pe ro telekom acrobat

7/17/2019 Pe Ro Telekom Acrobat

http://slidepdf.com/reader/full/pe-ro-telekom-acrobat 1/37



*Numărul de elefanţi, puși unul peste altul, pentru a ajunge de la Pământ la Lună



Dragă prietene,

Colegul nostru savant, Sir Isaac Newton, a spus cândva: "Dacă am reuşit să văd maideparte, a fost pentru că am stat pe umerii unor uriaşi". Despre asta e vorba înştiinţă. E ca o ştafetă, în care torţa e pasată de la unul la altul. La început, a fostcuriozitatea.

Oamenii s-au întrebat de ce lucrurile sunt aşa cum sunt, dacă tot ce vedem are oexplicaţie, de ce şi cum funcţionează de fapt lucrurile. Am învăţat că, pentru fiecare întrebare, există un răspuns, că fiecare descoperire naşte o altă enigmă şi căcunoştinţele trebuie transmise din generaţie în generaţie, pentru a ne ajuta să înţelegem şi să progresăm. Fiecare om care se dedică ştiinţei e un deschizător dedrumuri, dar şi un successor. În această "Enciclopedie de buzunar", am grupat

pentru voi înţelegerea şi cunoaşterea realizărilor omului până în ziua de azi. Văarătăm legăturile care există între diferite perioade, ştiinţe şi invenţii.

"Enciclopedia educativă de buzunar Da Vinci Learning" ar trebui să vă însoţeascămereu, fiindcă noi credem că tu eşti eroul de mâine. Pentru că e o plăcere să cunoşti.

Ai dumneavoastră devotaţi,

Sunt foarteonorat să te întâlnesc aici, dragulmeu Nicolaus. Cu ideile tale, aischimbat lumea pe care o ştim.

Onoarea e a mea.Eşti unul dintre cei mai importanţiinventatori ai tuturor timpurilor,

Leonardo!

Ştii, dragulmeu Nicolaus, m-am întrebat

mereu cum ar fi evoluat omenirea şi dacăinvenţiile mele ar fi transformat Pământul

într-o lume mai bună.

M-am întrebat şi dacă ştiinţa ne-ar

face mai buni pe noi, oamenii. Aminventat atâtea lucruri uimitoare. Ce au

făcut oamenii cu ele?



PUBLICATĂ DEDa Vinci Learning

DIRECTORFerdinand Habsburg

DIRECTOR DE PROIECTIoan Butmaloiu

EDITORIIoan Butmaloiu

Drazen DragojevicThomas Gibson

Lesedi Vine

DIRECTOR ARTISTICMiguel Arencibia

ILUSTRAŢIICarlos Fernández

TEHNOREDACTAREMiguel ArencibiaArancha Romeo

TOATE DREPTURILE REZERVATETextul şi imaginile din această carte

au fost adunate şi editate de Da VinciLearning sub licenţa internaţională

Creative Commons 4.0.Imagini şi text oferite de

- Da Vinci Media GmbH- Wikimedia Commons- Observatoarele Carnegie

(fotografiile lui Edwin Hubble)- Societatea Geologică Americană

(fotografia lui Frank Bursley Taylor)

Da Vinci Learning face parte dinDa Vinci Media GmbH

Mehringdamm 5510961 Berlin - Germany

Date de contact:

ANATOMIA Testaţi-vă volumul plămânilor

STRUCTURA ATOMULUICreşteţi cristale de zahăr

CHIMIE

Construiţi-vă propria rachetăCOMUNICAŢII

Telefonul din sfoară

DERIVA CONTINENTELORRecreaţi supercontinentul Pangeea

ELECTRICITATEA Electricitatea statică

ZBORUL Planorul cu două inele

GENETICA Extrageţi ADN dintr-un kiwi

HELIOCENTRISM Faceţi-vă propriul planetariu

MECANICA FLUIDELORMişcare şi presiune

RADIOACTIVITATEA

Faceţi apă luminoasăMOTORUL Construiţi un motor electric simplu

GENIUL ORIENTULUIARHIMEDE

EDWIN HUBBLE MARIE CURIE ALEXANDER FLEMING FRAŢII WRIGHT ISAAC NEWTON

8

10

12

14

16

1820

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

5052

54

56

58

60

62

64

66

68



¹²

³ ⁴

⁵

⁵

⁶

⁷

⁸⁹

¹⁰

Schiţele saleanatomice nu suntnumai opere de artădeosebite, ci, pentruprima dată, oferăinformaţiiexacte desprecorpulomenesc.

O persoană carea beneficiat deasta a fostmedicul flamandAndreas Vesalius,

care, în 1542, aintrat în istoriamedicinei cu carteasa, "Despre structuracorpului omenesc".

A fost primul care aclasificat principalelegrupe sangvine – A, B,AB şi 0. Asta le-a permismedicilor să facătransfuzii de sânge,fără să pună în pericolviaţa pacientului.

E fondatorulchirurgiei ştiinţifice.

El şi-a aplicat concluziile

ştiinţifice asupra conceptelorde vindecare a rănilor, detransplant, de boală cardiacă,

de ortopedie şi depatologie.

Un teatru anatomic era oinstituţie folosită pentru predareaanatomiei la primele universităţimoderne. Oamenii vremii veneaudin toată Europa, pentru a vedea

profesorii ţinând cursuri defiziologie umană şi de

anatomie. Primul şi celmai renumit teatruanatomic a fostconstruit în Padova, înItalia, în 1594, şi sepăstrează şi azi.

T e a t r e

l e anat o m i c

e

El a demonstratcă sângele e

pompat neîncetatcătre creier şi cătrecorp de inimă, peun circuit foarteprecis. Circulaţiasangvină ie unadintre cele mai

mari descoperiri în înţelegerea corpuluiomenesc.

A fost primul care aatras atenţia asupra

materiei albe a creieruluişi a oferit o reprezentare

destul de exactăa structurii

scheletuluifemeii.

A efectuat cu succesprimul transplant deinimă umană la om.Acesta e considerat

un progres remarcabil în operaţiile care

prelungesc viaţa. Azi,speranţa de viaţă

postoperatorie e în mediede 15 ani.

Un pionier al folosirii microscopului înanatomie a fost Marcello Malpighi. A fostprimul om de ştiinţă care a observat prinlentilele unui microscop capilarele, micilevase de sânge prin care circulă sângele prinpiele. Fiecare corp omenesc conţine peste 100.000de kilometri de asemenea vase microscopice.

AndreasVesalius 1514 -1564

WilliamHarvey1578 -1657

Leonardoda Vinci1452 - 1519

Lucrările sale anatomicen-au fost disputate

până la…

ClaudiusGalenus

129 - 200 d.Hr.

Fondatorul ştiinţeianatomiei umane. Cumnu i se permitea să disececadavre, a dezmembratmaimuţe şi urşi şi a aplicatdescoperirile sale la corpul

omenesc.

JohnHunter

1728 -1793

KarlLandsteiner

1868 -1943

ChristiaanNeethling Barnard

1922 -2001

Marie FrançoisXavier Bichat

1771 - 1802

Samuel Thomasvon Sömmerring

1755 - 1830

Apariţia tiparului a favorizatschimbul de idei şi studiul

anatomiei a progresat în secolele XVII şi XVIII.

În secolul XIX, anatomiştii ausistematizat şi au finalizat în mare

parte anatomia descriptivă a

omului, începută în secolulanterior.

Începând cu secolul XX,metodele folosite în anatomie

s-au îmbunătăţit considerabil,

devenind azi un lucru de bază îneducaţia medicală a unui doctor.

E fondatorulanatomiei generale.A reuşit să descompunăorganele în elementele

care le alcătuiesc, pentrucare a introdus termenul

"ţesuturi".



La mulţi ani, prietene!E timpul să sufli în

lumânare!

Umpleţi sticla de plasticcu apă până la gură.

Acoperiţi cu mâna gura sticlei,ca apa să nu curgă când întoarceţisticla.

Puneţi cam 10 cm de apă în chiuveta de bucătărie.

Scufundaţi gâtulsticlei în apă. Nulăsaţi să se scurgăniciun strop!

Băgaţi un capăt alpaiului în sticlă.

Inspiraţi puternic...

Mulţumesc!

Aşteaptă! Să facem mai întâi un experiment!

sticlă de plastic

apă

pai

• un pa i cura t de plas t ic

• o s t iclă mare de plas t ic

• apă

• ch iu ve tă de bucă tăr ie

sau un l ighean mare

cu apă

...Expiraţi cât de mult aer puteţiprin pai, făcând apa să iasădin sticlă.

La sfârşit, asiguraţi-vă

că aţi curăţat în jur.

Măsuraţi volumul aerului pe care l-aţi avut înplămâni văzând câtă apă din sticlă a fostdezlocuită.

Ce se întâmplă:Când expiraţ i pr in pai, aer ul din plămâni ia locul apei din st iclă. Dacă v -aţ i asigur at că aţ i inspir at put er nic şi aţ i expir at la f el, v olumul de apă dez lo- cuit echiv aleaz ă cu v olumul de aer car e î ncape î n plămânii v oşt r i. Dacă av eţ i o capacit ate pulmonar ă mai mar e, put eţ i distr ibui mai r epede oxigenul în cor p. Capacit at ea pulmonar ă spor eşt e î n mod nat ur al, pe măsur ă ce cr eşt eţ i, dar poat e fi măr it ă şi

cu ajut or ul exer ciţ iilor r egulat e.

TESTAŢI-VĂVOLUMUL PLĂMÂNILOR



Modelul săuatomic înfăţişeazăatomii construiţi dinorbitele succesiveale electronilor.

Cum fizicienii descoperiseră zeci departicule noi, aveau nevoie de oteorie nouă, care să expliceproprietăţile lor ciudate. În 1960,Murray Gell-Mann şi YuvalNe'man au propus independent unulde altul o metodă de clasificare atuturor particulelor cunoscute. Metodaa devenit cunoscută drept Caleaoctuplă. Ce a făcut tabelul periodicpentru elemente a făcut Caleaoctuplă pentru particule.

J.J. Thomson1856 – 1940

Max Planck1858 – 1947

Niels Bohr1885 – 1962

Marele Accelerator de Hadroni (LHC), celmai mare şi mai puternic accelerator de

particule din lume, ne ajută azi săînţelegem structura fundamentală amateriei, recreând condiţiile extreme

întâlnite în primele momente de existenţăale universului, după Big Bang.

A t â t

e a par t i c u l e

James Chadwick1891 – 1974

¹²

³

⁴

⁵

⁶

⁷

⁸

Chimistul a

experimentat cu diferitesubstanţe chimice careau arătat că, într-adevăr,materia pare să fiecompusă din particuleelementare (atomi).Deşi nu ştia despre structuralor, ştia că dovezile indicăceva fundamental.

JohnDalton

1766 - 1844

imp de aproape2.000 de ani, nimeni

n-a continuat cercetărileîncepute de greci despre

natura materiei.

Democritus 460 - 370 î.Hr.

A dezvoltatteoria

atomilor. A pusurmătoarea

întrebare: dacă rupio bucată de materie în

două, apoi, din nou în două, decâte ori va trebui s-o rupi până când nu se va

mai putea rupe? Democrit şi-a spus că procesul trebuiesă se termine la un moment dat, când rămâi cu cele mai

mici particule de materie. El a numit aceste particulefundamentaleatomi.

Enrico Fermi1901-1954

A realizat primareacţie în lanţ

controlată, din care arezultat eliberarea energiei

din nucleul unui atom.

A propus un universmecanic, cu mici masesolide aflate în mişcare.

