CONSILIEREA PSIHOLOGICA IN GRUP

Personalitatea‚ rolul şi funcţiile psihologului consilier

Deşi consilierea psihologică în grup la o primă analiză pare a oferi iniţiativă participanţilor‚ formarea consilierilor se prezintă ca o activitate importantă.

Astfel‚ în mai multe surse sunt analizate abilităţile şi cunoştinţele de care are nevoie un consultant care practică forme grupale1. Printre acestea prezintă importanţă capacitatea de ascultare activă‚ de contact empatic‚ utilizarea posibilităţilor facilitării sociale în grup‚ aprecierea activităţii fiecărui membru‚ stabilirea conexiunii inverse‚ dirijarea proceselor la diverse etape etc.

Aceste aptitudini urmează să fie modelate la viitorii consilieri în cadrul pregătirii universitare şi speciale‚ prin însuşirea cunoştinţelor teoretice şi a tehnicilor şi metodelor practice.

Abilităţi şi metode

Conţinut Scopuri şi rezultate

Ascultare activă Manifestare a atenţiei în comunicare fără judecăţi şi aprecieri.

Instituirea unei atmosfere de încredere‚ sinceritate şi capacitate de autoanaliză.

Reformulare Repetarea celor spuse de client în scopul atenţionării sau a înţelegerii mai adecvate a sensului comunicării.

Determinarea corectă a conţinutului comunicării‚ susţinere şi înţelegere.

Explicare Accentuare a celor mai importante momente‚ contact afectiv şi raţional.

Împărtăşirea trăirilor clientului‚ depăşirea stărilor de confuzie afectivă.

Rezumare Analiza sumară a rezultatelor şedinţei.

Asigurarea direcţionării şi integrităţii activităţii.

Chestionare Întrebări deschise‚ orientate spre răspunsuri concrete.

Impulsionarea situaţiei de discuţie‚ stimularea autocunoaşterii.

Interpretare Propunerea explicării acţiunilor‚ trăirilor‚ raţionamentelor.

Orientarea spre autocunoaştere şi înţelegere de sine.

Comparare şi confruntare

Propunerea de a analiza acţiunile‚ trăirile‚ raţionamentele în scopul depistării dezacordurilor.

Stabilirea situaţiilor de autocunoaştere‚ de analiză a conflictelor interne‚ de utilizare a potenţelor individuale.

Reflectare Împărtăşirea sentimentelor şi trăirilor clientului.

Instituirea atmosferei de încredere şi susţinere

1

1

reciprocă.Susţinere Asigurarea susţinerii reciproce în

grup.Situaţie de încredere şi stimulare a sincerităţii.

Empatie Identificarea prin acceptare. Încredere în consilier‚ stimulare a autocunoaşterii.

Facilitare Comunicare directă şi deschisă în cadrul şedinţelor‚ responsabilitate personală de procesele care au loc în grup.

Rezolvarea trebuinţei de afiliere‚ comunicare eficientă‚ comportamente orientate spre realizarea scopurilor personale.

Iniţiativă Asigurarea participării active şi a propunerii temelor discuţiilor de către participanţi.

Amplificarea ritmului şi consistenţei acţiunilor de grup.

Planificare a scopurilor

Determinarea scopurilor grupului şi a celor individuale.

Intensificarea spiritului participativ‚ a scopurilor individuale şi de grup.

Apreciere Evaluarea curentă a acţiunilor individuale şi a dinamicii grupului.

Consolidarea tendinţelor de autocunoaştere şi aprecierea dinamicii grupului.

Conexiune inversă

Reacţii sincere la acţiunile membrilor grupului.

Dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere.

Propunere Prezentarea informaţiilor‚ ideilor şi raţionamentelor cu referinţă la reacţiile comportamentale.

Ajutor în dezvoltarea formelor alternative de autocunoaştere şi de comportament.

Protecţie Înlăturarea condiţiei stresante şi a atmosferei de risc psihologic.

Prevenirea riscurilor, sporirea încrederii şi a coeziunii de grup.

Autoprezentare Reacţii la evenimentele care decurg “aici şi acum” în grup.

Realizarea raporturilor intragrupale‚ instituirea atmosferei de încredere mutuală şi a modurilor autoprezentării în cadrul grupului.

Modelare Conduite acceptate de membrii grupului.

