Consiliere Grup de Consiliere Grup de Psihoterapie Factori de succes:Scop: facilitare învățare proprii acțiuni, adaptare contextuală de grup.Focusare pe Aici și Acum.

preventie; perfecționare; dezvoltare;

remediere; tratament; reconstrucția

personalității.

inducerea speranței; Universalitatea; partajarea informației; altruism; comportament imitativ.

1

Teoria învățării comportamentelor

B.F.SkinnerCondiționare operantă/instrumentală

răspuns modificat funcție de întărire. S-R

Pavlov/ J.B.WstsonCondiționarea clasică

- reflex conditional (reflex necondiționat, reflex condiționat- stimul neutru extern+stimul necondiționat).

Teoria învățării sociale Albert BanduraProcesele cognitive

Procesele cognitive au un rol central. Stimulii sunt doar semnale, experiența acumulată are un rol important, ei nu mai trăiesc doar aici și acum ca la Skinner.

Teoriile psihodinamiceS. Freud Omul mediat de forte interne și externe.M. Erikson Stadialitate Complex(legătură inconștientă) Fixație(legătura libidoului cu etc.)

Dezvoltarea raționamentului moral L. Kohlberg

1. Orientare pedeapsă supunere

2. Relativism instrumental 4-10

3. Concordanța convențională

4. Conștiință socială 10-13

5. Contract social, drepturi individuale

6. Principii etice universale 13-16.

Teoria dezvoltării cognitive J. Piaget

1. Stadiul senzorio-motor0-2 ani

2. Preoperațional (limite egocentrismul, centrarea, ireversibilitatea) 3-7 ani

3. Operații concrete (reversibilitatea) 8-11 ani

4. Operațiile formale (gândire abstractă,ipoteze) 12-15

Terapia individuală Alfred Adler Stil de viață, Determinism lejer, Mapa cognitive timpurie, Scopuri, Erori cognitive.

Terapia centrată pe persoană C. Rogers

APN, Organism, Sine, Congruență/Incongruență, Sursa erorilor- feed-back,Empatie- intelectuală, emoțională, imaginativă.

Fazele dezvoltării grupurilor de consiliereStadiul I:

Aspecte legate de faza anterioară contituirii grupului

Anunțarea înființării grupului și recrutarea membrilor. Identificarea membrilor se face după compatibilitatea nevoilor și scopurilor clientului cu cel al grupului. Cuprinde și o întâlnire preliminară.

Stadiul II:Stadiul initial- Orientare și

explorare

Testarea atmosferei, învață ce se așteaptă de la ei, asumarea riscurilor scăzute, își definesc locul în grup, problema centrală încredere vs. neîncredere, membrii pot deveni pasivi așteptând schimbarea și se pot fixa pe o problemă oferind sfaturi celorlalți. Liderul să îi învețe regulile de bază și să îi încurajeze să își exprime temerile.

Stadiul III:Stadiul tranziției- abordarea

rezistențelor

AspecteInițial-orientare și explorareTranziție-Abordarea rezistențelorLucru- coeziune productivitateFinal-consolidare încheierePostgrup-Evaluare monitorizare

Testarea liderului și a membrilor pentru a vedea siguranța grupului. Trăirea unei lupte pentru control și putere. Observarea liderului dacă este de încredere și învățarea de la el cum se rezolvă problemele.Funcțiile membrilor și posibilele probleme: recunoașterea/exprimarea unor sentimente/gânduri; evoluția de la dependență la independență; asumarea progresivă a responsabilității la ce se petrece în grup; învățarea de a se confrunta progresiv.Probleme: membrii pot fi etichetați ca problemă/autoetichetează; pot refuza să exprime reacții negative-> climat de neîncredere; membrii pot identifica un țap îspășitor ptr. a își proteja propriile sentimente; membrii pot coaliza.Liderul: să reaminteasă importanța exprimării sentimentelor/ să recunoască modurile cum reacționează negativ. Rol pasiv, membrii sunt autonomi.

