i»20

Л

mi

SALONUL OFICIAL PE CHEIUL SENEI de TH. PALLADY.

An. XLII, Nr. 19. 9 Maiu 192«.

MARELE PREMIU

Lel S.

UNIVERSUL LITERAR

Povestea Maicii Domnului lui Rainen Mar ia Rilke

care a cântat viata Măriei Şi

lui Nichifor Cra in ic care a adus pe hm în ţara mea

RUGĂ CA SÄ ÎNCEP

Vreau, Maică Preacurată, Povestea Ta să î i e In grai cinstit lucrată Ca lâna dintr'o i ie.

Şi ca să'Ţi {es chilimul Mă tine Tu de mâni, Mă 'nveţe Heruvimul Colinda din bătrâni.

Fă-mi graiul bun ca oul încondeiat de Paşte, Blagoslovit ca boul Când Domnul meu se naşte.

Strălucitor cuvântul Mi-I fă cum e la noi Lumina pe pământul Cu plopi şi dealuri moi.

Inalţă-mi vorba bine : Troiţă la răscruce — Drumeţul să se'nchine D e vine ori se duce ;

O limpezeşte'n râul Ce râde sub arini, O 'ncinge strâns cu brâu! Dureri i de creştin.

Dă-mi mie, păcătosul, Un suflet de beteală, Să-fi dea şi el prinosul Lui sfânt în zugrăveală —

Să fiu ca iconarul D e nimeni cunoscut. Nu'mi trebui s lavă — Harul Ţi-1 cer : — Am început.

NAŞTEREA

N'au fost măslini, nici dafini, nici smochini.. Pământul sfânt nu e al Galileii — La noi e Nazarctul. loachim D e pe pridvor priveşte Râul Doamnei .

Stă moşul alb în portul 4ela ţară, D a r sufletul înfr'ânsuï e catran, Căci Domnul n'a vroit copii să aibă Şi oamenii cu râs l-au judecat.

Stă loachim şi'n sufletu-i se roagă Ca 'ntr'un pustiu de piatră şi nisip, închină Domnului viaţă dreaptă, Jertfeşte ce-a arat şi ce-a sădit.

Cu furca 'n brâu mergi , Ano, în l ivadă Să'ţi pască pomişorii albi din mâni, Ca miei priori născuţi în primăvară, Plângând că nu eşti mamă, să-i mângâi .

Sub un mălin în floare, te aşează — U n cuib de granguri cântă pe un ram. T e roagă, Ano, Domnului , căci iată De-o floare pomu'n rai s'a scuturat.

Prin nori de-argint petala se pogoară ; Cu umbra'n cruce cade un lăstun — Şi casa ta, Ioachime, e albă D e binecuvântarea unui prunc.

COPILĂRIA

Cine să ghicească taina ? Cin' să creadă Că'n fetifa cu opinci şi cu opreg, Maica Domnului se va ivi odată... Nici părinţii ei, privind-o, nu 'nţeleg.

Mieii Tatălui îi paşte pe toloacă, Duhul sfânt ea un porumb îi stă pe mâni Şi pe când copiii satului se joacă, Clopote îi sună seara în fântâni.

îngeri i o t'n cu basme lângă vatră, Beau cu dânsa spuma laptelui din blid. Aripi sboară de se mişcă 'n prag o piatră Sau argafii poarta mare de-o deschid.

Spun vecinii : „Ioachime, fii de pază Că'ţi boleşte fata mică de-un deochi". Dar un orb în faja ei îngenunchiază Şi se roagă şi pricepe fără ochi.

JURUIREA

Şi dacă a fost Sântă Măria cea mică, Să meargă la hram cu toti se ridică.

Şi dacă-a fost ziua de toamnă senină Când urcă Negoiul pe zări de lumină,

P e drumul cu plopii foşnind frunza rară Părinţii Măriei porniră în ţară.

Fetiţa 'n căruţă şedea între ei — Ca apa de şipot erau ochii ei .

Trecură o vale şi două şi şapte... E noapte şi cerul e calea de lapte

Pe care se duce car mare şi — Oier, — Ioachime, schitul nu e nicăieri .

Zadarnic ceri drumul pierdut, Ia o stână. Fetiţa adoarme cu capul pe mână

Şi maică-sa folul îl trage pe ea — Maria acolo sfânt vis că visa.

Şi iată prin frasini răsare l in luna... Argintul din vis se lasă ca bruma.

Un schit se vesteşte, nou-nouţ, din pământ Ca Sântă Măria să'i fie hram sfânt...

Şi cum calcă fata cu frică 'n altar, In cer sună buciume peste hotar.

Şi cum se închină smerit la icoane, Toţi îngerii Domnului cântă în strane.

( urmează) I O N P I L L A T

UNIVERSUL LITERAR

LUIGI PIRANDELLO

Evantaiul de hârt ie Grăd in i ţ a pub l i că să răcăc ioasă şi p r ă ­

fuită, în a c e a d o g o r i t o a r e d u p ă a m i a z ă de Augus t e r a a p r o a p e pus t i e , în mi j lo ­cul pieţ i i la rg i , î m p r e j m u i t ă j u r - î m p r e -j u r de case îna l t e , v ă r u i t e cu ga lben , mo-ţă:'nd şi e le în zăpuşea lă .

T u t a i n t r ă acolo, cu copi lul în b r a ţ e . Pe-o b a n c ă la u m b r ă , u n m o ş n e g u ţ

slab, p i e r d u t î n t r ' o ha ină s u r ă de a lpaga , ţ inea p e cap ba t i s t a . Pe s t e ba t i s t ă , pă ­lă r iu ţa de p a e . î ngă lben i t ă . îş i suf lecase cu g r i j ă m â n e c e l e pe s t e m a n ş e t e şi ce le a j u r n a l u l .

A lă tu r i , p e aceeaş i bancă , u n l u c r ă t o r r ă m a s f ă r ă l u c r u d o r m e a cu capul în b r a t e , r ezemat pe-o coas tă .

Din când în când , b ă t r â n u l se lăsa de ceti t şi s e ' n to rcea să se u i te cu o a r e c a r e s t r â n g e r e de i n i m ă Ia vec inu l său, că­ru ia e r a g a t a - g a t a să-ii cadă de pe cap r u p t u r a de p ă l ă r i e u n s u r o a s ă , stro­pi tă cu var. F ă r ă doar şi p o a t e că acea pă l ă r i e , c ine ş t ie de câ t ă v r e m e aşa, în c u m p ă n ă , ba cade ba tiu cade , î ncepea să-1 scoată d in s ă r i t e : îi v e n e a sau să i-o aşeze b ine p e cap , sau să i-o t rân­tească jos cu 'n dos de mână . I cnea ; apoi îşi a runcă ochii la bănc i l e din p r e a j m ă , să v a d ă de nu ca r e c u m v a s 'ar fi î n t â m ­p l a t să descope re a l t a , d a r tot la u m b r ă . Era u n a s ingură , nu p r e a d e p a r t e : d a r s t ă t ea p e ea o babă groasă , î m b r ă c a t ă ca vai de capu l ei şi ca re . or i de câ te or i se î n to rcea el î n t r ' aco lo să se u i te . l ă r g e a g u r a ş t i rb i t ă î n t r ' o nes fâ r ş i t ă c ă s c ă t u r ă .

T u t a se a p r o p i e zâmbind , înce t i şor . în vârful p ic ioa re lo r . D u s e un deget la bu ­ze, în semn de t ă c e r e : apoi , u şu re l de tot, apucă cu două dege t e pă lă r i a ce lu i a d o r m i t şi i-o p u s e la loc p e cap .

Moşneagu l s tă tu să u r m ă r e a s c ă d in ochi t oa t e ace le mişcăr i , la î ncepu t mi­rat , pe u r m ă ciudos.

— Să-ţi a j u t e D u m n e z e u , co na şuie —• î ' spuse Tu ta , z âmb ind m e r e u şi p loco-n indu-se . de p a r ' c ă i-ar fi făcut Iui acel servic iu , n u l u c r ă t o r u l u i care do rmea .

Dă-ni i şi m i e u n gologan p e n t r u cc pilaşu* ă s t a !

— N ' a m ! — îi tă ie scur t v o r b a m o ş n e a f u l mân ios (cine ş t ie de ce), şi 'şi l ă să ochii ne j u r n a l .

•— Vai de capu ' nos t ru ! — oftează T u ­ta. D a r D u m n e z e u tot nu ne-o lăsa.

Si se duse să s tea dincolo, pe b a n c a cealal tă , l â n g ă b a b a z d r e n t ă r o a s ă , cu ca re i n l r ă n u m a i decâ t în vo rbă .

Abia împl in i se douăzeci de a n i : scun­dă, g răsu l i e , a lbă ca l ap t e l e la p ie le , cu p ă r u l lucios, n e g r u , î m p ă r ţ i t în creş te t , înt ins pe f run te si l ega t în codîfe mă­r u n t e la c a f ă . Ochi i ş i re ţ i îi stiel eau . îmbie to r i . C â n d şi când îşi muşca bu­zele. I a r născ ioru- i în sus. cam s t r â m b , tre sărea.

Povest ia b ă t r â n e i n e n o r o c i r e a ei. Băr­batul. . . _ " "

Din caou l locului b ă t r â n a îi a r u n c ă niste ochi cari s t ab i l eau pac tu l conver ­saţiei si a n u m e : de v o i i să'şi ve r se focu. hai, era d ispusă s'o a scu l t e ; de voia însă s'o însele p e ea, apoi as ta , n u !

— Bărba t cu c u n i i m ţ ? — Ne-am c u n u n a t la b i se r i că . — Fi, la biserică. . . — T\i ce? nu mi-i b ă r b a t ? •—1 Păi vezi b ine că nu, f e t i co : n 'a j u n g e . — Cum n'a junge? — Uite-aşa: n'a iu n e e ! —•

Băt râna , avea d r e p t a t e . N ' a j u n g e n . D e la un t imp . î n t r ' a d e v ă r . acela voia să scape de dânsa , şi cu de-a sila o t r imesese la Roma, să c au t e să î n t r e p e u n d e v a doică. Ea n u voia să se ducă ; îşi clădea

s e a m a e ă e r a p r e a t r â r z iu , căci copi la­şul a v e a acum c a m ş a p t e lun i . S tă tuse două s ă p t ă m â n i aoasă la u n s a m s a r , a c ă r u i nevas tă , ca să'şi scoa tă b a n i i che l ­tu i ţ i şi ce'i d a t o r a T u t a p e n t r u odaie , cu­tezase în cele din u r m ă s'o sfătuiască. . .

— Inje legi? P e m i n e ! — D e , , inimă r e a " îi secase l ap te l e . Şi

a c u m a n u m a i a v e a nici m ă c a r p e n t r u cc pi laş. Nevas t a s a m s a r u l u i îi l uase cer ­cei i şi b u c c e a u a cu ca r e ven ise de la ţ a ­ră . Din z iua aceea e r a p e s t radă ,

— Zău dacă m i n t ! — Să se î n t o a r c ă la ţ a r ă nici nu pu tea ,

nici n u voia : b ă r b a t u l n ' a r mai fi lua t -o la e l . Ce să facă, p â n ă una a l t a , cu acel cop i laş ca re - i lega mâ in i l e? F ă r ă d o a r şi p o a t e , n ' avea să găsească nici m ă c a r să se b a g e s e r v i t o a r e .

B ă t r â n a o ascul tă cu n e î n c r e d e r e , căci î n d r u g a toa t e ace le l u c r u r i , caşi cum n ' a r fi fost deloc desnădă j d u i t ă ; c e v a m a i mul t . r e p e t â n d adesea ace l : — Zău dacă m i n t ! a l ei, — z â m b e a .

— De u n d e eşti? — o î n t r e b ă b ă t r â n a . -- De la Core . — Şi r ămase o b u c a t ă , de p a r c ă a r fi r e ­

văzu t în g â n d sa tu l асіЧа î n d e p ă r t a u Apoi t r e s ă r i ; se u i t ă la p lod şi spuse :

— U n d e să'l las? Aici jos? Va i de ca­p a ' lui s ă r a c u ' ! —•

II r id ică în b r a ţ e şi'l s ă r u t ă cu foc, de ma i m u l t e orL

B ă t r â n a spuse : — L'ai făcut? P l ânge ţ i p ă c a t e l e ! — D a ' eu l 'am făcut? -— se răzvrăt",

fata. — Şi-apoi, ce : l ' am făcut şi D u m n e ­z e u m'a pedeps i t . D a ' p ă t i m e ş t e л el. să­r acu ' ! Ce-i el de v ină?

