PEDAGOGIE - CURS INTRODUCTIV 14.02.2001

PEDAGOGIE MUZICALA

MODULE SEMESTRUL I:I. Fundamente ale pedagogiei.

II. Teoria si metodologia curriculumui educational.III. Teoria si metodologia instruirii.IV. Teoria si metodologia evaluarii.

BIBLIOGRAFIE:1. IOAN JINGA: Manual de pedagogie.2. TRATAT DE PEGAGOGIE: Nicola, Cristea.

FUNDAMENTE ALE PEDAGOGIEI:

1. Statul epistemologic al pedagogiei.2. Functiile si structura educatiei.3. Domenii fundamentale ale educatiei: ed. intelectuala, ed. estetica, ed. morala, ed. profesionala,

ed. fizica, “noile educatii”. 4. Forme fundamentale ale educatiei: ed. formala, ed. non-formala, ed. informala/spontana.5. Deschiderea educatiei spre educatia permanenta si autoeducatie.6. Educabilitate: factorii dezvoltarii personalitatii: ereditate, mediu, educatie.

1

PEDAGOGIE - CURS 1 14.02.2011

STATUTUL EPISTEMOLOGIC (DE STIINTA) AL PEDAGOGIEI

OBIECTIVE : pedagogie, epistemologie, gnoseologie.Concept de educatie.Argumentarea rolului educatiei prin raportare la personalitatea umana si societate.

PRECIZARI CONCEPTUALE: - Pedagogie, gnoseologie, epistemologie.- Faze (etape) in constituirea pedagogiei ca stiinta.- Conceptul de educatie.- Rolul sau importanta educatiei.

DELIMITAREA CONCEPTELOR:1. PEDAGOGIA: - Este stiinta care are ca obiect de studiu educatia omului.- Termenul isi are originea din limba greaca: “paid” = copil, “agoge” = educare/conducere. - Insoteste societatea umana.- Azi inseamna educatia nu numai a copilului, dar si a omului pe parcursul intregii vieti, educatia

permanenta.- Pedagogia contemporana: indrumarea educatiei omului pe tot parcursul vietii.

2. GNOSEOLOGIA: - Este teoria cunosterii comune.- Este parte a filozofiei, care cerceteaza posibilitatea cunoasterii lumii de catre om (izvoarele

cunoasterii – vorbitul spre exemplu).

3. EPISTEMOLOGIA:- Este teoria cunosterii stiintifice.- Ramura specializata a gnoseologiei, care cerceteaza valoarea cunoasterii sistematice, stiintifice.

Pentru ca un domeniu al cunoasterii umane sa aibe statut de stiinta, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- Sa aibe un domeniu propriu de cercetare (pentru pedagogie este educatia).- Sa aibe o metodologie proprie de dezvoltare: culegerea datelor, prelucrarea lor, interpretarea.- Sa ajunga la formularea unor legitatii, generalitati, teorii.

2

ORICE STIINTA A PARCURS MAI MULTE ETAPE:1. PRESTIINTIFICA: fenomenele/domeniile erau explicate mistic, religios.2. METAFIZICA: fenomenele erau explicate abstract, general.3. EMPIRICA: erau culese date concrete, fara stabilirea unor relationari.4. TEORETICA: datele concrete despre domeniul de studiu culese in faza empirica, erau prelucrate

si interpretate cu ajutorul unui aparat logico-matematic si statistic, ajungandu-se la formularea unor legitatii si teorii.

Se considera ca stiintele naturii, cele exacte, au ajuns in faza teoretica inca din sec. al XVIII-lea (stiinte propriu-zise), pe cand cele umaniste se afla inca in faza empirica, manifestand preocupari intense pentru surprinderea a ceea ce este general, stabil, in cadrul unor fenomene extreme de variabile.

3

PEDAGOGIE - CURS II 28.02.2011

CONCEPTUL DE EDUCATIE

ETAPE IN EVOLUTIA FENOMENULUI EDUCATIONAL:1. EDUCATIA CA PRACTICA/FENOMEN: are o existenta similara cu cea a omului. Aceasta

existenta s-a realizat in procesul muncii, concepul de educatie cristalizandu-se ceva mai tarziu.

2. DEPRINDEREA EDUCATIEI (din procesul muncii): cu aceasta indeletnicire se ocupa cei cu experienta mai bogata, varstnicii. Educatia s-a desprins ca o functie aparte.

