peter hall_orasul turnurilor
TRANSCRIPT
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 1/13
•
Orasul turnurilor
Voiturnuri ale lui Julius, vesnica rusine a Lo.nd:e~, .Multa mizerie §i crime tn rniez de noapte at l pricinuit.
Thomas Grey
Tile Bard (1757)
. t I Daca oamenii vor locui inCea mai simpla solutie este 501ut13apartamen e or: ".. It
erase marl, trebuie ca ei sa invete, cel putin, sa traJasca.unn d~~~u:a~daa~~~~
Dar lucratoril din nord nu apre~iaza aparta.m~?tele, chl:r o~~ine 1i va spune
tea exista, ele sunt numite cu dlspre] "pe~:nlumm'l'Jl'oAcPUrloUa~Uivartal ~eintreruPt" h • d . cas a" si aparent 0 casa Ica l§l oreste ,,0 " < , • ' . • It a lui" decal un aparta-de case, intins pe a suta de yarzi, Ise pare mal mu "
ment situat la ina1time.
George Orwell
The Road to Wigan Pier (1937)
. '. . a" din Anglia nu sta In1 ia roblemei locuintelor din oncare mar~ or ". . .
... so Butb? ri Hl'gh Paddingtons Desi fizic §l teorenc pnsibile, acesteaHigh ar icans on riu .... sa lesunt cornplet straine obiceiurilor §i gusturilor oamenilor care ar urrna
toculesca.Harold Macmillan
Memorandum intern ca ministru pentru loculate
§i
guvernamantullocal (1954)
7
Orasul turnurilor
Orasul radiant corbusian:
Paris, Chandigarh, Brasilia, Londra, St. Louis,
1920 - 1970
Raul facut de Le Corbusier i-a supravietuit acestuia; ceea ce e
autentic, e probabil ingropat in cartHe sale, care sunt rareori citite pentru
simplul motiv cii majoritatea sunt aproape ininteligibile. (Fotografiile, tre-
buie spus, prezinta uneori interes pentru ceea ce dezvaluie despre
proiectant.) Dar efortul merita facut, pentru ca impactuJ lor asupra urba-
nismului civic al secolului douazeci este aproape incalculabil de mare:
ambiguitatea nu este a bariera pentru comurucare, cel putin intr-un sens.
Ideile, dezvoltate de inteJectualitatea pariziana a ani lor 1920, au ajuns sa
fie aplicate urbanizarli locuintelor pentru clasa muncitoare in Sheffield §i
51.Louis §i In sute de alte erase, in anii 1950 §i 1960; rezultatele au fast in
cele mai bune cazuri diseutabile, iar in cele mai rele catastrofale. Cum ~i
de ce a trebuit sa survina acest moment reprezinta una din cele mai
fascinante ~iIn acelasi timp mai rusinoase povest i din istoria intelectuala
a urbanismului modern.
Poate singurele arnanunte mai interesante despre Le Corbusier
0887-1965) sun! ca era elvetian, §i nu francez; ~ica acesta nu era ade-
varatul sau nume. 5-a nascut la La Chaux-de-Fonds, langa Neuchatel, sub
numele de Charles-Edouard Jeanneret, si a locuit in mod regulat la Paris
doar de la varsta de treizeci §i unu de ani. Elvetienii, iI§a cum observe §i
cel mai neatent vizitator, sunt un pop or eu 0 preocupare obsesiva pentru
ordine: orasele lor sunt exemple de autocontrol perfect, fara nici un fir de
iarba razle], Toate orasele lui Corbusier aveau sa fie la fel. Haosul vechiu-
lui Paris, care se conservase intact in spatele noilor fatade dupa recon-
structia lui Hausmann, trebuie sa fi fost a anaterna pentru principiile
calviniste ale tanarului arhitect aflat in ascensiune. ~j-a dedicat cariera
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 2/13
23 2 O~UL TURNURlLOR
pentru a ilgeneviza, ca ~ipe oricare alt eras care a avut irnpertinenta de
a fi dezordonar.
eel de-a) treilea detaliu despre el este ca provenea dintr-o Iam:i-
lie de ceasormcari. (Numele, Le Corbusier, era un pseudonim preluat de
la bunicul pe liniematerna atunci cand a incepur sit scrie, in 1920.)Avea
sa-§i ca§tige faima pentru afirrnafia, facula atunci pentru prima data, ca
o casa este 0masina ih care locuiesti! .Aceasta era ceva natural: obiceiu!
de a Iogramadi rnii de cornponente minuscule intr-o armonie progra-
rnata se origina lntr-o lunga tradilie ereditara, Dar oamenil nu sunt balan-
siere, iar societatea nu poate fi reglata ca un mecanism de ceasornic;
incercarea a fast nefericita pentru ornenire. Exista 0 anornalie, totusi:
ceasornicarii din JUIa erau gardieni insuportablli al libertatilor locale, §i
din acest rnotiv erau apreciati atilt de Proudhon, cat §i de Kropotkin.
Curand, Corbusier S"8 dezis de aceste convingeri.
Daca Elvetia i-a furnizat vizlunea sa despre lume, Parisul i-a ofe-
rit atilt materialul brut, cat ~i imaginea unei ordlni ideale, A~ cumHoward nu poate fi illteles dedIt in contextul londonez al s£ar~ituluide
secol nouasprezece, sau Mumford in contextul newyorkez al anilor [920,
Ia Iel reate ideile lui Corbusier trebuie sa fie inle-lese in terrnenti unci
react!l provocate de orasul in care a trait ~ia : rnuncit t rrcepand eLI 19]6 §i
p a r r a in 1965, cu putjn lnainte de moartea sa.2 lstoria Parisului a fast
aceea a unui conflict permanent tntre fortele exuberantului, haoticului §i
adesea sordidului cotidian ~ieele ale ordrnil centralizate despotice, in
anii 1920 §i 19J9 era dar ca haosul era tnvlngator §i ca ordinea bBtea in
retragere. in spatele fatadelor, orasul era intesat de mahala!e §i rnolirni,
Autoriiatile- civile ale celei de-a treia Republici intreprfnsesera orice mai
degraba dedit sa Ii dat curs finisaril ultlmei opere a lui Haussmann, iar in
privinta unor noi initjative, cum ar fi epurarea celor mai infecte cartlere,
nid nu s-a pus problema.3
Parisul, a decis tanaruJ Corbusier, putea fi salvat doar gratie inter"
ventiei acelor grands, seigneurs, oameni "fara scrupule": Ludovic XIV,
Napoleon, Haussmann.s "Marile inaugurari" ale acestora au fest penlru
el "un exernplu prevestitor al creatiel, al acelui spirit capabil sa domine ~i
s; f constranga rnultlmile'". ~i~aIncheiat lucrarea sa timpurie, L'Urbanisrn
I F is hm an , J 97 7 , 1 86 . 2 Ib id 2 9, J 01 , 114 , 183 -- 4 .
3 Su tc l if f e, 197 (] , 240-1. 257 ; Lavedan , 1975,492-3,497-500; Evenson, 1979,208-[6.
4 Fishman, 1977,210, 5LeCorbusier,1929.293.
O R A ,S U L r U R N U RlL O R 233
F T < _: JU R A 7 ,1 . ?udo~ic XlVcomandiind construirea Domului invafizilor.Imagmea fa:,onta a hn Le-Corbusier a Marelui Arhitect la lucru: Noi dorirn"
Dlllllefericire, el nu §i"aintalnit niciodata Regele Soa;~. .