D u m n e z e u ăs ta nu face p e d r e p t a t e . Şi dacă nu face el, î nch ipueş te ' ţ i cum facem noi . Ia, n i ş te zile a m ă r â t e !

— L u m e . l u m e ! — oftă baba , scula ndu-se cu m a r e g reu .

— Vai dei capu ' nos t ru ! — adaogă, d â n d din cap, o a l t ă b ă t r â n ă asmat ică , g ra ­sul e, c a r e t r ecea pe-acolo , sp r i j i n indu-se î n t r ' u n bă ţ .

C e a l a l t ă scoase d i n t r e z d r e n ţ e un să­cu le ţ m u r d a r care ' i s p â n z u r a de b r â u , e scuns sub fustă şi scoase d in el un dă-r ă b d e p â i n e .

— Na, v re i ? — Dă-o 'ncoa ' ! Să-ţi r ă s p l ă t e a s c ă ă l de

Sus, — se g răb i să-i r ă s p u n d ă T u t a . Mi-e foame. Crez i că 's n e m â n c a t ă de

azi d i m i n e a ţ ă ? R u p s e b u c a t a în d o u ă : un d ă r ă b , mai

n a r e , p e n t r u ea ; p e ce lă la l t îl înfipse î n t r e dege ţe le le p l ă p â n d e şi t r anda f ' r i i a le copi laşului , c a r e n u voiau să se des­chidă .

— Papa , Nino. Bun! Tiu... ce ma i bu­n ă t a t e ! Papa , p a p a .

B ă t r â n a se duse , t â rându-ş i p i c ioa re ­le, î m p r e u n ă cu ceala l tă cu b ă ţ u l .

Grăd in i ţ a se mai însuf le ţ i se . î ng r i j i ­to ru l uda f lori le . D a r nici la împroşca ­tu r i l e de a p ă nu voia să se t r e z e a s c ă din v i s a r ea în ca r e p ă r e a u cufundaţ i — v i sa re de-o nes fâ r ş i t ă j a l e — acei săr ­m a n i copac ' r ă s ă r i ţ i din s t r a t u r i l e r a r e , înf lor i te de coji de p o a m e şi de ouă , de bucă ţ i de h â r t i e şi a p ă r a t e de ţepi şi s t inghi i , r u p t e pe ici pe colo. o r i dr^-un şir de s tânci de var , în ca re e r a u scobite bănc i le .

T u t a p r in se a se uita la havuzul ro­tund ca r e izvora în mij loc, a . c ă r u i a p ă v i e r zue mocnea sub un z ă b r a n i c de praf, cawj se r u p e a u din când în când la bu fn i ­tu ra v r e u n e i coji de por toca lă azvâr l i t ă de cei ce s t ă t eau în p r e a j m ă .

Soare le scăpă tase de-al b ine lea . şi-a­cum m a i toa te bănc i le e r a u la u m b r ă .

P e una d e - a p r o a p e , veni să s tea o d o a m n ă cam de t re izeci de an i , î m b r ă ­ca tă 'n a l b . Avea p ă r u l ros. ca a r a m a , ciufulit, şi fafa pis i ,;ruîa,+ă. P ă r â n d ca t ă să moa ră de că ldură , căn ta să dea la o p a r t e din faţă-i un bă ie ţ a ş îmbufna t, f a l ­ben ca ceara , îml i r aca i піпгіпгіігоіг; pâ­nă u n a a l ta , se u ' t a în toa te pă r ţ i l e , ne ­r ă b d ă t o a r e , ascu ţ i i idu-ş i oelr'i miopi , de p a r c ă a r fi a ş t ep ta t pe c ineva ; si ia r dă­dea ghes bă i a tu lu i să'şi găsească mai în­colo v r e - u n t o v a r ă ş de joacă . Dar bă ia ­tul nu se mişca : ţ inea ochi ' a t ; nti+; asu­p r a Tu te i c a r e m â n c a pâ inea . Şi T u t a se ui ta şi că fă t in ta s r r e acea d o a m n ă şi p r e acel b ă i a t ; de -oda tă spuse :

CASTELUL P Ä R Ä ? T f : ŞT. i" — Salonul Oficial

îmi •;.>; i

4 UNIVERSUL LITERAR

— Nu v ă fie cu s u p ă r a r e , d a poa t e a i nevoie de vre -o femee la spă la t rufe ori l\ b u c ă t ă r i e cu ceasu'. . . Nu? F ă r ă su­p ă r a r e !

Apoi, v ă z â n d că bă"'atul bo lnăvic ios nu 'ş i m a i lua ochii de p e ea şi că n u voia să a scu l t e d e î n d e m n u l tot m a i s t ă r u i t o r a l mami i sa le , îl c h e m ă la d â n s a :

-— Vrei să vezi copilul? Vino de' l vezi, inânoa te -a r m a m a , v ino!

Băia tul , îmbrânc i t z d r a v ă n de m a m ă -sa. se a p r o p i e ; se u i lă un t in)4 la copi laş cu och i i s'tiicloşi aii unui p is ie c iomăg i t ; apo i îi smulse din m â n u ţ ă b u c a t a de pâ i ­ne . Cop i laşu l î ncepu să ţ ipe.

— Nu ! să racu l de el ! — e x c l a m ă Tu ta . - - I-ai l ua t p â i n e a ? Vezi că p l â n g e ! I-e foame... Dă-i, m ă c a r o bucă ţ ică .

Ridică ochii să c h e m e p e m a m a hai­tu lu i , da r n'o mai văzu pe b a n c ă : vor­bea colo în fund, d â n d d 'n mâin i , cu u n o m u l e ţ b ă r b o s care-o ascu l ta şi nu pron, cu un c iudat z â m b e t pe buze , cu mâ in i l e In spa te şi cu p ă l ă r i a zvâr l i t ă pe ceafă. Copi laşu l , în t r ' aocs tea , ţ i pa cât îl l ua gura .

Apoi stăi tu, — făcu Tu ta , — că o bu ­că ţ ică tot ţi-o iau eu...

Atunci şi b ă : a t u l î ncepu să r ăcnească . D ă d u fuga mamă-sa , că re ia Tu ta , cu s ă r u t m â n a , îi l ă m u r i cele î n t â m p l a t e . Păiatul s t r â n g e a cu a m â n d o u ă mâin i l e la p iep t d a r a b u l d e p â i n e fă ră să v r e a să' l dea, nici chiair la î n d e m n u l m a m e i sa le .

— II vre i? Da ' l mănânc i . N iun ' ? spuse d o a m n a roşca tă . — Nu m ă n â n c ă nimic, ela ştii — n imic : sun t d i s p e r a t ă ! Măcar de-ar vren cn totdinadinsu. . . D a e un capriciu. . . F i i b u n ă ci. lasă- i -o!

— Da, da, bucu roasă , — făcu Tu ta . — Na, m ă n â n c - o tu...

D a r b ă i a t u l d ă d u fuga la m a r g i n e a h a v u z u l u i şi a r u n c ă în a p ă b u c a t a d e pâinf

— La peşt işor i , r să? — e x c a l m ă a tunc i T u t a . r â z â n d . — Dù H e i al m e u n'a m â n c a t de loc... N ' am la.pi*\ n ' am casă , n ' am nimic.. . Zău aşa , cucoa^ Ï laur* ,. Nimic!

D o a m n a era g r ă b i t ă să se ' n toa rcă la omule ţu l ca re -o a ş t ep ta colo: scoase din pu i ' gu l i t ă doi ban i şi-i d ă d u Tu te i .

— Să te r ă s p l ă t e a s c ă D u m n e z u — îl spuse elin u r m ă , aceas ta . — Nan i . n a n i , taci nu p l â n g e : c.'acu o să ' ţ i c u m p ă r aca­dele , taci cu m a m a ! Am făcut ros t d e ţo logan i cu p â i n e a babe i . Tac i cu m a ­rna' Nu vezi că s â n t e m bogaţi . . .

Copi lu l se potol i . Ea r ă m a s e , cu cei eloi gologani s t rânş i în t r ' o m â n ă , să se u i te la l u m e a c a r e - a c u m a u m p l e a g ră ­d in i ţ a : copii, doici, soldaţi . . .

Gă lăg i a nu se ma i i sp răvea . P r i n t r e fet i ţe le ca r e s ă r eau la coardă ,

si bă ie ţ i i car i se fugăreau , şi ţânci i u r ­l ând în b r a ţ e l e doicelor ca r e s t ă t e a u la taifas, l iniş t i te . î n t r e ele , şi fe tele d in casă oare făceau d r a g o s t e r u soldaţ i i , d ă d e a u t â r coa l e vânză to r i i de semin ţe , de covrigi or i de a l t e b u n ă t ă ţ i .

Ochi i Tutei se a p r i n d e a u , u n e o r i şi buze l e i se d e s c h i d e a u î n t r ' u n c iuda t zâmbe t .

Aşa da r n imeni nu voia să c readă că . nu mai ştia cum să facă, î nco t ro s'o м-

puce? Mai -mai să nu- i v ină nici ei să c readă . D a r era ch ia r aşa. I n t r a s e acolo, în acea g răd in i ţă , să cau te n i ţ ică u m b r ă ; p i e rduse cam vre -un ceas ; p u t e a s ta p â n ă s e a r a ; şi pe ur"i^' > u n d e să p e t r e a c ă noap tea , cn acel e o ^ l a ş în b r a ţ e ? a doua zi? şi pe u r m ă ? N ' a v r a pe n imen i , nici măca r la ţa ră . a^r*! d"-accl om ca re n u mai voia să st ie de d â n s a ; şi-apoi. cum să se î n toa r că? — Păi a tunc i? Nu' i nici, o s căpa re? Se gândi la afur is i ta de b a b ă care ' i l ua se cercei i şi l e g ă t u r a . Să se ducă iar acolo? Sânge le i se u r c ă la cap . Se uită la copi laşul c a r e ado rmi se .

—• Hai , N i n u l e ! în g â r l ă a m â n d o i ? Tac'aşa...

Păcat National I n c a s a m a g i s t r a t u l u i X, e r a m a d u ­

n a ţ i la cea i o soc i e t a t e dei c â t e v a pe r ­s o a n e . R u p â n d cozonac cu d e l i c a t e ţ ă şi s o r b i n d b i n i ş o r d i n cea i , f i ecare se exe­cu ta , în p r i v i n ţ a p r o t o c o l u l u i , cu m e ş t e ­şug , i n t r o d u c â n d în ş ivo iu l c o n v e r s a ţ i e i , a p o r t u l s ă u de sp i r i t , de e loc in ţă , de b u n ă d i spoz i ţ i e . Astfel î n c â t , d e ş i m a s a d u r ă o oră , n i m e n i î n c ă n u a d o r m i s e comple t , : c o n v e r s a ţ i a p l u t e a g r a ţ i o s , pe a b u r i i c e a i u l u i , ca o f r u n z ă pe a p ă .