Prezentarea unor modele de acţiune‚ ajutor clienţilor în realizarea potenţialului individual.

Acord Asigurarea conexiunii dintre activitatea şi scopurile fiecărui client şi cele ale grupului.

Instituirea relaţiilor favorabile între membrii grupului‚ amplificarea atmosferei de încredere şi sinceritate.

Consolidare şi blocare

Curmarea acţiunilor lipsite de productivitate şi a conduitelor

Realizarea protecţiei şi securităţii intragrupale.

2

distructive.Finalizare Pregătirea fazei terminale a şedinţei

şi a trainingului în întregime.Integrarea cunoştinţelor şi deprinderilor în practica cotidiană.

Pregătirea consilierilor psihologi pentru activităţi psihoterapeutice şi traininguri în grup se realizează în cadrul unor cursuri şi activităţi practice planificate în planurile universitare. Totodată‚ pe parcursul studiilor la facultăţile de psihologie studenţii participă la traininguri şi alte activităţi de grup. Cunoştinţele şi abilităţile‚ de rând cu propriile potenţe şi capacităţi‚ permit determinarea formei de consiliere potrivită psihologului-moderator.

Etape ale consilierii în grup

Prima etapă – afirmarea orientării generale a grupuluiTehnicile şi exerciţiile‚ utilizate la primele şedinţe ale grupului psihologic‚ au drept scop instituirea unei atmosfere de încredere reciprocă şi colaborare. Scopul este determinat de particularităţile primei etape‚ de funcţiile consultantului şi ale membrilor grupului.Particularităţile primei etape a trainingului1. Participanţii sunt predispuşi să cunoască atmosfera generală‚ să facă cunoştinţă cu

ceilalţi membri ai grupului‚ să afle scopurile training-ului‚ să-şi formeze o strategie aparte în raport cu activitatea în cadrul grupului.

2. Are loc instituirea unor norme grupale‚ dar până la moment participanţii se află în aşteptare – nu se manifestă activ‚ evită riscul de a se implica prea mult în activităţi‚ controlează dacă grupul asigură confidenţialitate.

3. Problema principală constă în formarea unei atmosfere de încredere mutuală.4. Încă nu s-au desemnat liderii din cadrul grupului‚ de aceea moderatorul este nevoit

să-şi asume mai multe funcţii şi iniţiativă.5. Se formează primele deprinderi de lucru în grup‚ se consolidează grupul‚ sunt

însuşite principiile activităţii: stima faţă de ceilalţi‚ acceptarea‚ grija‚ responsabilitatea‚ empatia – adică toate părţile componente ale încrederii mutuale. Apar primele manifestări de coeziune.

Funcţiile membrilor grupului şi posibilitatea unor dificultăţi1. Participare activă la consolidarea grupului şi instituirea atmosferei de respect şi

încredere reciprocă.2. Învăţarea modurilor de exprimare a gândurilor‚ sentimentelor‚ mai ales cu referinţă la

procesele de grup.3. Însuşirea capacităţilor de exprimare adecvată a tuturor trăirilor.4. Deschiderea şi sinceritatea în raport cu membrii grupului.5. Participarea la procesul de instituire a normelor grupului.6. Stabilirea scopurilor personale în raport cu participarea la şedinţele trainingului.7. Stabilirea raportului dintre scopurile personale şi cele grupale.8. Însuşirea modurilor de menţinere a interacţiunilor în cadrul grupului.

3

Dificultăţi. Pasivitate‚ lipsă de interes. Neîncredere. Reprezentări greşite despre participarea personală la activităţile realizate în grup. Tendinţe de a oferi altuia sfaturi‚ consultaţii‚ de a aprecia şi a interpreta comportamentele membrilor grupului.