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 3/13
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 4/13
236 O~UL TUR 'URlLOR
"casa"ma~iDa", care s a fiem acelasi timp smisfacatoare din punct
de vedere pradic ~ ernojional §i prcJectata pentru 0 succesiune
de Chirl3§i Ideea "oasei tradillonale" drsparu ta ~ 0data cu ea ami-
tectura localaetc, nevoue cotictiene se vor schimba In conseclnta,
§j trebuie sa fie pTegafitepentru schimbare, in ioate aspectele.P
Unitatile .nu vor f doar uniforme; toate vor confine acelasi
mobllier standard. Eposibll, admite eJ, ca "schema mea ... sa para initial
cit garanreaza a anume tearna -§i aversiune". Dar vaTiayul'lile design-ului,
lmpadutirile generoase vor depii§:i curand aceasta stare de [ap1.20 Jar
aceste unitati I'mvor ft doar ]!JTIodusein serie; pentru efita burgneziei, ele
vor fide asernenea deservite colectiv: "de~j va fi 1ntoldeauna posibiJ s a aia servitoare 'SaD a doica proprie, un slujitOJ personal, dacadoril,i", .in
orasul radiant , "problema servitori lor va fi reznlvata.; Daca: donJi sa invi-
tatiun prieten 1asupeula rnieznl noptii, sa spunern dupa teatru, un ape]
telefonic este suficient pentru -aavea 0r na sa p re _g at it a care sa a§tepte -
cu un servitor care s a rru fie il1dispus,"Zl Nuclenl O.ra~ului contemporanera, in mod clar, un fel de spajiu al clasei de mijloc, Jar In mirna centru-
lui de afaceri a creat un complex cultural ~i de divertisment, un lac unde
elita sa discutesi sa danseze intr-un "calm _profund la 600 de picioare
deasupra soluhri". 22Munci1or1i §i func~ionarii. nu urmau s a traiasdi 1a fel, desigur,
Corbusier prevazuse pentru e J apartamen1e In gradtni in cadrul unor
unitati-satelit. Aiel, de asemenea, unmau s a fie amenajate rnulte spatH
verzi, utilita!l sportive §i locuri de agrement - dar de a manierli diferita,
adecvata celor care muncesc din greu opt ore pe zi. Spre deosebire de
Parisul anilor 1920, m care bogapi §i saracti traiau inty;-ojuxtapunere n n e -diata, La Ville ccauemporaine urrna sane un-ora~ com_pletamente segre-
gat social.o datacu erapa Orasnlui Iuminos, desi convingerile docttinare
ale lui Corbusier ramasesera neschirnbale, au aparut irnportante varia_p-
uni Ideologlce. Cortaasier i§l pierduse increderea in capitalis ti, probabiJ
peatru o-aope l:i.:rnpul rnarti ~ii acestia nu mal - pul us -e ra sa 11Iman1eze-
ACUUl, el cap_atas.e lncred-er-e 'in vtriu!lle urbanisrnuhf centraliz-at, care
adrnirtistra 1iIu<dfJarconstrucjiile dyne, ci ~j toate celelal te aspects ale
-vre(ii. Aplicarea a:cesto la '6rn -posThi i la prim inlffiJilile_diul 'Sindicalismwiui, dar
l'llbid.243 20 lbld, 2113,11. 5~2. ~llbld.12!l- 22 oil. Fishman. 1977,198.
ORA$UL TURNURILOR 237
nu eel de tactura anarhista: acesta unna sa fie un sistem ordonat ie-
rar~i:, avand ~fmita_listranse eu fascisrnul italian de stanga, Multi sindi-
Call§U francezi au aderat tntr-adevar 1a regimui Vichy, in 1940; insusi
Corbu;ier credea di "Franta are nevoie de UJl tara, Nuconteaza cine este
eJ."Zl In eadr~l acesmi sis t ern , totul urma sa fie determinat de plan, jar
planul avea sa fie produs "in mod obiectlv" de catre ezpertt: populatia vaavea un cuvant de spus doar in ceea ce- priveste adrninistratorul acestui
plan. "Ora!jul armonios trebuie mal intal sa fie protectat de catre experti
care cunosc §tiin18 urbarusrnului, Ei concep planurile intr-o libertate
totala fala de presinnile partldelor ~i inleresele speciale: odata planurile
lor ~ormulate-, ele trebuie implementate fam adversitit_ti."24 in 1938, el a
proiectat un nCentro N~jonal pentru Fest iva!uri Colect ive pentru 100 000
de persoane", de unde liderul se pule a adresa rnultirnii; era ca 0versiune
in aer liber a cladirii dornului lui Hitler,25
Dar noul oras sindicallst difera tntr-un aspect esential: acurn
oricine va fi in mod egal colectivizaL Acurn, toata lumea va Iocui i~
apartamente colect ive uriase, numite Unites; fiecare familie va primi un
apartamenl in functie nu de meseria celui care c 3 §t ig a p ro n e- a, ci de
n~r~e spatiale rigide: nimeni I1U va primi mai mult sau mal putin decal
minimul necesar unei existente eficiente. lar acurn, toP- - nu doar noro-
coasa elita - se vor bueura de servicii colective. Familia este absolvita de
oriee corvezi, ca gatitul, spalatul, ingriiirea copiilor,
Intre l imp, eveniment semniflcat iv, Corbusier vizi tase Uniunea
Sovietica, Iar in anii 1920, a grupare irnportanta de arhitecti sovietici -
urbaJ~tI1_- dezvoltase un set de: tdei asernanatoare cu ale sale. Acestia
doreau sa construiasca not orase in zona rural a deschisa, ill care toata
lu rn ea sa Iocuiasca i n b lo c u ri g ig an ti ce de apartamente colecrive, In care
spatiul i~di~dUaJ sa fie redus- la rninlmul absolut necesar unui pat; nu
urman sa existe hucatarti §I b a r individuale sau familiale. In una din ver-
S i W 1 J , via!a era reglata pana la minut, de la desteptarea de la ora 6, la ple-
care a la mlna Ie. ora 7; un all urbanist irnaginase 0 unitate In care
orchestre lJrj3.$esa provoace sornnul insomniacilor, acoperind sforaiJ.u1
a_UO};~.46 :lallu~e UOQra din me-mbrii gnrpului - Ivanov, Tereknin §i
Smolin, In Leningrad, Barsheh, Vladimirov, Alexander §i Vesrrln, la
Moscova - sunt aproape identice, p a n a indetalii, acelor Unite imaginate
2.!lbid~37. 239-40. 14lbid.. 239.
: ' .5 Ibid. 241. 26 Hamm, 19,71,62-3; Berton, 1977, 2:1o .
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 5/13
2 38 ORA~UL TURNURILOR
pentru Orasul radiant §i construite efectiv in Marsilia In 1946.u Dupa anul
19,31, insa, regimul soviet ic - ca §i regimul fascist din l talia, cativa ani rnai
tarziu- a respins sfaturile lui Corbusier.
in anii 1940, el si-a preschimbat din nou viziunea - desi, ca de obi-
cei, doar in ce priveste detaliile. Societatea ASCORAL (Asociatia
Constructorilor pentru 0Renovare Arhitecturala), fondata de el pe t impulrazboiulul , sustinea ca oraseie rcdio-concenmce ale schim.burifor, centre
de educare §i agrement, proiectate inca In vechlul stil corbusian, trebuie s ase alature orase lo r l in i ar e lndustriale, care sunt linii continue industrializate
de-a lungul coridoarelor de transport.» Incetase s a fie optimist in privintamarelui OTa§, crezand di populatia Parisului ar trebui sa scada de la3 mili-
oane la Imilion.29 Aceste notiuni erau un ecou curios al celor propuse de
deurbanistii sovietici ai anilor 1920, pe care Corbusier Ii criticase atat de
aspru. Dar exista 0diferenta cruciala: orasele sale urmau sa fie .Jabric;
verzi" compacte, cu muncitori ducand vieti separate, imobi1e in erase-
gradina verticale, fiecare avand intre 1500 §l 2500 de locuitori, dotate
bineinteles cu inevitabilele servicii colective.so A ramas de 0 maniera
implacabila ostil ideii de Cites-jardins, pe care Ie confunda in mod invari-
abil, ca ma,joritatea confratilor urbanisti francezi, cu suburbille-gradina.»
