personalului medical din serviciile specializateold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Rezumatul tezei de doctorat Cercetări privind evaluarea competențelor personalului medical

din serviciile specializate de îngrijri paliative în vederea planificării

strategice a serviciilor medicale

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV BRAŞOV, EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

Școala Doctorală Interdisciplinară

Facultatea: Medicină Departament: Discipline Fundamentale, Profilactice şi Clinice

Doctorand Grecu (cs. Mitrea) Nicoleta

Cercetări privind evaluarea competențelor

personalului medical din serviciile specializate

de îngrijiri paliative în vederea planificării


Researches on the evaluation of medical

professionals’ competencies from specialized

palliative care services for strategical planning of

medical services

Rezumatul tezei de doctorat pentru obţinerea titlului ştiinţific de doctor în

domeniul fundamental Ştiinţele medicale, domeniul Medicină

- Summary of PhD thesis -

Conducător ştiinţific

Prof.univ.dr.med. Liliana Rogozea




2

BRAȘOV, 2017

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV BRAŞOV, EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

Școala Doctorală Interdisciplinară

Facultatea: Medicină Departament: Discipline Fundamentale, Profilactice şi Clinice

D-lui (D-nei)

..............................................................................................................

COMPONENŢA Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. ........ din ....................

PREŞEDINTE 1. Conf. Univ. dr. Lorena Dima –

Universitatea Transilvania din Braşov

COND. ŞTIINŢIFIC 2. Prof. Univ. dr. Liliana Rogozea -

Universitatea Transilvania din Braşov

REFERENŢI 3. Prof. Univ. dr. Cristina Borzan –

Universitatea de Medicină şi Farmacie

„I. Hațeganu” Cluj-Napoca

4. Conf. Univ. dr. Elena Copaciu –

Universitatea de Medicină şi Farmacie

„Carol Davila” București

5. Conf. Univ. dr. Daniela Moșoiu –

Universitatea Transilvania Brașov.

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 24 noiembrie, ora

12:00, sala KP 18.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm

să le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected] sau

[email protected] .

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]




3

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE.......................................................................................5

1.1. Contextul general al îngrijirilor paliative .......................................................................5

1.1.1. Îngrijirile paliative – definiții, principii, istoric recent – dezvoltare și organizare

...................................................................................................................................5

1.1.2. Nevoia de îngrijiri paliative.............................................................................8

1.2.Îngrijirile paliative în România..........................................................................10

CAPITOLUL 2. ASISTENTUL MEDICAL CA PROFESIONIST CE ACORDĂ ÎNGRIJIRI

PALIATIVE........................................................................................................................16

2.1. Asistentul medical din domeniul îngrijirii paliative – context general ............16

2.2. Educația asistenților medicali în îngrijiri paliative ...........................................17

2.2.1. Premize ...........................................................................................................17

2.2.2. Educația în îngrijiri paliative a asistenților medicali – perspective internaționale

...................................................................................................................................18

2.2.3. Educația în îngrijiri paliative a asistenților medicali – perspective naționale .21

2.3. Competențele profesionale ale asistenților medicali în domeniul îngrijirilor

paliative .....................................................................................................................22

2.3.1. Definiția competențelor profesionale ..............................................................22

2.3.2. Corelații între nivelul de educație în îngrijiri paliative și competențele

profesionale ale asistenților medicali .......................................................................23

2.4. Dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul îngrijirilor paliative pentru

asistenții medicali ......................................................................................................27

2.4.1. Dezvoltarea competențelor profesionale în îngrijiri paliative pentru asistenți

medicali în Europa și în lume.....................................................................................27

2.4.2. Dezvoltarea competențelor profesionale în îngrijiri paliative pentru asistenți

medicali în România ..................................................................................................34

2.4.3. Efectele pozitive preconizate ale educației specializate pentru asistenții

medicali

....................................................................................................................................36

CAPITOLUL 3......................................................................................................................38

CALITATEA ÎNGRIJIRILOR ACORDATE PACIENȚILOR DE CĂTRE ASISTENȚII

MEDICALI ...........................................................................................................................38

3.1. ASIGURAREA CALITĂȚII .............................................................................40




4

3.1.1. Indicatorii de calitate ......................................................................................41

3.1.2. Standardele de calitate - De ce standarde profesionale? ................................45

3.2. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ....................................................................47

3.2.1. Dezvoltarea de strategii de îmbunătățire a calității ........................................47

3.2.2. Implementarea la nivelul unei organizații.......................................................48

CAPITOLUL 4. PROTOCOLUL DE CERCETARE .........................................................50

4.1. Scopul și obiectivele lucrării .............................................................................50

4.1.1. Scopul cercetării .............................................................................................50

4.1.2. Întrebarea de cercetare.....................................................................................50

4.1.3. Ipoteza nulă de cercetare..................................................................................50

4.1.4. Obiectivele cercetării .......................................................................................50

4.2. Metodologia de cercetare.....................................................................................51

4.3.Design-ul de cercetare ..........................................................................................51

CAPITOLUL 5.ANALIZA COMPETENȚELOR PROFESIONATE – STUDIU

CANTITATIV .......................................................................................................................54

5.1. Introducere ..........................................................................................................54

5.2. Ipoteza de lucru. Obiectivele cercetării ...............................................................57

5.2.1. Obiectivele cercetării ........................................................................................57

5.2.1. Ipotezele de cercetare .......................................................................................58

5.3. Material și metodă ...............................................................................................60

5.3.1. Descrierea lotului de cercetare..........................................................................60

5.3.1.1. Distribuția asistenților medicali ....................................................................60

5.3.1.2. Asistenții medicali șefi / coordonatori ..........................................................63

5.3.1.3. Distribuția pacienților ...................................................................................64

5.3.2. Descrierea instrumentelor de cercetare ............................................................65

5.3.3. Validarea chestionarelor ...................................................................................66

5.3.3.a. Validarea chestionarului nr. 1 de auto-evaluare de către asistenţii medicali

................................................................................................................................................66

5.3.2.b. Validarea chestionarului nr. 2 de hetero-evaluare de către asistenţii medicali

şefi / coordonatori .......................................................................................................67

5.3.2.c. Validarea chestionarului nr. 3 de hetero-evaluare de către pacienţii trataţi

.................................................................................................................................................68

5.3.4. Proceduri de colectare, analiză și prelucrare a datelor......................................69




5

5.4. Rezultatele cercetării ..........................................................................................72

5.4.1. Competențele profesionale specifice și generale ale asistenților medicali din

serviciile specializate de îngrijiri paliative .................................................................72

5.4.1.1. Competențele specifice referitoare la pacient (domeniul 1) ..........................72

5.4.1.2. Competențele specifice referitoare la pacient și familie (domeniul 2) ..........73

5.4.1.3. Competențele specifice referitoare la echipa interdisciplinară (domeniul 3)..74

5.4.1.4. Competențele specifice referitoare la auto-conștientizare și spiritualitate

(domeniul 4) ...............................................................................................................75

5.4.1.5. Competențele specifice referitoare la etică (domeniul 5) .............................76

5.4.1.6. Competențele specifice referitoare la îngrijirea paliativă în sistemul de

sănătate (domeniul 6) ................................................................................................77

5.4.1.7. Competențele specifice referitoare la instruirea pentru educație și cercetare în

îngrijiri paliative (domeniul 7) ..................................................................................78

5.4.1.8. Competențele profesionale generale ............................................................79

5.5. Interpretarea ipotezelor de cercetare ..................................................................81

5.5.1. Ipoteza generală 1 ............................................................................................81

5.5.1.1. Ipoteza specifică 1.1......................................................................................81

5.5.1.2. Ipoteza specifică 1.2. ....................................................................................81




5.5.1.6. Ipoteza specifică 1.6. ..................................................................................102




5.5.1.10. Ipoteza specifică 1.10................................................................................116

5.5.2. Ipoteza generală 2 ..........................................................................................118

5.5.2.1. Ipoteza specifică 2.1....................................................................................118

5.5.2.2. Ipoteza specifică 2.2. ........................................ ........................................ 119

5.5.2.3. Ipoteza specifică 2.3. ........................................ .........................................122

5.5.2.4. Ipoteza specifică 2.4. ........................................ ........................................ 123

5.5.2.5. Ipoteza specifică 2.5. ................................ .................................................129

5.5.3. Ipoteza generală 3 . ........................................ ...............................................130




6



5.5.3.3. Ipoteza specifică 3.3............................................................................... 137

5.5.4. Ipoteza generală 4 ........................................ .................................................140

5.6. Concluzii ........................................... ........................................... ...................151

CAPITOLUL 6. ANALIZA CALITATIVĂ A COMPETENȚELOR PROFESIONALE.

ASPECTE ETICE ........................................... ...................................................................155

6.1. Introducere ......................................... ..............................................................155

6.2. Ipoteza de lucru. Scopul și obiectivele cercetării ............................................. 155

6.3. Metodologia generală de cercetare ...................................................................156

6.4. Cercetarea cantitativă ........................................ ..............................................156

6.5. Cercetarea calitativă ........................................ ................................................163

6.5.1. Întrebarea de cercetare ......................................... .........................................163

6.5.2. Metodologia de cercetare ......................................... .....................................163

6.5.3. Analiza datelor ........................................ .....................................................165

6.5.4. Rezultate și discuții .......................................... ..............................................165

6.5.4. A. O nouă perspectivă de îngrijire ..................................................................168

6.5.4. B. Comunicarea ......................................... ....................................................179

6.5.4. C. Echipa ......................................... ..............................................................184

6.5.4. D. Pacientul și familia .......................................... .........................................194

6.5.4. E. Luarea deciziilor terapeutice ......................................... ............................199

6.6. Discuții ........................................... .......................................... ........................202

6.7. Concluziile cercetării ......................................... ...............................................205

CAPITOLUL 7. CONCLUZII FINALE ......................................... ....................................210

CAPITOLUL 8. DISCUȚII. CONTRIBUȚII ORIGINALE.DIRECȚII VIITOARE DE

CERCETARE. DISEMINAREA REZULTATELOR..........................................................214

8.1. Discuții ........................................... .......................................... ........................214

8.2. Contribuții originale .......................................... ................................................216

8.3. Direcții viitoare de cercetare ..............................................................................218

8.4. Diseminarea rezultatelor .......................................... .........................................219

Bibliografie ........................................... .......................................... ....................................225

Anexe ........................................... .......................................... .............................................241

Anexa nr. 1. Scrisoare de informare asistent medical ..........................................................241




7

Anexa nr. 2. Chestionar auto-evaluare competențe profesionale asistent medical .............243

Anexa nr. 3. Scrisoare de informare asistent medical șef/ coordonator ..............................247

Anexa nr. 4. Chestionar hetero-evaluare 1 asistent medical șef/ coordonator.....................249

Anexa nr. 5. Scrisoare de informare pacient ... ..................................................................253

Anexa nr. 6. Chestionar hetero-evaluare 2 pacient ........................................ ....................254

Anexa nr. 7. Lista competențelor profesionale de nivel specializat (C) ale asistenților medicali

din serviciile specializate de îngrijiri paliative ................................................................... 257

Anexa nr. 8. Nivel educație de bază (introductiv) în îngrijiri paliative pentru asistenți

medicali.................................................................................................................................260

Anexa nr. 9. Nivel educație avansat (intermediar) în îngrijiri paliative pentru asistenți

medicali ......................................... ........................................... ..........................................262

Anexa nr. 10. Reacreditare anuală a Hospice Casa Speranței ca furnizor național de educație

medicală continuă pentru asistenți medicali în domeniul îngrijirilor paliative ...................264

Anexa nr. 11. Pre și post test curs introductiv în îngrijiri paliative ....................................265

Anexa nr. 12. Pre și post test curs avansat în îngrijiri paliative ..........................................269

Anexa nr. 13. Certificat participare curs introductiv în îngrijiri paliative ...........................274

Anexa nr. 14. Certificat participare curs avansat în îngrijiri paliative..................................275

Anexa nr. 15. Scrisoare de informare grup focus ................................................................276

Anexa nr. 16. Formular de consimțământ informat grup focus ..........................................277

Anexa nr. 17. Ghid de interviu grup focus ........................................ .................................278

Scurt Rezumat (română/ engleză)

CV

Cuvinte cheie: competențe profesionale, asistenți medicali, evaluare, îngrijiri paliative,

servicii specializate




8

CONTENT

CHAPTER 1. INTRODUCTION ...................................... ..................................................5

1.1. General context of palliative care........................................................................5

1.1.1. Pallitive care – definitions, principles, recent history – development and

organization ........... ...................................................................................................5

1.1.2. The need for palliative care .............................................................................8

1.2.Palliative Care in România ....................... .........................................................10

CHAPTER 2. NURSES AS PROFESSIONALS WHO DELIVER PALLITIVE CARE.....16

2.1. Nurses in the palliative care field – general context .................... .....................16

2.2. Nurses education in palliative care ....................... .................... ........................17

2.2.1. Premisses ....................... ....................... .......................................................17

2.2.2. Nurses education in pallitive care – international perspectives .....................18

2.2.3. Nurses education in pallitive care – national perspectives..............................21

2.3. Professional competencies of nurses in the field of palliative care ...................22

2.3.1. Definition of professional competencies ................... ....................................22

2.3.2. Correlations between the education of nurses in the field of palliative care and

the professional competencies of nurses ................... ....................... ......................23

2.4. Development of professional competencies in the field of palliative care for

nurses ....................... ....................... ...................................................................................27

2.4.1. Development of professional competencies in the field of palliative care for

nurses in Europa and in the world ....................... ....................................................27

2.4.2. Development of professional competencies in the field of palliative care for

nurses in Romania ....................... ....................... ....................................................34

2.4.3. Predictable positive effects of specialized level of education for nurses.......36

CHAPTER 3. QUALITY OF CARE DELIVERED TO PATIENTS BY NURSES ..........38

3.1. Quality assurance ....................... ....................... ................... ..........................40

3.1.1. Quality indicators ....................... ....................... ................... .......................41

3.1.2. Quality standards – Why professional standards? ................... ......................45

3.2. Quality improvement ....................... ....................... ................... .....................47

3.2.1. Development of strategies for improveing quality ................... .....................47

3.2.2. Implementation at organizational level ..........................................................48

CHAPTER 4. RESEARCH PROTOCOL ....................... ....................... ...........................50

4.1. Goal and objectives ....................... ....................... ...........................................50




9

4.1.1. Research goal ....................... ....................... ....................... ..........................50

4.1.2. Research question ....................... ....................... ...........................................50

4.1.3. Research null hypothesis ....................... ....................... ................... ............50

4.1.4. Research objectives ....................... ....................... ........................................50

4.2. Research methodology ....................... ..............................................................51

4.3. Research design..................................................................................................51

CHAPTER 5. Analysis of professional competencies – quatitative study ..........................54

