performanța totală în construcția de locuințe colective · particular, prin schimbarea...

Performanța Totală în Construcția de locuințe colective

Cuprins

CAPITOLUL 1

Necesitatea și oportunitatea cercetării

1.1 Conceptul de Performanță Totală în Construcții în contextul dezvoltării durabile 5

1.2 Stadiul actual al cercetării în domeniu 6

1.3 Motivația cercetării în domeniul de analiză. Obiectivele cercetării 7

1. 3.1. Obiectivele cercetării 7

1.4 Structura lucrării 7

Bibliografie Capitolul 1

CAPITOLUL 2

Performanța în construcții

2.1 Definirea și conținutul conceptului de performanță în construcții și a Performanței Totale 8

2.2 Exigențele utilizatorilor, exigențe de performanță 8

2.3 Niveluri de performanță în construcții 9

2.4 Abordarea sistemică a construcțiilor de locuințe colective prin analiza Performanței Totale 10

2.4.1. Elementele constitutive ale unui sistem. Obiectiv, scop, sarcină a sistemului 11

2.5 Indicatorii Performanței Totale în Construcții de locuințe colective 12

2.6 Locuirea. Considerente evolutive. Elemente specifice 13


1

REZUMAT

CAPITOLUL 3

3. Ciclul de viață al construcției pentru definirea Performanței Totale

3.1 Definirea și conținutul ciclului de viață al unei construcții 15

3.2 Performanța aferentă etapei de concepție/ proiectare 16

3.3 Performanța aferentă perioadei de execuție a unei construcții 16

3.4 Performanța aferentă perioadei de exploatare a unei construcții 17

3.5 Performanța aferentă perioadei de post-utilizare a unei construcții 18

3.6 Performanța pentru ciclul de viață al unei construcții 18


CAPITOLUL 4

4. Performanța Totală pentru etapa de concepție/ priectare

4.1 Exigențele utilizatorilor pentru etapa de proiectare 20

4.1.1 Considerente istorice ale cerințelor utilizatorilor 20

4.1.2 Identificarea exigențelor utilizatorilor. Scurte aspecte evolutive 21

4.1.2.1 Perioada incipientă și urmările aferente perioadei moderne 22

4.1.2.2 Procesul evolutiv al cerințelor de performanță pentru locuințelecolective 22

4.2 Exigențe de performanță pentru proiectare 23

4.3 Indicatori de performanță pentru proiectare- definiții, cuantificare 23

4.3.1 Definirea indicatorilor de performanță 23

4.3.2 Indicatori de performanță. Clasificare 23

4.3.3 Indicatorii de performanță aferenți cerințelor de performanță definite pentruutilizatorii de locuințe colective 23

4.3.3.1 Confort spațial și funcțional 25

4.3.3.2 Calitatea aerului interior 26

4.3.3.3 Confort vizual 26

2


4.3.3.4 Confort termic 26

4.3.3.5 Confort acustic 27

4.3.3.6 Integritatea construcției 27

4.4 Evaluarea Performanței Totale pentru proiectare 27

4.4.1 Metoda folosirii indicatorului tehnic global de calitate- Q0 28

4.4.2 Metode mixte 29

4.4.3 Metode grafice de analiză- Active House concept 29

4.4.4 Metoda de evaluare folosind QFD- Implementarea Funcției Calității 32

4.4.4.1 Definirea matricei de date 32

4.4.4.2 Definirea matricei de procesare 33

4.4.4.3 Calcularea nivelului actual de performanță 34


CAPITOLUL 5

5. Metodologia de evaluare a Performanței Totale a proiectării

5.1 Conținutul metodologiei 35

5.1.1 Obiectivele cercetării 36

5.1.2 Cadrul desfășurării cercetării experimentale 36

5.1.3 Planificarea cercetării experimentale 37

5.1.4 Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării experimentale 37

5.2 Program de aplicare a metodologiei de evaluare a proiectării 39

5.3 Cercetare experimentală privind Performanța Totală în proiectare 40

5.4 Analiza comparativă a rezultatelor 44


3

REZUMAT

CAPITOLUL 6

6. Concluzii. Contribuțiile autorului. Valorificarea rezultatelor

6.1 Concluzii 47

6.2 Contribuțiile autorului 48

6.3 Valorificarea rezultatelor 49

CAPITOLUL 7

7. Bibliografie 51

Anexe:

Anexa 1- Lista tabelelor;

Anexa 2- Lista figurilor.

Anexa 3- Lista utlizatorilor apartamentelor din imobilul cu funcțiunea de locuințăcolectivă- Iași, strada Melodiei nr. 16/20 – estimarea gradului de satisfacție a performanțeiconstrucției;

Anexa 4- Lista specialiștilor din proiectare – estimarea gradului de satisfacție aperformanței construcției;

Anexa 5- Lista utilizatorilor apartamentelor din imobilul cu funcțiunea de locuințăcolectivă- Iași, strada Holboca nr. 1 – estimarea gradului de satisfacție a performanței construcției;

4


CAPITOLUL 1

NECESTITATEA ȘI OPORTUNITATEA CERCETĂRII

1.1 CONCEPTUL DE PERFORMANȚĂ TOTALĂ ÎN CONSTRUCȚII ÎNCONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Analiza şi estimarea gradului de satisfacție a utilizatorilor au fost unele din primelepreocupări în domeniul construcţiilor. Un deziderat primordial al acestui proces creativ ţinecont de faptul că unul dintre scopurile de bază ale unei clădiri este protejarea utilizatorilor ei.

În termeni simpli performanţa poate fi definită drept comportamentul unui produsîn timpul folosirii raportat la cerințele utilizatorilor. În mod tradiţional termenul de“performanţă” în construcţii a fost folosit în contextul controlului poluării sonore, siguranţeiîmpotriva incendiilor, eficienţei termice, siguranței și facilitării utilizării spațiului, ș. a. m. d.Fiecare din aceste nivele este important în a înțelege cât de bine îşi satisface o clădireutilizatorii și cerinţele funcţionale aferente. Pentru a estima cât de bine se va comporta lamodul global și pe termen lung clădirea analizată avem în vedere principiile și tehnicilespecifice conceptului de Performanță Totală pe care încercăm să le identificăm și, pe câtposibil, să le cuantificăm.

Performanţa Totală în Construcţii coordonează, de fapt, o serie de strategii ce audrept scop îmbunătăţirea calităţii construcţiilor. Cerinţele de performantă luate în studiu suntdiverse, de la integritatea structurii, rezistenţa la foc, siguranţa în exploatare, performanţaenergetică, şi până la confortul termic, acustic şi vizual. Analizând nevoile utilizatorilor suntanalizate şi dezvoltate de fapt procesele ce conduc la un rezultat cu înalte valenţe deperformanţă. În acest demers o primă etapă este strâns legată de analiza şi evaluareaperformanțelor clădirilor.

Noţiunea de bază în studiu - performanţa - a urmărit umanitatea de la începuturile ei,din momentele producţiei de bunuri, precedând procesul de urbanizare. Demersul producerii debunuri a însemnat o etapă de analiză, de ierarhizare a exigenţelor propuse, de execuţie, şi, desigur,de analiză a exigenţelor realizate. În cadrul abordării enunţate, a metodelor de realizare aconceptului de performanţă, se defineşte o sinteză generală a calităţii produsului, pe toate paliereleimplicate în realizarea sa: calitatea etapei de proiectare, calitatea de conformitate, calitateaprocedeelor implicate în toate etapele creaţiei, elementele specifice de fiabilitate, condiţii dementenanţă, cu scopul final de satisfacţie a cerinţelor, nevoilor şi exigenţelor utilizatorilor finali.Calitatea produselor se translează astfel pe diversele paliere de realizare de bunuri - este vitală înperioada de proiectare şi realizare, dar acoperă şi modul de utilizare (fig. 1.1).

Fig. 1.1- Sinteză generală acalității produsului pe paliere derealizare

5

REZUMAT

Ca o primă observaţie, cele mai facile modificări pot fi realizate în etapa de concepere,facilitate care scade în etapa de execuţie şi încă o dată pe perioada exploatării. Investiţia înamplificarea calităţii din stadiul de concepere se regăseşte aferent în stadiile ulterioare, de creştere acalităţii procedeelor de realizare, care, la rândul lor, augmentează calitatea produselor finale.Această „cursă” a exigenţelor/ producţiei aferente acestui binom utilizator/ producător estecea mai importantă motivare a inovaţiei şi îmbunătăţirii producerii de bunuri actuală.Augmentarea nivelului de performanță trebuie corelată cu cerințele utilizatorilor de satisfacere anevoilor, niveluri corespunzătoare aspirațiilor și efortului pe care aceștia sunt dispuși să îl facă,denumite cerințe implicite (Emil Maxim, 2007).

1.2 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII ÎN DOMENIUInterpretarea calităţii clădirilor se transformă la un nivel superior în conceptul de

performanţă în construcţii cu adaptarea unor noţiuni generalizante de analiză. Aprecierea globală amărimii indicatorilor de performanţă cuprinși într-un ansamblu omogen ce generează estimări câtmai exacte despre gradul în care au fost satisfăcute cerinţele utilizatorilor devine ţelul primordial alacestui proces. Ca demers imediat următor cerinţele utilizatorilor capătă greutate din ce în ce maimultă în procesul de concepţie a clădirilor, de realizare şi de exploatare în condiţii de confort.Germenii acestei tendinţe generale în introducerea conceptului de performanţă în construcţii seregăsesc în demersurile de promovare a evaluărilor calităţii construcţiilor în totalitatea lor de cătreCSTC- Centre Scientifique et Technique de la Construction- Belgia. Sesizând direcţia generală afost elaborată de către ISO în 1984 lucrarea „ISO 6241/1984-Performance standards in building-Principles for their preparation and factors to be considered”- ISO 6241/ 1984. Spre finalulsecolului trecut (în perioada anilor '80) a fost introdusă pentru prima dată noţiunea de PerformanţăTotală în Construcţii (Total Building Performance - TBP) în Statele Unite ale Americii (VolkerHugo Hartkopf, et al, 1986). Pentru prima dată a fost stipulată necesitatea creării unui instrumentde măsură a calităţii construcţiei pentru estimarea nivelului în care este satisfăcut ansamblul decerinţe de performanţă în general: calitatea aerului interior, confortul termic, acustic şi vizual,performanţele energetice şi spaţiale.

Clădirile sunt, printr-o definire simplistă, sisteme ce creează medii protejate princontrolarea temperaturii, umidităţii, luminii şi ventilării necesare vieţii şi productivităţii oamenilor(Peter Barret, 1992). Actul de evaluare în cadrul procesului de măsurare a performanţelor şicomparare cu criterii de performanţă prestabilite conduce la concluzii despre cât de performantă

este o construcţie(Wolfgang Preiseret al, 1995).Recomandările,coroborate cuevaluările aferente,sunt folosite carăspuns şi direcţiide dezvoltareulterioară în ceea cepriveşteperformanţaclădirilor similare(fig. 1.5).

6


1.3. Motivația cercetării în domeniu. Obiectivele cercetăriiTendinţele actuale se îndreaptă spre evaluarea complexă şi integrarea managementului

construcţiilor în procesul mai amplu de management şi proiectare. Marea majoritate a ţărilordezvoltate au pornit programe de cercetare cu scopul definit de a realiza cadre propice pentruevaluarea cât mai corectă a nivelului de performanţă cerut de beneficiari şi a celui realizat.

Analizând modalităţile de construire tradiţionale, în care procesul complex este extremde fragmentat între responsabili cu concepţia - arhitect, proiectant de structuri, unul sau mai mulţiingineri proiectanţi de instalaţii - şi pe paliere de concepere şi executare fragmentate - studiipreliminare, proiectare, detaliere pentru execuţie, licitare a execuţiei, planificare şi executare în sine- se concluzionează necesitatea folosirii conceptului de Performanţă Totală în Construcţii, motivelefiind: accentuarea automatizării şi a clădirilor inteligente, retehnologizarea şi reechiparea cutehnologii avansate, creşterea cererii şi conştientizarea utilizatorilor şi a autorităţilor, abordările uni-disciplinare deficitare.

Performanţa Totală în construcţii integrează elementele definitorii ale acesteia, de laevaluare, tehnologizare, management şi performanţă pentru atingerea obiectivelor asumate deevaluare a gradului de satisfacţie, sănătate şi productivitate a ocupanţilor. Conceptul dePerformanţă Totală oferă un nou arhetip în construcții în general, a construcțiilor de locuințe înparticular, prin schimbarea centrului de greutate spre utilizatorul final prin specificaţii centrate peperformanţă ce ghidează realizarea unui proiect pe toată perioada implementării lui. Conceptul dePerformanță Totală în Construcții (Total Building Performance - TBP) poate fi asimilat cu unsistem de evaluare al calităţii generale a construcţiilor, analizând totalitatea cerinţelor esenţiale decalitate şi modul în care sunt ele satisfăcute, demers ce se finalizează cu un diagnostic ce esteutilizat fie pentru a îmbunătăţi calitatea mediului construit, fie pentru stabilirea unor noi niveluri decalitate pentru clădirile nou – concepute. În cadrul procesului de analiză al nivelului de satisfacţieaferent cerinţelor principale de calitate pot fi folosite metode subiective - analize statistice alepercepţiei consumatorilor, sau obiective - simulări, calcule, programe computerizate. Scopul final alacestui demers este de îmbogăţire continuă a calităţii mediului interior, de augmentare a gradului desatisfacţie a utilizatorilor şi de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă, caracteristici majore asistemului construcţiilor.

1.3.1. Obiectivele cercetăriiObiectivele asumate ale lucrării prezentate sunt:1. documentarea fenomenului de analiză a construcțiilor din punctul de vedere holistic alperformanței totale;2. evidențierea avantajelor pe care modul de analiză le prezintă pentru întregul fenomen alconstrucțiilor;3. prezentarea tipurilor de analiză moderne în evaluarea performanțelor generale aleconstrucțiilor;4. identificarea factorilor care influențează evaluarea performanței totale;5. prezentarea criteriilor de performanță necesare unei evaluări cât mai obiective;6. analizarea din punct de vedere a Performanței Totale a Construcțiilor a unei clădiri cufuncțiunea de locuințe colective și efectul acestui studiu într-un proiect ulterior;7. formularea concluziilor rezultate în urma studiilor analitice de performanță și aplicațieipropuse.

7

REZUMAT

CAPITOLUL 2

PERFORMANȚA ÎN CONSTRUCȚII

2.1 DEFINIREA ȘI CONȚINUTUL CONCEPTULUI DE PERFORMANȚĂ ÎNCONSTRUCȚII ȘI A PERFORMANȚEI TOTALE

Performanța în construcții este un concept destul de vechi, ce s-a dezvoltat în paralel cucel al producției de bunuri specifice domeniului, construcțiile având o „cerință” inițială justificatăde nevoi primare de adăpostire. Dezvoltarea domeniului a fost urmată de nevoia de ierarhizare aproduselor realizate, de comparare a obiectivelor edificate și de conștientizare a modalităților deierarhizare pentru materializarea cerințelor necesare unor procese ulterioare. Pentru realizarea uneianalize cât mai complexe și mai obiective în cadrul procesului de estimare a nivelului de satisfacţiea utilizatorilor aferent cerinţelor esențiale de calitate pot fi folosite metode subiective (analizestatistice ale percepţiei consumatorilor), sau obiective (simulări, calcule, programe computerizate).

Calitatea economică a produsului sau serviciului reflectă în mod direct eficiențaeconomică a calității sale tehnico-sociale (Emil Maxim, 2009) iar caracteristicile de calitateaferente locuințelor sunt:- tehnico - constructive: rezistență, protecție anti-corozivă, suprafețe utile, dotarea cu utilități șispații conexe;- tehnico - funcționale: calitatea utilităților, grad de comandare, amplasament, grad deadaptabilitate, flexibilitatea spațiilor, fiabilitate, mentenabilitate;- tehnologice: folosirea elementelor prefabricate, materiale speciale, dotări speciale;- sociale propriu-zise: grad de asigurare a igienei, dotare cu spații de recreere, plastică arhitecturală,cromatică, intimitate, confort, protecție acustică, contra prafului, infiltraților, etc.

Prezentând perioade de utilizare consistente construcţiile se numără printre cele maiimportante produse ale umanității, asigurând, dincolo de un cadru protejat pentru majoritateaactivităţilor, o moștenire culturală de prim impact între elementele definitorii ale comunităților.

Exigenţele utilizatorilor sunt formulări generaliste, exprimări pur calitative și nucantitative (necuantificabile) și nu evidențiază modalitățile materiale sau procesele tehnologice princare sunt create clădirile.

Aşadar, procesul de definire a elementelor constitutive ale Performanţei Totale înconstrucţii presupune o înţelegere cât mai completă a noţiunilor implicate urmate de un proces deoptimizare a cerinţelor şi nivelurilor de performanţă admise pentru produsul final, clădirea.Construcţiile de locuinţe colective prezintă elemente specifice, cerinţele glisând spre nevoispecifice funcţiunii de bază, locuirea, cu activităţile ce decurg din ea: odihnă, refacere, petrecere atimpului liber.