Nimic din toate acestea nu a fost niciodata construit. Ceea ce
esle remarcabil eu privire la Corbusier este fenomenalul sau insucces
pract ic. Calatorise In toata Europa §i chiar In afara ei pentru a produce
grandioasele sale viziuni urbane; fiecare pagina a dirtii sale TheRadiant
City confine referiri la aceste erase vizitate, Alger, Antwerpen, Stockholm,
Barcelona, Nemours din Africa de Nord. Teate au rarnas pe hartie. in tim-
pul celui de-al doiJea Razooi Mondial, odata cu instaurarea regirnului
marloneta Petain la Vichy, a crew! ca in sfar§it venise §i timpullui. Invitat
sa prezideze 0 comisie de cercetare pe teme de repartltii §i urbanism, asa
cum era de asteptat, a prod us 0 schema pentru Q elita a urbarristilor,
propunand imense birouri de arhitectura §i de inginerie, capabile sa
prevaleze mice imixtiune. La prezidiul acestuia se va afla un "legislator" ,
un adrninistrator-arrutect, care sa formuleze intregul plan national de
constructii. Pentru prima data, modestia a invins: a ratat Inainrarea can-
didaturii pentru post .3~ De fapt, nici cu regimul Vichy nu a ajuns nicaieri .
27Kopp, 197(,),146-7, 169, 171. ISLe Corbusier , 1948,48; 1959,103,129.
29 Sutcliffe, 1977, .221. 3 0 L e Corbusier, 1948, 54.
31 Le Corbusier, 1937, 255,158; 1948,68. 32 Fishman, 1977,247-8.
ORA$UL TURNURILOR 2 39
Egoeentrismu] sau obtuz §i totala sa naivitate pclitica au complicat pen-
tru el procesui tntetcgern esecului sau; la sfarsitu! razbourlui era un om
pro fund deziluzionat.
P/anurile pentru Chandigarh
I n mod ironic, singura sa reallzare reala in materie de urbanism
- in afara acelei Unite din Marsilia, un singur bloc care intenjiona sa fie
doar inceputul unui complex, dar care nu a fost niciodata construit, §ia lte
doua copii reverentioase in Franta §i una in Berlin .- a venit posturn,
Guvernul Indiei a decis din ratiuni politice sa construiasca 0 noua capi-
tala pentru Punjab, la Chandigarh. Pentru aceasta au angajat un urbanist,
Albert Mayer, care a proiectat un plan admirabil, 1n spiritul traditiei
Unwin-Parker-Stein-Wright. 33 Planul a fost aprobat, dar s-a decis
importarea unei echipe a 'celor mai prestlgiosl arhitec]i moderni _
Corbusier, propriul sau fiu Jeanneret, Maxwell Fry §i Jane Drew - pentru
a-i da viata. Fry descrie prima lntaJnire traumanzarua, la care Mayer aintarziat:
Corbusier tinea creionul ~iera in elernentul sau.
"Voila la tete" a spus el, .et void la rue commerciale", apoi a
desenat prima strada a noului plan al Chandigarh-uluf
"lata capul", a continual el, indtcand printr-o mazgalitura zona
rnai lnal ti i de la stanga pozi tiei lui Mayer, indicand acele zone bol-
nave pe care iIe sernnalasern deja . Etvoi la l 'estornac, le c ite-cen-
tre". Apoi a delimitat sectoare masive, masurand fiecare [urnatatela trel sferturi de mila §i cornpletand amplitud inea campiei int re
vatle raurilor, preJungindu-se spre sud.
Planul era destul de avansat in momentul in care suspiciosul
Albert Mayer s-a alaturat grupului.. care nu se asorta in nid 0 pri-
vinta enigmaticei, dar riguroasei f iguri a profetului.
Am stat tmpreuna dupa pranz trttr-o lini~te mcrrnantala, intre-
rupta de cuvintele lui Jeanneret catre Mayer, "Vous parlez trances,. ?" L
monsieur. a care Mayer a raspuns, "Qui, musheer, je parte", un
membru pot tt icos, dar condamnat sa fieexcJus de Iaorica d iscut ie
ulterioara.
33 Evenson, 1966, 13-14.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 6/13
240 O~UL TURNURlLOR
Asffel am continuat, cu sugestii .minore , ' l : i marginale din partea
noastra §i cu un debit constant de dizertajii din partea lui
Corbusrer, pana cand planul, asa cum1J §1imastazi a fost desavar§it
~iJllellri.JJut.34
Au urmat apoi discuti! intr.e arhitecti §i ulbani~ti, urmate de dis-
cutii Intre arhiteqi, cu Fry §i Jearmeret pIangandu-se de moduJ 1n careCorbusier prcluas.e conducerea in totalitate, inclusliv In ceea ce privea
detaliile c § i dragrama, Mai curand naivi, ei au spus ca doresc sa Iucreze in
spiritul, ClAM, adica rntr-o relaJie de colaborare. Rezultatul a fast semni-
ficativ; 0dtviznme .a.muncli, illcadrul drreia Corbusfer a dar insrnrctlunile
pentru eornplexul adrninistrativ central35 Dar ceeace s-a.intamplat a fost
esential: 0trecere de la un sfil urbanistic la un stil arhitectural, ceea ee a
lnsemnat.;« schirnbare In favoarea preocuparii pentru forma viznala,
simbolisrn, imaginar ;?i estetic mai curand decat in favoarea preocuparii
jientru problernele vitale ale populatiei indiene. Concentrandu-se asupra
stilului arhitectoruc rndian cu forme adecvate Celei de-a Doua Ere ama_§inii,situa1ia existenta din India avea sa fie aproape total Ignorata."36
RezultatuJ a fast a serie de :imnii mult iple, consistente. Corbusier
a desco_perit c a patronu1 sau facea parte dintr-un guvern postcolonial
inchlstat In traditille autocrate ale rajahului britanic, Pentru el a pus in
.scena un exercifiu in st ilul Orasnlui-frumos, decorat cu arfiflcii le arhi tec-
t u r n moderns; unNew Delhi tarzln, Planul confine a 0 retea de sosele de
trafic rapid, deja Inlosite In pJanuri pentru Marstliaei Bogota, care sa
deserveasea un nnrnar de rnasini mai scazut decat eel din Parisul anului
19.25, care eradesnrl de redus. Rela,tia intre strazi ~i cUidi:rieste complet
ellTD,periizata l? i aplicata fara rnci 0 considerajie fala de clirna dura din
nordrilJndi:ei sau modul de via!aindian.37 Este un esec total s a produciforme coastruibile care s a asiste organizarea socrala sau integrarea
sociala; ·sec~:ilmileJ1u rensesc sa funcjioneze drept eartiere.as Orasul este
.segregat inmod abrupt dupa venituri .].j pozitie sociala civila, arnint lnd de
La Ville contetnporaine; exista d-ensi tat i difer ite pentru difer ite grupuri
:sooial.e, rezultand intr-unse_paratisrn de c1asa,JJwgramat.39
;)4Sarin, 1982,44. J'i Jbid. 45. 36lbicl, 47.