Funcţiile moderatorului1. Promovarea principiilor şi modurilor de participare la activităţile realizate în cadrul

grupului‚ a orientării spre productivitate şi rezultate înalte.2. Formularea regulilor şi normelor grupale.3. Demonstrarea unui comportament de susţinere‚ aprobare.4. Ascultarea activă pe parcursul şedinţelor.5. Asumarea responsabilităţii de calitatea şi cursul proceselor grupale.6. Acordarea ajutorului în determinarea scopurilor individuale şi de grup.7. Structurarea timpului‚ selectarea reuşită a tehnicilor şi exerciţiilor.8. Susţinerea eforturilor de integrare în grup‚ de dezvoltare a atmosferei de încredere şi

colaborare‚ de sinceritate şi de respect reciproc între membrii grupului.9. Promovarea unor modele ale relaţiilor şi comunicării interpersonale eficiente.10.Acceptarea doleanţelor şi solicitărilor grupului.A doua etapă – de cunoaştere reciprocă‚ cu manifestarea unor confruntări şi conflicte

Deoarece pe parcursul primei etape participanţii s-au cunoscut în linii generale‚ au stabilit obiectivele trainingului‚ s-au pătruns de atmosfera de securitate pe care o oferă grupul psihologic‚ fiecare începe din ce în ce mai mult să-şi conştientizeze scopurile personale. Astfel‚ se instituie relaţii critice‚ uneori chiar marcate de agresivitate faţă de moderator şi ceilalţi participanţi. Particularităţile etapei a doua1. Încă nu sunt pe deplin conştientizate scopurile individuale‚ astfel prezentându-se ca

fiind confuze şi obiectivele grupale.2. Se încearcă o definire a liderilor grupului.3. Nu s-a instituit o structură certă a rolurilor şi statusurilor membrilor grupului.4. Primele schimbări provoacă nerăbdare şi dorinţă de a intensifica tempoul

activităţilor‚ pentru a căpăta succese evidente.5. Se încearcă încadrarea în cadrul solicitărilor regulilor grupale‚ fiecare încălcare

provocând proteste.Funcţiile membrilor grupului şi posibilitatea unor dificultăţi

1. Intensificarea criticii altor participanţi‚ uneori de pe poziţii lipsite de constructivism.

2. Stabilirea statutului şi rolului personal în grup de către fiecare participant.3. Aprobarea unor modele personale de comportament în cadrul şedinţelor.4. Insistarea în ajustarea scopurilor grupale la cele personale‚ individuale.5. Nerăbdare în efectuarea tehnicilor‚ exerciţiilor‚ exprimarea nedumeririi cu

referinţă la conţinutul şi oportunitatea lor.6. Căutarea partenerilor şi încercarea de grupare cu cineva.

4

Dificultăţi. Confruntare‚ uneori chiar de pe poziţii agresive. Rivalitate. Critică neîntemeiată. Tendinţe de a nega oportunitatea unui sau altul exerciţiu‚ de a pune în discuţie personalitatea participanţilor.

Funcţiile moderatorului1. Control asupra respectării regulilor grupale.2. Implicarea participanţilor în activităţi de ajustare a scopurilor individuale la cele

grupale.3. Susţinere şi aprobare a participării constructive.4. Tact şi empatie în raport cu fiecare participant.5. Delegarea unor responsabilităţii de calitatea şi cursul proceselor grupale

persoanelor‚ care se afirmă ca lideri.6. Structurarea timpului‚ selectarea reuşită a tehnicilor şi exerciţiilor.7. Utilizarea tehnicilor‚ metodelor‚ jocurilor‚ care implică subgrupuri şi formarea

echipelor cu componenţă flexibilă.8. Realizarea unor tehnici şi metode de dezvoltare a capacităţilor de ascultare

comprehensivă‚ de comportamente tolerante‚ non-violente.9. Promovarea discutării colective a rezultatelor şedinţelor şi a planului acestora.A treia etapă – de acord şi colaborare‚ dezvoltare personalăÎn condiţiile elaborării unor orientări comune‚ a dezvoltării sentimentului de apartenenţă la grup şi încrederii în confidenţialitatea participanţilor în grup se instituie atmosfera de sinceritate‚ ajutor reciproc şi dezvoltare.Particularităţile etapei 1. Participanţii împărtăşesc sentimentul de apartenenţă la grup.2. Fiecare participant este încrezut în atmosfera de confidenţialitate‚ respect mutual.3. Membrii grupului dau dovadă de sinceritate.4. Sunt respectate interesele fiecărui participant.5. Se instituie norme şi valori grupale.6. Trebuinţele personale sunt integrate în structura doleanţelor grupuluiFuncţiile membrilor grupului 1. Înlăturarea sentimentului de concurenţă şi înlocuirea acestuia cu cel de respect

mutual.2. Intensificarea colaborării.3. Elaborarea normelor şi valorilor grupului.4. Respectarea unor standarde comportamentale‚ stabilite prin acordul tacit al

participanţilor.5. Stabilirea certă a structurii statusurilor‚ rolurilor şi funcţiilor participanţilor.6. Susţinerea reciprocă în creşterea personală.