3. INSTITUTIONALIZAREA : aici apar primele scoli si se cristalizeaza si conceptul de educatie.4. UNIVERSALIZAREA EDUCATIEI : nevoia de a fi pregatiti, formati toti copiii.5. PERMANENTIZAREA EDUCATIEI : este permanenta (continua si azi) si pentru intreaga

societatea (societatea fara educatie ar stagna, nu ar mai evolua).

CONCEPTUL DE EDUCATIE:Termenul de educatie isi are originea in cel putin 2 termeni:

1. Educo/educare (latina): crestere, ingrijire, formare a copilului.2. Educo/educere: a scoate din starea naturala, biologica si a inalta in starea culturala, spirituala

(ridicarea catre teoria axiologica – teorie a valorilor).1+2 => o transformare care este fundamentala pentru educatie. Intr-un sens anume, in directia unei intentii, obiective.

PROBLEMATICA LUMII CONTEMPORANE:Exemple de probleme ale lumii contemporane in privinta educatiei omului si efectele asupra educatiei.Concepul de educatie si-a imbogatit azi sensurile, putand fi abordat din mai multe perspective:

1. Educatie explicata ca proces.2. Educatia ca actiune sociala.3. Educatia ca act de conducere.4. Educatia ca transmitere, similare si creare de noi valori.5. Educatia ca sistem, ansamblu de actiuni, influente exercitate asupra finite umane de-alungul

existentei sale.

1. EDUCATIA CA PROCES : desemneaza un sistem de actiuni si influente de sens pozitiv, exercitate asupra individului uman, o perioada de timp relativ stabila si indelungata, prin care se infaptuiesc transformari, modificari in personalitatea si comportamentul acestuia. Din punct de vedere al intelegerii, educatia ca proces este un fenomen care se desfasoara in timp. Aceste transformari se realizeaza prin invatare si comunicare. Transformarea eului biologic in eul social, cultural.

2. EDUCATIA CA ACTIUNE SOCIALA : - Educatia este un subsistem al sistemului societatii, fiind influentata sub aspectul idealului

educational, continutului, metodelor si mijloacelor de invatamant, iar pe plan material de nivelul dezvoltarii sociale in ansamblu.

- Educatia influenteaza considerabil progresul social sub toate dimensiunile acestuia, prin calitatea omului format.

4

- Educatia trebuie sa raspunda exigentelor unei anumite societati, in ceea ce priveste profilul uman format. Mai mult, educatia trebuie sa-si manifeste caracterul prospectiv (anticipativ -sa formeze generatiile de astazi pentru societatea viitoare).

- Personalitatea optimala: care are formate si dezvoltate sisteme de cunostinte cat mai bogate si cu structure afective. Flexibilitatea este importanta in gandire, actiune si in capacitatea de a restructura mersul.

- Educatia este o actiune sociala atat prin continut, cat si prin organizare: S(subiectul/persoana) O (S) (obiectul) => obiectul este si subiect in acelasi timp.

- In domeniul animalelor, nu este vorba de educare, ci de dresaj.

3. EDUCATIA CA ACT DE CONDUCERE : este aspectul cel mai important al educatiei. A educa inseamna un ansamblu de influente asupra fiintei umane, pentru a transforma cu o anumita intentie.Aceste intentii sunt dirijate, conduse, infrumate, dirijate (eu: liceul de muzica -> profesor de muzica; liceul de dans -> dansator).Educatia ca act de conducere realizeaza tinderea potentialului individului (din ce in ce mai mult sa puna in evidenta ce poate individul). Potentialul psihicului uman este finit, inepuizabil.

4. EDUCATIA CA MODALITATE DE TRANSMITERE : aceasta transmitere a valorilor si culturii presupune o selectie, o prelucrare, o negare a unor valori ce nu mai corespund; o adaptare a altora, dobandirea si crearea de noi valori. In acest process se manifesta o unitate intre continuitate si discontinuitate.

5. EDUCATIA CA SISTEM :- Trebuie inteleasa ca ansamlu (actiuni sau influente), ce pot fi explicite si implicite.- Este in mod voluntar sau spontan.- Educatia formala (educatia realizata in scoala).- Educatia nonformala (in cadru institutionalizat, dar nu scoala).- Accidentele, spotane.

CONCLUZIE:Educatia este un fenomen social, specific uman, constient, o activitate fundamentala a omenirii,

esentiala oricarui efort pentru dezvoltarea personalitatii si pentru progresul social, constand intr-un sistem de influente si actiuni intentionate/neintentionate, explicite/neexplicite, formale/nonformale, exercitate asupra finite umane de-alungul intregii vieti in perspectiva autoeducatiei si educatiei permanente.