5.1. Introduction .......................................................................................................54

5.2. Work hypothesis. Research objectives...............................................................57

5.2.1. Research objectives ........................................................................................57

5.2.1. Research hypothe ...........................................................................................58

5.3. Material and methode ........................................................................................60

5.3.1. Description of research sample ................... ..................................................60

5.3.1.1. Distribution of nurses ....................... ................... ......................................60

5.3.1.2. Head nurses / Nurse coordinators ....................... ................... ....................63

5.3.1.3. Distribution of patients ....................... ........................................................64

5.3.2. Description of research instruments ...............................................................65

5.3.3. Questionnaires validity....................................................................................66

5.3.3.a. Validity of questionnaire no. 1 nurses self-evaluation..................................66

5.3.2.b. Validity of questionnaire no. 2 head nurses / nurse coordonators hetero-

evaluation ..................................................................................................................67

5.3.2.c. Validity of questionnaire no. 3 patients hetero-evalution .............................68

5.3.4. Procedures of data collection, analysis and processing ...................................69

5.4. Research results...................................................................................................72

5.4.1. Specific and general professional competencies of nurses from specialized

palliative care services ...............................................................................................72

5.4.1.1. Specific competencies related to the patient (domain 1)...............................72

5.4.1.2. Specific competencies related to the patient and the family (domain 2) ......73

5.4.1.3. Specific competencies related to the interdisciplinary team (domain 3) ......74

5.4.1.4. Specific competencies related to self-awareness and spirituality (domain 4).75

5.4.1.5. Specific competencies related to ethics (domain 5) ...................................76

5.4.1.6. Specific competencies related to palliative care in the health system (domain

6) .............................................................................................................................77




10

5.4.1.7. Specific competencies related to education and research in palliative care

(domain 7) ...............................................................................................................78

5.4.1.8. General professional competencies ...........................................................79

5.5. Interpretation of research hypothesis ....................... ........................................80

5.5.1. General hypothesis 1 ...................................... ................... ...........................80

5.5.1.1. Specific hypothesis 1.1. ... ....................... ................... ...............................81

5.5.1.2. Specific hypothesis 1.2. ....................... ................... ...................................81


5.5.1.4. Specific hypothesis 1.4. ....................... ................... ....................... ...........86


5.5.1.6. Specific hypothesis 1.6. ....................... ................... .................................102




5.5.1.10. Specific hypothesis 1.10. ....................... ................... .............................116

5.5.2. General hypothesis 2 ....................... ........................................... ................118

5.5.2.1. Specific hypothesis 2.1. ....................... ................... ....................... .........118





5.5.3. General hypothesis 3 ....................... ........................................... ................130


5.5.3.2. Specific hypothesis 3.2. ....................... .....................................................134

5.5.3.3. Specific hypothesis 3.3. ....................... ........................................... .........137

5.5.4. General hypothesis 4 ....................... ....................... .................... ................140

5.6. Conclusions ....................... ....................... ......................................................151

CHAPTER 6. Qualitative analysis of professional competencies. Ethical aspects ............155

6.1. Introduction ....................... ....................... .................... .................................155

6.2. Work hypothesis. Research goal and objectives .................... .........................155

6.3. General research methodology ....................... ................... ....................... ....156

6.4. Quantitative research ....................... ................... ...........................................156

6.5. Qualitative research ....................... ....................... ................... .....................163




11

6.5.1. Research question ....................... ....................... ................... .....................163

6.5.2. Research methodology ....................... ................... .....................................163

6.5.3. Data analysis ....................... ....................... .................... ....................... ....165

6.5.4. Results and discussions ....................... .................... ....................................165

6.5.4. A. A NEW PERSPECTIVE ON CARE .................. ....................... ...........168

6.5.4. B. COMMUNICATION. ....................... ................... .................................169

6.5.4. C. THE TEAM ....................... ....................... .................. .........................184

6.5.4. D. THE PATIENTS AND THE FAMILY .................. ...............................195

6.5.4. E. MAKING THERAPEUTICAL DECISIONS................... .....................200

6.6. Discussions ....................... ....................... .................. ..................................202

6.7. Research conclusions ....................... ................... ..........................................206

CHAPTER 7. FINAL CONCLUSIONS ....................... .................. ...............................210

CHAPTER 8. DISCUTIONS. ORIGINAL CONTRIBUTIONS. FUTURE RESEARCH

DIRECTIONS. RESULTS DISSEMINTATION. .................. ........................................214

8.1. DISCUSSIONS ....................... ....................... ................... ...........................214

8.2. Original contributions ....................... ................... ....................... .................216

8.3. Future research directions ....................... ................... ..................................218

8.4. Results dissemintation ....................... .................. .........................................219

Bibliography ....................... ....................... ....................... ................. ...........................225

Annexes ....................... ....................... ....................... .......................................... ..........241

Annex no. 1. Information letter for nurses ....................... .................. ............................241

Annex no. 2. Questionnaire for self-evaluation of nurses professional competencies .....243

Annex no. 3. Information letter for head nurses / nurse coordinators ..............................247

Annex no. 4. Questionnaire for hetero-evaluation 1 head nurses / nurse coordinators ...249

Annex no. 5. Information letter for patients ....................... .................. .........................253

Annex no. 6. Questionnaire for hetero-evaluation 2 patient .................. .........................254

Annex no. 7. List of professional competencies at specialized level (C) of nurses in palliative

care specialized services ....................... ....................... ....................... ............................257

Annex no. 8. Basic level of education (introductory) in palliative care for nurses ..........260

Annex no. 9. Advanced level of education (intermediat) in palliative care for nurses .....262

Annex no. 10. RAnual accreditation of Hospice Casa Speranței as national provider of

professional continual education for nurses in the field of palliative care ........................264

Annex no. 11. Pre and post test introductory courses in palliative care ...........................265




12

Annex no. 12. Pre and post test advanced courses in palliative care ................................269

Annex no. 13. Certificate of participation introductory cours in palliative care ..............274

Annex no. 14. Certificate of participation advanced cours in palliative care ...................275

Annex no. 15. Information letter focus groups ..................... ....................... .....................276

Annex no. 16. Informed consent focus groups.....................................................................277

Annex no. 17. Ghid de interviu grup focus ....................... ..................... ............................278

Abstract (Romanian/ English)

CV

Key words: professional competencies, nurses, evaluation, palliative care, specialized

services




13

REZUMAT

Capitolul 1. Introducere

Lucrarea reprezintă o trecere în revistă și o analiză a momentelor importante care au

marcat începuturile îngrijirilor paliative, ca specialitate și știință medicală, în lume și în

România.

Putem considera începuturile îngrijirilor paliative ca survenind în lume o dată cu

înființarea la Londra a St. Christopher Hospice în 1967, iar în România o dată cu înființarea

la Brașov a Fundației Hospice Casa Speranței în 1992.

Demararea proceselor de organizare și ulterior dezvoltarea serviciilor specializate de

îngrijiri paliative a adus în prim planul medicinii moderne principii actuale de funcționare a

sistemelor de sănătate:

1. Asigurarea controlului durerii și al altor simptome;

2. Susținerea vieții și considerarea morții ca pe un proces firesc în evoluția vieții;

3. Integrarea în îngrijire a aspectelor psiho-emoționale, sociale și spirituale;

4. Oferirea unui sistem de suport care să permită pacientului să ducă o viață cât mai activă de-a

lungul evoluției bolii;

5. Oferirea sprijinului necesar familiei pentru a face față problemelor care apar atât pe

parcursul bolii pacientului cât și după decesul acestuia;

6. Asigurarea abordării nevoilor complexe ale pacientului în echipă interdisciplinară;

7. Îmbunătățirea calității vieții și implicit a cursului și evoluției bolii;

8. Aplicarea îngrijirilor încă din primele stadii ale bolii, în corelație cu alte terapii de

prelungire a vieții (chimioterapia sau radioterapia) și includerea investigațiilor necesare

înțelegerii și controlului complicațiilor clinice în evoluția bolii.

În Europa îngrijirile paliative sunt considerate parte integrantă a îngrijirilor generale,

ceea ce presupune că fiecare profesionist din domeniul medical trebuie să acorde îngrijiri

paliative de bază pacienților indiferent de specialitatea serviciului în care își desfășoară

activitatea, unde se confruntă cu nevoia de a acorda îngrijire la sfârșitul vieții. Profesioniștii

din aceste locații trebuie să aibă posibilitatea de a solicita consultul specializat al unei echipe

de îngrijiri paliative atunci când se confruntă cu situații complexe.




14

În țara noastră, în ultimii 20 de ani, servicii de îngrijiri paliative au fost dezvoltate în

mai multe județe din țară, majoritatea fiind finanțate cu sprijinul organizațiilor caritabile

internaționale sau prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Pentru medici există aprobat, încă din anul 1999 programul de formare a

competențelor profesionale corespunzătoare la nivel de supraspecializare (Ordinul MS

418/2005 cu modificările și completările ulterioare). Numărul medicilor cu atestat de la noi

din țară, la ora actuală este de 396, inclusiv generația care a absolvit programul de educație în

anul 2014, la care se mai adaugă generația înrolată în programul curent de educație la nivel

de specializare, în număr de 105 medici.

Distribuția numărului total de medici pe județele din care aceștia provin este

reprezentată în figura de mai jos, relevant fiind faptul că există încă județe în care niciun

medic nu a urmat acest program de formare la nivel de supra-specializare în îngrijiri

paliative.

Distribuția pe județe a numărului de medici cu atestat în îngrijiri paliative

După Atlasul Asociației Europene pentru Îngrijiri Paliative în Europa, România

împreună cu alte țări din Europa Centrală și de Est, au o rată mică de acoperire a nevoii de

îngrijire paliativă cu serviciile existente; Asociația Europeană pentru Îngrijiri Paliative

recomandând o activitate reunită, intensă de advocacy pe lângă guvernele naționale în

vederea influențării directe a calității vieții pacienților aflați în suferință ca urmare a




15

diagnosticului de boală cronică progresivă.

Capitolul 2. Asistentul medical ca profesionist ce acordă îngrijiri paliative

Echipa de bază pentru serviciile specializate de îngrijire paliativă este compusă din

medici și asistenți medicali cu pregătire de specialitate în domeniu, pe lângă aceștia putând fi

incluși în echipă: psihologi, asistenți sociali, fizioterapeuți, etc. care pot lucra în cadrul echipei

atât independent cât și alături de ceilalți membri ai echipei.

Asistenții medicali au un rol important în acordarea de îngrijiri paliative, datorită

disponibilității lor de a se implica în serviciile oferite, indiferent de resursele disponibile.

Responsabilitățile asistentului medical sunt adaptate modului în care sunt organizate

serviciile, dar printre rolurile constante care îi revin este acela al coordonării cazurilor.

Educația în îngrijiri paliative a asistenților medicali

Asistenții medicali, exprimă deseori sentimentul de incompetență profesională în

confruntarea cu situațiile dificile pe care le întâlnesc în îngrijirea paliativă a pacienților,

exprimând frecvent nevoia de mai multă pregătire teoretică și experiență practică în domeniul

controlului durerii și al altor simptome, de comunicare și de rezolvare a dilemelor etice.

Îngrijitorii informali au de asemenea nevoie de sprijin și ajutor din partea profesioniștilor în

vederea reducerii stresului și epuizării emoționale cu care se confruntă: sunt frecvent

implicați în caz de durere și/sau alte simptome exacerbate ce necesită a fi controlate și nu sunt

pregătiți să interpreteze semnele și simptomele sau să facă față acestor situații în mediul de

îngrijire la domiciliu, având nevoie să fie sprijiniți în coordonarea îngrijirilor, mai ales atunci

când sunt implicați mai mulți prestatori de servicii medicale.

Educația în domeniul îngrijirilor paliative este o premiză importantă a formării

competențelor profesionale ale asistenților medicali în această specialitate medicală. Ca

urmare a diverselor forme de educație – de bază, intermediară, specializată, asistenții

medicali dobândesc competențele profesionale necesare fiecăruia, în funcție de măsura în

care în practica clinică se întâlnesc cu situații ce solicită implementarea de intervenții

specifice îngrijirilor paliative.

Asistenții medicali angajați în servicii specializate de îngrijire paliativă afirmă că au

nevoie de educație suplimentară în special în următoarele domenii: comunicarea cu pacientul

și familia acestuia, controlul durerii și al altor simptome, aspecte etice. Pe lângă aprofundarea




16

cunoștințelor teoretice și dezvoltarea de abilități practice, în îngrijiri paliative este în egală

măsură importantă deprinderea unei atitudini corespunzătoare pentru confruntarea cu

moartea, dat fiind dificultatea naturală a omului de a se confrunta zilnic cu situații de îngrijire

la sfârșitul vieții.

Din perspectiva instruirii la nivel specializat a asistenților medicali, nenumărate

eforturi au fost făcute de către echipa Hospice Casa Speranței în vederea schimbării

legislației cu privire la specializările disponibile pentru asistenții medicali din România, și

includerea pe lista de specializări a îngrijirilor paliative, până la această dată neexistând un

pas decisiv în acest sens. Dintre progresele făcute sunt de menționat existența curriculei de

specializare în domeniul îngrijirilor paliative și cuprinderea îngrijirilor paliative în programul

de educație pe termen mediu și lung de către organizația profesională a asistenților medicali

(OAMGMAMR).

Competențele profesionale ale asistenților medicali în domeniul îngrijirilor paliative

Competențele profesionale sunt considerate direct responsabile pentru asigurarea unor

îngrijiri de calitate în practica clinică, oferă un cadru de dezvoltare a programelor de educație

în domeniul îngrijirilor paliative și un teren comun pentru a demonstra ce este esențial și unic

pentru o educație solidă în îngrijiri paliative.

Este nevoie ca asistenții medicali care acordă îngrijiri paliative pacienților

diagnosticați cu cancer sau alte afecțiuni cronice progresive să profeseze pe bază de

competențe profesionale de nivel specializat. Competențele profesionale ale asistenților

medicali în domeniul îngrijirilor paliative sunt clasificate pe nivele de specializare.

Planificarea creșterii competențelor profesionale ale asistenților medicali trebuie să

înceapă cu nivelul de educație de bază, pentru ca progresiv pe fiecare nivel de expertiză în

parte să crească competențele profesionale pe care asistenții medicali sunt autorizați să le

implementeze în practica clinică. La nivel specializat asistenților medicali trebuie să li se

recunoască contribuția lor unică, de specialist, în îngrijirea pacientului, iar periodic se impune

la acest nivel de expertiză și practică clinică re-evaluarea periodică a competențelor acestora

pentru a fi posibilă preluarea de noi oportunități de dezvoltare profesională și carieră.