2.2 EXIGENȚELE UTILIZATORILOR, EXIGENȚE DE PERFORMANȚĂNivelul de calitate al spaţiului construit reprezintă măsura în care un produs specific

activ de construcţii, clădirea în sine, răspunde prin proprietăţile sale exigenţelor utilizatorilor,cerinţe specifice destinaţiei şi a comenzii sociale. Demersul de obiectivizare a procesului evaluativse doreşte realizat prin analiza de performanţă. Procesul de evaluare prezentat presupune ca primăetapă identificarea exigenţelor utilizatorilor. Ca etapă ulterioară, luând în calcul şi acţiunileexterioare, răspunsul construcţiei la aceste solicitări, precum şi reacţiile organismului uman,exigenţele utilizatorilor sunt transformate în exigenţe de performanţă de către specialiştii implicaţiîn activitatea de construcții: consultanţi, proiectanţi, executanţi, manageri de proiect, manageriimplicaţi în utilizare. Într-un mod de definire utilizabil pentru mediul construcțiilor, cerințeleutilizatorilor clădirilor se referă la condiţiile pe care aceştia le doresc satisfăcute în spațiile pe care

8


le vor folosi ulterior. După cum am prezentat anterior aceste condiţii sunt grupate în următoarelecategorii de cerinţe (fig. 2.1):

Fig. 2.1 – Cerințeale utilizatorilor.

Categorii declasificare

O primă etapă a analizei specifice conceptului de performanţă a fost acceptată în modunanim identificarea cerințelor utilizatorilor faţă de ansamblul construit cu evidenţierea tipului defuncţiune predominantă, element ce defineşte caracteristicile activităţii specifice, a scopului,duratei, frecvenţei şi a evoluţiei ulterioare pe perioada estimată de folosire. Exigenţele utilizatorilordevin astfel elemente definitorii pentru etapele următoare ce presupun eficientizarea, optimizarea,estimarea ponderii fiecărei cerinţe în evaluarea finală. Ca o etapă ulterioară, exigențele sunt supuseunui proces de cuantificare și se ajunge la criteriile de performanţă specifice construcţiilor, princombinarea sau concretizarea lor în mai multe criterii similare.

În ţara noastră sistemul de implementare a calităţii în construcţii este reglementat de„Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii”. Componenta holistică seobservă astfel încă din cadrul legislativ stipulat. Aplicarea acestui sistem al calităţii în construcţiieste diferenţiată, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, definite de proiectant,conform legilor în vigoare, cu regulamente şi proceduri de aplicare aferente fiecărei componente asistemului. Sunt astfel definite categorii diferite de importanţă, pe grade diferite de complexitate,destinaţii, mod de utilizare, grad de risc implicat în utilizare, şi, nu în ultimul rând, considerenteeconomice. Cele şase exigenţe esenţiale de calitate stipulate de lege sunt, în enumerarea ultimeimodificări, cu literele de codare aferente:

a) rezistenţă mecanică şi stabilitate (A);b) securitate la incendiu (C);c) igienă, sănătate şi mediu (D);d) siguranţă în exploatare (B);e) protecţie împotriva zgomotului (F);f) economie de energie şi izolare termică (E).

Cadrul legislativ prezentat stabilește condiții minime pentru fiecare cerință esențialănecesare satisfacerii calității minime aplicabile în construcții, condiții utile procesului de proiectareși nu numai. Așa cum este definit în legea 10, sistemul calității este compus din „ansamblul destructuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri și mijloace care concură larealizarea calității construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și post-utilizare a acestora” (Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii).

2.3 NIVELURI DE PERFORMANȚĂ ÎN CONSTRUCȚIITendinţele actuale sunt orientate spre evaluarea complexă şi integrarea managementului

construcţiilor în procesul mai amplu de coordonare şi proiectare. Analiza performanţelorelementelor şi subansamblurilor ce compun o clădire ne generează un grafic de previzibilitate acalităţii, indirect proporţional cu mărimea variabilele în studiu (fig. 2.4). Nivelul scăzut echivalent

9

CERINȚEESENȚIALE

DECALITATE

REZUMAT

palierului Performanţei Totale în Construcţii presupune, cel puţin din punct de vedere teoretic,elaborarea unor sisteme cât mai precise de analiză a construcţiilor existente din punctele de vedereaferente criteriilor de performanţă stabilite și de integrare în procesele de design ulterioare. Palierulierarhic corespunzător obiectului de construcții (OC) din sistematizarea componentelor din punct devedere constructiv este aici substituit de palierul de analiză al Performanței Totale în construcții,nivel superior de analiză a construcției din punct de vedere holistic.

Fig. 2.4- Legăturadintre gradul depredictibilitate aperformanțelor şielementele constitutiveale unei clădiri

Un mod deabordare aparţinedomeniului normării,rezultat al cuantificăriinivelurilor deperformanţă în normede proiectare, zonă încare sunt definite subalt aspect drept nivelurinormate, proiectate şiefective de performanţă. Aceste niveluri pot fi depăşite la cererea beneficiarilor din motive ce ţin efectiv de doleanţele acestora în varianta în care se doreşte realizarea unui nivel calitativ superior. Pentru estimarea gradului de satisfacție a cerințelor de performanță se definește raportul:

Ppr = Pp / Pn, Pc= Pe / Pn (2.1)unde:Ppr, Pc - reprezintă raportul de verificare a satisfacţiei exigenţelor aferente etapei de proiectare,respectiv etapei de execuţie;Pp - nivel de performanţă pentru etapa de proiectare;Pe - nivel de performanţă pentru etapa de execuţie;Pn - nivel de performanţă normat.

Valorile acestui raport marchează dacă a fost îndeplinită exigenţa de performanţă înstudiu, un raport unitar însemnând realizarea acestui deziderat la nivel ideal. Valorile supraunitarepresupun uneori supradimensionarea costurilor. Exigenţele de performanţă nu au o pondereuniformă în procesul de evaluare a nivelurilor de performanţă realizate, valoarea coeficienţilor fiindsubunitare, cu suma totală egală cu 1. Rezultatul final este o suma de produse ce are drept finalitateo variabilă notată N - calificativ de performanţă, conform relaţiei:

(2.2)

2.4 ABORDAREA SISTEMICĂ A CONSTRUCȚIILOR DE LOCUINȚECOLECTIVE PENTRU ANALIZA PERFORMANȚEI TOTALE

Sistemul de analiză a performanțelor unei construcții este fără îndoială supus teoriei maiample a sistemelor care permite integrarea elementelor componente și a comportării lor într-oviziune holistică. Plecând de la definiția clădirilor este evident că aceste componente ale spațiului

10


construit şi volumele aferente sunt interconectate între ele şi cu spațiul exterior printr-o multitudinede legături ce au drept scop schimbul de informaţii și materiale. De-a lungul timpului şi ţinând contde domeniile de analiză s-au formulat diferite opinii referitoare la conceptul de sistem. Dintreacestea, în dezvoltarea teoriei sistemelor, au prezentat un interes aparte următoarele definiţii:- un ansamblu de elemente de diferite naturi, identice sau diferite, unite prin conexiuni/ interacţiuniîn aşa fel încât realizează un întreg (Ludwig von Bertalanffi, 1968);- o colecţie de obiecte abstracte cărora în mod implicit li se poate asocia o serie de perechi intrare -ieşire şi pentru care o parte dintre mărimile de intrare, respectiv ieşire, asociate acestora pot ficonstrânse să fie egale cu unele intrări sau ieşiri ale altor obiecte din combinaţie (Lotfari AskarZadeh, 1973);- un ansamblu de elemente aflate în interconexiune dinamică, organizate în funcţie de scop (Joël deRosnay, 1975 );- ceva (nu are importanţă ce), care face ceva (activitate, funcţie), este dotat cu o structură, evolueazăîn timp, într-un ceva (mediu), pentru ceva (scop, finalitate) (Jean- Luis Le Moigne, 1990);

Cu aceste observaţii de ordin general, printr-o abordare de tipul sistemic a unui obiectsau fenomen se caută alcătuirea unui tablou unitar al obiectului şi fenomenului studiat, punându-seaccentul pe analiza acestora în mod holistic, global şi prin inter-dependenţă. Sistemul este unansamblu cu proprietăți noi ce nu se pot deduce prin simpla însumare a proprietăților elementelorconstitutive ci doar ca efect al integrării acestora în sistemul general (Ion Șerbănoiu, 2009).

2.4.1. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE UNUI SISTEM.OBIECTIV, SCOP, SARCINĂ A SISTEMULUI

In general prin obiectiv se înţelege un bun (sau o stare) care poate fi realizat sau obţinutprin acţiune (efort, străduinţă), în timp ce prin scop se înţelege un anumit obiectiv care poate fi atinsprin utilizare de mijloace.

O categorie aparte a sistemelor o constituie sistemele cibernetice caracterizate prinfaptul că ieşirile din sistem influenţează intrările aceluiași sistem. Orice activitate productivătrebuie să răspundă unui scop, de exemplu obţinerea unui produs (proiectul de construire), dar şiunor obiective, de exemplu un anumit nivel de performanță proiectat (Np), indicatori economici înlimitele impuse de beneficiar (Epr) etc. Concluzionând, sistemului cibernetic îi este caracteristicăreglarea sau conexiunea inversă (feed-back – fig. 2.11).

Fig. 2.11 Sistemcibernetic cuaplicații însistemele deproiectare -schema deprincipiu

Figuraprezentatăadaptează cazul

unui sistem cu funcții specifice activității de proiectare și în care vectorul de intrare este definit decerințele utilizatorilor, grupate pe cerințe de performanță propuse de lucrarea științifică prezentă încapitolele ulterioare, iar cel de ieșire criteriile de performanță exemplificate cu valori mai simplusau mai greu de cuantificat (de exemplu, SQ- Space Quality, tradus prin confort spațial, cu niveluride satisfacție ale utilizatorilor definibili cvasi empiric) și funcția de reglare a întregului sistem, cufuncții de comparator și regulator incluse acestui sistem. Pentru prezentarea sistemelor complexedefinitorii conceptului de Performanță Totală a construcțiilor pe toate elementele componente aleobiectului de construcții literatura de specialitate a realizat diverse forme de reprezentare în forme

11

REZUMAT

matriceale (Mircea Lupan, 1978). Adaptarea matricei de definire a sistemului implică noile cerințede performanță în locul caracteristicilor construcției. 2.5 INDICATORII PERFORMANȚEI TOTALE ÎN CONSTRUCȚII DE

LOCUINȚE COLECTIVEAșa cum am mai prezentat anterior, în perioada imediat următoare celui de al II-lea

război mondial se remarcă o dezvoltare accentuată a domeniilor producției de bunuri și, în modconsecvent, a construcțiilor, încurajată și de demersul propus la nivel mondial de stimulare aproducției justificată de relansarea socio-economică necesară perioadei postbelice.

Există mai multe tipuri de clasificare a clădirilor de locuit, după criterii diverse. Astfel,după zona teritorială pot fi urbane sau rurale, după conformare şi amplasare pe lot sunt izolate,cuplate, înşiruite sau covor, iar după numărul de niveluri pot fi:

- cu regim de înălţime foarte redus: P - sau P+1,- cu regim de înălțime redus: de la P+2 la P+5;- cu regim de înălțime mediu: de la P+6 la P+11;- cu regim de înălțime înalt şi foarte înalt.

Clasificarea după modul de locuire generează categoriile:- unifamiliale - clădiri cu funcţiunea de locuire pentru o familie;- semi-colective - clădiri cu funcţiunea de locuire pentru mai multe

familii ce au acces individual şi lot folosit în comun;- colective - clădiri cu funcţiunea de locuire pentru mai multe familii cu

acces şi lot folosit în comun.Fiecare dintre criteriile de performanţă enumerate la subcapitolul 2.3. (Niveluri de

performanţă în construcţii) are echivalent în indicatorii de Performanţă Totală, unul sau mai mulți,sub care pot fi analizate subsistemele componente ale clădirii. Indicatorii de Performanţă Totalădevin astfel criterii de analiză a performanţelor clădirii şi subsistemelor componente ( fig. 2.13).Criteriileeconomice suntintrinseci șigrupate separatîn : costul deachiziţie, costul deutilizare şi rata descădere a preţuluide vânzare.

Fig. 2.13-Relațiile cerințede performanță/criterii deperformanță/modalități decuantificare

12

CLASIFICARE LOCUINȚE

DUPĂ REGIMULDE ÎNĂLȚIME

CLASIFICARE LOCUINȚE

DUPĂ MODULDE LOCUIRE


Indicatorii de performanţă sunt analizaţi pentru subsistemele componente ale clădirii de locuinţecolective cu elementele specifice ale acestora. Componentele specifice sunt de fapt generate desegregarea comun - privat, utilităţile cu folosire cvasi-comună şi anvelopantă redusă per unitatealocativă. Subsistemele supuse analizei sunt clasificate după elementele constitutive (fig. 2.14).

Fig. 2.14-Subsistemele de

analiză pentruPerformanța

Totală înconstrucții de

locuințe colective

2.6 LOCUIREA COLECTIVĂ ȘI CONTEXTUL PERFORMANȚEI TOTALE.CONSIDERENTE EVOLUTIVE ȘI DEFINITORII

Ca element central de definire omul devine prezența spre care converg concepteledefinitorii ale locuirii care se concentrează pe termenii loc, spaţiu, locuinţă. Elementul primar deprotecţie a evoluat și el o dată cu omenirea spre forme din ce în ce mai complexe, maicuprinzătoare, cu valențe cumulative. Modul de locuire este definit ca “felul în care este folositălocuinţa... pentru satisfacerea funcțiunilor specifice, permiţând desfășurarea unei vieţi normale dinpunct de vedere fizic şi spiritual” ( Mihail Caffe, 1987). Fenomenul locuirii transcendedimensiunile incipiente spațialo - tehnologice, fiind produsul unor relații complexe de naturăsocială, economică, culturală, determinată și de relațiile spaţiale şi funcţionale pe care le stabileştecu reţeaua dotărilor publice pe care le încorporează (Peter Derer, 1985).

Fenomenul de urbanizare devine constant și ca urmare a influenţelor europene dinsecolul XIX, după perioadele de războaie aproape continue. Acest proces este favorizat şi deevoluţia populaţiei și a terenurilor agricole, acestea din urmă evoluând de la 19,9% în 1860 spre46% în 1915. Adoptarea unor legi de încurajare a dezvoltării industriale au avut efecte directe înrapida evoluție interbelică. Evoluția a fost lentă, în mare parte și pentru că inerția locuitorilor ruralieste greu de învins. Perioada postbelică a însemnat o explozie urbană fără precedent, cu deficiențemajore din punct de vedere urbanistic. Ponderea materialelor de construcție, anii dezvoltărilorurbane şi evoluția acestui fenomen este reprezentată în fig. 2.15.

Analiza fondului construit relevă faptul că marea parte dintre clădiri a fost construită înperioada 1945- 1970 (47%), iar până în 1960 circa 49%, rezultând necesitatea înnoirii fonduluilocuibil (sursa datelor numerice: INS- Statistica teritorială 2003, cap. 8, p. 38). Tot din aceste datestatistice rezultă că cele mai multe blocuri sunt realizate tot în perioada 1970- 1990.

13

REZUMAT

Fig. 2.15- Evoluția ponderii materialelor de construcție la pereții exteriori în timp

sursa: INS- Statistică teritorială 2003, cap. 11, p. 13;

Directivele de dezvoltare încurajează la nivel European centrele de mărime mică şimijlocie ca viitori poli de creştere zonală. Spaţiile urbane au fost și sunt permanent supuseevoluţiei, sunt “spaţii vii”, cu caracteristici similare organismelor. În dinamica lor oraşele solicitămai multe resurse (hrană, apă, energie şi materiale) decât poate suporta zona naturala peri-urbană.Materialele rezultate din procesele proprii spaţiului urban sunt dispersate, cu mari eforturifinanciare, sub formă de deşeuri, poluanţi ai aerului şi ai apei.

14


CAPITOLUL 3

CICLUL DE VIAȚĂ AL CONSTRUCȚIEI PENTRU DEFINIREAPERFORMANȚEI TOTALE

3.1 DEFINIREA ȘI CONȚINUTUL CICLULUI DE VIAȚĂ AL UNEICONSTRUCȚII

Ciclul de viaţă al uneiconstrucţii reprezintăorizontul de timp ceacoperă perioada de lainiţiere şi până ladezmembrare. Analizaacestei perioade, cu toateimplicaţiile şi inter-relaţionările fiecăruielement component, neduce la următoarele etapedistincte: proiectare,realizare, utilizare şi post-utilizare (fig. 3.1). Fiecaredin ele este, la rândul ei,structurată pe sub-etape.

Fig. 3.1. Ciclul de viaţă alunei construcţii

Fiecare etapă are sub - etapele ei eferente, reveniri sau refaceri pe parcursul vieţiiconstrucţiei, reluarea unor etape premergătoare. Ca exemplu pentru aceste alterări ale succesiuniitemporale pot fi prezentate reconversiile clădirilor ce se apropiau de etapa finală a existenţei lor.Reconversiile au devenit un trend modern, cu valenţe de nebănuit, trecând uneori, sau poate chiarbeneficiind, de micile imperfecţiuni inerente refuncţionalizării. Ciclul de viaţă al construcţiilor areo mulţime de variante alternative de dezvoltare, variante ce sunt amplificate de cele patru etapedefinitorii, şi, ţinând cont de multitudinea de posibile căi evolutive, putem preconiza mii de moduridiferite de comportare a construcţiilor în timp.

În încercarea de a satisface cerinţe proprii de eficientizare există o multitudine de părţiimplicate în acest sistem complex: clienţi, utilizatori, arhitecţi, ingineri proiectanţi, designeri,economişti, producători de materiale, ingineri responsabili cu execuţia, manageri de proiect,gestionari de spaţii închiriate, şi până la entităţi mai complexe, instituţii financiare, statul şiinstituţiile sale, instituţii de guvernare locală, firme de management, de gestionare a spațiiloredificate.