5

PEDAGOGIE - CURS III 7.03.2011

FUNCTII SI STRUCTURA IN CADRUL EDUCATIEI

FUNCTIILE PRINCIPALE ALE EDUCATIEI:Rolul principal pentru care a fost inventata educatia este acela de a transmite “memoria culturala sociala”. Din acest rol decurg 2 functii corelate, care alcatuiesc un intreg:

1. Functia formativa: se structureaza, se dezvolta personalitatea.2. Functia sociala.

Personalitatea se dezvolta pentru pentru a se integra in cadrul unei societati. Societatea depinde de calitate, inteligenta, caracter al personalitatii umane.Din cele doua functii decurg:

- Functia culturala.- Functia economica.- Funcia politica.

Politica in domeniul educatiei inseamna: “arta de a face posibil ceea ce este necesar”.

FUNCTIA CULTURALA:- Prin educatie, omul interiorizeaza valori, experiente, comportamente, dezvoltandu-si capacitatile

de a valoriza, dezvolta si aplica aceste valori.- Functia culturala implica enculturatia: asimilarea fortata a unor valori impuse la nivelul societatii

prin mass-media, in scopul persuasiunii (a influentarii, a convingerii).- Creare de noi valori, Valorizare, Reflectie, Aplicare, Cunoastere.

FUNCTIA ECONOMICA:- Functia se refera la formarea competentelor profesionale, la pregatirea omului din punct de

vedere al valorificarii la maxim al potentialului sau psiho-fizic creativ.- Omul trebuie format ca personalitate armonioasa, dezvoltata din punct de vedere: Afectiv,

Motivational, Cognitiv, a Aptitudinilor.- Personalitatea trebuie dezvoltata sub toate aspectele, iar aceasta trebuie formata “pentru a fi”,

“a deveni”, “a crea”.

6

STRUCTURA EDUCATIEI

SISTEMUL: ansamblu de elemente aflate in interactiune, ierarhizare, avand un centru de control. De asemenea, este un ansamblu in mijlocul caruia orice modificare ce depaseste un anumit prag, antreneaza modificari sau transformari in cadrul tuturor componentelor.STRUCTURA EDUCATIEI: se realizeaza la diferite nivele de generalitate: de la nivelul micro, la nivelul macro.

PRINCIPALELE COMPONENTE ALE STRUCTURII EDUCATIEI:1. Finalitatile: idealul educational, scopurile, obiectivele.2. Continuturile educatiei.3. Metode si procedee: metodologia ca ansamblu.4. Mijloace de educatie.5. Resurse umane.6. Forme si moduri de organizare a activitatii.7. Evaluarea procesului, rezultatelor obtinute prin raportare la intentii. Evaluarea activitatii

profesorului.8. Reglarea si autoreglarea activitatii pe baza conexiunii inverse, a feedback-ului.9. Factorul de timp: este important, deoarece in functie de timp se selecteaza continuturile in

raport cu obiectivele.

STRUCTURA EDUCATIEI DIN PUNCT DE VEDERE AL CONTINUTURILOR:1. EDUCATIA INTELECTUALA : realizata in principal prin valorile stiintei, artei, tehnicii.2. EDUCATIA ESTETICA : elementul cheie este “frumosul”, aceasta infaptuindu-se prin frumosul din

societate, natura, arte.3. EDUCATIA MORALA : priveste formarea comportamentelor umane, odata cu asimilarea valorilor

eticii, intre etica si morala.4. EDUCATIA PROFESIONALA : integreaza aspect teoretice si practice in domeniul stiintei, artei,

tehnicii:- Conducatorul: executa.- Managerul: face cum trebuie ceea ce trebuie sa faca. Urmareste calitatea.5. EDUCATIA FIZICA : dezvoltarea armonioasa a organismului. Calitatile metrice de baza: viteza si

forta.

STRUCTURA EDUCATIEI ABORDATA DIN PUNCT DE VEDERE AL UNITATII DINTRE INFORMARE SI FORMARE, DINTRE ASIMILARE SI ACOMODARE, IN SCOPUL UNEI MAI BUNE ADAPTARI:

In afara influentelor exercitate de scoala, au configurat o multitudine de actiuni educative in cadrul institutiilor non-scolare, precum si in cadrul neinstitutionalizat.

