilă; b. o bandă închisă, rigidiă și extensibilă; c. o bandă deschisă, flexibilă și extensibilă; d. o bandă deschisă, rigidă și extensibilă. 4. Cablul este un ansamblu format din fire: a. metalice sau plastice; b. neferoase sau metalice; c. textile sau metalice; d. textile sau plastice. 5. Transmisia prin lanț este un mecanism care transmite mișcarea între: a. doi arbori, ambii motori; b. doi arbori, ambii conducători; c. o roată și un arbore motor; d. un arbore motor și conducător.

BAREM DE REZOLVARE

I. (10 puncte) 1 – a; 2 – d; 3 – a; 4 – c; 5 – d.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

Domeniul Mecanica 8


II. ITEMI DE TIP PERECHE II. 1. În coloana A sunt date tipuri de transmisii, iar în coloana B schemele acestora. Grupaţi elementele din coloana A cu elementele din coloana B: 6 puncte A. B. 1. transmisia încrucișată prin curea; a. 2. transmisia paralelă prin curea; b. 3. transmisia prin lanț; c. d.

Domeniul Mecanica 9

II.2. În coloana A sunt date tipuri de transmisii prin roți dințate , iar în coloana B schemele acestora. Grupaţi elementele din coloana A cu elementele din coloana B: 6 puncte A. B. 1. transmisia cu roți dințate cu axe încrucișate; a. 2. transmisia cu roți dințate cu axe paralele; b.

3. transmisia cu roți dințate cu axe perpendiculare; c.

d.

BAREM DE REZOLVARE

II.1. (6 puncte) 1 – a; 2 – c; 3 – b II.2. (6 puncte) 1 – c; 2 – a; 3 – b

Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte. Pentru asociere incorectă sau lipsa acestuia, 0 puncte.

Domeniul Mecanica 10


III. ITEMI DUALI III. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi scrieţi în dreptul lor dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi F dacă apreciaţi că este fals: 10 puncte

1. Mecanismele cu roți de fricțiune pot asigura transmiterea uniformă a mișcării arborilor, cu o valoare constantă a raportului de transmitere șitransmiterea unor puteri mari.

2. Principiul transmisiei prin lanț se bazează pe aderența lanțului cu roțile speciale de lanț.

3. Transmisiile prin cablu se folosesc în special la mașinile de ridicat și transportat.

4. Transmisiile prin curea permit transmiterea mișcării la distanțe mari, de pînă la 10 m.

5. Un angrenaj este format dintr-o pereche de roți dințate, una conducătoare, iar cealaltă condusă.

BAREM DE REZOLVARE

III. (10 puncte) 1 – F 2 – F 3 – A 4 – A 5 – A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau

lipsa acestuia, 0 puncte.



IV. ITEMI DE COMPLETARE

IV. În spaţiul liber scrieţi informaţia care completează enunţul: 8 puncte

1. Mecanismele cu roți dințate pot asigura transmiterea ….......(1)........… a mișcării de rotație.

2. Mecanismele camă – tachet realizează ..............(2)............. mișcării.

BAREM DE REZOLVARE IV. (8 puncte) 1. (1) – uniformă 2. (2) – transformarea Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau

lipsa acestuia, 0 puncte.



V. ITEM DE TIP ÎNTREBARE STRUCTURAT Ă

V. În figura alăturată este reprezentată o transmisie mecanică. 12puncte Precizaţi:

a. Tipul transmisiei mecanice; b. Elementele componente ale transmisiei mecanice; c. Rolul funcțional al transmisiei mecanice; d. Principiul de funcționare al transmisiei mecanice.

BAREM DE REZOLVARE

V. (12 puncte) a. transmisie prin curea; Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia, 0 puncte. b. roată motoare (conducătoare), roată condusă (antrenată), curea de

transmisie; Pentru răspuns corect se acordă 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia, 0 puncte. c. transmite mișcarea de rotație între doi arbori, prin intermediul curelei; Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia, 0 puncte. d. funcționarea se bazează pe aderență. Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia, 0 puncte.