15

REZUMAT

3.2 PERFORMANȚA AFERENTĂ ETAPEI DE CONCEPȚIE/ PROIECTARENivelul de eficienţă a ciclului de viaţă al unei construcţii depinde astfel de o mulţime

de variabile greu de gestionat. Tema de proiectare este momentul de implicare a clienților înprocesul de proiectare/ execuție. Prezentarea datelor tehnice specifice investiției cuprinde: datereferire la zona de implant (natural / urban), cu informații despre zonă, utilități, situația juridică aterenului, date privind condițiile de fundare etc; date referitoare la caracteristicile arhitecturalespecifice investiției: regim de înălțime, arii construite, desfășurate, utile și locuibile (ultimulindicator mai rar - folosit actualmente), volumul construcției, soluție constructivă etc stipulate înLegea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

În etapa imediat următoare, cea de proiectare propriu - zisă, se reia demersul aprobat înetapa de proiectare anterioară și se detaliază problemele specifice, așa cum sunt detaliate în Legeanr. 50/ 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Proiectarea este demersul cematerializează intențiile clienților / utilizatorilor printr-un proces complex interdisciplinarcoordonat de arhitect împreună cu o echipa plurivalentă ce unește specialități diferite: rezistență,

instalații, tehnicieni, manageri deproiect, designeri, urbaniști, etc.(fig. 3.2)

Fig.3.2- Etapa de proiectare aconstrucției

(sursa: proiect propriu)

Etapa de aprobare a construcțieieste susținută de documentațianumită DTAC (documentațietehnică de autorizare a construcției).Documentația se realizează în bazacerințelor listate în certificatul deurbanism, comun cu al etapeianterioare. Etapa de articulare aproiectării cu execuția este definităde proiectul tehnic de execuție

(Pth) și detaliile de execuție (DDE). Planșele sunt realizate la o scară mai mare, inteligibilă,susceptibilă de punere în practică şi caracterizate de detalierea necesară. În plus, sunt definitenatura și calitatea materialelor folosite în finalizarea edificiului. Piesele specifice, în plus față deDTAC, sunt breviarele de calcul, detaliile de execuție arhitecturală, structura și instalațiile, modulde eșalonare a investiției, listele cu cantitățile de lucrări și caietele de sarcini, documentele cedefinesc prescripțiile și precizările care completează informațiile din partea desenată, detaliile deexecuție și montaj ale proceselor incluse în proiect, cu toleranțele și montajul aferent, elemente alesistemului calității, definite prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 privind aprobareaRegulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuțieilucrărilor și a construcțiilor.3.3 PERFORMANȚA AFERENTĂ EXECUȚIEI LOCUINȚELOR COLECTIVE

Urmează etapa de realizare, de construcţie - licitare, ofertare, execuţie propriu-zisă şipredare a bunului. În acest moment mai sunt posibile modificări, de mai mică amploare, aleintenţiilor materializate în etapa anterioară. Relația beneficiar/executant este definitivată în urmaprocedurii administrative compusă din sub-etapele: licitație, ofertare, contractare, perioadăfinalizată cu procesul verbal de predare - primire a amplasamentului. Competiția pentru executareaconstrucției este realizată de beneficiar sau de reprezentatul acestuia, dirigintele de șantier.Modalitățile de efectuare a licitației sunt diverse, grupate din punctul de vedere al valorii

16


construcției, complexității şi amplorii dorite. Materializarea proiectului tehnic de execuție devineperioada de construcție în totalitate (fig. 3.3). Un alt factor important în asigurarea performanțelorexecuției este dat și de producătorul de materiale, de elementele implicate sau subansamblelefolosite în procesele de construire, importanță augmentată de industrializarea proceselorconstructive. Rolul proiectantului (arhitectului) în perioada de execuție din punct de vedere alurmăririi și controlării performanțelor realizate este obligatoriu, dezirabil, deși de cele mai multeori întâmplătoare, nesistematică și, inevitabil, afectată de ineficiență.

Fig.3.3- Etapa de execuție aconstrucției

Cumularea randamentuluiprezentat mai sus cu deficiențele de:organizarea şi calificarea forței demuncă (o problemă din ce în ce maiprezentă și marcată de emigrarea forțeide muncă de specializare superioară),dotarea sau aprovizionarea, mutareacentrului de greutate dinspre aspectelecalitative spre cele cantitative,degradează nivelul de performanță aetapei de execuție. Perioada de execuțiese finalizează cu recepția preliminară alucrării (la terminarea lucrărilor deconstrucție) urmată de cea finală(decalată cu un an din considerente degaranție) și se face tranziția spre perioada de utilizare (Hotărârea Guvernului nr. 273/ 1994privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferenteacestora).

3.4 PERFORMANȚA AFERENTĂ PERIOADEI DE EXPLOATARECea mai lungă, care este de fapt cea mai consistentă și definitorie etapă este utilizarea

clădirii (fig.3.4), definind astfel scopul, justificarea și finalitatea eforturilor de concepție șiexecuție. În această etapă sunt posibile lucrările de mentenanţă conforme caietului de sarcini sau

memoriului de utilizare / post-utilizarepropuse de proiectant, de reparaţii capitale şide modernizare, în cazul în care structurafuncţională devine depăşită de noile exigenţede performanţă.

Fig. 3.4- Etapa de utilizare a construcției

Această etapă este în acelaşi timp şi ceamai importantă, fiind echivalentul „vieţii”clădirii într-o reprezentare similară cuorganismele vii. Scopul urmăririi comportăriiîn timp este de menţinere a parametrilor deperformanţă în limitele acceptabile pentruutilizatori. Procesul de monitorizare aconstrucției pe perioada de utilizare se

17

REZUMAT

splitează pe două paliere: urmărirea curentă și cea specială. Acest palier al monitorizării niveluluide calitate a construcției are caracter permanent pe durata existenței acesteia, fiind cuprinsă îndocumentația proiectantului la capitolul referitor la ”Memoriul de utilizare și post-utilizare”.Locuințele colective sunt supuse reglementării în România de către Legea nr. 114/ 1996- Legealocuinței care nu dispune un nivel special de urmărire în timp dar nu eludează pe cea curentă și caretrebuie monitorizată de proprietari. Modalitatea de deținere a spațiilor specifică locuințelorcolective amplifică problematica proprietății spațiilor comune, a nucleului de locuit (apartamentul),precum și de îndatoririle fiecărei entități implicate. Urmărirea specială se realizează la construcțiilede importanță deosebită, construcțiile cu evoluție periculoasă sau în cazul atenuării performanțelorîn urma evenimentelor naturale sau umane.

Perioada de exploatare poate fi modelată pe un grafic, din punctul de vedere alperformanțelor, cu o deteriorare constantă prin exploatare, revitalizare în perioadele de reparațiicurente sau capitale, reluare a momentelor inițiale a ciclului de viață după lucrări ample de renovare/ reabilitare sau încheiere a ”vieții construcției”, în momentul în care nivelul de performanță realscade sub cel minim normat sau cerut. Performanța uneia dintre elementele constituente, ceaenergetică spre exemplu, este influențată de o serie de parametrii caracteristici regimului deutilizare a clădirii: gradul de protecție termică, grad de ocupare, performanța echipamentelorfolosite (Maricica Vasilache et al, 2010).

3.5 PREFORMANȚA AFERENTĂ PERIOADEI DE POST-UTILIZAREUltima etapă de studiu, post-utilizarea, reprezintă finalul existenţei clădirii. Analizarea

proceselor obligatorii pentru această etapă are o conotaţie ecologică pregnantă. Motivul definiteste de refacere a amplasamentului ocupat de clădirea ce şi-a terminat perioada de existenţă şi, înurma unui studiu de fezabilitate, se ajunge la concluzia că nu mai este rentabilă refacerea saumodernizarea unei structuri existente. Etapa de post-utilizare face parte din sistemul calității înconstrucții și se desfășoară cu sub-etape aferente care au efect direct asupra mediului înconjurător,construit sau natural. Momentele importante sunt (fig. 3.5): stadiul de dezafectare a construcției,elementele componente ale construcției sunt demontate și / sau demolate, materialele rezultatesusceptibile recondiționării, reciclării și refolosirii pot fi reintroduse în ciclul de viață aferent alteiconstrucții, reintegrarea naturală adeșeurilor rezultate și care nu suntreciclabile în etapa anterioară.Fig.3.5- Etapa de post-utilizare aconstrucției

Cazurile speciale sunt cele încare beneficiarul consideră că estenecesară revitalizarea unei construcțiiajunsă în etapa finală a existenței și, prinlucrări de reabilitare și refacere estepornit un alt ciclu de viață al aceleiașiclădiri. O clădire ce are stipulată etapa depost-utilizare foarte exact, cu atribuții șisarcini concise și specifice pentru toțifactorii implicați în ciclul de viață al ei,poate să diminueze presiunea ecologicăin situ.

3.6 PERFORMANȚA PENTRU CICLUL DE VIAȚĂ AL UNEI CONSTRUCȚIIAnaliza de performanţă poate fi aplicată fiecărei etape de existenţă a unei clădiri, cu

concluzii diferenţiate pe fiecare palier de studiu. Remarcabilă este aplicarea analizei în perioada de

18


exploatare - utilizare datorită faptului că veridicitatea concluziilor nu presupune un efort deimaginaţie. Investigaţiile se referă la situaţii reale, utilizatorii putând aproxima niveluri reale desatisfacţie. Ciclul de viață al construcției are și el un nivel de performanță global care este orezultantă a nivelurilor de performanță aferente celor patru etape constitutive. Sistemul asociatciclului de viață al construcției este un sistem complex și care excede sumarea directă a nivelurilorde performanță corespunzătoare fiecărei etape componente.

Din aceste motive nivelul de performanță aferent întregului ciclu de viață al unei clădiriare forma: NCV = F ( Np

p , Npe , Np

u , Npd ) (3.2)

Funcția de transformare are rolul edificării mai corecte și reale a transformărilor de lanivelurile de performanță ale etapelor componente în nivelul de performanță global aferentîntregului ciclu de viață definit pentru construcția în studiu. Demersul propus de această lucrare apresupus interogarea cât mai exactă a utilizatorilor reali în scopul definirii nivelului de performanţărealizat, cu detalii ce pot eluda perioada de concepere, cu intenţia de a remedia aceste scăpări şi demodificare a exigenţelor de proiectare. Ciclul de viață al construcției și etapele definitorii suntprezentate în mod cronologic (tabel 3.1) de Ronald McCaffer (1995).

Tabel 3.1- Ciclul de viață al unei construcții (McCaffer, R. et all, 1995)

Nr.crt.

FAZA ACTIVITATEA SEMNIFICAȚIA

1 Inițiere Identificarea produsului Definirea nevoii

2 Preliminară SF, planificare strategică și economică Decizia de realizare astudiului

3 Proiectare generală Proiectarea și estimarea costurilor Decizia de realizare aproiectului

4 Proiectare detaliată Proiectare detaliată

5 Contractare Negociere sau licitare/ ofertare șicontractare

Organizarea licitației/negocierilor

6 Construire Construire Încheierea contractelor

7 Finalizare Finalizare și recepția finală Recepția finală

8 Exploatare șiîntreținere

Exploatare și întreținere Atingerea parametrilorproiectați

Variația parametrilor de proiectare crește cvasi – liniar pe fazele de existență a uneiclădiri de la 50% la 100% până în momentul punerii în funcțiune (Peter WG Morris, 1983) peetapele: -1. Fezabilitate - decizia de realizare a proiectului (50%);-2. Planificare și proiectare - materializarea contractului de antrepriză;-3. Construire - cu etapa finală la terminarea lucrărilor de execuție;-4. Punere în funcțiune și operare - atingerea parametrilor proiectați (100%).În cadrul sferei aferente producției materiale, conceptul de Performanță Totală a unui produsprezintă un caracter obiectiv, cu o expresie sintetică a unor performanțe obiective definibile cafuncționalitate, fiabilitate, estetică, utilizabilitate, etc, și intrinsec conferă valoarea de utilizareadecvată cerințelor ce au generat creația. Fără a epuiza complexitatea și semnificația calitățiilocuinței, Performanța Totală poate fi definită de performanțele obiective ale acesteia în raport cusatisfacerea cerințelor de locuire individuală și socială specifice vieții de familie. Din acest punct de

19

REZUMAT

vedere locuința ocupă un loc special în sfera producției materiale de bunuri de folosințăîndelungată, specifică mai multor generații.

CAPITOLUL 4PERFORMANȚA TOTALĂ PENTRU ETAPA DE CONCEPȚIE/ PROIECTARE

4.1 EXIGENȚELE UTILIZATORILOR PENTRU ETAPA DE PROIECTAREConstrucțiile sunt sisteme importante pentru susținerea spațiilor antropice și sunt

definibile la un nivel primar prin perioada mare de folosire și complexitatea sistemului structural.Această caracteristică intrinsecă devine destul de importantă în procesul de clasificare și ierarhizaredin orice punct de vedere dorit. Conceptele de definire ating domenii variate (sociologice, deconfort, informaționale, funcționale, estetice ș. a. m. d.) cu posibilități de grupare diferite, ducândorice demers într-o direcție complexă de evaluare. Necesitatea comparării continuă procesul cerezultă din nevoia estimării performanței diferitelor variante de realizare a construcțiilor pentru unproces de conștientizare a alegerilor din procesele complexe implicate cu scopul îmbunătățiriiprodusului finit.

4.1.1 CONSIDERENTE ISTORICE ALE CERINȚELOR UTILIZATORILOREvoluția exigențelor utilizatorilor are o istorie lungă. Perioada care a presupus demersul

de construire redus doar la cerința de protejare împotriva variațiilor climatice specifice mediuluinatural exterior a fost urmată de un proces guvernat de raportare la bunele practici, apelarea lavolumul de cunoștințe înmagazinat de factorii angajați în procesul constructiv. Noțiunea de cerințăa utilizatorului apare tardiv raportat la scala istoriei, urmând procese mai ample de conștientizare aimportanței acestei direcții de cercetare. Primul care a teoretizat noțiuni legate de cerințeleutilizatorilor este arhitectul Marcus Pollio Vitruvius (80-70 î.e.n. - aprox. 15 î.e.n.) care le prezintăîn celebra lucrare De architectura dedicată lui Augustus și care a fost scrisă, cel mai probabil, caurmare a campaniei de reconstruire a Romei pornită de Marcus Agrippa. Una din primelematerializări a conceptului de exigențe definitorii de calitate pentru o construcție devine astfelteoria vitruviană conform căreia orice structură trebuie să etaleze triada de calități: firmitas, utilitasși venustas, în interpretarea solid, folositor, frumos, pe fondul interpretării economice și al bunuluisimț. Între urmași se remarcă Giorgio Vasari (1511- 1574) și Andrea Palladio (1508- 1580),ultimul cunoscut și ca teoretician cu reverberații până în perioada actuală, puternic influențat denoțiunile teoretice inițiate de Vitruvius. Studiile lor analizează arhitectura începând de la templelegrecești, model declarat de materializare a cerințelor funcționale în volumetria exhibată și realizatăîn totalitate a edificiilor. Acuratețea exprimării spațiale era văzută ca o calitate planificată prinonestitatea demersului creativ. Satisfacerea cerințelor umane a preocupat și domenii conexe alecunoașterii, cele mai edificatoare fiind din domeniul psihologiei. Dinamica specifică domeniuluicerințelor specific umane a fost analizată și ierarhizată de Abraham Maslow în 1943 în articolulpropriu (1943). Abraham Maslow este cel care a analizat și elaborat modelul ierarhic al trebuinţelorumane. Cerințele antropice sunt structurate de el în formă grafică piramidală prin ierarhizare. Labaza piramidei sunt cele primare, fiziologice, spre vârf poziționându-se cele ce vizeazăautorealizarea.

Maslow a clasificat nevoile individului după diferite criterii prezentate în lucrareaanalizată. Astfel el grupează aceste nevoi în trei grupe:

a) nevoi primare (fiziologice);b) nevoi secundare (de securitate, sociale și afirmare a eului);c) nevoi terțiare (de dezvoltare a personalității).

Aceste nevoi influențează comportamentul utilizatorilor din punct de vedere social sauindividual și pe palierul locuirii sunt echivalente cerințelor pe care clădirea trebuie să le satisfacăprin performanțele sale. Primele două niveluri ale piramidei au fost denumite de A. Maslow dreptnevoi de deficiență, care apar în cazul lipsei, iar celelalte de creștere sau dezvoltare. Motivația

20

GRUPAREANEVOILOR

INDIVIDUALE


ierarhizării apare din ordinea exprimării nevoilor doar în momentul în care cele din nivelul imediatinferior au fost satisfăcute măcar parțial. Ordinea priorităților poate fi alterată în funcție de vârstă,educația și trăsăturile de personalitate individuale ce pot modifica prioritățile motivaționale.Nivelurile inferioare, deși se manifestă mai intens, nu sunt în nici un caz mai importante,funcționând pe principiul homeostaziei. Urcarea spre vârful piramidei duce spre nevoi specificumane și nu se diminuează o dată cu satisfacerea lor.

În România, exceptând sistemul legislativ, domeniul analizei de performanță cu toateelementele constitutive este destul de rar abordat. Perioada anterioară evenimentelor din decembrie1989 legifera, prin standardele STAS 12400/1 -85 și STAS 12400/2-88, domeniul construcţiilor delocuinţe. Lucrările de teoretizare a performanțelor în construcții au fost urmate de concretizareanoțiunilor prezentate de către prof. dr. ing. Adrian Radu și prof. dr. ing. Irina Bliuc, demersulteoretic concluzionând 9 exigențe de performanță specifice arealului construcțiilor (Radu A., BliucI., 1994).