A descoperit electronul şi apropus un model pentru structuraatomului. Thomson ştia că electronii

aveau o sarcină negativă şi credeacă materia trebuie să

aibă o sarcinăpozitivă. Modelul

său semăna cu niştestafide pe suprafaţa

unei budinci.

A arătat că,atunci când faciatomii să vibrezedestul de puternic,

ca atunci când încingi un obiect

până cândluminează, poţimăsura energianumai în unităţi

discrete. El a numitaceste pachete deenergie "cuante".

4

3

2

1

K

L

M

N

N*

M*

L*

K*

Sarcinăpozitivă Nucleu

*Stratelectronic

Folosind particule alfa,a descoperit o particulă

atomică neutră, cu omasă apropiată de ceaa unui proton. Aşa a

fost descoperitneutronul.

TT

IsaacNewton

1643 – 1727



Au spus căFIECARE element...

... e compusdin particuleminuscule...

... indiferent cât demare sau de mic...

Ha, ha, ha!Cred că trebuie să foloseştiechipamente pentru a-i găsi!

A fost grozav, nu?

ŞTIAM eu!Voiam să văd dacă

ai înţeles...

Lasă-măsă-ţi arătceva...

Legaţi sfoara de creion.Sfoara trebuie să atârne în borcan,fără să atingă fundul sau marginile.

Puneţi creionul în echilibru pe buza borcanului şilăsaţi sfoara să atârne în soluţie. Nu lăsaţi sfoarasă atingă fundul sau marginile borcanului.

Verificaţi cristalele a doua zi şi observaţicum au început să se formeze pe sfoară.

Când cristalele sunt de

mărimea dorită sau când numai cresc, scoateţi-le dinborcan şi lăsaţi-le la uscat.

Turnaţi cu grijă soluţia din tigaie în borcanulcurat de sticlă. Asiguraţi-vă că e curat.

Adăugaţi câteva picăturide colorant alimentar.

Puneţi zahărul lingură cu lingură. Trebuie să vă asiguraţi că e mult solut(în acest caz, zahăr) în soluţie, dar nu atât de mult, încât să nu se dizolve tot în soluţie.

Dacă aveţi zahăr nedizolvat, cristalele voastre vor începe să se formeze pe acelemolecule, nu pe sfoară.

Datorită proprietăţii lor structurale, poţi construi

cristale. Cris talele sunt foarte comune, deoarece

cu vântul "cristal" se referă la orice substanţă aranjată

într -o formă ordona tă. Unităţile care se aranjează

pot fi molecule, atomi sau ioni, care sunt toate prea

mici pentru a fi văzute cu ochiulliber, dar a căror

dispunere le dă cristalelor structura lor caracteristică.

Când moleculele care urmează să fie cristale (ale

solu tului) se ciocnesc unele de altele într -un lichid

(numit sol vent), le place se se grupeze.

Ce se î n tâmplă:

CREŞTEŢI CRISTALEDE ZAHĂR

Ai văzut ce audescoperit aceştioameni înţelepţi?

Uau, e grozav!Dar nu văd nimic aici.

... numiteATOMI...

• o t iga ie

• apă

• zahăr

• coloran t al imen tar

Daţi în clocot apa din tigaie.Cereţi ajutorul unui adult.



1

2

3

4

5

6

7

Mario Molina1943 -

A descoperit gaura dinstratul de ozon de

deasupra Antarcticii şi acontribuit la

descoperirea efectuluinegativ pe care-l auclorofluorocarburile

asupra stratului de ozon.

Svante AugustArrhenius

1859-1927

Primul om de ştiinţă carea încercat să calculezecum schimbările înnivelul dioxidului decarbon din atmosferă arputea afecta temperaturala suprafaţa Pământului,prin efectul de seră.

Tabelul periodic aranjează elementelechimice în ordinea crescătoare a

numărului lor atomic, numărul total alprotonilor din nucleul atomului.

Această dispunere arată proprietăţileelementelor şi relaţiile dintre ele. Dmitri Mendeléev

1834-1907

A descoperit periodicitatea sauregularitatea elementelor. A alcătuit

primul Tabel Periodic alElementelor, în care acestea erau

aranjate în 7 perioade.

A fost primul care a recunoscutbacteriile ca fiind agenţi care

provoacă boli. A dezvoltat domeniulimunochimiei . A introdus

sterilizarea prin căldură a vinuluişi laptelui (pasteurizare).

A văzut izomerii optici(enantiomerii) ai acidului

tartric.

Louis Pasteur1822-1895

Humphry Davy1778-1829

A pus bazele electrochimiei.A studiat electroliza

soluţiilor saline.A izolat elementelesodiu şi potasiu.

Antoine Laurentde Lavoisier

1743 - 1794

Considerat a fipărintele chimiei. El a

descoperit azotul şi adescris

compoziţiamultor

compuşiorganici.

Robert Boyle1627-1691

A formulat legilefundamentale alegazelor. A fost primulcare a spus căparticulele mici carese combinăformează molecule.A făcut diferenţa între

compuşi şi amestecuri.

Primul care a spuscă materia existăsub formă de

particule.A inventat termenulde "atomi". Chimia e studiul reacţiilor dintre

chimicalele şi substanţele pecare cei mai mulţi oameni le

întâlnesc în viaţa de zi cu zi.

Toatemedicamentele noastreşi produsele de curăţenie suntrezultatul studiilor şi descoperirilordin chimie. De exemplu, chimia a fost folosităpentru a face metale mai dure, pentru a

îngrăşa solul care hrăneşte culturile, pentru adistruge bacterii dăunătoare şi pentru amăsura nivelul de poluare din mediu.Plasticul, insulina, nailonul, vaccinurile şi

îndulcitorii artificiali sunt produse chimice.

C h i m

i a e p

est e t o t

Democritus 460 - 370 î.Hr.



o sticlăde suc

500 ml apă

piuneză

500 ml oţet

bicarbonatde sodiu

Aici, avem toate instrucţiunile şitot ce ne trebuie, pentru a ne

crea propria rachetă.

A fostgrozav! Dopul a zburat

foarte sus!

Da,poate chiar prea mult,

nu crezi?

Apă? Da!

Suc? Uite!

Un dop de plută?

Îl am aici!

Hârtie?Bicarbonat?

Oţet?

Uite!

Da! Şi da!

CONSTRUIŢI-VĂPROPRIA RACHETĂ

Suuuper!

Uau! A fost UI-MI-TOR! Şi uite,putem face propriul nostru

experiment de chimie!

Să adunăm totce ne trebuie...

• un dop de p lu tă

• o s t ic lă de suc

• b icar bona t de sod iu

• 500 m l o ţe t

• 500 m l apă

• o p iuneză

• o foa ie de hâr t ie

Bicarbona tul reac ţionează cu

o ţe tul, formând dio xid de carbon.

Când se formează gazul,

presiunea din s ticlă creş te şi

for ţează dopul să sară. De ce

crede ţi că se în tâmplă as ta doar

dacă dopul e bine fi xa t?

Ce se în tâmplă:

Puneţi apaşi oţetul în sticlă.

Puneţibicarbonatul în centrulprosopului de hârtie şirăsuciţi capetele, cabicarbonatul să nu cadă.

În curte, daţi drumulprosopului de hârtie cu

bicarbonat în sticlă şi fixaţibine dopul de plută.

Staţi la distanţă dedop şi de sticlă şi priviţi

cum bicarbonatulreacţionează cu oţetul şi

aruncă dopul în aer.

Acum, trebuie doar să urmăminstrucţiunile şi...



A inventat primele înregistrări magnetice,folosind bandă magnetizatăde oţel ca mediu de stocare,

ceea ce a stat la bazastocării în masă a datelorpe disc şi pe bandă, ca şi labaza industriei fonografice.

O modalitate simplă de a explica internetul e să văgândiţi la computerele de la şcoala voastră legate într-oreţea în care voi şi prietenii voştri puteţi introduce sau dincare puteţi obţine informaţii. Acum, imaginaţi-vă că oprietenă de la o altă şcoală vrea să vă foloseascăinformaţia şi să vă dea în schimb informaţii ale ei. Amândoivă conectaţi computerele la modemuri care vă permit săfaceţi schimb de informaţii. Alte reţele se pot conecta la avoastră şi la alte reţele. Numim asta reţele interconectate sau internet, cum a devenit cunoscut. E o modalitate de atrimite informaţii de la un computer la altul oriunde în lume,folosind telefoane, sateliţi, legături radio şi multe alte căi.

În anii '60,un grup decercetători carelucra pentru DepartamentulApărării din SUA a inventat o reţea decomputere care putea să funcţioneze chiardacă unele computere se pierdeau sau erauavariate, de exemplu în timpul unui război saual unui dezastru natural. În următorii 20 de ani,firme mari, universităţi şi alţi cercetători s-aualăturat acestei reţele, până când au format oreţea de reţele interconectate. Apoi, oameniiobişnuiţi au început să folosească internetul şi,

azi, există miliarde de oameni în toată lumeacare pot folosi internetul în multe feluri.

Samuel F.B. Morse1791 – 1872

Alexander Graham Bell1847 – 1922

Valdemar Poulsen1869 - 1942

C e e I n t

erne t u l ?

Guglielmo Marconi1874 – 1937

¹²

³

⁴

⁵⁶

⁷

⁸

A inventat semaforul ladistanţă, primul sistempractic de telecomunicaţii dinepoca industrială.

Johannes Gutenberg Approx. 1400 – 1468

ClaudeChappe

1763 – 1805

În jurul anului 500 î.Hr.,sulurile de papirus şiprimele pergamentevegetale, făcute din

ierburi uscate, au fostprimele suprafeţe de

scris portabile şi uşoare.În această perioadă,

grecii au înfiinţat primabibliotecă. Dar cititul şiscrisul au fost rezervatedoar câtorva oameni

până când...

Fenicienii şisumerienii3500 - 2900 î.Hr.

Timothy John"Tim" Berners-Lee

1955 -

A inventat o presă detipar cu caractere

mobile, din metal. Primeleprese de tipar din lemn,cu simboluri cioplite pe

un bloc de lemn,fuseseră

inventate cu600 de ani înurmă, în China.

A contribuit la inventareatelegrafului cu un singur fir,

primul sistem de comunicaţiicomplet digital. A contribuitla inventarea alfabetului

Morse.

A îmbunătăţit telegrafia

fără fir şi a transmisemnale radio din Cornwalln Newfoundland, primul

semnal radio pesteOceanul Atlantic.

Fenicienii aucreat un alfabetşi sumerienii au

creat scrierea cuneiformă,pictograme ale unor tranzacţii,

săpate pe tăbliţe de argilă.

Cercetările sale asupraauzului şi asupra vorbirii

l-au făcut să experimentezecu dispozitive auditive, lucru

care a culminat cuinventarea primului

telefon practic.

Inventatorul World WideWeb şi responsabil pentru

prima comunicare reuşită întreun client Hypertext TransferProtocol (HTTP) şi un server,prin intermediul Internetului.



2 pahare de carton

creion ascuţit

Sfoară

Duceţi un pahar la gură şi vorbiţi tare în el.Prietenul vostru ar trebui să se îndepărteze cât îi permite sfoara, ţinând sfoara întinsă.

Aici!

Un creionascuţit?

Sfoară?

E aici!

Două paharede carton? Da!

CU SIGURANŢĂ FUNCŢIONEAZĂ!!!!

Ha-ha-ha!Ai dreptate!

Gata!Să-l testăm!

TELEFONULDIN SFOARĂ

Într-adevăr!

*Să-l facem.

Bine! Avem tot ce netrebuie? Să verificăm!!

Telefonul din sfoară funcţionează,

deoarece vibraţiile pro vocate de vocea

voastră se transmit de -a lungul sforii.