B ă r b a ţ i i , ca să n u p a r ă c ic lopi , se 'n-t re t ine&u. cu c o m p e t i n ţ ă a s u p r a m o d e ­lor f e m i n i n e ; câ t d e s p r e c u c o a n e , d â n -sele e x p l o a t a u , cu a b i l i t a t e a c o n s a c r a t ă , chus t i un i l e po l i t i ce ' la o r d i n e a zilei . De la d e p r e c i e r e a l e u l u i şi p â n ă l a r e c e n t u l acc iden t de a u t o m o b i l d i n d o s u l gă r i i , sub iec te le se d e ş i r a u şi se c o m e n t a u e-l e g a n t . cu concesi i r e c i p r o c e a s u p r a da ­te lor i nu t i l e , l ă s â n d d u h u l u i j ocu l l i ­be r al n ă s c o c i r i i . Se r â d e a , c â n d m a i d i scre t , c â n d m a i a c c e n t u a t şi t o a t ă l u ­m e a p ă r e a fer ic i tă , a f a r ă de co lone lu l Cercel P e t r e s c u , c a r e , înfipt, cu d e m ­n i t a t e î n coas t a d o m n u l u i cons i l i e r , d a s e m n e v ă d i t e de n e a s t â m p ă r . C â n d î n să , ş i ru l f ap te lo r d i v e r s e fu î n l o c u i t com­p l e t de c ă t r e cea m a i p r i n c i p a l ă ches ­t i u n e a ţ ă r i i n o a s t r e : a g r i c u l t u r a ; c h e s t i u n e p r e a a r z ă t o a r e , p e n t r u ca fie­ca r e i n v i t a t s ă n u a i b ă cel p u ţ i n o p ă ­r e r e a s u p r a ei. co lone lu l Cerce l îşi a p ă ­să c r a v a t a a lbă , de c a u c i u c , care- i j e n a , ca să zic aşa , n o d u l g o r d i a n , îşi ş t e r s e s u d o a r e a de pe f r u n t e şi t u ş i l a u r e c h i a c o n s i l i e r u l u i :

— H e h . a s t a n u e j u c ă r i e , d o m ' l e con­s i l i e r !... S u n t e m o ţ a r ă a g r i c o l ă ; f ă r ă a -p r i c u l t u r ă n e p r ă p ă d i m . Noi n ' a v e m in ­d u s t r i e , ca, de e x e m p l u , F r a n ţ a s a u Ger­m a n i a ; no i f acem p â i n e , d o m n u l e , a e a e !

— M a r e a d e v ă r ! şopt i cu v o c e a pe j u m ă t a t e , cons i l i e ru l . E t o c m a i ceeace.. .

— P a r d o n , d ă - m i voe !... a ic i n u e de g l u m ă : T r e b u e să se s f â r ş e a s c ă o d a t ă

Ridică b r a ţ e l e , voind p a r c ă să ' l a r u n c e . Şi ea p e u rmă- i . — Ce tot spun eu ! Nici gând ! — Ridică f run tea din p ă m â n t şi zâmbi , u i t ându- se la t r ecă to r i i d in faţă.

Soare le asf inţ ise, da r c ă l d u r a n u se dădea învinsă , î n ă b u ş i t o a r e . T u t a îş i desfăcu b l u z a la gâfi d e s c o p e r i n d un colţ elin s ânu l e i a lb .

- - Ca ld? , — Să mor i şi a l t a nu ! l i s t ă t ea în fa ţă un m o ş n e g u ţ cu d o u ă

evan ta l i i d e h â r t i e înf ip te la p ă l ă r i e , cu a l t e două în m â n ă , deschise, b ă t ă ­t o a r e la ochi , cu un cos d u p ă b ra ţ , p l in cu tot felul de even ta l i i încîlcaite roşii , a l ba s t r e , ga lbene .

— Doi gologani ! —• Nu 'mi t r e b u i e ! — spuse Tu ta , dân -

du- i cu u m ă r u l . - - D e ce's? de h â r t i e ? — Da ce vre i? de m ă t a s e ? — Io-te colea! §i de ce n u ? — făcu

T u t a , pr ivindu -1 cu u n z â m b e t de sf> d a r e : apoi c r ă p ă m â n a în ca r e ţ inea cei doi ban i şi adaogă: — N 'am decâ t p e ăş t ia . Cu un ban , uu-1 da i?

Moşneagu l d ă d u d i n cap , cu demn i ­t a te .

— U n b a n ? D a ce-am m â n c a t ! — Ei. ha i , ducă-se na ib i i ! D ă T încoa!

Nu m a i pot d e cald. Copi lu l , doarme. . . Oi face eu ce-oi face! Bun e D u m n e z e u .

Ii dădu cei doi gologani , l uă even ta iu l şt, desch izânduJse ma i t a re la p iept , p r i n s e a'şi face vân t de zor, acolo , p e s â n u l a p r o a p e descoper i t , r â z â n d , p r i ­vind, s emea ţ ă , cu ochi sticloşi, îmbie to r i , a ţ î ţă tor i , so lda ţ i i c a r i t r e ceau ,

(din i t a l i e n e ş t e de) ALEXANDRU M A R C U

cu v o r b a goa lă , s ă se t reacă, l a fapte , s ă se î n c u r a j e z e p r o d u c ţ i a , s ă se dea p r i m e p e n t r u c u l t i v a t o r i , s ă s e creoze m i j l o a c e de t r a n s p o r t . . .

— O, d o m n u l e colonel.. . , z â m b i , scep­tic, c o n s i l i e r u l .

— Nu, d a ţ î - m i voe ! Aic i n u e ches t i -u i i* de vo rbe l a t e , de d i s c u r s u r i s foră i ­toa re , e v o r b a de v i i t o r u l ţ ă r i i , d o m ' l e coüs'i l ier şi eu c red c ă a s t a t r e b u e s'o a i b ă î n v e d e r e cei ce c o n d u c d e s t i n e l e p a t r i e i ; a e a e ! A g r i c u l t u r a n u se face cu vorbe , se face cu p l u g u l , cu c o a s a şi cu s u d o a r e a f runţ i i . . .

. . .Nr t r e b u i m a i m u l t p e n t r u ca p u n c ­tul c o n c e n t r i c s ă d e v i n ă , cu u l t imi le -vo rbe , . spuse r ă s p i c a t , co lone lu l P e t r e s c u .

Gră ; r , s a c a d a t , p u n e a p u n c t u l , p e i, c u m zice r o m â n u l , r ă s p u n d e a cu l a r g i teor i i i n t e r p e l ă r i l o r ce lor m a i sf ioase. îşi ş t e r g e a n ă d u ş a l a de pe f run t e , î n d e s a c r a v a t a , s a u îsi p l e s n e a m a n ş e t e l e ro ­t u n d e , pe j u m ă t a t e scoase .

— S u n t e m s ă t u i de p o l i t i c i a n i s m , şi d e m a g r g i e ! R o m â n u l e u n p o p o r de v i ­i tor ; p ă c a t u l lui e că e p r e a . g u r a l i v . F i e c a r e se s i m t e c h e m a t s ă facă pe re ­f o r m a t o r u l , f iecare v r e a să-şi s n u n ă pă ­re r i l e ; şi î n fond s u n t toţ i n i ş t e p a l a ­v rag i i şi n u fac câ t o c e a p ă d e g e r a t a !

— P a r d o n , s ă - m i da i voe, Cercel , in­t e r v e n i cu t o n de l a r g ă d i p l o m a ţ i e , d -na Sper jescu , sora v o r b i t o r u l u i — m o d e ­l â n d cu v â r f u l dege t e lo r u n cocoloş a l -bicioa — s u n t şi p r i n t r e ei o a m e n i cari . . .

- N i m i c ! Tot i s u n t l ă u d ă r o ş i , to ţ i s u n t g u i a l i v i şi î n fond n u s u n t b u n i de n i m i c . Dacă , î n loc de d i s c u r s u r i l e delà, C a m e r ă f i eca re d e p u t a t s ' a r ocu­pa de g o s p o d ă r i a u r b e i l u i . d a c ă f iecare s e n a t o r a r face l a fel, dacă. . .

— 10, d a r vezi că... of tă c o n s i l i e r u l . — Cu d r e p t c u v â n t ! E u ce zic ?! Toa­

tă l u m e a v o r b e ş t e şi n i m e n i n u face n i ­mic . Ia c h e s t i u n e a p o d u r i l o r de pes t e OU ~- aici s ă -mi da ţ i voei, c ă s u n t î n s p e c i a l i t a t e a m e a — ei, c r e d e ţ i c ă pe p o d u r i l e a s t e a de l e m n se v a p u t e a sci i 'ge, m a r e a p r o d u c ţ i e a grânarulu i ţării, c a r e es te O l t e n i a ? ! Crede ţ i o a r e u n a ca a s t a ? ! N u . n i c i o d a t ă ! E revo l ­t ă to r , d o m n i l o r ! . . . Şi s ă m a i crezi în c r e ş t e r e a l e u l u i . î n u r c a r e a v a l u t e i , î n l eu l f ranc ! N i c i o d a t ă ; a s t a s'o ş t i ţ i de là m i n e , — a e a e ! In ţ a r a n o a s t r ă t o a t ă l u m e a vo rbeş t e , d a r n i m e n i n u face n i ­mic ; tot i se p r i c e p d a r n ic io . p r i c o p ­sea lă ' Deaceea m e r g e m c a r a c u l !,..

D o m n u l cons i l i e r e u l t i m u l m e e e a n , eare-s i p u n e , cu g r a ţ i e , ş e r v e t u pe m a ­să ! Cei la l ţ i s ' au a d u n a t î n j u r u l colo­n e l u l u i c o m b a t i v . D in c â n d î n c â n d u n i i a r v r e a să-1 î n t r e r u p ă ; Cerce l . îi ghi­ceş te d i n ochi şi, î n a i n t e de a d e s c h i d e p u r a , le şi a r u n c ă o f rază , c a şi c u m l e - a r fi î n ţ e l e s g â n d u r i l e .

— Vedeţ i pe g e r m a n . . . g e r m a n u l n u vo rbeş t e , g e r m a n u l t ace şi face ; f iecare n e a m ţ îşi v e d e de t r e a b a l u i , n u se a-m i s t e t ă u n d e n u - i ferbe oa l a . L a noi,. , r a r e ' t i-e. d o m n u l e , r e f o r m a a d m i n i s t r a ­t i v ă ? ! Ce-mi făcuş i , d o m n u l e , c u y o t u l u n i v e r s a l ?! U n d e 'ţi-e, d o m n u l e , exp ro ­prierea, ?!... V o r b e ! V o r b e ! Vorbe ! . . .

— P r i n u n e l e păr ţ i . . . , î n d r ă z n i consi ­l i e ru l . c£.m p l ic t i s i t .

- N i m i c , a s c u l t ă - m ă p e m i n e ! Noi s u n t e m u n p o p o r i n t e l i gen t , d a r — a e a e!

— P a r d o n , d ă - m i voe ! m a i făcu o în­c e r c a r e j u d e c ă t o r u l .

— Ceeace n e o m o a r ă e g u r a ! F a c e m pe o ra to r i i , t e r o r i z ă m , d a r n i m i c ! N u zic eu b ine , d o m ' l e cons i l i e r ?! Cine vor ­beş t e m u l t e n u face t r e a b ă ! R o m â n u l e u n p o p o r g u r a l i v . — A e a e !... s'o ş t i ţ i de là m i n e !

M I H A I L C E L A R I A N U

VNtVÊRSbt tlîÈttAÊ 5

Polivalenta estetică a naturii

Printr'o i luz ie optică, pe care v o m lă­muri-o, „natura" a fost aproape totdea­una un fel de m ă s u r ă şi t ermen de com­paraţie pentru opera de artă. Ş i aceasta nu n u m a i pentru teoria e s te t i că a imita-tiunei c u m t impuri le n o u ă a u î m p r u m u ­tat-o nedegh iza ta de là Plato-Aristotel , ş i nu n u m a i pentru mani fe s tu l a l a r m a n t al na tura l i smulu i d in partea a doua a vea­cului al XIX-lea. P â n ă la expres ionis ­mul pl in d e lăuntr ice d ivergenţe al în­ceputulu i nos tru de veac — toate cu­rentele de artă din u l t ime le secole ne inv i tă prin criticii lor reprezentat ivi să ne adăpos t im subt cortul naturi i . Deşi s trăbătută de sensur i echivoce, „natu­ra" ne e recomandată ca s u p r e m ă va­loare estet ică . Pentru ca s ă n u n e în­toarcem prea departe Înapoi în istorie,

. putem începe trecerea î n rev i s tă a cu­rentelor cu clasic i i francezi. Pentru ei a vorbit răspicat , c u m cerea imperat ivu l cartezian al t impului , mare le Boi leau . Irf scrierile lui cuvântu l „natură" e nu n u m a i odată scos în rel iefată evidenţă, cu un accent apăsat , ce n u mai îngă­duie nici o îndo ia lă asupra păreri lor ce le avea acest t e m u t leg iu i tor despre cel mai înal t principiu de orientare al creaţiei art ist ice .

1 R ien n'est beau que l e vra i ; l e vra i s e u l eist a imable .

(Ep. IX)

In a l tă parte dă art is tului sfatul :

Que la nature donc so i t vo tre é tude unique .