Fig. 4.3 – Lista cerințelorde performanță, dupăRadu A., și Bliuc I., 1994

4.1.2 Identificarea cerințelor utilizatorilor. Scurte aspecte evolutiveExigenţele utilizatorilor devin în timp elemente definitorii pentru etapele următoare ce

presupun eficientizarea, optimizarea, estimarea ponderii fiecărei cerinţe în estimarea finală. Astfel,igiena, confortul, protecția, circulațiasimplă, intimitatea, comunicarea,separarea, cheltuieli minime,consumuri minime și durabilitatea suntcerințele obligatorii care sunt necesareutilizatorilor. Locuirea colectivă esteprima funcțiune ce a fost satisfăcută deumanitate. Înainte de impulsul hieratic,necesitatea adăpostirii în condițiilevariațiilor climatice a făcut tranziția dela locuirea spontană ce profita detopografia terenului cum ar fi peșterileflora ușor adaptabilă formelor necesareadăpostirii etc (fig.4.4), la edificăriconștiente cu rol de locuire.

Fig. 4.4- Adaptarea mediului natural existent pentru locuire - peșteri

21

REZUMAT

Interesantă este și analizarea evoluției exigențelor utilizatorilor prin analiza tipologiilorde locuințe. Locuințele inițiale erau colective în formă incipientă, ele perpetuându-se până în zilelenoastre în societățile primitivefără posibilități financiaredeosebite (fig. 4.5).

Fig. 4.5 - Locuire primitivă cefolosește elemente naturalepreexistente

4.1.2.1. Perioada incipientă şi urmările ce au influențat perioada modernăUrbanizarea Romei antice, primul oraș uriaș al perioadei antice cu populația în jurul

cifrei de un milion la apogeu, a dus la creșterea cererii de locuințe în zona peri-centrală inițialexclusiv pentru clasele de jos. Apare astfel pentru prima dată în istorie forma de locuire colectivăorganizată cu destinația preponderentă închirierii pentru clasele sociale plebe si equates, clase dejos și de mijloc.

Momentele importante ale evoluției formale a locuirii au fost precedate de evoluțiatehnică și industrială, cu dezvoltări susținute de introducerea apei în grupurile sanitare (aprox.1800), iluminatului cu gaz (1850), principiului încălzirii centrale, ascensorului pentru circulațiaverticală (1857). Confortul devine astfel un element definitoriu, de identitate pentru nucleul locuirii,apartamentul, cât și pentru clădire în ansamblul ei. Modelele de organizare socială ale sec. XIX aufost susținute și teoretizate de umaniști ca Charles Fourier (Phalansterul-1832), predecesori fiindSir Thomas More (07 februarie 1478- 6 iulie 1535) cu a sa „Utopia” publicată în 1516, sauThomasso Campanella (5 septembrie 1568- 21 mai 1639 ) cu cartea „Cetatea soarelui”.Materializare a acestor direcții de gândire, funcționând și astăzi, Familisterul de la Guise- Franța(1859), construit de Jean-Baptiste André Godin (26 ianuarie 1817 – 29 ianuarie 1888) este crucialîn cursul dezvoltării locuinței, inovator pentru soluțiile sociale, urbanistice, arhitecturale șiconstructive. Spiritul comunitar era încurajat de spațiile comune, curțile interioare acoperite,concept ce a pus pentru prima dată problema reluată apoi de toate curentele de gândire până înzilele noastre, echilibrul fragil ce trebuie realizat între viața comunitară și cea individuală, conceptce s-a extins și la tendințele urbanistice moderne.

4.1.2.2. Procesul evolutiv al cerințelor de performanță pentru locuințele colectiveLocuirea colectivă a urmat apoi un curs ascendent ca pondere în volumul construit de

locuințe. Cerințele utilizatorilor au evoluat în mod discret în funcție de cererile populației șidezvoltarea industrială. Numărul cerințelor de performanță, inițial doar de protecție și durabilitate astructurii, se multiplică într-un proces lent. Balansul fragil și sensibil între cele două cerințe devineun deziderat major și al timpurilor moderne. În cazul acestui tip de locuire, cerința de reprezentaresocială este redusă şi înlocuită cu importanța informațională a edificiului. Identitatea cultural-socială poate avea un rol important în dinamica construirii de locuințe colective, spațiul comun alhabitatului uman potențând nevoile pentru interconectarea indivizilor. Deși rolul definitoriu pentrusocializare de obicei aparține spațiilor urbane, relaționările dintre construcții sunt incluse și îninteriorul ansamblurilor construite. Confortul spațiilor construite a apărut ca cerință relativ târziu înevoluția locuințelor colective deoarece mult timp s-a considerat că această cerință este apanajul maidegrabă al locuințelor individuale. Abia dezvoltarea industrială a creat premizele modernizăriispațiale cu eforturi acceptabile din punct de vedere economic. Această cerință tardivă a fost dictată

22


și de condițiile socio-economice din ce în ce mai specializate și de augmentarea conștientizăriiclasei sociale medii.

4.2 EXIGENȚE DE PERFORMANȚĂ PENTRU PROIECTARECerințele de performanță sunt materializarea cerințelor pe baza celor definite drept ale

utilizatorilor cu o formulare în termeni cantitativi și fără a lua în considerare o anumită soluțieplanimetrică sau funcțională, constructivă de execuție sau material (Ion Șerbănoiu, 1988). O etapăimportantă a procesului de concepție – proiectare centrat pe urmărirea performanței devine astfeltrecerea de la cerințele utilizatorilor (determinate de activitățile și caracteristicile acestora) stabilitela nivelul sistemului obiectului de construcție la cerințele de performanță față de sistemulconstrucției și a elementelor componente ale acestuia - ansamblul, subansamblul și elementul deconstrucție. Această reclasificare, ușor diferită chiar și de cerințele esențiale de calitate legiferate,este rezultatul abstractizării și clasificării exigențelor de performanță enunțate de utilizatori șianalizate statistic în ultimii douăzeci de ani.

4.3 INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU PROIECTARE- DEFINIȚII,CUANTIFICARE

4.3.1. DEFINIREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂProcesul evaluativ aferent Performanței Totale are etapa de identificare a indicatorilor

de performanță ca moment de importanță vitală în procesul analitic descris. Indicatorii deperformanță sunt grupați, în cadrul cerințelor de performanță, în clase de cerințe specifice.Indicatorii de performanță sunt mărimi ce sunt materializate ca niveluri tehnice sau economice,măsurabile sau apreciabile calitativ, reglementate de normele, normativele sau standardele învigoare. Plecând de la aceste mărimi reglementate pot fi puse în evidență mărimi ale indicatorilorde performanță cu ajutorul unor relații de calcul (Ion Șerbănoiu, 1988).

4.3.2. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ. CLASIFICARECondițiile de performanță aferente fiecărei cerințe de performanță implică grupări de

indicatori de performanță ce trebuie estimați în cadrul analizei Performanței Totale în Construcții.Indicatorii de performanță pentru locuințe colective și etapa de proiectare sunt prezentați în tabelulnr. 4.1. Analizând sistematic fiecare cerință de performanță stipulată se definesc astfel indicatorii deperformanță specifici locuințelor colective. Specificul acestei funcțiuni (a locuirii) în procesulanalitic este dat de diferențele față de genul proxim al mulțimii generale a construcțiilor.Diferențele sunt direct influențate de funcțiunea analizată. Spre exemplu, înălțimea liberă minimăeste de 2.55m, în cazul spitalelor fiind de 2.80m. Considerentele de lățime a căii de evacuare încazul calamităților consideră fluxurile de evacuare pentru locuințe la minim, numărul de persoaneraportate la suprafața deservită fiind cvasi-neglijabilă. Din acest punct de vedere indicatorii deperformanță pentru funcțiunea de locuire au caracteristici specifice.

4.3.3 INDICATORII DE PERFORMANȚĂ AFERENȚI CERINȚELOR DEPERFORMANȚĂ DEFINITE PENTRU UTILIZATORII DE LOCUINȚE COLECTIVE

Un prim element al diferenței specifice este dat de lipsa conotațiilor legate de proceseleproductive, locuințele fiind spații în care utilizatorii își desfășoară perioadele de timp dinafaraperioadelor în care produc. Excepțiile, persoanele ce au munci prestabile în locuințele proprii, nutrebuie luate în considerare datorită definirii acestor profesii, posibilitatea muncii acasă. Acesteexcepții presupun chiar posibilitatea desfășurării activității în spații ce nu au fost create în acestscop, și, prin urmare, lipsa nevoii adaptării acestor spații pentru necesitățile lucrative cu scurtădezvoltare temporală.

23

REZUMAT

Tabel 4.1- Clasificarea indicatorilor de performanță pentru locuințe colective în etapa de proiectare

A doua grupare de funcțiuni este reprezentată de loisir: petrecerea timpului liber, informare,activități intelectuale ușoare, socializare. Cerința de izolare fonică față de spațiile comune adiacentese menține, deși nu are aceeași pondere, ca la prima grupare de funcțiuni. O pondere maiconsistentă o capătă siguranța circulației , capacitatea de însorire și iluminatul spațiilor interioare.Ca o subgrupare a "zonei de zi", grupul de funcțiuni de preparare a hranei și de igienă sunt zonelecele mai expuse contactului cu instalațiile interioare ale clădirii. Sunt zone ce augmentează cerințele

24


de performanță ce țin de igienă (a aerului, apei, a evacuării deșeurilor și apelor uzate), calitateafinisajelor, iluminatul artificial sau economia de energie. Izolarea fonică are efect în protecția lasursă, aceste zone fiind cele mai mari responsabile pentru emisia de noxe sonore. Pentru cerințelede performanță definite prin lucrarea de față sunt definiți indicatorii de performanță aferenți.Fiecare cerință de performanță are mai mulți indicatori specifici. Indicatorii de performanță aferențicerințelor esențiale de performanță identificați sunt prezentaţi în cele ce urmează.

4.3.3.1. Confort spațial și funcțional1.a. Aptitudinea pentru exploatare - degradările rezultate în urma utilizării sau a

solicitărilor externe nu trebuie să influențeze durabilitatea și funcționalitatea clădirii în ansamblulei; -conformarea spațiilorpentru utilizareaaferent cerințelorbeneficiarilor - tabelde suprafețe minime deproiectare conformLegii locuinței,reprezentată în tabelul4.2;

Tabel 4.2- Suprafețeminime în locuințeconform Legii nr. 114/1996- Legea locuinței

1.b. Siguranța circulației (pietonale și cu mijloacele de transport mecanizate - lifturi)- deplasarea comodă trebuie să poată fi făcută fără oboseală excesivă și stres, trebuie să evitealunecarea, împiedicarea, contactul cu proeminențele, căderea, coliziunea cu alte persoane sau uși:panta rampelor nu va depăși P ≤ 8% (5% pentru lungimi peste 6.00 m), lățimea căilor de circulațieeste lMIN ≥ 1.20m, înălțimea minimă a obstacolelor Hobs ≥ 2.10m;- protecția utilizatorilor împotriva riscurilor create prin utilizarea necorespunzătoare a mijloacelorde transport mecanizate: evitarea împiedicării, deformării ușilor sau pereților: decelerațiaascensorului amax ≤ 9.81m/s, rația de aer proaspăt în cabină este de minim RAP ≥ 1l/s/pers.,temperatura interioară nu va depăși în plus sau minus temperatura palierului cu 50: TINT ÷ ± 5o TPAL;

1.c. Siguranța utilizării instalațiilor (inclusiv igiena apei)- evitarea riscului deaccidentare prin contact cu elementele de instalații interioare ce pot produce electrocutări, arsuri,contaminări: tensiunile nominale de lucru pentru corpuri de iluminat Un= max. 220V, intensitateacurenților suportată de corpul omenesc Ih= max. 10 mA, rezistența de dispersie a prizei de pământpentru instalația electrică de joasă tensiune R= max 4Ω, temperatura apei calde menajere Tacm ≤600;

1. d. Siguranța lucrărilor de întreținere - posibilitatea intervenirii accidentale și facile lasistemele ce necesită lucrări de întreținere: înălțimea de siguranță a parapetului la ferestre trebuie săfie hp ≤ 0.90m, se prevăd opritoare de zăpadă la acoperișuri cu panta peste 300;1.e. Siguranța împotriva intruziunilor / efracțiilor - protecția utilizatorilor împotriva dăunătorilor(animale mici, insecte) sau a accesului infractorilor prin golurile anvelopantei sau elemente slăbite:înălțimea împrejmuirii va fi minim Hgard ≥ 1.80m, dimensiunile eventualelor orificii în împrejmuirivor fi de maxim φo ≤ 20 cm., gurile de ventilație trebuie să fie de maxim Svent ≤ 0.03 mp;

25

REZUMAT

1.f. Siguranța desfășurării activităților specifice: odihna, loisir, educaționale, igienă șialimentație - siguranța folosirii suprafețelor de circulație interioară și față de dotările aferenteclădirilor care sunt în mișcare, suprafețe conformate activităților: suprafața minimă a dormitoruluiSDORM ≥ 12.00mp, a bucătăriei SBUC ≥ 5.00mp, înălțimea minimă a spațiilor de locuit Hmin=2.55m;

1.g. Protecția și evacuarea utilizatorilor în caz de calamitați - numărul căilor deevacuare, dimensiunile geometrice, numărul de utilizatori afectați și starea lor, măsurile desiguranță prevăzute: lățimea minimă a căilor de evacuare pentru un flux l MIN= 0.90m, împotrivapanicii și a disconfortului vizual în caz de avarie nivelul de iluminare minim va fi de Il min= 5lx,lungimea a căii de evacuare în plan orizontal până la calea de evacuare verticală LMAX=24 ml;

1.h. Calitatea finisajelor - folosirea finisajelor estetice și igienice, cu posibilități decurățare ce nu afectează calitatea lor în timp.

4.3.3.2. Calitatea aerului interior2.a. Igiena aerului interior - concentrația de substanțe poluante din aer nu trebuie să depășeascăvalorile maxime normate; asigurarea unui schimb de aer proaspăt prin ventilare naturală: Cnox <Cnox adm, na (h-1) ≥ na (h-1) min;2.b. Igiena evacuării deșeurilor - dispozitive etanșe de evacuare a deșeurilor;2.c. Izolarea hidrofugă - etanșeitatea împotriva apei de ploaie, a apei subterane, a zăpezii.

4.3.3.3. Confort vizual3.a. Însorirea spațiilor interioare - raportul dintre suprafețele vitrate și opace I= Sv/ Sop;- raportul dintre suprafețele vitrate și suprafața pardoselii Icam= Sv/ Su;- durata de însorire a unei încăperi ce este definită ca perioada de timp în care suprafețele vitratesunt expuse la radiația solară sub unghiuri de incidență prescrise H > Hmin;- unghi de incidență vertical al radiației solare directe în momente de referință (21 februarie sau 21octombrie) este reprezentat de unghiul razelor solare față de un plan orizontal ce trece prin rama dela baza suprafeței vitrate a fațadei;3.b. Iluminatul interior -- evitarea efectului de orbire din iluminat și factorul de uniformitate a iluminării se reprezintă prinraportul dintre iluminarea minimă și maximă:

Emin / Emax > eadm (4.1)- valoarea iluminării naturale minime pentru iluminatul natural (E) și valoarea coeficientuliluminării naturale (e);

4.3.3.4. Confort termic4.a. Igiena higrotermică a mediului interior - temperatura mediului interior ambiant:

Ti= +180 ÷ +200 (4.2)- diferența între temperatura aerului interior și cea a suprafețelor delimitatoare cu exteriorul:

TSI ≤ TI - TSI = 4 ÷ 6C0 (4.3)- temperatura rezultantă a unei încăperi (după Missenard):

TR = (Ta + Trad)/ 2 (4.4)- indicator termic global (propus de van Zuilen) calculat cu relația:

B = C + 0.25(Ti - Trad) + 0.1 X – 1.1(37.8 – Ti) va1/2 (4.5)

- indicele global de confort PMV (Predicted Mean Vote)- apreciere globală a gradului de confortoferit de un spațiu interior cumulând factori microclimatici cu cei subiectivi ca natura activității sautipul de îmbrăcăminte, are o scală cu 7 niveluri (de referință) cuprinsă între senzațiile de „frig” și„cald”, cu încadrarea pentru confort între valorile:

-0.5 < PMV < +0.5 (4.6)- viteza curenților de aer:Va < 0.15 m/s (iarna) și Va ≤ 0.3m/s (vara) (4.7)- umiditatea relativă a aerului interior:

26


φi = 30- 70% (4.8)- amplitudinea oscilației iarnă-vară

ti-v < 5 ÷ 60C (4.9)- variaţia de temperatură pe verticală, între nivelurile pardoseală-tavan

tp-tl < 30C (4.10)- evitarea condensului pe suprafața elementelor de construcție:

TSI = Ti - (Ti – Te)/ (αi R) ≥ Tr (4.11)- evitarea acumulării progresive a apei în interiorul elementelor componente ale anvelopantei esterealizată prin asigurarea condiției minime a cantității de apă provenită din condensarea vaporilor înmasa elementelor de construcții în perioada de iarnă, mW, să fie mai mică decât cantitatea de apăcare s-ar evacua în perioada de vară:

mW < mV (4.12)- rezistența la permeabilitate la aer este definită ca număr de schimburi de aer obținut conformtabelelor 4.3 și 4.4 ( sursa: „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”):4.b. Izolare termică - coeficientul global de izolare termică G:

G ≤ GN, G=( 1RM

xAV )+ρcn [W/ m3K] (4.13)

4.c. Izolarea hidrofugă - etanșeitatea împotriva apei de ploaie, a apei subterane, a zăpezii .4.3.3.5. Confort acustic5.a. Igiena acustică a mediului interior -- nivelul de zgomot interior/ exterior a unităților de locuit are valorile maxime 35/ 50 dB(A);- grad de inteligibilitate - situat între pragul de audibilitate (pA) definit ca I0= 10-12 W/m2 șipragului senzației dureroase (pD) și corespunde, pentru frecvențe de 1000 Hz, unei intensități deI= 1W/m2.5.b. Izolare acustică împotriva zgomotului aerian - - indicele de izolare la zgomot aerian RW față de exterior și între unitățile locative interioare maimari decât R´w= 35 dB (valorile aferente spațiilor din locuințele colective sunt prezentate mai jos;5.c. Izolarea împotriva vibraților -- indicele de izolare la zgomotul de impact LW trebuie să nu depășească valoarea maximă stipulatăconform legii L´W .4.3.3.6. Integritatea construcției 6.a. Durabilitate structurală - deteriorările temporale nu trebuie să afecteze performanța structurii la o mentenanță anticipată, prin performanțele volumetrice și ale materialelor folosite;6.b. Rezistența și stabilitatea structurală - siguranța utilizatorilor prin evitarea atingerii stărilorlimită, eforturi secționale mai mici decât nivelurile admisibile:

N, Ty,z ,Mx < Nadm, Tadm, Madm (4.14)După cum se poate concluziona la o primă vedere, numărul relativ mare și modul

eterogen de evaluare a indicatorilor amplifică dificultatea evaluării Performanței Totale prin prismaindicatorilor specifici, din cauza complexității acestora. Există indicatori de performanță care scapăcuantificării prin metode numerice, de exemplu aptitudinea de exploatare, complexul indicatorilorde siguranță a circulației, a utilizării instalațiilor, împotriva intruziunilor / efracției, a desfășurăriiactivităților specifice. O altă dilemă este estimarea gradului de depășire a condițiilor minime deperformanță și compararea acestui nivel de depășire între indicatorii de performanță diferiți datorităscalei de evaluare, nu neapărat liniare (spre exemplu, scala de măsurare a intensității acustice estelogaritmică), și interconectarea dintre acestea.