Vibraţiile se deplasează sub formă de

unde de -a lungul sforii şi, când ajung la

celălalt capăt al sforii, se lo vesc de al

doilea pahar şi rede vin sunete. Asta

aude prietenul vostru.

Ce se î n tâmplă:

• două pahare de car ton

• un cre ion ascu ţ i t

• n iş te s foară

Faceţi cu creionul o găurică doar cât sătreacă sfoara prin centrul bazei fiecăruipahar de carton...

Trageţi capătul sforii într-un pahar (sau cutie

de conserve) şi fixaţi-l cu un nod. Nodul trebuiesă fie în interiorul paharului.

Repetaţi paşii cu al doilea pahar, înnodând sfoara după ce aţi trecut-oşi prin baza celui de-al doilea pahar.

Gata!Ar putea fi folosit şi caochean, ha, ha, ha!

Dacăsfoara e întinsă,

prietenul vostru ar trebuisă vă audă mesajul prin

pahar!

Uite!Avem aici un alt experiment

grozav.

*A a a l o

o o o

o o o o !!!



5

3

2

1

4

C e r c u l

de

F o c

Pe această fâşie de 40.000 kmde uscat şi apă, se află 75% dinvulcanii activi şi adormiţi ai lumii.Cutremurele sunt dese în Cercul deFoc, unde se produc 80% dinseismele puternice ale planetei.Vulcanii şi cutremurele din Cerculde Foc sunt un rezultat direct almişcărilor plăcilor tectonice.

Cercul de Foc al Pacificului aremai mulţi vulcani activi şi maimulte seisme puternice decât

orice alt loc de pePământ.

Conuri de cenuşăConurile de cenuşă sunt conuricirculare sau ovale, formatedin particule mici de lavăaruncate în aer dintr-un singurhorn, care s-au răcit şi aucăzut în jurul hornului.

Vulcanii compoziţiVulcanii compoziţi sunt vulcaniabrupţi, compuşi din multe straturi deroci vulcanice, formaţi adesea dinlavă foarte vâscoasă, cenuşă şiresturi de roci. Muntele Rainier şiMuntele St. Helens sunt exemple aleacestui tip de vulcani.

Vulcanii-scutVulcanii-scut au formă de castron sau de scut lamijloc şi sunt înconjuraţi de pante lungi şi line,formate de râuri de lavă bazaltică. Râurile delavă bazaltică care izvorăsc din aceşti vulcanisunt numite scurgeri bazaltice. Vulcanii care auformat rocile bazaltice din Podişul Columbia aufost vulcani-scut.

Domurile de lavăDomurile de lavă se formează când lava care erupee prea densă pentru a curge şi formează o movilă cuversanţi abrupţi, pe măsură ce lava se depune lângăhornul vulcanic. Erupţia vulcanului St. Helens din1980 a fost provocată parţial de deplasarea unuidom de lavă, care a permis gazelor explozive şiaburului să scape din interiorul vulcanului.

Care suntdiferitele tipuri

de vulcani?

Francis Bacon1561 - 1626

A atras atenţia asupraasemănărilor dintre contururilecontinentelor în estul Americiide Sud şi în Africa de Vest.

Antonio Snider-Pelligrini1802 - 1885

ÎNAINTE DE FRAGMENTARE DUPĂ

After analysing similar fossil plants incoal beds of Europe and North America

he proposed that all of thecontinents were once connectedtogether. He also attributed thecause of the fragmentation of thesupercontinent to the Great Flood of

the Bible.

Frank Bursley Taylor1860 - 1938

Pe baza studiilor saleasupra lanţurilor

muntoase, cum ar fi Anzii,Munţii Stâncoşi,

Alpii şi Munţii Himalaya, atras concluzia că aceştimunţi nu s-ar fi putut

forma decât carezultat al presiunilorlaterale uriaşe care

împing în sus suprafaţaPământului.

Alfred Wegener1880 - 1930

Şi-a publicat teoria deriveicontinentelor, cu dovezi

care o susţineau. A spus defapt că continentele au

fost unite într-unsupercontinent numit

Pangeea ("tot Pământul"),care s-a divizat în jurasic,de-a lungul Oceanului

Atlantic de azi. Potrivit luiWegener, continentele s-au

îndepărtat lent pe totglobul... şi încă o fac şi azi.

Harry Hess1906 - 1969

Părintele teoriei plăcilortectonice, care spune că însuşifundul oceanului se deplasează

(ducând cu el continentele),deoarece se îndepărtează deo axă centrală.

Teoria deriveicontinentale n-a fost

acceptată timp de mulţi ani.O problemă era faptul că lipsea o forţă

motrice plauzibilă.



Ce se î nt âmplă:T eor i a plăci lor t ect oni ce e susţ inut ă de o ser ie î nt r eagă de dov ez i car e consider ă că scoar ţ a şi mant aua super ioar ă a P ământ ului sunt f or mat e din cât ev a plăci mar i, subţ ir i, r elat iv r igide, car e se deplaseaz ă în r apor t cu celelalt e plăci. P lăcile se mişcă î n dir ecţ ii dif er it e şi cu v itez e dif er ite. Uneor i, plăcile se ciocnesc, se î ndepăr t eaz ă una de alt a sau se lov esc lat er al. Când se î nt âmplă ast a, de r egulă, se pr oduc cut r emur e.

Ştiai că, cumult timp în urmă, tot uscatul

forma o singură masă?

LLasă-mă să-ţi arăt...

RECREAŢIPANGEEA

După ce aluatul ecomplet uscat, folosiţi-vă

mâinile pentru a "eroda placatectonică", trăgând de

marginile exterioare pânăcând aluatul se crapă.

Cum s-a putut fragmenta Pangeea?De ce credeţi că plăcile de azi arputea avea forme neregulate?

Lăsaţi aluatul la soare timp dedouă zile, până se usucă bine.

Presaţi cu mâinilealuatul pe hârtia cerată,

asigurându-vă că l-aţi întinsbine.

Amestecaţi o ceaşcăde făină, o linguriţă de sare şi

puţină apă într-un castron pânăcând se formează o bilă de

aluat. Frământaţi aluatul pânădevine omogen.

Leonardo... Da, Nicolaus?

Ştiu!• un castron

• hârtie cerată

• o linguriţă de sare

• o ceaşcă de făină

• apă • o lingură

Nicolaus, a fostUIMITOR!

E adevărat?

SUPERCONTINENTUL

apă

o ceaşcăde făină

lingurăsare

castron

hârtie cerată



32

5

6

8

910

1112

7

1

4

Inventatorul prolific a strâns un număr recordde 1.093 de brevete de invenţii, printrecare şi pentru fonograf şi pentru primul

bec cu filament incandescent care aputut fi comercializat. La unele invenţii,a lucrat ani întregi, cheltuind mii dedolari pentru perfecţionarea lor."Geniul", spunea el, "reprezintă1% inspiraţie şi 99% transpiraţie".

Din 1876 până în 1886, inventatorulThomas Alva Edison a avut un

laborator în Menlo Park, un orăşel dinNew Jersey, SUA. Laboratorul lui afost prima instituţie de cercetare şi

dezvoltare de acest fel din lume.O întreagă echipă de

cercetători lucra aici, pentru aperfecţiona constant invenţii. V

r ă

j i t o r u

l d i n M e nlo

P a r k

A experimentat cu mii defilamente diferite, pentru

a găsi materialulpotrivit care să

lumineze bine şi să fiedurabil. În cele din urmă, a

produs un bec care putealumina mai mult de

1.500 de ore.A produs şi a detectat radiaţiaelectromagnetică cu lungimide undă mici, cunoscută caradiaţie X sau radiaţie

Röntgen, o realizare care i-aadus primul Premiu Nobel

pentru Fizică, în 1901.

Einstein a explicat datele experimentale aleefectului fotoelectric ca fiind rezultatul energiei

luminoase transportate în pachetediscrete, numite cuante. Această

descoperire a revoluţionat fizicacuantică. Einstein a primit Premiul

Nobel pentru "legea efectuluifotoelectric".

A descoperit şi a patentatcâmpul magnetic rotativ,

care stă la baza celor maimulte maşinării cu curent

alternativ. În 1891, a inventatbobina Tesla, o bobină de

inducţie folosită pe scarălargă în transmisia radio.

A făcut un experiment care aarătat pentru prima dată că sarcina

electrică în mişcare e acelaşi lucrucu un curent electric.

Fost ucenic al unui legător de cărţi,care s-a educat citind cărţile pe

care trebuia să le lege. A construit primul

motor electric.

A descoperit că poate facepicioarele broaştelor moarte să

aibă contracţii, cu ajutorulelectricităţii statice, şi a

descoperit că aceleaşi contracţiipot fi produse prin contactul cu

metale diferite.

A făcut primele baterii. În 1800, a descoperitpila voltaică (metale diferite, separate de cartonud), care a avut un efect semnificativ amplificat.

Experimentul său cu zmeul ademonstrat că fulgerul e odescărcare electrică. A fost

primul care a folosit termeniide sarcină pozitivă

şi negativă.

A încercat să măsoare viteza luminii cu un experiment în care a folosit

felinare aprinse pe dealuri îndepărtate.El a dedus că "dacă lumina nu e

instantanee, e extraordinar de rapidă".

A experimentat cu prisme,pentru a arăta că luminaalbă e formată din toateculorile şi că, atunci când seobţine o culoare pură, ea nu

poate fi transformată într-o altăculoare. Newton a negat că lumina

e o vibraţie a eterului şi a susţinut că ealtceva, ceva capabil să călătoreascăprin eter.

A scris despre chihlimbarulcare se electrizează când e

frecat, descriind ceea cenumim azi electricitate

statică.

Medicul de curte alreginei Elisabeta, a

folosit primul termenulde "electricitate",

derivat de la cuvântulgrecesc pentru

chihlimbar. Gilbert ascris despre electrizarea

multor substanţe. A fostprimul care a folosit

termenii: forţă electrică,pol magnetic şi atracţie electrică.

IsaacNewton

1643 – 1727

GalileoGalilei

1564 – 1642

WilliamGilbert

1544 – 1603

Thales din Milet624 – 546 î.Hr.

Albert Einstein1879 - 1955

Wilhelm ConradRoentgen1845 – 1923

Nikola Tesla1856 – 1943

ThomasAlva Edison

1847 – 1931

Henry AugustusRowland1848 – 1901

Michael Faraday1791 – 1867

AlessandroVolta

1745 – 1827

Luigi Galvani1737 – 1798

Benjamin Franklin1706 – 1790



baloane umflate,legate cu sfoară

Electricitatea staticăScena:

părul tăudoză dealuminiu

Dubla:

Pot să-ţiarăt ceva ce-am învăţat?

Ia asta!

Atenţie! Îi dăm drumul!

Cum?Avem nevoie de

părul meu?

ELECTRICITATEASTATICĂ

AŞTEAPTĂ!AŞTEAPTĂ!!!

Ha, ha, ha! Continuă...

Da, dar poţi să-lpăstrezi pe cap,

ha, ha, ha!

• 2 baloane umflat e, legat e cu sf oar ă

• păr ul t ău• o doz ă de aluminiu• ţ esăt ur ă de lână

Frecaţi un balon de părul vostru, apoi,retrageţi-l încet. Întrebaţi pe cineva din

apropiere ce vede sau, dacă nu e nimeni în jur, încercaţi să vă uitaţi într-o oglindă.

Frecaţi baloanele pe rând cu ţesătura de lână,apoi, încercaţi să le apropiaţi unul de altul.Se atrag sau se resping?

Puneţi doza de aluminiuculcată pe masă. După ce

vă frecaţi din nou balonul depăr, apropiaţi balonul dedoză şi urmăriţi cum serostogoleşte spre balon.