(Art poét ique, III)

Mai târziu rococoul uşurel al sa loane­lor l i terare se ridică împotr iva mari lor pas iun i şi a m o n u m e n t a l u l u i clasic-ba-roc ca împotr iva unu i ce „nefiresc" şi „exagerat". Rococoul cu l t ivând mai pre­sus de orice v iata de salon, n u mai poa­te accepta grandi locvenţa barocului ; în ce pr ivetşe na tura rococoul o vede ca poantă spir i tuală , o îndrăgeşte în di-

' m e n s i u n i mici ca n a t u r ă pastora lă cu aparenţe înflorite şi jucăuşe . E v a d â n d d in sa loane , s e n t i m e n t a l i s m u l lui Rous­seau, profetic hrăni t de aerul i m e n s al păduri lor prin cari a vagabondat , se îna l ţă împotr iva ra ţ iona l i smulu i scep­tic şi a s e n s u a l i s m u l u i frivol al roco-coului , tot în n u m e l e naturi i . Clasicis­m u l o l impic de obârşie m a i n o u ă a i lui Goethe are pentru el însuş i , mare le pan­teist şi iubitor de v iaţă , semnif icaţ ia profundă a unei apropieri de natură şi de intenţ i i le cele m a i in t ime ale aces-teea. Cu o ironie pe care i s toria adesea şi-o permite la adresa proprii lor creaţii ,

"romantismul care a u r m a t noului cla­s ic i sm se' crede svâeni t d in i n i m a na-

Чптіі împotr iva formal i smulu i sec şi ste­ril al c lasic i lor. Ace laş r o m a n t i s m pare însă. retoric, patet ic şi" nenatura l — na­tura l i smului , care i-a luat locul în dia­lectica a v a n s a t ă a devenirei istorice. Natura l i smul pret inde că e o ogl indire cu m u l t mai f idelă a naturi i decât ro-mant l smul , care c u o generaţ ie în u r m ă se proc lamase oracolul ei m a g i c cu gra­iuri adânci şi î n t u n e c a t e . Mai târziu cel mai natura l i s t dintre natural i ş t i pare totuş u n s implu romant ic întârz iat faţă cu tendenţele m a r recente a le impres io ­n i smulu i curent, care la t impul s ă u re­clamă exclusiv pentru sine conformita­tea desăvârşită cu natura imediată tn

de LUCIAN BL AGA

v e ş n i c ă s c h i m b a r e şi n e a l t e r a t ă p r i n g e o m e t r i a i n e r e n t ă i n t e l e c t u l u i u m a n .

P r e c u m se ved.e a p r o a p e f iecare d i n c u r e n t e l e a r t i s t i c e ce s ' au iv i t în i s to­r i a e u r o p e a n ă de l à c l a s i c i s m u l f rancez încoace , se c rede cel p u ţ i n cu u n p a s m a i a p r o a p e de n a t u r ă d e c â t c u r e n t u l p r e m e r g ă t o r . O r i c a r e d i n aces t e c u r e n t e s'a î n c h i p u i t s p r i j i n i t de jocu l de forţe şi fo rme a le n a t u r i i şi a î n c e r c a t să-ş i î n s u ş e a s c ă s i n g u r d r e p t u l de a fi p r i v i t ca o e m a n a ţ i e d i r e c t ă a aces t e i „ n a t u r i " p l i n e de î n ţ e l e s u r i . De f iecare d a t ă u n n o u c u r e n t g ă s e ş t e c ă î n a i n t a ş i i a u c re -i a t fo rme p r e t e n ţ i o a s e p o t r i v n i c e n a t u ­r i i , şi de f iecare d a t ă n o u l c u r e n t i sbu-t e ş t e p e n t r u c â t v a t i m p să s u g e r e z e im­p r e s i a că e s i g u r u l c a r e u m b l ă pe ace­l a ş d r u m pe c a r e u m b l ă şi „ n a t u r a " Aces t r e p e t a t a p e l l a n a t u r ă dovedeş te că ea e p r i v i t ă c a o s u p r e m ă o p e r ă de a r t ă şi ca o u l t i m ă j u s t i f i c a r e h o t ă r î -t o a r e a o p e r e l o r de a r t ă o m e n e ş t i . Desi­g u r p e r z i s t e n t a a s e m u i r e , ce s 'a făcu d i n g e n e r a ţ i e în g e n e r a ţ i e î n t r e c rea ţ i i l t g e n i u l u i o m e n e s c şi „ n a t u r ă " , cons t i ­tu ie o c i u d a t ă p r o b l e m ă de ps iho log ie s a u de filozofie c u l t u r a l ă . P e n t r u noi a c e a s t ă c u r i o a s ă î n c o p c i e r e a a r t e i do n a t u r ă , î n c e r c a t ă i l uzo r i e p r i n a t â t e a a c t e r e v o l u ţ i o n a r e , a l c ă t u e ş t e o s e r ioa să d o c u m e n t a r e i s t o r i c ă a u n u i fap t ce-şi c a u t ă î n c ă f o r m u l a r e a . Se pare că „na­tura" e din punc t de vedere estet ic po­l iva lentă . Mai m u l t s a u m a i p u ţ i n tau­to logic f o r m u l a t ă , a c e a s t ă m u l t i p l ă va­l e n ţ ă a r î n s e m n a c ă n a t u r a p o a t e s ă fie a d u s ă î n l e g ă t u r ă to t cu a l t e şi a l t e v a l o r i şi r e a l i t ă ţ i s p i r i t u a l e . I n a d e v ă r se p a r e că n a t u r a îşi s c h i m b ă s e n s u l cu f iecare epocă i s to r i că . C â n d clasici i în f r u n t e cu B o i l e a u ro s t e sc c u v â n t u l „ n a t u r ă " se g â n d e s c d e s i g u r m a i m u l t la î n c h i e g ă r i l e şi î n t r u c h i p ă r i l e p l a t o ­nice , t ip ice şi m o n u m e n t a l e a le aces t eea , d e c â t la ceeace no i cei de az i s u n t e m o b i ş n u i ţ i să n u m i m a p a r i ţ i i a c c i d e n t a l e şi t u g a r e a le n a t u r i i . Rococou l v e d e în n a t u r ă u n decor b i n e v e n i t p e n t r u sen-s u a l i s m u l u ş o r a l epocei . D u p ă s t a t i c a

c l a s i că r o m a n t i s m u l r e d u c e n a t u r a la v a l o r i d i n a m i c e ce s p a r g g e o m e t r i a ne­t e d ă şi e c o n o m i c ă a c r e e r u l u i n o s t r u euc l id ic . I m p r e s i o n i s m u l d e m a t e r i a l i ­zează n a t u r a , d i so lvând -o î n efecte de l u m i n ă c u r g ă t o a r e ca m o m e n t e l e î n car i se d e s f ă ş u r ă . N a t u r a , a l u a t de-o u i m i ­t o a r e e l a s t i c i t a t e , s u p o r t ă deci cu orico n o u ă e p o c ă d i f o r m ă r i l e s t i l i s t i ce a le is ­to r ie i . Dacă n e - a m o r i e n t a d u p ă c r i t i c i i de a r t ă d i n d i fe r i t e le t i m p u r i , d u p ă g r a ­vi i l e g i u i t o r i es te t ic i s a u d u p ă în foca ţ i i a u t o r i de m a n i f e s t e , a r t r e b u i î m p o t r i v a e v i d e n ţ e l o r s ă c r e d e m că a r t a s 'a a p r o ­p i a t to t m a i m u l t de n a t u r ă . P r o c e s u l i s to r i c e1 î n s ă a l t u l . N a t u r a îşi s c h i m b ă î n f ă ţ i ş a r e a î n f iecare n o u ă e t a p ă , î n s u -ş indu - ş i o a r e c u m t e n d e n ţ e l e c a r a c t e r i s ­t ice a le a r t e i t i m p u l u i . C u n o s c u t a ob­s e r v a ţ i e c ă n u o p e r a de a r t ă se" o r i en ­t ează d u p ă n a t u r ă , ci n a t u r a d u p ă o p e r a de a r t ă , c â ş t i g ă p r i n a c e a s t a u n î n ţ e ­les i s to r ic m a i a d u n e d e c â t p u t e a să-1 a i b ă î n i m a g i n a ţ i a p a r a d o x a l ă a lu i Os­k a r W i l d e . T o a t e c u r e n t e l e s ' au r i d i c a t în n u m e l e „ n a t u r i i " , f i indcă r e p r e z e n ­t a n ţ i i să i a u a t r i b u i t acesteea p r i n t r ' o a d â n c ă i luz ie i n t e n ţ i i l e ce şi le v o i a u r e a l i z a t e p r i n arta lor. I n m o m e n t u l c â n d o foa r t e d i f e r e n ţ i a t ă c o n ş t i i n ţ ă c r i ­t ică a z ă d ă r n i c i t confuz ia a c e a s t a , m a ­ni fes te le a r t i s t i c e a u d e v e n i t m a i p rec i ­se şi m a i p u ţ i n n a i v e ca f o r m u l a r e fi­lozofică. D a c ă î n a n i i d i n u r m ă n u n e - a m fi d a t a ş a de b ine s e a m a de r e ­l a t i v i t a t e a i s t o r i c ă a n o ţ i u n i l o r , a con­cepţ i i lo r , şi n u s 'a r fi c o n v e n i t s ă se î n ţ e l e a g ă p r i n c u v â n t u l „ n a t u r ă " i m e n ­s u l a n s a m b l u s ensor ia l î n s p a ţ i u şi t i m p , n e - a m fi p o m e n i t p o a t e şi cu p r o c l a m a ­r e a e x p r e s i o n i s m u l u i ca o o g l i n d ă a n a ­tu r i i . C u m însă c o n ş t i i n ţ a c r i t i c ă a t i m ­p u l u i a î m p i e d i c a t o n o u ă î ncopc i e r e a a r t e i de n a t u r ă şi u n n o u m i t a l n a t u r i i — e x p r e s i o n i s m u l se r i d i c ă în ­tâ ia o a r ă î m p o t r i v a naturi i , cu n ă d e j ­d e a t o t u ş de a d a „esenţialul" a c e s t e e a ! E s e n ţ i a l u l n a t u r i i V fe'ar fi c r e z u t u n m o m e n t c ă a m ieş i t d i n i l uz i a p r i n c a r e a t r i b u i m n a t u r i i ceeace v o i m p r i n a r t a n o a s t r ă . D a r n u , e x p r e s i o n i s m u l c rede la fel c ă ceeace c r e i a z ă el î n a r t ă e esen­ţ ia l n a t u r i i .

L U C I A N BLAGA

PEISAGIU B U C U R E Ş T E A N : MIHAIL

— Salonul Oficial —

UNIVERSUL LITERAR

Ulciorul lui FarkaS Gyelley Seară de vară

D i n ves t i tu l p a r c a l r u i n a t u l u i cas te l G y e l l e y t impul a făcut g r ă d i n ă d e zar ­zavat . Şi în d u p ă a m i e z i l e de v a r ă bă ­t r â n u l r a r k a s G y e l l e y îşi c i teş te gaze te le în mi j locul aces te i g r ăd in i b ă t u t ă de soa re , a r s ă şi p ă r ă g i n i t ă . L â n g ă foto­liul b ă t r â n , p r i n g u r a deschisă, îşi r ă s ­p â n d e ş t e mi rosu l de rach iu un vechiu u l ­cior p o s o m o r â t şi ve rde . — Uneor i în col ţul cel ma i de sus al g rad ine i de zar ­zava t se iscă. un sgomot c iudat , o l a r m ă înf r icoşa ta , F a r k a s G y e l l e y îşi sărutjăt l inişt i t u lc io ru l : nu- i iiLinic. Nu-i b u b u ' t de tun , nici t r ăzne t : de p e acope r i şu l p r ă b u ş i t idl cas te lu lu i . G y e l l e y cad ţi-, gicle . Aces ta nu ma i este un Jucru nou, uneor i se smrpă şi p e r e ţ i ; t r i s tă şi poso­m o r â t ă mai e via ţa în l u m e a de azi .