4.4 EVALUAREA PERFORMANȚEI TOTALE PENTRU PROIECTARE

27

REZUMAT

Procesul de evaluare a Performanței Totale cu referire la faza de Proiectare este palierulcel mai cuprinzător și mai facil de realizat din procesul complex al evaluării Performanței Totale aclădirilor. Evaluarea din stadiul de execuție sau exploatare presupune concluzii ce au soluții dacănu imposibil de pus în practică, măcar cu eforturi financiare majore. Concretizarea cantitativă acriteriilor de performanță se materializează în niveluri de performanță clasificate după cum ammenționat anterior (fig. 2.7). Nivelurile de performanță sunt direct responsabile de percepereautilizatorilor în ceea ce privește adaptarea clădirii la cerințele lor de performanță. Nivelurile deperformanță necesare reprezintă condițiile minime stipulate în literatura de specialitate. Nivelul deperformanță proiectat și cel realizat ar trebui să fie la un nivel superior. Nivelurile de performanțăpot fi aferente diferitelor faze ale ciclului de viață definitoriu pentru construcții și sunt astfelevidențiate drept niveluri de performanță asociate fazei de proiectare (Pp), de construcție (Pc) șiperioadei de utilizare/ post-utilizare (Pu). Evoluția nivelului de Performanță Totală în timp pe totparcursul ciclului de viață a construcției este definit de o depreciere continuă. Analizând nivelurilede performanță cerute de utilizatori, normate și impuse prin cadrul legislativ și cele realizate efectivputem defini relația:

Pn ≤ Pp ≤ Pu (4.15)Metodele de analiză a performanțelor nu sunt numeroase. Literatura de specialitate în

acest domeniu este de o consistență timidă în comparație cu alte domenii de analiză specificedomeniului construcțiilor.

4.4.1 Metoda folosirii indicatorului tehnic global de calitate - Q0

În lucrarea de doctorat de la Universitatea Tehnica Iași, Facultatea de Construcții șiInstalații cu tema ”Optimizarea controlului de calitate în construcții” autorul propune o modalitatematematică de estimare a calității în construcții (Victor Cândea Muntean, 2010). Metoda se bazeazăpe descompunerea palierului performanțelor, al calității produsului finit, în arii succesive de analizăpe palierele cerințelor esențiale de calitate. Palierul următor presupune zona exigențelor deperformanță aferente fiecăreicerințe esențiale. Autorulrealizează o dezvoltarepiramidală de descompunere anivelurilor de analiză pediverse paliere (fig.4.10).Organizarea Performanțeidevine complexă șimulticriterială polarizândexigențele de performanțădescendent prin cerințeleesențiale. Metoda numericăpropusă pentru evaluareacalității globale se faceapelând la indicatorul tehnicglobal de calitate Q0.

Fig. 4.10- Descompunereapiramidală a metodologieiestimării calității înconstrucțiisursa: Cândea, V. M., 2010

28


În mod consecvent, formula matematică ce descrie procesul de estimare a calității șiperformanței totale aferente unei construcții este descrisă prin sumarea nivelelor imediat inferioare:Dezvoltarea pe paliere nu este determinată cu exactitate datorită modului general de prezentare,aplicabilitatea la toate grupurile de construcții și funcțiuni și prezentarea teoretică a metodei. Luândîn considerare dispunerea piramidală a cerințelor esențiale de performanță și a exigențelor aferentefiecăreia, dezvoltarea formulei devine:

Q0=∑i= 1

6

(λi∑j=1n

μi , j×ϕi ,j) (4.19)

( cu condiția ∑j=1

n

μi,j=1,00 ); (4.20)

φi,j – gradul de satisfacere al exigenței de performanță ei,j

(φi,j= N(ei,j)efectiv/ N(ei,j)normat) (4.21)Avantajele modului de calcul prezentat sunt date de cuantificarea fiecărei cerințe de

performanță definite și multiplicată cu factorul de pondere stabilit pentru a reduce subiectivitateadatelor obținute inițial. Detalierea factorilor de pondere poate fi utilă în cazul unor concursuri deproiectare unde voința beneficiarului capătă o greutate sporită. Autorul recunoaște chiar căenumerarea cerințelor esențiale și identificarea exigențelor de performanță aferente poate câștiga îngreutate printr-o analiză mai detaliată. Dezavantajele metodei prezentate sunt date de faptul că nueste explicat foarte concis modul de identificare a gradului de satisfacție a exigențelor deperformanță în parte. Se cere deci o detaliere a modalității de evaluare a gradului de performanțăefectiv. O altă zonă sensibilă a metodei prezentate este ignorarea analizei sistemice care stipuleazăcă un proces așa de complex cum este cel al determinării performanței la nivel general ar trebui sădepășească sumarea primară a nivelelor de performanță aferente elementelor componente.

4.4.2. Metode mixteEvaluarea Performanței Totale în Construcții poate fi realizată prin mixarea metodelor consacrate.Identificarea indicatorilor de calitate ce pot fi estimați prin calcule, asigurarea unor factori depondere și sumarea lor în cadrul unei exigențe esențiale de calitate este una din variante (FrancoCotana și Michele Goretti, 2007). Indicatorii ce nu pot fi reduși la un calcul matematic pot fiestimați prin tabele de clasificare în funcție de criterii de evaluare predefinite. Cuantificarea lor într-un sistem omogen devine astfel o procedură anevoioasă ce duce la o estimare globală aperformanței globale a construcției. Formula de bază poate fi descrisă astfel:

BGPi = ∑i=1

6

θi N i (-) (4.22)

Analiza sistemică presupune un palier superior, trebuind luate în considerare relațiiledintre elementele componente, valorile ce pot augmenta un proces de sumare simplă. Indicatorii deperformanță pot avea efect gradual asupra mai multor cerințe de performanță. Implicareautilizatorilor trebuie ponderată de experiența proiectanților implicați în acest proces cu conectărimultiple.

4.4.3. Conceptul de Casa ActivăDomeniul construcțiilor este definibil ca unul din cele mai importante pentru umanitate,

care susține de fapt nevoile umane elementare şi anume protecția împotriva variațiilor climaticeviolente. Această direcție se dezvoltă de la primele construcții în dorința de a îmbunătățiiperformanța spațiilor interioare/ exterioare și cunoaște o amplificare exponențială apropiindu-ne de

29

REZUMAT

perioada actuală.Din punct de vedere al consumului de energie sustenabilitatea poate fi văzută ca odirectivă pentru construcții care să creeze vieți cât mai sănătoase și mai confortabile pentruutilizatori cu un impact minim asupra climatului sau a mediului înconjurător.

Fig. 4.11-Exemple deintegrare a conceptelor desustenabilitate „Active House”în construcții - casa RhOMEare și radarul Casei Activeprezentat

Această direcție s-amaterializat în tendința politicăpentru reducerea emisiilor dedioxid de carbon și desiguranță a aprovizionării cuenergie. O mișcare ce defineșteimperativ această dimensiuneeste nevoia de construcții cuconsum de energie scăzut(Near Zero Energy Buildings)până la sfârșitul anului 2020 și2018 pentru clădiri publice,susținută de UniuneaEuropeană.

Sursele globale fiindepuizabile, conceptul de CasăActivă (the Active HouseConcept) militează pentrureducerea pierderilor dinprocesele constructive.Întinderea analizei pesteîntregul ciclu de viață alconstrucțiilor (Life Cycling

Assessment- LCA) pune accent pe modalitatea globală de analiză a construcțiilor cu nivelele deconfort, energie și mediu înconjurător. Această poziționare acceptă de fapt momentul de pornire aanalizelor din stadiul de proiectare ca fiind cel mai facil moment de modificare a performanțelorobiectului final în comparaţie cu încercările de îmbunătățire aplicate asupra unui imobil dejaedificat.

Țelul cel mai important pentru conceptul de casă activă este de a „crea vieți maisănătoase și mai confortabile pentru utilizatori fără a prejudicia climatul” (Kurt Emil Eriksen,2013). Reprezentarea grafică a acestei directive, deja bine cunoscută, prezintă interconectările celortrei zone de importanță. Cele trei componente au înțelesuri diferite, cu conexiuni importante la celedefinite pentru analiza de performanță a construcțiilor în general. Zona confortului preia dincriteriile de analiză deja cunoscute, cele referitoare la aerul proaspăt (IAQ- Indoor Air Quality),lumina directă (VC- Visual Comfort), confort spațial (SC- Spatial Confort) și acustic (AC-Acoustical Comfort). Aria confortului își asumă doleanța ca o Casă Activă să materializeze unmediu sănătos și mai confortabil pentru utilizatori în condițiile în care clădirea asigură la un nivelmai generos iluminatul și aerul proaspăt. Condiția necesară este de a folosi materiale ce au unimpact pozitiv asupra confortului și climatului interior. Domeniul analizei construcțiilor se

30


dovedește ca unul cu o dezvoltare accentuată în perioada actuală. Există puncte comune pentru celedouă moduri de abordare a studiului și denumite drept Performanța Totală în Construcții (TBP-

Total BuildingPerformance) șiconceptul CaseiActive (AH- ActiveHouse).Fig. 4.13 – Schemade structurare aconceptului CaseiActive (Active HouseConcept)sursa: Kurt EmilEriksen, Active HouseAlliance, a networkfor development ofsustainable buildings,The REHVAEuropean HVACJournal, vol. 50, issue3, mai 2013

Conexiunea grafică a echilibrului între principiile (criteriile de performanță) definitoriiale conceptului se numește Radarul Casei Active și reprezintă nivelele atinse de fiecare dincriteriile active pe o scală de la 1 - care reprezentă cel mai înalt nivel, până la 4 - cel mai scăzut (fig.4.14). Criteriile de analiză sunt similare modului de evaluare specific performanței totale înconstrucții, precum și prezentarea interdependentă a acestora.

Fig. 4.14- Exemplu grafic deRadar al Casei Active

sursa:http://www.activehouse.info/radar/752#cmf

Pe lângă seturile diferite deparametrii de performanțăprocesul de estimare aperformanței construcțiilormodifică doar ponderea criteriilorde analiză, definește o scalăuniformă de clasificare și creeazăun scor grafic de inter-relaționareîntr-un mod mai inteligibil.Obiectivele importante de analiză ,estimare, corectare a relațiilor

interioare, intenție de ierarhizare și clasificare a construcțiilor și concentrare pe confortulocupanților fără a diminua importanța reducerii consumului sunt comune pentru Performanța Totalăa construcțiilor și conceptul Casei Active. Metodologia de realizare a graficului de tip radar al caseiactive presupune și un mod de cuantificare a fiecărui criteriu, cu definire cât mai simplistă pentruușurarea estimării nivelului de realizare. Prezentarea grafică cu evidențierea ariei cuprinse între

31

http://www.activehouse.info/radar/752#cmf

REZUMAT

nivelurile de performanță realizate este o modalitate mai inteligibilă de transpunere a condiționăriireciproce dintre criteriile de analiză, o modalitate mai evoluată de vizualizare a acestei caracteristicisistemice. 4.4.4. Metoda de evaluare folosind Implementarea Funcției Calității - QFD Quality FunctionDeployment

Pentru o estimare holistică a Performanței Totale a Construcțiilor propunem o variantăde calcul relativ nouă, Implementarea Funcției Calității, cu acronimul britanic consacrat QFD-Quality Function Deployment. Metoda presupune o estimare mai corectă a caracteristicilor unuisistem, ținând cont de proprietățile elementelor componente dar și de inter-relaționările intrinseci.Implementarea Funcției Calității este o metodă ce se concentrează pe îmbunătățirea calitățiiproiectării ca proces mai amplu prin transformarea cerințelor utilizatorilor în obiective de design șipuncte de asigurare a calității folosite pe perioada producției, cunoscută sub denumirea de „voceaclientului” care este descrierea cea mai caracteristică a metodei. Ca metodă de analiză ce are cafinalitate obținerea unui „client mai satisfăcut” (J. C. Mallon, D. E. Mulligan, 1993) nu trebuievăzută ca o soluție, ci mai degrabă un proces sistematic pentru a găsi una.

Denumirea încetățenită în limba engleză (QFD- Quality Function Deployment) estetraducerea denumirii originale din japoneză a conceptului „Hinshitsu KiNo TenKai” și a apărut înanii 60, dezvoltată de dr. Yoji Akao și dr. Shigeru Mizuno de la Institutul Tehnologic din Tokio.Munca celor doi s-a concentrat pe modurile în care se pot aplica algoritmi de rezolvare aproblemelor procesului de design a produselor industriale. Prezentarea este tabelară, denumită și”casa calității” pentru definirea similară a unei case cu ”fundații”- rezultatele studiului pentrucaracteristicile tehnice, ”pereții”- cerințele utilizatorilor și ordonarea lor iar ”acoperișul”- inter-relaționarea celor două domenii. Față de metodele de evaluare clasice sunt intercalate șiposibilitățile de relaționare între „pereți” și „fundații” pentru a defini cât mai elocvent fenomenulsupus analizei.Posibilitatea implementării metodei de analiză a performanței într-un anumit domeniu alconstrucțiilor prin implementarea Funcției Calității este analizată de relativ puțină vreme (Dong –Eun Lee et al, 2006). 4.4.4.1. Definirea matricei de date Această etapă se realizează de către proiectanți cu aportul experienței în definirea cerințelor utilizatorilor. Păstrând notațiile limbii engleze, matricea de bază de culegere a informațiilor este descrisă în tabelul 4.10:

CR1 CR2 CR3 ... CRn

IR1 IR2 IR3 ... IRn

CE1 IE1 I11 I12 I13 ... I1n

CE2 IE2 I21 I22 I23 ... I2n

CE3 IE3 I31 I32 I33 ... I1n

... ... ... ... ... ... ...

CEm IEm Im1 Im2 Im3 ... Imn

unde:CEm – cerințele utilizatorilor;IEm – coeficient de pondere al cerințelor utilizatorilor - se obține de la specialiști în proiectare;CRn – caracteristici tehnice/ criterii de performanță;IRn – coeficient de pondere al caracteristicilor tehnice obținut de la specialiști în proiectare;Imn – coeficient de relaționare intre CEm și CRn- obținuți de la specialiști în proiectare.

32


Această matrice are importanța stabilirii gradului de interconectare între cele douăpaliere, cerințele utilizatorilor și caracteristicile tehnice, cu factorii de pondere ce implică șispecialiști din domeniu. Definirea se face în moduri prezentate ulterior.4.4.4.2. Definirea matricei de procesare

Această etapă presupune analizarea datelor obținute de la utilizatori și calculareanivelului de performanță cu ponderile definite anterior. Matricea este dezvoltată în tabelul 4.11.Tabelul 4.11- Matricea de procesare – model generic

CR1 CR2 CR3 ... CRn Nivel deperforman

ță NPiIR1 IR2 IR3 ... IRn

PR1 PR2 PR3 ... PRn

CE1 IE1 PE1 R11 R12 R13 ... R1n NP1

CE2 IE2 PE2 R21 R22 R23 ... R2n NP2

CE3 IE3 PE3 R31 R32 R33 ... R1n NP3

... ... ... ... ... ... ... ... ...

CEm IEm PEm Rm1 Rm2 Rm3 ... Rmn NPm

Nivel de performanță NPj NP1 NP2 NP3 ... NPn NP

unde:PE i , PR j – nivel de performanță cerut / perceput de utilizatori;Rij – puncte obținute prin relația (4.23);NPi – nivel de performanță obținut prin relația (4.24);NPj – nivel de performanță obținut prin relația (4.25);NP – nivel de performanță totală (4.26).