7

Aceasta varietate de actiuni si influente adanceste si extinde sfera influentelor exercitate asupra fiintei umane de-a lungul intregii existente. S-au confirmat 3 categorii de influente inter-dependente, uneori convergente, deseori divergente si contradictorii: educatia formala, educatia non-formala, informal.

EDUCATIA FORMALA :Educatia formala: rolul formal in educatie.CARACTERISTICI:

- Este o forma de educatie institutionalizata.- Se desfasoara in institutii de tip scolar.- Urmareste realizarea unor finalitati: idealuri, scopuri si obiective educationale.- Are un caracter finalist.- Este o educatie intentionata.- Are caracter instructiv – educativ – formativ.- Este organizata gradual si sistematic.- Se desfasoara in baza unor documente de politica scolara: planuri, cadrul de invatamant,

programe scolare.- O forma a educatiei dirijata de catre un personal specializat, pentru activitati de instruire si

educatie.- O forma a educatiei evaluate intre dar si extern.

ROLUL:- Contribuie la formarea competentelor profesionale, la dezvoltarea socializarii copiilor si tinerilor,

la identificarea inclinatiilor si aptitudinilor acestora.- Rol deosebit in indrumarea, directionarea acestora spre institutii extrascolare.- Are o contributie deosebita in a valorifica experientele extrascolare dobandite din diverse

institutii.- O contributie in a corecta, a sistematiza experiente extrascolare, in cadrul unor sisteme de

cunostinte, atitudini, deprinderi, aptitudini.

EDUCATIA NON – FORMALA :CARACTERISTICI:

- Este o educatie institutionalizata.- Se realizeaza in institutii, in afara scolii: biserica, familie, anturaj, biblioteci.- Influentele au caracter voluntar, participativ intens.- Actiunea in comun: cooperarea.- Contribuie la dezvoltarea intereselor, aptitudinilor, talentelor, precum si la recreerea si

organizarea timpului liber.- Se pot deosebi 2 modalitati:

1. Educatia parascolara: realizata in mediul socio-profesional, urmarind perfectionarea din punct de vedere profesional.

2. Educatia periscolara: realizata in mediul socio-cultural si distractive. Are caracter recreativ.

EDUCATIA INFORMALA :

8

CARACTERISTICI:- Neorganizata, nesistematica, neinstitutionalizata.- Este intamplatoare.- Umple intreaga noastra existenta.

PEDAGOGIE - CURS IV 21.03.2011

EDUCATIA PERMANENTA

NECESITATEA EDUCATIEI PERMANENTE:- Este determinata in principal de ritmurile extreme de accelerate ale dezvoltarii stiintei, tehnicii si

productiei. De asemenea, este impusa de mobilitatea profesorilor, de explozia demografica, de cererea crescanda, de cultura si educatie, de amplificarea si diversificarea fara precedent a mijloacelor de informare si comunicare..

- Accentul ar trebui sa se mute de pe informatii, pe capacitate, pe calitatea acestora, pe formarea unor capacitate de a se adapta schimbarii.

- Capacitatea de a forma capacitati este premiza omului cult: crearea a ceva nou, in urma continutului dobandit.

- Este necesara studierea, formarea pe parcursul intregii existente.

Educatia permanenta: reprezinta ansamblul modalitatilor educationale intr-o societate, un continuu al acestor forme, actiuni si influente educative in timp si spatiu. De asemenea, este o necesitate stringenta pentru personalitate si societate, un principiu integrator al tuturor formelor de educatie.

…………………………………In educatia formala, procesul educativ se bazeaza pe dezvoltarea psihica, prin rezultate. In functie de acestea, gandesc sarcini la un nivel imediat urmator gradual, iar progresul se realizeaza pas cu pas, respectand stadiile inteligentei, care depinde de profesor.

9

AUTOEDUCATIA

AUTOEDUCATIA: reprezinta educatia de sine, in care subiectul si obiectul educatiei concid. Marcheaza un moment in dezvoltarea personalitatii in care se manifesta stima de sine, constiinta in care subiectul isi asuma propria formare, emitand comenzi, exercitandu-le printr-o motivatie interna, realizeaza controlul si auto-controlul asupra reglarii.Autoeducatia este un nivel superior al educatiei, realizate din exterior de catre altii. Comanda, controlul si coordonarea sunt realizate de catre aceeasi persoana.