Îndepărtaţi încet balonul dedoză şi aceasta îl va urma.

Ce se în tâmp lă:

Frecarea baloanelor cu ţesă tura de l

ână sau de

părul vos tru generează elec trici ta te s

ta tică. As ta face

ca par ticulele cu sarcină nega ti vă (e

lec tronii= să

sară că tre obiec tele cu sarcină pozi ti

vă. Când freca ţi

baloanele de păr sau de ţesă tură, se

încarcă

nega t i v, adică au prelua t elec

troni de la păr sau de

ţesă tură, lăsându -le pe aces tea încărca te poz i t i v.

Se spune că lucrurile opuse se a trag

şi aşa se

în tâmplă şi în aces te e xperimen te: părul încărca

t

pozi ti v e a tras de balonul încărca t ne

ga ti v şi începe

să se ridice, pen tru a se în tâlni cu el. E

la fel ca în

cazul dozei de aluminiu, care e a trasă

de balonul

încărca t nega ti v când zona din jurul e

i de vine

încărca tă pozi ti v. Din nou, lucrurile op

use se a trag.

În primul e xperimen t, ambele baloane erau încărca te

nega ti v după ce au fos t freca te cu ţe

să tura de lână

şi, din cauza as ta, se resp ingeau.

Va trebui să-ţi folosimpărul...



3

2

1

4

5

C o c k

p itul

Cockpitul e zona dinfaţa unei aeronave, deunde pilotul şi copilotulcontrolează mişcărileaeronavei.

Altimetrul

Afişaj deinformaţii al

sistemului

Sistemelede navigaţie

Ecranulradar

Radio-compas

Manete de gaze

Manşa

Ecranul principalde navigaţie

Paloniere pentrucârmă/frână şi suport

pentru picioare

400 î.Hr.

Descoperirea zmeului de cătrechinezi i-a determinat pe oameni

să se gândească la zbor.Zmeiele erau folosite de chinezi

la ceremoniile religioase.

Leonardo da Vinci1452 - 1519

A făcut primele studiireale despre zbor. Arealizat peste 100 de

schiţe care ilustrauteoriile sale despre

zbor. Elicopterulmodern e bazat pe

conceptul maşiniizburătoare numite

ornitopter.

Joseph şi Jacques Montgolfier1740 - 1810 / 1745 - 1799

Au inventat primul balon cu aer cald.Au folosit fumul unui foc, pentru a sufla aercald într-un balon de mătase. Balonul demătase era ataşat de un coş. Aerul calds-a înălţat şi a permis balonului să devină

mai uşor decât aerul.

George Cayley1773 - 1854

Primul cercetătoradevărat al

navigaţiei aerieneşi primul care a înţeles

principiile şi forţele carestau la baza zborului. Amodificat forma aripilor,ca aerul să curgă cum

trebuie peste ele.

Otto Lilienthal1848 - 1896

A fost primul care a proiectatun planor care putea

transporta o persoană şi careputea zbura pe distanţe mari.

Wilbur Wright1867 - 1912

Orville Wright1871 - 1948

Fraţii WrigthAu inventat şi au construit primulavion din lume care a zburat .

Fraţii Wright au făcut şi primul zborcontrolat şi susţinut cu un aparat

autopropulsat, mai greu decât aerul.



un pai de plastic

scotch

foarfecă

hârtie

E timpul pentru unexperiment de zbor...

Mi-eteamă de zbor...

Nu trebuiesă-ţi faci griji...

Uite!

Aici!

Da!

Da!

PLANORUL CUDOUĂ INELE

Avioanele de azi suntfoarte sigure şi, în acest caz,

sunt făcute din hârtie!

Avem tot ce netrebuie?

Ar fi grozav,dar de ce eşti aşa

de trist?

Da?

sco tc h

• un pa i de p las t ic

o b işnu i t

• un car ton de 3 X 12 cm

sau o hâr t ie ma i groasă

• foar fecă

Tăiaţi cartonul sau hârtiagroasă în 3 bucăţide 2,5 pe 13 cm.

Ce se în tâmp lă:

Pu tem să - l num im a v ion ? Poa te că ara tă c iuda t,

dar ve ţ i descoper i că z boară supr inză tor de b ine.

Ine le le de măr im i d i fer i te a ju tă la ec h i l i brarea

pa iu lu i în t impu l z boru lu i. Ine lu l mare creează

"rez is ten ţă la îna in tare " (sau rez is ten ţa aeru lu i ), care

a ju tă la men ţ inerea pa iu lu i în poz i ţ ie or izon ta lă, în

t imp ce ine lu l ma i m ic d in fa ţă împ ied ică de v irea

de la curs a p lanoru lu i. De ce nu se răs toarnă

p lanoru l, d in momen t ce ine le le sun t ma i

gre le decâ t paiu l? Cum o biec te le cu

greu tă ţi di feri te cad în gen

era l cu

aceeaş i v i teză, p lanoru l îşi

va

men ţine pozi ţia " ver tica lă".

Luaţi două bucăţi de hârtieşi lipiţi-le în formă de inele,

după cum vedeţi.Asiguraţi-vă că suprapuneţi

capetele cam 1 cm, casă-şi păstreze forma

circulară după ce le lipiţi.

Folosiţi ultimafâşie de carton

pentru a face uncerc mai mic,

suprapunând puţinmarginile, ca mai

devreme.

Lipiţi cu scotch cercurile de carton la capetelepaiului, după cum vedeţi deasupra. (Observaţi

că paiul se află în interiorul cercurilor.)



32

1

4

5

7

8

9

6

Gregor Mendel a descoperit că uneleplante înalte de mazăreerau pure din punct de

vedere genetic, adicăproduceau alte plante înaltede mazăre, în timp ce alte

plante înalte de mazăre nuerau genetic pure, pentru că

produceau şi plante înalte, şi plante pitice.El a realizat că fiecare plantă avea nuuna, ci două gene pentru fiecare caracter.Asta însemna că fiecare plantă de mazăreputea avea două gene pentru înălţime,două pentru caracterul pitic sau una pentru

înălţime şi una pentru caracterul pitic.

G

e n e t i c a

pla n t e i d e m a

z ă r e

Ce e ADN-ulADN e acronimul pentru acidul

dezoxiribonucleic. ADN-ul e materialulcare conţine toată informaţia despre cum va

arăta şi despre cum va funcţiona un organismviu. De exemplu, ADN-ul determină la

oameni trăsături precum culoarea ochilor şifuncţionarea plămânilor. Fiecare informaţie e

conţinută într-o secţiune diferită a ADN-ului.Aceste secţiuni se numesc gene.

A vrut să afle cum îşi transmitorganismele caracteristicilefizice, cunoscute drept

caractere, de la o generaţie laalta. Experimentele sale cu plante de

mazăre, făcute între 1856 şi 1863, au stabilitmulte dintre regulile eredităţii, numite acumlegile mendeliene ale eredităţii.

GregorJohann Mendel1822 – 1884

Johann FriedrichMiescher1844 – 1895

A fost primul care a izolatacidul nucleic, cunoscut acumca ADN. Deşi a dezvoltat

ipoteze care explicărolul jucat de acidul

nucleic în ereditate, aconcluzionat în cele din

urmă că o singură moleculă nupoate oferi gradul de diversitate observat

în natură în cadrul unei specii şi la toatespeciile.

Împreună cu colegii săi,Maclyn McCarty şi ColinMacLeod, a raportat căsubstanţa transformatoare,

materialul genetic al celulei, eADN-ul.

JamesWatson

1928 -

FrancisCrick

1916 – 2004&

Au dezvoltat unele dintreprimele tehnici desecvenţiere aADN-ului, procesul de

determinare a ordiniiprecise a nucleotidelor

dintr-o moleculă de ADN.

WalterGilbert

1932 -

Allan M.Maxam

1942 -&Kary B. Mullis

1944 -

Biochimistul a inventat reacţiade polimerizare în lanţ

(PCR), o tehnică simplă carepermite unei secvenţe specifice

de ADN să fie copiată de miliardede ori în câteva ore.

Experimentele lui Mendelau fost redescoperite

independent de botanistulşi geneticianul olandez

Hugo de Vries, debotanistul şi geneticianul

german Carl Erich Corrensşi de botanistul austriac

Erich Tschermak vonSeysenegg, dând naştere

geneticii moderne.

Oamenii de ştiinţă Rosalind Franklin,Maurice Wilkins şi Raymond Gosling

au făcut studii prin metoda difracţiei de

raze X care au oferit imagini alestructurii elicoidale a fibrelor de ADN.

Au descoperit şi au prezentat structura dedublă spirală a ADN-ului, molecula care

transmite informaţia genetică de

la o generaţie la alta.

Proiectul Genomului Uman (HGP)a început. Până când s-a încheiat, în

2003, cercetătorii au determinat cu

succes, au stocat şi au pus ladispoziţia tuturor secvenţele celeimai mari părţi a materialului genetic

uman.

A început Proiectul celor1.000 de genomuri.Proiectul a fost o colaborare

la nivel internaţional, în cadrulcăreia cercetătorii îşi propuneausă secvenţieze genomurile unuinumăr mare de oameni din

diferite grupuri etnice din toatălumea, cu intenţia de a crea un

catalog al variaţiilor genetice.Secvenţierea a 1.092 de genomuris-a încheiat în 2012.

2008

1990

Oswald Avery1877 – 1955



kiwi sare

filtru dehârtie

un ligheanmare

cuţit

săpun lichid

alcool

apă

C e se poat e î nt âmpl a? Acolo und e st r at ul d e alcool r ece ca gheaţ a î nt âlneşt e amest ecul d e k i w i d e d ed esubt , v eţ i v ed ea cum se f or meaz ă o subst anţ ă albă, asemănăt oar e gelat i nei . P ut eţ i apuca lanţ ul d e ADN cu un câr li g f ăcut d i nt r - o agr af ă pent r u hâr t i e sau d i n cev a si mi lar . De c e se î nt âmpl ă ast a? T oat e fi i nţ ele v i i sunt alcăt ui t e d i n celule şi fi ecar e celulă conţ i ne o copi e complet ă a ADN- ului or gani smului r espect i v . Aşa că poţ i ex t r age ADN d i n or i ce mat er i al v i u.

Curăţaţi kiwiul şităiaţi-l în bucăţi mici.Nu aveţi nevoie de

coajă. Puneţi bucăţile într-un borcan şizdrobiţi-le cât de mult puteţi. Faceţiasta pentru a sparge nişte celule şipentru a crea o suprafaţă întinsă

din care să etrageţi ADN-ul.

Amestecaţi detergentul devase, sarea şi apa de la

robinet, până când sareas-a dizolvat. Nu amestecaţi

prea energic, se vorproduce multe bule! Acestamestec se mai numeşte

soluţie-tampon de extracţie.

Ştiu ce-ammai putea face

cu ele!

EXTRAGEREAADN-ULUI KIWI

• un k i w i • 2 g de sare

• i br ic • un l ig hean mare

• cu ţ i t • 3 borcane

• 5 g de de tergen t de vase

(sau săpun l ic h id )

• 1 0 0 m l apă de la ro b ine t

• s i tă sau fi l tru de hâr t ie pen tru

ca fea

• ce va cu care să zdro b i ţ i k i w iu l

• 1 0 0 m l de a lcoo l rece ca g hea ţa

(romu l a l b sau a lcoo lu l

me t i l ic sun t

ce le ma i bune, pune ţ i - le la

conge la tor

pen tru ce l pu ţ in 3 0

de m inu te )

Haide! Îţi va plăcea asta!Avem nevoie de...

Adăugaţi soluţia de extracţiela kiwiul zdrobit şi continuaţi să

zdrobiţi. Cu cât zdrobiţi maimult, cu atât mai mult ADN veţi

obţine la sfârşit.