J7Eyenson. 1.966.92. JS [bid. 95..
J9 Gupta, 1974,35:3; Sclrmetzer, 1974,352-3.
DRAWL 1'URNURlLOR 241
Contrastele sunt prin urmare izbitoare: "Cand cineva se plimba
prin magnificu1 campus al Universitalii Punj"ab.._(unda majaritatea salilor
de clasa ~ibirourilor sunt Iolosi te pentru doar trei ore pe zi), poate vedea
dincolo de zidurile Inalte ale campusuiui rnli de oarneni locuind in rnaha-
1a1eJe, rara electricitate sau ap a curenta"40
In anii 1970, 15 procente din populafie lamia in asezarninte pen-
tru imlgranti: mai mult de jumatate din comercianti operau in mod
deschis de la terase sau Bherete.4J Din momentce intrau 3n conflict eu
conceptele de ordine urbana ale rnaestrului, autoritatile au Iacut repetate
incercan de a Ie contraeara §l distruge, Cornerciantii au raspuns printr-o
sene de evenimente publice demne de 0 versiune indiana a vechii
comedii Baling. Pentru a comemora inaugurarea unei noi piete i legale
lntr-o perioada incare separatismul Sikh era foarte sensibll, ei au organi-
zat a serie de ritual uri religioase sacre Sikh. Cand au sosit fortele de
ordine, acestia au dedarat ca mai curand se vor 1 a sBmacelarif decal s alnceteze, Mai tarziu, eu ocazia elaboratei ceremonf funerare puse In
scena de comercianti la decesul primului rninistru, au beneficiat de 0
publicitate impresionanta,"
Toate aces tea fae parte din spectaeolul ferm al viet li indiene ~jnu
au nici 0 legatura eu Corbusier , I n tr -adevar, majoiitatea problemelor
urmau sa se raporteze doar indirect la el; la acea vreme era mort, jar "In
ultimii sal ani el se concentrase asupra complexuJui monumental central
~j 'a simbolismu1ui vizual general, parte a planului care funcjioneaza cel
mill bine;43 Dar tocrnai aoeasta este problema: cand totul se sfarseste, la
fer ca visurlle sterile ale lui Hitler pentru Berlin, ramarre doar preocuparea
pentru detalii le monumentale , A fost ul timul urbanist al traditiei Orasului-
frumos, Restul nu functioneaza, dar acest Iucru este dincolo de disculie,Cel putin, lccuintele din Chandigarh sunt mLl11mai bune decal eele de
care populatia beneficiase pana atunci, §i probabil eu rnult mal bune
decat ce Ie la care -ar fi pu tut . spera daca orasul nu ar fi Iost eonstruit. Cine!
discipolii lui Corbusier au ajuns in sfar§it sa aplice preceptele maestrului
in orasele occidentale, situatla a fast eu totul diferita,
40 Ibid,368. 41 Sarin, 1979, 137. 42Jbid. 152.
43 Eve ns o n , 196 (> , 39 , 94 ,
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 7/13
2 42 ORA$UL TURNURI LOR
Brasilia: Orasul cuasicorbusian
A existat un aIt oras corbusian complet nou, de§i nu fusese
proiectat de el. Brazilia, ca muJte alte tari In curs de dezvoltare, crescuse
in jurui orasului-port care devenise, de voie, de nevoie, capitala. Dar, prin
anii 1940, in ciuda unor incercari partiale de reconstructie, Rio de Janeirose descompunea. Exista de mult un plan pentru 0 noua capitala Iederala;
in 1823, Jose Bonifacio de Andrada e Silva, "parintele natiunii", I-a propus
§i l-a §i botezat; in 1892, 0comisie gasise deja locul; ln 1946, 0noua
comisie democratica a fost numita; In 1955, 0 alta cornisie I-a repozitio-
nat. In acelasi an, Jucelino Kubitschek de Oliveira , un politician caris-
rnatlc, a decis sail construiasca.in timpul carnpaniei sale electorale prezi-
dentiale, §i a castigat cu greutate.s- Dernararea unor grandioase Iucrari
publice intr-un interval de timp incredibil de scurt era in spiritul unei
vechi tradltii politice braziliene; Brasilia a devenit apoteoza." Presa din
Rio a fost, cum era de asteptat, critica: "Culmea insanitatiil 0dictatura indesert." Dar Kubitschek a fost inflexibil.es
Acesta s-a dus la vechiul sau prieten, arhitectul Oscar Niemeyer.
Institutul Brazilian de Arhitectura a protestat; trebuie sa aiba loc 0 com-
petitie. Niemeyer a facut binetnteles parte din juriu; decizia a fost luata
dupa doar trei zile de deliberare, premiindu-se unul dintre cele rnai
importante exercitii de urbanism ale secolului douazeci, executat de
Lucio Costa, un alt pionier al rni§carii pentru arhitectura rnoderna din
Brazilia. Abordarea lui consta din desene de mana efectuate pe cinci car-
toane de marime mijlocie: nici Q cercetare asupra populajiei, analiza
econornica, schema de repartizare a terenului, schitii originala sau
mecanica.v Juriul i-a apreciat "grandoarea": "A fost evident de la
inceput ca Brasilia avea sa fie orasul unui arhitect, mai curand decal al
unui urbanist."48
Planul a fost comparat cu un deltaplan, cu 0 pasare sau cu un
dragon zburator: corpul, sau fuselajul, era 0 axa rnonumentala pentru
principalele cladiri §i birouri publice, aripile erau zonele rezidentiale sau
alte arii. in primul rand, blocuri uniforme de birouri urmau sa se alinieze
44 Eps tei n, 1973, 36 , 42, 45 ; Evenson , 1973 , 49, 108, 112-13_
45 Ibid. 36_ 4"6Evenson, 1973, 114. 41 Epstein, 1973,49; Evenson, 1973,145.
48 Evenson ,1973,117,142-3.
ORA$UL TURNUR ILOR 2 43
de-a lungul unui mare complex central, ducand la ansambJul cladirilor
guvernamentale. in al doilea rand, apartamente uniforme urmau sa fie
construite In superblocuri corbusiene in fata unei irnense coloane cen-
trale de trafic; respectand cu sfintenie principiiie din La Viffe radieuse,
toata lumea, de la Secretarui permanent la portar, avea sa locuiasca in
aceleasi blocuri ~iin aceleasi tipuri de apartamente.Construirea Brasiliei devenise 0 legenda chiar ~j In Brazilla, tara
a bizarei alegorii. Un american a scris ca "Era ca §i cum inaugurarea ves-
tului fusese intarziata cu 0 mie de ani §i apoi realizata cu buldozere. "49
Din moment ce capitala trebuia, cu orice pre], sa fie inaugurate pe 24
aprilie 1960, la sfarsitul celor patru ani ai lui Kubitschek, s-a decretat c a
trebuie sa se lucreze 24 de ore pe zi, limp de un an. Totul "a reprezentat
un triumf al adrninistratiei rntr-o lara niciodata recunoscuta pentru 0
administratie eficienta: a r o s t construi t cu consecventa fata de un orar
intr-o societate in care orarele sunt rareori intalnite; §l a fost 0 rnunca
continua, sustinuta, pentru un popor cunoscut pentru reluctanta fata de
o rmmca sustinuta §i continua."so Legendele abundau, toate rara indoiala
adevarate: soferi de camioane care transportau aceeasi remorca de nisip
de mai multe ori pe zi; tipografi angajan ca topografi, eararnldari in cali-
tate de contabili.n Ultimul lucru luat in considerare erau costurile.
