pentru studenti tema ii

14
Tema: Dimeniunea istorică a valorilor etico-morale Omul care, de-a lungul vieţii, şi-a luat rămas bun de la plăcerile şi de la podoabele trupului, pe care le socotea străine de el şi dăunătoare, omul care, dimpotrivă, şi-a dat toată silinţa să înveţe ceva, care, în loc de podoabe străine, a vrut pentru sufletul său podoabele sale adevărate: cumpătarea şi dreptatea, curajul, libertatea şi adevărul, omul acesta trebuie să aibă încredere în soarta sufletului. Platon

Upload: mariana-guzun

Post on 15-Nov-2015

231 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Tema: Dimeniunea istoric a valorilor etico-morale

Tema:Dimeniunea istoric a valorilor etico-moraleOmul care, de-a lungul vieii, i-a luat rmas bun de la plcerile i de la podoabele trupului, pe care le socotea strine de el i duntoare, omul care, dimpotriv, i-a dat toat silina s nvee ceva, care, n loc de podoabe strine, a vrut pentru sufletul su podoabele sale adevrate: cumptarea i dreptatea, curajul, libertatea i adevrul, omul acesta trebuie s aib ncredere n soarta sufletului.PlatonPlanul:1. Marile tradiii etico-morale: Etica indian; Etica buddhist;Etica chinez clasic; Etica evreiasc; Etica cretin; Etica islamic2. Conceptele eudaimonia i arete n grecia antic3. Perspectivele etico-morale din grecia antic. Temele centrale n etica greac i romanEudaimoniaAreteFericireaVirtutea

Scopul omului de a obine fericirea n timpul vieii sale, fr s apeleze la vre-o for extern (zeii), ci prin puterea sa proprie. n interiorul su s construiasc un spaiu ontologic a fericirii. Virtutea este neleas ca o excelen ntr-un anumit domeniu (faptul de a fi virtuos). Domeniul de baz n care trebuie s exceleze un om al societii reprezint spaiul interior (psihic). Un om care este pozitiv pentru o societate rezistent, este obligat s posede i un suflet puternic. Orice om este obligat s aib grij de sine, adic s exceleze n anumite virtui spirituale.3Temele centrale n etica greac i romanFericireaVirtutea

Virtuile de baznelepciunea

Dreptate

4Temele centrale n etica greac i romanFericireaVirtutea

Virtuile de bazCurajulModeraia

5Cum omul poate ajunge la eudaimonia?Socrate Omul la fericire poate ajunge prin promulgarea nu doar fa de sine, ci i ajutarea altor oameni (metoda socratic) de a accede la modelul de via moral.

Pentru a fi moral, purttor a virtuilor de baz trebuie s:Te cunoti pe tine nsuiNimeni nu greete de bun voie, ci numai din netiin i nerecunoaterea esenelor umane

6Cum omul poate ajunge la eudaimonia?Platon

Cile de a ajunge la fericire:PlcereBineOmul trebuie s se hotrasc pentru unul din ele; drumul de mijloc nu existVirtuile omul le are, ca predispoziii de la natere el nu le poate educaStatul trebuie s aib grij n depistarea ct mai prematur a predispoziiilor oferind posibiliti de a le dezvolta armonic pentru folosul su.*7

Dorina este de a mnca-a bea, plceri carnale. Se cere a fi cultivat virtutea de Moderaie. Ocupaia recomandat: Meteugari, rani, Negustorii

Dorina este de a se luda i recunoatere social. Se cere a fi cultivat virtutea de Vitejie. Ocupaia recomandat: Armata sau forele de ordine

Dorina este de a lenevi *Se cere a fi cultivat virtutea de nelepciune. Ocupaia recomandat: Conducere i Educaie8Cum omul poate ajunge la eudaimonia?

AristotelConst n activiti individuale care conincid cu interesele statului i susinute de ctre plcere.*Fundamentul virtuii nu este n intelect, ci n dorin, dar cea mai mare plcere se obine din virtutea nelepciunii**9Virtutea - n sens aristotelicVirtutea este aptitudinea ctigat prin exerciiu; de a aciona conform cu raiunea, care reclam o cale de mijloc. *Tipurile de virtuiVirtui eticePracticate n viaa de zi cu zi, practice: prepararea mncrii, regulile de conduit etc.Virtui dianoeticeSuperioare celor practice, desemneaz activiti tiinifice i artistice. Cele mai nalte sunt: nelepciunea i nelepciunea practic.10Cum omul poate ajunge la eudaimonia?

EpicurScopul general al vieii morale a omului este nzuina omului spre fericire*- S evii durerea i s caui plcereaRaiunea trebuie orientat exclusiv spre obinerea plcerii, ns o obii dac capei independena total fa de lume.**Independena total ataraxia se realizeaz n dou condiii: 1 se elimin frica de zei2 se elimin frica de moarte11Tipurile de plceriDe repaos Persistent ntr-un timp mai ndelungat. Provoac o nelinite mai micn micare Trectoare, alterabil, rapid. Satisfacerea nevoilor corporale provoac neliniti mariTipurile de dorineNaturale i necesareFoamea, setea, plcerile vederii i a auzuluiNaturale i nenecesareCstoria,CretereacopiilorNenaturale i nenecesareBogiaOnorurile

12Cum omul poate ajunge la eudaimonia?

Zenon - stoicism- S excluzi orice form de dependen de realitatea extern i intern - AtaraxiaBunstarea i fericirea individului depinde de fericirea societii n ansamblul ei.*Controleaz-i pasiunile cci altfel ele se vor rzbuna pe tineEpictet13Pentru a fi fericit este nevoie de dou direcii:Spre interiorCunoaterea de sine, prin intermediul mentorilor spirituali i de a ine raiunea ndreptat spre potolirea afectelor.

Spre ExteriorCunoaterea problemelor sociale a cetenilor i ajutorarea raional fr a crea dependen.Participarea activ la viaa social.