VI. ITEMI DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME VI.1. O transmisie prin curea are diametrul roții motoare D1 = 40 mm, diametrul roții conduse D2 = 100 mm, iar distanța între cei doi arbori A = 50 mm. Calculați ce lungime trebuie să aibă cureaua de transmisie. 8 puncte VI.2. Dacă o transmisie prin lanț are diametrul roții motoare D1 = 30 mm, iar diametrul roții conduse D2 = 60 mm, calculați raportul de transmisie (i). 8 puncte VI.3. Un mecanism cu roți dințate cilindrice și angrenare exterioară asigură transmiterea mișcării de rotație între doi arbori. Precizați sensul de mișcare al roților dințate. 2 puncte

BAREM DE REZOLVARE

VI. (18 puncte) 1. L = 337,8 mm. Pentru scrierea formulei de calcul se acordă 5 puncte; pentru înlocuirea datelor

numerice în formulă, se acordă 1 punct; pentru efectuarea calculelor se acorda 1 punct; pentru precizarea rezultatului se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

2.

i = 60 / 30 = 2 Pentru scrierea formulei de calcul se acordă 5 puncte; pentru înlocuirea datelor

numerice în formulă, se acordă 1 punct; pentru efectuarea calculelor se acorda 1 punct; pentru precizarea rezultatului se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. 3. roțile se rotesc în sensuri diferite (se realizează inversarea sensului de rotație).

Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.



VII. ITEM DE TIP ESEU STRUCTURAT VII.1. În figura alăturată este reprezentat un troliu cu acționare manuală. Realizați un eseu cu tema “Transmisia prin cablu”, având în vedere următoarele: 20 puncte

a. Definirea trasmisiei prin cablu; b. Elementele componente ale transmisiilor prin cablu; c. Clasificarea cablurilor; d. Utilizări ale transmisiilor prin cablu.

BAREM DE REZOLVARE

VII. (20 puncte) a. Transmisia prin cablu este un mecanism care are rolul de a transforma mișcarea de rotație a tamburului pe care este înfășurat cablul, în mișcare rectilinie a capătului liber al cablului de care este fixat cârligul. Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia, 0 puncte.

b. Transmisia prin cablu se compune din: arbore conducător, tambur, cablu, cârlig. Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia, 0 puncte. c. Cablul este un ansamblu format din fibre textile sau metalice, obţinut prin răsucire sau împletire. Se disting: cabluri cu toron rotund sau profilat; cabluri cu inimă metalică sau nemetalică; cabluri răsucite spre dreapta sau spre stânga. Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte; pentru răspuns parțial corect se acordă

puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

d. Cablurile se utilizează la maşini de transportat şi ridicat, macarale, trolii, scripeți, palane, teleferice, ascensoare.

Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.


C. TEST DE EVALUARE SUMATIV Ă


Profil: TEHNIC Domeniul MECANICĂ Modulul : III - TEHNICI DE M ĂSURARE ÎN DOMENIU Anul de studiu: clasa a XI-a NR. ORE:41ore; TEORIE – 33 ore, LT:8 ore Unitatea de competenţă tehnică generală: TEHNICI DE M ĂSURARE ÎN DOMENIU

AGREGAREA CU COMPETEN ȚELE CHEIE: UCTG 16: Tehnici de măsurare în domeniu 16.1. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare. 16.2. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare. 16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. UCC: Managementul relaţiilor interpersonale 3.2. Gestionează conflicte 3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi 16.1, 16.2. și 16.3. se agreghează cu 3.3. Definirea rolurilor funcţionale şi a intereselor factorilor interesaţi. Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor acestora.

Rezultatele învățării Tipuri Exemple

Obiectivele evaluării

Cunoștințe - Să precizeze care sunt mijloacele de măsurare pentru mărimi geometrice

- Să identifice elementele componente ale mijloacelor pentru măsurarea mărimilor geometrice

- Să identifice scopul utilizării mijloacelor de măsurare

- Să descrie principiul/metoda de măsurare/verificare cu mijloacele de măsurare

Capacități de aplicare a cunoștițelor

- alegerea mijocului de măsurare/verificare - executarea măsurătorilor conform cerinţelor - citirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare

Capacități intelectuale

- argumentarea alegerii mijlocului de măsurare - stabilirea tehnicii de măsurare - evaluarea calitativă a măsurătorilor realizate

Trăsături de personalitate

Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor fizice specifice proceselor industriale.