Dificultăţi. Uneori armonia în relaţii poate fi falsă‚ de fapt manifestându-se chiar pasivitate din partea unor participanţi. Activităţile pot provoca reacţii formale‚ lipsite de rezultate. Nu se reuşeşte echilibrarea armonioasă a autonomiei‚ libertăţii şi normativităţii‚ astfel diminuându-se creativitatea personală şi grupală.

Funcţiile moderatorului1. Stimularea participării active.

5

2. Aprofundarea în conţinutul proceselor‚ modificarea tehnicilor în conformitate cu oportunitatea.

3. Susţinerea şi aprobarea participării constructive.4. Reevaluarea scopurilor la un alt nivel al dezvoltării grupului.5. Orientarea spre cele mai constructive opinii şi modele de conduită în cadrul

grupului.6. Structurarea timpului‚ selectarea reuşită a tehnicilor şi exerciţiilor.7. Delegarea unor funcţii grupului sau unor participanţi.8. Evitarea organizării tehnocrate a şedinţelor.9. Accent pe creativitatea membrilor grupului‚ pe implicarea lor

personală‚ activă.A patra etapă – faza terminalăObiectivul central al grupului psihologic s-a epuizat. Şedinţele devin din ce în ce mai lipsite de constructivitate. Dar conştientizarea finalului poate provoca anumite stări afective negative – unii participanţi nu-şi doresc despărţirea de grup.Particularităţile etapei 1. Discuţiile în grup depăşesc cadrul scopurilor şi obiectivului central.2. Se dă dovadă de interes faţă de anumite aspecte ale vieţii

participanţilor‚ moderatorului‚ care nu ţin de conţinutul activităţilor.3. Participanţii tot mai frecvent pomenesc de realizările pe care le au în afara grupului

psihologic.4. Analiza scopurilor personale denotă o realizare a lor.

Funcţiile membrilor grupului 1. Încercarea unui sentiment de saturaţie‚ de rând cu lipsa dorinţei de a înceta activitatea

grupului psihologic.2. Conştientizarea unor capacităţi sociale noi.Dificultăţi. Se poate manifesta un sentiment dificil de despărţire‚ lipsa dorinţei de a curma activităţile în cadrul grupului psihologic. În condiţiile când faza terminală nu este realizată‚ confruntaţi cu experienţa reală participanţii vor ignora experienţele asimilate în timpul activităţilor grupului psihologic.

Funcţiile moderatorului1. Promovarea unor metode de evaluare‚ sistematizare şi conştientizare a

experienţelor sociale noi.2. Organizarea unor activităţi de transferare a experienţelor asimilate în cadrul

şedinţelor în contextul social al participanţilor.3. Totalizarea şi aprecierea rezultatelor trainingului.

Tehnici şi metode ale consilierii în grupMetode şi proceduri de diagnostic. Pot fi utilizate în diverse scopuri: selectarea participanţilor‚ realizarea unei informări despre calitatea schimbării‚ efectuarea feed-back-ului‚ controlul eficienţei procedurilor‚ evaluarea calităţii coeziunii grupale etc. În acest scop sunt utilizate diverse metode şi tehnici recomandate de autorii diferitor