Dezvoltarea rolurilor asistenților medicali este indicat să fie realizată prin

aprofundarea responsabilităților deja asumate și nu prin preluarea de noi sarcini. Extinderea




17

rolurilor în practică implică un proces de evoluție holistic, luând în calcul atât nevoile

pacientului cât și abilitățile pe diferite domenii particulare pentru fiecare asistent medical.

Acest proces este implementat cu succes la nivel internațional, rezultatele acestei schimbări

arătând o creștere în calitatea serviciilor acordate pacienților și o mai mare satisfacție

profesională în rândul asistenților medicali.

Dezvoltarea competențelor profesionale pentru asistenții medicali este un proces de durată,

care necesită implicarea unui grup de experți din acest domeniu de studiu și respectarea criteriilor

general valabile în procesul de dezvoltare a competențelor profesionale (ex. verbele folosite și

timpul la care sunt acestea folosite).

Principalele etape care trebuie parcurse în procesul de stabilire, implementare și

revizuire a competențelor profesionale sunt: cunoașterea și înțelegerea experiențelor similare

din diverse alte părți ale lumii, efectuarea unei riguroase revizii de literatură în domeniu,

definirea concretă a domeniilor de competență și a competențelor reprezentative pentru

fiecare domeniu de competență în parte, testarea documentului reprezentând chestionarul de

implementare a competențelor profesionale de către asistenții medicali, integrarea

documentului respectiv în practica clinică curentă prin aprecierea periodică (ex. la 6 luni sau

la 12 luni) a măsurii în care aceste competențe profesionale sunt concret implementate de

către asistenții medicali și revizuirea periodică de către comitetul de experți.

Asociația Europeană pentru Îngrijiri Paliative a elaborat în anul 2004 „Ghidul pentru

dezvoltarea educației în Îngrijiri Paliative a asistenților medicali în Europa”. Acesta prezintă

necesitatea instruirii asistenților medicali în domeniul îngrijirilor paliative pe trei nivele:

nivelul A – nivel de bază, care trebuie atins de către asistenții medicali la momentul absolvirii

școlii și prin programe de educație medicală continuă, pentru confruntarea ocazională cu

situații ce necesită intervenții de natură paliativă;

nivelul B – intermediar sau avansat, de atins de către asistenții medicali din diferite

specialități (ex. oncologie, neurologie, cardiologie, psihiatrie, etc.) care se confruntă frecvent

cu situații ce necesită intervenții de natură paliativă;

nivelul C – nivel specializat, care trebuie atins de către asistenții medicali din serviciile

specializate de îngrijire paliativă care se confruntă zilnic cu nevoia de intervenție paliativă și

situații de îngrijire la sfârșitul vieții.

Fiecare nivel de educație corespunde dezvoltării și achiziționării de competențe

profesionale de către asistenții medicali în conformitate cu măsura în care sunt în relație




18

directă cu beneficiari ai îngrijirilor paliative.

Relația dintre educație și dobândirea competențelor profesionale în îngrijiri paliative de

către asistenții medicali. (Mitrea, N., Moșoiu, D., Rogozea, M.L., 2014)

Capitolul 3. Calitatea îngrijirilor acordate pacienților de către asistenții

medicali

Calitatea îngrijirilor acordate depinde de înțelegerea profundă, de către fiecare

membru al echipei, a modelului standard de îngrijire agreat / adoptat care să ghideze atât

serviciile acordate pacienților și familiilor; misiunea și viziunea organizației; practica clinică

bazată pe proceduri, ghiduri și protocoale, cât și evaluarea rezultatelor obținute la distanță sau

strategiile de îmbunătățire a performanței fiecăruia în practica de zi cu zi.

Pe măsură ce comunitățile, instituțiile și liderii clinici și administrativi dezvoltă

serviciile de îngrijiri paliative, toate aceste foruri vor solicita evidențe ale calității acestora;

astfel:

- pacienții și familiile sunt primii interesați de a beneficia de îngrijiri paliative de cea mai bună

calitate; aceștia speră într-o abordare consecventă a nevoilor lor prin evaluare amănunțită,

oferirea de informații necesare pentru a lua cele mai bune decizii bazate pe opțiunile terapeutice

existente și implicarea lor în planificarea și implementarea îngrijirilor;

- profesioniștii sunt direct interesați să acorde îngrijiri comprehensive pentru pacient și familie,

să evalueze corect și aprofundat fiecare aspect al nevoilor acestora;

- managerii vor să știe că terapiile recomandate și implementate de către profesioniștii din

instituția pe care o conduc sunt eficace, eficiente atât din punct de vedere clinic cât și

financiar, sunt sigure și cu cel mai scăzut potențial de risc, cu efecte adverse sau un minim de

prejudiciu pentru organizație atât din punct de vedere fizic cât și moral;




19

forurile legislative, de reglementare, de acreditare sau financiare vor să știe că

pacienții și familiile din comunitate și din țară au acces la cea mai bună calitate posibilă a

serviciilor de sănătate.

Acordarea de îngrijiri de calitate de către serviciile specializate de îngrijiri paliative

este un rezultat la care se ajunge prin respectarea pașilor unui proces de atingere a

standardelor de calitate propuse. Planificarea strategică este un prim pas în acest proces urmat

apoi de dezvoltarea de ghiduri de practică, stabilirea indicatorilor măsurabili de monitorizat,

standardele de asigurare a calității și procesul de îmbunătățire continuă a performanței.

Asigurarea calității

Implementarea indicatorilor de calitate măsurabili și fezabili, care să reflecte atingerea

scopului îngrijirii, ajută la identificarea zonelor de îngrijire sau proceselor din planul de

îngrijire ce necesită îmbunătățiri.

Indicatorii de calitate trebuie să se bazeze pe evidențe sau pe opinia experților,

susținuți de grupurile constitutive, raportate public și maleabile/ modelabile la feed-back-ul

sistemului de sănătate și al profesioniștilor. Ideal, un set de indicatori de calitate ar trebui să

acopere toți pacienții eligibili și să fie aplicabili la nivele multiple ale sistemului de sănătate.

Pentru că îngrijirile paliative au ca obiectiv central calitatea vieții pacientului și

familiei și nu neapărat prelungirea vieții – deși s-a demonstrat științific contribuția

remarcabilă a îngrijirilor paliative la prelungirea vieții pacienților care beneficiază de acest tip

de îngrijire la momentul oportun - sunt necesari indicatori specifici pentru evaluarea calității

îngrijirilor paliative.

Patru dimensiuni cheie au fost identificare pentru a caracteriza îngrijirile ca fiind de

calitate: cunoașterea și satisfacerea nevoilor; exprimarea valorilor și preferințelor;

interacțiunea cu ceilalți și dezvoltarea cunoștințelor. Aceste dimensiuni sunt importante

indiferent de nivelul de practică al îngrijirilor paliative: de bază, avansate, specializate sau

complexe. Când măsurăm calitatea vieții, este important să dezvoltăm căi de măsurare a

rezultatelor, adaptate la grupul nostru de interes.

Scopul principal al standardelor profesionale este acela de a promova, ghida și asigura

o calitate minimă în practica clinică a asistenților medicali. Standardele profesionale sunt

utile pentru fiecare asistent medical în parte, pentru publicul larg, pentru instituții de educație




20

sau de practică clinică, pentru forurile finanțatoare și autoritățile administrative.

Asistenții medicali sunt caracterizați ca având rolul cel mai important în acordarea de

îngrijiri paliative, reprezintă persoana de contact cheie pentru pacient și familie și între

membrii echipei implicați în îngrijirea acestora, asigurând continuu fluxul de informații între

toți cei vizați, evaluarea și monitorizarea permanentă a nevoilor pacientului și familiei, cât și

managementul și coordonarea îngrijirilor holistice.

Îmbunătățirea calității

Pentru dezvoltarea unei strategii de îmbunătățire a calității este nevoie să se aleagă

indicatori specifici măsurabili ce trebuiesc urmăriți și revizuiți constant. Acești indicatori sunt

periodic comparați cu standardele de calitate stabilite de către organizație sau de către foruri de

acreditare și/ sau finanțare. Pe baza datelor obținute în procesul de revizuire periodică se pot

determina căile de urmat în vederea ridicării ștachetei performanței profesionale a angajaților.

Colectarea, analiza periodică și comparativă a datelor cu privire la performanța

asistenților medicali, pe diferitele domenii specifice de activitate, respectiv a competențelor

profesionale a acestora se poate realiza cu ajutorul unui chestionar care să încorporeze mai

mulți indicatori măsurabili. Acest chestionar poate fi preluat, implementat și folosit constant în

vederea evaluării performanțelor asistenților medicali. Pe baza analizei informațiilor obținute se

pot identifica ariile comune mai multor asistenți medicali ce necesită îmbogățire cu noi

informații, cunoștințe, abilități și atitudini pentru desăvârșirea profesională.

Ciclul planifică – efectuează – verifică - acționează este un model excelent care ghidează

dezvoltarea și implementarea strategiilor de îmbunătățire a performanței.

Asistenții medicali experți sunt responsabili în aceeași măsură de asigurarea acordării

de îngrijiri de cea mai înaltă calitate și de asigurarea mentoratului și modelarea noilor

asistenți medicali.

În standardele de calitate pentru serviciile de îngrijiri paliative din România ste

reiterată obligativitatea pregătirii la nivel de program de specializare a personalului din

echipa de îngrijire interdisciplinară, cu precădere asistenți medicali, medici, asistenți sociali.

Asistenții medicali specializați în îngrijiri paliative sunt acei clinicieni care și-au format

competențele profesionale în cadrul unui program educațional complex și au obținut

certificarea de expertiză în domeniul îngrijirilor paliative. Tot ei sunt implicați în proporție de




21

100% în activitatea serviciilor specializate de îngrijiri paliative.

Este evident faptul că majoritatea pacienților din întreaga lume sunt îngrijiți de

asistenți medicali generaliști. De aici nevoia de a asigura o pregătire avansată în domeniul

îngrijirilor paliative pentru toți cei vizați. Dar, atunci când se implică activ în planul de

îngrijire al unui pacient cu boală cronică progresivă, un asistent medical specializat în îngrijiri

paliative aduce bagajul complet de cunoștințe, abilități tehnice și atitudini de comportament

corespunzătoare.

Capitolul 4. Protocolul de cercetare

Scopul cercetării

Lucrarea de față își propune să determine modul în care competențele profesionale ale

asistenților medicali din domeniul îngrijirilor paliative influențează calitatea îngrijirilor

acordate pacienților.

Acest deziderat a fost analizat atât din perspectivă calitativă, pentru a determina

modul în care competențele profesionale dobândite de asistenții medicali participanți la

cursurile de educație medicală continuă în specialitatea îngrijiri paliative, sunt implementate

în practica clinică, și dacă nu, de ce?; cât și din perspectivă cantitativă, pentru a determina,

prin evaluare la 360o, măsura în care asistenții medicali din servicii specializate de îngrijire

paliativă implementează competențele profesionale specifice.

Obiectivele cercetării

- Determinarea gradului (măsurii în care) de implementare în practica clinică a competențelor

profesionale specifice de către asistenții medicali din servicii specializate de îngrijire paliativă

din România, prin metoda auto și hetero-evaluării;

- Determinarea percepției pacienților asupra calității îngrijirilor furnizate lor de către asistenții

medicali din serviciile specializate în conformitate cu competențele profesionale specifice,

prin metoda chestionarului de evaluare a calității îngrijirilor din perspectiva pacienților

realizat pe baza competențelor profesionale ale asistenților medicali;

- Discutarea aspectelor etico-profesionale ce țin de autonomia profesională, barierelor și

responsabilității implementării competențelor profesionale ale asistenților medicali în vederea




22

acordării de îngrijiri de calitate pacienților;

- Determinarea potențialului folosirii chestionarului propus ca metodă de evaluare a calității

serviciilor acordate de către asistenții medicali pacienților;

- Determinarea nevoilor suplimentare de educație a acestor asistenți medicali, la nivel de

specializare, în vederea achiziționării/deprinderii/formării de noi competențe profesionale și

pentru îngrijirea de calitate a pacienților.

Metodologia de cercetare

Cercetarea s-a bazat pe realizarea unui studiu prospectiv condus în perioada 1 Mai –

31 August 2014, care combină metode cantitative și calitative de cercetare:

ancheta pe bază de chestionar, ca metodă de colectare a datelor cantitative, bazat pe competențele

profesionale ale asistenților medicali specifice domeniului îngrijirilor paliative, care evaluează din

trei perspective diferite competențele profesionale ale asistenților medicali:

auto-evaluare,

hetero-evaluare 1- realizată de către asistentul medical șef,

hetero-evaluare 2 - realizată de către pacient/aparținător;

anchetă pe bază de focus grup și interviuri individuale, ca metodă de colectare a datelor pentru

cercetarea calitativă, organizate cu asistenții medicali din serviciul specializat de îngrijire

paliativă.

Design-ul de cercetare

Etapele protocolului de cercetare




23

Protocolul studiului de cercetare cuprinde patru etape. Primele trei etape ale

protocolului de cercetare reprezintă studiul cantitativ, prospectiv, transversal, realizat în 9

servicii specializate de îngrijiri paliative din țară.

Selecția celor 9 servicii specializate de îngrijire paliativă s-a realizat în mod aleator

(randomizat) prin alegerea la întâmplare a unei proporții de minim 10% dintre serviciile

specializate de îngrijiri paliative din totalul celor 72 existente în anul 2014. Fiind cu totul

nouă această practică de evaluare a performanțelor asistenților medicali pe baza

chestionarului cuprinzând competențele profesionale de nivel specializat în domeniul

îngrijirilor paliative, s-a considerat că este măsura oportună pentru pilotarea acestor

chestionare, respectiv a acestei practici de evaluare, atât în vederea producerii de rezultate

statistice ce se pot ulterior generaliza și cât și pentru determinarea unui interes crescut al

tuturor serviciilor specializate din România în favoarea preluării și transpunerii în dinamica

organizatorică a acestora a formatului propus de evaluarea a performanțelor calitative a

asistenților medicali pe baza competențelor profesionale.

De asemenea, s-a considerat oportună folosirea metodei de evaluare la 360o

a

asistenților medicali participanți la studiu. Această metodă constă în trei paliere de evaluare a

subiecților participanți la studiu: auto-evaluarea de către asistenții medicali în cauză,

evaluarea de către palierul de autoritate organizațională imediat superior, în cazul de față

asistenții medicali șefi/ coordonatori și evaluarea de către beneficiarii direcți ai îngrijirilor

acordate de asistenții medicali participanți la studiu.

Numărul asistenților medicali invitați să participe la studiu și să completeze

chestionarele de auto-evaluare, este reprezentat de numărul total al asistenților medicali

angajați în cele 9 servicii specializate de îngrijiri paliative incluse în studiu, respectiv 122.