Incubaţi amestecul de kiwi şisoluţie la 60°C, timp de 15 minute.Pentru a vă face propriul incubator,luaţi un lighean mare şi umpleţi-l pejumătate cu apă clocotită. Pentru areduce temperatura, adăugaţi cam

aceeaşi cantitate de apă. Puneţiborcanul cu kiwiul în incubator şi

lăsaţi-l să stea 15 minute. Incubaţiaajută la dezintegrarea suplimentară

a celulelor şi iniţiază procesul dedegradare a proteinelor celulare.

Scoateţi borcanul dinincubator şi strecuraţi

amestecul de kiwi într-un altborcan, printr-o sită fină sau

printr-o hârtie de fitru.Astfel, îndepărtaţi orice

bucăţi de kiwi nedorite. Artrebui să vă rămână unlichid verde şi acesta

conţine ADN-ul kiwiului.

Luaţi alcoolul rece şiturnaţi-l încet pe pereteleborcanului. Alcoolul va

forma un strattransparent deasupraamestecului de kiwi,

deoarece alcoolul are

o densitate mai mică.

SIGURANŢA PEPRIMUL PLAN!

Faceţi acestexperiment numaisub supravegherea

părinţilor!

DINTR-UNMmm! Fructe!

Sunt întotdeauna delicioase!Şi sănătoase! Da, cel mai bun lucru care

s-a inventat vreodată!



¹²

³

⁴

⁵

⁶

M a r e

l e T e

l

e s c o p d i n I nsul e l e C a n

a r e

A descoperitplaneta Uranus, împreunăcu doi dintre sateliţiisăi mari, Titania șiOberon, și adescoperit și doidintre sateliţii lui Saturn.

Primul astronomcare a determinat

distanţa de la Soare până la o altă stea cu

ajutorul unei noimetode,

paralaxa.

În total contrast cucredinţa încetăţenităa epocii sale, el și-a

bazat teoriile pepresupunerea că Soarele, nuPământul, se află în centruluniversului. Pământul se rotește în jurul Soarelui, în timp cese învârtește și în jurul

propriei axe.

NicolausCopernic1473-1543

JohannesKepler1571 – 1630

WilliamHerschel1738 – 1822

FriedrichBessel1784 – 1846

EdwinHubble

1889 – 1953

GalileoGalilei

1564 – 1641

IsaacNewton1643 – 1727

RevoluiaCopernic i-ainspirat pe... El a calculat orbitele

planetelor mai exact,presupunând că sunteliptice.

El a calculat orbiteleplanetelor mai exact,

presupunând că ele sunteliptice. Folosind legea

gravitaţiei, el a explicat șia calculat orbitele planetelor,

pe baza presupunerii căacestea erau eliptice, așa cumprezisese Kepler. Cu ajutorul

observaţiilor altor savanţi,astronomii și-au dat seama căSoarele nu era centrul universului,așa cum presupuneau heliocentriștii de

pe vremea lui Copernic.

În 1757, PapaBenedict XIV

suspendă interdicia BisericiiCatoliceasupra lucrărilor care

susin modelul heliocentric.

Un italian l-a ajutatpe Kepler să-șidemonstreze

teoria:

Folosind telescopul pecare-l construise, el a

descoperit cele patru luniale lui Jupiter. Existenţa

lor a arătat că Pământul

nu putea fi singurul corpceresc în jurul căruia serotesc alte corpuri.

E un telescop de10,4 m, cu o oglindăprimară segmentată,ceea ce-l face să fie

telescopul optic cu cea maimare apertură din lume. Construcţia e amplasată la

2.267m deasupra nivelului mării,pe un vârf vulcanic din LaPalma, una dintre insuleleCanare ale Spanieiși una dintre celemai înalte insuledin lume.

Ultima dovadă a venit de la...

El a dovedit căuniversul e înexpansiune și că e

mai mare decâtCalea Lactee.

Legea luiHubble arată

că, cu cât e mai îndepărtată o galaxie faţă de

un punct din spaţiu, cu atât pare să sedeplaseze mai repede, din cauzaexpansiunii universului.

Oglinda e alcătuită din 36 de piesehexagonale, care se pot mișcaindividual, iar forma fiecărei piesepoate fi modificată. Aceste două tipuride mișcări pot compensa schimbăriledin lumina observată, produse deturbulenţele din atmosfera Pământului.

La începutulsecolului XX,

concepia predominantădespre cosmos era aceeacă universul era alcătuit

doar din galaxiaCalea Lactee.



hârtie

cutie depantofi

scotch

hartaconstelaţiilor

lanternă

cărţi

creion

foarfecăac

Găsiţi o hartă cu constelaia pecare vrei s-o arate planetariul făcut devoi. Puteţi găsi hărţi online sau în cărţile

de astronomie.

Prindeţi cu scotch foaia cu modelulconstelaţiei pe fereastra din faţă a

cutiei.

Îndreptaţi cutiaspre un perete câtmai lipsit dedecoraţiuni.Stingeţi toateluminile dincameră. Aprindeţilanterna. Priviţiconstelaţia și

identificaţi-i stelele.

Introduceţi o lanternă prin gaura dinspate a cutiei. Sprijiniţi capătul lanternei pe

niște cărţi, ca să stea per fect orizontal.

C u aceast ă act iv it at e, put eţ i aduce imensul cer al nopţ ii î n casa v oast r ă și să pr iv iţ i st elele din conf or t ul pr opr iului pat ! Î n ur măt oar ea noapt e cu cer senin, f aceţ i o plimbar e și v edeţ i dacă put eţ i găsi const elaţ iile pe cer !

C e se î nt âmplă:

FACEŢI-VĂ PROPRIULPLANETARIU!

• harta constelaţiilor

• cutie de pantofi • ac

• creion • foarfecă

• hârtie • scotch

• lanternă • cărţi

Marcaţipoziţiile stelelor

pe o foaiede hârtie.

Tăiaţi o fereastrădreptunghiulară

la un capăt alunei cutii depantofi. Tăiaţi ogaură la capătulcelălalt, suficientde mare cât săintre o lanternăprin ea.

Mi-ar plăcea să vădstelele astăzi…

Am o idee! În noaptea asta, vom vedea

stelele oricum, prietene!

Și mie, Leo, dar noaptea e"limpede" că nu-i cea mai bună

pentru așa ceva.

E un experiment?Hai să luăm lucrurile care

ne trebuie…



D e

c e

z b o a

r ă av i o a

n e l e ?

Principiul lui Bernoulli este aplicat și înconstrucia aeronavelor:aripile sunt proiectate în așa fel, încât aerulcare trece peste partea lor superioară săaibă de parcurs un drum mai lung. Deaceea, curge mai repede. Ca rezultat, seformează un vid parţial pe suprafaţa aripii șie creată o forţă de tracţiune în sus - forţaportantă. Principiul poate fi ilustrat de unexperiment simplu: o fâșie de hârtie e ţinutăaproape de buza de jos, cu un capătatârnând. Dacă suflăm aer deasuprabucăţii de hârtie, ea se ridică la orizontală.

A definit principiilefundamentale ale

hidrostaticii și a dovedit că un corpscufundat într-un fluid e împins în sus

cu o forţă egală cu greutatealichidului dezlocuit de el.

El a făcut experimente cu unde, jeturi,pompe hidraulice, formarea

turbioanelor, etc. și a derivat ecuaţiaconservării masei într-o curgere

unidimensională constantă.

A imaginat un tunelaerodinamic în sec.XVII. Frank H.Wenham a proiectatși operat primul tunelaerodinamic în 1871.

A postulat legile mișcării și legea viscozităţii

fluidelor liniare, numiteacum fluide newtoniene.Teoria a generat mai întâipresupunerea absenţeifrecării, care a dus la

câteva soluţii matematicefrumoase.

A arătat că curgerile de fluid cuviscozitate mică, cum sunt curgerilede apă și de aer, pot fi împărţite într-unstrat subţire, viscos (sau strat limită), înapropierea suprafeţelor solide și

interfeţelor, suprapus pe un strat exterioraproape neviscos, în care se aplică

ecuaţiile lui Euler și Bernoulli.Lucrările sale au devenit materialulfundamental al aerodinamicii.

Studiile sale asupracondensării și transferului

de căldură între solide șifluide a adus o revizuireradicală a schemelor

boilerelor și condensatoarelor, în timp ce lucrările sale desprepompele cu turbină au permis

dezvoltarea rapidă a acestora.

Omul a continuat săîmbunătăească

mijloacele de navigaie,canalele și cursurile deapă, încet și constant,

până în Renaștere, cândprogresul a devenit mult

mai rapid.

A pus bazele teoriei cinetice agazelor, care descrie un gaz ca pe

un număr mare de particule (atomisau molecule), toate fiind în

mișcare constantă,aleatorie.

32

1

4

5

7

6

IsaacNewton1643 – 1727

Arhimede285 – 212 î.Hr.

Ludwig Prandtl1875 – 1953

Osborne Reynolds1842 – 1912

Leonardoda Vinci1452 - 1519

Edme Mariotte1620 – 1684

Daniel Bernoulli1700 – 1782



pai

scotch

aţă

mingi deping-pong

Hei, Leo...

N-ai vrea să facemun experiment legat de

mecanica fluidelor?

Mingi de ping-pong!Le avem!

Lipiţi cu scotch aa de mingile deping-pong și suspendaţi mingile de unsuport pentru prosoape sau de o bară,așa încât să fie cam la 1 cm distanţă

una de alta.

Nu știidespre ce vorbesc,

așa-i?

Nicio problemă, îţi voi explica. Iată ce ne

trebuie…

Ce e?

Biiiiine…

Păi… Nu!

MIȘCAREAȘI PRESIUNEA

2 mingi de ping -pong

2 bucă ţi de a ţă lungi

de vreo 30 cm

scotchpai

Deși nu- l v edeţ i, aer ul e un fluid! C ând o coloană de aer se mișcă mai r epede decât aer ul din jur ul ei, pr esiunea v a fi mai mică acolo unde aer ul se mișcă mai r epede.


Folosiţipaiul, ca să

suflaţi un jet deaer rapid între

mingi.

În ce direcţie se mișcă mingile?Dacă aerul care se mișcă rapid printre

mingi are o presiune mai mică decâtrestul aerului din cameră, cum explică

asta ce s-a întâmplat?

Încercaţi să puneţimingile mai aproape și

mai departe una de alta.Cum schimbă asta ceeace se întâmplă și de ce?



Radioactivitatea și razele X suntfolosite azi în îngrijirea medicală, înbiologie, arheologie și chiar pentrurestaurarea operelor de artă vechi saupentru a conserva hrana.Putem spera că, în viitor, vor fi găsite noiposibilităţi de utilizare benefică. Asta evalabil doar cu următoarea condiţie:savanţii și oamenii responsabili trebuiesă poată păstra înţelepciunea în știinţăși în utilizarea descoperirilor știinţifice.

P e

r i c o

l u

l

r a d i o

a c t i vi t ă

ţ i i

Prima bombă nucleară aexplodat pe 16 iulie 1945, în

Deșertul Alamogordo, lângăorașul Los Alamos. Robert Oppenheimer,

director al proiectului Manhattan, a spus,privind explozia: "Dumnezeu să ne

binecuvânteze, am creat cevamai cumplit decât iadul".

După ce Paul Villard a identificat radiaia,Ernest Rutherford și Frederic Soddy au

demonstrat "perioada" carecaracterizează fiecare element radioactiv

(potrivit legii descompuneriiradioactive). Ei au arătat că

radioactivitatea etransmutarea unui

element în altul.

Ernest Lawrence a construitprimul ciclotron la Berkeley.