Căci bubu i tu l t u n u r i l o r şi a l t r ă z n e -teY-r nu era o muz ică n e c u n o s c u t ă pen­t r u urecl i i le lu ' F a r k a s G y e l l e y . Era fioar acc iaş Gye l l ey , cel d in u r m ă G y e ­l ley, ves t i tu l căp i t an d in g a r d a na ţ io­na la . O m u l aces ta a t â t de b ă t r â n şi de c iuda t a spâ . i zu i a i od in ioa ră p e preo­tul r o m â n din Gl i i i i ş . Şi tot el a t r a t a t p r i e t e n e ş t e în pa. i ru/eci şi nouă , şi a da t m â n a , cu t r i b u n u l r o m â n Şişca. Aşa e r a et în f loarea vit ţ i i : s ânge de Gyel ley nesocot i t şi n e a s t â m p ă r a t . S u i l e t de ne­meş u n g u r ciudat , ne l in iş t i t şi f rumos ; p l ă m a d a ti.ir.itoare a unu i veac u imi tor . C ă u t a nin.utca şi în f iecare z i se ofe rea er, pc \ i c n e a când î n d r ă g e a v ia ţa . £>t. lî'.tidii că e a i i m i r a t o r Л lui Vol ta i re şi îi plăceri toiuşi , ca unu i copil en tuz ias t , să-şi zo rnă ie sab ia p â n ă la J ibău .

Şi ia tă . că a t r ecu t demul t şi J ibău l şi a rmi s t i ţ i u l şi umi l i r ea şi n ă d e j d e a şi a m ă r ă c i u n e a . Şi a c u m a e de nouăzec i do ani şi t t ăeş t e şi b e a r ach iu în g r ă d i n a de za rzava t .

• G a z e t e l e p e car i le c i teş te F a r k a s

G y e l l e y sunt vechi de c inc isprezece an i . Pa t imi de acum c inc isprezece a n i s t â r ­nesc în inima iui F a r k a s G y e l l e y m a r i fu r tun i . І.1 n u b ânucş t e l uc ra acesta, pen­t rucă de c incJsprezece-douăzec i de a n i el nu ma i este decâ t un bie t copil g ro te sc cu b a r b ă a lbă . T i m p u l ca r e se ros togo­leş te şi a l e a r g ă i-a juca t o festă g l u m e a ­ţ ă lui F a r k a s G y e l l e y . L-a hă r ţu i t , 1-a bruf tu i t şi în cele din u r m ă i-a lua t to tul . Şi cele cinci moşii şi m u l t e cu r ţ i b a e -reş t i şi p ivn i ţ i l e ce le boga te şi „moi i le

P O R T R E T : EMÍLIÁN CELINA — Salonul Oficial —

de ANDREI ADY

lu i G y e l l e y " cele ves t i te . I-a l u a t to t : bani i , c ins t i rea , m â n d r i a şi ch ia r amin­tirea.

I a r o b u c ă t ă r e a s ă s lovacă i-a s c h i m b a t p a r c u l î n t r ' o g r ă d i n ă de za rzava t . F e ­meia aceas t a da t â r coa l e în j u r u l lui , d e p a r c ă ch ia r soar ta a t r imis-o . O d i n i o a r ă e r a o s lu jn i cu ţă f rumoasă şri a l b ă ; şi ea fu aceea , c a r e a dus la î ndep l i n i r e p o ­r u n c a sor ţ i i . Ea a v â n d u t moşii le , „mo­r i le lu i Gye l l ey ' 1 , cu r ţ i l e boereş t i , c i r e ­zile de vi te . Şi nu i-ar p ă r e a r ău , d a c ă m o a r t e a a r scăpa-o cel p u ţ i n de copi lul ăs ta b ă t r â n . D a r fă ră î ndo ia l ă m o a r t e a n'a u i ta t de câ te or i ş'a b ă t u t joc de ea, od in ioa ră , c ăp i t anu l d in g a r d a na ţ i ona l ă . Şi d in p r i c ina as ta n u vine să-1 ia p e F a l k a s G y i i i e y , m ă c a r că b u c ă t ă r e a s a

i o \ n t ă î- îmirujinea i ă şi mAncurea. Şi iiii-i .urii vin b ă t r â n u l u i і>ч;і g a / e t e p r o a s ­p e t e , d a r le s t r â n g e şi le c i teş te p e cele învech i t e şi î n g ă l b e n i t e d in p r i s acă . Şi l ' a r k a s G y e l l e y — a v â n d a l ă t u r e a u l ­ciorul cel vechiu — se însen inează , se p o s o m o r ă ş t e sau se f r ă m â n t ă p e n t r u lu­c r u r i l e a f la te d in gaze te l e d e a c u m cinci­sp rezece an i .

F a r k a s G y e l l e y c r ede că Moise j ido­v u l î i t r im i t e în f iecare zi l i t ru l ace la de sp i r t r ă u mi ros i to r . D a r Moise j ido­vu l a m u r i t de vre-o douăzec i de ani , p o a t e că şi bă i a tu l lui va fi m u r i t . D a r lasă-1 p e F a r k a s G y e l l e y în c red in ţ a , că e î ncă s t ăpân , ş i c ă Moise îi da to re ş t e r ach iu l ăs ta . Rach iu l de p o m a n ă i-1 p lă­teş te lui G y e l l e y o r u d ă din sa tu l vecin. Şi tot r u d a aceas ta se îng r i j e ş t e de c â t e o î n g h i ţ i t u r ă de v in la s ă r b ă t o r i şi Du­minica . L a s ' să m a i b e a câ te u n p ic F a r ­k a s G y e l l e y şi să m a i uite, dacă uneo r i s 'ar m a i î n t â m p l a c u m v a să-1 i sp i tească a m i n t i r e a - i î n t r a r i p a t ă . Şi dacă ma i poa ­te : las" să v a d ă . in c ă p ă ţ â n i l e de varză , g o r u n i şi s t r ăvech i . Şi dacă m a i a r e fan tes ie : d i n a r a c i i de fasole, să f ă u r e a s ­că u n p a r c umbros . Şi î n î m b ă t r â n i t ă ş i c ică l i toa rea b u c ă t ă r e a s ă s lovacă, să v a d ă tot p e fec ioara de o d i n i o a r ă : ş t r e n g a r ă , r u m e n ă şi b londă . Şi dacă ma i p o a t e : să-şi î nch ipu i e că a r e copi i . Copi i ca r i f ăuresc şi p e m a i d e p a r t e i s to r i a aces tu i sat şi a-•ces'tui ţ i nu t ; să-şi v i seze vechilje lui, vi­s u r i d in p a t r u z e c i şi opt ş i d in p a t r u z e c i şi nouă . — Să ocărască, ş i să. b l e s t eme în­t â m p l ă r i l e no i p e ca r i le a f l ă d i n gaze­t e l e d e a c u m c inc isprezece an i . Şi să n u b ă n u i a s c ă o cl ipă măca r , că el a ieşit d in făgaşu l vieţ i i . C ă v ia ţ a s'a, j u c a t u n p i c cu d â n s u l şi apoi , g lumind , l-a p ă r ă s i t în g răd ina de z a r zava t , u n d e î n p a t r u z e c i şi op t copaci i p a r c u l u i v u i a u a ş a de m a -jes tos . U n d e ţ i n e a u consfătuirii, şi u n d e se înă l ţ a se s p â r z u r ă t o a r e a p r e o t u l u i ro ­m â n d in Gli i r iş .

* D e câ teor i să ten i i cur ioş i t r e ceau p«>

acolo , a r u n c a u p e fur iş p r i v i r i curioasei în g r ă d i n a r ă u î n g r i j i t ă a Iui G y e l l e y . D a c ă e r a soa re şi v r e m e f rumoasă , Far ­k a s G y e l l e y se af la acolo. D in c â n d îb c â n d ducea u lc ioru l la g u r ă şi apoi ia­răş i î ncepea să c i tească gaze te le ce le vechi . In mâ in i l e t r e m u r ă t o a r e ale_ bă­t r â n u l u i nemeş, gaze te le g a l b e n e şi în­vech i te îi foşniau ş i î i h o h o t i a u vechi le lu i i s p r ă v i d e m u l t î n g r o p a t e şi j r i d i co l e . Ccp i i ş t r e n g a r i s t r i gau spre g r ă d i n a de z a r z a v r t c u v i n t e n e g h i o a b e şi nemi loase . F a r k a s G y e l l e y şedea, u i t a şi citea m a i d e p a r t e , l iniş t i t . A v e a ochi firumo.;i, al­b a ş t r i . Ochi de nouăzec i de ani, c a r i n'au cunoscut oche la r i i . Ochi r ă m a ş i a l ba ş t r i , tineri şi f rumos- , ?i despre cari n imenea n'ar fi crezut, că de nouăzeci de ani pri-

Lin... In şoapta spicului de grâu sbate inima verei, şi vântul s'a încins de-alungul câmpului ca un călător obosit.

Saltă iepuri în joc singuratic şi tot sal i>ol iazul l e cui:iu şi melc» din frunze dc l ipan scot c jante le să vadă

Stejari bătrâni şi grei de ghindă spun b . i . ine căprioarelor I-alesc m l a u ţ e ue alun. O ; florii*- de J'iiac sunt amintire numai.

F L O R I C A M U M U I A N U

vesc m e r e u la l u m e a as ta c iuda tă , nebu­nă, veşn ic nouă şi veşnic ace iaş .

O a r e p â n ă când vor m a i vedea ochii aceş t ia i n i m o ş i : gorun i ur iaş i în nişte că-pâ ţ i n i de va rză? P â n ă când vor m a i citi veşt i p r o a s p e t e în gaze te le de a c u m cinci­sp rezece a n i ? P e î n s e r a t b u c ă t ă r e a s a slo­vacă v ine cu o s lugă b ă t r â n ă şi g â r b o ­vi tă de ani , un r o m â n . Vine, ca de obi-ceiu, o c ă r â n d mân ioasă . 11 r id ică a m â n ­doi p e b r a ţ e p e b ă t r â n u l Gye l l ey , a l e că­r u i p i c ioa re demul t sun t u s c a t e ; îl duc şi îl t r â n t e s c în t r ' o odaie l in i ş t i t ă şi m u ­cegă i t ă a cas te lu lu i în ru ină . Apoi bucă­t ă r e a s a s lovacă îşi spune r u g ă c i u n e a cea de toa te z i le le : D u m n e z e u să o izbăvea­scă o d a t ă de schi lodul aces ta b ă t r â n , de b l e s t e m u l aces ta , de stăjpâiiul g r a d i n e i de za rzava t , c a r e a t recu t d a nouăzec i do a n i d a r c a r e în somn ma i v isează încă l u c r u r i m i n u a n t e . I n vis b ă t r â n u l se ve­de f lăcău, se vede c u m m e r g e la pe t i t î n t r ' o ca leaşca t r a s ă d e p a t r u t e legar i , şi c u m snopeş te p e Ruş i de î i făcea puz ­der i i . Ulciorul b i n e c u v â n a t , p e c a r e l-a. golit pe s t e zi, îi a d u c e s t ă p â n u l u i gra­dine i de z a r z a v a t v i su r i l e aces tea fru­moase .

* Şi a c u m a u r m e a z ă sfârş i tu l poves t i r i i

lui F a r k a s G y e l l e y . Căc i a m u r i t r u d e n i a cea milos t ivă , şi ia tă , că în t r ' o b u n ă zi n 'a ma i t r ' m i s n i m e n i rach iu . Nel in iş t i t , F a r k a s G y e l l e y în to rcea pe-a p a r t e şi p e cea l a l t ă gaze te le cele vechi şi îngă lben i ­te, şi', a r ă t a m e r e u sp re ulcior , b o m b ă ­n ind şi g â n g ă v i n d mânios .

Şi cum, cum nu , d e o d a t ă î n c e p u să-şi amin t ea scă . Şi p r i v i îngroz i t p a r a g i n a d in j u r u l l u i ; e r a o zi f rumoasă de I u n i e î n z iua a c e e a . Şi văzu c ă p ă ţ i n e l e de v a r z ă şi a rac i i p e c a r e se u r c a fasolea, şi ma i încolo văzu casa p e j u m ă t a t e r u i n a t ă şi cu acoper i şu l gău r i t . D a r g o r u n i i şi tu­f işur i le d e l i l iac şi a ş t e r n u t u r i l e de flori? A t r e i a z i îş i a m i n t i de moşii , de mor i şi de c i rez i . In ziua a p a t r a , c â n d bucă ­t ă r e a s a s lovacă şi cu b ă r b a t u l se rv i to r r o m â n îl p u r t a r ă în casă, of tă scâ rb i t . D e o d a t ă i se des f ă şu ră pe d ina in t ea ochi­lor tot t r e cu tu l , şi î n n o a p t e a a c e e a nu mai p u t u nici a d o r m i P lânse , p l ânse , şi l ac r imi le aces t ea î i a d u s e r ă m o a r t e a , pe c a r e p â n ă a t u n c i o s p e r i a s e mi rosu l _ra-ch ' u lu i . Şi ochi i lu i a lba ş t r i , f rumoşi şi m e r e u t i n e r i se î n o u r a r ă , când îşi a m i n t i de v ia ţa lu i t r e c u t ă , şi c â n d şt iu, că ga­ze te le ce le de a c u m c inc i sprezece ani , e r a u vech i d e c inc isprzece an i . — Şi va i cât d e t r i s t m u r i s t ă p â n u l g rad ine i de za rzava t .