Numărul asistenților medicali șefi/ coordonatori invitați să participe la studiu și să

completeze chestionarele de hetero-evaluare 1, este 9, câte un asistent medical șef/

coordonator pentru fiecare serviciu specializat de îngrijiri paliative în parte.

Numărul pacienților invitați să participe la studiu și să completeze chestionarele de

hetero-evaluare 2 este de 122 pacienți, câte o hetero-evaluare 2 pentru fiecare asistent

medical în parte, perspectiva statistică urmărită prin implicarea și a pacienților în studiu fiind

cea generală, globală a acestora cu privire la calitatea îngrijirilor acordate de asistenții




24

medicali din cele 9 servicii specializate de îngrijiri paliative participanți în acest studiu.

Pacienții participanți la studiu au fost selecționați aleator (randomizat) ținând seama de

următoarele criterii: pacientul este conștient, capabil citească și să înțeleagă chestionarul, este

de acord cu participarea la studiu, a primit îngrijiri de la asistentul medical pe care urmează

să îl evalueze.

După identificarea celor 9 servicii specializate de îngrijiri paliative din România în care

s-au identificat asistenții medicali și asistenții medicali șefi/ coordonatori ce urmează a fi invitați

să participe la studiu, cercetătorul s-a deplasat la fiecare serviciu specializat de îngrijiri paliative

în vederea demarării cercetării.

Pentru realizarea primului studiu asistenții medicali au primit scrisoarea de informare

(anexa nr.1) și formularul reprezentând chestionarul de auto-evaluare (anexa nr. 2), prin

completarea căruia asistentul medical își manifesta acordul de participare la studiu. După

returnarea chestionarelor către cercetător, chestionarele de auto-evaluare au primit un număr

de cod unic în vederea asigurării confidențialității datelor. Acest număr de cod unic pentru

fiecare asistent medical în parte a fost menținut și pentru următoarele 2 tipuri de hetero-

evaluare.

Pentru realizarea celui de al doilea studiu, asistenții medicali șefi/ coordonatori au

primit scrisoarea de informare (anexa nr. 3) însoțită de numărul corespunzător de chestionare

de hetero-evaluare 1 (anexa nr. 4), în funcție de numărul asistenților medicali pe care îi

coordonează. După completarea formularelor de hetero-evaluare 1, chestionarul a fost

înregistrat cu numărul de cod unic inițial, corespunzător fiecărui asistent medical evaluat.

Pentru realizarea celui de al treilea studiu am identificat câte un pacient eligibil pentru

fiecare asistent medical evaluat, i-am prezentat pacientului scrisoarea de informare (anexa nr.

5) și chestionarul de hetero-evaluare 2 (anexa nr. 6); după colectarea chestionarului completat

acordând numărul de cod unic inițial corespunzător.

Ca urmare a celor 3 studii cantitative au fost realizate 3 baze de date în programul

S.P.S.S. (Statistical Package for the Social Sciences), rezultatul analizei statistice,

reprezentate de stabilirea frecvențelor absolute și relative, calculul testului T și analiza

corespondențelor multiple, fiind prezentate în detaliu la capitolul: Analiza competențelor

profesionale – studiu cantitativ.

Cel de al patrulea studiu este reprezentat de cercetarea calitativă realizată sub forma




25

organizării, susținerii și analizării a 6 grupuri focus cu asistenții medicali participanți la

cursuri de educație medicală continuă atât de nivel introductiv cât și avansat în domeniul

îngrijirilor paliative, la distanță de 6 luni după cursul avansat.

Conform specificului cercetării calitative, în timpul desfășurării grupurilor focus s-a

realizat înregistrarea pe reportofon a discuțiilor generate de întrebările din ghidul de interviu,

ulterior realizându-se transcrierea dialogului, analiza textului și stabilirea categoriilor,

temelor și sub-temelor generate de acest tip de cercetare. Această cercetare este prezentată în

detaliu la capitolul: Analiza calitativă a competențelor profesionale – aspecte etice.

Capitolul 5. Analiza competențelor profesionale – studiu cantitativ

Scop

Determinarea gradului de implementare a competențelor profesionale de nivel

specializat (conform recomandărilor Asociației Europene pentru Îngrijiri Paliative) de către

asistenții medicali din serviciile specializate de îngrijiri paliative, în corelație cu educația

anterioară în domeniul asistenței medicale și al îngrijirilor palliative.

Metoda

Studiu cantitativ, prospective, transversal, obeservațional pentru evaluarea

competențelor profesionale ale asistenților medicali din serviciile specializate de îngrijire

paliativă din România.

Fiecare asistent medical participant la studiu a fost evaluat prin metoda chestionarului,

completat pentru fiecare asistent medical în parte de către 3 persoane: auto-evaluare asistent

medical (percepția practicii clinice); hetero-evaluare 1 – asistent medical șef/ coordinator și

hetero-evaluare 2 – pacient (implementarea practicii clinice).

Chestionarele cuprind competențele profesionale în îngrijiri paliative ale asistenților

medicali, iar răspunsurile posibile sunt reprezentate de măsura în care sunt implementate

competențele în practica clinic zilnică, cu variabile între 0 – deloc și 10 - în 100% din cazuri.

Au fost realizate statistici analitice și descriptive.

Rezultate

În vederea desfășurării studiului, au fost selecționate, în mod aleator/ randomizat, 9

servicii specializate de îngrijiri paliative.




26

Asistenții medicali din aceste 9 locații și asistenți medicali șefi/ coordonatori au

participat la studio în proporție de 100%, împreună cu 122 pacienți, câte un pacient pentru

fiecare asistent medical evaluat.

Respondenții au declarat despre asistenții medicali că implementează competențe

profesionale de nivel specializat în domeniul îngrijirilor paliative de nivel foarte bun în 50%

din cazuri de către asistenții medicali (auto-evaluare) și în 52% din cazuri de către asistenții

medicali șefi / coordonatori (hetero-evaluare 1) și de la nivel excelent în 40% din cazuri de

către pacienți (hetero-evaluare 2).

Toate cele 7 domenii de competență profesională (pacientul, pacientul și familia,

echipa interdisciplinară, auto-conșientizare și spiritualitate, etică, îngrijirea paliativă în

sistemul de sănătate, instruire pentru educație și cercetare în îngrijiri paliative) corelează

pozitiv cu nivelul general de competență (p cuprins între 0.01 și 0.05).

Aprecieri pozitive, semnificative din punct de vedere statistic, există între

implementarea competențelor profesionale de către asistenții medicali evaluați și: absolvirea

de către aceștia a nivelului universitar de școlarizare de bază în profesie, abvolvirea

programului de master în îngrijiri paliative, au peste 10 ani de experiență ca asistent medical,

lucrează de peste 5 ani în servicii specializate de îngrijire paliative, își desfășoară activitatea

în servicii specializate de îngrijrie paliative care funcționează ca organizații non-

guvernamentale (p cuprins între 0.01 și 0.05).

Concluzii

Acest studiu a demonstrat nevoia de creare a mediului educațional corespunzător în

vederea achiziționării de competențe profesionale de nivel specializat în domeniul îngrijirilor

paliative de către asistenții medicali, recomandată fiind dezvoltarea și derularea programului

național de specializare a asistenților medicali în îngrijiri paliative.

Capitolul 6. Analiza calitativă a competențelor profesionale – aspecte etice

Context

În perioada ianuarie 2013 – octombrie 2014, 1360 de asistenți medicali au participat la

cursuri de educație profesională continuă în domeniul îngrijirilor paliative, dintre aceștia 306

au participat atât la cursurile de nivel introductiv, cât și la cele de nivel avansat.




27

Scop

Identificarea schimbărilor implementate în practica clinică zilnică de către asistenții

mediclai participanți la cursurile introductive și avansat în îngrijiri paliative.

Metodă

Studiu fenomenologic, având ca metodă de culegere a datelor 6 grupuri focus,

organizate la 3 până la 6 luni după participarea la cursuri, susținute în 6 locații diferite din

România. Codarea și analiza tematică a datelor colectate s-a realizat în paralel de către doi

cercetători.

Rezultate

În urma analizei au fost identificate cinci domenii, cu teme și subteme

corespunzătoare: o nouă perspectivă de îngrijire, cumunicare, echipa în sistemul de sănătate,

pacientul și familia, luarea de decizii.

Asistenții medicali au implementat competențe profesionale noi, ca urmare a

participării la cursuri în domeniul îngrijirilor paliative, în: rutina veche de îngrijire prin

incorporarea intervențiilor în plan psiho-emoțional pe lângă intervențiile de natură fizică,

acordarea de timp familiei, procesul de comunicare, conștientizarea rolului important ca

asistent medical ce poate face diferența în calitatea îngrijirilor primite de pacient.

În procesul de comunicare a veștilor proaste s-au identificat bariere ce necesită a fii

depășite, atât de către profesioniștii medicali, cât și de către familii.

Domeniul echipa a scoc în evidență teme precum: tensiuni între conceptul teoretic de

lucru în echipă și realitate; neasumarea unor competențe profesionale de către unii asistenți

medicali; deficiențele sistemului sanitar românesc fac dificil lucrul în echipă

multidisciplinară.

Participarea la cursuri a determinat depășirea de către asistenții medicali a temerilor

cu privire la administrarea medicației opioide și i-au determinat să se simtă confortabil în a

discuta argumentele pro și contra hidratării parenterale la sfârșitul vieții.

Domeniul pacientul și familia a reliefat influența reacțiilor emoționale în fața morții

asupra procesului de îngrijrie și faptul că deciziile terapeutice aparțin în totalitate medicului,

fapt care determină contradicții între profesioniști.




28

Îmbunătățiri aduse în practica clinică de către asistenții medicali participanți la cursurile

introductive și avansate de îngrijiri paliative și bariere în calea implementării de noi

competențe profesionale de către aceștia

Concluzii

Acest studiu a demonstrat faptul că participarea la cursurile de educație profesională

continuă, de nivel introductv și avansat, în domeniul îngrijirilor paliative, determină

schimbări în practica clinică a asistenților medicali. De asemenea, acest studiu a reliefat

bariere existente în procesul de îngrijire și de lucru în echipă ce necesită a fi depășite.




29

Capitolul 7. Concluzii finale

Cercetarea de față cu privire la impactul competențelor profesionale ale asistenților

medicali din serviciile specializate de îngrijire paliativă asupra calității îngrijirilor este prima de

această amploare efectuată în România, care integrează practici și percepții ale asistenților

medicali cu percepții ale asistenților medicali șefi și ale pacienților îngrijiți. Este un studiu

complex, descriptiv, care are integrate elemente de analiză comparativă atât cu literatura și

cadrul legislativ național și internațional, cât mai ales cu datele culese și analizate în cele două

studii de cercetare conduse în vederea argumentării temei dezbătute.

Metodologia de cercetare a fost variată incluzând atât metode de cercetare cantitativă

care să permită vederea de ansamblu a competențelor profesionale asupra populației studiate,

cât și tehnici de cercetare calitativă ca metodă care permite explorarea atitudinilor, concepțiilor

și practicilor asistenților medicali cu privire la competențele lor profesionale și pentru a înțelege

complexitatea fenomenului studiat.

Au fost chestionați prin auto-evaluare, evaluare de către asistenții medicali șefi și

evaluare de către pacienții îngrijiți, toți (100% rată de răspuns) asistenții medicali din cele 9

locații de serviciile specializate de îngrijire paliativă din România, aleator alese. Au fost

conduse 6 grupuri focus în 6 locații diferite din țară la care au participat în total un număr de

60 de asistenți medicali, din rândul celor 306 instruiți în domeniul îngrijirilor paliative la

nivel introductiv și avansat, din 30 de județe, până la epuizarea temelor de discuție. Au fost

analizate peste 500 de articole și acte normative naționale și internaționale cu privire la

competențele profesionale ale asistenților medicali din îngrijiri paliative.

Rata de răspuns în cazul cercetării cantitative și eșantionul reprezentativ din cadrul

cercetării calitative permit generalizarea rezultatelor la nivelul tuturor asistenților medicali

din serviciile specializate de îngrijire paliativă din România, independent de asistentul

medical manager/șef, sau de pacienții îngrijiți.

Competențele profesionale ale asistenților medicali din serviciile specializate de

îngrijire paliativă nu sunt singurul factor determinant al calității îngrijirilor primite de către

pacient, dar cu certitudine reprezintă unul dintre cei ai importanți factori, cu impact direct și

imediat.

Din perspectiva studiului cantitativ, referitor la măsura în care sunt implementate

competențele profesionale de către asistenți medicali din serviciile specializate de îngrijiri




30

paliative – analiză 360*: perspectiva asistenților medicali, a asistenților medicali șefi/

coordonatori, a pacienților îngrijiți, s-au desprins următoarele concluzii:

1. Asistenții medicali din serviciile specializate de îngrijire paliativă implementează

competențele profesionale specifice, astfel:

- cele referitoare la domeniul pacient de nivel foarte bun apreciat de către 47%

dintre asistenții medicali și de către 50% dintre asistenții medicali șefi și de nivel

excelent apreciat de către 61,5% dintre pacienți îngrijiți;

- cele referitoare la domeniul pacientul și familia de nivel foarte bun apreciat de

către 38% dintre asistenții medicali și de către 40% dintre asistenții medicali șefi

și de nivel excelent apreciat de către 43% dintre pacienții îngrijiți;

- cele referitoare la domeniul echipa interdisciplinară de nivel foarte bun apreciat

de către 44% dintre asistenții medicali și de către 41% dintre asistenții medicali

șefi;

- cele referitoare la domeniul auto-conștientizare și spiritualitate de nivel foarte

bun apreciat de către 44% dintre asistenții medicali și de către 47% dintre

asistenții medicali șefi și nivel excelent apreciat de către 72% dintre pacienții

îngrijiți;

- cele referitoare la domeniul etică de nivel foarte bun apreciat de către 34% dintre

asistenții medicali și de către 44% dintre asistenții medicali șefi și nivel excelent

apreciat de către 73% dintre pacienții îngrijiți;

- cele referitoare la domeniul sistemul de sănătate de nivel foarte bun apreciat de

către 42% dintre asistenții medicali și de către 41% dintre asistenții medicali șefi

și nivel excelent apreciat de către 55% dintre pacienții îngrijiți;

- cele referitoare la domeniul educație și cercetare de nivel foarte bun apreciat de

către 54% dintre asistenții medicali, de către 39% dintre asistenții medicali șefi și

de către 57% dintre pacienți.

2. Vederea de ansamblu asupra tuturor competențelor profesionale, se prezintă astfel:

- nivel foarte bun auto-apreciat de către 50% dintre asistenții medicali

- nivel foarte bun apreciat de către 52% dintre asistenții medicali șefi

- nivel excelent apreciat de către 40% dintre pacienții îngrijiți.