Datele ce sunt introduse în această etapă sunt coloana și rândul cu numărul de ordine alIII- lea, PEm și PRn. Valorile sunt obținute de la utilizatori prin sondare, având valori pe o scală de la1- nesatisfăcător la 5- excelent. Autorul sugerează ca modul prin care sunt obținute aceste valori săse facă prin prelucrare statistică a gradului de satidfacție estimat de utilizatori în bazachestionarelor. Coeficienții din interiorul matricei de procesare, Rij, sunt obținuți pe baza relației:

Rij=(PEi×IEi)+(PRj×IR j)

2×I ij (4.23)

Nivelurile de performanță sunt obţinute prin sumare:

NPi=∑j=1

n

Rij (1 ≤ i ≤ n) (4.24)

NP j=∑i= 1

m

Rij (1 ≤ i ≤ m) (4.25)

iar nivelul de performanță totală:

NP=∑i=1

m

NPi=∑i= 1

n

NP j (4.26)

33

REZUMAT

Valoarea Performanței Totale a produsului, în acest caz construcția în studiu, este dată de relația:

TPB=NP

NPmax

×100 (%) (4.27)

4.4.4.3. Calcularea nivelului actual de performanțăSe reface pasul anterior cu valorile nivelurilor de performanță drept ”5” ca valoare

maximă. Valoarea obținută este numită NPmax și este desigur mai mare decât cea obținută prinevaluarea nivelului de performanță efectivă perceput de utilizatori.

Aceste cerințe esențializate sunt cele prezentate și anterior :1- Confort spațial (funcțional);2- Calitatea aerului interior;3- Confort vizual;4- Confort termic;5- Confort acustic;6- Integritatea construcției.

Pentru finalizarea analizei propuse sunt definiți și indicatorii de performanță pentruanaliză prin care sunt analizate construcțiile de locuințe colective. Numărul mare de criterii studiateconcluzionează un demers de sintetizare și de definire a criteriilor relevante pentru grupul deanaliză, utilizatorii. Din enumerarea amplă prezentată a fost concretizată lista:

1. Aptitudinea de exploatare;2. Siguranța circulației (pietonale și mecanizate);3. Siguranța utilizării instalațiilor;4. Siguranța la intruziune / efracții;5. Evacuare în caz de calamități;6. Igiena aerului;7. Igiena apei;9. Însorire / iluminat;10. Protecția mediului exterior;11. Izolare termică;12. Izolare hidrofugă;13. Economia de energie;14. Izolare acustică.

34

CERINȚEDE

PERFORMANȚĂ

CRITERIIDE

PERFORMANȚĂ


CAPITOLUL 5METODOLOGIA DE EVALUARE A PERFORMANȚEI TOTALE A

PROIECTĂRII5.1 CONȚINUTUL METODOLOGIEI

Construcțiile sunt sisteme importante pentru susținerea spațiilor antropice și suntdefinibile la un nivel primar prin perioada mare de folosire și complexitatea sistemului structural.Această caracteristică intrinsecă devine destul de importantă în procesul de clasificare și ierarhizaredin orice punct de vedere dorit. Conceptele de definire ating domenii variate (sociologice, deconfort, informaționale, funcționale, estetice etc.) cu posibilități de grupare diferite, ducând oricedemers într-o direcție complexă de evaluare. Necesitatea evaluării continuă demersurile ce rezultădin nevoia comparării diferitelor variante de realizare a construcțiilor pentru un proces deconștientizare a alegerilor din procesele complexe implicate cu scopul îmbunătățirii produsuluifinit. Nivelul de calitate a spaţiului construit reprezintă de fapt măsura în care produsul realizat,clădirea, răspunde prin totalitatea proprietăţilor sale exigenţelor utilizatorilor ce subsumeazăcerinţe specifice destinaţiei şi comenzii sociale. Analiza de performanţă ca demers deobiectivizare a procesului evaluativ presupune ca primă etapă identificarea exigenţelorutilizatorilor.

Conceptul își are originea în ultimele decenii ale secolului trecut în Japonia și a fostdenumită „HKT- Hinshitsu KiNo TenKai” cu traducerea de Implementare a Funcției Calității.Promotorii acestui concept sunt dr. Yoji Akao și, mai târziu, dr. Shigeru Mizuno. Yoji Akao estecunoscut ca dezvoltator al doctrinei Hoshin Kanri, o metodologie a planificării strategice, politicaimplementării unei legături dintre țelurile declarate ale unei corporații și componentele zonei deproducție cu implicații evidente în managementul producției (Yoji Akao, 1991). Studiile sale sunt odezvoltare a politicilor manageriale și stipulează condițiile convertirii cerințelor de performanță aleunei companii în responsabilități individuale. Conceptele prezentate de autor conștientizează defapt cerințele de performanță și identificarea personală cu acestea pentru creșterea profitabilității,transmiterea cât mai clară a rolurilor fiecărui angajat și definește metode de monitorizare aperformanțelor .Unul din conceptele de bază, TQM- Total Quality Management- ManagementulCalității Totale, este o descriere a atitudinii, conceptelor culturale și a modalităților de organizarespecifice unei companii concentrate pe producerea de bunuri sau servicii care să satisfacă cerințeleconsumatorilor. În continuarea demersului de analiză pornit de Yoji Akao, acesta, împreună cu dr.Shigeru Mizuno, a dezvoltat sistemele de analiză concentrate pe cerințele de performanță aleutilizatorilor (Yoji Akao, 1991 reed. 2004). Problemele de design specifice proceselor industrialeau fost analizate și dezvoltată o metodă matematică ce are la bază calculul matricial ca algoritm deoptimizare a producției.

Implementarea funcției calității a fost descrisă de autor ca o metodă prin care se atingesatisfacția utilizatorilor prin transformarea cerințelor acestora în obiective de design și modalități deasigurare a calității. Volumul prezintă și analize de caz, diagrame, scheme de analiză, dovedindu-seun punct de referință în direcția implementării calității. Akao promovează diagrame de control acalității, înainte și pe parcursul execuției bunurilor, metode de implementare în domeniulconstrucțiilor, serviciilor și dezvoltării software.

Conceptul preluat de la japonezi a reverberat, întâi în spațiul nord - american, și maiapoi în cel european. Managementul proceselor de producție și optimizarea acestora în consensulconcentrării eforturilor pe satisfacerea așteptărilor clienților (David A. Kenyon, 1997). În stadiulactual al dezvoltării industriale, în interiorul căreia domeniul construcțiilor este o ramură distinctă,orice companie ce dorește să exceleze în satisfacerea clienților/ utilizatorilor și să rămânăcompetitivă are nevoie de o strategie pe termen lung, cu accentuarea proceselor de managementcele mai importante. Termenele se întind între doi și mai degrabă cinci ani și oferă timp pentrumodelarea directivelor ce se direcționează pe concentrarea spre obiectivele finale clar definite.

35

REZUMAT

În perioada actuală QFD și-a câștigat poziția importantă ca metodologie cu efectemajore asupra procesului de proiectare precum şi ca cel mai adecvat sistem de înțelegere acerințelor și nevoilor în mod corect pentru a crea valori noi care să satisfacă utilizatorii.

5.1.1. Obiectivele cercetăriiElaborarea unei metodologii și tehnici manageriale eficiente pentru evaluarea

performanțelor unei clădiri – în cazul lucrării prezente cu funcțiunea de locuințe colective – estedezirabilă pentru materializarea unui ghid de proiectare a construcțiilor de această factură cuevidențierea punctelor nevralgice în domeniu.

Cadrul de manifestare al proiectării este destul de firav în domeniul analizelor deperformanță la nivel național, iar la nivel global este deficitar în domeniul locuințelor din motive deierarhizare a interesului spre celelalte funcțiuni – clădiri de birouri, administrative, publice datorităconcentrării umane periodice și a intereselor economice. Spațiul aferent locuirii, suport pentruresursa economică a factorului uman a trecut nejustificat în subsidiar, cu efecte accentuate în formade locuire colectivă, în mod eronat considerată marginală, în principal și pentru asocierea culocuirea socială.

Cercetarea experimentală își propune să identifice și să stabilească procedee, metode deorganizare și conducere a sistemului de analiză de performanță pentru domeniul construcțiilor delocuințe colective. Scopul declarat al lucrării analiza critică și statistică a datelor preluate de lautilizatori cu definirea cadrului de studiu pentru procesele de proiectare ulterioare.

5.1.2. Cadrul desfășurării cercetării experimentalePentru analiza definită în intenția lucrării de doctorat cadrul de desfășurare a cercetării a

fost concretizat în două birouri de arhitectură (SC Pseudo – Clasic SRL și SC Best SRL) ceactivează în localitatea Iași pe perioada conceperii a două construcții cu funcțiunea de locuirecolectivă.

Prima firmă este biroul de arhitectură ce a proiectat și urmărit în execuție clădirea dinstrada Melodiei. Informațiile ce acoperă perioadele de studiere a fezabilității, a proiectării propriu –zise (cu sub-etapele Documentației de Autorizare a Construcției, Proiectul tehnic de execuție,Detalii de execuție, Caiete de Sarcini și Programul de urmărire și control pe perioada execuției)finalizată cu procesul verbal de predare – primire a construcției.

Pentru perioada de utilizare – începând cu septembrie 2008 și până acum – estimareaperformanței a fost realizată printr-un chestionar cu cerințe de performanță și indicatori pentruocupanții clădirii care o utilizau deja de aproape un deceniu.

Al doilea birou de arhitectură are sediul social tot în localitatea Iași, detaliu ce a facilitatcolaborarea cu proiectanții angajați în conceperea celei de a doua clădiri de locuințe colective, demai mici dimensiuni, în Iași, strada Holboca nr. 1. Perioada de execuție s-a desfășurat la finalulanului trecut și începutul anului curent a determinat începutul utilizării. Pentru chestionare a fostfolosit același chestionar de la investiția anterioară pentru concretizarea rezultatelor în acelașicondiții

Perioada de utilizare a fost sensibil mai scurtă dar credem suficientă pentru edificareautilizatorilor în ceea ce privește nivelurile de performanță atinse de construcție. De fapt, doleanțeleutilizatorilor erau edificate în momentul achiziției apartamentelor iar confirmarea așteptărilor eradeci facilă.

Planul de derulare a cercetărilor s-a realizat pe două paliere de cercetare experimentalăpentru atingerea scopului final:1. culegerea datelor de la utilizatorii celor două construcții urmărite din stadiul de fezabilitate pânăla perioada utilizării;2. prelucrarea datelor în vederea obținerii indicatorului Performanței Totale în construcțiile delocuințe colective.

36


5.1.3. Planificarea cercetării experimentaleCercetarea specifică domeniului analizat a presupus realizarea unor chestionare a

specialiștilor din domeniul proiectării, cu domeniile conexe, și a utilizatorilor unor clădiri finalizate,una din ele de cel puțin jumătate de deceniu și a doua anul trecut. Perioadele de chestionare pe carele-am prezentat au materializat necesitatea utilizării unei metodologii de analiză a performanțelorobiectului de construcție proiectat. Deși beneficiarul proiectului nu este și utilizatorul final(constituit din mai multe entități, identitatea între beneficiar și utilizator fiind specifică locuiriiindividuale de care ne despart diferențe specifice) acesta este direct interesat de cerințele acestora înprimul rând din considerente economice. Aceste tendințe se accentuează în perioada actuală încondițiile cvasi-echilibrării pieței din punct de vedere al cererii și al ofertei, situație neexistentă înultimii 20 de ani, perioadă în care cererea masivă a diminuat considerentele de performanță dinlipsă de concurență. Pentru a culege datele necesare prelucrării analizei de performanță, în principala factorilor de pondere, a fost efectuată prelucrarea statistică a datelor, în prima etapă, aspecialiștilor implicați în procesul de proiectare. Eșantionul a fost ales cât mai reprezentativ șiacoperitor, cu factori ce acoperă domeniile de proiectare diversă: arhitecți proiectanți, arhitecțiimplicați în procesul de autorizare, arhitecți implicați în procesul educativ universitar specific,ingineri specializați în domeniile de cadastru, proiectare de rezistență, proiectare de instalații pentruconstrucții, proiectanți de drumuri și planuri de folosință generală. Din eșantionul reprezentativponderea masivă a fost reprezentată de arhitecți, factorii primari de decizie și de conectare cucerințele utilizatorilor. Un procent de peste 50% au fost, dacă nu arhitecți, directori de societățicomerciale implicați și în procesul de proiectare sau ambele.

Considerațiile persoanelor implicate în procesul de cercetare/ educație sunt evidente,conceptele de teoretizare și de transmitere a informațiilor noii generații de proiectanți fiindimportante oriunde în lume. De asemenea, mărimea eșantionului a fost stabilită la 30 – nivel la carerezultatele au fost considerate suficient de relevante și apropiate de scopul declarat. Pentruobținerea rezultatelor cercetării descrise în capitolul precedent au fost realizate trei studii princhestionare a utilizatorilor în cele două amplasamente descrise și contactând diversele firme șiinstituții pentru chestionarele specialiștilor (tabel 5.2). Valorile au fost centralizate în tabelul dematrice de date inițiale prezentat în capitolul anterior.

5.1.4. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării experimentaleO primă serie de concluzii rezultată în urma chestionării beneficiarilor și specialiștilor

implicați în proiectarea construcțiilor de locuințe colective este următoarea:- societățile de proiectare implicate în proiectare sunt în general de mici dimensiuni (4 – 10

persoane);- ponderea proiectelor de locuințe este semnificativă în cadrul proiectelor executate de o

firmă de arhitectură medie, depășind 70%;- ponderea ordonatorilor de credite se deplasează masiv spre clienți privați din moment ce

entitățile oficiale au stagnat programele de dezvoltare a locuințelor, individuale sau colective;- cei chestionați au preconizat ca important demersul elaborării unei metodologii de estimare

a gradului de satisfacție a utilizatorilor, metodologie care să depășească nivelul minim impus decadrul legal existent;

- utilizatorii au estimat în procente covârșitoare (peste 90%) că un asemenea demers decercetare este util în definirea așteptărilor pentru un spațiu de locuit în curs de achiziție;

- în 70% din firmele de proiectare nu există nici o metodă de programare a demersului deconcepție/ proiectare și toate estimările de management se rezumă la definirea empirică a perioadeide execuție a proiectelor și a bugetelor minimale;

- personalul angajat în cadrul învățământului superior de specialitate chestionat a apreciatutilitatea demersului pentru procesul de învățământ din anul al IV- lea, disciplina proiectare, temalocuinței colective;

37

REZUMAT

- verificatorii de proiecte au sesizat oportunitatea temei de cercetare pentru lărgireadomeniilor de analiză a performanței unei clădiri în cadrul procesului specific al sistemului calității;

- beneficiarii implicați în demersul de proiectare prin comanda socială au apreciat pozitivdemersul de teoretizare a înglobării cerințelor utilizatorilor în procesul de proiectare pentruconformarea produsului final cu cererea;

- analizarea perceperii fondului construit de către factorii implicați în construcția delocuințe colective a dezvăluit multe puncte de insatisfacție;

Rezultatul primei serii de concluzii apreciază drept necesar demersul temei de cercetareprezent pentru elaborarea unei metodologii de estimare a Performanței Totale în construcția delocuințe colective în țara noastră. Metodologia propusă de lucrarea științifică prezentă va fiprezentată schematic prin trei blocuri de tratare a problemelor depistate de autor în studiile de cazstipulate (fig. 5.1).

Fig. 5.1- Schema generalăprivind managementulPerformanței Totale în construcțiide locuințe colective

Schema dezvoltată în fig. 5.1prezintă ansamblul de componenteîntre care există inter-relaționăricerte, cu condiționări directe șifinalitate în edificarea nivelului deperformanță realizat de construcțiaîn sine așa cum este ea perceputăde utilizatori. Metodologiapresupune parcurgerea fiecăreietape definită de câte un bloccomponent cu relația intrinsecă cuobiectul de construcție studiat învederea conștientizării niveluluide performanță realizat șiposibilele căi de îmbunătățire.

Blocul de date de intrare sintetizează informații specifice ca:- obiectivele definitorii estimării Performanței Totale în construcția de locuințe colective

pentru factorii implicați, în grade diferite, în toate etapele edificării clădirii;- identificarea cerințelor de performanță pentru estimarea nivelurilor de performanță

specifice pentru clădirile de locuințe colective prin sintetizarea documentației de specialitate ceanalizează domeniul prezentat;

- definirea criteriilor de performanță de analiză a caracteristicilor specifice locuiriicolective din punctul de vedere al cerințelor utilizatorilor;

Blocul de prelucrare a datelor de intrare este constituit din metoda de analiză prin inter-relaționare a valorilor relevate la etapa anterioară în cadrul aplicației matriceale de

estimare a nivelului de performanță global. Elementele de intrare obținute de la utilizatori suntponderate astfel printr-un proces ce ține cont și de relațiile dintre criterii și cerințe de performanțăspecifice clădirilor de locuințe colective.

38


Modalitatea de analiză are un proces paralel de estimare a nivelului maxim de satisfacțiea utilizatorilor tocmai din considerentele de ponderare a extinderii performanțelor peste niveluri cenu se justifică economic – din punct de vedere al utilizatorului care nu are cunoștințe definitoriisistemului construcțiilor existând tendința „împingerii” limitelor de performanță peste nivelurirezonabile. Nu excludem ca evoluția tehnologică să efectueze acest salt, din acest motivelasticitatea definirii factorilor de pondere fiind foarte importantă.

Blocul de interpretare a rezultatelor nu este un bloc decizional din motive de succesiune cronologică, Performanța Totală în construcțiile de locuințe colective având

perioada de analiză în etapa de utilizare. Concluziile din perioada de exploatare se răsfrânge înetapa de proiectare ulterioară asupra altor clădiri cu funcțiuni similare dezvoltate posteriorperioadei de analiză.