Trad. din ungureşte de

IOAN LUPU

7

P A C E Vh'lVERSUL LITERAR

Polilico-cuiluralô

Din non intre fericiţii Dumbrăvilor Elizee SAU

Ierarhizarea literară C A R A G I A L E . — Api af la t ? D E L A V R A N C E A . VLAHUŢA, DUILIU

ZAMF1RESCU. — C e ? C A R A G I A L E . — Nu m a i a v e m voe să

convo rb im î n t r e noi în c o l o a n e l e „Vii­t o ru lu i " .

D E L A V R A N C E A . — D e ce ? C A R A G I A L E . — Auzi , că se o p u n fa­

mil i i le ! DUILIU ZAMFIRESCU. — D a r n u în­

ţe l eg de ce s 'ar o p u n e famil i i le . No i vor­b im cuvi incios , n u ca n . c. de la „Gân­d i r e a " .

D E L A V R A N C E A . — Nici ca S e r a p i o n de là , ,Epoca".

V L A H U Ţ A . — Nici ca P . Ş., Ion D a r i e şi ce i l a l ţ i de la „ C u v â n t u l " ; E c iuda t l u c r u şi cu famil i i le as tea . C â t t ră im, nu n e po t s u f e r i g lor ia ; ia r d u p ă ce v e n i m aci, l ă s â n d u - n e g lor ia aco lo e le ne-o a-p ă r ă î n c o n t r a acelora, , c a r e ne-o în­treţin.. . .

D E L A V R A N C E A . — F a c şi ei ce pot . V L A H U Ţ A . — Şi v a s ă zică a c u m n u

vom m a i p u t e a d i scu ta n imic . C A R A G I A L E . — Ba d a ; d a r n u în

„Vi i torul" . DUILIU ZAMFIRESCU. — Eu ş t iu c ă

a m vo rb i t totdte&una cu d e m n i t a t e , 'şi d e m n i t a t e a n ' a deven i t n i c ioda t ă ifos.

D E L A V R A N C E A . — Şi e u a m vorb i t t o t d e a u n a cu suf le tu l ; la f o r m e n ' a m p r e a cău t a t , ca î n t o t d e a u n a .

C H E N D I . — C u t o a t e că aş fi p u t u t face şi al tfel , şi e u n ' a m vorb i t decâ t c u sf ială şi c u ob iec t iv i t a te .

C A R A G I A L E . — Mie mi-a p l ă c u t tot­d e a u n a l iber ta tea , , m ă ! Şi dacă m i - a m d a t în p e t e c câ t eoda t ă , e că a ş a a m vrut . . . Ia să m ă l a se î n p a c e famil ia . F a m i l i a să-şi v a d ă d e t r e b u r i l e ei !

V L A H U Ţ A . — E v o r b a m a i p u t e m or i n u m a i p u t e m d i scu t a î n t r e noi ?

D E L A V R A N C E A , — D a r nu-ţd spuse I a n c u ? P u t e m , d a r în a l t e gazete — n u în ,Vi i torul" .

DUILIU ZAMFIRESCU. —> D a r în „Vi i to ru l " o r i a l t u n d e v a to t ace la ş l u c r u e. Ba d a c ă a r fi î n t r ' o r e v i s t ă cu t i ra j m a i m a r e decâ t a l „Vi i toru lu i" , a t â t m a i b i n e .

D E L A V R A N C E A . — C u n o u t a t e a ta ,

„NATURA MOARTA" : AUREL KESSLER — Salonul Oficial —*

Iancule, a m p ie rdu t un t imp preţ ios . . . Ia spune , Chend i , er e cu h i e r a r h i z a r e a ?

C11ÉNÜÍ. — lucă am a d u s i a r p e Tri— va le . El e ma i în cu ren t . Şi apoi cu cât a m fost p e t ă r a m u r i l e cele g re l e a l e pă ­m â n t u l u i , to t m e r e u i -am i m p u t a t luă Dragomirescu m a n i a de a tot cân t ă r i p e scr i i to r i .

TR1VALL. — D o m n u l Dragomirescu nu c â n t ă r e ş t e scriitorii, ci operele . D a r scr i i tor i i , f i reşte , sensibi l i , — şi-o iau t o t d e a u n a asupra- i ( )

C A R A G I A L E . — Aşa a m fost cü toţi i , mă ! Nu mai s â n t e m a c u m ; d a r în via ţă , ne făceam foc ş i p a r ă , d a c ă auz ian i că se scr ie rău d e s p r e v re -o l u c r a r e , p e ca re o ş t i am şi noi c ă e proastă. N u m a i decâ t • „Ne-a î n j u r a t ă la Г „Ne-a ocărâ t c e l ă l a l t ' , deşi n u e r a î n joc decâ t una d m o p e r e l e n o a s t r e şi n u d i n t r e cele b u n e .

V L A H U Ţ A . — C i u d a t î n a d e v ă r m a i e şi suf le tu l omenesc . Ştii» î n a d â n c u l su­f le tu lu i t ău , c ă a i făcut o o p e r ă s labă . T r e m u r i î n să ca nu c u m v a s'o s i m t ă şi a l t u l . Şi, când se î n t â m p l ă s'o vadă , — vina c a d e p e e l 1

D E L A V R A N C E A . — Nu n u m a i a t â t . D a r e a d e v ă r a t şi c o n t r a r i u l . C â n d ştii că a i făcut un l u c r u m a r e ş i f rumos, c r i ­t ice le u n o r a şi a l to ra , în loc să te m â h ­nească , t e b u c u r ă .

TRIVALE. — Să vă s p u n u n a : Şt i ţ i că d o m n u l Dagomirescu nu c u m p ă r ă decât gaze t e l e care-1 ocă ră sc ? Se vede că a r e s i m ţ i m â n t u l d e c a r e vorb ' f i d-voas t ră , d o m n u l e Delavrancea 1

C A R A G I A L E . — Aşa e, ne d u r e a , când e r a m ocă r i ţ i p e d r e p t ş/ n u n e b u c u r a m că e r a m l ă u d a ţ i p e mcdrept . D i n con t r ă n e b u c u r a m p e l a u d a m e r i t a t ă , m a i p u ţ i n decâ t o c a r a n e m e r i t a t ă .

DUILIU ZAMFIRFSCU. — Aceas t a în-. semenază că; a d e v ă r a t a b u c u r i e jsau m â h n i r e n u vine din afară ; ci tot dinnă-untru. , , « > • ! ruăl

C A R A G I A L E . — D a r o r i c u m a r fi fost d i n n ă u n t r u sau d in a f a r ă , v o r b a e c ă ne s u p ă r ă m foc, c â n d c r i t i ca n e lovia — la călcâiul . . . lu i Ahi le .

DUILIU ZAMFIRESCU. — D a r i a r am p i e r d u t ş i ru l .

D E L A V R A N C E A . — A m c a m lua t -o r a z n a !

C A R A G I A L E . — Ei; h a i Trivale, des­ch ide ţ i c iocule ţu l 1

TRIVALE. — Sân t ga ta . C u m a ţ i spus şi d -voas t ră , scr i i tor i i s â n t foa r te sus­c e p t i b i l i ; gi d o m n u l Dragomirescu n ' a ţ i nu t n i c ioda t ă s e a m a — din principiu— d e a c e a s t ă susceptibilEjtate. Ştia f o a r t e b i n e că p e a c e a s t ă m e t e a h n ă se p o a t e z idi ceva : o gaşcă, u n cerc,, u n g r u p , c h i a r u n p a r t i d (Vezi N . lorga). D a r n'a v r u t s'o facă 1 EI a a v u t t o t d e a u n a m a r o t a adevărului : N ' a p r e ţ u i t p e oa­m e n i — c u m c r e d un i i po l i t i c i an i r ă t ă ­ciţi în l i t e r a t u r ă — după relaţi i le per­sonale, ci după operele lor. Şi de-aceea în „ C o n v o r b i r i l e c r i t i ce ve ţ i vedea l a u d e la a d r e s a u n o r a d v e r s a r i , care-1 ba t jo ­co reau , şi cr i t ice , l a a d r e s a prietenii lor. Adică , v o r b a vine , c â n d s p u n a d v e r s a r i ; şi p r i e t e n i ; f i indcă î n r e a l i t a t e n ic ioda tă d o m n u l Dragomirescu n ' a a t a c a t , n ' a cri-' t icat s a u n'a l ă u d a t p e c u t a r e sau pi c u t a r e ; ci n u m a i operele lor . D a r tot­d e a u n a , o m u l şi-o ia a supră - ş i . D i n p r i c ina aceas ta , d u p ă un an, doi, to ţ i ce strânşi împrejurul său şi cărora le scă

M'am dus alaltăeri în cimitir ! Primăvara — pe un covilt ir D e flori, Croise, peste lumea care tace, D i n l i tere de alb imaculat. Cuvântul „Pace". Mi-am răziinat apoi, Gândirea D e un bloc de piatră Şi vrui s'ascult Adâncurile mele Opuse şi rebele . S ascult, s'ascult, s'ascult ! Atât de mult, Aveam s'ascult ! Dar m-am trezit că cine-va Meditativ şi plin de mucegai , Trecând pe l ingă mine, Pe oasele-i deşarte Mi-a spus ; „hai Dă-te la oparte !" Iar dedesubt porni un . scânce t frânt, Dedesubt, din pământ : „Mai mută-te pe alt mormânt Că eşti prea greu !". — Şi m'am purtat mereu, Mereu •— Pân'ce eşii din nou din cimitir. Şi cum mă coboram la vale, Agale , Mi s'a părut că sunt un biet martir, Ce-i alungat din cimitir !

••*..<• G. G. G R U I A

p ă r a suf le tu l d u p ă o l a u d ă şi n 'o găsea la „,Revista cr i t ică ; ' la „Convorb i r i lo r c r i t i ce" a u începu t să p i a r d ă r ă b d a r e a ; i a r a l ţ i i au începu t să d e v i n ă furioşi când v e d e a u că l aude l e lui se î n d r e p t a că t r e ope re l e a d v e r s a r i l o r .

G â r l e a n u un i-a elrtat n ic ioda tă că n a fost p u s m a i sus de Sadoveanu.

L u c r u r i l e a u a j u n s a t â t d e d e p a r t e că d u p ă t re i anii au făcu t u n fel de conspi­r a ţ i e în con t r a p a t r o n u l u i . S'au în ţe les cu Gh. Vîlsan, m i n u n a t u l p r o z a t o r d e l a C l u j , c a r e însă, d u p ă a p r e c i e r e a lu i Maiorescu, se c r e d e a poe t m a r e , — şi a-ceşta , f i reş te , m a i furios ca toţ i , f i indcă d o m n u l Dragomirescu î l r id icase p e Cernât a scos un î n t r e g nuniă/r dim , ,Sămă-n ă t o r u l " în c a r e n u făcea de cât să-1 ocă­rască p e domnu l . F u r i a cu c a r e e r a scris e r a a ş a de mare , că, f ă ră să cerce teze c u m s tau luc ru r i l e , îl î nv inu i a tocmai d e ceeace i - a t r ă sese fur ia p r i e t e n i l o r cons­p i r a t o r i : îl înv inu ia , ca şi a c u m D . To-niescu de la „Ramur i " , c ă l ă u d a n u m a i p e cei ce s ' ap rop ie de dânsu l , i a r daca se d e p ă r t e a z ă , îi cr i t ică . Negreş i t , i-a fost uşor ce lu i a t a c a t să p u n ă p e d o u ă coloane , fa ţă î n fa ţă d i fe r i te le c r i t i ce , cu is tor ia r a p o r t u r i l o r sa le ou scr i i tor i i , ca. să se v a d ă că toată a c u z a r e a se n imicea

D E L A V R A N C E A . — Păi , dacă Vîlsan e ra î n t r ' a d e v ă r poet , b a se c r e d e a m a i ' m a r e poe t d e c â t co legu l sau Cerna (căci, aşa m i se p a r e , e r a u colegi) — d e ce, în loc să a t a c e p e Dragomirescu, n'a m a i p r o d u s o p e r e m a r i ş i f rumoase , ca să-1 dea de r u ş ine .