.WilIiam Holford, un membru ai [uriului, a spus c a nimeni nu cunostea
vaioarea sumei totale; presedintele NOVACAP, Noua Corporatie a
Oraselor, spune ca nu primea niciodata chitante: Niemeyer Ii spusese
arhitectului britanic Max Lock ca habar nu avea cat costa Palatul
Prezidential: "Cum as putea sti?" a intrebat eJ dezarmat.v Epstein, autorul
uneia dintre cele doua istorii standard ale orasului, a dedicat cartea sa
foarte sugestiv "Aos trabalhadores de Brasilia, que construiram a nova
capital"; "Aos trabalhadores de Brasil, que pagaram". ("Muncitorilor din
Brasi lia , care au construi t noua capitala: Muncitori lor din Brazina, care au
platit pentru ea").53
De necrezut , dar orasul a fost ridicat de 6 0 0 00 de muncito:ri. Intr-o
singura zi au fost ridlcati 2 000 de stalpi electrici; 722 de case au fost vop-
site peste noapte In alb.. In ziua stabilita, Palatul Prezidential, Palatul
Execulivului, Congresul National, Cu:rtea Suprema, unsprezece ministere,
un hotel §i nouazeci §i patru de blocuri de apartamente straluceau In
491bid, J 55. s o Ibid.15S. 51 Epstein. 1973, 63.
5J Epstein, 1973. n.p,'2 Evenson, 1973, 155.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 8/13
244 OR,. \$UL TURNURTLOR
scare In ace) campo des-chis din centrul Brazi1iei. Tofu! era bineirrteles 0
carcasa; cladirile erau nefinisate in interior; dupa ceremanie, majoritatea
oficialitat tlar au zburat lnapoi spre Rio. Dar; chiar §i dupa Kubitschek , se
investise prea mult in oras pentru a mai putea da tnapar; in decerriul
urmator, in treaga masinar ie a guvemului s-a rnutat acolo .
Apoi totul a continuat, dupa tipic. Pe masura ce nurnarulmasin ilor detinu te a crescut, rnarile bulevarde §i intersectif s -au aglome-
rat; din moment ce planul nu urmarise rezo!varea conflictelor dintre
vehicu le §i pie toni, rnultirn i de pietoni l§i r isca z ilnic via t,a in timp ce tra-
verseaza pr in tre rnasinile ce ruleaza e li vr teza pr in piala cerurala, Acesta
este un amanunt; adevarata problema este, la rei ca inChandigarh, ca un
oras neplanificat a crescut peste eel din planurt, Diferenta era ca aidacesta era mult mai mare.
Faueia braziliana, la fel ca echiva lentu l sau dinoricare alte Ian in
curs de dezvolta re, este un deta liu familiar al peisajului urban: un furnicar
bine CllOOSCUt, foarte viz ibil pe dealurile din spatele faimoase i p laje
Copacabana din Rio. Dar Brasilia, simbol a l mcdemitatii, urma s a fie pri-vata, de acestea; tmprovizat ri le trebuiau sa fie pur § i s impJu abolite aid.54
~ia§a a §i fast, intr-un fel: au fost inlaturate de fa vedere §i din minte. inperioada constructl ilor, urma sa fie creat un asa-zis OTa§ l iber; curand,
irnprovizafiile au ereat in apropiere asezarea Taguantinga . Dupa inaugu-
rare, autoritafile au lncercat sa 0 distruga, provocand agi atie; in 1961,
spre rusinea p.rofesiunii arhiteeturale, a fast adoptata a lege care i-a per-
m.is sa f le rnent inuta. Pe la mijloeuI ani lor 196Qs-a esti:mat oficial ca 0
treime din populatia districtului federal, 100 000 de oameni, locuiau In
"subhabitate"; curand, procentul a crescut la mai mult de jumatate.55
Autoritatrle au raspuns la invazie incercand sa traseze diagrame pentru
lotur i de teren §i servic ii mlnlmale; relataroa lul Epstein despre , aceas ta
procedure e s te IB c -a rc a ta de un anurne sarcasm.
Desernnarea reala a loturilor §i delimitarea noilor strazi emu
hotarate de doua persoane, dintre care una anaJ.f<l .be~a,sub supervizarea
unui director NOVACAP.Nici urrul dintre el nu avea a pregatire, profesio-
nala in materie de urbanistlca, asistenta sociala sau cercetare, Au dese-
nat 0 retea de s trazi care se intersecteaza in unghiuri drepte..56
54 Ibid. 57-8. 55Jbid. 75-6,79, J 19; CUllU in gham, 1980, 198-9.
!i6 Ibid..121-2.
D.RA.?UL TURNURILOH 2 4 5
Asa s-a srar~it visul crearH unei sodetay urbane f a r a clase lntr-o
lara unde bogati,i §I saracii au fost intotdeauna segregap. D if ere nta e ra ca
in Brasjjia ei erau s.eparati mult mai sever decat In orieare din orasele mill
vechi: un cordon sanitar a fast plasat lntrs ei §i orasul monumentaJ, sirn-
?aIle, pentru ca ei sa nu poata deteriora imaginea sau deranja vederea.
Insnsi Niemeyer, Ia aeea vrerne, spunea ca planul fusese distorslonat J ; i i
deformat; doar un regirn socialist, credea el, I-ar f putut implementa,sr
Corbusier a suferit din aeeJea§"j motive aproape toata viata: este dificil s aconstnuesn un Oras frumos iA mijJool!.tlconfuziet demoeratlel §jpietei.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 9/13
2 6 2 O~UL TURNURlLORORA~UL TURNURILOR 2 6 3
Contraatacul: Jacobs §iNewman
Esecul resurectiei urbane americane §i suspiciunile in crestere
fata de echivalentul sau britanic explica impactul colosal in ambele tari a
lucrarii scriitoarei Jane Jacobs, Death and Lde of Great American Cit ies,publicata in America in 1961, care a ajuns foarte repede sa fie una din
cele mai influente carti din scurta istorie a urbanismului civic.A fostunul
din acele cazuri clasice de mesaj potrivit la momentul potrivit. Jacobs a
lovit in ambele crezuri majore pe care se bazase urbanismul in prima sa
[umatate de viata. Miscarea orasului-gradina fusese atacata pe motiv ca
"prescriptia sa pentru salvarea orasulut era amenajarea orasului in oras",
definind "locuintele in ansamblu doar in termenii calitatilor fizice subur-
bane si a calitatilor sociale ale micului oras"; intr-o mare rnasura "con-
138
Grigsby, 1963, 323.139
Sanders, 1980140
Greer, 1965,46-7.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 10/13
26 4 ORASUL TURNUR ILOR
cepe rea urbanlsmulni ca fiim! ' esentialrnerue paterna list, daca nu abso-
lutist"Nl Corbusienii erau denun~ti drept egoeernr i§ tf: Orica t de impur ~i
staagaci era design-ul, orica! de tr is t era spatiu l desehis , oRcat de banala
~iostentafivi i era viziunea, un imitator al Iui Le Corbusfer ar fi strigat totU§T
PriLliti ee-am fiicutJ Ca un eu maret §i material care spune eeva despre
Fealizalile unui om. "142
Problema. era, argurrrenta ea, di nu era nimic In neregula cu
densitat ile urbane ridicate ale populapei, arata timp cat aeestea nu antre-
nau suprapopularea cladhilor: carttere interioare. t radi jionale ca Brooklyn
Heights din New York. Rittenhouse Square din Philadelphia §i North
Beach din San Francisco emu toate zone rezonabile.: de§.i dens popu-
late_143 Un earlier urban decent, sustine ea, avea nevoie de [apt de 100 de
apar tamente, echivalentul a 200-300 de oarneni, pe acru: 0densitate ridi-
cata chiar pentru New York, §i rnai mare decat aproape orice densttate
din Londra de dupa 1945. Dar aceasta poate f realizata prtn reducerea
spatiulai deschis:
A spune e a miclle orase au nevoie de densita!i ridicate de
apertamente ~i0arnpla acoperire neta a terenulut, ~ieu sustln di
au, este in mod conventional considerat a fi mai [osnic dedit a-t
lua partea unui rechin care devoreaza oarneni,
Dar lucrurile s-au schimbat fata de zile:Teeand Ebenezer
Howard privea rnahalalele din Londra §i concluziona ca pentru a
salva oamenii, via@. urbana trebuie aoandonata "144
So!utia lui Jacobs insernna practic merrtinerea cartierelor
orasului rnai mult sau mai putin asa cum erau lnainte ea urbanistii s a fintervenit, Acestea trebuiau sa rndeplirreasca functii rnlxte §i sa utilizeze
terenurile in consecinta, pentru a se asigura c a oamenii seafla acolo pen-
tru difer ite scopur i, urmand difer ite orare, dar uthlizand mai rnulte faci-
lita~ In comun. Mid blocuri trebuie sa se gaseasoa pe strazi con-
venttonale, Blocuri de diferite, varste ~i conditii trebuie sa se amestece,lncluzand un procent sernnlficativ din cele veehi, iar densitatea popu-