6

terapii‚ cum ar fi analiza tranzacţională‚ sau grupajul de exerciţii‚ recomandate în vederea cercetării situaţiei grupale de Klaus W. Vopel2.Exerciţii de psihogimnastică3. Pot fi implicate în realizarea diferitor scopuri: de elaborare a unor modele de comportament; de dezvoltare a abilităţilor cognitive‚ afective‚ volitive‚ acţionale etc.; de conştientizare a unor situaţii‚ schimbări‚ dorinţe; de diminuare a situaţiei de tensiune emoţională. Se recomandă utilizarea lor în debutul şedinţelor, dar la fel de utile se dovedesc a fi şi pe parcurs, oferind dinamică activităţilor. În anumite situaţii pot servi diminuării stărilor de tensiune, produse de discutarea în grup a unor situaţii dificile. Deşi sunt deosebit de acceptate în şedinţele cu participarea copiilor şi tinerilor, practica demonstrează interesul viu pe care-l manifestă adulţii pentru această categorie de metode. Jocul de rol. În linii mari‚ metoda dată constă în jucarea unor roluri de către participanţi. Prin intermediul acestei metode pot fi atinse mai multe scopuri: înlăturarea mecanismelor de apărare şi depăşirea rezistenţelor; conştientizarea unor experienţe şi cunoştinţe personale ignorate; exprimarea afectivă liberă‚ autentică; exersarea unor modele de comportament; transferul unor comportamente din cadrul grupului psihologic în situaţia socială reală etc. O formă specifică a jocului de rol este drama psihologică‚ care presupune derularea jocului într-o formă mai complexă‚ realizată după modelul unei situaţii reale. Debriefing. Mod de conştientizare prin analiză a noilor cunoştinţe şi abilităţi prin intermediul discuţiilor în grup‚ instituirea atitudinilor faţă de acestea. Prin realizarea acestei metode se urmăresc scopurile: “ieşirii” din rol sau situaţie; analizei rezultatelor; comparării realizărilor; dezvoltării capacităţilor de autoanaliză şi autoobservare; înlăturării stărilor afective puternice; pregătirii de activităţile ulterioare etc.Brain-storming. Metoda dată stimulează discuţia în grup a unor situaţii mai dificile. Funcţia de bază – generarea unor idei noi. În condiţiile respectării stricte a regulilor sunt notate toate ideile‚ care mai apoi sunt discutate‚ grupate în conformitate cu particularităţile contextului‚ selectate cele mai oportune. Regulile brain-storming-ului: Non-evaluare‚ non-apreciere‚ non-critică‚ egalitate‚ autonomie în exprimarea ideilor‚ asociaţii libere‚ înscrierea tuturor ideilor.Desenul. Prin desen participanţii proiectează anumite stări‚ dorinţe‚ cogniţii‚ probleme etc. Poate fi utilizat în mai multe forme: în cadrul unor exerciţii ca probă suplimentară; tematic; individual sau în grup etc. Discutarea desenelor urmăreşte un anumit scop formativ‚ diagnostic‚ psihoterapeutic sau de altă natură.Tehnici de relaxare. Se folosesc în scopul rezolvării unor probleme‚ legate de afectivitate‚ atenţie‚ trăire a experienţelor trecute sau elaborare a altor noi etc. Prezentăm una dintre metodele tradiţionale de relaxare.- Metoda pe care o vom folosi în continuare va demonstra procedeul relaxării‚ învăţându-vă să-l utilizaţi în scopul liniştirii‚ restabilirii echilibrului emoţional. Luaţi o poziţie cât mai comodă‚ ascultaţi muzica şi îndepliniţi toate indicaţiile pe care le auziţi. - Simţiţi muşchii antebraţului drept. Strângeţi mâna în pumn. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult antebraţul. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii

2

3

7

devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Se repetă cu antebraţul stâng)- Simţiţi muşchii braţului drept. Lipiţi-l puternic de corp. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult braţul. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Se repetă cu braţul stâng)- Simţiţi muşchii umărului drept. Apăsaţi puternic cu cotul în braţul scaunului (fotoliului). Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult umărul. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Se repetă cu umărul stâng)(Fiecare parte a exerciţiului se repetă de trei ori).- Simţiţi muşchii frunţii. Ridicaţi cât mai sus sprâncenele. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult fruntea. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. - Simţiţi muşchii obrajilor. Strângeţi nasul de parcă aţi fi supărat. Priviţi cu încordare. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţii cât se poate de mult obrajii. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. - Simţiţi muşchii maxilarelor. Trageţi colţurile buzelor în părţi‚ strângeţi dinţii. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult muşchii. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Fiecare parte a exerciţiului se repetă de trei ori).- Simţiţi muşchii gâtului. Întindeţi gâtul înainte‚ totodată împiedicând această întindere prin încordarea muşchilor din spatele lui. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult muşchii gâtului. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. - Simţiţi muşchii spatelui în regiunea omoplaţilor. Apropiaţi cât se poate de mult omoplaţii în partea de sus‚ apoi de mijloc‚ jos. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult spatele. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. - Simţiţi muşchii spatelui în partea de jos. Încordaţi-i prin îndreptarea spatelui şi arcuirea internă a coloanei vertebrale. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult muşchii spatelui. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. - Simţiţi muşchii pieptului. Ridicaţi şi strângeţi umerii spre piept. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult muşchii pieptului. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor.