3. Există diferențe semnificative de auto-apreciere de către asistenții medicali în funcție de:

nivelul de studii absolvit (domeniul 5 și 6), absolvirea unor studii superioare de

specialitate, respectiv master în îngrijiri paliative (domeniile 1, 2, 4, 5 și 6 și competențele




31

profesionale generale), vechimea în domeniul asistenței medicale (domeniile 1, 2, 3, 4, 5,

6 și competențele profesionale generale), vechimea în specialitatea îngrijirilor paliative

(domeniul 1), perioada înființării serviciului specializat de îngrijiri paliative în care își

desfășoară activitatea (toate cele 7 domenii și competențele profesionale generale), forma

de proprietate a serviciului specializat de îngrijiri paliative în care își desfășoară

activitatea (domeniile 2 și 5 și competențele profesionale generale) și în funcție de durata

normei de lucru (domeniile 1, 2, 3, 4, 5, 7 și competențele profesionale generale).

4. Există diferențe semnificative din perspectiva hetero-evaluării realizate de către pacienți,

aprecierea competențelor profesionale implementate de aceștia în practica clinică zilnică

fiind considerabil favorabile în cazul pacienților proveniți din mediul de reședință rural și

având nivelul de studii nesuperioare (școala gimnazială sau liceu).

5. Există corelații pozitive între:

- auto-aprecierile asistenților medicali referitoare la propriile competențe generale și

specifice;

- hetero-aprecierile asistenților medicali șefi referitoare la competențele generale și

specifice ale asistenților medicali pe care îi coordonează;

- hetero-aprecierile pacienților referitoare la competențele profesionale generale și

specifice ale asistenților medicali care le acordă îngrijiri.

6. Există corelații pozitive între auto-aprecierile asistenților medicali, hetero-aprecierile

asistenților medicali șefi și hetero-aprecierile pacienților îngrijiți atât în cazul

competențelor specifice referitoare la fiecare dintre cele 7 domenii de competență

profesională, cât și în cazul competențelor profesionale exercitate/ implementate de către

asistenții medicali din serviciile specializate de îngrijire paliativă.

Din perspectiva studiului fenomenologic, calitativ, referitor la procesul de dobândire

și implementare în practica clinică zilnică de către asistenții medicali de competențe

profesionale specifice îngrijirilor paliative ca urmare a participării la cursuri de educație

medicală continuă de specialitate, s-a determinat impactul pozitiv evident pe care îl au

cursurile de educație medicală continuă, susținute cu rigurozitate în privința prezenței la curs

și a implementării metodelor interactive specifice formării/ învățării adultului, în procesul de

cunoaștere, formare și implementare de competențe profesionale de către asistenții medicali.

Astfel, concluziile desprinse din acest studiu arată că:

7. din perspectiva îmbogățirii cunoștințelor din domeniul îngrijirilor paliative s-a constatat că

asistenții medicali participanți la cursuri de educație medicală continuă de nivel introductiv și




32

avansat au obținut în medie cu 3 puncte mai mult la post-testele de evaluare a cunoștințelor

comparativ cu rezultatele obținute de aceștia la pre-teste;

8. din perspectiva competențelor profesionale specifice domeniului pacientul, asistenții medicali

consideră că au putut prelua și implementa cunoștințe și abilități tehnice pentru oferirea de

îngrijiri de calitate. Evaluarea holistică a nevoilor și problemelor pacientului, managementul

durerii și al altor simptome, atât din perspectivă nefarmacologică, cât și farmacologică prin

prisma cunoașterii efectelor secundare ce se pot manifesta la pacient în caz de supradoză sau doze

insuficiente, au reprezentat arii deschise spre schimbare a practici clinice și de implementare de

noi competențe;

9. din perspectiva competențelor profesionale specifice domeniului pacientul și familia, asistenții

medicali consideră că au putut implementa abilități de comunicare în vederea educării, informării

și instruirii pacientului și/ sau membrilor familiei și/ sau îngrijitorului principal în vederea

acordării de către aceștia de îngrijiri pertinente, utile, folositoare și de calitate, în situații punctuale

cu care se confruntă aceștia;

10. din perspectiva domeniilor pacientul și familia, echipa interdisciplinară, etică, sistemul de

sănătate, asistenții medicali consideră că nu le este permisă comunicarea veștilor proaste

pacienților, de orice natură ar fi vestea proastă ce necesită a fi comunicată, indiferent de preferința

pacientului pentru o persoană anume cu care să comunice deschis și în care își pune încrederea;

11. din perspectiva domeniilor echipa interdisciplinară și etică, asistenții medicali își cunosc și

susțin responsabilitatea rolului de avocat pentru pacient, dar consideră că deciziile terapeutice, de

natură medicală sunt în totalitate preluate ca responsabilitate de către medic, inhibând astfel

exercitarea acestui rolul (de avocat pentru pacient al asistentului medical), determinând

contradicții între membrii echipei cu privire la ce este mai bine pentru pacient, dat fiind nevoile

acestuia, setul lui de valori, cultura și referințele personale ale acestuia;

12. din perspectiva domeniului echipa interdisciplinară, este un concept bine înțeles și apreciat de

către asistenții medicali, aceștia consideră totuși că rămâne un concept valabil pentru moment

doar în teorie și consideră că acesta continuă să rămână o utopie, un deziderat, destinat până la

urmă îmbunătățirii calității îngrijirilor acordate pacienților.

13. din perspectiva domeniilor auto-cunoaștere și educație și cercetare, asistenții medicali refuză să

își asume responsabilitatea dezvoltării și implementării unor competențelor profesionale, refuzând

astfel să își promoveze și preia rolul de profesionist autonom, care funcționează în

interdependență cu alți profesioniști ai echipei interdisciplinare. Dar, fără responsabilitate, nu

există autoritate.




33

Capitolul 8. DDiissccuuțțiiii.. CCoonnttrriibbuuțțiiii oorriiggiinnaallee.. DDiirreeccțțiiii vviiiittooaarree ddee cceerrcceettaarree..

DDiisseemmiinnaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr

Discuții

O forță de muncă cu abilități și competențe care să permită crearea de noi modele de

îngrijire este necesară pentru satisfacerea așteptărilor beneficiarilor cu privire la calitatea

îngrijirilor. Profesioniștii, în primul rând asistenții medicali, care își desfășoară activitatea în

servicii specializate de îngrijiri paliative este nevoie să demonstreze cunoștințe, abilități și

competențe specializate descrise de ghiduri și standardele profesionale.

Cancerul este un dintre cauzele frecvente de deces dintre diagnosticele de boli cronice

progresive, iar mortalitatea din această cauză este crescândă la nivel global.

Pentru fiecare asistent medical este o probabilitate foarte mare ca la un

moment dat, pe parcursul carierei lor profesionale să trebuiască să îngrijească pacienți cu

boală cronică progresivă, independent de specificul specialității pe care își desfășoară

activitatea profesională.

Asistenții medicali sunt la tot pasul în fața provocării de a implementa

intervenții de îngrijire la pacienții și familiile care se confruntă cu un astfel de diagnostic, în

toate fazele bolii, de la diagnostic, la tratament curativ sau de susținere, potențiale recurențe

sau situații de risc fatal, supraviețuire, reabilitare și posibil moarte.

Procesul de implementare a îngrijirilor specifice pacienților cu cancer și alte boli cronice

progresive este un proces stresant, provocator și solicitant din punct de vedere emoțional,

solicitând dobândirea și stăpânirea de abilități avansate de comunicare, consiliere și cunoștințe

teoretice și practice deosebite.

Contribuții origniale

1. Contribuţii cu caracter de sinteză

Pentru perioada studiată am făcut sinteze asupra:

Contextului general al îngrijirilor paliative

Nevoii globale de îngrijire paliativă

Dezvoltării îngrijirilor paliative în România

Asistentului medical ca profesionist ce acordă îngrijiri paliative

Educației în îngrijiri paliative pentru asistenții medicali, atât din perspectivă




34

internațională, cât și din perspectivă națională

Competențelor profesionale ale asistențiolor medicali în domeniul îngrijirilor paliative

Calității îngrijirilor acordate de către asistenții medicali, în vederea asigurării și

îmbunătățirii calității

2. Contribuţii cu caracter științific experimental

Studiu prospectiv observațional transversal asupra evaluării calității îngrijirilor

acordate de către asistenții medicali din servicii specializate de îngrijire paliativă pe

baza competențelor profesionale, din perspectiva auto-evaluării, evaluării de către

asistenții medicali șefi/ coordonatori și a evaluării de către pacienții îngrijiți;

Cercetare calitativă privind identificarea impactului cursurilor de educație medicală

continuă de nivel introductiv și avasnat în domeniul îngrijiilor paliative asupra

dezvoltării și implementării de noi competențe profesionale de cătra asistenții

medicali din serviciile specializate de îngrijire paliativă din România;

3. Contribuţii cu caracter ştiinţific curricular

Elaborarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de cercetare la

doctorat;

Finalizarea tezei de doctorat;

Studierea stadiului actual al cercetărilor în domeniul evaluării, pe baza competențelor

profesionale, a calității îngrijirilor acordate de către asistenții medicali din serviciile

specializate de îngrijire paliativă.

4. Noutatea tezei de doctorat:

Crearea și implementarea în 9 servicii specializate de îngrijire paliativă din România a

unui sistem de evaluare a calității îngrijirilor acordate de către asistenții medicali pe

baza competențelor profesionale (în Romania nu există un sistem similar pus în

practică în timp ce la nivel internațional această practică este larg răspândită și intens

folosită) destinat îmbunătățirii practicii clinice a asistenților medicali în vederea

acordării de servicii de îngrijire de înaltă calitate profesională beneficiarilor – pacieți

cu boli cronice progresive.

5. Utilitatea rezultatelor cercetării

Din punct de vedere ştiinţific: rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate

demonstrează valoarea utilizării chestionarelor de evaluare pe baza competențelor

profesionale a performanțelor profesioanle ale asistenților medicali din serviciile




35

specializate de îngijire paliativă. Evaluările efectuate – auto-evaluare de către

asistenții medicali, hetero-evaluare de către asistenții medicali șefi/ coordonatori,

hetero-evaluare de către pacienții îngrijiți au adus un plus de cunoștințe și de dovezi în

sprijinul utilizării chestionarelor de evaluare pe baza competențelor profesionale a

calității îngrijirilor acordate de către asistenții medicali în cercetarea clinică.

Din punct de vedere didactic: rezultatele cercetărilor realizate în cadrul acestei teze de

doctorat demonstrează nevoia de dezvoltare și implementare a unui program

educațional de formare la nivel de specializare a asistenților medicali din serviciile

specializate de îngrijire paliativă, care să asigure dobândirea de către aceștia a

competențelor profesionale specifice în vederea acordării de îngrijiri de înaltă calitate

pacienților.

Din punct de vedere aplicativ: au fost create, puse în practică și testate cele două

protocoale de cercetare, unul specific pentru cercetarea cantitativă , altul specific

pentru cercetarea calitativă, ambele putând fi preluate și utilizate în contexte similare

sau diferite de practică clinică și educație.

6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în mediul academic ştiinţific

Publicarea și participarea la manifestări științifice: rezultatele cercetărilor efectuate s-

au concretizat prin publicarea unui număr de 8 articole și prin prezentarea a 25 lucrări

în cadrul unor conferinţe naţionale şi internaţionale.

Realizarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de pregătire

ştiinţifică

Finalizarea tezei de doctorat.

Teza conţine:

279 de pagini, din care 230 pagini (82,4%) contribuţii personale.

114 tabele

40 grafice

18 figuri

Bibliografia conţine 234 titluri.




36

Bibliografie selectivă

1. Ahmedzai, S.H., Costa, A., Blengini, C., Bosch, A., Sanz-Ortiz, J., Ventafridda, V.,

Verhagen, S.C., 2004. A new international framework for palliative care. European Journal

of Cancer, 40(15), pp. 2192-2200.

2. Anderson, C., Raudonis, B., Kirschling, J.M., 1999. Hospice and Palliative Bursing Role

Delineation Study: Implications for Certification. Journal of Hospice and Palliative Nursing,

1(2), pp. 45-55.

3. Annells, M., Koch Ba, T., 2001. The real stuff ': implications for nursing of assessing and

measuring a terminally ill person's quality of life. Journal of Clinical Nursing, Volume 10,

pp. 806-812.

4. Becker, R., 2009. Palliative care 3: Using palliative nursing skills in clinical practice. Nursing

Times, Issue 105.

5. Benner, P., 1984. From Novice to Expert: Excellence and Power in Clinical Nursing Practice.

Menlo Park, California: Addison–Wesley Publishing Company.

6. Bradshaw, A., 1995. What are nurses doing to patients? A review of theories of nursing past

and present. Journal of Advanced Nursing, Volume 4, pp. 81-92.

7. Campbell, S.M., Braspenning, J., Hutchinson, A., Marshall, M.N., 2003. Research methods

used in developing and applying quality indicators in primary care. British Medical Journal ,

326(7393), pp. 816-819.

8. Carper, B., 1978. Fundamental patterns of knowing in nursing. Advances in Nursing Science,

1(1), pp. 13-23.

9. Clark, D., Wright, M., 2003. Transitions in End of Life Care: Hospice and Related

Developments in Eastern Europe and Central Asia. Buckingham: Open University Press.

10. Colley, S., 2003. Nursing theory: its importance to practice. Nursing Standard, 17(46), pp. 33-

37.

11. Consiliul-Europei, 2003. Recomandarea Rec (2003) 24 a Comitetului de Miniștri ai statelor

membre privind îngrijirea paliativa. Brasov: Graphica Print.

12. Coop, G., 1994. Palliative care nursing education: A review of research findings. Journal of

Advanced Nursing, Volumul 19, pp. 552-557.

13. Corner, J., 2002. Nurses’ experiences of cancer. European Journal of Cancer Care, 11(3), pp.

193-199.

14. Davies E., & Higginson, I.J., 2005. Systematic review of specialist palliative day-care for

adults with cancer. Support Care Cancer, 13(8), pp. 607-627.

15. De Vlieger, M., Gorchs, N., Lankin, P.J., & Porschet, F., 2004. Palliative nurse education

towards a common language. Palliative Medicine, 18(5), pp. 401-403.




37

16. De Vlieger, M., Gorchs, N., Lankin, P.J., Porschet, F., EAPC, 2004. A Guide for the

Development of Palliative Nurse Education in Europe, European Association for Palliative

Care (EAPC).

17. Donabedian, A., 2005. Evaluating the quality of medical care. The Milback Quarterly – a

multidisciplinary journal of population health and health policies, 8(4), pp. 691-729.

18. Ferrell, B.R., Virani, R., Grant, M., Juarez, G, 2000a. Analysis of palliative care content in

nursing textbooks. Journal of Palliative Care, 16(1), pp. 39-48.