RAPORTUL DINTRE DIRIJARE, INDRUMARE SI AUTONOMIE IN CADRUL EDUCATIEI:

AUTONOMIA = in dezvoltarea capacitatii de autoeducatie, se plaseaza la inceputul preadolescentei – manifestarea cunostiintei de sine.PRECOCITATEA = dorinta de a face ceva. O manifestare a accelerarii dezvoltarii psihice, ca urmare a mai multor factori, influente educative organizate in asa fel incat isi pune in valoare capacitatile.

FUNCTIILE CUNOSTINTEI DE SINE IMPLICATE IN AUTOEDUCATIE:- Functia anticipativa.- Functia normativa.- Functia de autocunoastere (dublare a propriului eu).

1. FUNCTIA ANTICIPATIVA : structurarea capacitatii subiectului de a se proiecta in viitorul apropiat sau indepartat.

2. FUNCTIA NORMATIVA : capacitatea subiectului de a intelege si a interioriza legi pe care le cunoaste si le asimileaza desfasurand anumite comportamente ce ii va oferi sa se adapteze la diferite medii, prin care se poate pune in valoare.

- Goethe: “Imparat sau om de rand, fericit este acela care-si gaseste fericirea acasa”.

10

PEDAGOGIE – CURS V 28.03.2011

FINALITATILE EDUCATIEIIDEAL, SCOPURI SI OBIECTIVE EDUCATIONALE

FINALITATILE: desemneaza o componenta strategica a educatiei care exprima perspectiva, orientarea si sensul (directia) oricarei activitati. Reprezinta anticiparea rezultatelor pe termen lung, mediu sau scurt, ce urmeaza a fi realizate prin educatie.

La nivel macro-sistematic, finalitatile se exprima in conceptul de ideal educational. La nivel intermediar de generalitate, finalitatile se exprima in conceptul de scopuri.

Daca idealul are gradul de generalitate cel mai mare comparativ cu scopurile si obiectivele si este reprezentativ pentru intregul sistem educational dintr-o tara, scopurile desemneaza finalitati specifice sistemului de invatamant inteles ca ansamblu al institutiilor scolare.

Scopurile deriva din idealul educational, avand gradul de generalitate mai restrans decat acesta si mai mare decat obiectivele.La nivel micro-sistematic, la nivelul procesului de predate-invatare-evaluare, finalitatile se exprima in obiective. Acestea au gradul cel mai mic de generaliltate comparativ cu obiectivele si idealurile.

IDEALUL EDUCATIONAL : exprima modelul de personalitate spre care se tinde, prin intregul sistemul international, intr-o anume oranduire sociala.

Este determinat de natura si esenta unei anumite oranduirii sociale. El este elaborat in concordanta cu idealul social la nivel politic si cuprins in legea educatiei din acea tara.

- Are un caracter social istoric.- Se modifica odata cu evolutia societatii omenesti, cu trecerea de la oranduire sociala la alta.

11

Continutul pedagogic al idealului educational este exprimat in modelul dezvoltarii maximale al personalitatii umane. El constituie nivelul valoric care influenteaza toate celelalte componente ale educatiei.

In evolutia idealului educational, odata cu succesiunea oranduirilor sociale, se constata mentinerea unor valori, preluarea altora, negarea altor valori ale idealului si afiramarea unor valori noi.

SCOPURILE: au un grad de generalitate mai restrans decat idealul educational. Sunt determinate de caracteristicile unei etape din dezvoltarea unei anumite oranduiri sociale (etape).

Continutul pedagogic al scopurilor este exprimat in intentii privind: dimensiunile fundamentale ale educatiei (educatia estetica, morala, profesionala), tipuri de scoli, profiluri, trepte de invatamant.

Scopurile sunt intr-o continua schimbare spre deosebire de idealul educational.

OBIECTIVELE: au grad de generalitate mai restrans. Ele sunt determinate de gradul de apreciere a valorilor stiintei, artei, tehnicii, a culturii in general, in functie de care sunt selectate, prelucrate si integrate informatiile in continutul invatamantului.

Obiectivele exprima intentii educationale specifice pentru diferite forme de activitate (scolara, formala, extrascolara sau non-formala). Obiectivele prezinta diferite niveluri de generalitate:

- Obiective ale ariei curiculare (grupaj de discipline care au obiective comune).- Obiective ale unui obiect de invatamant (I – IV, etc.).- Obiectivele predarii unei lectii.- Obiectivele operationale.