Stadiul IV:Stadiul de lucru- Coeziune și

productivitate

presupune depășirea anxietății/rezistențelor. Membrii responsabili. Munca și Învățarea sunt elemente definitorii. nici un membru/lider nu trebuie să decidă ceea ce trebuie să facă alt membru; elemente de succes : focalizare aici și acum, membrii vorbesc unii altora, nu unii despre alții când

discută ce se întâmplă în afara grupului, subiecte legate de grup;Stadiu V: Stadiul final- Consolidare și încheiere cere clienților să transfere în exterior contextului grupului ce au învățat, cum vor face să

aplice; Planificarea eventuală a unor întâlniri preliminare ptr. a discuta ce au reușit producă

Stadiul VI: Aspecte postgrup - Evaluare și monitorizare

Evaluare a ceea ce s-a întâmplat.

2

Consiliere vocațională1. Teoria

circumscrierii, Compromisului și Autocreării

Linda S.Gottfredson

Scop-urmărirea sursei intereselor (de unde rezidă ele?)Conceptul de sine: obiectul cogniției (mine) + persoana ca actor (Eu)= apartenență,personalitate, gen.Stereotipurile ocupaționale, personalitatea altora, munca pe care o fac, reompensele, condițiile de muncă= Harta cognitivă a ocupațiilor

Adulții/copiii disting ocupațiile dupăurmătoarele dimensiuni: Masculinitate/feminitate Prestigiu ocupațional (complexitate intelectuală) Domeniul muncii

Compatibilitate= persoană + mediuAspirații ocupaționale= evaluarea compatibilității cu accesibilitateaAspirații realiste= oportunități + obstacoleSpațiu social= aria alternativelor în hartăCircumscrierea= proces de îngustare pentru unele mai puțin compatibile, dar accesibile.

Procesul de Circumscriere:a. Creșterea capacității de abstractizareb. Dezvoltarea interactivă sine-aspirații (ocupațiile sunt reprezentarea sinelui în societate; imaginea de sine= implementarea conceptului de sine)c. Suprapunerea dintre integrare și diferențiere

i. Integrare= acumulăm treptat informații despre noi și despre ocupațieii. Diferențiere= încep să facă distincții abstracte.

d. Eliminarea progresivă a opțiunilor (nu se potrivește genul, prea dificile)e. A lua de bun și a pierde din vedere.Stadiul I-Orientare Mărime și Putere (3-5 ani)

trecere de la gândirea magică la cea intuitivă achiziționează constanța obiectului (oamenii nu își schimbă genul ci doar chipul) clasifică oamenii în mod simplu (mari, tari, slabi)

recunosc ocupațiile ca roluri ale adulților pun bazele de bărbat-femeie după cum se îmbracă, se comportă principala achiziție - există o lume a adulților și a avea o ocupație e parte a acestei lumi)

Stadiul II- Orientarecătre rolul de Gen (6-8 ani)

progresează către gândirea concretă gândesc dihotomic- totul e bun/rău înțeleg conceptul de rol, dar se bazează peaspectevizibile- haine, activități observabile

Stadiul III- Orientare către Valorizare Socială (9-13)

devin sensibili la evaluare socială raportare la statut înalt-scăzut 9 ani= devin judecători ai ocupațiilor cu

status scăzut și le elimină 13 ani= preocupare după prestigiu ca legătură

între venit, ocupație, educație resping opțiunile cu risc mare, prestigiu

3

low.Stadiul IV- Orientarecătre Sinele Unic/intern(14 ani)

perioada când învață despre propriul profil în măsura în care este afectat sinele public(reprezentarea a ceea cevrem să fim). contemplă preferințele după obligații profesionale, împlinire profesională stadiu orientat către identificareaalegerilor cele mai acceptabile/preferate.

2. Teoria modernă a parteneriatului întrenatură-eucație (TPNE)

Indivizii și mediul sunt creații reciproce. Genele determină experiența Căutarea nișei (încercarea de a avea o experiențăcare se potrivește cu individualitatea genetică)Teoria susține= de la naștere ne autodirijăm, autocreăm.

