sept 2014 arh. IOANA RA D8 prof. Langi Joseph Restaurare pictura murala biserica medievala Corbii de Piatra

Lucrarea de fata este bazata pe un articol1 scris de Prof. Univ. Dr. Dan Mohanu, Prof. Univ. Dr. Ioana Gomoiu2 si Prof. Univ. Dr. Marin Seclaman3 in urma cercetarilor efectuate in perioada 2008-2010 la biserica sapata in stanca de la Corbii de Piatra.

Complexitatea si valoarea picturilor au generat formarea unei echipe pluridisciplinare de cercetare-conservare-monitorizare.

Biserica rupestra cu caracter unicat pe teritoriul romanesc apare mentionata intr-un document din 23iunie 15174 ca fiind intemeiata de jupanita marelui comis Hamza din Obislav Monahia Magdalina - desi conform unor cercetatori, pictura rupestra interioara apartine inceputului secolului al XIV-lea.

Altarul bipartit, cu un plan in forma de potcoava si doua mese liturgice sapate in piatra5 se deschide catre un naos-sala ale carui oglinzi laterale sunt decorate cu picturi murale. Anexele asezarii monahale erau incastrate in peretele de stanca exterior asa cum aduc marturile urmele de goluri de grinzi pastrate. Proiectul complex de reabilitare a sitului de la Corbii de Piatra presupune in primul rand o monitorizare a sitului istoric si natural (istoria locului a inregistrat fenomene de surpare, iar pretioasele picturi sunt dependente de peretii-suport si de conditiile de microclimat interior).

evoluia din punct de vedere geologic a sitului; evoluia condiiilor de microclimat; evoluia structurii covorului vegetal; evoluia fenomenelor de biodeteriorare; migrarea i recristalizarea srurilor; apariia unor fenomene de alterare a pigmenilor evoluia fenomenelor de decoeziune a suportului i stratului pictural; evoluia jurnalier i respectarea cadrului juridic i metodologic de conservare a sitului innd

seama de cele dou funciuni existente: funcia eclezial i funcia de monument istoric.

O monitorizare permanenta a starii de conservare a picturii este dificila in absenta unor senzori

capabili s nregistreze variaiile de tempera ale pereilor n paralel cu nregistrrile temperaturii i umiditii aerului. Ar mai fi necesar si un sistem de nregistrare a producerii condensului la nivelul suprafeei picturale, o serie de aparate specializate n nregistrarea micrii aerului n interiorul bisericii rupestre, cu un numr suficient de mare de senzori care sa redea o imagine spaial complet a variaiilor Temperaturii i Umiditii Relative n interiorul i n tinda bisericii rupestre. Cu toate acestea, o cooperare in virtutea monitorizarii intre Mnstirea Corbii de Piatr i Muzeul Judeean Arge se impune de la sine. Interventiile de prima necesitate pentru consolidarea stancii in care a fost sapata biserica presupun utilizarea unor elemente de consolidare de natura minerala compatibile cu rocile existente si cu utilizarea unui minim de material suplimentar printr-o metoda de consolidare nedistructiva. Sunt vizate de asemenea reducerea surselor de umiditate: infiltraie, capilaritate, condens. Interventiile de urgenta la nivelul picturilor murale constau in primul rand intr-o conservare preventiva, care vizeaza in primul rand cauzele, fara a interveni asupra materiei picturale. 1 Repere pentru o strategie de conservare a sitului medieval Corbii de Piatr 2 Universitatea Naional de Arte Bucureti 3 Universitatea Bucureti, Facultatea de Geologie i Geofizic, Catedra de Mineralogie 4 probabil cu referire la anexele exterioare din lemn care apartineau se pare epocii domnitorului Neagoe Basarab. 5 asemeni schirilor rupestre din Cappadocia

Concluzia cercetarii pluridisciplinare intreprinse a fost ca pin ameliorarea conditiilor de microclimat in paralel cu impunerea unui regim de stricta folosinta a spatiului bisericii ar conduce la eliminarea variatiilor semnificative de temperatura si umiditate relativa a aerului si ar impiedica producerea condensului. Aceste obiective se pot obtine prin instalarea unui sistem de ventilare controlata insotita de un sistem de iluminare si filtrare a razelor UV.

Intervenia direct vizeaz trei aspecte majore: stoparea procesului de biodeteriorare, extragerea srurilor solubile consolidarea desprinderilor suportului i a exfolierilor stratului pictural.

Pentru stoparea procesului de biodegradare se propun urmatoarele actiuni:

se va ndeprta i incinera orice substrat celulozic contaminat; se va face nlocuirea obiectelor contaminate cu altele noi i examinarea periodic a acestora

pentru a se putea interveni la primele semne de contaminare; va fi realizat extragerea, mpachetarea i arderea lemnului ce face parte din construcia

pervazului ferestrelor i a unor strane contaminate cu bazidiomiceta Coniophora puteana; se va efectua tratarea lemnului din care este construit cutia ce adpostete Sfintele Moate

cu Biotin R prin intermediul unei comprese, protejat cu o folie impermeabil, lsat s acioneze timp de 24 ore i urmat de curarea mecanic;

tratarea cablului electric, dup ntreruperea alimentrii, va urma acelai procedeu ca n cazul lemnului;

se va evita depozitarea lumnrilor destinate serviciului religios n ncperile bisericii; pstrarea acestora se va face ntr-un spaiu necontaminat din apropierea monumentului, unde umiditatea relativ nu depete 60%;