Coeficienții de calcul din matricea de analiză sunt un factor de interpretare a variațieinivelurilor de performanță pentru criterii sau cerințe. Așa cum am definit în capitolul 2 dezvoltareafuncției de performanță este bidimensională cu inter-relaționări complexe și, deci, ameliorarea uneicaracteristici definite în sistem va afecta și alte nuclee din matrice.

5.2 PROGRAM DE APLICARE A METODOLOGIEI DE EVALUARE A PROIECTĂRIIDemersul cronologic al definirii cerințelor utilizatorilor în urma definirii comenzii

sociale și a funcțiunii principale este urmat de implementarea sistemului de dezvoltare aperformanțelor etapei de proiectare dar considerând exigențele aferente întregii perioade de viațăa construcției la mod global. Procesul de obiectivizare a procesului evaluativ este în modconsecvent bazat pe identificarea elementelor definitorii ale nevoilor de utilizare. Pentru oestimare holistică a Performanței Totale a Construcțiilor propunem o variantă de calcul relativnouă, componentă a QFD- Quality Function Deployment. Metoda presupune, după cum amprezenta mai sus, o estimare mai corectă a unui sistem de performanțe ținând cont de elementelecomponente dar și de inter-relaționările intrinseci. Metoda a fost aplicată mai întâi în domeniulîmbunătățirii calității producției industriale. Scopul inițial era de a crea o unealtă pentru estimareaperformanțelor diferitelor variante de proiectare din punctul de vedere al cerințelor utilizatoruluifinal. Aplicabilitatea în cadrul proceselor de optimizare a managementului implicat în tot mai multedomenii ale producției a condus inevitabil și la acoperirea domeniului construcțiilor. Proceseleacestea au specificitatea lor (valoarea mare a produsului, inamovibilitatea lui, perioada de folosințăîndelungată, număr mare de specialiști implicați în procesul de producție, multitudinea domeniilorce trebuie luate în seamă, cadrul legislativ amplu definit de Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995privind calitatea în construcţii) și datorită amplorii sistemelor implicate devine necesar o metodăcomplexă de estimare a performanțelor de edificare. Un proces destul de important este definireaacestor elemente componente ale „casei calității” și concretizarea factorilor de pondere specificilocuirii colective în cazul tezei de doctorat prezente. Factorii de pondere sunt obținuți de laspecialiștii implicați în procesul specific variantei de analiză – proiectanți, verificatori pentru etapade concepție, constructori și producători de materiale de construcție pentru etapa de edificare sauutilizatori, proprietari și manageri de clădiri pentru etapa de utilizare și post-utilizare. Analiza s-aefectuat prin intermediul chestionarelor cu itemi ce solicită valorizarea criteriilor de performanțădefinite în capitolul anterior (Anexa 1).

Prelucrarea datelor colectate presupune etape de analiză pentru introducerea datelor.Pentru simplificarea procesului de colectare a datelor se propune o scară de la 1 la 5, destul deuzuală în formularele de analiză și confortabilă pentru persoana interogată.

Valoarea coeficienților de pondere a fost obținută tot prin intermediul chestionarelorsimilare adresate specialiștilor dar prezintă în plus interogarea corelării dintre cerințele deperformanță și criteriile definite în mod analog (Anexa 2). Chestionarea specialiștilor implicați înprocesul de proiectare generează o matrice de date care este de fapt un suport pentru demersul

39

REZUMAT

ulterior de evaluare. Structura matricei de date se obține din media obținută în urma culegeriidatelor de la specialiști (proiectanți de arhitectură, rezistență, instalații, verificatori de proiecte)rezultatele Anexei 2. Media sondării este finalizată în matricea de date, cu valori mai aproape deobiectivizare cu cât numărul celor interogați este mai mare. Statistic se consideră că la peste 30 desubiecți interogați marja de eroare devine neglijabilă.

Structura matricei ce concluzionează nivelul efectiv de performanță se obține inserândcoloana și rândul cu valorile medii obținute prin estimarea gradului de satisfacție al utilizatorilor,media realizată din analiza Anexei 1. Modalitățile de structurare a matricelor diferă pentru altefuncțiuni, așa cum și coeficienții de pondere se modifică în consecință. Utilizatorii au valorilegenerate corectate cu factorii de pondere ce implică părerile specialiștilor. Analiza de PerformanțăTotală pentru construcția propusă duce la următoarele concluzii pe etapele propuse anterior cuetapele descrise și promovate de dezvoltarea matriceală specifică.

5.3 CERCETARE EXPERIMENTALĂ PRIVIND PERFORMANȚA TOTALĂ ÎN PROIECTARE

Nivelul de performanță a spaţiului construit analizat reprezintă, așa cum am edificatanterior, măsura în care produsul realizat, clădirea de locuințe colective, răspunde prin totalitateaproprietăţilor sale cerințelor utilizatorilor, specifice destinaţiei şi a comenzii sociale. Analiza deperformanţă ca demers de obiectivizare a procesului evaluativ presupune ca primă etapăidentificarea exigenţelor utilizatorilor. Pentru a concretiza metoda de calcul propusă este analizatăo clădire cu funcțiunea de locuințe colective proiectată în anul 2007 și realizată până în toamnaanului 2008. Amplasamentul este în orașul Iași, pe strada Melodiei la nr. 16-20, o stradă paralelăcu strada Prof. dr. doc. Dimitrie Mangeron (plan de situație ilustrat în fig. 5.2).

Fig 5.2- Plan de situație strada Prof. dr. doc. DimitrieMangeron- bloc de locuințe colective

5.3.1. Caracteristicile amplasamentului și aleconstrucției

Terenul pe care este amplasată clădirea în studiu estesituat în intravilanul Municipiului Iași, pe Str.Melodiei nr. 16. Categoria de folosință actuala este:teren CAT. Destinația stabilită prin documentațiile deurbanism: CB7 – funcțiuni mixte.

Condițiile de climă și încadrarea în zonele din hârțileclimaterice prevăzute de STAS 6472/2-8 încadreazăoraşul Iași la limita de S-E a câmpiei Moldovei, lazona de contact cu marginea de N-E a Podișului

Central Moldovenesc. Din punct de vedere geomorfologic perimetrul analizat este situat în culoarulBahluiului – terasa superioară, parte a Câmpiei Jijiei Inferioare, aparținând subregiunii CâmpiaMoldovei care face parte din Podișul Moldovei.

Toate cele 6 etaje sunt compuse din cate 8 apartamente cu câte una sau două camere șicasa scării, hol și sas de distribuție (fig. 5.3).

40


Fig 5.3- Planuri funcționale – plan parter și etajul curent și modelare 3D

41

REZUMAT

Fig. 5.9- Imagini din perioada utilizării actuale - martie 2015

5.3.2. EVALUAREA PERFORMANȚEI TOTALE PENTRU PROIECTAREAnaliza s-a efectuat prin intermediul chestionarelor cu itemi ce solicită valorizarea

criteriilor de performanță definite în capitolul anterior (Anexa 1). Prelucrarea datelor colectatepresupune etape de analiză pentru introducerea datelor. Pentru simplificarea procesului decolectare a datelor se propune o scară de la 1 la 5, destul de uzuală în formularele de analiză șiconfortabilă pentru persoana interogată. Valoarea coeficienților de pondere a fost obținută tot prinintermediul chestionarelor similare adresate specialiștilor dar prezintă în plus interogarea corelăriidintre cerințele de performanță și criteriile definite în mod analog (Anexa 2). Chestionareaspecialiștilor implicați în procesul de proiectare generează o matrice de date care este de fapt unsuport pentru demersul ulterior de evaluare. Structura matricei de date se obține din media obținutăîn urma culegerii datelor de la specialiști (proiectanți de arhitectură, rezistență, instalații,verificatori de proiecte) rezultatele Anexei 2. Media sondării este finalizată în matricea de date, cuvalori mai aproape de obiectivizare cu cât numărul celor interogați este mai mare. Statistic seconsideră că la peste 30 de subiecți interogați marja de eroare devine neglijabilă. Structura matriceice concluzionează nivelul efectiv de performanță se obține inserând coloana și rândul cu valorilemedii obținute prin estimarea gradului de satisfacție al utilizatorilor, media realizată din analizaAnexei 1. Modalitățile de structurare a matricelor diferă pentru alte funcțiuni, așa cum și coeficiențiide pondere se modifică în consecință. Utilizatorii au valorile generate corectate cu factorii depondere ce implică părerile specialiștilor. Analiza de Performanță Totală pentru construcția propusăduce la următoarele concluzii pe etapele propuse anterior cu etapele descrise și promovate dedezvoltarea matriceală specifică.

42


Chestionarea specialiștilor a generat matricea de date din tabelul 5.3.

Cu matricea de date realizată se află matricea și nivelul maxim de performanță aferentobiectului de studiu, locuințele colective (tabelul 5.4.)

Ca prim rezultat pentru locuințele colective a fost generată valoarea nivelului deperformanță maxim:

LPmax = 33.019 (-)

În urma centralizării datelor obținute de la 20 utilizatori (locatari) ai blocului de locuinţecolective, rezultatul matricei de analiză a nivelului de performanță globală este reprezentat întabelul 5.5. De remarcat este valoarea LP care este mai mică decât valoarea LPmax , aşa cum era deașteptat pentru analiza prezentată.

43

REZUMAT

Tabel 5.5- Matricea nivelului efectiv de performanță

Analiza poate fi detaliată studiind valorile rezultate pentru cerințele de performanțărezultate sau indicatorii de performanță aferenţi. Concluzia este că se poate îmbunătăți performanțarezultată sub reticența efortului aferent. Concluzia performanței analizată pentru cazul particular alblocului de locuințe de pe strada „Melodiei” duce, în etape, la următoarele concluzii:

LPmax = 33,019 (-)

LPefectiv = 28,598 (-)

Performanța Totală a etapei de proiectare este deci:

TBP1 = LP

efectivLP

max=28,59833,019

×100=86,610 %

TBP1 = 86,610%

5.4. ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELORPentru a evidenția posibilitățile de aplicare a Performanței Totale în Construcții, în mod

special ale celor de locuințe colective, experimentul a fost continuat cu o firmă de proiectare în carea fost implementat sistemul de analiză a Performanței Totale a Construcțiilor pe un caz de locuințecolective cu date similare celei analizate la capitolul precedent.

44


Fig. 5.10 - Plan de situație strada Holboca - bloc delocuințe colective

Firma de proiectare cooptată în procesul de analiză – ScBest SRL - are sediul tot în Iași, strada Frumoasă, nr. 4.Din firmă făceau parte 4 arhitecți la data porniriiproiectului - august 2014. Clientul dorea realizarea unuibloc de locuințe colective de mici dimensiuni, cu regimde înălțime redus și dezvoltare pe un teren în pantă,motiv pentru care demisolul a devenit o soluție deracord cu terenul amenajat. Regimul de înălțime este deD+P+2E, cu 4 apartamente pe nivel. Pentru analiza Performanței Totale în modul propus de

teza de doctorat prezentă matricea de date și matriceacu valorile maxime ale nivelurilor de performanță suntaceleași.

LPmax = 33.019 (-)

În demersul proiectării locuinței colective de pe strada Holboca sunt considerați punctual indicatoriicu valorile mai scăzute pentru demersul de îmbunătățire: igiena aerului, protecția mediului exterior,igiena higrotermică, izolare acustică și însorire/ iluminat. Aplicând aceeași analiză și coloanei cucerințele de performanță ponderate cele cu valoarea sub 5 sunt: confortul spațial, confortul aeruluiinterior și confortul vizual. Ca o primă concluzie a rezultat necesitatea îmbunătățirii acestor niveluride performanță aferente cerințelor enumerate sau care au legătură cu indicatorii enumerați mai sus.Analiza trebuie să se adapteze și situațiilor definitorii fiecărui proiect în parte pentru a nu afectaobiectivitatea demersului estimativ. În procesul de proiectare secund au fost reluate aceste cerințecu indicatorii enumerați. Cerința de confort spațial și de confort vizual, precum și indicatorii deînsorire/ iluminat pot avea explicații ce nu țin de procesul de concepere în mod direct – locuințacolectivă de pe amplasamentul de pe strada Melodiei era structurată din considerente deconstrângeri de amplasament cu simplu tract și orientarea spațiilor predominant spre vest iarponderea tipurilor de unități de locuit era cea a apartamentelor cu o singură cameră.

Indicatorii de performanță denumiți ca igiena aerului, igiena higrotermică împreună cucerința de performanță a confortului aerului interior au țeluri comune ce pot fi îmbunătățite de opermeabilitate mai mică a tâmplăriei. Izolarea acustică poate fi augmentată cu măsuri de izolarefonică sporite. Însorirea și orientarea pe sit pentru proiectul de locuințe colective de pe stradaHolboca au fost ameliorate de modul de concepție – planul etajului curent a fost realizat cuorientări multiple și clădirea amplasată pe sit cu latura scurtă spre nord - vest. Unitățile de locuire –apartamentele - sunt cu spații mai generoase decât proiectul analizat inițial, variantă aleasă în urmaanalizei de performanță deja realizată. Pentru îmbunătățirea izolării fonice au fost efectuate teste in- situ pentru alegerea celei mai bune variante de separare a apartamentelor. Soluția aleasă, cu stratdublu din BCA de 20 centimetri grosime și cu saltele de vată bazaltică de 10 centimetri grosime îninterior, a satisfăcut cerința minimă a nivelului e zgomot perceput în spațiile testate - sub 35 dB(A). În perioada imediat următoare punerii în funcțiune – februarie 2015 – a fost efectuat un nousondaj privitor la nivelul de satisfacție al utilizatorilor. Rezultatul prezintă ameliorări aPerformanței Totale percepute de locatarii clădirii studiate. Matricea de analiză a nivelului efectivde performanță este ilustrată în tabelul 5.15:

45

REZUMAT

Tabel 5.6- Matricea nivelului efectiv de performanță - cazul locuinței colective din Iași, str.Holboca, nr. 1

Concluzia performanței analizată pentru cazul particular al blocului de locuințe de pe strada„Holboca” duce, în etape, la următoarele concluzii:

LPmax = 33,019 (-)LPefectiv = 29.787 (-)

Performanța Totală a etapei de proiectare este deci, în acest caz:

TBP1 = LP

efectivLP

max=29.78733,019

×100=90.212 % TBP1 = 90.212%

Scorul TBP obținut este mai ușor mai bun decât al construcției de etalon, clădirea delocuințe colective din Iași, strada Melodiei nr. 16 – 20. Augmentarea factorului de analiză esteexplicabil prin aplicarea concluziilor descoperite în urma estimărilor de la proiectul anterior și,deci, canalizarea eforturilor de proiectare spre punctele mai puțin luate în considerare de arhitecți șiingineri a fost conștientizată și concentrată mai eficient. În urma procesului de analiză efectuat defirma proprie a fost posibilă o ierarhizare a cerințelor de performanță din punct de vedere autilizatorului final – și de fapt cel care simte plenar avantajele spațiului construit – și o confruntarecu scala existentă constituită pe baza cadrului legislativ, a educației continue a proiectanților și aexperienței cumulate în timp. Nu în ultimul rând, confirmarea așteptărilor printr-un chestionarrepetat la noua construcție a întărit convingerea că demersul inițiat de cercetarea științifică prezentăare o finalitate practică evidentă. Metodologia de evaluare, deși perfectibilă și adaptabilă la altefuncțiuni sau etape de viață a unei clădiri, sau poate tocmai din acest motiv, se dorește uninstrument de utilitate majoră în procesul complex al proiectării de locuințe colective.

Metoda de aplicare a matricei de analiză poate fi translată spre alte domenii aferenteconstrucțiilor cu o aplicabilitate directă și rapidă – aflarea gradului de satisfacție a utilizatorilor esteun scop primar în domeniul produselor de consum.

46


CAPITOLUL 6CONCLUZII. CONTRIBUȚIILE AUTORULUI. VALORIFICAREA

REZULTATELOR6.1 CONCLUZII GENERALE

Prezentul capitol face o expunere a rezultatelor obținute pe parcursul programului decercetare doctorală și recomandări ulterioare privind posibilitatea noilor direcții de cercetare îndomeniul evaluărilor de performanță a clădirilor, de locuit sau în general.

După cum rezultă și din sinteza stadiului actual al cercetării prezentată în capitolul 1subiectul analizelor de performanță în construcții devine din ce în ce mai stringent, ținând cont deevoluția complexă a problematicii legate de domeniul construit și de evoluția nevoilor utilizatorilor.

Conștientizarea importanței domeniului construcțiilor de locuințe colective se amplificăo dată cu evoluția tehnologiilor și a cerințelor utilizatorilor care sunt intercondiționate. Mărimeaindustriei construcțiilor este un alt factor de influență a complexității analizei de performanță.Creșterea populației nu face decât să amplifice presiunea pe segmentul construirii locuințelor.Limitele auto-impuse de conceptul dezvoltării durabile mută centrul de greutate al domeniului destudiu spre locuirea colectivă, singura care atenuează impactul asupra mediului.

Lucrarea estimează că domeniul nevoilor umane ce se cer satisfăcute de spațiul locuitdepășește modalitatea tradițională de concepere centrată pe îndeplinirea cerințelor esențiale decalitate legale. Majoritatea beneficiarilor conștientizează din ce în ce mai pregnant că, în condițiilecompetiției de pe piața de locuințe, cerințele utilizatorilor devin mai accentuate și mai prezentefăcând imposibilă ignorarea lor, depășind ușor aspectele strict financiare de bază a performanței.

În urma studiului aprofundat al bazei legislative existente, de la noi din țară și depretutindeni, se observă nevoia de a amplifica volumul de informații disponibile cu analizareasituațiilor inedite ce apar în cazul cuantificării cerințelor de performanță dinamice.