- interesul pentru realizarea unor măsurători/verificări de calitate

- capacitate de relaționare în cadrul echipei - disponibilitate pentru autoevaluare


MATRICEA DE SPECIFICA ȚII Profil: tehnic Domeniul: Mecanică Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații Anul de studiu: clasa a XI-a Modulul: III – Tehnici de m ăsurare în domeniu UCTG: TEHNICI DE M ĂSURARE ÎN DOMENIU Competența evaluată: C13.1. – Analizează rolul func țional al organelor de mașini din cadrul transmisiilor mecanice

Niveluri cognitive Conținut

a-și aminti

a înțelege

a aplica

a analiza

Total itemi

%

Mijloace pentru măsurarea lungimilor

2 3 2 2 9 41

Mijloace pentru măsurarea unghiurilor

2 2 2 1 7 31

Mijloace pentru măsurarea suprafețelor

1 1 1 0 3 14

Mijloace pentru măsurarea volumelor

1 1 1 0 3 14

Total itemi 6 7 6 3 22 100

% 27 33 27 13 100


TEST DE EVALUARE SUMATIV Ă

Profil: tehnic Domeniul: Mecanică Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații Anul de studiu: clasa a XI-a Modulul: III – Tehnici de m ăsurare în domeniu SUBIECTUL I 27 puncte A. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. 5p

1. Care dintre următoarele mijloace de măsurare a lungimilor are precizia cea mai mare: (1p)

a. Micrometrul b. Rigla gradată c. Ruleta d. Șublerul

2. Pentru măsurarea perpendicularității a două suprafețe se folosește: 1 p) a. Echerul cu unghiuri active de 45o b. Echerul cu unghiuri active de 60o c. Echerul cu unghiuri active de 90o d. Echerul cu unghiuri active de 120o

3. Pentru măsurarea ariilor lungi și înguste se folosește: (1 p) a. Planimetrul cu bilă b. Planimetrul cu disc c. Planimetrul cu riglă d. Planimetrul rectiliniu

4. Măsurile din sticlă se folosesc pentru măsurarea volumelor: (1 p) a. Carburanților b. Gazelor c. Lichidelor d. Solidelor

5. Calele plan paralele sunt realizate din materiale cu : (1 p) a. Coeficient de dilatare termică mare b. Coeficient de dilatare termică mică c. Conductibilitate termică mare d. Duritate mică

B. Citi ți cu atenție enunțurile de mai jos și notați în dreptul lor A, dacă considerați că enunțul este adevărat sau F, dacă considerați că răspunsul este fals. Enunțurile considerate false transformați-le în enunțuri adevărate. 12p

1. Comparatoarele se folosesc la verificarea abaterilor dimensionale. 2. Daca două corpuri din același material au masele m1> m2, atunci V1> V2. 3. Măsurile terminale pentru unghiuri sunt calele. 4. Pentru verificarea planeității unei suprafețe se utilizează nivela cu bulă de aer. 5. Un arbore cu diametru de 75 mm se poate măsura numai cu micrometrul,

având Dm=75-100 mm.


C. În coloana A sunt date mărimi fizice, iar în coloana B mijloace de măsurare. Asociați mărimile fizice din coloana A cu mijloacele de măsurare din coloana B. 5x2p=10p

A B 1. Arii a. Balanțe 2. Lungimi b. Biurete 3. Mase c. Mașini pentru măsurat suprafețe 4. Unghiuri d. Raportoare 5. Volume e. Șublere

f. Tahometre

SUBIECTUL II 32 puncte A. Completați spațiile libere astfel încât afirmațiile să fie adevărate. 6p

1. Lamele plan paralele sunt măsuri .......(1)....... pentru verificarea ......(2)........ (2x2p)

2. Șabloanele unghiulare sunt utilizate pentru măsurarea .......(3)....... de ascuțire a sculelor așchietoare. (2p)

B. Răspundeți pe scurt următoarelor cerințe. 10p 1. Precizați care sunt instrumentele utilizare pentru măsurarea ariilor

suprafețelor. (5p) 2. Care sunt marcajele indicate pe cilindrii gradați. (5p)

C. Se dă schema de mai jos: 16p

1. Identificați instrumentul de măsură. (2p) 2. Indicați care este rolul instrumentului de măsură. (2p) 3. Precizați elementele componente notate cu cifre de la 1 la 6. (6x2p=12p)