tratamentul picturilor provenind de la lumnri, atunci cnd se constat contaminarea lor, se va face cu o soluie de biocid aplicat printr-o compres urmat de ndeprtarea mecanic a picturilor de cear i n final, de un nou tratament cu un biocid aplicat cu pensula;

dup svrirea Sfintei Liturghii se va evita pstrarea prescurilor i a anafurei n interiorul bisericii, eliminnd astfel posibilitatea, n condiiile de microclimat existente a unui proces rapid de biodeteriorare; n acelai scop se va evita pstrarea n interiorul bisericii a unor prinoase

aduse de credincioi i a oricror materiale organice (hrtie, materiale textile, lemn) care pot suferi cu uurin un atac biologic;

pentru prevenirea nmulirii narilor n interiorul bisericii se recomand folosirea insecticidelor i examinarea periodic a pereilor i bolilor altarului; n locurile unde corpurile narilor sunt n faza de descompunere se vor aplica pe termen scurt comprese din material celulozic umectate n biocid, urmate de ndeprtarea corpurilor insectelor i n final tratarea suprafeelor respective cu soluie de biocid (Biotin R), aplicat cu pensula;

toate suprafeele din pronaos, naos i altar pe care se gsesc fungi microscopici se vor trata prin comprese cu biocid R i ulterior se vor cura mecanic; excepie fac suprafeele de pictur mural pulverulente; n faza final se va face un tratament cu biocid, aplicat cu pensula;

mortarul i crmizile acoperite cu biofilm se vor trata prin comprese mbibate n soluie de biocid R, operaiune urmat de curarea mecanic; tratamentul final se va face cu biocid aplicat cu pensula.

Degradarile la care sunt supuri peretii de piatra (gresie) se datoreaza in primul rand infiltratiei apei prin fisuri si sistemul de pori. Fisurile din peretele nordic al bisericii se pot optura cu cel mai eficient material compatibil cu roca existenta6. Deasemenea evolutia stabilitatii versantului abrupt care constituie exteriorul bisericii va trebui sa fie monitorizata prin amplasarea unor mark-eri. Reabilitarea monumentului va avea in vedere urmatoarele principii de baza:

respectarea autenticitii ansamblului monastic; compatibilitatea materialelor introduse n oper;

6 stratotipul gresiei de Corbi figureaz printre reperele stratigrafice importante ale depozitelor Oligocene de pe teritoriul Romniei

reversibilitatea n condiii netraumatizante a materialelor aplicate n procesul de conservare; caracterul dominant al conservrii preventive n procesul general de conservare-restaurare; respectarea principiului minimei intervenii.

Tratamentul suprafetelor rupestre se va face cu biocizi remanenti in concentratii specifice n funcie de gradul de sensibilitate a microbiodeteriogenilor. Suprafeele tratate vor fi monitorizate atent n perioada imediat urmtoare tratamentului. Briofitele se vor indeparta mecanic, iar roca va fi consolidata cu materiale complatibile. consolidarea suportului cu mortare compatibile pe baz de var:

Teste privind aplicarea in situ a unor mortare destinate consolidrii suportului picturilor murale.

Validarea compoziiei mortarelor prin expunerea direct la condiiile de mediu specifice. curarea stratului pictural:

Efectuarea unor teste de curare ne-a permis s verificm comportamentul stratului pictural i al depunerilor de impuriti la agenii de curare (n cazul nostru apa distilat, apa alcoolizat -10% - soluiile de bicarbonat de amoniu 5 i 10% n apa distilata).

Testele de aderen i comportamentul stratului pictural la aciunea mecanic au fcut parte de asemenea din observaiile metodologice efectuate in situ. Biocidarea zidurilor:

Efectuarea testelor de curare chimic i mecanic pe suprafeele din aripa nordic a bisericii, prezentnd atac biologic masiv, ne-a permis s evalum n ce msur putem spera n recuperarea unor fragmente de pictur mural n zone considerate definitiv pierdute.

Prima etap, a testelor de curare fizico-chimic n zona firidelor de pe peretele nordic, a fost urmat de tratamentul cu o soluie de biocid (Biotin R) al crei efect a fost urmrit pe parcursul mai multor luni. Principiul minimei interventii, cu utilizarea de materiale compatibile, reversibile si cu respectarea autenticitatii presupune permiterea existentei unor masuri ulterioare de tratament pe masura ce acestea sunt descoperite prin cercetare. Ansamblul picturilor murale va fi cartat prin scanare si documentare fotografica.

Este de dorit evitarea curarii suprafeei picturale, datorit fixrii prin carbonatare, n

condiiile umiditii excesive, a depunerilor superficiale de impuriti i a biofilmului. In condiiile actuale, este socotita inoportuna orice tentativ de tratament estetic al lacunelor sau de ncercare a interveniei cu mortare noi pe suprafeele nereintegrabile. Bibliografie si surse imagini - "Arhitectura romaneasca veche vol I " arh. Cristian Moisescu, ed. Meridiane, Bucuresti, 2001 - Caietele ACS 2013 Art Conservation Support - articolul "Picturile murale din biserica reformata Mugeni" Kiss Lorand, Pal Peter revista Transylvania Nostra nr. 1/2013 http://acs.org.ro/ro/ http://www.cjarges.ro/corbi/obj.asp?id=23199 http://www.corbiidepiatra.ro/ https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Corbii_de_Piatr%C4%83

Vedere exterioara detaliu Iisus Hristos

sec XIV vechea sf. masa si proscomidiarul din altar SE

sec XIX detaliu catapeteasma

sec XIX detaliu inger din catapeteasma

perete vestic al naosului reprezentarea unui sfant

inscriptii in peretele bisericii

datare constructie/ sapatura in piatra