Wilhelm ConradRöntgen1845-1923

A produs și adetectat radiaţiaelectromagnetică într-un spectrude lungime deundă cunoscut dreptraze X sau razeRöntgen.

Antoine HenriBecquerel1852 – 1908

Joseph JohnThomson1856 – 1940

A stabilit caracteristicileelectronului, măsurându-iviteza și raportulsarcină/masă și aarătat că toţi atomiiconţin electroni.

PierreCurie

1859-1906& Marie Sklodowska

Curie1867-1934

Discovered polonium andradium at the School of

Industrial Physics andChemistry (EPCI) in Paris.

Niels Bohr1885 – 1962

A elaborat un modelal atomului în careelectronii orbitează înjurul nucleului.

JamesChadwick1891 – 1974

A demonstratexistenţa

neutronului.

Au descoperit radioactivitatea artificială.Ei au creat pentru prima oară un element

radioactiv (bombardând o foaie de aluminiucu particule emise de poloniu), pe care l-au

numit radiofosfor.

&Jean FrédéricJoliot-Curie

1900-1958

IreneJoliot-Curie1897 – 1956 Otto

Hahn1879-1968

LiseMeitner1878-1968

FritzStrassmann1902-1980

& &

Electricitatea a fost generată pentruprima oară de un reactor nuclear înOak Ridge, Tennessee, în StateleUnite, la reactorul cu grafit X-10,

care a devenit prima centrală nucleară care aalimentat un bec electric.

To determine the atomic massof radium, the Curies processedseveral tones of a naturaluranium ore, pitchblende(1 to 2 mg of radium chloride)Marie Curie coined the termradioactivity.

Au devenit primii care și-au datseama că atomul de uraniu, când ebombardat cu neutroni, se sparge.

3

4

2

1

5

5

7

911

108

6

El a descoperit că elementuluraniu emite o radiaţie

penetrantă(radioactivitateanaturală).



luminăneagră

mănuşiapărecipient

transparentmarkergalben

Hai săfacem un experiment

"radioactiv"!

Avem totce ne trebuie?

Ha, ha, ha!Nu-ţi face griji, nu veiavea nevoie de asta...

FACEŢI APĂLUMINOASĂ

Acum,sunt gata!

Așa cred...

• mar ker galben• lampă cu ult r av iolet e

sau lumină neagr ă • apă• mănuşi de cauciuc• st iclă sau alt r ecipient t r anspar ent

Turnaţi nișteapă de la

robinet în sticlăsau în recipient.

Tăiaţi capătulmarkerului. Dacăacest lucru nu eposibil, rugaţi un

adult să taiemarkerul în jumătate.

Purtând mănușile, vărsai culoarea în apăsau scoatei pâsla îmbibată cu cerneală(dacă există în interiorul markerului). Deși

colorantul nu e toxic, mănușile vă vorproteja degetele, să nu se păteze.

SFAT: Folosii apa aceasta ca sătransferaţi luminiscenţa oricăruiexperiment sau oricărei activităţicu apă, când faceţi mâzgă,gheaă sau baloane de săpun.Și apa tonică e luminiscentă înlumină ultravioletă, așa că egrozavă când o folosiţi laexperimente comestibileluminoase, ca jeleul luminiscent.

Lăsai pâsla în recipientul cu apă

timp de o oră. Stoarceţi pâsla pânăcând aproape toată vopseaua afost transferată în apă.

Aprindei lumina neagră și privii apa cum luminează.

Lumi na ult r av i olet ă car e v ine de la lampa cu lumină neagr ă ex cit ă at omii unui element numit f osf or . Apa t onică și cer neala din mar ker con in f osf or car e t r ansf or mă lumina ult r av iolet ă î n lumină v iz ibilă. De aceea, apa v oast r ă lumineaz ă î n î nt uner ic, când pr oiect aţ i lumina neagr ă asupr a ei. Apa luminiscent ă poat e fi f olosit ă iar și iar și nu- și v a pier de niciodat ă luminiscenţ a. Lămpile cu lumină neagr ă sunt f olosit e î n cr iminalist ică, î n r epr ez ent aţ ii ar t ist ice, î n f ot ogr afie, la aut ent ificar ea bancnot elor și ant ichit ăţ ilor și î n mult e alt e domenii.


... poate doarde mănuși.



3

2

1

45

7 6

Considerat cel mai mareexperimentalist al

antichităţii, el a construitun dispozitiv propulsat de

abur, numit eolipil.

A patentat primulmotor cu abur.

A creat primul motorcu abur funcţional,

pentru pomparea apei,care folosea un piston

și care a intrat înexploatare în mine.

A patentat un motor cuabur care produceamișcare rotativă

continuă. Motoarele de10 cai-putere ale lui Watt aupermis acţionarea unei game

largi de utilaje industriale.Principiul ce stătea la baza

acestuia era faptul că aburulcare se condensează,

devenind apă, se contractă,creând vid. Presiuneaatmosferică era folosită

pentru a împinge un piston într-un cilindru.

Motorul cu aburi staionar a fostun element cheie al Revoluiei

Industriale, permiând construireafabricilor acolo unde fora apei nu

era disponibilă.

A proiectat și construitprimul automobil

funcţional, alimentat de unmotor cu combustie

internă.

A realizat motorul modern, în patrutimpi, care, împreună cu inventareacarburatorului de către GottliebDaimler, a inaugurat era automo-bilului.

A construit prima linie decale ferată din lume între

două orașe, folosindlocomotive cu abur,

Calea FeratăLiverpool-Manchester,

care a fost inaugurată în1830. Ecartamentul căiisale ferate, numit uneori

și "ecartamentStephenson", este

ecartamentul standardpentru majoritatea căilorferate din toată lumea.

Atât motorul pe benzină cât și cel dieselsunt clasificate ca motoare în patru timpi, cuardere internă. Există și un al treilea tip demotor, cunoscut drept motor în doi timpi, găsitde obicei în aplicaţii care necesită puterescăzută.

Printre dispozitivele care ar puteaavea motoare în doi timpi senumără mopedurile, jet-ski-urile,aeromodelele telecomandate,echipamentele pentru peluzăși grădină, ca ferăstraiele culanţ, suflătoarele de frunzesau mașinile de tuns iarba.

M o t o r ul î n d o i t i m

p i

Jerónimo deAyanz y Beaumont

1553 – 1613

Hero dinAlexandria

70 AD

Karl Friedrich Benz 1844 - 1929

NikolausAugust Otto 1832 - 1891

GeorgeStephenson

1781 - 1848

ThomasNewcomen

1664 - 1729

James Watt 1736 - 1819



Ești bine?

Ești sigur?

Știi ceva?Vom crea propriul nostru

motor!

Absolut!Să începem!

SĂ CONSTRUIM UNMOTOR ELECTRIC SIMPLU

Pornind din centrul firului, înfășuraţi-l strâns și uniform în jurul

markerului, de 30 de ori.

Scoateţi bobinaastfel formatăde pe marker.

Înfășuraţi fiecare capăt liber alfirului în jurul bobinei, de câteva

ori, ca să o ţină strâns, apoi,răsfiraţi buclele spirei.

Rugaţi un adult să folosească cutterul, casă vă ajute să scoateţi izolaţia de la cele douăcapete ale firului. Firele neizolate trebuie să fie

orientate în aceeași direcţie în ambele părţi.

Introduceţi fiecare capăt al firuluibobinei prin urechea unui ac de cusut.

Încercaţi să ţineţi bobina cât maidreaptă, fără să îndoiţi capetele firului.

Puneţi bateria D culcată peo suprafaă plană.

Lipiţi lut de modelaj defiecare parte a bateriei, ca să

nu se rostogolească.Puneţi acele drepte,lângă bornelebateriei, astfel încâtfiecare ac să atingă obornă.

Lipiţi cu bandăadezivă magnetul pebaterie, astfel încât săfie centrat sub bobină.

Învârtiţi bobina. Ce se întâmplă? Ce se întâmplă când învârtiţi bobina încealaltă direcţie? Ce s-ar întâmpladacă magnetul ar fi mai mare? Dar

dacă firul ar fi mai gros?

Motorul va continua să se învârtească atunci când e rotit îndirecţia potrivită, dar nu și atunci când e învârtit invers. De ce?

Metalul, acele și firul electric au creat un circuit închis, carepoate transporta curentul electric. Curentul curge de la

borna negativă a bateriei prin circuit, spre borna pozitivă abateriei. Curentul într-un circuit închis creează și propriul său

câmp magnetic, pe care-l puteţi determina cu ajutorul "reguliimâinii drepte". Dacă ţineţi degetul mare al mâinii drepte

ridicat, el va arăta direcia curentului, iar curbura degetelorarată în ce direcţie e orientat câmpul magnetic. În cazul

nostru, curentul trece prin bobina pe care aţi făcut-o și care senumește armătura motorului. Curentul electric induce un câmpmagnetic în bobină, ceea ce explică de ce se rotește bobina.

Ce se întâmplă:

P-POFTIM?

AAAAH!!

• o bat er ie D• fir elect r ic iz olat • lut de modelaj• iz olir band• cut t er • magnet mic cir cu

lar • mar ker subţ ir e

• două ace de cusut metalice,

lungi, cu urechi mari (ca să

poată trece firele prin ele)

KA-BOOM!

Luaţi două biluţe de lut demodelaj și acoperiţi cu elevârfurile ascuţite ale acelor.

Folosiţi izolirband pentrua lipi acele de bornelebateriei. Bobina voastrăar trebui să atârne acum

deasupra bateriei.

Magneţii au doi poli,

nord și sud. Interacţiunilenord-sud se atrag, iarinteracţiunile nord-nord șisud-sud se resping.Fiindcă câmpul magneticcreat de curent în fir nu eperpendicular pemagnetul lipit pe baterie,cel puţin o parte acâmpului magnetic albobinei va crea o forţă derespingere și o va face săse învârtească încontinuu.

Da...



I m p ort a n ţ a l u i 0

Conceptul de "zero" a apărut pentruprima oară în India, în jurul anului 458

d.Hr. și e una dintre cele mai importantedescoperiri din istoria civilizaţiei.Brahmagupta, un astronom șimatematician hindus, a dezvoltat un simbolpentru zero - un punct sub numere. El adezvoltat și operaţii matematice în care afolosit zero, a scris reguli pentru a ajunge lazero prin adunare și scădere și a scrisdespre rezultatele folosirii lui zero în ecuaii.Pentru prima oară, zero era recunoscutca cifră de sine stătătoare, atât ca ideecât și ca simbol. Unul dintre rosturile crucialeale lui zero e acela de reper în sistemulnostru de notare. Când scriem 307, deexemplu, folosim o prescurtare. Ceea ce

înelegem de fapt prin 307 e "3 ori 100plus 0 ori 10 plus 7 ori 1".

Prin cucerirea Spaniei de cătremauri, zero și-a găsit calea spreEuropa și a fost dezvoltat și mai multde matematicianul italian Fibonacci.A fost fundamental pentru sistemul decoordonate carteziene al lui RenéDescartes și în dezvoltareacalculului infinitezimal de către IsaacNewton și Gottfried WilhelmLeibniz. Calculul infinitezimal adeschis calea pentru fizică, inginerie,computere și pentru o mare parte ateoriei financiare și economice.

Autor al primelor sutre ale Vedelor ,care stabileau reguli pentruconstruirea altarelor. Acestea conţincâteva rezultate matematiceimportante, inclusiv atribuirea uneivalori lui pi cu un anumit grad deprecizie și enunţarea unei versiuni aceea ce cunoaștem azi sub numelede Teorema lui Pitagora. El dă șilungimea diagonalei unui pătrat înraport cu laturile acestuia, care e

echivalentul unei formule pentrurădăcina pătrată a lui 2.