CLASIFICAREA OBIECTIVELOR:

Avand in vedere varietatea obiectivelor educationale, s-au constituit mai multe criterii vizand diferentierea acestora in contextul complementaritatii lor.

1. Natura achizitiilor preconizate prin intermediul obiectivelor.- Obiective privind cunostinte, deprinderi, interese, perfectionarea unor aptitudini.2. Continutul obiectelor de invatamant prin care se realizeaza :

- Obiective monodisciplinare.- Obiective care se realizeaza cu necesitate interdisciplinara (aceeasi idee este abordata

din perspectiva mai multor discipline) 3. Durata aproximativa de realizare :

- Pe parcursul unei lectii: timp scurt.- Pe parcursul a 5-6 lectii: timp indelungat.

4. Aplicabilitatea pentru unul singur, pentru unii sau pentru toti elevii:- Obiective comune: pentru toti sunt obligatorii, exprima nivelul minim acceptabil.- Obiective diferentiate: pentru unii.- Obiective specifice evolutiei fiecarui elev: sunt personalizate.

12

CURS VI 4.04.2011

FUNCTII ALE OBIECTIVELOR EDUCATIONALEOPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR

FUNCTIILE:1. Anticipativa.2. Evaluativa.3. Axiologica.4. De organizare si reglare a activitatii.

1. FUNCTIA ANTICIPATIVA : o prefigurare in plan mental a rezultatelor, comparate cu ce am intentionat, cu obiective.

2. FUNCTIA EVALUATIVA : exprima faptul ca obiectivele odata definite, constituie criteria de apreciere a rezultatelor si a activitatii, ce se evalueaza cu gradul de realizare a obiectivelor.Evaluarea: este gandita inca de la inceput, odata cu formularea obiectivelor, in concordant cu acestea, ci nu in finalul procesului instructiv – educativ.

Obiectivele devin criteria de evaluare (indicatori). Notarea se raporteaza la norma de grup. Intre intemii de evaluare si obiective, trebuie sa existe o relatie de concordant. Spre deosebire de o alta perioada, evaluarea educationala se realizeaza in concordant cu obiectivele.

3. FUNCTIA AXIOLOGICA : se refera la faptul ca atat in formularea obiectivelor, cat si in realizarea si comunicarea lor, sunt antrenate conceptii, norme si atitudini (valori). In anuntarea lectiilor sunt implicate valori:- Planificarea lectiilor si motivarea elevilor (sa stie “de ce?”).- Aspecte utile in viata practica.- Motivarea nu este tot timpul necesara: motivatia intrinseca este corelata cu sistemul

epistemic (cunoasterea).- Anuntarea obiectivelor se realizeaza intr-o forma accesibila elevilor, atunci cand este posibil

si necesar.4. FUNCTIA DE ORGANIZARE SI REGLARE A ACTIVITATII : obiectivele sunt determinate in raport cu

toate celelalte component ale actului didactic: continut, metode de invatare, moduri de organizare a elevilor, evaluare.

Aceste functii ale obiectivelor sunt corelate, exprimand roluri ale obiectivelor.

13

OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR:

1. Operationalizarea este inteleasa ca trecere de la finalitate, cu grad de generalitate foarte mare, spre finalitati cu grad de generalitate restrans => derivare. Ideal + Scop + Obiectiv.

2. Specificarea criteriilor (indicatorilor) potrivit carora un obiectiv devine concret (devine operational). Criterii: performanta, competanta.

- PERFORMANTA : nivelul de realizare a obiectivelor. Ea desemneaza comportamente prin care elevii urmeaza sa le asimileze si demonstreze in finalul unei secvente de instruire foarte scurte (comportamente finale). Exemplu: definirea unui concept de invatare intr-o lectie.

- COMPETENTA: exprima capacitate cu largi posibilitati de aplicabilitate, ce se realizeaza in interval de timp relativ scurte si care exprima in principal procese psihice, precum si calitati ale acestora: gandirea, memoria, inteligenta, capacitatea de a memora logic, de a decide, de a compara, de a intelege, de a analiza, etc.

OBIECTIVELE OPERATIONALE: desemneaza comportamente constatabile si masurabile, pe care elevii urmeaza sa le asimileze pe parcursul unei secvente de instruire foarte scurte (o lectie), sau relativ restranse (cateva lectii) sis a le dovedeasca, sa le demonstreze.Obiectivele operationale sunt clasificate prin TAXONOMIE = clarificarea ierarhizata a obiectivelor.