19. Ferrell, B., 2005. Overview of the domains of variables relevant to end-of-life care. Journal of

Palliative Medicine, 8(1), pp. 522-529.

20. Ferris, F., Gomez-Batiste, X., Furst, C.J., Connor, S., 2007. Implementing Quality Palliative

Care. Journal of Pain and Symptom Management, 33(5), pp. 533-541.

21. Frost, M.H., Brueggen, C., Mangan, M., 1997. Intervening with the psychosocial needs of

patients and families: perceived importance and skill level. Cancer Nurse, 20(5), pp. 350-358.

22. Galfin, J.M., Watkins, E.R., Harlow, T., 2011. Evaluation of a training programme to teach a

guided self-help psychological intervention to hospice staff. International Journal of

Palliative Nursing, 17(3).

23. Gelband, H., 2001. Professional education in palliative and end of- life care for physicians,

nurses and social workers. In: K. Foley & H. Gelband, eds. Improving palliative care for

cancer. Washington, DC: National Academy Press, pp. 277-310.

24. Ingram, R., 1991. Why does nursing need theory?. Journal of Advanced Nursing, 16(3), pp.

350-353.

25. Institute-of-Medicine, 2013. Delivering high-quality cancer care: Charting a new course for

a system in crisis. Washington, DC: National Academt Press.

26. IPNG - International Palliative Nursing Group: Prandi, C., Mitrea, N., Porchet, F., Baxter, S.,

Grande-Cameron, S., Yates, P., Downing, J., Larkin, P., Coyle, N., Mastroianni, C., Fabio,

A., 2008. International Nursing Curricula for Palliative Care, Review of Concepts,

Commitments and collaboration. Roma, Antea.

27. Jump, L. & Dunn, D., 1993. Developing the clinical skills of nurses working in the field of

AIDS palliative care. Nurse Education Today, pp. 180-188.

28. Kendall, S., 2007. Witnessing tragedy: Nurses’ perceptions of caring for patients with cancer.

International Journal of Nursing Pratice, 13(2), pp. 111-120.

29. Kwekkeboom, K.L., Vahl, C., Eland, J., 2005. Companionship and education: A nursing

student experience in palliative care. Journal of Nursing Education, Volumul 44, pp. 169-176.

30. Linder, J.F., Blais, J., Enders, S.R., Melberg, S.E., & Meyer, F.J., 1999. Palliative education:

a didactic and experimental approach tot teaching end-of-life care. Journal of Cancer

Education, 14(3), pp. 154-160.

31. Lorenz, K.A., Dy, S.M., Naeim, A., Walling, A.M., Sanati, H., Smith, P., Shanman, R., Roth,

C.P., Asch, S.M., 2009. Quality Measures for Supportive Cancer Care: The Cancer Quality-

ASSIST Project. Journal of Pain and Symptom Management, 37(6), pp. 943-964.




38

32. Lugton, J., Kindlen, M., 1999. Palliative Care. The Nursing role. Edinburgh: Churchill

Livingstone.

33. Mallory, J., 2003. The impact of a palliative care educational component on attitudes toward

care of the dying in undergraduate nursing students. Journal of Professional Nursing, 19(5),

pp. 305-312.

34. Matzo, M.L., Sherman, D.W., 2006. Palliative care nursing: Quality care to the end of life.

New York: Springer.

35. McCaughan, E., Parahoo, K., 2000. Medical and surgical nurses’ perceptions of their level of

competence and educational needs in caring for patients with cancer. Journal of Clinical

Nursing, Volume 9, pp. 420-428.

36. McEvoy, L., Duffy, A., 2008. Holistic practice – A concept analysis. Nurse Education in

Practice, Issue 8, pp. 412-419.

37. Meraviglia, M.G., McGuire, C., Chesley, D.A., 2003. Nurses’ needs for education on cancer

and end-of-life. Journal of Continuing Education in Nursing, Volumul 34, pp. 122-127.

38. Mitrea, N., Dumitrescu, M., 2012. Palliative Nursing Education in Romania. Journal of

hospice and Palliative Nursing, 14(6).

39. Mitrea, N., Mosoiu, D., Rogozea, L., 2017. Professional Competencies of Nurses in

Specialized Palliative Care Services in Romania. Bulletin of the Transilvania University of

Braşov, 10(59), pp. 1-8.

40. Mitrea, N., Moșoiu, D., Rogozea, M.L., 2014. Competențele profesionale ale asistenților

medicali. Jurnalul Medical Brașovean, Issue 2.

41. Mitrea, N., Moșoiu, D., 2014. Palliative Care in Eastern Europe. In: C. N. P. J. Ferrell B., ed.

Oxford Textbook for Palliative Nursing. Oxford: Oxford University Press.

42. Mitrea, N., Rogozea, L., Moșoiu, D., 2012. Competențele profesionale ale asistenților

medicali din serviciile specializate de îngrijiri paliative din România, lucrare dizertație

Master Îngrijiri Paliative. Brașov: Universitatea Transilvania.

43. Mitrea, N., Timofte, M., 2015. Palliative Care – on becoming a specialty for nurses in

Romania. European Journal for Palliative Care,, Issue 5.

44. Mitrea, N., Vosit-Steller, J., Moșoiu, D., Rogozea, L., 2016. Evaluation of the optimal

positioning of subcutaneous butterfly when administering injectable opioids in cancer

patients. Clujul Medical, Aprilie, pp. 433-439.

45. Mitrea. N. et all, 2010. Manualul formatorului în îngrijiri paliative pentru educația de bază a

asistentului medical generalist. s.l.:s.n.

46. Morita, T., Miyashitua, M., Kimura, R., Adachi, J., & Shima, Y., 2004. Emotional burden of

nurses in palliative sedation therapy. Palliative Medicine, 18(6), pp. 550-557.

47. Paice, J.A., Ferrell, B.R., Virani, R., Grant, M., Malloy, P., & Rhome, A., 2006a. Appraisal of

the graduate end-of-life nursing education consortium training program. Journal of Palliative

Medicine, Volume 9, pp. 353-360.




39

48. Parker, J., 1994. Development of the American Board of Nursing Specialties (1991 – 1993).

Nursing management, Volume 25, pp. 33-35.

49. Peters, L., & Sellick, K., 2006. Quality of life of cancer patients receiving inpatient and home-

based palliative care. Journal of Advanced Nursing, 53(5), pp. 524-533.

50. Posman, H.R.W., Brandt, H.E., Deliens, L., Francke, A.L., 2009. Quality Indicators for

Palliative Care - a Systematic Review. Journal of Pain and Symptom Management, 38(1), pp.

145-156.

51. Radbruch, L., Payne, S. and the Board of Directors of the European Association for Palliative

Care (EAPC), 2010. Standards and Norms for Hospice and Palliative Care in Europe.

European Journal of Palliative Care, 17(1), pp. 22-23.

52. Ramjan, J., Costa, C., Hickman, L.D., Kearns, M., Phillips, J.L., 2010. Integrating palliative

care content into a new undergraduate nursing curriculum: The University of Notre Dame,

Australia – Sydney experience. Collegian, Volume 17, pp. 85-91.

53. Roy, D., 2000. The Times and Places of Palliative Care. Journal of Palliative Care, Volume

16 suppl S3-S4.

54. Sandgren, A., Thulesius, H., Fridlund, B., & Petersson, K., 2006. Striving for emotional

survival in palliative cancer nursing. Quality Health Research, 16(1), pp. 79-96.

55. Seymour, J., Witherspoon, R., Gott, M., Ross, H., Payne, S., Owen, T., 2005. End-of-life

Care: Promoting Comfort, Choice and Well-being for Older People. Bristol: The Policy

Press.

56. Stjernsward, J., Foley, K.M., Ferris, F.D., 2007. Integrating palliative care into National

Policies. Journal of Pain and Symptom Management, 33(5), pp. 514-520.

57. Stoof, A., Martens, R.L., van Merriënboer, J.J.G., Bastiaens, T.J., 2002. The boundary

approach of competence: a constructivist aid for understanding and using the concept of

competence. Human Resource Development Review, Volumul 1, pp. 345-365.

58. Temel, J.S., Greer, J.A., Muzikansky, A., Gallagher, E.R., Admane, S., Jackson, V.A., Dahlin,

C.M., Blinderman, C.D., Jacobsen, J., Pirl, W.F., Billings, J.A., Lynch, T.J., 2010. Early

Palliative Care for Patients with Metastatic Non–Small-Cell Lung Cancer. The New England

Journal of Medicine, 363(8), pp. 733-742.

59. Visser, G., Klinkenberg, M., Broese van Groenou, M.I., Willems, D.L., Knipscheer, C.P.,

Deeg, D.J., 2004. The end of life: informal care for dying older people and its relationship to

place of death. Palliative Medicine, 18(5), pp. 468-477.

60. Wadensten, B., Carlsson, M., 2003. Nursing theory views on how to support the process of

aging.. Journal of Advanced Nursing, 42(2), pp. 118-124.

61. Wear, D., 2002. “Face-to-face with It”: Medical Students’ Narratives about their end-of-life

education. Academic Medicine, 77(4), pp. 271-281.

62. Wenger, N.S., Solomon, D.H., Roth, C.P., MacLean, C.H., Saliba, D., Kamberg, C.J.,

Rubenstein, L.Z., Young, R.T., Sloss, E.M., Louie, R., Adams, J., Chang, J.T., Venus, P.J.,

Schnelle, J.F., Shekelle, P.G., 2003. The quality of medical care provided to vulnerable

community- dwelling older patients. Annals of Internal Medicine, 139(9), pp. 740-747.




40

63. White, K., Wilkes, L., Cooper, K., & Barbato, M., 2004. The impact of unrelieved patient

suffering on palliative care nurses. International Journal of Palliative Nursing, 10(9), pp.

438-444.

64. White, K.R., Coyne, P.J., Patel, U.B., 2001. Are nurses adequately prepared for end-of-life

care?. Journal of Nursing Scholarship, Volumul 33, pp. 122-127.

65. Whitty, G., Whilmott, E., 1991. Competence-based teacher education: Approaches and issues.

Cambridge Journal of Education, Volumul 21, pp. 309-320.

66. Wilkinson, S., 1999. Schering Plough clinical lecture communication: it makes a difference.

Cancer Nursing, 22(1), pp. 17-20.




41

LISTĂ LUCRĂRI PUBLICATE ÎN PERIOADA 2012 - 2017

A. Sinteză articole/lucrări publicate din tema de doctorat

A1. În reviste

Nr

crt.

Articole în reviste ISI Baze de date Reviste

neindexate

Total

1. Prim autor/unic autor 2 4 2 8

2. Autor principal (corespondent, ultimul

autor)

3. Co-autor

4. TOTAL 2 4 2 8

*articole pentru care există acord ferm de publicare, dovedit prin scrisoare de accept

A2. În proceedinguri

Nr.

crt.

Lucrări publicate în extenso publicate în rezumat Total

1. Publicate în proceeding ISI/ BDI

Prim autor/unic autor 2+5 7

Autor principal (corespondent, ultimul autor) 2 2

Co-autor 2 2

2. La reuniuni internaţionale

Prim autor/unic autor 3 3

Autor principal (corespondent, ultimul autor)

Co-autor

3. La reuniuni naţionale

Prim autor/unic autor 5 5 10

Autor principal (corespondent, ultimul autor) 1 1

Co-autor

4. TOTAL 8 17 25

** articol la conferință internațională, în curs de indexare ISI

A2. Sinteză articole/ lucrări publicate și indexate

Nr

crt.

Articole / lucrări publicate și indexate -

sinteză

Publicate Acceptate spre

publicare

Total

5. Prim autor/unic autor 14 14

6. Autor principal (corespondent, ultimul autor) 0 0

7. Co-autor 0 0

8. TOTAL 14 0 14




42

B. Listă completă lucrări publicate

B1. Lucrări ISI

Autor principal:

1. Mitrea N, Moșoiu D, Ancuța C, Malloy P, Rogozea L, The Impact of the

End-of-life Nursing Education Consortium (ELNEC) International

Training Program on the Clinical Practice of Eastern European Nurses

Working in Specialized Palliative Care Services: A Romanian Case Study,

Journal of Hospice and Palliative Nursing, pre print în Octombrie 2017.

2. Mitrea N, Dumitrescu M, Palliative Nursing Education in Romania,

Journal of Hospice and Palliative Nursing, volume 14, nr. 6, 2012, p.E1-

E7.

B2. Lucrări în reviste indexate BDI

Autor principal:

1. Mitrea N, Moșoiu, D, Rogozea, L., 2017. Professional Competencies of

Nurses in Specialized Palliative Care Services in Romania. Bulletin of the

Transilvania University of Braşov, 10, nr.59, p. 1-8.

2. Mitrea N, Moșoiu D, Vosit-Steller J, Rogozea L, Evaluation of the optimal

positioning of subcutaneous butterfly when administering injectable opioids in

cancer patients, Clujul Medical [S.l.], apr. 2016. ISSN 2066-8872, p.433–439.

3. Mitrea, N. Recomandări internaționale cu privire la competențele

profesionale ale asistenților medicali din serviciile specializate de îngrijire

paliativă, Jurnalul Medical Brașovean nr. 1, 2015, ISSN: 2247-4706, p.4-9.

4. Mitrea N, Moșoiu D, Rogozea L, Competențele profesionale ale asistenților

medicali, Jurnalul Medical Brașovean nr. 2, 2014, ISSN: 2247-4706, p.11-15.

B3. Lucrări în reviste neindexate

1. Mitrea N, Comunicarea – competență profesională esențială pentru asistenții

medicali, ArsMedica nr. 75 / ianuarie – februarie 2015, ISSN: 1582-6988, p.

25-27.

2. Mitrea N, HOSPICE Casa Sperantei – Excellence in Palliative Care for

Romania and Eastern Europe, Plavi FOKUS volumul XII, nr. 3, 2016;

Zagreb, Croația, ISSN: 1845-8165, p. 44–45.




43

B4. Lucrări publicate in rezumat la conferințe internaționale indexate ISI

În proceeding conferință (prim autor)

1. Mitrea N, Rogozea L, Moșoiu D, Professional competencies of nurses working in

specialized palliative care services in Romania, European Journal of Oncology

Nursing, volume 18, supplement 1, September 2014, ISSN 1462-3889, p.S16,

Abstract Book, EONS9 – Celebrating Excellence in Cancer Nursing, 18 – 19

September 2014, Istanbul, Turcia.

2. Mitrea N, Rogozea L, Moșoiu D, Evaluation of the optimal positioning of

subcutaneous butterfly when administering injectable opioids in cancer patients,

European Journal of Oncology Nursing, volume 18, supplement 1, September

2014, ISSN 1462-3889, p.S45, Abstract Book, EONS9 – Celebrating Excellence in

Cancer Nursing, 18 – 19 September 2014, Istanbul, Turcia.