8

- Simţiţi muşchii burţii. Încordaţi-i cât se poate de mult‚ de parcă v-aţi pregăti să primiţi o lovitură. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult burta. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Fiecare parte a exerciţiului se repetă de trei ori).- Simţiţi muşchii coapsei drepte. Încordaţi-i cât se poate de mult de parcă i-aţi trage în sus. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult muşchii coapsei. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Se repetă cu coapsa stângă).- Simţiţi muşchii pulpei drepte. Ridicaţi piciorul în vârful degetelor şi strângeţi degetul mare de la picior. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult muşchii. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Se repetă cu piciorul stâng).- Simţiţi muşchii tălpii. Îndoiţi talpa în interior‚ strângând degetele de la picior. Simţiţi încordarea‚ fiecare muşchi‚ tensiunea musculară. Iar acum eliberaţi tensiunea musculară. Relaxaţi cât se poate de mult talpa. Simţiţi căldura relaxării şi calmul care vă învăluie. Muşchii devin calzi‚ grei‚ relaxaţi. Menţineţi această stare a muşchilor. (Se repetă cu talpa stângă)(Fiecare parte a exerciţiului se repetă de trei ori).- Corpul este greu‚ cald‚ relaxat. Respiraţi ritmic. Inspiraţi adânc pe nas‚ cât mai adânc. Expiraţi puternic pe gură. Efectuaţi această inspiraţie-expiraţie de zece ori. Menţineţi respiraţia‚ ascultaţi muzica şi lăsaţi corpul să se odihnească (2 min.).- Voi efectua o numărătoare inversă. Cu fiece număr corpul va deveni mai uşor‚ mai viguros‚ mai energic. Cinci – simţiţi înviorare în muşchii tălpilor‚ a pulpei şi a coapselor. Patru - se umplu de energie muşchii burţii şi a pieptului. Trei - muşchii umerilor‚ a spatelui devin uşori‚ viguroşi‚ plini de energie. Doi – mâinile devin uşoare‚ puternice‚ energice. Unu – muşchii feţei devin uşori‚ aruncând urmele relaxării. Ridicaţi-vă în picioare‚ scuturaţi de pe corp urmele relaxării‚ simţiţi corpul întreg odihnit‚ plin de putere‚ energic.Unele exerciţii de relaxare preced alte tehnici sau se utilizează cu scopul realizării activităţilor de diversă natură.

Principii teoretice ale consilierii psihologice în grupOrientarea umanistă. Se bazează pe principiul unicităţii experienţei individului uman şi a capacităţii lui de rezolvare a problemelor personale‚ de creştere personală şi autoactualizare. Particularitatea esenţială – utilizarea metodelor nedirective‚ care stimulează activismul şi autonomia participanţilor. Instituirea unei atmosfere de încredere mutuală‚ sinceritate‚ securitate provoacă stări afective pozitive‚ creează condiţii de manifestare autentică a stărilor afective şi cunoaştere profundă de sine. Grupele de întâlnire se conduc de metodologia umanistă‚ în cadrul şedinţelor elaborând moduri de comportament şi reacţii afective‚ care sunt mai apoi transpuse în experienţa socială reală.

9

Orientarea gestaltterapeutică. La fel precum orientarea umanistă se orientează spre analiza stărilor afective‚ prin cunoaşterea mai profundă a propriilor necesităţi conducând spre autoorganizare şi formare a unor modele finisate ale percepţiei stimulilor şi experienţelor. În cadrul analizelor totul se centrează pe trăirile “aici şi acum”. Prin amplificarea câmpului de conştientizare‚ participanţii se autocunosc‚ îşi actualizează experienţele‚ îşi asumă responsabilităţi personale de procesul perfecţionării sinelui.Psihodrama. Participanţii se implică în jucarea rolurilor şi modelarea situaţiilor ce prezintă importanţă în viaţa lor. Se realizează modificarea atitudinilor şi directivelor la diverse nivele: cognitiv – prin sugestie‚ convingere şi acceptare; afectiv – prin trăirea‚ actualizarea unor stări; comportamental – elaborarea unor conduite noi‚ renunţarea la stereotipul comportamental nepotrivit.Analiza tranzacţională. Tehnicile şi metodele conduc succesiv de la identificarea stărilor eului şi a modurilor de interacţiune cu alţii‚ spre analiza jocurilor şi scenariilor. Sunt scoase în evidenţă modelele distructive‚ non-OK‚ fiind înlocuite cu paterne şi moduri de implicare în cadrul relaţional de pe poziţie OK – favorabilă‚ de integrare armonioasă şi instituire a unor stări interne pozitive.Orientarea behavioristă sau cognitiv-comportamentală. Se manifestă în trainingurile de dezvoltare a capacităţilor vitale. Experienţele sunt analizate şi modificate prin învăţarea unor modele noi‚ favorabile. Modelarea unei reacţii noi în cadrul jocului de rol sau al exerciţiului este susţinută şi aprobată de grup‚ iar în calitate de temă pentru acasă se propune exersarea abilităţilor învăţate în training într-o situaţie socială reală.