Presiunea accentuată pe proiectant, în colaborare cu executantul și beneficiarul, justificădezvoltarea metodelor de evaluare a performanțelor clădirilor de locuit colective și de translare aconcluziilor asupra etapelor de concepție următoare. Experiența acumulată prin analizarea a cât maimulte construcții va defini proiectele viitorului.

Metoda de studiu propusă a evidențiat punctele nevralgice din sistemul performanțelorunei clădiri de locuit colective realizată în Iași, strada Melodiei, nr. 16 - 20. Cercetarea realizată aavut drept scop aplicarea întregii metodologii în cazul ulterior al proiectării unei noi construcții delocuințe colective, de mai mici dimensiuni, cu rezultate evidente de îmbunătățire a percepțieiperformanțelor realizate – locuințe colective realizate în Iași, strada Holboca, numărul 1.

Metodologia propusă poate deveni astfel un instrument coerent de evaluare aperformanțelor la nivel global și de ameliorare a deficiențelor ce pot surveni imediat ulteriorperioadei de proiectare – execuție, utilizare și post-utilizare.

Perioada studiilor doctorale a cumulat analizele în direcția preconizată prin tema decercetare enunțată la început: „Managementul Performanței Totale în construcții de locuințecolective” cu scopul definit din momentul inițial de elaborare și evaluarea implementării uneimetodologii, cu metode și tehnici specifice, de estimare a nivelului de satisfacție a utilizatorilor încondițiile unor concluzii:- La noi în țară lipsește o modalitate de analiză a performanțelor clădirilor la nivel holistic,considerând elementele constitutive ale sistemului performanței și a relațiilor stabilite intre acestea,cu scopul clar de optimizare a proceselor de proiectare;- Codul de bune practici de proiectare, ca și cel legal, sunt sisteme cu inerție mare, cu mobilitateredusă și materializarea orizontului de performanță la nivel minim de realizare. Dinamica cerințelorde performanță definite de utilizatori depășește într-un ritm exponențial evoluția normelor deproiectare existente în domeniu;- Abordarea sistemică a obiectului de construcție și a proceselor implicate în edificarea acestuiaamplifică nivelul de conștientizare a complexității lui, cu elementele componente analizabile la

47

REZUMAT

nivel individual dar integrabil prin funcțiile specifice în sistemul general. Acest fapt accentueazănecesitatea definirii în mod propriu a sistemelor implicate, sistemul complex de proiectare, sistemulde condiționări în definirea spațială, integrarea inter și intra sistemică, ș. a.;- Tehnologiile de execuție și dezvoltarea lor constantă angajează inevitabil și pe cea a proiectării cuadaptările constante la posibilitățile actuale;- Conceptul de performanță în construcții, cu o istorie la fel de lungă cu cea a construcțiilor înseși,este factorul care poate include evoluțiile industriale în procesele de concepție/ execuție;- Procesul de proiectare este momentul cel mai predispus la alegerea de variante posibile, elementcu care arhitecții sunt obișnuiți. Problema mai stringentă este în domeniul „feed– back”- ului pentrualegerile din momentul concepției cu motivații diverse, cea mai importantă fiind cea legată detradiție inexistentă. Direcțiile actuale se îndreaptă către integrarea cerințelor utilizatorilor înprocesul decizional al proiectării. Metodologia de studiu propusă realizează tocmai acest conceptdeficitar din procesele de proiectare actuale;- Pentru realizarea dezideratului prezenta mai sus propunem o metodologie descrisă de blocurilefuncționale prezentate în capitolul anterior (fig. 5.1) cu definirea nivelurilor de culegere a datelorde intrare, de prelucrare și de interpretare a rezultatelor. Setul de tehnici de realizare a analizeieste detaliat sistemic pentru utilitatea factorilor decizionali din firmelor de proiectare.

6.2 CONTRIBUȚII PERSONALE ALE AUTORULUIElaborarea prezentei lucrări de cercetare științifică a presupus utilizarea mai multor

elemente originale sau care au fost adoptate și adaptate subiectului definit pentru programul decercetare. Contribuțiile personale cele mai edificatoare pentru întregul demers sunt următoarele:1. Sinteza documentară semnificativă pentru tematica tezei de doctorat:- studiul bibliografic pentru conceptul de Performanță Totală în construcții cu aplicabilitate mai îndetaliu în cazul locuințelor colective;- realizarea studiului cuprinzător de documentare privind evoluția locuirii colective prin elementelespecifice, a cerințelor de performanță aferente și a manifestărilor științifice din domeniu până înperioada actuală;- elaborarea unei documentări a evoluției tipologiilor de locuire colectivă spre forma actuală;- documentarea sintetică a reglementărilor tehnice cu preocupări similare evaluării performanțelor înconstrucții, a articolelor și studiilor existente în domeniu;- stadiul actual al metodologiilor de aplicare a analizei de Performanță Totală a construcțiilor;- accentuarea noilor tendințe în domeniul de evaluare a performanțelor în construcții și la nivel holistic.2. Contribuții de factură științifică referitoare la Performanța Totală a construcțiilor de locuințecolective:- clasificarea cerințelor de performanță relevante pentru demersul de evaluare al Performanței Totale;- identificarea criteriilor de performanță importante pentru procesul de evaluare a performanțeiglobale;- analiza criteriilor de performanță și a interconectărilor cu cerințele de performanță identificate;- sunt propuse o serie de tehnici și instrumente pentru evaluarea nivelului de satisfacție a utilizatoruluide locuințe colective;- este edificată o bază de date necesară evaluării performanței globale în construcții de locuințe;- propune un instrument util managerilor de proiecte cu funcțiunea de locuire colectivă, domeniurelativ slab definit din punctul de vedere al performanței;3. Contribuții cu aplicabilitate directă în metodologiile de evaluare a Performanței Totale aconstrucțiilor:- elaborarea unei metodologii de evaluare a Performanței Totale în construcțiile de locuințe colective;

48


- aplicarea concluziilor rezultate din studiul de caz aplicat asupra unei clădiri de locuințe colectiveproiectate de autor în cazul unei noi clădiri de locuințe similare cu ameliorarea nivelurilor deperformanță realizate;- posibilitatea calculării nivelului de performanță la nivel holistic pentru construcțiile de locuințecolective – estimările pot fi realizate și la construcțiile existente pentru a concluziona deficiențelecadrului construit actual;- posibilitatea identificării domeniilor neglijate în procesul de proiectare realizat în moduriletradiționale cu omiterea cerințelor de performanță definite de utilizatori;- realizarea unei baze de date aferentă elementelor ce definesc Performanța Totală în construcții delocuințe colective cu relațiile interioare estimate în edificarea nivelului global de performanță.

6.3 VALORIFICAREA REZULTATELOR OBȚINUTE PE PARCURSUL PROGRAMULUIDE CERCETARE DOCTORALĂ

Pe parcursul programului de cercetare rezultatele obținute au fost valorificate prinpublicarea (în calitate de autor și coautor) a mai multor articole în reviste de specialitate și învolumele unor conferințe naționale și internaționale după cum urmează:

1. Alin - Enver Hoblea, Mihai Eugen Codreanu - Functionality and Safety of The InteriorEnvironment - Essential Elements of Total Building Performance- 13th International ScientificConference Civil Engineering Higher School- VSU' 2013, 6-7th June 2013, Sofia, Bulgaria, ISSN:1314-071X, Tom III, III- p. 301-304;2. Alin - Enver Hoblea - Managing The Integration of Noise Confort into Custom- OrientedDesign for Apartment Houses- 13th International Scientific Conference Civil Engineering HigherSchool - VSU' 2013, 6-7th June 2013, Sofia, Bulgaria, ISSN: 1314-071X, Tom II, V- p. 53-56;3. Mihai Eugen Codreanu, Alin-Enver Hoblea - Indoor Environmental Quality of NaturallyVentilated Educational Buildings. Case Study - 13th International Scientific Conference CivilEngineering Higher School - VSU' 2013, 6-7th June 2013, Sofia, Bulgaria, ISSN: 1314-071X, TomIII, IV- p. 145-149;4. Alin - Enver Hoblea, Gabriel Teodoriu, Ion Şerbănoiu - Considerente teoretice despreconceptul de performanța totală în construcții - Conferința tehnico - științifică cu participareinternațională “Instalații pentru construcții și economia de energie”, 4-5 iulie 2013, Iași, România,Editura Societății Academice “Matei - Teiu Botez”, ISSN 2069-1211, p. 215- 217;5. Gabriel Teodoriu, Alin - Enver Hoblea, Ion Şerbănoiu – Principii de gestionare eficientă aenergiei termice în clădirile de locuit - Conferința tehnico - științifică cu participare internațională“Instalații pentru construcții și economia de energie”, 4-5 iulie 2013, Iași, România, EdituraSocietății Academice “Matei - Teiu Botez”, ISSN 2069-1211,p. 218- 224;6. Alin - Enver Hoblea - Aprecieri teoretice actuale despre elementele definitorii alePerformanţei Totale în Construcţii, al VII-lea Simpozion Naţional “Creaţii universitare 2013”, 7iunie 2013, Iaşi, România;7. Alin - Enver Hoblea, Ion Șerbănoiu - Eficienţa energetică - criteriu major de performanţă încadrul Performanţei Totale în Construcţii - a VII-a Conferință națională a AAECR, 18-19octombrie 2013, Târgu - Mureș, ISSN 2247- 9724, p. 56-59;8. Alin - Enver Hoblea, Bogdan Tofan, Ion Șerbănoiu - Analiza variantelor de îmbunătățire aegicienței energetice - studiu de caz - a VIII-a Conferință națională a AAECR, 4 aprilie 2014,București, ISSN 2247- 9724, p. 31-35;9. Bogdan Tofan, Ion Șerbănoiu, Alin - Enver Hoblea - Analiza costurilor diverselor soluții determoizolații pentru o clădire rezidențială - a VIII-a Conferință națională a AAECR, 4 aprilie 2014,București, ISSN 2247- 9724, p. 76- 80;

49

REZUMAT

10. Alin - Enver Hoblea - Total Building Performance Influence upon Sustainable Development,2nd Conference for PhD students în Civil Engineering CE- PhD 2014, 10-13rd of December 2014,Cluj - Napoca, Romania;11. Alin - Enver Hoblea, Bogdan - Andrei Tofan -Total Building Performance and Active Houseconcept, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, publicat de Universitatea tehnică GheorgheAsachi din Iași, tomul LX (LXIV), fasc. 4, 2015;12. Bogdan - Andrei Tofan, Ion Șerbănoiu, Alin - Enver Hoblea – Comparative Analysis of TwoTrigeneration Systems for a Residential Building, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, publicatde Universitatea tehnică Gheorghe Asachi din Iași, tomul LX (LXIV), fasc. 4, 2015;

Participarea la conferințe naționale/ internaționale, simpozioane, workshop- uri:1. Alin - Enver Hoblea, Carmina Gheorghiță – Considerente ale influenței performanței totale înconstrucții asupra conceptului de dezvoltare durabilă, Ediția a opta a Conferinței de cercetare înconstrucții, economia construcțiilor, urbanism și amenajarea teritoriului „Dezvoltarea durabila amediului construit - de la viziune la realitate”, INCD Urban - INCERC, 3 octombrie 2014,București, Editura INCD URBAN- INCERC, București, 2014, p. 142-145;2. Conferința Națională "Creaţii Universitare 2013”- Tendinţe actuale în inginerie civilă şiinstalaţii în construcţii, Simpozion naţional, ediția a VII-a, Iaşi, 7 iunie 2013, organizat încolaborare cu Societatea Academică „Matei Teiu Botez”;3. Conferința Națională „Instalații pentru construcții și economia de energie”, ediția a XXIV-a,Iași, 3-4 iulie 2014;4. Conferință națională a AAECR „Eficienţa energetică - criteriu major de performanţă încadrul Performanţei Totale în Construcţii”, ediția a VII-a, Târgu - Mureș, 18-19 octombrie 2013;5. Conferință națională a AAECR „Eficienţa energetică - criteriu major de performanţă încadrul Performanţei Totale în Construcţii”, ediția a VIII-a, București, 4 aprilie 2014;

50


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Akao, Y., Hoshin Kanri, policy deployment for successful TQM , Ed. Productivity Press, NewYork, 2-eme ed.1990;2. Akao, Y., Quality Function Deployment: Integrating Customer Requirements Into ProductDesign, Taylor & Francis, UK, 2004;3. Barret, P., Development of a Post Occupancy Building appraisal Model. In Barret , P (Ed.).Facilities Management: Research Directions. RICS Books, 1992;4. von Bertalanffi, L., General System theory: Foundations, Development, Applications,George Braziller, New York, 1968 (ediție revizuită 1976);5. Blachere, G., Savoir Batir; habitabilite, durabilite, economie des bâtiments, Ed. Eyrolles,Paris, 2-eme ed.1969;6. Bliuc, I., Higrotermica clădirilor, Editura Societății Academice „Matei - Teiu Botez”, Iași,2005;7. Bonhomme, A., Guide pour l'etablissment des projects de bâtiments, Ed. Le Moniteur, Paris,1982, 1-ere ed. 1962;8. Caffe M., Locuinţa contemporană- Probleme și puncte de vedere, Ed. Tehnică, București,1987, pag. 232;9. Cândea, V. M., Optimizarea controlului de calitate în construcții, teză de doctorat, Iași,2010;10. Constantiniu, F., O istorie sinceră a poporului Român, Univers Enciclopedic, București,1998, p. 323;11. Cotana, F., Goretti, M., BGP index: an approach to the certification of building globalperformance, Clima 2007 WellBeing Indoors, Helsinki, 2007;12. Cronberg, T., Performance Requirements for Buildings- A Study Based on User Activities,Swedish Council for building Research D3, 1975;13. Derer P., Locuirea urbană, Editura Tehnică, București, 1985, pag.41;14. Eriksen, K. E. , Active House Specification- Buildings that gives more than they take, ForumBuilding Science, Donau – Universitet Krems, 8 mai 2013;15. Eriksen, K. E., Active House Alliance, a network for development of sustainable buildings,The REHVA European HVAC Journal, vol. 50, issue 3, mai 2013;16. Eriksen, K. E., R. Carsten, P.- A. Gillet, Active House Specification– evaluation of comfort,energy and environment in buildings, The REHVA European HVAC Journal, vol. 50, issue 3,2013;17. Hartkopf, V., Loftness V., Mill P., Integration for Performance in the Building SystemsIntegration Handbook, Ed. Richard A. Rush, Willey& Sons, New York, 1986;18. Kenyon, D. A., Strategic Planning With the Hoshin Process, Quality Digest Magazine, SUA,1997;19. Kian, P. S., Case Study on Total Building Performance Evaluation of “Inteligent” OfficeBuilding in Singapore, Dimensi Teknik Sipil, 3, 2001;20. Lupan, M., Introducerea conceptului de performanță în construcții, ICCPDC – INCERC,București, 1978;21. Lee, D. E., Arditi, D., Total Quality Performance of Design/ Build Firms Using QualityFunction Deployment, Journal of Construction Engineering and Management @ ASCE, nr. 132(1),ianuarie 2006, p. 49 – 57;22. McCaffer, R., Harris, F., Edum- Fotwe, F., Modern Construction Management, Wiley –Blackwell, New Jersey, 1995;23. Manslow, A. H., A Theory of Human Motivation, Psychological Review no. 50 #4, p. 370-396,1943;

51

http://books.google.com/books?id=hmAsDAVO-IEC&printsec=frontcover

REZUMAT

24. Mallon, J. C., Mulligan, D. E., “Quality Function Deployment- A System for MeetingCustomers’ Needs”, Journal of Construction Engineering. and Management., no. 119(3), p. 516-531, 1993;25. Maxim, E., Calitatea și managementul calității, Sedcom Libris, Iași, 2007;26. le Moigne, J. L., La modélisation des systèmes complexes, Éd. Dunod, Paris, 1990;27. Morris, P. W. G, Managing project interfaces: Key points for project success, in Projectmanagement handbook, Van Nostrand Reinhold, New York, 1983; 28. Preiser, W. F. E., Robinowitz, H. Z., White, E. T., Post- Occupancy Evaluation: how tomake buildings work better, Facilities, vol. 13 (11), p. 19-28, 1995;29. Radu, A., Bliuc, I., Improvement of Building Performance Requirements Approach,Buletinul Institutului Politehnic Iași, Iași, 1994 (tom XL- XLIV, fasc. 1-4, secția VI- Construcțiiși Arhitectură);30. de Rosnay, J., Le Macroscope: vers une vision globale, Éditions du Seuil, Paris, 1975;31. Sneck, T., On the Structure of the Performance Concept, VTT Technical Research Centre of Finland, Building Technology and Community Development, 1973;32. Șerbănoiu, I., Contribuții privind optimizarea tehnologiilor, a proceselor de organizare șiconducere a execuției construcțiilor prefabricate tipizate, Teză de doctorat, Institutul Politehnic„Gh. Asachi”, Facultatea de construcții, Iași, 1988;33. Șerbănoiu, I., Metode de organizare și programare în construcții, Ed. Societății Academice„Matei – Teiu Botez, Iași, 2009;34. Șerbănoiu, I., Contribuții privind stabilirea indicatorilor de evaluare a performanțitehnologice de execuție a procesului de construcții-montaj, A II-a Conferință Națională deInginerie Tehnologică, Cluj Napoca, 1988;35. Vasilache, M., Pruteanu, M., Adaptation des bâtiments d’enseignement aux exigencesactuelles de confort hygrothermique, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, tomul LVI (LX),fasc. 4, 2010;36. Zadeh, L., Outline of a new approach to the analysis of complex systems and decisionprocesses, IEEE Trans. Systems, Man and Cybernetics, 1973;

52

performanța totală în construcția de locuințe colective · particular, prin schimbarea...

Documents