Personaliti mature Cele mai bogate daruri isi pierd valoare atunci cand numai mana le ofera si nu inima. -Al. Dumas

Dac pentru definirea personalitii s-au afirmat peste 50 de definiii, atuncicndse poate vorbi de maturizarea personalitii? Se accept ideea c trebuie s lum ndiscuie dou concepte de:1.Maturitate;2.Maturizare; Prin maturitate spunea Paul Popescu-Neveanu(1978,p427) nelegem o stare funcional fizic i fiziologic la care se ajunge printr-o dezvoltare stadial i care prezint un sistem complet de posibiliti ce se conserv ca stabil n etapa vrstei adulte. Exprimndu-se plastic Iolanda Mitrofan vorbete de cursa cu obstacole a dezvoltrii umane. Un om devine o personalitate matur cnd:a. devine contient de lume i de sine i i elaboreaz un sistem propriou de reprezentri , concepii, motive, scopuri, atitudini, convingeri n raport cu lumea i cu sine;b. desfoar activiti utile i recunoscute i creeaz valori sociale;c. se integreaz armonios i util n comunitate;d. are un profil moral bine definit care i permite s se dedice unor idei i idealuri; poate fi luat drept model pentru formarea altora personaliti;e. i-a format capacitatea de control i autocontrol;f. tie s se pun n valoare, s se fac cunoscut altora.

O persoan care i-a format concepia despre lume i i-a fixat idealurile i atitudinile fa de aspectele vieii, un om cu personalitatea conturat va reui s se judece obiectiv i s aibe o atitudine critic fa de anumite triri afective negative. Autoreglarea afectiv se poate realiza prin orintarea spre alte obiective, prin contientizarea tririlor afective negative si dorina de a le schimba cu sentimente pozitive. Sentimentele unei persoane i modul lor de ierarhizare n jurul sentimentului dominant dezvaluie o latur esenial a personalitii. Fcnd o analiz de cazuri de personaliti (n via i n istorie) - care printr-o definitie popular ar fi considerate mature sau autorealizate Maslow a gsit urmtoarele caracteristici (care ar definii o personalitate matur): perceperea eficient a realitii i relaii mai comode cu ea - vizeaz judecarea corect a situaiei i a oamenilor. Persoanele mature sunt mai deschise la risc, necunoscut, au mai puin fric. Persoanele imature dimpotriv, accept foarte greu situaiile neprevzute, avnd nevoie imperioas de certitudine, siguran determinare. acceptarea eului, a celorlali i a naturii - personalitatea matur nu se simte stingherit de natur i de trebuinele corporale, ea nencercnd ruine sau dezgust fa de acestea din urm. spontaneitatea - vizeaz capacitatea de a aprecia arta, distraciile i existena plin de via, far prea mult convenionalism. Personalitatea matur este capabil s sesizeze experiene maxime. centrare pe problem - vizeaz uitarea de sine i abnegaia n ndeplinirea unei sarcini. detaarea - vizeaz nevoia de singuratate, priteniile i ataamentele de familie nu sunt exacerbate, posesive. independena de cultur i mediu - vizeaz abilitatea de a lasa la o parte critica i conveniile sociale. prospeime continu a aprecierii - vizeaz aspectul spontan i nou al experienelor trite. orizonturi nelimitate - vizeaz aspectul religios fiind vorba de o trasatur mistic, oceanic - trasatura care arat preocuprile pentru aspectele ultime, pentru esena ultim a realitii. sentimentul social - personalittile mature manifest sentimente profunde de identificare, simpatie, afectiune. Compasiunea este o trasatur pregnant a personalitii mature.

Alti autori (psihiatri) au menionat c o persoan matur este: vesel, senin, optimist, are capacitatea de a se bucura de munc, de joc, are capacitatea de a iubi, de a atinge scopuri, i manifest temperat emoiile, se cunoate pe sine, reactioneaz adecvat la situaie i este responsabil social. Allport spune totui c persoanle sntoase nu sunt ntotdeauna att de fericite i lipsite de conflicte pe ct ar parea s-o implice enumerarea psihiatrilor. El il da ca exemplu pe Shoben care ncearc s derive criteriile normalitii din calitile eseniale ale fiinei umane. Abordarea lui Shoben l conduce la abordarea laturii serioase a maturittii, pentru el normalitatea nsemnand autocontrolul, responsabilitate personal, responsabilitate social, interes social democratic i idealuri. Personalitatea matur n ciuda imprejurarilor vitrege, ncearc s se apropie de acest ideal mai mult ca personalitatea imatur. O alt clasificare a criteriilor pentru identificarea personalitii mature a fost facut de G. W. Allport dupcum urmeaz: -extensiunea eului - arat faptul ca eul elaborat treptat, continu s se extind odat cu experienta. In adolescent odatcu prima dragoste, granitele eului sunt extrem extinse, -bunastarea celuilalt fiind identica cu bunastarea proprie.De asemenea largirea eului se face si prin relatii noi, prieteni noi, interese si pasiuni noi. Iese in evidenta faptul ca personalitatea matura nu este interesata doar de hrana si siguranta personala ci isi largeste permanent cercul preocuparilor. Toate aceste preocupari exterioare eului propriu trebuie sa fie incorporate de persoana, trebuie sa devina personala - numai astfel personalitatea va fi matura. Trebuie ca persoana sa se implice, sa participe cu toata fiinta fara a se pierde pe sine - insa. -raportareacaldaa eului la ceilalti - adaptarea sociala a persoanei este marcata de doua tipuri de caldura - pe de o parte capacitatea de a iubi (familie, prietenie profunda) pe de alta parte - evitarea implicarii fara rost, posesiva si egoista cu ceilalti (familie, prieteni). Al doilea tip de caldura poseda o anume detasare care da capacitatea de a intelege egal conditia umana in general tip de caldura care Allport il numestecompasiune.E vizat unrespect pentru persoana de alaturi- indiferent cine ar fi ea. Acest respect este dobandit printr-o extensie imaginativa a experientei mai dure din viata proprie. Aici se intalnestetoleranta, caracterul democratic si de ce nu empatia. Allport conchide ca persoana mai putin matura considera ca numai ea a trait experiente ale pasiunii, fricii e.t.c. si ca doreste mai mult sa fie iubita decat sa daruiasca iubire. Acest lucru a fost pus in evidenta si de K. Horney in Personalitatea nevrotica a epocii noastre - ea spunand ca nevroticul are nevoie de iubire ca de apa sau aer, dar paradoxal o respinge considerand ca nu este demn de ea; este de asemenea incapabil sa daruiasca iubire.