Consilierea carierei în această teorie:Scopul= văzut dacă au eliminat opțiuni în stadiileanterioare și să justifice

Consilierea= e mai important realismul constructiv (nu doar constrângerea alegerii ci și extinderea alegerii)

Strategii 5 PAȘI AFLAREA CONSTRÂNGERII:a. Capabil să denumească mai multe alternative?b. Dacă interesele/abilitățile sunt adecvateocupației alesec. Persoana e satisfăcută de alternativele identificate?d. Și-a restrâns în mod nejustificat alegerile?e. E conștient de oportunități și realist deobstacole?

Criterii funcționale ale consilierii vocaționalea.Nu putem schimba trăsăturile generale (inteligența), trebuie lucrat cu ele, diminuat celenegativeb. Trăsăturile specifice orientate către scop, activate prin expunere la activități. Suntdependente de context.c.Să ajutăm să înțeleagă care activități fac bine/rău în măsura în care ajută să facă ce vor.d. Nu putem cunoaște genotipul, dar pute aplica sistemul încercare-eroare pentru a determina ce mediu și experiențe sunt eficiente.e.Putem cunoaște fenotipul (rezultate observabile), căutăm surse ale intereselor, atitudinilor, abilități vocaționale.

Sarcinile de dezvoltare în construirea cariereiStadiul I- CREȘTEREA (4-13 ani) Implică formarea conceptului de sine vocațional 4 sarcini de dezvoltare:a.A deveni preocupat de viitorul lui ca profesionist.b. A-și dezvolta controlul asupra activității profesionale.c.A-și forma concepțiile despre cum să-și facă alegeri educaționaleși vocaționale.d.A dobândi încredere în luarea și implementarea deciziilor.

Stadiul II-EXPLORAREA (14-24 ani) Implică potrivirea sinelui în societate în măsura în care împacă celedouă lumi (internă/externă). Încearcă dobândire informații de sine. 3 sarcini de dezvoltare : cristalizare (imagine de sine, domeniul muncii), specificare (explorare profundă a selecțiilor) stil normativ(pseudo-cristalizare). stil evitant(alternări perioade reflecție-amânare).actualizare (convertirea alegerii în acțiune, angajare de probă.

Stadiul III STABILIREA (25-44 ani) implementarea conceptului sine de rol Scop = coeziunea celor două lumi dacă munca e activitate de câștigare a existenței atunci sinele e căutat în afară.

Stadiul IV MENȚINEREAStadiul V ELIBERAREA

4

3. Abordarea procesării cognitive a informației (P.C.I.)

Rol= nu doar ajutare client să ia decizii potrivite ci șidobândire de cunoștințe, deprinderi, atitudini.Scop= să devină capabil să rezolve adecvat problemele, să ia decizii

3 atribute privind luarea deciziilor:1. clara auto-înțelegere2. cunoașterea ocupațiilor3. abilitatea de a construi relații între ele

Luarea deciziilor privind cariera:1. definirea problemei(problema=stareade indecizie)2. înțelegerea cauzelor3. formularea alternativelor acceptabile4. ierarhizarea alternativelor5. implementare soluții și evaluare rezultate

Rezolvarea problemeia.recunoașterea stării indecizieb. analiza cauzelorc.formularea și clarificareaalternativelor de acțiune.

Dezvoltarea deciziilor de luare decizie:1. Comunicare (își pune întrebări despre sine/ocupații).2. Analize (identificare cauze probleme șicomponentele problemei/ motivele diferențeidintre starea indecizie-dezirabilă)3. Sinteza :

a. elaborare - arii largi de soluții.b.cristalizare - restrângeri opțiuni.

4. Teoria Social Cognitivă a Dezvoltării

Împletirea dintre gânduri despre sine + procese sociale în orientarea comportamentelor Expectanțe = implică consecințe imaginare ale unor comportamente date Dacă fac asta, ce se întâmplă?). Autoeficacitate = se referă la capacitatea cuiva Pot să fac asta? Scopul = hotărârea de a se angaja în activitate sau de a obține rezultate. A + E privind rezultatele influențează S și efortul de a atinge.S influențează dezvoltarea A + E privind rezultatele.