BaudhayanaAprox. 800 î.Hr.

KanadaAprox. 600 î.Hr.

A fost la originea ideii căatomul e o particulă

indestructibilă a materiei. El aemis și ideea că atomii ar putea fi

combinaţi în diverse moduri, pentrua produce schimbări chimice înprezenţa altor factori, cum ar fi

căldura. El a dat ca exemplu înnegrireavaselor de lut și coacerea fructelor.

El a inventat prima sferă armilară pentru a veni însprijinul observaţiei astronomice, a îmbunătăţitceasul cu apă, adăugând încă un rezervor, și ainventat primul seismometru, care discernea

direcţia cardinală a unui cutremur produs la 500km distanţă. El a îmbunătăţit calculele anterioarechinezești ale lui pi. Pe lângă înregistrarea a

aproximativ 2.500 de stele în amplul săucatalog astronomic, el a emis şi teorii despre

Lună şi despre relaţia ei cu Soarele.Zhang Heng

78 – 139

A pus bazele a douădomenii majore alematematicii indiene,

algoritmii și ecuaţiile, carecorespund aproximativ aritmeticii și algebrei.

Printre cele mai importante realizări ale sale,Brahmagupta l-a definit pe zero ca fiind

rezultatul scăderii dintre un număr și el însuși și adat reguli pentru operaţiile aritmetice cu numere

negative ("datorii") și numere pozitive ("proprietăţi"), ca și cu numere iraţionale.

Brahmagupta597 - 668

"Reclasificarea procedurilormatematice în nouă capitole" a lui Yang conţine cea mai veche

reprezentare a ceea ce e cunoscut înOccident drept triunghiul lui Blaise

Pascal. El descrie în detaliu și ometodă geometrică pentrurezolvarea ecuaţiilor degradul doi.

Yang Hui1238 – 1298

Madhava ofSangamagrama

1350 – 1425El a fost primul care a folosit

proximări de serii infinite pentruo varietate de funcţii

gonometrice. Descoperirile luiau deschis calea pentru ceea

ce numim astăzi analizămatematică. Madhava a

făcut pionierat în studiul seriilornfinite, al calculului matematic,al trigonometriei, al geometriei

și al algebrei.

Su Song1020 - 1101

A sa Farmacopee ilustrată a arătatcunoștinţele sale despre medicamente,zoologie, metalurgie și tehnologiile

înrudite. Un ceas armilar construit de elpentru a servi drept bază pentru oreformă a calendarului a fost găzduit

într-un turn înalt de 11 m și era acţionatde un mecanism format dintr-o roată cuapă și un lanţ; mecanismul acesta anticipatehnici care nu aveau să fie folosite înEuropa decât după sute de ani.

onsultant principal pe temee hidraulică, matematică șiastronomie al lui Kublaian. A construit dispozitivee observaţie astronomică.Guo a făcut un nou calendar,alculând că un an are 365,2425 de zile,

cu o eroare de numai 26 de secunde faţăde durata anului calculată în prezent. Întimpul vieţii sale, a lucrat foarte mult cu

trigonometria sferică.

Guo Shoujing1231 – 1316

Qin Jiushao1202-1261

A dezvoltat o metodă pentrurezolvarea congruenţelor liniare

simultane. În geometrie, a descoperito formulă pentru a determina aria

unui triunghi din lungimea datăa celor trei laturi. Această formulă

e aceeași ca formula lui Heron,demonstrată de Heron din

Alexandria, prin anul 60 î.Hr.,deși formula putea fi cunoscută încă din vremea lui Arhimede.

Munca sa în domeniul calcululuiinfinitezimal o precede pe cea a luiNewton și pe a lui Leibniz cu mai

bine de o jumătate de mileniu. Ela anticipat convenţiamodernă a semnelor (minuscu minus egal plus, minus cuplus egal minus) și a fost

primul care a înţeles cevadin sensul împărţirii

cu zero.

Bhaskara II1114 – 1185 Astronom, matematician și înalt

oficial a cărui operă conţineprimele referiri la busola

magnetică, prima descriere atiparului mobil și o explicare destul

de exactă a originii fosilelor.Opera mai conţine și observaţiile

lui Shen în legătură cu diferitesubiecte, ca matematica,astronomia, fenomeneleatmosferice, cartografia,

optica și medicina.

Shen Kuo1031 - 1095



SIRACUZA,GRECIA,

APROXIMATIVANUL 200 Î.HR.

HMMM... DAR VOLUMUL? AI AVEA NEVOIE DE UNVOLUM MAI MARE DE ARGINT DECÂT DE AUR, CA SĂ

OBŢII ACEEAȘI GREUTATE A COROANEI.

HM… ÎMI PLACE SĂ GÂNDESC ÎN BAIE.

AVEŢI NIȘTE APĂ CALDĂ?

PRIVI I! APA S-A REVĂRSAT! CAZUL A FOSTREZOLVAT : BIJUTIERUL E UN HO !

DA, TREBUIE SĂPRINDEM UN HOŢ!

ARHIMEDE A SPUS CĂ ARE UNCAZ PENTRU NOI.

DA. ÎNSĂ COROANA CÂNTĂREȘTE EXACTCÂT CÂNTĂREA AURUL REGELUI.

ADEVĂRAT!

AȘA CĂ ARHIMEDE A PUS O

GREUTATE DE AUR EGALĂ CUCOROANA ÎNTR-UN BOL PE

CARE L-A UMPLUT CU APĂ PÂNĂLA MARGINE. A SCOS AURUL ȘIL-A ÎNLOCUIT CU COROANA.

DACĂ COROANAREGELUI A FOST FĂCUTĂCU UN ALIAJ DE ARGINT

(CARE E MAI PU IN DENSDECÂT AURUL), AR AVEA UN

VOLUM MAI MARE ȘI AR FACEAPA SĂ DEA PE DINAFARĂ.

DAR CUM PUTEM MĂSURA

VOLUMUL COROANEI?

MAI TÂRZIU… ÎN CADA DE BAIE ...PRIETENII NOȘTRI SE ÎNTÂLNESCCU UN ARHIMEDE ÎNGRIJORAT ,

ÎN ATELIERUL ACESTUIA.

NU POT!COROANA E UNOBIECT SACRU!SPARGEREA EI

I-AR PUTEA MÂNIAPE ZEI. TREBUIE SĂFIE ȘI O ALTĂ CALE.

DE CE N-O SPARGI?

REGELE COMANDASE O COROANĂ FĂCUTĂ DIN AUR.DAR ACUM, BĂNUIA CĂ BIJUTIERUL ÎNLOCUISE O PARTE

DIN AUR CU ARGINT. CUM SĂ-ȘI DEA SEAMA DACĂCOROANA E FĂCUTĂ ÎN ÎNTREGIME DIN AUR PUR?

EI, BINE, AURUL ARE O DENSITATE MAIMARE DECÂT ARGINTUL, AȘA E?

AI CÂNTĂRIT COROANA?

EVRIKA! AM GĂSIT! APA CAREA DAT PE DINAFARĂ A FOST

DEZLOCUITĂ DE NOI, CÂND AMINTRAT ÎN CADĂ - EA ARE ACELAȘI

VOLUM CA NOI.

HEI! AM PUTEA FACEACELAȘI LUCRU CU

COROANA!

HOPA! CE DEZASTRU!CÂND A INTRAT, APA A DAT

PE DINAFARĂ…



ÎN INTERIORULOBSERVATORULUI...

LA INTRAREA ÎNOBSERVATOR...

DA. SUNT FOARTECURIOS. CE ASCUNZI?

MUNTELE WILSON,CALIFORNIA, 1923

TREBUIE SĂ PRODUC MAI MULTE IMAGINI,CA SĂ VĂD SCHIMBĂRILE ÎN TIMP ,

DAR SUNT DESTUL DE SIGUR CĂ...

AȘADAR, SPUNE-NE, PRIETENE,CE AI DESCOPERIT ?

ASTA ÎNSEAMNĂ CĂ AI PUTEADETECTA O LUMÂNARE CARE ARDE

LA 13.000 KM DISTANŢĂ!!

ȘI EU, DAR TREBUIE SĂ AJUNGEM LAOBSERVATOR. EDWIN A SPUS CĂ SEARA ASTA VA FI SPECIALĂ...

CÂND AJUNGEM PE VÂRF? SUNTATÂÂÂT DE OBOSIT!

MĂ BUCUR SĂ TE VĂD!ZĂU, LOCUIEȘTI PE UN

MUNTE FOARTE ÎNALT...

Î N ANII CARE AU URMAT,HUBBLE A FĂCUT MULTEDESCOPERIRI SIMILARE,

CU ALTE NEBULOASE.PÂNĂ LA SFÂRȘITULANILOR '20, MULŢIASTRONOMI ERAU

CONVINȘI CĂ GALAXIANOASTRĂ, CALEA

LACTEE, E DOAR UNADINTRE MILIOANELE DEGALAXII DIN UNIVERS.

ARE 1.700 M , CASĂ FIU MAI EXACT.

DECI, CE E ATÂTDE SPECIAL LASEARA ASTA?

INTRAŢI ȘI VE IVEDEA SINGURI.

NU-I AȘA? DIAMETRUL E DE 2,5 M ,CEEA CE-L FACE CEL MAI MARE

TELESCOP DIN LUME(DEOCAMDATĂ)!

ACEST TELESCOP EUIMITOR!

EDWIN HUBBLE PUNE PE MASĂ

FOTOGRAFIILE PE CARE LEASCUNDEA...

BINE. E CEVA INCREDIBIL. DAR DEASTA EXISTĂ ȘTIINŢA, NU?

... UNIVERSUL E MULT MAI MARE DECÂTGALAXIA CALEA LACTEE!

UIMITOR! ÎNTOTDEAUNAMI-AM ZIS CĂ TREBUIE SĂ FIECEVA MAI MULT ACOLO.

GALAXIA ANDROMEDA E CEL MAI APROPIAT VECIN

AL NOSTRU ÎN SPAŢIUL INTERGALACTIC. E LAAPROXIMATIV 2.000.000 DE ANI-LUMINĂ DISTAN Ă.

DAR ACESTA E DOAR ÎNCEPUTUL, PRIETENI.

UAU!



CREZI CĂ SO II CURIEL-AU DESCOPERIT?

ȘCOALA DE FIZICĂ ȘI CHIMIE,PARIS, DECEMBRIE 1898

DE FAPT, AM REUȘIT SĂ GĂSIMNU UNUL, CI DOUĂ ELEMENTE

NOI!

DIN 10 TONE DE ROCĂ, AMOBŢINUT DOAR 1 GRAM.

DE PATRU ANI, MARIE ȘI PIERRECAUTĂ ACEST ELEMENT MISTERIOS.

LABORATORUL SO ILOR CURIE .MARIE ȘI PIERRE LI-L PREZINTĂ

VIZITATORILOR LOR.

AM CONSTRUITPROPRIA NOASTRĂ

CAMERĂ DE IONIZARE DIN LĂZI DE LEMN, DE

LA BĂCĂNIE.

ȘI AM PROCESAT TONE DEPECHBLENDĂ. O SINGURĂ

BUCATĂ CON INE PÂNĂ LA30 DE ELEMENTE CHIMICE!

PE 20 DECEMBRIE 1898, PIERRE

CURIE A NOTAT CUVÂNTUL "RADIU" ÎN CAIETUL LUI. RADIUL E UNELEMENT METALIC, ALB

STRĂLUCITOR, LUMINISCENT, RAR ȘIFOARTE RADIOACTIV . CHIAR ȘI AZI,

CAIETUL, CARE A FOST EXPUSACESTUI ELEMENT, E FOARTERADIOACTIV ȘI PERICULOS.