SUBIECTUL III 31 puncte A. Realizați un eseu în care să analizați comparativ tehnica de măsurare cu șublerul, respectiv cu micrometrul, având în vedere următoarele:

1. Identificarea elementelor componente ale instrumentelor din figurile de mai jos: (17p)

2. Precizia de măsurare; (6p) 3. Principiul de măsurare. (6p) 4. Analiza comparativă a celor două mijloace de măsurare. (2p)

Nota: Timpul de lucru este de 2 ore Se acordă 10 puncte din oficiu


Barem de corectare și notare

SUBIECTUL I 27 puncte A. (5 x 1 p = 5 p)

1. a 2. c 3. d 4. c 5. b

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

B. (5 x 2 p + 2 p = 12 p)

1 – A; 2 – A; 3 – A; 4 – A; 5 – F

Un arbore cu diametru de 75 mm se poate măsura cu micrometrul, având Dm=75-100 mm, dar şi cu micrometrul având Dm=50-75 mm.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Pentru transformarea enunțului fals în răspuns adevărat se acordă încă 2 p

C. (5 x 2 p = 10 p)

1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – d; 5 – b

Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte. Pentru asociere incorectă sau lipsa acestuia 0 puncte SUBIECTUL II 32 puncte

A. (3 x 2 p = 6 p)

1. (1) – terminale; (2) – lungimilor; 2. (3) – unghiului Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte

B. (2 x 5 p = 10 p)

1. planimetre 2. volumul și diviziunile acestuia


Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte

C. (16 p)

1. Raportor mecanic – 2 p 2. Măsurarea unghiurilor – 2p 3. 1 – corp; 2 – disc; 3- disc mobil; 4 – riglă mobilă; 5 – buton de blocare a riglei; 6 – buton de blocare a discului

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte

SUBIECTUL III 31 puncte A.1. (17 x 1 p = 17 p) Elementele componente ale micrometrului sunt: 1 – potcoavă (corp); 2 – nicovală; 3 – tijă șurub micrometric; 4 – cilindru gradat; 5 - tambur gradat; 6 – șurub de blocare; 7 – șurub pentru avansul fin; 8 – piesă de măsurat. Pentru fiecare element identificat se acordă câte 1 punct (se admit și alte formulări corecte din punct de vedere științific); pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Elementele componente ale șublerului sunt: 1 – riglă gradată; 2 – ciocuri fixe; 3 – cursor; 4 – ciocuri mobile; 5 – vernier; 6 – suprafață de măsurat; 7, 8, 10 – piese de măsurat; 9 – tijă de adâncime; 11 – șurub de blocare. Pentru fiecare element identificat se acordă câte 1 punct (se admit și alte formulări corecte din punct de vedere științific); pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. A.2. (6 x 1 p = 6 p) Precizia de măsurare a micrometrului este: 0,01 mm; 0,002 mm; 0,001 mm. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

Precizia de măsurare a șublerului este: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.


A.3. (8 p) Funcţionarea micrometrelor se bazează pe transformarea mişcării de rotaţie a unui

şurub micrometric în mişcare de translaţie. Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5mm. Pentru măsurare, se introduce piesa între suprafeţele de măsurare. Apoi se realizează contactul dintre tija şurubului micrometric şi piesă, după care prin rotire continuă, se realizează forţa de apăsare necesară măsurării. Citirea indicaţilor constă în citirea milimetrilor şi a jumătăţilor de milimetri de pe braţul cilindric şi a sutimilor de pe tambur. Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru răspuns parţial corect se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Principiul de funcționare al șublerului este principiul vernierului care se deplasează de-alungul riglei gradate.

Pentru măsurarea cu șublerul se fixează piesa de măsurat între ciocurile șublerului, se acționează șurubul de blocare, se citește indicația șublerului (astfel: se citesc milimetri pe rigla gradată a instrumentului de măsurat până în dreptul reperului 0 de pe vernier și zecimile sau sutimile de milimetru pe vernier acolo unde o grdație a vernierului se suprapune peste o gradație a riglei gradate). Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru răspuns parţial corect se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Din punct de vedere comparativ cele două instrumente de măsurare sunt diferite constructiv, precizia de măsurare a micrometrului este mai mare decât a șublerului. Măsurarea cu micrometrul se bazează pe folosirea unui mecanism cu șurub micrometric, pe când în cazul șublerului măsurarea se bazează pe principiul vernierului. Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte (se acordă 1 punct pentru răspuns parțial corect); pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Nota: Se acordă 10 puncte din oficiu


D. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL


PLAN REMEDIAL

0. CONTEXTUL EVALUĂRII: Planul remedial este întocmit după evaluarea testelor inițiale aplicate la clasa a XI-a, filieră tehnologică, calificarea „Tehnician mecanic pentru

întreținere și reparații”, în anulşcolar 2012 - 2013. Evaluarea inițială își propune să stabilească nivelul la care au fost dobândite competențele specifice domeniului mecanic, prevăzute în

standardul de pregătire profesională, aferente unităților de competență tehnice generale, din tabelul de mai jos:

S-a stabilit la nivel de comisie metodică ca testul inițial să fie unic pentru domeniul de pregătire și nivelul clasei.

Unitățile de competență

Rezultatele învățării Tipuri Exemple Obiectivele evaluării

Cunoștințe

Mărimi fizice și unități de măsură Procesul de măsurare și componentele sale Precizia de prelucrare și de măsurare Mijloace și metode pentru măsurarea mărimilor

- Să coreleze mărimile fizice cu mijloacele de măsurare și unitățile de măsură

- Să precizeze care sunt mijloacele de măsurare pentru mărimi geometrice

- Să identifice elementele componente ale mijloacelor pentru măsurarea mărimilor geometrice

- Să identifice scopul utilizării mijloacelor de măsurare - Să descrie principiul/metoda de măsurare/verificare cu mijloacele de

măsurare - Să calculeze eroarea de măsurare și să interpreteze rezultatul

Abilități

Selectarea mijloacelor și metodelor de măsurare corespunzătoare mărimii măsurate Identificarea elementele componente ale mijloacelor de măsurare Efectuarea de măsurători specifice domeniului

- Să aleagă mijocul de măsurare/verificare - Să execute măsurători conform cerinŃelor - Să citească indicaŃiile mijloacelor de măsurare

Efectuarea măsurătorilor generale Metode și mijloace de măsurare

Corelează mărimile de bază din domeniul mecanic și electric cu mijloacele de măsurare și unitățile de măsură Verifică precizia dimensională a pieselor executate Aplică metodele și utilizează mijloacele de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic și electric

Atitudini Manifestarea interesului pentru realizarea unor măsurători precise

- Să manifeste interes pentru realizarea unei lucrări de calitate - Să-și asume răspunderea pentru rezolvarea sarcinilor - Să se încadreze în timpul alocat pentru rezolvarea sarcinilor


A. IDENTIFICAREA ASPECTELOR CARE TREBUIE REMEDIATE: Testul de evaluare iniţială cuprinde 3 subiecte (cuprinzând 11 itemi), grupate pe categorii

de itemi (obiectivi – cu alegere multiplă, cu alegere duală, de tip pereche, semiobiectivi – cu răspuns de completare, de tip întrebare structurată şi subiectivi – de tip rezolvare de probleme, eseu structurat).

Numărul itemilor din conţinutul testului de evaluare iniţială:

Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi Tipuri de itemi

Nr. itemi

cu alegere multiplă

cu alegere duală

de tip pereche

cu răspuns de

completare

întrebare structurată

rezolvare de

probleme

eseu structurat

3 3 1 1 1 1 1

Punctajele alocate pentru itemii testului de evaluare sunt următoarele:

Item Item 1

Item 2

Item 3

Item 4

Item 5

Item 6

Item 7

Item 8

Item 9

Item 10

Item 11

Punctaj alocat 0,5 p 0,5 p 0,5 p 0,5 p 0,5 p 0,5 p 1 p 1 p 1 p 1,5 p 1,5 p

Rezultatele elevilor în urma corectării testului aplicat la clasa a XI-a A au fost:

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9 Nota10 Media

- - 1 5 6 5 5 1 1 - 5,62

B. DIAGNOZA: Analizând rezultatele obținute și răspunsurile elevilor s-a constatat că: - la itemul 1 au răspuns corect 24 de elevi; - la itemul 2 au răspuns corect 24 elevi; - la itemul 3 au răspuns corect 24 elevi; - la itemul 4 au răspuns corect 24 elevi; - la itemul 5 au răspuns corect 23 elevi; - la itemul 6 au răspuns corect 23 elevi; - la itemul 7 au răspuns corect 18 elevi; - la itemul 8 au răspuns corect 12 elevi; - la itemul 9 au răspuns corect 7 elevi; - la itemul 10 a răspuns parţial corect 2 elev;