Modelul: Dezvoltării Interesului, Alegerii, PerformanțeiDezvoltarea intereselor: Afirmă că A + E privind rezultatele exercită efectformare interes pentru carieră. Oamenii formează interescând se consideră capabili, anticipează rezultate.

Alegerii: Continuitate la modelul anterior și are 3 părți:a. exprimarea unei alegeri primareb. înrolare într-un program de training pentru implementare alegerec. performanța realizată anterior oferă feed-back afectează formareaviitorului comportamentului vocațional.

Teoria învățării socialeAlbert

Bandura

condiționarea clasică (stimuli) + condiționarea operantă (influența

consecințelor). 2 principii procese cognitive:a. observația + învățarea

Modelul neobehaviorist al medierii S-R

bazat pe principiile lui Pavlov, Watson.

bazat pe învățarea prin asociere deoarece implică legătura dintre stimuli-mediu.

Cuvinte cheie: Întăriri pozitive/negative; modelare, condiționare.

5

vicariantă(modelarea)b. interacțiunea reciprocădintre mediu-individ.

răspunsul fizic este da ca și reflex muscular.

Teoria instinctuluiSigmund

Freud

Dezvoltarea alianței.Inducerea rolului.Încadrarea în timp (centrate peaspecte specifice).Interpretare (Triunghiul Conștietizării).

Stadii:oral 0-1anal 1-3 (ordine, zgârcenie)falic 3-5 (vanitate, nepăsare, OEDIP)latență 5-12genital 12-vr. Adultă.

reprimare, regresie, negare, formarea reacției, înlocuire, proiecție, raționalizare, sublimare.

Id, Ego, Supraeu. Eros, Thanatos

Catharsis:perioada de pregătireperioada de incubareperioada de iluminareevaluare și rezolvare

Instrumente : Testul Rorschach, TAT, asocieri libere, analiza visurilor, desenul figurilor umane.

Thanatos : pulsiunea morții, agresivității, distrugerii, dominației.

Eros : autoconservării, pulsiunea sexuală, pulsiunea eului, pulsiunea vieții.

Terapia individuală

Alfred Adler

Cuvinte cheie:Persoana ca întreg.Strădania ca scop (centrarea se face pe scop).Determinismul lejer.Stil de viață (concept generale despre sine, despre cum funcționează lumea, convingeri etice personale:MuncăRelații socialeFamilie/ Sine spiritualitate

Interviul constelației familiei, întrebări, amintiri timpurii, analiza visurilor.

Autobiografia viitoare, Acționând ca și când, tehnica apăsării butonului.

Greșeli cognitive :SuprageneralizareScopuri falsePercepții greșiteNegarea propriilor valoriValori false

Alianța.Evaluarea stil viață.Interpretare+conștietizareReorientare.

Terapia centrată pe persoană

Carl Rogers

Psihopatologia:Disfuncționalitatea nu vine din modul eronat de a gândi sau din comportament ci din imposibilitatea învățării din feed-back.

Concepte centrale: Organism. Sine (mine din Organism).Congruență/incongruență.

Tu vorbești și eu ascult, voi încerca să înțeleg cât mai bine ce trăiești și ce simți. Voi fi bucuros să ascult orice îți place să spui despre tine și mă va ajuta să te cunosc cât mai bine.

Teoria psihopatologiei:1. Congruență (autenticitate- terapeutreal, deschis, onest).2. APN3. Empatie corectă:intelectuală (a privi lumea din perspectiva clientului), emoțională (a simți emoție la ceea ce clientul trăiește),

6

imaginativă (cum m-aș simți dacă aș fi în locul lui).

Terapii

Terapia comportamentală

Omul e tabula rasa. Comport. nevrotice sunt învățate.SCOPUL- eliminare simptom și învăța răspunsuri comportamentale adaptative. Se cautămodificarea interacțiunii dintre persoană și mediu.Folosește principiul condiționării operante.