În proceeding conferință (co-autor)

1. Taubert M, Rigby M, Murphy I, Jackson A, Coppock S, Findlay M,Helgas RG, Larkin P,

Mitrea N, Norris J, Radbruch L, Twitter-Only Poster #EAPC2016TOP: #EAPC versus

#ESMO - Comparative 2 Year Quantitative and Sentiment Analysis of Twitter Activity at

EAPC and European Cancer Conferences, Palliative Medicine, volume 30, issue 6,

Abstracts of the 9th World Research Congress of the European Association for Palliative

Care (EAPC) Dublin, Ireland 9-11 June 2016, p. 362.

B5. Lucrări publicate in rezumat la conferințe internaționale indexate BDI

În proceeding conferință (prim autor)

1. Mitrea N, Ancuța C, Palliative Care as Continual Educational Program for Nurses

– An Example of Unitary Curricula Country Level Coverage, Published by

Hayward Medical Communications, Abstract Book, 15th World Congress of the

European Association for Palliative Care: Progressing Palliative Care, 18 – 20 May

2017, Madrid, Spania, p. 435.

2. Mitrea N, Moșoiu D, Rogozea L, Palliative Care as a Specialty for Nurses – A

Model of Advocacy, Abstract Book, 15th World Congress of the European

Association for Palliative Care: Progressing Palliative Care, 18 – 20 May 2017,

Madrid, Spania, p. 441.

3. Mitrea, N. Nursing Excellence for Underserved Population in Romania, European

Journal of Palliative Care, Published by Hayward Medical Communications,




44

Abstract Book, 14th World Congress of the European Association for Palliative

Care: Building Bridges, 8 – 10 May 2015, Copenhaga, Danemarca. ISBN 978-0-

9542022-3-1, p.122.

4. Mitrea N, Timofte M, Palliative Care – On Becoming a Specialty for Nurses in

Romania, European Journal of Palliative Care, Published by Hayward Medical

Communications, Abstract Book, 14th World Congress of the European

Association for Palliative Care: Building Bridges, 8 – 10 May 2015, Copenhaga,

Danemarca. ISBN 978-0-9542022-3-1, p.122.

5. Mitrea, N. Rural Persepectives in Palliative Care – How Do We Deliver Care in

Sparcely Populated Areas?, European Journal of Palliative Care, Published by

Hayward Medical Communications, Abstract Book, 13th World Congress of the

European Association for Palliative Care: Palliative Care – the right way forward,

30 May – 2 June 2013, Praga, Cehia, p.38.

În proceeding conferință (autor principal)

1. Ancuta C, Mitrea N, The Impact of Palliative Nursing Courses on Clinical

Practice, European Journal of Palliative Care, Published by Hayward Medical

Communications, Abstract Book, 14th World Congress of the European

Association for Palliative Care: Building Bridges, 8 – 10 May 2015, Copenhaga,

Danemarca. ISBN 978-0-9542022-3-1, p.117.

2. Popescu A, Mitrea N, Palliative Care Module at Undergraduate Level of

Education – Evaluation of Implementing the Unitary Curricula in One Nursing

Technical College in Bucharest, Romania, European Journal of Palliative Care,

Published by Hayward Medical Communications, Abstract Book, 14th World

Congress of the European Association for Palliative Care: Building Bridges, 8 –

10 May 2015, Copenhaga, Danemarca. ISBN 978-0-9542022-3-1, p.122.

Co-autor

1. Koffman J, Benalia H, Moșoiu D, Mitrea N, Rogozea L, Krajnik M, Pyszora A,

Krakowiak P, Evans CJ, Voltz R, Frerich G, Drexler A, , Bruhn A, Higginson IJ,

Meeting the Needs of Emerging Leaders in Palliative Care: Results from a European

Wide Online Survey, European Journal of Palliative Care, Published by Hayward

Medical Communications, Abstract Book, 13th World Congress of the European




45

Association for Palliative Care: Palliative Care – the right way forward, 30 May – 2

June 2013, Praga, Cehia, p.174.

B.6. Lucrări publicate in extenso la conferințe internaționale ale societăților de profil

Prim autor:

1. Mitrea, N. Gaps in end of life care, 2nd International Nursing Congress of

Armenia: transition from profession to professional practice, 18 – 20 September

2013, Yerevan, Armenia; p. 39 – 40.

2. Mitrea, N. EAPC competencies in Palliative Nursing – the Romanian experience,

2nd International Nursing Congress of Armenia: transition from profession to

professional practice, 18 – 20 September 2013, Yerevan, Armenia; p. 40 – 42.

3. Mitrea, N. Dezvoltarea curriculei unitare în Îngrijiri Paliative pentru educația de

bază a asistenților medicali din România, A XIV-a Conferință Națională și a III-a

Conferință Internațională a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor,

Asistenților Medicali din România: Profesia de asistent medical în mileniul trei,

perspective internaționale, 10 – 13 Mai 2016, Poiana Brașov; p. 14 – 15.

Lucrări publicate în extenso la conferințe naționale de profil

Prim autor:

1. Mitrea, N. Comunicarea – competență profesională esențială pentru

asistenții medicali, A XII-a Conferință Națională a Ordinului Asistenților Medicali

Generaliști, Moașelor, Asistenților Medicali din România: De la profesionalism la

excelență, asistenții medicali își redefinesc identitatea, 10 – 13 Septembrie 2014,

Alba-Iulia, ISSN-2344-3359; p. 71 – 73.

2. Mitrea, N. Nursing în Îngrijiri Paliative – de la eficiență la excelență,

A VX-a Conferință Națională de Îngrijiri Paliative: Protocoale în Îngrijiri Paliative

– de la Teorie la Practică, 23 – 25 Octombrie 2014, Timișoara. p. 18 – 19.

3. Mitrea N, Ancuța C, Leadership în Îngrijiri Paliative, de la teorie la

practică, A XVII Conferință Națională de Îngrijiri Paliative: Actualități în

Îngrijirea Paliativă, 27 – 29 Octombrie 2016, Oradea. p. 27 – 30.

4. Mitrea, N. Schimbarea imaginii profesiei cu ajutorul mass-mediei, A

X-a Conferință Națională cu Participare Internațională a Ordinului Asistenților

Medicali Generaliști, Moașelor, Asistenților Medicali din România: Asistentul




46

Medical - știință și conștiință, implicare și responsabilitate, 26 – 29 Septembrie,

2012, Cluj-Napoca. p. 40 – 41.

5. Mitrea, N. Competențele profesionale ale asistenților medicali din

serviciile specializate de îngrijiri paliative din România, A X-a Conferință

Națională a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor, Asistenților

Medicali din România: Asistentul Medical - știință și conștiință, implicare și

responsabilitate, 26 – 29 Septembrie 2012, Cluj-Napoca. p. 121 – 123.

B.7. Lucrări publicate în rezumat la conferințe naționale de profil

Prim autor:

1. Mitrea N, Popescu A, Ancuța C, Curricula de specializare în Îngrijiri Paliative

pentru asistenții medicali, A IVX-a Conferință Națională a Asociației Naționale

de Îngrijiri Paliative: Primul Program Național de Îngrijiri Paliative: Calea spre

Tratamentul Personalizat, 24 – 26 Octombrie, 2013, Sibiu. p. 30.

2. Mitrea, N. Leadership – cheia către profesionalizarea îngrijirilor, A XIII-a

Conferință Națională a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor,

Asistenților Medicali din România: Dezvoltarea profesiei, siguranța pacientului și

eficiența în alocarea resurselor, repere fundamentale ale performanței

profesionale, 22 – 26 Septembrie 2015, Craiova; p. 3 – 5.

3. Mitrea N, Ancuța C, Dezvoltarea ca leader – lecții învățate, A XVII Conferință

Națională de Îngrijiri Paliative: Actualități în Îngrijirea Paliativă, 27 – 29

Octombrie 2016, Oradea. p. 49.

4. Mitrea, N. Echipa de îngrijiri paliative: interdisciplinaritate și competență, A

XIII-a Conferință a Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative: Îngrijirea Paliativă

în Spital și Comunitate, 6 – 8 Septembrie 2012, Iași. p. 14.

5. Mitrea, N. Comunicarea: o provocare pentru personalul medical, A IVX-a

Conferință Națională a Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative: Primul Program

Național de Îngrijiri Paliative: Calea spre Tratamentul Personalizat, 24 – 26

Octombrie, 2013, Sibiu. p.12.

Autor principal:

1. Murg M, Mitrea N, Când se termină îngrijirea paliativă?, A VIX-a Conferință

Națională de Îngrijiri Paliative: Dialog și Conexiune, 8 – 10 Octombrie 2015,

Târgu Mureș; p. 18.




47

REZUMAT

Lucrarea de față reunește, pentru prima dată în istoria cercetării științifice în domeniul

îngrijirilor în țara noastră, un complex de argumente științifice, prin prisma reviziei de

literatură, a studiului cantitativ și a studiului calitativ desfășurate, în vederea determinării

impactului competențelor profesionale ale asistenților medicali din serviciile specializate de

îngrijire paliativă asupra calității îngrijirilor acordate de aceștia pacienților.

S-au demonstrat și discutat aspecte etice ce țin de asigurarea accesului la educație de

specialitate în domeniul îngrijirilor paliative, ce ar trebui să existe, să fie disponibile pentru

asistenții medicali, în vederea pregătirii lor corespunzătoare, a dotării lor cu competențele

profesionale specifice, a responsabilizării acestora cu privire la rolurile pe care sunt datori să

le îndeplinească în vederea acordării de îngrijiri de calitate pacienților.

Datele provenite atât din studiul calitativ, cât și din studiul cantitativ, sunt disponibile

ca evidențe științifice în planul de advocay în vederea includerii îngrijirilor paliative pe lista

de specializări disponibile pentru asistenții medicali din Romania, a demarării organizării

programului educațional de specializare a asistenților medical în îngrijiri paliative și a

reglementării atestării asistenților medicali care aleg ca și domeniu de dezvoltare și

maturizare profesională îngrijirile paliative.

Lucrarea are ca elemente de originalitate atât reunirea a trei metodologii - revizia de

literatură, studiu cantitativ prospectiv transversal observational și studiu fenomenologic, cât și

protocolul de cercetare ce poate fi preluat de către alți asistenți medicali cercetători care își

propun să argumenteze pe baza evidențelor științifice nevoile de educație și de achiziție de

competențe profesionale specifice asistenților medicali din alte specializări medicale. Astfel

se vor putea formula concluzii cu privire la nivelul de competență profesională al asistenților

medicali din mai multe specializări, din întregul sistem de sănătate, dând posibilitatea

formării unei imagini de ansamblu cu privire la impactul general al competențelor de nursing

asupra calității îngrijirilor acordate pacienților.




48

ABSTRACT

This paper unites, for the first time in the Romanian nursing research history, a

complex of scientific arguments, throughout the literature review, the quantitative and the

qualitative studies conducted, in order to determine the impact of the professional

competencies of nurses from specialized palliative care services on the quality of care

received by patients.

There have been demonstrated and discussed ethical aspects regarding the access to

proper specialized education for nurses in the field of palliative care, which should be

available in order to properly ecquip nurses with specific professional competencies and

empower them to performs their roles and responsabilities at a high quality standard of care

for patients.

The data collected, both in the qualitative and the quantitative studies, are available

now as scientific evidencemin the advocacy process for inclusion of palliative care on the list

of specialties available for nurses in Romania, developing the specialty educational program

in palliative care and legally regulate the professional accreditation of nurses who choose

palliative care as the field for professional development and maturity scientific.

The paper has as originality elements, together with the use of three different

methodologies – literature review, quantitative prospective cross-sectional observational

study and the phenomenological study, also the research protocol which can be used by other

nurse researchers who would like to provide evidence based data and scientifically

demonstrate the need for specialized education and acquisition of specific professional

competencies by nurses in different medical specialties. In this way conclusions can be

formulated on the level of professional competencies of nurses from different specialties in

the health care system, giving the possibility to form an overview image of the general impact

of the professional competencies of nurses on the quality of care received by patients.

Curriculum Vitae

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 1 / 4

INFORMAŢII PERSONALE Mitrea Nicoleta

Str. Zizinului, nr. 86, sc. A, ap. 17, etj. IV; Brașov, 500704, România

0368434212 0723572983

[email protected]

Gen Feminin Data naşterii 19/07/1974 Naţionalitatea Română

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

2011 – prezent

2008 – 2011

2003 - 2011

2000 – 2003

1998 – 2000

1992 - 1998

Director Educație și Dezvoltare - Nursing

HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, str. Sitei, nr. 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro

▪ Supervizare, coordonare, management programe educaționale pentru asistenți medicali și infirmiere, intern, la nivel național și în Europa Centrală și de Est

Director de Îngrijiri HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, str. Sitei, nr. 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Supervizare, coordonare, management echipă de nursing Coordonator național educație nursing în Îngrijiri Paliative HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, str. Sitei, nr. 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Coordonare programe educaționale din domeniul îngrijirilor paliative pentru asistenți medicali Coordonator echipă de pediatrie HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, str. Sitei, nr. 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Supervizie, management, coordonare servicii de îngrijiri paliative la domiciliu pediatrie Asistent medical îngrijiri paliative la domiciliu HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, str. Sitei, nr. 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Acordarea de îngrijiri paliative la domiciliu pacienților adulți și copii, și familiilor acestora Asistent medical de pediatrie Spitalul Clinic Județean de Pediatrie, Brașov, str. Nicopole, nr. 6

Acordarea de îngrijiri pacienților copii din staționarul Leagănul de Copii, Brașov

http://www.hospice.ro/

http://www.studiipaliative.ro/










COMPETENΤE PERSONALE

2012 - 2016

2010 – 2012

2006 – 2010

2002 – 2005

1999

1998 – 2002

1988 – 1992

Doctorand în Medicină

Universitatea Transilvania, Brașov – Școala Doctorală Interdisciplinară; Facultatea de Medicină

Master în Domeniul Sănătății – Specializarea Îngrijiri Paliative Universitatea Transilvania, Brașov, Facultatea de Medicină – Master Managementul și Strategiile Îngrijirilor Paliative Asistent Medical Generalist – studii superioare Universitatea Transilvania, Brașov, Facultatea de Medicină, specializare asistență medicală Asistent Medical Generalist – studii medii Școala Postliceală Sanitară Carol Davila, București Formator în Îngrijiri Paliative Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar, București Economist Universitatea George Barițiu, Brașov, Facultatea de Știinte Economice cu specializarea Economia comerțului, turismului și serviciilor Soră medicală Liceul Sanitar, Brașov

Limba(i) maternă(e) Română

Alte limbi străine cunoscute ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral

Engleză C2 C2 C2 C2 C2

Franceză B2 B2 B1 B1 B2

Autoritate/Responsabilități organizaţionale/manageriale

Planifică, coordonează şi supervizează activitatea echipei de educaţie în nursing – formatori, lectori, mentori – în vederea atingerii obiectivelor educaţionale. Încheie parteneriate pt programe de instruire in Îngrijire Paliativă cu instituții de învățământ preuniversitar și universitar . Planifică, se implică activ şi susţine programe de instruire postbază, la nivel intermediar şi specializat, în funcţie de granturi, de solicitări, pe măsura dezvoltării şi înfiinţării serviciilor de Îngrijire Paliativă, la nivel naţional şi international. Supervizeaza practica clinică a asistenților medicali și infirmierilor, la locul unde își desfășoară aceștia activitatea (urban/rural, îngrijiri la domiciliu / unitate cu paturi / centru de zi / policlinică, echipa de spital). Coordoneaza studii de cercetare în domeniul nursing-ului. Se asigură că sunt respectate, în toate locațiile, standardele și procedurile de practică clinică specifică de îngrijire (nursing) și raporteaza in fața Comitetului Executiv cu privire la implementarea sigură, constantă și consistentă a acestora de către profesioniștii asisitenți medicali și infirmiere (audit inter, supervizie clinica).