latiet rrebuie s a fie ridtcata, indiferent de rnotivele pentru care ei se afla
acolo, tncluzand 0 concentrate puternica a rezi:dentilor.14 5 Teate aces lea
141 Jacobs, 1962, 17,19. 142lbi4. 23. 14 }Ibid. 202-5.
144 I bi d. 2 .1 8. 14 5 Ibid, 152, 178, 187,200.
0RA: ;l UL TURNUR ILOR 2'65
sunau bine pentru citirorit ei, in rnajoritate din elasa rnijlocie_lronia, ie§il:a
la lumoo. dmiazeci de ani rnai tarziu, a fost ca rezultatul era converqio-nalizarea orasuful:
Urbanlsmn], s-a dovedit a fi Ia fe[ de suscept ib il ca §i [[[od.ernismul
tRia de SlJbordonarea pulsw.ulol'egaJitare tnrereselor consumatoru-[tli din dasa supertoara., Adurat mai mull de patruzeci de ani'pe.n-
tru a Il'I.ainta de Ie primul manifest Bauhaus la Four Seasons: a
durat jurnatate. din aeeasta perioada pentru a se ajunge de la apo-
teoza luiJane Jacobs a bacanulut urnil de la coli ta inlocuirea aces-
tula cu Bonjour, Croissant §f tot restul, 146
Dinamftarea Pruitt-lgoe
Cu toate implicatille ulterioare, urbanisrnul a osandit curentuJ
Buldozerul Federal. Dar nu a fost atat de slmplu, Desi dupa standardelebri tanice America construise prea putine Iocuinte publice, construise
totusi ceva .la runeJe din cere mairnari §i mai importante erase urrnasera
un model corbusian: St Louis, Chicago, Newark, prlntre altele. La
sfar§itul anilor 1970, ele l§i puteau contempla abandonul. Multe din ele
erau in proportie de 30 sau 40 la suta vacante. Cazul clas ic a fost Pruitt-
Igoe: un proiect cl§tigator in St. Louis ifI 1955, care si-a c.3.§tigat notori-
etaLea fiind aruncat in aer la ~aptesprezece ani dupa ee a fast ridicat,
Aeea zi, in care dernolarea a fast conservara pentru posterftate pe un
film, a devenit un simbol instantaneu a tot ceea ee era eronat in materie
de resurectia urbana, nil doar in 5tatele Unite, ci in Iumea "i'ntreagii.
Cand casele proiectate de W.O. Pruitt §l apartamentefe lui
William L. Igoe au fost date in folasinta in 1951, planuriJe experimentale
de construcni inalre apartinand remarcabilu lui arh itect Minoru Yamasaki
- un design niciodata utilizat pana atunei in SL Louis - au fast subiectul
unui articol laudativ 1 n revista Arhi.tecLural Forum, CeIe treizeci ~it rei de
blocuri fdentice, conunand peste 2 800 de aparLamenle, au fest finisate in
anii 1955-56. Erau construi te pe un spatiu liber, acceslbil t raficului. Pentru
a se respects limitele de cost, reduceri irnense §i arbitrare au fost aplicate
pe durata cons tru etiil o r. Spajiul loculbjj din inter ioruI apartamentelor, in
146 Muschamp, 1983, 168.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 11/13
26 6O~UL TURNURILQR
O~UL TURNURILOR 26 7
special pentru farniliile numeroase care au venit sa ocupe multe dintre
ele, a fast "redus la sange".147 lncuietonle §i rnanerele de la u§i s-au
defectat de 1aprima uultzare, uneori §i inainte de a fi ocupate. Geamurile
ferestrelor zburau. Unul din lifturi s-a defectat in ziua inaugurari i. "in ziua
In care au fost finaIiza..te, cladinle Pruitf.:-Igoe nu erau rnai mult decat otel
§i ziduri de beton, prost proiectate, slab echipate, cu proportii neadec-vale, local lzate nepolrivit , neaerisite §i pract ic imposibi l de intret
inut."148
Situatia era deja cri tica. Dar, In plus, chirlasli care au venit nu
erau eei pentru care fusesera proiectate b10curile. Planurile, ca maion-
tatea planurilor pentru tocuinlele publice pima in anii 1950, erau facute
pentru saraci. Capul familiei era In majoritatea cazurilor barbatul care
lucra. in 1951, St, Louis era un oras segregal: construct iiJe Pruitt erau
toate pentru negri, dar dupa ce sistemul locuinte1or publice a fast dese-
gregat prin decizia curiii supreme, autoritatile au incercat sa integrezeplanurile Igoe. Nu a rost insa de nici un ajutor: albii au plecat, iar negrii -
tncluzand pe cei care traiau din ajutorul social, familii 'in care capul fami-iel era ferneia _ s-au mutat aici, in 1965, rnai mult de doua treimi din
10cui tori erau minori, 70 la sula. din ei avand sub doisprezece ani; erau de
doua ort §i jumatate mal multe femei decat barbati: femeile dorninau "in
casa In procent de 62 la sula din totalul familiilor: 38 la suta din familii nu
includeau membri care s a lucreze, ~idoar in 45 la suta di n cazuri anga-
[area era singura sursa de venit.149 '
in tirnp Ioarte scurt, dezvoltarea a devenit intruchiparea dezas-
trului. Rat-ele de ocupare pentru cIactifile Pruitt, de 95 la suta m 1965, au
scazut la 81 la suta ~ase ani rnai tarziu §i la 72 la sura In 1965; cele proiec-
tate de Igoe au inceput cu 70 de procente §i s-au mentinut. Utilitatile au
inceput sa se deterioreze: tevi1e se spargeau, aveau loc exp!ozij cauzate
de gaze. In 1966, muncitorii rezidenti prezentau urmatoarea scena:
cladire, rnlzeria §imolozul il coplesesc, incaperile abandonate de
la subsol sunt receptacula pentru tot felul d e d . <: • Ad . . e§eun. ",oareel gan-
act ~I tot felul de parazltl se inrnultesc in aceste locuri '
Liftul infect care se opreste cu It ' ...~ sa un este 0surpriza chiar §i
pentru eel care ered ca sunt preg,iititipentru orice Y ... .. .' ~ . opseaua s-a
SCOW!!t.e p~retll liftulul. Mirosulde urina este lnsuportabil: v u -
latla m I if tu ri nu ex ista . ti " . '. ' en JA a prac IC . .. Cand vizitatorul lese din liftulmtuneeat "mb" . A,1 acsu, m unul din holurile cladirii . t • " .e t _ . . Inl, m ra mtr-o ean-a ura de beton cenusie a unui azil de nebuni Zid '1 ..' , " . un e cenU§1ldeOSplCIU~c.Ioeincaperilor cenusii, Ecrane colorate precum cele de
la u.~O~P1C!u a:.opera ferestrele unde de mult nu mai exista sticla;
radiatoarele utilizate odata pentru a "nca-l . ... , I Zl aceste galerti au fost In
m~l.te c1adm, dale [os de pe pereji, Crematoriile de gunoi ;ea
rnrci pentru a face fala cantltatilor (s ic) adunate pana la r ft pdebordat g . 1 . e uz, au. " -_ unoaie e §Iresturile s-au Impra§tiat pe pereti. Becurile
d
§l.mtr~rupatoarele au disparut; fire electrice gola~e atama adesea
In pnze defeete.150
Sticla, moloz §i daramaturi aeopera strazile, acurnularlle fUnd
ineredibile ...automobile abandonate zac in pareari; tioburile sunt
peste tot; cutiile de conserve sunt lmpra§tiate de jur-imprejur, h , 1 r -
tiile au fost plouate §i au ramas in noroiul faramitat §i jntari t.