Tehnica:1. Învățarea relaxării.2. Întocmirea relației factori fobogeni.3. Expunerea.

Comportamentul e determinat de:1. Evenimente stimul-externe.2. Întărire externă.3. Procese cognitive mediatoare

NLV

Vizate 2 tipuri de comportamente:1. Simptomatice : simptomul e soluția găsită de

inconștient de a face față conflictului interior.2. Introiectate (imprimate-compensarea unei realitati

frustrante si maturizarea individuala): soluția optimăde depășire, evitare sau confruntare cu pericolul.

Conștient-Inconștient în NLP4 stadii ale învățării:1. incompetența inconștientă nu știu că nu știu.2. incompetența conștientă știu că nu știu și încep să învăț.3. competența conștientă învăț exersând și performanța crește.4. compentanța inconștientă abilitatea.

PsihoterapiaC-C

Greșeli:1. Perceperea selectivă a lumii.2. Suprageneralizarea.3. Amplificarea semnificațiilor.4. Dezvoltare mod de gândire.

Obiective:1. Ce face persoana în mode deschis, implicit.2. Care sunt factorii precipitatori (situaționali, emoționali,

mentali).3. Ce modificări aduc condițiile de mediu.

Investigare:1. Descrierea generală a problemei și văzută din mai multe

puncte de vedere.2. Să se investigheze pe cine afectează cel mai mult și să

obține exemple.3. Când a apărut problema, ce modificări.4. Părțile componente ale problemei mai compelxe.5. Valuarea motivației pentru schimbare, dacă a făcut efort

pentru a rezolva problema.6. Identificarea metodelor de gândire (gânduri, imagini).

Sheldon= fișă ce conține date, gânduri, expectații, comprotamente, interpretări.Interviul clinic:1. Identificarea problemei.2. Informații cu referire la procesele cognitive implicate.3. Monitorizarea efectelor tratamentului.

Psihoterapia Anxietății: Modul de a reacționa a fost învățat, dar poate fi și

Deprinderea relaxării:15 secunde destinderea fiecărei zone a corpului.

7

dezînvățat. Asociem unui eveniment negative o stare psihică

pozitivă. Puncte cheie ale terapiei:1. Pacientul să înțeleagă reacțiile fiziologice și psihologice

care stau la baza reacțiilor nervoase.2. Să înțeleagă modul în care a învățat teama: direct sau

generalizare(emoția are tendința să se extindă și la alte situații similare).

Întinde-te confortabil pe canapea, mâinile pe lângă corp, degetele desfăcute. Închide ochii, dacă vine în minte gând anxios-STOP! De la partea de jos către cap. În partea a doua verificarea zonelor relaxate. Sunt oare relaxate? Dacă nu, deveniți foarte greu, cădeți pe canapea lent, plăcut.

Depășirea anxietății anticipatorii:Gând negativ-STOP-Relaxare musculară-Gând pozitiv alternativ

1. Oprirea gândurilor 2. Comutarea gândurilorEtapa I (confortabil în fotoliu, închideți ochii. Evocați în minte gândul pe care doriți să îl controlați. Aceasta este deja o formă de autocontrol).

Folosire de gânduri contrare ce trebuiesc întărite. Construirea unei liste cu gânduri anxioase și a doua listă cu gânduri positive pentru prima listă.

Etapa II (îndată ce apare gândul automat opriți-l STOP!Etapa III reprezentând mental de 5 ori secvența.

Metodele terapiei C-C

Metoda dialogului socrativ

1. Întrebări generale :Ce gânduri ți-au trecut prin minte?Când te-ai simțit ultima data speriat?Care este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla?

2. Întrebări specifice :Ce ar însemna pentru tine dacă s-ar produce dezastrul?Cum va fi atunci când îți vei pierde controlul?

Metoda de evidențiere a gândurilor negative automate

1. Șcenariul cu cele mai rele urmări :Care este cel mai rău lucru care ți s-ar putea întâmpla?