TAXONOMIA: cea mai frecvent utilizata este cea pentru domeniul cognitiv.Clasificarea obiectivelor pe domenii: cognitiv, afectiv, psiho-motor.

1. DOMENIUL COGNITIV : comportamente din domeniul cunoasterii. El coreleaza cu educatia intelectuala prin care se urmareste dobandirea unor cunostiinte intelectuale.

2. DOMENIUL AFECTIV : trairile afective, emotii, pasiuni, convingeri, atitudini.3. DOMENIUL PSIHO-MOTOR : educatie fizica, educatia profesionala, tehnologica.

CLASIFICAREA OBIECTIVELOR PENTRU DOMENIUL COGNITIV A LUI BENJAMIN BLOOM:1. Cunoastere.2. Intelegere.3. Aplicare.4. Analiza.5. Sinteza.6. Evaluare / creativitate.

EXEMPLE: Ni se cere clasa de elevi / lectia / obiectivele privind competenta si performanta.1. Clasa a V-a: subiect anacruza (subiect tehnic). Dobandirea cunostiintei. Elevul sa defineasca

efectul de anacruza => performanta.

14

2. Clasa a V-a: educatie muzicala. Intervalul de terta. Lectie comparata/combinata, obiectiv de performanta. Elevul sa recunoasca 3ta intr-un text muzical dat (auditiv).

3. Clasa a X-a: sa se interpreteze un lied: competent.POSIBIL SUBIECT DE EXAMEN: de elaborat cel putin un obiectiv operational privind o competenta.

- Clasa: scoala de muzica sau generala.- Subiectul lectiei.- Obiectivul operational.- De format competenta.- Criterii de apreciere, de performanta.

PROCEDURI, TEHNICI, CERINTE:

PROCEDURA LUI MAGER:1. Precizarea la cine isi va forma comportamentul cuprins in obiectiv si il va demonstra in final:

elevul.2. Se refera la faptul ca trebuie sa se exprime comportamentele pe care elevii le vor asimila si le vor

dovedi, cu ajutorul unor verbe care sa exprime comportamente observabile, masurabile: sa identifice, sa realizeze, sa intoneze, sa analizeze, sa rezolve, sa compare, sa formuleze judecati de valoare, sa defineasca, sa determine, sa utilizeze, sa tranpuna, etc.

3. Se refera la ce anume sa se realizeze.4. Cum va putea sa execute subiectul la finalul lectiei:

- Din punct de vedere psihic: pe baza explicatiei, exersarii.- Din punct de vedere al mijloacelor de invatare: instrumente, tabla.- Conditii psihice + material in care comportamentul va fi asimilat (format).

5. Se refera la precizarea criteriilor minime de performanta. Un obiectiv ar trebui sa fie stabilit de nivelul minim de intelegere al elevilor, in scopul de a continua procesul de asimilare, fara suprasolicitare a capacitatii de munca.

15

CURS VII 2. 05.2011

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI EDUCATIONAL

1. Acceptii ale conceptului de curriculum: - Principalele sensuri ale curricumului.

2. Abordarea multidimensionala a curricumului:- Abordarea: structurala, procesuala, din perspective produselor curriculare.

3. Tipuri de curriculum:- Curriculum national.

4. Elemente ale unui curriculum.

ACCEPTII ALE CONCEPTULUI DE CURRICULUM:

Acceptia poate fi: restrictiva sau extensiva.In sec. al XVII-lea, empiristii englezi introduce termenul de “curriculum” = ansamblu sau

totalitatea obiectivelor de studiu obligatorii.J. Dewey explica acest concept, punand in legatura obiectivele, continuturile si

experienta de invatare a obiectivelor.

In sens restrictiv, prin curriculum se intelege fie continutul invatamantului, fie documentele scolare in care se consemneaza continutul obiectivelor (planul de invatamant, programe, manual, etc.).

Extensiv, curriculumul este inteles ca fiind armonizarea, corelarea dintre obiecte, continuturi, metode de realizare, relatii profesor – elev si evaluare.

Sensul clasic al curricumluui = continut. Sensul actual, modern = extensiv.

16

SENSURILE FUNDAMENTALE ALE CURRICULUMUI:1. Curriculum de proiect, design curricular.2. Curriculum de proces.3. Analiza curriculara, studiul curricular.4. Optimizarea curriculumui.5. Curriculum de management.