Curriculum Vitae Scrieţi numele şi prenumele


INFORMAΤII SUPLIMENTARE RELEVANTE

Publicaţii

Cărți:

Mitrea N et al. – Ghid de îngrijiri paliative pentru familii și personal de îngrijire. Ed. Haco Internațional, 2015. ISBN 978-973-7706-38-6 Mitrea N, Moșoiu D – Palliative Care in Eastern Europe. Capitolul 72 în Oxford Textbook for Palliative Care; eds:

Ferrell B, Coyle N, Paice J Oxford Publishing, 2015. ISBN: 978-019-9332-34-2 Mitrea N et al. – Manualul formatorului în îngrijirea paliativă pentru educația de bază a asistentului medical generalist. Ed. Haco Internațional, re-editat 2015. ISBN 978-973-7706-23-2

Articole ISI

Prim autor:

Mitrea N, Moșoiu D, Ancuța C, Malloy P, Rogozea L, The Impact of the End-of-life Nursing Education Consortium (ELNEC) International Training Program on the Clinical Practice of Eastern European Nurses Working in Specialized Palliative Care Services: A Romanian Case Study, Journal of Hospice and Palliative Nursing, pre print în Octombrie 2017. Mitrea N, Dumitrescu M, Palliative Nursing Education in Romania, Journal of Hospice and Palliative Nursing,

August 2012 - Volume 14 - Issue 6 - p E1–E7 doi: 10.1097/NJH.0b013e318255ad8a.

Autor principal

Moșoiu D, Mitrea N, Dumitrescu M, Palliative care in Romania Journal of Pain and Symptom Management pre

print în Octombrie 2017. Vosit-Steller J, Morse B.A, Mitrea N, Evaluation of an International Collaboration: A Unique Experience Accross Borders, Clinical Journal of Oncology Nursing, 2011, 15(5), 564-566 DOI: 10.1188/11.CJON.564-566 Gerzevitz D, Ferzst GG, Vosit-Steller J, Mitrea N, Cross-Cultural Consultation on Palliative Care: The Use of Teleconferencing, Journal of Hospice and Palliative Nursing, July/August 2009 - Volume 11 - Issue 4 - pp 239-244

doi: 10.1097/NJH.0b013e3181aada75

Proiecte

Manager de proiect: HOSPICE Casa Spertantei Center of Excellence for Palliative Nursing Education in Central Eastern Europe; 2016 – 2019. Manager de proiect: Developing a national educational program on nutrition in cancer for professionals, patients and carers; 2017 – 2018. Coordonator: Tranformational Leadership Program for Nurses in Palliative Care specialzied services in Central Eastern Europe; 2014 – 2018. Manager de proiect: HOSPICE Casa Spertantei Center of Excellence for Palliative Nursing Education in Central Eastern Europe; 2014 – 2016. Manager de proiect: Nursing Excellence for Underserved Population in Romania; 2012 – 2014. Manager de proiect: Developing Palliative Nursing education in Eastern Europe, 2011 – 2012. Manager de proiect: Advanced training for nurses in Palliative Care, 2011 – 2012. Manager de proiect: The East – East Beyond Borders Project for Developing the Unitary Curricula at basic educational level in Palliative Care for Nurses in Romania, Serbia and Republic of Moldova, 2009 – 2010. Manager de proiect: Educating, training and forming of home caregivers in Roma community, 2002 – 2003.

Autoritate/ Responsabilități profesionale

Reprezintă profesia de nursing în Consiliul Executiv al HOSPICE Casa Speranței și în foruri profesionale naținale și internaționale.

Competenţă digitală AUTOEVALUARE

Procesarea informaţiei

Comunicare Creare de conţinut

Securitate Rezolvarea de probleme

UTILIZATOR

EXPERIMENTAT UTILIZATOR




EXPERIMENTAT

Alte competenţe Management proiecte Educați adultului

Permis de conducere Categoria B

http://journals.lww.com/jhpn/toc/2012/08000




Conferinţe

Coordonator Comitet Ștințific, a III-a Conferință Internațională și a IVX-a Conferință Națională a OAMGMAMR, 10 – 13 mai, 2016, Poiana Brașov, România. Membru în Comitetul Științific al celui de-al IVX-a Congres Mondial al Asociației Europene pentru Îngrijire Paliativă (EAPC), 8 – 10 mai, 2015, Copenhaga, Danemarca. Membru în Comitetul Științific al Conferințelor anuale ale Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative (ANIP) , 2008 – prezent.

Distincţii

Premiul I pentru cel mai bun poster: “Professional competencies of nurses in specialized Palliative Care services in Romania”; Atelier “Joanna Briggs International PhD’s”, Nottingham, Marea Britanie, Mai 2015. Premiul I pentru cel mai bun poster pentru participanții din Europa Centrală și de Est: “Developing the Unitary Curricula on Palliative Care in Nursing Schools for Romania, Moldova and Serbia, al XII-lea Congres Mondial al EAPC, mai 2012, Lisabona, Portugalia. Premiul de EXCELENȚĂ în îngrijiri paliative acordat de End of Life Nursing Education Consortium (ELNEC), SUA, 2011.

Afilieri

Revizor “Palliative Medicine”, factor de impact 2,230/2016, 2016 - prezent Membru în Consiliul Național al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor, Asistenților Medicali din România; Consilier Național al OAMGMAMR din partea filialei Brașov; 2012 – prezent. Membru în comisia de lucru pentru asistenți medicali a EAPC; 2010 - prezent. Membru în echipa de social media a EAPC; 2014 - prezent.

Curriculum Vitae


PERSONAL INFORMATIOS Mitrea Nicoleta

Zizinului 86, sc. A, ap. 17, floor IV; Brașov, 500704, România

0368434212 0723572983

[email protected]

Gender Female Date of birth 19/07/1974 Nationality Romanian

PROFESSIONAL EXPERIENCE

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

2011 – present

2008 – 2011

2003 - 2011

2000 – 2003

1998 – 2000

1992 - 1998

Director of Education and Development - Nursing

HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, Sitei 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro

▪ Supervision, coordination, management of educational programs for nursing personnel, internally, nationally and in Central Eastern Europe

Director of Nursing HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, Sitei 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Supervision, coordination, management of nursing team Coordinator of national education in Palliative Care for nurses HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, Sitei 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Educational programs coordinator in Palliative Care for nurses Pediatric Team Coordinator HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, str. Sitei, nr. 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Supervision, management, coordination of Pediatric Palliative Home Care services Palliative Home Care Nurse HOSPICE “Casa Speranței”, Brașov, Sitei 17A, www.hospice.ro, www.studiipaliative.ro Home Care Palliative services for pediatric and adult patients and their families Pediatric Nurse Children Clinical Hospital, Brașov, Nicopole 6

Nursing care for children in orphanage, Brașov












COMPETENΤE PERSONALE

2012 - 2016

2010 – 2012

2006 – 2010

2002 – 2005

1999

1998 – 2002

1988 – 1992

PhD student in Medicine

Transylvania University, Brașov – Interdisciplinary Doctoral School; Medical Faculty

Master in Health Sciences – Specialty in Palliative Care Transylvania University, Brașov , Medical Faculty – Master Program: Management and Strategies of Palliative Care Nurse – bachelor degree Transylvania University, Brașov , Medical Faculty - nursing Nurse – technical college Postgraduate Sanitary School, Carol Davila, Bucharest Trainer in Palliative Care National School for Public Health, Management and Professional Perfection in Health, Bucharest Economist George Barițiu University, Brașov, Economical Sciences Faculty, specialty in Economy of commerce, tourism and services Medical sister Sanitary High school, Brașov

Maternal language Romanian

Other languages UNDERSTANDING SPEAKING WRITING

Listening Writing Participation in conversation

Oral speach

English C2 C2 C2 C2 C2

French B2 B2 B1 B1 B2

Authority/ Managerial and organizational responsibilities

Planning, coordination and supervision of the nursing educational team activity – trainers, lecturers, mentors – in order to reach the educational objectives. Creates partnerships for training in Palliative Care with nursing technical schools and universities – medical faculty, nursing division. Planning, active involvement in sustaining training programs for nurses working in different medical specialties and Palliative Care specialized services, according to grants, requests, local developments, at national and international level. Supervision of the clinical practice of nurses and assistant nurses, wherever they practice (urban/rural, home care /inpatient units/ day centers / ambulatory service, hospital team). Coordinates research studies in Palliative Nursing. Ensures that in all locations are respected the good standards f care, clinical protocols and procedures, and reports to the Board of Directors in regard to the secure, constant and consistent implementation of them by the nursing professionals (internal audit, clinical supervision).



OTHER RELEVANT

INFORMATION

Publications

Books:

Mitrea N et al. – Guide in Palliative Care for families and caregivers. Ed. Haco Internațional, 2015. ISBN 978-973-

7706-38-6 Mitrea N, Moșoiu D – Palliative Care in Eastern Europe. Chapter 72 in Oxford Textbook for Palliative Nursing; eds: Ferrell B, Coyle N, Paice J Oxford Publishing, 2015. ISBN: 978-019-9332-34-2 Mitrea N et al. – Train of trainers’ manual in Palliative Care for basic nursing education. Ed. Haco Internațional, re-

edited 2015. ISBN 978-973-7706-23-2

ISI articles

First author

Mitrea N, Moșoiu D, Ancuța C, Malloy P, Rogozea L, The Impact of the End-of-life Nursing Education Consortium (ELNEC) International Training Program on the Clinical Practice of Eastern European Nurses Working in Specialized Palliative Care Services: A Romanian Case Study, Journal of Hospice and Palliative Nursing, pre print în Octombrie 2017. Mitrea N, Dumitrescu M, Palliative Nursing Education in Romania, Journal of Hospice and Palliative Nursing, August

2012 - Volume 14 - Issue 6 - p E1–E7 doi: 10.1097/NJH.0b013e318255ad8a.

Main author

Moșoiu D, Mitrea N, Dumitrescu M, Palliative care in Romania Journal of Pain and Symptom Management pre print

în Octombrie 2017. Vosit-Steller J, Morse B.A, Mitrea N, Evaluation of an International Collaboration: A Unique Experience Accross Borders, Clinical Journal of Oncology Nursing, 2011, 15(5), 564-566 DOI: 10.1188/11.CJON.564-566 Gerzevitz D, Ferzst GG, Vosit-Steller J, Mitrea N, Cross-Cultural Consultation on Palliative Care: The Use of Teleconferencing, Journal of Hospice and Palliative Nursing, July/August 2009 - Volume 11 - Issue 4 - pp 239-244 doi: 10.1097/NJH.0b013e3181aada75

Projects Project manager: HOSPICE Casa Spertantei Center of Excellence for Palliative Nursing Education in Central Eastern Europe; 2016 – 2019. Project manager: Developing a national educational program on nutrition in cancer for professionals, patients and carers; 2017 – 2018. Coordinator: Transformational Leadership Program for Nurses in Palliative Care specialized services in Central Eastern Europe; 2014 – 2018. Project manager: HOSPICE Casa Spertantei Center of Excellence for Palliative Nursing Education in Central Eastern

Authority/ Professional responsibilities

Represents the nursing profession in the Executive Board of HOSPICE Casa Speranței and in national and international forums. ¼th of the job time is dedicated to clinical practice

Digital competencies SELF-EVALUATION

Processing information

Communication

Content Security Problem solving

EXPERT EXPERT EXPERT EXPERT EXPERT

Other competencies Project management Adults’ education

Driver license Category B






Europe; 2014 – 2016. Project manager: Nursing Excellence for Underserved Population in Romania; 2012 – 2014. Project manager: Developing Palliative Nursing education in Eastern Europe, 2011 – 2012. Project manager: Advanced training for nurses in Palliative Care, 2011 – 2012. Project manager: The East – East Beyond Borders Project for Developing the Unitary Curricula at basic educational level in Palliative Care for Nurses in Romania, Serbia and Republic of Moldova, 2009 – 2010. Project manager: Educating, training and forming of home caregivers in Roma community, 2002 – 2003.

Conferences

Coordinator of the Scientific Committee of the 3rd International Conference and the 14

th National Conference of the

Romanian Order for Nurses, Midwives and Medical Assistants, 10 – 13 May, 2016, Poiana Brașov, Romania. Member of the Scientific Committee of the 14

th World Congress of the European Association for Palliative (EAPC), 8 –

10 May, 2015, Copenhagen, Denmark. Member of the Scientific Committee of the annual Conferences of the National Association for Palliative Care (ANIP) , 2008 – present.

Distinctions Award for best poster presentation: “Professional competencies of nurses in specialized Palliative Care services in Romania”; “Joanna Briggs International PhD’s” workshop, Nottingham, UK, May 2015. Award for the best poster presentation for participants from Eastern Europe: “Developing the Unitary Curricula on Palliative Care in Nursing Schools for Romania, Moldova and Serbia, the 12 World Congress of the EAPC, May 2012, Lisbon, Portugal. International Award in EXCELLENCE in Palliative Care of the End of Life Nursing Education Consortium (ELNEC), USA, 2011.

Affiliations Reviewer for “Palliative Medicine”, impact factor 2,230/2016, 2016 - present Member in the National Council of the Romanian Order for Registered Nurses, Midwives, Medical Assistants; National Counselor representing the Brasov county branch; 2012 – present. Member in the EAPC nursing taskforce; 2010 - present. Member of the EAPC social media team; 2014 - present.

personalului medical din serviciile specializateold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Documents