- la itemul 11 a răspuns parţial corect 1 elev. Concluzii în urma corectării testului de evaluare: � Elevii asociază corect mărimile fizice cu unitățile de măsură; � Elevii asociază corect mărimile fizice cu mijloacele de măsurare; � Identifică corect mijloacele de măsurare a mărimilor geometrice; � Sunt capabili să definească eroarea de măsurare; � Nu toţi sunt capabili să calculeze eroarea de măsurare absolută și relativă; � Elevii nu sunt capabili să interpreteze rezultatele calculului erorilor de măsurare � Nu identifică toate elementele componente ale mijlocelor de măsurare a mărimilor

geometrice; � Nu pot descrie principiul/ metoda de măsurare al/ a mijloacelor de măsurare; � Nu sunt capabili să citească indicația mijloacelor de măsurare. � Elevii nu un vocabular tehnic adecvat; � Elevii abandonează subiectele cu grad de dificultate ridicat, cei mai mulți rezolvând doar

itemii cu alegere multiplă, duali și de completare (unii dintre ei nici pe aceia nu-i tratează cu seriozitate, alegând răspunsuri la întâmplare). Tabelul de evaluare - elev:

Nivel taxonomic Cuno ştin ţe Înţelegere Aplicare Analiz ă Sintez ă Evaluare Total

(+) Total

(-)

Competen ţe Elev

Identificarea unităţilor de măsură şi a mijloacelor de măsurare/ recunoaşterea mijloacelor de măsurare Identificarea elementelor procesului de măsurare Definirea unor concepte

Asocierea mărimilor fizice cu unităţile de măsură şi mijloacele de măsurare Descrierea elementelor procesului de măsurare Descrierea principiului de măsurare al mijloacelor de măsurare a mărimilor geometrice

Aplică cunoştinţele teoretice în rezolvarea de probleme (calculul erorilor de măsurare) Citirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare

Clasificarea mijloacelor de măsurare după precizia de măsurare Compararea mijloacelor de măsurare

Analizarea mijloacelor de măsurare a mărimilor geometrice Interpretarea schemelor mijloacelor de măsurare a mărimilor geometrice

Interpretarea rezultatelor calculului erorilor de măsurarea absolute şi relative

Elev 1 + + - - - - 2 4

Elev 2 + + + - - - 3 3 Elev 3 + + + - - - 3 3 Elev 4 + + + - - - 3 3 Elev 5 + + + - - - 3 3 Elev 6 + + + - - - 3 3

Total 6 6 5 0 0 0 17 19

C. STABILIREA CAUZELOR:

Cauzele rezultatelor nesatisfăcătoare ale celor 6 elevi care au obţinut note sub 5 sunt:

- dificultăţi de înţelegere a mesajului scris; - cunoştinţe insuficiente (goluri/ lacune acumulate); - mediul din care provin elevii (familii monoparentale, cu părinţi plecaţi în străinătate, cu venituri modeste care influenţează absenteismul elevilor); - lipsa abilităţilor de a efectua calcule matematice; - dezinteres faţă de propria pregătire, datorită lacunelor acumulate, care a generat neîncrederea în forţele proprii;


- lipsa competenţelor de comunicare în scris; - neînţelegerea anumitor termeni tehnici.

D. ACŢIUNI REMEDIALE: Pentru îmbunătățirea rezultatelor, mai ales că în acest an școlar se vor completa

cunoștințele prin pacurgerea modulului de specialitate M3 – Tehnici de măsurare în domeniu şi având în vedere că elevii care au obţinut note sub cinci întâmpină aceleaşi dificultăţi, sunt necesare următoarele măsuri de remediere :

- recapitularea noțiunilor dobândite anterior, înainte de transmiterea noilor cunoștințe; - utilizarea metodelor activ-participative; - adaptarea strategiilor didactice la nivelul de cunoștințe și de vârstă ale elevilor; - dezvoltarea limbajului tehnic și a abilitatilor de învățare prin exerciții de comunicare,

activități de documentare, elaborarea de referate, miniproiecte, utilizarea de soft-uri educaționale;

- stimularea elevilor prin încurajări, laude, competiții la nivelul clasei; - dezvoltarea capacității de autoevaluare și interevaluare; - organizarea de ore de pregătire suplimentară - colaborarea cu psihologul şcolar, cu profesorul de limba română şi cu profesorul de

matematică, pentru sporirea încrederii, dezvoltarea competenţelor de comunicare orală şi în scris, dezvoltarea competenţelor de calcul şi a gândirii logice.


