periodizarea ilrl

3
  19 serviciului bisericesc în ţările române şi de bogata activitate de tipărire şi difuzare a cărţilor de cult de către tipografiile din Bucureşti, Râmnic sau Snagov, într-un moment în care tipografiile din Moldova şi Transilvania  îşi încetaseră activitatea. Astfel, cărţile munteneşti au putut fi retipărite fără modificări, la Iaşi sau la Blaj, iar varianta literară a Munteniei a devenit unica formă de expresie pentru toţi românii care-şi încredinţau lucrările tiparului. După 1880, „muntenizarea” normei literare e consfinţită de lucrările normative ale Academiei Române. V. PERIODIZAREA ISTORIEI LIMBII ROMÂNE LITERARE Problema periodizării istoriei limbii române literare a fost rezolvată diferit de diverşi cercetători, în funcţie de criteriile cu care s-a operat. Majoritatea însă disting două mari perioade: o perioadă veche şi o perioadă modernă, fiecare dintre ele cu eventuale subperioade. Astfel, după Al. Rosetti, B. Cazacu şi L. Onu, vechea română literară ar cuprinde următoarele subperioade:  Începuturile limbii române literare: sec. al XVI-lea. Este epoca din care datează primele texte de limbă românească şi în care Coresi, prin activitatea sa, pune la baza limbii literare graiul din nordul Munteniei şi din sudul Transilvaniei.  Dezvoltarea limbii române literare în sec. al XVII-lea şi în sec. al XVIII-lea (până la Şcoala Ardeleană). În această perioadă, româna literară se eliberează de sub influenţa limbii bisericeşti şi se apropie de limba vie, vorbită a poporului, diversificându-şi totodată stilurile. Pentru perioada modernă nu se propun diviziuni ferme, autorii descriind doar o primă fază a acesteia, cuprinsă între a doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea (expunerea oprindu-se în  jurul anului 1830). Ştefan Munteanu şi Vasile D. Ţâra disting şi ei două perioade: veche şi modernă, graniţa dintre ele fiind reprezentată de anul 1780, data apariţiei, la Viena, a primei gramatici româneşti tipărite ( Elementa linguae daco-romanae sive valachicae , autori Samuil Micu şi Gheorghe Şincai), ce va însemna declanşarea unui amplu proces de normare şi unificare a exprimării culte.

Upload: iapostolatu

Post on 22-Jul-2015

147 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

serviciului bisericesc n rile romne i de bogata activitate de tiprire i difuzare a crilor de cult de ctre tipografiile din Bucureti, Rmnic sau Snagov, ntr-un moment n care tipografiile din Moldova i Transilvania i ncetaser activitatea. Astfel, crile munteneti au putut fi retiprite fr modificri, la Iai sau la Blaj, iar varianta literar a Munteniei a devenit unica form de expresie pentru toi romnii care-i ncredinau lucrrile tiparului. Dup 1880, muntenizarea normei literare e consfinit de lucrrile normative ale Academiei Romne.

V. PERIODIZAREA ISTORIEI LIMBII ROMNE LITERAREProblema periodizrii istoriei limbii romne literare a fost rezolvat diferit de diveri cercettori, n funcie de criteriile cu care s-a operat. Majoritatea ns disting dou mari perioade: o perioad veche i o perioad modern, fiecare dintre ele cu eventuale subperioade. Astfel, dup Al. Rosetti, B. Cazacu i L. Onu, vechea romn literar ar cuprinde urmtoarele subperioade: nceputurile limbii romne literare: sec. al XVI-lea. Este epoca din care dateaz primele texte de limb romneasc i n care Coresi, prin activitatea sa, pune la baza limbii literare graiul din nordul Munteniei i din sudul Transilvaniei. Dezvoltarea limbii romne literare n sec. al XVII-lea i n sec. al XVIII-lea (pn la coala Ardelean). n aceast perioad, romna literar se elibereaz de sub influena limbii bisericeti i se apropie de limba vie, vorbit a poporului, diversificndu-i totodat stilurile. Pentru perioada modern nu se propun diviziuni ferme, autorii descriind doar o prim faz a acesteia, cuprins ntre a doua jumtate a sec. al XVIII-lea i nceputul sec. al XIX-lea (expunerea oprindu-se n jurul anului 1830). tefan Munteanu i Vasile D. ra disting i ei dou perioade: veche i modern, grania dintre ele fiind reprezentat de anul 1780, data apariiei, la Viena, a primei gramatici romneti tiprite (Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, autori Samuil Micu i Gheorghe incai), ce va nsemna declanarea unui amplu proces de normare i unificare a exprimrii culte.

19

Faza veche cunoate subperioadele: ~ sec. al XV-lea prima jumtate a sec. al XVII-lea. n aceast periad, limba romn este cultivat mai mult prin traduceri i mai puin prin scrieri originale. n plan lingvistic, se remarc existena a dou variante fundamentale: una de tip nordic (n primul rnd, maramureean) i alta de tip sudic (muntean i sud-transilvnean). A doua jumtate a sec. al XVII-lea nceputul sec. al XVIII-lea. Acum, limba romn nltur definitiv limba slavon din cultura scris a romnilor. Variantele literare se contureaz mai precis, n special cea muntean i moldovean. Scriitori valorific modelul popular. Se delimiteaz stilul administrativ. 1750 1780. Se produce prima unificare a variantelor literare romneti la nivelul textelor tiprite. Faza modern se subdivide n: Perioad premodern sau de tranziie: 1780 1840. Datorit laicizrii culturii, are loc acum destrmarea unitii limbii realizate la nivelul tipriturilor religioase, ceea ce se va solda cu accentuarea diferenierilor dialectale dintre variantele literare. Ca o reacie la aceast tendin, se ncearc crearea unei noi norme literare unice (proces ce poate fi observat n special n activitatea lui Petru Maior). 1840 1860. Este etapa cutrilor i a soluiilor propuse pentru cultivarea i normarea limbii romne. 1860 1900. Este faza n care pe primul plan se situeaz discuiile referitoare la ortografia cu alfabet latin. Tot acum se ncheie procesul unificrii variantelor literare i consolidarea stilurilor limbii literare. Ion Gheie, care a studiat problema bazei dialectale a romnei literare n numeroase lucrri, mparte epoca veche n dou perioade: 1532 1656: faza formrii i consolidrii principalelor variante teritoriale ale limbii romne literare. 1656 1780: se caracterizeaz prin influenarea reciproc a variantelor literare i realizarea, astfel, a unei prime unificri a romnei literare. Epoca modern cunoate trei perioade: 1780 1836: perioada de diversificare lingvistic, cu pierderea, n mare parte, a unitii ctigate n secolul precedent.

20

1836 1881: faza de constituire a principalelor norme ale limbii literare unice de astzi. 1881 1960: definitivarea n amnunt a normelor limbii romne literare. Epoca modern continu, dup 1860, cu perioada contemporan, caracterizat prin pstrarea i consolidarea unitii dobndite, precum i printr-o mai puternic influen a limbii literare asupra graiurilor. Aa cum am precizat nc din titlu, cursul nostru ia n discuie ceea ce specialitii au numit perioada veche, o perioad delimitat, pe de o parte, de epoca apariiei primelor texte n limba romn, iar pe de alt parte, de realizarea primei unificri a scrisului romnesc la nivelul textelor tiprite. Este, aadar, perioada cuprins ntre sec. al XVIlea i prima jumtate a sec. al XVIII-lea.

21