Aspecte etice ale consilierii în grupActivitatea de consiliere în grup se conduce de principii etice. Acordul şi informarea participanţilor. În etapa formării grupului‚ participanţii sunt informaţi despre:scopurile‚ caracteristicile generale ale grupului‚ metodele şi formele utilizate în cadrul

şedinţelor;posibilităţile grupului de a satisface scopurile individuale ale participantului;calificarea profesională şi experienţa psihologului-consultant‚ a moderatorului; problemele financiare şi durata şedinţelor;posibilitatea unui risc psihologic;responsabilităţile‚ drepturile şi obligaţiile clientului şi consilierului;condiţiile de încălcare a confidenţialităţii.

În cadrul şedinţelor participanţii sunt informaţi despre:

reguli‚ drepturi‚ obligaţii‚ scopuri ale grupului;realizarea unor înregistrări video- sau audio-‚ cercetări‚ observaţii etc.;modurile de realizare a intervenţiei psihoterapeutice sau formativ-

informative‚ posibilitatea unor consilieri individuale‚ ajutorul acordat în transferarea cunoştinţelor şi capacităţilor căpătate în cadrul grupului psihologic în viaţa reală;

respectarea confidenţialităţii.Principiul confidenţialităţii presupune menţinerea informaţiei în cadrul grupului. Acest principiu asigură încrederea participanţilor şi atmosfera de sinceritate. Acordul cu

1

referinţă la menţinerea confidenţialităţii se capătă în cadrul unei discuţii colective‚ devenind o normă a activităţii grupului. Principiul respectării scopurilor grupului psihologic solicită respectarea programului‚ construit în conformitate cu obiectivele trainingului.Un principiu important solicită aplicarea unor tehnici şi metode maximal de constructive. Moderatorul urmează să se manifeste cât mai adecvat funcţiilor sale‚ să insiste asupra respectării regulilor şi normelor grupale‚ să curme orice acţiuni distructive sau conducând spre umilirea persoanei.Relaţiile personale dintre consultant şi client. În conformitate cu solicitările codurilor deontologice ale asociaţiilor psihoterapeuţilor şi consilierilor-psihologi‚ sunt interzise raporturile intime sau apropiate dintre consultant şi client. Respectarea acestui principiu exclude orice gen de exploatare sau supunere a conduitelor părţilor dorinţelor altuia. Respectarea particularităţilor culturale (etnice‚ naţionale‚ confesionale etc.) ale comportamentului clienţilor. Consilierul‚ moderatorul trebuie să întreprindă eforturi‚ pentru ca valorile‚ normele şi modelele comportamentului propriu‚ determinate de apartenenţa sa la o anumită cultură‚ să nu influenţeze asupra atmosferei grupale. El trebuie să ţină cont de specificul culturii membrilor grupului psihologic‚ să denote respect în raport cu normele şi valorile pe care aceştia le împărtăşesc. Principiul competenţei profesionale. Consilierea psihologică în grup‚ conducerea trainingului presupune pregătire profesională teoretică şi empirică. Această pregătire include asimilarea cunoştinţelor teoretico-conceptuale‚ participarea în calitate de membru la şedinţe‚ realizarea psihoterapiei cu un specialist în domeniu‚ activitatea sub supervizarea unui profesionist în domeniu.

Bibliografie

Rusnac S. Consilierea psihologică în grup: Forme şi metode – Ed. ULIM, Chişinău 2005

1