2. Comutarea emoțională :Observarea nonverbalului pentru a detecta modificarea stării afective.

Strategii cognitive de reatribuire

Definirea și operaționalizarea termenilor:Ce înțelegi prin aceasta?Ce înseamnă pentru tine că nu vei putea face față dezastrului?Verificarea dovezilorCare este dovada că dezastrul se va produce?Ce anume te face să crezi asta? De unde știi că se va întâmpla?Vizarea contraargumentelorCe alt mod de a privi problema întrevezi?

8

Care ar fi dovezile că dezastrul nu s-ar produce?S-a produs catastrofa? De ce nu s-a produs?

Strategii C-C1. Strategii cognitive (tehnici de distragere, numărarea gândurilor).2. Strategii comportamentale (monitorizarea activităților, realizat orare, sarcini gradate).3. Strategii cognitive-comportamentale (identificarea gândurilor negative, adresarea de întrebări gândurilor

negative).4. Strategii preventive (identificarea convingerilor, adresare provocări pe viitor).

Întrebări către gând negativ:Pe ce te bazezi când afirmi că lucrurile stau așa? Care sunt avantajele și deavantajele unui astfel tip de gândire? Ce ai fi gândit despre asta înainte de a fi deprimat? Ce ar gândi cineva în care ai încredere despre asta? Ce ai spune unei persoane care ți-ar cere sfatul într-o asemeni problemă?

Strategiile de auto-reglare a sistemului eului se pot împărţi în două mari clase:Strategiile interpersonale care se axează pe redobândirea echilibrului printr-un comportament strategic (calculat) afişat în relaţiile cu mediul social, cu ceilalţi;Strategiile cognitive presupun restabilirea homeostaziei prin raţionarea strategică (calculată) sau, altfel spus, procesarea strategică a informaţiei sociale.

PSIHODIAGNOSTIC

Clasificare funcții psihice

1. Procese psihice : Cu funcții cognitive: senzoriale, intelectuale. Cu funcții reglatorii: affective, volatile.

2. Însușiri psihice : (temperament, character).

3. Activitate psihică .

Scopuri urmărite de EVALUARE:

1. Nivelul de dezvoltare al unor procese, activități și însușiri psihice.

2. Gradul de declin sau deteriorare al însușirilor psihice.

3. Rezervele compensatorii de care dispune persoana pentru a contracara deficitele.

Psihodiagnoza ca process de evaluare:

Examen psihologic

Metoda testelor și observația

Interviu anamnestic Analiza produselor activitățiiMetoda biografică

Tipuri de psihodiagnostic:Reprezintă un înalt act de gnozie, radiografie a atributelor personalității, acțiune complex de colectare și sistematizare a datelor despre o anumită persoană în scopul ameliorării adaptării individului la cotextele familiale, școale, de muncă și la contextele de viață.

Psihodiagnoza în școală Adaptarea profilului aptitudinal al aspirațiilor copilului la

Evaluarea disponibilităților de a se adapta la sarcinile școlare. Evaluarea nivelului aptitudinal-motivațional

9

segmental profesiunilor în care poate avea success.

Depistarea cazurilor de deficit mental și evaluarea nivelului de severitate. Presupune alegerea celor mai adecvate mijloace de educare.

Psihodiagnoza în domeniul muncii:

Identificarea potențialului individual al persoanei pornind de la cerințele postului de de muncă și să evalueze gradul de compatibilitate.

Analizarea gradului de satisfacției cu privire la vechile posture ocupate. Presupune o predictie a reușitei profesionale.

Psihodiagnoza clinică: Identifică abaterile de la parametrii psihici de normalitate ai proceselor psihice și ai personalității în general. Investighează deteriorările mentale, trăsăturile mentale contribuind alături de psihiatrie la precizarea

diagnosticului și la alegerea măsurilor psihoterapeutice adecvate funcție de rezervele compensatorii de care dispune persoana afectată.