PLAN REMEDIAL

CLASA: a XI-a A DISCIPLINA: Tehnici de m ăsurare în domeniu ANUL ŞCOLAR: 2012 – 2013 PROFESOR: Petroiu Carmen ACTIVITĂŢI POSIBILE PENTRU REDUCEREA DECALAJELOR IDENTIFICAT E:

a. Recuperarea cuno ştin ţelor/ atingerea competen ţelor; b. Dezvoltarea unui limbaj specific corespunz ător; c. Dezvoltarea competen ţelor matematice de efectuare a unor calcule algebri ce simple; d. Îmbun ătăţirea aten ţiei; e. Îmbun ătăţirea capacit ăţii de a realiza corela ţii; f. Dezvoltarea abilit ăţilor de înv ăţare; g. Sporirea încrederii în for ţele proprii.

Decalaje identificate (de ce?)

Prioritate (care sunt urgen ţele?

Activitatea remedial ă (ce trebuie f ăcut

concret?)

Intervalul de timp (până când?)

Persoana responsabil ă

(de către cine?)

Resurse (de ce avem nevoie?)

Cuno ştin ţe insuficiente

Completarea lacunelor

Pregătire suplimentar ă în afara orelor de curs

1 oră pe săptămână Oct. 2012

Profesorul (Petroiu Carmen)

Suport de curs Auxiliar curricular Fişe de lucru Mijloace de m ăsurare

Neînţelegerea mesajului scris

Înţelegerea mesajelor scrise

Activit ăţi activ – participative Exerci ţii de citire, documentare, elaborare de referate, miniproiecte

Oct. 2012

Profesorul P(etroiu Carmen) Profesorul de Limba român ă

Fişe de lucru Fişe de documentare Fişe de autoevaluare

Dificult ăţi de comunicare

Înţelegerea mesajelor orale

Activit ăţi activ – participative Exerci ţii de comunicare Competi ţii la nivel de clasă

Oct. 2012

Profesorul (Petroiu Carmen) Profesorul de Limba român ă Psihologul şcolar

Fişe de laborator Fişe de lucru

Dificult ăţi de efectuare a calculului matematic

Efectuarea de calcule matematice Dezvoltarea gândirii logice

Exerci ţii de calcul matematic Exerci ţii de logic ă

Oct. 2012 Profesorul de matematic ă

Culegeri de matematic ă


Neînţelegerea anumitor termeni tehnici

Dezvoltarea limbajului tehnic

Exerci ții de comunicare Activit ăți de documentare Elaborarea de referate, miniproiecte Utilizarea de soft-uri educa ționale

Oct. 2012 Profesorul (Petroiu Carmen)

Dicţionar de termeni tehnici Glosar de termeni

Lipsa abilit ăţilor de învăţare

Dezvoltarea abilitatilor de învățare

Exerci ții de comunicare Activit ăți de documentare Elaborarea de referate, miniproiecte Utilizarea de soft-uri educa ționale

Oct. 2012 Profesorul (Petroiu Carmen) Profesorii clasei

Fişe ajut ătoare Fişe de documentare

Mediul de provenien ţă

Relaţionarea cu familiile elevilor

Activit ăţi de consiliere a elevilor şi părin ţilor

Oct. 2012 Psihologul şcolii Fişe de consiliere Fişe psihologice

Dezinteres Sporirea încrederii în for ţele proprii

Lauda Recunoa şterea şi încurajarea reu şitei

Oct. 2012 Profesorii clasei Psihologul şcolii

Ambian ţă corespunz ătoare a spaţiului în care se desf ăşoară activit ăţile didactice şi de consiliere

petroiu carmen.pdf

Documents