Curriculumul este cel mai adesea explicat ca fiind conexiunea dintre obiective, continuturi, strategii (metode, procedee, mijloace), evaluare, precum si totalitatea experienta de invatare oferite de scoala elevilor, precum si de experienta de invatare ale elevilor.

1. CURRICULUM DE PROIECT : exprima conceperea, anticiparea unei activitati la diferite niveluri de generalitate, punand in relatie obiectivele, metodele, procedeele, continuturile si evaluarea. Acesta presupune cu necesitate diagnoza starii reale si prognoza starii virtuale posibile. Exemplu: Diagnoza = sa cunoastem experientele anterioare ale elevilor. Deprinderea = receptivitatea elevilor.

2. CURRICULUM DE PROCES : este proiectul in desfasurare, adica punerea in actiune a componentelor educative.

3. ANALIZA (STUDIUL) CURRICULARA : acest studiu se realizeaza chiar pe parcursul desfasurarii actiunii, pentru a depista si a rezolva problemele existente (posibile).

4. OPTIMIZAREA CURRICULUMUI : este in relatie cu reforma curriculumui. Adaptarea noului curriculum. Etape ale curriculumui:

- Diagnoza.- Proiectarea.- Testarea.- Evaluarea.- Optimizarea.- Validarea.- Implementarea.

5. CURRICULUM DE MANAGEMENT .

17

CURS VIII 16.05.2011

ABORDAREA MULTIDIMENSIONALA A CONCEPUTLUI DE CURRICULUM

Este un concept polisemantic multidimensional. Intelegerea mai profunda a conceptului necesita abordarea lui in 3 planuri:

- Planul structural.- Planul procesual.- Planul produselor.

1. PLANUL STRUCTURAL : intelegerea conceptului presupune explicarea catorva modele.a) Modelul triungiular : exprima relatiile dintre principalele component ale curriculumui.

Pentru realizarea anumitor obiective la o anumita treapta si clasa, este necesar un anumit continut care sa se realizeze intr-un anumit timp de instruire.

b) Modelul pentagular :

18

2. PLANUL PROCESUAL : are ca elemente proiectarea, implmentarea (aplicarea) si evaluarea.3. PLANUL PRODUSELOR : pot fi identificate 3 categorii de produse ale curriculumui:

a) Produse curriculare principale (fundamentale) : se numesc astfel intrucat ele confera identitatea nationala a curriculumui unei tari.

- Se refera la planul de invatare/programele scolare, acestea fiind produse curriculare oficiale, obligatorii (manualele scolare sau alternative).

- Planul cadru de invatamant cuprinde : ariile curriculare (grupaje de discipline care au anumite obiective commune, intentionandu-se o abordare interdisciplinara a continutului. Ex: arta-muzica. Cls I: desen-muzica). In cadrul fiecarei arte sunt mentionate obiecte de invatare + numarul de ore repartizat fiecarei discipline. La unele discipline apare numarul minim si numarul maxim de ora allocate materiei respective. Dupa planul de invatare se stabileste orarul.

- Norma de predare a cadrului didactic.- Programa scolara concretizeaza obiectivele + continuturile disciplinare in cadrul ariei curriculare.

b) Produse auxiliare : sunt produse care constituie obiectivele de sprijin pentru realizarea curriculumui metodici (ghiduri, caiete, fise de lucru, soft-uri).

c) Produse curriculare rezultate din proiectarea pedagogica : planificari calendaristice ale materiei sau proiectele anuale elaborate de profesor, proiectele pe unitatea de invatamant, pe module sau capitole, sau modulele de lectii. Calitatea produselor ajuta la proiectarea obiectivelor.

POSIBILE SUBIECTE DE EXAMEN:1. Explicarea unei notiuni: - Explicati conceptul de obiectiv operational (nu se folosesc prescurtari in examen).- Explicati conceptul de educatie: in sens contemporan. Conceptul de educatie permanenta si de

curriculum (acceptia extensiva/intensiva).- Curriculum de proces.2. Subiect de baza mai amplu:- Obiective: clasificare, functii, definitii.- Caracterizare: ce sunt, de cate feluri, dar fara clasificare.

19

- Educatia permanenta: din perspectiva subiectului, plan social, etc.- Autoeducatia.3. Subiect de relatie: - Argumentati relatia dintre autoeducatie si educatia formala (definitie ed. formala, de

caracterizat => def. autoeducatia, de caracterizat).- Explicate functiile obiectivelor, rolurile lor + definitie.4. Subiect de aplicatie: formularea unui obiectiv operational privind performanta.

20