-securitatea emotionala (autoacceptarea) - personalitatea matura are echilibru emotional, fata de cea imatura care se preocupa de franturi si secvente emotionale. Autoacceptarea cuprinde abilitatea de a evita suprareactia fata de problemele care apartin impulsurilor segmentale. Teama poate fi stapanita prin autoacceptare, pentru ca altfel se dezvolta o preocupare nevrotica pentru diferite lucruri sau stari.Toleranta la frustratie este foarte importanta. Adultul imatur la fel ca si copilul, intampina piedicile si iritarile cu manie sau tanguieli, acuzand pe ceilalti sau plangandu-si de mila. Personalitatea matur suportfrustrarile i dac este cazul ateapt momentul s planifice, s ocoleasc obstacolul.Aceasta scoate n eviden c personalitatea matur nu este totdeauna calm, senin i vesel, dar cu sigurant ea a nvatat sa-si accepte starile emotionale astfel incat sa nu agreseze pe cineva - aceasta agresare soldandu-se cu supararea altora. Aceasta vizeaza si constientizarea sentimentelor si starilor personale - de care vorbea si Pavelcu. Experientele timpurii din copilarie au rol important pentru dezvoltarea ulterioara. Personalitatea normala observa ca in evolutia sa exista si esecuri si suparari, dar va invata sa nu catastrofeze totul, dandu-si seama ca nu orice sentiment de insecuritate si frica prevesteste ceva negru, va invata ca sentimentul securitatii nu este absolut.Personalitatea nevrotica nu intelege acest lucru. Simtul eului extinzandu-se, persoana isi va asuma noi riscuri si noi sanse de esec. Aceste insecuritati sunt insotite de un simt al proportiei. Devii prudent fara sa intri in panica. Autocontrolul este o reflectare a simtului proportiei . Personalitatea matur va exprima sentimentele, ideile si convingerile tinand seama de sentimentele, ideile si convingerile celorlalti, nesimtindu-se, de asemenea amenintata de propriile sale expresii emotionale sau de ale altora . perceptie realista, activitati si sarcini - aceasta caracteristica vizeaza aspectele intelectuale si relatia cu sarcinile. O personalitate normala are " atitudini " care conduc la veridicitate intr-un grad mai mare decat la o personalitate mai putin normala. Maturitatea nu modifica realitatea pentru a se potrivi cu trebuintele si fanteziile sale. Allport conchide ca a fi matur inseamna a avea anumite abilitati intelectuale de baza, dar observa ca multe persoane cu o inteligenta superioara sunt lipsite de echilibru emotional si organizare intelectuala caracteristice unei persoane sanatoase. Maturitatea presupune si anumite abilitati orientate spre problema, sarcina. Aceasta inseamna ca satisfacerea impulsurilor egoiste, mandre sunt eludate pentru ca centrarea se face pe un anumit lucru si toata energia se canalizeaza cu putere pentru a face acel ceva. Criteriul are si legatura cu responsabilitatea. Allport vorbeste de maturitate economica care ar fi capacitatea de a infrunta fara panica, autocompasiune fara manifestarea unui comportament defensiv ostil, de autoamagire - incercarile vietii. O persoan matur avnd o imagine de sine relativ clara isi va putea reprezenta ce iar place sa fie si ce ar trebui sa faca, spunandu-sinu trebuie sa fac ci ar trebui sa fac. O persoana imatura spune adeseori sau intotdeauna trebuie demonstrand astfel imaturitateadorintei exaltate de perfectionare. Trebuie implica un dicton imperativ, fara nuante, spre deosebire de ar trebui care implica mai multe cai si mai multe variatii.Se observa ca schitele caracteristicilor personalitatii mature formulate de cei doi autori Maslow si Allport sunt foarte asemanatoare. Un rol important in ele il constituie echilibru afectiv si afectivitatea in general.

5