Modelul cognitiv al tulburărilor psihotice incipiente după Morrison (2001)

Factori intruzivi care invadează câmpul conștiinței(iluzii, halucinații) Inacceptabilitate culturală a interpretării date de client elementelor intruzive Dispoziții afective și reacții fiziologice Imagine deformată asupra ego-ului și experienței sociale Răspunsuri cognitive și comportamentale

Modelul cognitiv de interpretare a simptomului psihotic după Morrison (1998)

Ce anume s-a petrecut?(eveniment cu caracter intruziv)Îmi fac griji în legătură cu părerea celorlalți despre mine.Cum să interpretez aceste lucruri?Ceilalți mă vorbesc de rău/ Oamenii mă murmură pe stradă.Cum te fac să te simți acestea?Agresiv/DeprimatConvingeri cu privire la sine și la ceilalți.Sunt o persoană rea/Ceilalți mă spionează.Ce faci când se întâmplă acestea?Capitonez pereții/Ascult ce se vorbește.

Interviul este un instrument de diagnosticare şi de înţelegere a clientului cu problemele sale. Prin intervievare, sunt urmărite obiective precum: motivaţii ale acţiunii, delimitarea tensiunilor personale ale clientului, înţelegerea motivaţiei de acţiune, evaluarea impactului şi riscului social al faptei comise.

10

Managementul clasei de elevi

Orientări în management

1. Profesorul e responsabil pentru controlul clasei, disciplina e mai importantă decât acivitatea educațională, comportmentul inadecvat trebuie asociat cu consecințe corespunzătoare.2. Valorificare formare competențe sociale în contextual interacțiunii în spațiu școlat prin susținerea motivației pentru învățare. Utilizare de sarcini provocatoare pentru comportamente necorespunzătoare.

Orientări recente

1. Autonomie - idei, sistem credințe, inițiativă

2. Apartenență - sentimente legate de ceilalți

3. Comunitate democratică - opusă autorității, permisivism

Dimensiuni: normativă, psihologică, socială, operațională.Managementul problemelor de disciplinăR.T.Tauber (1999): teorii care fundamentează modelele:

Intervenționist-interacționistă-Nonintervenționist

Intervenționistă- întărire pozitivă-negativă, controlul exercitat de profesor pentru beneficiul elevului, profesorul e factorul de putere (profesor-mediu-elev).

Putere socialăȘcoala- mediu de exercitare a puterii (French & Raven)Puterea coercitivă- Profesorul are putere de oferire a pedepsei, le reorientează direct comportamentul. Elevii fac față folosind strategii- minciuna, copiatul, ignorare activități de învățare.Puterea de întărire/recompensare- elevii permit profesorului să exercite putere asupra lor pentru că îl văd ca pe un agent al întăririi pozitive.Putereaa legitimă- viziune a profesorului ca adult care e îndreptățit să prescrie comportamente. Devine operantă când e acceptată structura ierarhică.Puterea de referină- cea mai stabilă formă în spațiu educațional rezultată din identificarea elevului cu profesor perceput ca model comportamental și de personalitate. Profesorul nu își sacrifică credințele, dar nici nu încalcă drepturile elevului.

Utilizarea autodezvăluirii ilustrând în ce mod conceptele din domeniu i-au schimbat viața. Tratarea diferențiată, individualizată, interacțiune pozitivă cu toți elevii, lipsa discriminării.Puterea de expertiză- profesorul văzut ca expert în domeniul său. Elevii trebuie să cunoască interesul profesorului pentru domeniu, să demonstreze expertiză, să se informeze asupra noutăților din domeniu, experiențele elevilor trebuiesc înglobate în activități.

Behaviorism-umanism

B.F.Skinner & C.R.RogersConsideră că modul în care profesorul înțelege învățatul îi influențează deciziile.Skinner= condiționarea operantă (întărirea pozitivă a comportamentelor adecvate/ sacționare indezirabilități. Învățarea nu e efort al elevului ci e raportare la consecințele acțiunilor lor. Intervenționism bazat pe putere de întărire.Rogers= promovare consiliere reflectivă prin reformulare probleme- persoana să le poată conștietiza.