Cartierul Pruitl-Igoe arata de afari).ea 0 zona sinistrata. in flecare
cladire, se pare, exista geamuri sparte. lluminarea strada\a esle
neoperativa ... Pe rnasura ce vizitatorul.se apropie de intrarea lnlr-O
.. .In 1969 a avut loc 0greva de noua luni a chiriilor c . ~dm istona locuintelor publice din Am' L ' .ea mal lunga;;i opt din cele treizeci si _ . er~ea. a un mom:nl dat, douazeci_ ~l patr u de Iifturi nu functionau In 1970 I~di 'I
: ~ ~ ~ ; ~ ~ ~ U : : ' : l : , , ; : . ~ % e~~651a s u t a .n 1 9 7 2 ,cce~tAndin~~t:b~;~~intrebarea, pusa de 0'serie intreaga de observatori ..
este cum de a fost posibil: in numai . alan academic),
tarii a devenit una dintre ~ele m:~15~~d~de~:~~a~;apodopera.a proiec-
Unite. Au ~xistat atatea explicat ii p~ cati observatOri~ urbane din Statele
spus-o ;nmuNl vino~at" In mod clar, a fost proiectul insusl. A§a cum a
scar ewman mtr-un studiu celebru:
Arhit~ctul fusese preocupat -de fiecare ctadlre, ca §i cum ar f fost
o ent.ltate complete, separate §i forrnala, excluzand orice c .
d1e_r;.ye utilitalii funcjionale a fundatiilor sau a relaliei din~:S~
c ~, Ire afer~nta pe care 0 imparte eu alte d.~djri. A fost ca §icum
ar itectul sr-ar f asumat rolul unui sculptor §i ar f viz~alizat
suprafe:ele de proiectat ca pe nimic rnai rnult decal niste "care el meer a _.. ~ am pe
.. c sa ararueze 0sene de elemente verticale intr-un tot
cornpetijional agreabil.151
147Meehan. 1975,35. 148Ibid. 73.149 Rainwater, 1970. 13. 150 cit . Montgomery, ]985, 238. 151 Newman. 1972,59
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 12/13
268 O~UL TIJRNURIL0R
San, asa cum ar fi-spus Jacwbs, era eJ(Cillsia egoism. a unui aI:hl-
teet, Mai exact, Prultt -Igce fusese proiecrar - a§a cum fusesera multe
schite oorbusiene similare pentru l!ilcl. linte1e publice din America de Ia
lnceputul anilor 1950 - "p :e baza urnn sop.erhloc de patru pana 1a
douaspre.zece de genul eeior adrnirate de ! laneJaoobs, incadrul carora
blocurile lnal te _ in cazul Pruitt-lgoe, hloruri de nnsprezece eraie, co D
rnedie de :50,de ttnitatl pe .aeru - emu arbitrar pozipcmate in aml;>ient, Cia
r n i r a r i .situate iD\(ariabil Ja rnvelul fllDdafiei '§1nu al B1r~ii. r52 Aaeastl C&-
ractensnca, asociata marilor !'Jla't[orme .Inaite, creau snprafa1a rnaxrma
posiblli. a oeeace Newman, intr-(l) sintagma me.morabjla, a mmill s:patiu
Iipsrt Q_eapara:r.e: ptatf0LliIileie, care ;rp._areau In sohita din 1951 a arhitec-
tul.ui ca fhnd intesate de copii , jru::arii §i rnarne (albe), au ajuns cnrand sa
fie vandaliza1e ~l Q _ o o J n e . 1 S 3
Problema, au no-nsid:e:ra1 al1 i ohservatmi, se datora regulilor
fmanciare ~imanageriale rmpuse de Washington Din rnornent ce ehiria
trebuia sa acopere Intre~ea, tar c:bici:a~ii nu pntean pliiti chiriile,mW1icipalitatea a elm:frmrtJntroepne!ea. ~ nioi chiar ;atLIDCi chiria§ii TILl au
putut plati: in1969, c inlld TID stert f f i I : J 1'a1;ffi1iidadeau raai mull de 5.01asilla
din veniturile lor pentru cbirie, au in:tTi1t'In greva,r5JI lar ironia a fast c a
aceasta non-po1iticacde ne-1ntr$ere a tost apli.cata -a:partamefiteloT a
carer construire rusese extrern de eostlsitoare; la 1XIl cost de 20 000 de
dolari in 1967, erau doar cu putio rnai leftin de cons.trui t decaf cele rnai
luxoase apattamente.15li
Radacina pmblemei,a descoperi t Newman la 0 analiza mal
atenta, era greseala edueatiei arhitectur.ale de a pune aocentul asupra
nevoii de a tmri§ta cat de bine san d'tt de prost func~lonau £Iadirile exis-
tente, ~iapoi de a imhu:n.at.3!i pJ'ojectul:; ,,adell<'iTata i lmp]oare a acestei
tragedii este eel mai bine apreciata.a1unci cimd realizam ca oei mai cele-
bri arhitecjl adesea se dovedesc a fi cei care rateaze eel rnai drama-
tic."155far ace51mcru. in scnimb, se .intampla pentru c a ,exi:Stallld o . m a
cnrente in arh.itecru.ra rnoderna., "metodG1ogl,§ti:isociali" ~i "metafi:zidroil
stiluiui", dar Statele Unite 11irnportase doar pe al dollea, tradltiacorOliI-
slaml,m Aceastaconaluzie este s u . s - t i n u J : a de descoperi :rea faptului c a
15 2 r bi n, 5 6_1,3 ibid, 5-6-£- 15~Meehan, 1979, 83~Mrmtgornery, 1~85.232, 23&-
156 Meehan. 197:5,65; Meehan, 1979_ 73--tJ56 1' 1 ~')'T1a!l" 19~o.322-.1. lS1 Ibid-294-5. •
O ~U L TU RN UR ILOR 269
pr~~re~ul eO~\T.enti.onaJ de nn gradient redus, elarnestecuri similare de
chiriasi, nu a Imegl5trat asemenea probleme_158
. Dar Newman deptmea eforturi penrru a demonsrra c aPfQlfe_<i:r:-rean~ era singuruf vtnovat, ~inn era ntci em neeesaate. Cea mai
:Stlca deteriorare a i nt e_ rv ew t , rmma i d o _ - p a . ce Department of Housing.