HAI SĂ VEDEM...

1 GRAM DE CE? CE AŢI DESCOPERIT?

ȘI AM DOVEDIT CĂ RADIUL POATE AFECTAŢESUTUL VIU. ASTA DESCHIDE NOI

POSIBILITĂŢI PENTRU TRATAREACANCERULUI ȘI A ALTOR BOLI.

FANTASTIC!

NU ȘTIAM CUM VA FI NOULELEMENT, ȘTIAM DOAR CĂ

TREBUIA SĂ FIE RADIOACTIV.

FORMIDABIL! SUNTEŢI CA NIȘTEDETECTIVI ÎN CĂUTAREA UNUI

CRIMINAL PE O STRADĂ

STOCKHOLM, 1903,CEREMONIA DEDECERNARE A

PREMIULUI NOBEL

P o

8 4

[ 2 0 9 ]

Ra

88

[226 ]

LE-AM NUMIT POLONIU , ÎNONOAREA ŢĂRII MELE, ȘI RADIU ,

DIN CUVÂNTUL LATINESCPENTRU "RAZĂ".

GROZAV!

ACESTA EDOAR

ÎNCEPUTUL!



ÎH! ASTA ARATĂ FOARTE SCÂRBOS.

A FOST FOARTE RELAXANTĂ. DAR,ACUM, MI-AM AMINTIT CE AM UITAT

SĂ FAC ÎNAINTE SĂ PLEC.

LABORATORULLUI FLEMING,

3 septembrie 1928

ȘI AI UITAT SĂ-ŢISTERILIZEZI VASELE PETRI.

CUM A FOST VACAN A,PRIETENE?

*FLEMING CHIAR A SPUS "ASTA-INOSTIM!" - A FOST "EVRIKA" LUI.

O ZONĂ LIBERĂ DIN VASUL PETRIARĂTA CĂ CEVA INHIBASECREȘTEREA BACTERIILOR.

STAI PUŢIN. N-O ARUNCA.CE E ACEEA, CHIAR ACOLO, ÎN COLŢ?

NU, NU. AM UITAT SĂ-MI CURĂŢ LABORATORUL. SUNTRENUMIT PENTRU FAPTUL CĂ SUNT CAM NEGLIJENT,ÎNSĂ ASTA DEJA A SCĂPAT DE SUB CONTROL!

PENICILINA ȘI DESCOPERIRILELEGATE DE EA AU SALVAT MAI BINEDE 100 DE MILIOANE DE VIEŢI ÎN

SECOLUL XX. LABORATORUL ÎNCARE A FOST DESCOPERITĂ E

CONSERVAT CA MUZEULLABORATOR ALEXANDER

FLEMING , LA SPITALUL ST. MARY,ÎN LONDRA, MAREA BRITANIE.

NE-AI ADUSSUVENIRURI?

CE-AR PUTEAFI ASTA?

AM SENZA IA CĂ E CEVAIMPORTANT . ASTA-INOSTIM!*

STOCKHOLM, 1945,CEREMONIA DE

DECERNARE APREMIULUI NOBEL

SĂ HRĂNEȘTI CÂINELE?

SĂ ÎNCUI UȘA LA CASĂ?

NICIO PROBLEMĂ. TEAJUTĂM NOI SĂ FACI

CURAT AICI. S-SERIOS??

GROZAV! HAI SĂÎNCEPEM CU FERESTRELE. LE-AM LĂSAT

DESCHISE CÂND AM PLECAT ÎNVACANŢĂ.



CUM AȘ PUTEA SĂ UIT?POATE CĂ AZI VOI AFLA DE CE

NU AM REUȘIT.

PLAJA KITTY HAWK, SUA,17 DECEMBRIE 1923

ÎŢI AMINTEȘTI PRIMA TATENTATIVĂ DE ZBOR?

UIMITOR. ZBORUL TĂU A DURAT12 SECUNDE!

CONTROLUL PE TREI AXE. ASTA NE PERMITE

SĂ CÂRMIMAPARATUL EFICIENT ȘI SĂ-I MEN INEM

ECHILIBRUL.

MUNCA NOASTRĂCU BICICLETELE, MAI

ALES, NE-AINFLUENŢAT

CONVINGEREA CĂUN VEHICUL INSTABIL,

CA O MAȘINĂRIEZBURĂTOARE, POATE

FI CONTROLAT ȘIECHILIBRAT PRIN

EXERCIŢIU.

ÎN TIMPUL PRIMULUI ZBOR,

PLANORUL A ACOPERIT ODISTANŢĂ DE 36,5 M , CARE E MAISCURTĂ DECÂT ANVERGURA ARIPII

UNUI BOEING 747.

ÎNSĂ, ÎN ACEASTĂ ZI, FRAŢ IIWRIGHT AU REUȘIT PRIMUL ZBOR

CONTROLAT, PROPULSAT ȘISUSŢINUT CU UN APARAT MAI

GREU DECÂT AERUL.

10:35 A.M. ORVILLE DECOLEAZĂ

UN PINION CU L ANŢ, ÎMPRUMUTAT DE LATEHNOLOGIA BICICLETELOR , ANTRENEAZĂ ELICELE

DUBLE. LE-AM FĂCUT MANUAL, CA PE APROAPEORICE ALTCEVA.

ȘI CARE E SECRETUL VOSTRU?

BUNĂ DIMINEAŢA!TOTUL E ÎN REGULĂ?

CLAR! ACEST PLANOR CAREZBOARĂ LIBER E AL PATRULEA

FĂCUT DE NOI ȘI VA FICEL CARE VA ZBURA!

MĂ ÎNTREB CÂND VOM PUTEA SĂZBURĂM SPRE STELE...

AM AVUT ÎNTÂRZIERI DE SĂPTĂMÂNI ÎNTREGI, DIN CAUZARUPERII AXELOR DE ELICE ÎN TIMPUL TESTĂRII MOTORULUI.

ÎNSĂ AZI E ZIUA CEA MARE !

BUNĂ DIMINEAŢA,BĂIEŢI!

PRIVIŢI! ORVILLE ȘI WILBUR SUNTDEJA ACOLO...

ZBORUL NU MAI EDOAR UN VISPENTRU OM.



DIN CAUZA CIUMEI , UNIVERSITATEA CAMBRIDGE EÎNCHISĂ PENTRU URMĂTORII DOI ANI. M-AM

GÂNDIT CĂ ACESTA E URMĂTORUL CEL MAI BUN LOC PENTRU A-MI GĂSI INSPIRAŢIA.

CONACUL WOOLSTHORPE,ANGLIA, 1666

E ATÂT DE MINUNATAICI. MULŢUMIM CĂ NE-AI

INVITAT!

DA. DE CE MĂRUL A CĂZUT ȘINU A PLUTIT ÎN AER?

NU FI AȘA DE NESĂBUIT. AȘA SEPETREC ACCIDENTELE. AI PUTEA SĂ

CAZI!

TOCMAI CÂND COPERNIC E GATA SĂ AJUNGĂ LA CEL MAI FRUMOS MĂR ,DEODATĂ, ACESTA CADE LA PĂMÂNT...

MĂ UIT LA POMUL ĂSTA DELA FEREASTRA DORMITORULUI

MEU DE CÂND ERAMCOPIL. MAMA MI-A

SPUS CĂ E DEOSEBIT. E DINVARIETATEA "FLOARE DEKENT", UN MĂR VERDE,

PENTRU GĂTIT.

CARE SUNT INTERESELE TALEACTUALE, ISAAC?

MĂCAR DACĂ MĂRUL AR FICĂZUT ÎN SUS, NU ÎN JOS...

AI UN POM FOARTEINTERESANT AICI.

ÎN ANUL 2010, O BUCATĂ DE 10CM DIN FAIMOSUL POM A FOST

TRIMISĂ ÎN SPAŢIU - SFIDÂND,ÎNTR-UN FEL, GRAVITAŢIA - PENAVETA SPAŢIALĂ ATLANTIS.

LEGEA ATRACŢIEIUNIVERSALE ENUNŢATĂ DE NEWTON DESCRIE ATRACŢIAGRAVITAŢIONALĂ DINTRE CORPURI CU MASĂ ,PĂMÂNTUL ȘI LUNA, DE EXEMPLU.

OH, THE FOOD WASDELICIOUS!

NICIO PROBLEMĂ.VOI ADUCE CÂTEVA.

ISAAC, CARE ETEORIA TA?

AI GRIJĂ,NICOLAUS!

AM ATÂTEA GÂNDURI ÎN CAP, DAR,CUMVA, NU REUȘESC SĂ LE

CONECTEZ PE TOATE.

MI-AR PLĂCEA SĂGUST DIN MERELE

ASTEA. PARUIMITOARE.

ASTA AR FI CIUDAT. DE CEAR FACE AȘA CEVA?

EXACT!!

NU-ŢI FACE GRIJI. SUNTUN BUN CĂŢĂRĂTOR.

DAR POMUL SECLATINĂ PREA TARE...

PRIETENI, CRED CĂRĂSPUNSUL E MASA ȘI...

GRAVITAŢIA!!



Găina este cea mai apropiată rudă în viaţă a lui T-Rex

Pentru minile curioase de toate vârstele, televiziunea Da Vinci Learning oferă experiene denaltă calitate, fascinante și pline de inspiraie.

nspirându-ne din caietul lui Leonardo da Vinci, misiunea noastră e să satisfacem setea deunoaștere și descoperire a omului, asigurând accesul la surse multimedia distractive, incitante și

pline de informaii. Grilele noastre de programe atent selecionate trezesc curiozitatea în întreagaume, prin emisiuni educaionale premiate și prin documentare internaionale care acoperăubiecte ca natura, știina, tehnologia, istoria și civilizaiile străvechi. Învăarea care durează oiaă, alături de Da Vinci Learning, e o aventură amuzantă și plină de imaginaie, carencurajează pe oricine să afle mai multe și să se bucure de știină și de artă.

ilozofia noastră are în centru abordareanterogativă, pentru a susine învăarea pedurata întregii viei. Folosind cunoștinele

proaspăt dobândite, Învăarea Continuăolosește alte faete ale vieii, ca media șinteraciunea socială, ca să sporeascănelegerea și să facă învăarea mai plăcută.

DESPRE DA VINCI LEARNING

Personaje jucăușe îi ajută pe cei mai tineri telespectatori ai noștri să-și dezvolte abilităieseniale în tot felul de domenii, ca matematica, știina, biologia, geografia, istoria.Documentarele captivante fac și cele mai complicate subiecte să fie accesibile oricui. Ser iileoastre dedicate familiei călătoresc prin timp și pe glob, captivând imaginaia. Adulii se pot

bucura de seri în care aruncăm o privire celor mai interesante subiecte din tehnologie, biografiilormarilor mini, evenimentelor știinifice, universităilor renumite, evenimentelor care ne-au formatredinele și oricărui lucru pe care ai vrut să-l știi vreodată. Da Vinci Learning creează un

mediu în care fiecare membru al familiei găsește o ocazie de dezvoltare personală.

Pentru toate vârstele, Da Vinci Learning o ferăun mediu de televiziune sigur, pozitiv, în care învăarea devine o călătorie fascinantă.

ncercăm să combinăm cele mai bune canale pentru copii și de documentare, ca să alcătuimn format unic. Filozofia noastră de Învăare Continuă e centrată pe o abordare multimedia a

nvăării audiovizuale pentru întreaga familie.

C a n a l e d e d o c u m e n t a r e

Canale pentru copii

O EXPERIENŢĂ SIGURĂȘI UNICĂ LA TELEVIZOR

EMISIUNILE NOASTRE

pe ro telekom acrobat

Documents