TRIVALE. — Se vede că furia a fost mai mare decât talentul. Şi furia aceasta

Macul ro$u Din grădina vieţi i mele , pentru t ine-am rupt un mac ; Erà s ingurul pe care Soarele 1-a înroşit. Şi când l-am desprins o floare mă certă : Ce fi-a greşit ? Visurile la ie mâine ca o floare se desfac...

... Se 'nserase... peste brazde, negru 'ntinse lungi covoare, Uinbrele-şi coseau vestmântul cu un fir de vânt sărac ; Infinitul ca o turlă, trist de moartea unui mac, Aprindea un candelabru pentru nopţi de sărbătoare.

Şi pe drumul de'ntuneric îmi ieşiră mulţi în faţă Licurici cu ochii umezi, purtătorii de Scântei Crinii albi ca nişte pustnici din chilia lor de ghiaţă Stau să-mi spună : „Macul roşu dacă-i mort de ce-1 mai iei ?

MATEI C. ALEXANDRESCU

se găseş te la toţi . T o a t e -le-ar v r e a scri i­tor i i , n u m a i să nu-i ierarhizezi. D a r oe vă spun eu D-voastră . . . ?

DUIL1LÏ ZAMFIRESCU. — F i re ş t e , a m recunoscu t-o. Scr i i tor i i se s u p ă r ă , î n t â i c ă n u li se l a u d ă vre -o o p e r ă ; şii a l do i l ea — şi inai cu s e a m ă ^ — c â n d li se spune că e ma i s l abă decât a a l tu ia .

C H E N D I . - Cu ches t ia a s t a a m c ă u t a t să-l c îr i i eu pe Dragomirescu, c a r e conv p a r a p e Goga cu Cerna şi a r ă t a că Cerna es te supe r io r l u i Goga. El, ca s'o s p u n acum, avea drepitate, f i indcă Goga e ma i î n a i n t e d e toa te orator şi om politic ; da r eu p e a tunc i , n u p r e a b ă g ă m de s e a m ă luc ru l .

CARAGIALE.—Ei . ia să l ă s ă m în pace pe Goga! Om mai d iscu ta d e s p r e el, când vom vorb i d e s p r e re la ţ i i l e d i n t r e l i t e ra t u r ă şi pol i t ică. A c u m la ches t i e !

DUILIU ZAMFIRESCU. — Ei da, k ches t i e ! îm i p a r e b ine , lancule , că 'ncepi să vezi şi t u că o rd inea e suf le tul une i d i scu ţ i i .

TRIVALE.—Domnul Dragomirescu spu­ne ca şi a l t u t u r o r l u c r u r i l o r omeneş t i .

DUILIU Z A M F I R E S C U — O r i c e i m p o r t a n ­ţă a r avea o rd inea , tot ma i m a r e impor­t a n ţ ă a r e p e n t r u oni„—cel pu ţ i n acum— ches t ia i e r a rh i ză r i i .

TRIVALE.—ia tă cum s tau l uc ru r i l e . Să le ma i s tab i l im oda tă . Metodologia l i tera­ră se ocupă, în tâ i , nu cu persoana scri i ­to ru lu i , c i cu operele l u i ; a l doi lea, d i n t r e aces te o p e r e nu au valoare de cât une le ; şi, în fine, scopul f inal a l Şt i in ţe i l i t e ra ­tu r i i es te ca aces te r a r e o p e r e să fie cla­sificate, în a ş a fel ca cele ce se a s e a m ă ­n ă p r i n e l emen te l e lor esen ţ ia le s ă fie p u s e l a un loc, i a r ce le ce se deosebesc să fie p u s e în ca tegor i i deoseb i te . D a c ă p r i m i m a c e s t e p r inc ip i i metodologice , şi l ă săm la o p a r t e огіюе susceptibilităiţH p e r ­sonale , e s t e ev iden t că ş t i in ţa l i t e r a r ă nu se p o a t e face fă ră elecţiune, f ă r ă ierar­hizare, şi, m a i p r e sus d e toa te , f ă r ă com-paraţiune. O m u l de ş t i in ţă l i t e r a r t r e b u e să a leagă (selecţiiuuea), t r e b u e să valo­rifice ( i e r a rh i za rea ) , t r e b u e să compare (clasif icarea) . Aşa se face în zoologie cu a n i m a l e l e ; a ş a se face î n Bo tan ică cu pliantele ; iar Şt i in ţa L i t e r a tu r i i nu e decâ t o Zoologie şi o Botanică , î n c a r e speci i le sun t r e p r e z e n t a t e p r i n di fer i te capodopere literare...

CARAG1ALF.—Stai ma. ca n e - i i făcut capu l t obă ! Ne a ş t e p t a m să ne vorbeş t i n u m a i de i e r a r h i z a r e , ş i -acum ne m a i vorbeş t i şi de se lec ţ iune şi de c o m p a r a -ţ i u n e ; iar , co lac pes t e p u p ă z ă , n e da i zor cu o mare năzbîtie, de care-1 învinovăţe­şti, pe Mihalache, precum că o capodope­

r ă n ' a r fi decâ t o specie , c u m e t r a n d a f i ­ru l , p i ţ igo iu l , măgaru l . . . !

TRIVALE.—Nu-1 î n v i n o v ă ţ e s c e u . , I a u de m a r t o r ş i p e Chendi, că a c e a s t ă descope­r i r e căci e o adevărată descoperire m e ­n i tă să r evo lu ţ ioneze s tudi i le l i t e r a r e — fo rmează t e m e i u l Şt i inţei L i t e r a t u r i i . Aceas t ă ş t i in ţă d u p ă d. Dragomirescu, es te o a d e v ă r a t ă Şt i in ţă Botanică , î n ca r e în Ioc de d i fer i te speci i d e flori, a v e m diferite capodopere. C a p o d o p e r i l e sun t în a d e v ă r spec i i n a t u r a l e , n u m a i c ă fac pair-te d i n t r ' a l t ă l u m e decâ t cea fizică ş i cea suf le teasca — d i n l u m e a psihofizică...

VLÄHUTÄ.—Acuma c h i a r că n e - a m în­c u r c a t d e tot. Ne b a g i în filozofie, de nu m a i p u t e m eşi teferi . . .

TRIVALE.—N'ain ce s ă fiac. Ş t i in ţa Li­t e r a t u r i i , s p r e deoseb i r e d e Şt i in ţa l i te­r a r ă îşi a r e t e m e i u l în filosofie, n u în is­torie.

CARAGIALE.—Atunc i f ă r ă Titu şi fără Eminescu, ă l inai filosof d i n t r e noi, n u ne p u t e m descurca . Eu zic, să n u m a i con t i nuăm discuţ ia , p â n ă n u c h e m ă m şi p e Ti tu .

DUILIU ZAMFIRESCU.—Numai să vîrea. P e c â n d e r a în v ia ţă teor i i l e aces tea , el nu le p r e a goba!

D E L A VR A N C E A.—ЩРІ încolo b a r b a ­r ism ! zi-i şi tu, că nu i e prea înghiţea. Adică ce ? , î n g h i ţ e a " a r fii m a i u r â t decât „Goba"?

DUILIU ZAMFIRESCU. — S ă - ţ i fac pe p lac ! Şi zic domnu l Maiorescu, n u în­gh i ţ ea pe v r e m u r i o r ig ina l i t a t ea l u i Dra­gomirescu.

CHENDI .—Eu a m s u r p r i n s t o tu ş i o c o n ­v o r b i r e î n t r e el şi Cerna, c a r e t o t d e a u n a s ta p r i n p r e a j m a lui . Şi d in acea convor­b i r e r ee ş i a c ă d o m n u l Maiorescu a r e acum, a l t ă a t i t u d i n e fa ţă de Dragomire­scu. Zicea c ă i s 'au împl in i t u n e l e p r e ­v e d e r i şi c ă nu- i ma i e r u ş i n e că în l i te­r a t u r ă , a r e u n a s e m e n e a u r m a ş .

D E L A V R A N C E A . — A t u n c i v i i toarea şe­d in ţ ă s'o ţ inem, sub p r a ş e d e n ţ i a Iui. C e zici, Duil iu?

DUILIU ZAMFIRESCU.—Eu voiu face totul să n e m a i ţ i nă u n a d in sp l end ide l e Iui l e c ţ h m i d e filosofie. TRIVALE.—Să c h e m ă m şi p e m a r i i noş­

t r i poe ţ i . Şi s ă nu u i t ă m nici p e d o m n u l Conta.

VLĂHUŢĂ.— E o i d e e minuna tă . . . Şi (dumneata d o m n u l e Trivale, să nu te su­p e r i că t e în locuim.

TRIVALE. — Sunt î ncân ta t . CARAGIALE.—Atuncá , să u n m a i s t ă m

măi băe ţ i . A d e v ă r u l n u m a i d i n g u r a lui Titu o sá-í ş t im.

MIHAIL DRAGOMIRESCU

ѵ т т т шеш

Eminescu şi balanţa comercială

In v r e m u r i l e aces t ea de d e r u t ă va lu­t a r ă , când „ b a l a n ţ a c o m e r c i a l ă " a a j u n s u n le i t -mot iv obos i tor , e ce l p u ţ i n pi­toresc , să sp icu im d in a r t i co le le pol i t ic» a le lui Eminescu de pela 1880—1. Ai ztLce cuv in te de as tăz i , î n p lus cu m i n u n a t u l lu i s im ţ pol i t ic d u b l a t d e b v a s t ă c u l t u r ă ;

E doved i t a s e m e n e a că b a l a n ţ a , ţco-i me rc i a l ă a ţ ă r i i n u a j u n g e să a c o p e r e ex igen ţ e l e o r a ş e l o r ; se i m p o r t ă m a i m u l t va lo r i de pes te grani ţă , de cum se e x p o r t a s

D e şi p a r e că b a l a n ţ a comerc i a l ă n ' a r s ta în l e g ă t u r ă cu v ia ţa pol i t ică a u n e i ţ ă r i , to tuş i s 'ar înşe la ace la c a r e a r t ă ­gădu i cu totul n e x u l cauzal î n t r e o r i ce f enomen economic p e d e o p a r t e ş i î n t r e s i s t e m u l de idei ce s t ă p â n e ş t e o ţ a r ă . Venind roş i i la p u t e r e , se î n m u l ţ e s c funcţ iuni le , se m ă r e s c lefur i le p a t r i o ţ i ­lor, — d o v a d ă spo ru l cu 30 l a s u t ă al b u d g e t u l u i che l tue l i lo r şi s p o r i r e a a n a l o ­gă a o r i - că ru i b u g e t c o m u n a l şi j u d e ­ţ ean . O r i u n d e e x i s t ă b u d g e t publ ic , fie în comună , fie î n j ude ţ , în sat , la sp i ta lur i , r e s u r s e l e sun t s t r â n s e cu m â n a d e fier a p a t r i o t i s m u l u i subl in ia t , to ţ i pa t r io ţ i i se în ţolesc . E însă ev iden t că un p a t r i o t în ţol i t e ex igen t , că d e v i n e c o n s u m a t o r de a r t i co le de l u x d in s t r ă i ­nă t a t e . Inch ipu iască - ş i a c u m c i n e v a c â t e . va t mi i d e pa t r io ţ i , deven i ţ i boe r i m a r i p r m favoru r i l e ce şi le acordă s ingur i şi va pu tea ca lcu la a p r o x i m a t i v mi l ioane le ce ca tă să iasă d in ţ a r ă p e n t r u a face p e pa t r i o ţ i să s e m e n e a scoşi efin c u t i e . C â n d v in d-nii Rose t t i -Bră ţ i anu la p u t e r e , se c r e i a z ă o n o u ă c lasă consuma­toa re , c a r e cade ca locus ta a s u p r a ţ ă r i i : c lasa pa t r io ţ i lo r . A t u n c i d in p a r a c l i s e r i se fac deputa ţ i , d i n s tă lp i de cafenele oamenii m a r i . P r e c u m impor tu l şi consu­ma ţ i a se m ă r e ş t e în t impul une i invazi i , tot astfel , c â n d v ine invaz ia roşie în viaţa p u b b e ă ,când mii d e oamenii nou l încep a t r ă i d in i u b i r e a ce o a u p e n t r u b u g e t u l pa t r i e i , . consumaţ ia d e l u c r u r i i m p o r t a t e c a t ă . să se mă rea scă , i m p o r t u l ca tă să se u r ce şi să î n t r e a c ă c i l iar ex ­p o r t u l . E p r e a a d e v ă r a t că, d a c ă c lase le r ă m â n ace leaş i , o s c h i m b a r e de g u v e r n nu p o a t e avea in f luen ţă a s u p r a b a l a n ţ e i comerc i a l e . D a r Ia noi, v e n i r e a roşi i lor la p u t e r e e t o t d e a u n a cu o d e c l a s a r e gene ra l ă . C lase l e a v u t e ş i i n t e l i g e n t e sun t î n l ă t u r a t e d e la con t ro lu l afacer i lor pub l i ce şi de la p a r t e a ce l i se cuv ine in conduce rea s t a t u l u i i , în locul lor, se subs t i tue o c lasă nouă . c a r e voeş te să t r ă i a scă b ine şi să se î m b o g ă ţ e a s c ă în socotea la s t a tu lu i : c l a sa pa t r io ţ i l o r .