d U [ban Development si-a schimbat regulile pentru a a dm it e f u.rn iT ii ell
p!obl~me, mulb~-prevenirrd, din. zona rurala, ino c u : i J r l e l . . e publice, in r965:
,,~r:l eel sapte ~ ewe- au urrnat, cIadiriIe fnalre in care erau a . d t r r i : ! I i . r n : r e -glstrau 0 decrmare sistematica:; 159 nu doar cIX. . ' I ' 1 i i l ' " Pruitt lrn •. a1. au., ""-_ .lL""lo-J)e,. cr §'I te '
blecurt Slm~aye (apartamentele Rosen €lin Philadelphia, lecuintele
Col~s din Newark) au fost de asemenea atrarrdorrate, Cauza . .-pala - f, .liil ' pnncr
.. era ca :a~ _e roarte sarace. , triiiod dill asistema sociala, cu nrulti
:opu., en 0 cre~1a profunda in. purerea de a influenta mediul in care t r a , . .
t :aU,nu puteau sase acomodeze ill a-stfelde cliktiri . .. ""~l d - v ••
. Ie '.. . . 1~ mel asU"'-l e cJadm.eu ~ .,~a cum un observator sociolcg, Lee Rainwater: a rernarcat, ide-
alurile ~I . . tiil PrniU .. '' aspiram e -lgoe emu sirmlare ceior ale altor oarneai dar
care nu le putean consttennaa, '
~e~jzal{ta aeestor idea1uri Pruitt-Igoe ar da M:tttt[@. unui s,tii de
viaja care' ell greu ar putea 1 1d ts tm s d e' eel al unei alte clase rnunci-
toare:- alba sau ueagra, g j_ probabil ca resursele necesare penttu a
~e~ne un <rs-tfei.de stiJde-via@ famillal.ar presupune stabilitatea.
§1 r:we1ul d~t~aicaracterislic: c1aset muncitoare elevate, un nivel de
Irat e~ 5.0~t pana la rnai rnult de r o O " Jasuta rna i ridieaL decat Ieeste
accesibil majorita~ii Iamilillor din Iocuinjele Pruitt-Igoe.160
, Famlllile cu venituri rnedir §i mari, err un procent de famllfr en
c~~'i care nu_ depasesc SOla suts, en snperintendenti §i eel pu'&inun
pan~~e ~are,sa .controleze situat ia , ar ITputut trai confortabil ill astfei de-
med~r, ~ar "Ill nrnp ce 0 farnil ie de oivel me-diu nu se va descurra de
~~mera ~rea ~iferita lntr-un tip sau altul de cJadire, stilul unef fumfllf car~
tr~Je~te dl~ a:Istenta sociala se dovedeste a fj mult influentat de medinf
fizic 1~c-onJurato,r"; pentru ei, "apartamentele tnblocuri lnalte trebuie sa
fie evitale eu s tnc tete" 1&1C u vi .n te le l U I' C o ll 'n ""'a d- . .vv, T ,mal precIs.
15& Me e ha n, 1 9' 79 , 8 6 _ 1,'1 Mev.man, 1 97 2, 1 88 _
Lo n Rainwater, lnO, 50,
lli1Newlrnlll, L~n, 195,
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Turnurilor
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-turnurilor 13/13
270ORA)UL TURNURILOR
Mo§tenirea corbusiatui
. . f t ca~orasul turnuri lor corbusian era perfect sa-Iroma atunct a os ~ . .' . e
. ~ ~ 'den ii clasei de mijloc pe care el §H Im.agmas
tlsfacator pentru rezi t lit " La Ville contemporame. Ar fit rmnd vieti ferici te, elegante, cos~~p~. I e in t' ig rosi traditionali din
. t u chma§ll rebus I, VI U ~, ~
putut chiar functlOna pen. r. ala decenta din Gorbals la eta-
Glasgow, pentru care tran~ltla de la 0mah. Dar pentru 0mama traind
jul douazeci parea as:ensl~n:a spre ~~:d~~~ G~orgia §i aruncata in 5t
din ajutorul social, nascuta tntr-o .~o It-t ri s-a dovedit a fi un de-. r ta de copn neascu a 0 ,
Louis sau DetrOlt cu 0 )0 p·.catullui Corbusier §i al cor-d ai mare amp!oare. a
zastru urban e cea m . . Onam anta necugetata prinbusienilor nu rezida deci in prOlectele lor, CI I. g nu puteau sa li se
- I . puna unor oamen! carecare ei au incercat sa °e rm . . eflectii oricat de superficiale, nu aradapteze §i de la care, in urma unei r
fi trebuit sa se astepte nicio~a.ta acest d\~C~~ta lumea acest curent a fastIronia ultima este ca, m erase In a ,
b· lUI'" Urbanisrnul In sensul comun,c al ur an!smu. . . ,condamnat ca un e§e". - este atingerea unor
_ I etodic de acnunea care urmar ~ .inseamna un pan m. • 'lor acceptate. Urbanismul esteobject ive stipulate In iurruna constrangen
exact ceea ce directia corbusiana nu a fost.
Orasul egalitatii
Arta a fast odata proprietalea comuna a intregii omeniri ; era 0 regula in Evul
Mediu ca tot ceea ce este produs de manufacture este frumos ... astazi, pros-peritatea este cea care este pe dinafara urata . . . s tam 'infomelat i in mijlocul
bogatiel noastre, ca un Midas al vremurilor noastre.
William Morris
in Forecasts of the Coming Century (1897)
Miscarea pentru Planningul urban este din acest punct de vedere 0 revolta a
taranului §ia gradinaruhu, cum este din alt unghi a oraseanului, ~ioate aces-
lea unificate de geograf §i guvernate de inginer. Dear atunci cand energiile
mecanice ale ingineruiui sunt aliniate tuturor celorlalte aspecte ale orasului,
iar acestea sunt reunite in serviciul vietii, e! se poate transforrna dintr-un urias
netndemanatic intr-un Hercule util...
Patrick Geddes
Report on the Planning of Dacca (1917)
... daca urmeaza sa schirnbam lumea ~isa 0 transforrnarn intr-un loc in care
viata sa fie mai buna, modul de a a face nu este de a discuta despre relatii de
natura politica, care sunt inevitabil duale, incarcate de subiecte §i obiecte §i
relatii le dintre ele; sau prin programe pline de sarcini care sa fie indeplinite
de all i oameni.. . Valorile sociale sunt drepte doar daca valorile individuale
sunt drepte. Locul in care se poate imbunatati lumea este in primul rand in
inima §imaini le cuiva, §iapoi de acolo se poate continua. Alti oarneni vor sa
vorbeasca despre prelungirea destinului omenirii. Eu vreau doar sa vorbesc
despre cum se repara 0 rnotocicleta, Cred ca ceea ce vreau sa spun are 0va-
loare perena.
Robert Pirsig
Zen and the Art of Motorcycle Maintenance (1974)