11

Modele de management

1. Frecvența pedepsei în modelarea comprotamentului

(James Dobson)

bazată pe ideea de control a profesorului, promovată puterea coercitivă forme de pedeapsă (critica verbală, ignorarea pe diferite perioade, suspendare/eliminare perioadă limitată) afirmă că specialiștii din domeniul psihologiei dezvoltării exagerează cu filosofiile permisive care sunt în contradictoriu

cu natura copilului. recomandă disciplina prin încercare-eroare . nu susține o aditudine dictatorială ci pozițiile autoritare să fie încărcate de semne de iubire în caz contrar apar

comportamente rebele. Stilul permisiv/laissez-faire- oboseală, iritare, haos.

2. Disciplina asertivă (Lee&Marlene Carter)

bazată pe întărire, intervenționism, behaviorism, promovează control în defavoarea influenței. profesorul e lider de la început controlând totul cu atitudine asertivă funcție de răspunsul la provocările din clasă profesorul:a. asertiv - ascultă/respectă drepturile elevior, dar dorește să se respecte și drepturile sale. Prezintă expectanțele cu privire

la comportamente cu calm, comportamentul profesorului e concordant cu așteptările elevilor. (își îndeplinesc obligațiile în interesul elevilor)

b. ostil - folosește sarcasm și ameninarea ca instrumente, strategii care afectează emoțional, provoacă lipsa de respect, subminează nevoia de securitate. (nu acționează în interesul elevilor, își atinge obiectivele personale)

c. nonasertiv - pasiv, inconsecvent, nu are solicitări și așteptări clare, nu există standarde de învățare. (nu, nu)

3. Disciplina pozitivă(Frederich H. Jones)

model intervenționist, influențe skinneriene. promovează puterea legitimă+puterea de întărire. modelul vizează:a. strategii de optimizare a structurii clasei (așezări în bancă, spațiu)b. stabilirea regulilor de lucru în clasă (comportament nonverbal-reglementor, disciplina e mai importantă decât

asctivitatea de predare; calm-putere, tensiune-slăbiciune; indecizia evitată, evitare întrebări reorice)c. responsabilizarea elevilor pentru propriile acțiuni (presupune sistem de recompensare, bonus pentru rapiditate în

încheierea sarcinilor)d. utilizarea unui sistem de control- sancțiuni reduse.

4. Disciplina socială

puterea legitimă + referențială copiii- ființe sociale, cu nevoi de apartenență și recunoaștere socială profesorul nu trebuie să ia atitudine decât atunci când identifică finalitatea comportamentului elevului. 4 scopuri : obținere atenție, pentru putere, răzbunare, retragere. direcții de reflecție pentru idetificarea scopurilor: Cum te simți ca profesor când copilul manifestă comportamentul(trăiri emoții/subminare autoritate)?

12

(Rudolf Dreikurs) Cum a fost răspunsul tipic la comportamente asemănătoare? (stopează sau antrenează comportamentul mai mult) Cum a răspuns copilul la încercările de corectare?(folosim întrebări de confruntare: Se poate să îți dorești doar tu

atenția? Crezi că vrei să îi convingi pe ceilalți că nu ești bun de nimic?) Atragerea atenției , Lupta pentru putere - profesorul nu trebuie să devină complice, trebuie să facă pe elev să găsească soluția. Răzbunare - nu trebuie tratat personal pentru că copilul vizează scopul și nu persoana (Scopul trebuie exprimat de

profesor- Se poate să vrei tu toată atenția?)5. Teoria

alegerii sau școala de calitate (Willian Glasser)

puterea legitimă, interacțiunea profesor-elev, rogerian. contribuție prin terapia realității trecutul nu poate fi schimbat, focusare pe prezent terapia poate avea loc dacă are loc după reguli precise:a. asigurarea implicării elevului.b. identificarea comportamentelor problematice.c. evaluarea comportamentelor inadecvate.d. planificarea comportamentelor noi.

13