» » »

I a t ă d a r s t a r e a fer ic i tă de l u c r u r i , l ă u d a t ă de o r g a n e l e g u v e r n u l u i : b u d g e ­tul chel tuiel i lor . S t a t u l u i s e urcă , m o r t a ­l i t a t ea s e u rcă , d a r scad ven i tu r i l e , sca­d e espor tu l , scade popu la ţ i a , s cad şcoa-lele, p o p u l a ţ i a e m i g r e a z ă c h i a r î n Bul­g a r i a ş 'apoi să m a i zici că ţ a r a n u m e r g e b i n e ?

I a t ă l uc ru r i poz i t ive , c a r i c a r a c t e r i -s e a z ă s i s t emul de g u v e r n ă m â n t , căci, zice Goe the , „dacă cifrele nu guvernă lumea, e le arată cel pufin cum ea este guvernată".

№№П8Ѵімтлк

a N a t ó l e F r a n c e

G r a d i n a l u i E p ï c u r Jucătorii joacă întocmai cum Iubesc în­

drăgostiţii, sau cum beau beţivanii , în mod fatal, orbeşte, s u b imperiul unei for­ţe de .ne înfrânt . Sunt oameni avizi după joc, cum sunt atâţia aviz i după dragoste. Cine o fi născocit oare, povestea ce lor

doi mar imani stăpâniţi de pat ima jocului? Au naufragiat şi n'au izbutit să scape cu viată, trecând prin ce l e mai groazni­ce aventuri , decât pe spinarea urnei bale­ne. Dar abia căţăraţi p e . b a l e n ă , scoase­ră din buzunar zarurile şi s e aşezară iar la joc. Iată o poves te mai adevărată decât însuşi adevărul . Toţi jucătorii supt Ia fel cu aceşti marinari. Şi de bună seamă că în jocuri le d e №*roc ex i s tă ceva care z g u ­duie teribil toate mădularele , toate fi­brele celor cari se încumetă lai joc. N u e o voluptate mediocră să ispiteşti soar­ta. Nu'i o plăcere deşartă s ă guşti într'o singură clipă, luni, ani, o viaţă întreagă de nel inişte şi d e nădejdi . N u împl in i ­sem încă zece ani. când domnul Grépi-net, profesorul meu de pe atunci, ne cet i în c lasă fabula „Omul ş i Geniul 1' . Totuş mi-o amintesc parc'aş f i auzit-o eri. U n geniu dădu unui copilaş un ghem de aţă şi îi spuse: „Firul acesta e firul z i le lot tale. Ia-1. Când ved dori să treacă vremea pentru tuiei, să tragi d e aţă: z i le le tale se vor scurge mai repede sau mai, încet, după cum vei trage de fir. Cât t imp nu te vei at inge d e ghem.vei rămâne p e loc, la aceewş c l ipă a vieţi i tale". Copi lul a-pucă firul, trase puţin de e l ca (să d e ­vină bărbat, apoi mai trase pentru a s e căsători cu logodnica pe care o iubia; mai trase încă, pentruca să-şi vadă copiii mari, pentru ca să a jungă în s lujbe în­semnate, pentru ca s ă câştige avere , cin­ste, onoruri, perufcru ca să treacă peste necazuri, să ocolească grij i le şi boale le venite odată cu vârsta,, în sfârşit, vai! pentru ca să pună capăt unei bătrâneţi nesuferite. Trăise de-abia patru luni şi şase z i le de là vizita, geniului .

Ei bine! jocul nu e altceva, decât arta de a înfăptui într'o secundă, schimbări le pe cari destinul nu l e desăvârşeşte .înde­obşte d e câ t în câteva ceasuri, s a u chiar ,în t imp de ani întregi; e arta d e a în­grămădi într'o s ingură clipă, toate emo-ţiile risipite în vieţuirea zăbavnică a ce -Jorlalţi oameni; e taina de a trăi o via fă întreagă în câteva minute; în sfârşit, e ghemul d e aţă a l geniului . Jocul înseam­nă se te iei la trântă cu destinul. Ej lupta lui Iacob cu îngerul Domnului , e pactul dintre doctorul Faust şi Necuratul. Se joacă pe bani . — pe bani ya-să-zică po­sibilitatea nemij locită ş i fără sfârşit. Poate cartea care se vai dai pe faţă. poate bila care s e învârteşte,, va dărui jucăto­rului parcuri şi grădini, câmpii mănoase şi păduri întinse, castele ce-ş i înalţă că­tre bolta cerului turnurile aseujite. Da , da! bila asta mititică, bila asta care se. învârteşte, conţ ine înjtr'însa hecare în­tregi de pământ fertil şi case de locuit ale, căror hornuri sculptate se ogl indesc în apa Loarei; ea cuprinde comorile ar­tei, minuni le gustului, igiuvaerile c e l e mai scumpe, corpuri le ce le mai frumoase, suflete chiar, cari altfel păreau că nu se pot cumpăra, toate distincţiunile, toate onorurile, toată g l o r i a . şa întreaga forţă pământească. Ce spun? ea cuprinde mai mult de cât atât ; ea închide întrj insa visul. Şi vreţi să nu se joace ?fDacă jo­cul n'ar mai da decât nădejdi nesfârşite, dacă n'ar arăta decât zâmbetul ochi lor săi verzi, .poate l-am iubi cu mai puţină furie. Dar el are unghi i de diamant, e jjeiert&tpr; el ah — când i i convine. — mizeria ti ruşinea; iată de « e i adorat.

1

Farmecul primejdie i stă la temel ia tu­turor pasiunilor covârşitoare. Nu ex i s tă voluptate fără ameţeală. Plăcerea ames­tecată cu groază, te ameţeşte , te scoate d in minţi. Şi c e e mai groaznic ca jo­cul? El dă, el i a ; raţiunea lui, nu'i ra­ţ iunea noastră. E mut, e orb, e surd. E-atotputernic. E Dumnezeu .

E un D u m n e z e u ! Are credincioşii şi sfinţii lui, cari îl iubesc pentru e l însuş , nu .pentru c e e a c e făgădueste; cari îl a-doră când îi loveşte. Dacă'i despoaie fă­ră p ic de milă, se mustră pe ei , nu-1 mu­stră pe dânsul:

— „Am jucat prost!" — spun ei. Se 'nvinovătesc, dar nu-şi dau osândă...

Specia umană nu e menită să se des-volte într'un progres nelimitat. Pentru ca să se desăvârşiască până l a măsura actuală, a trebuit ca pământul să fie su­pus unor oondiţiuni i iz ice şi chimice de­osebite , cari nu sunt deloc statornice. A lost un t imp când planeta noastră nu-i pri ia prea mult omului: era prea fier­binte ş i p r e a unidă. Şi va vetni din nou o vreme când nu-i vavmai prii: atunci când se va răci şi se vai usca de tot. Când soa­rele se va at inge ceia ce cândva trebuie să se întâmple, — oameni i vor fi dispă­rut de mult. C e i din urmă dintre semenii noştri vor fi tot atât d e stupizi şi de

despuiaţi ca şi primii oameni . Ei vor fi de multă vreme şi arta şi ştiinţa. Se vor tolăni îndobitociţi prin caverne; pe mar­ginea gheţarilor cari îşi vor a luneca blo­curile transparente pes te ruinele muce­d e aie marilor oraşe în cari astăzi cu­getăm, iubim, petrecem, suferim şi nă­dăjduim. Toţi ulmii, teii toţi «'or ofe l i de frig; doar brazi i vor mai domni,, s ingu­ratici peste pământul îngheţat. Cei din urmă oameni , dezesperaţ i fără să-şi dea măcar seamă, nu vor mai şti nimic des ­p r e noi), nu-şi vor aminti n imic despre geniul nostru, nu vor simţi nimic din dra­gostea noastră, şi totuş e i vor fi urmaşii noştri, prunciî noştri, sânge d in sângele nostru. O ul t imă rămăşiţă d in majesta-tea intel igenţei , l icărind siub craniul lor îngroşat, l e va mai păstra o vagă bucată d e timp, stăpânirea asupra urşilor înmul­ţiţi puzderie în jurul cavernelor. Popoa­re şi triburi vor fi dispărute sub zăpadă şi sub maldărul de gheţuri, odată cu ora­şele, cu drumurile şi cu grădinile lumii de odinioară. Câteva familii doar, dac'or supravieţui! Femei , copii , bătrâni, ame­ţiţi, c laie peste grămadă, vor vedea, prin crăpăturile din stâncă, ridicându-se mo-liorît .de-asupra capetelor lor, iun soare înunecat , î Q care, întocmai ca jăratecul care se st inge, vor pâlpâi flăcări roşie-tice, î n timp ce o fulguire orbitoare d e s te le va străluci necontenit i n .zi, pe ce ­rul negru, străbătând c a fulgere aerul de geaţă. Iată ce vor vedea; dar, în pro­st ia lor, nici nu-şi vor da seama că văd ceva... într'o zi* apoi, cel d in urmă om îşi va da sufletul, fără ură şi fără dragoste trimiţând spre cerul vrăjmaş ultima su­flare omenească. Iar pământul se va ros­togoli mereu, luând cu dânsul prin spa­ţiile mute , cenuşa întregi i omeniri, poe­me le lui Homer şi frămâtnările auguste ale lespezi lor greceşti,, l ipite de coastele lui îngheţate . Şi nici-o cugetare nu-şi vu mai prinde sborul spre infinit, din sânul acestui glob în care sufletul s'a avântat spre îndrăzneli fără de margini; nu, nici-o cugetare omenească nu-şi va .mai pdămădi fiinţa. C ă c i c ine poate spu­ne dacă atunci nu va lua cunoştinţă d e

Corabia lui Noe Corabia plutea în voe Cu toate animalele în ea, Şi peste 'ntinderea pustie D e ape Noe trist privia.

Şi două Lacrimi mari, curate, Plutiră 'n ochi i lu i senini : ,,Vai, D o a m n e ! . . . C e . d e animale Scapi TH, Şi oameni ce puţini !"

V. M. ELOREA

9 Mai, 1837 : S'a n ă s c u t î n Iaşi Teodor Buic l iu .

1853 : Apare în Iaşi «Săptămâna", pri­m a revis tă pentru popor, condus-ä de C. Negruzzi .

1885: S a n ă s c u t î n Bucureş t i poetul A lexandru Stamat iad .

10 Mai,: 1872 : S'a n ă s c u t î n P i teş t i pic­torul Costin, Petrescu.

1878 : Vasi le Alecsandri a fost sărbă­torit la Montpell ier, pentru poezia „La­tină Gintă".

1906 : Apare î n Bucureş t i z iarul .«Nea­mul Rpmânesc", c o n d u s de d. N. Iorga.

12 Mai, 1812: S'a n ă s c u t în Jucul de Jos (Transi lvania) , Gh. Bariţ .

1848: A p a r e î n Blaj „Organul Natio­nal", gaze tă c o n d u s ă de T. Cipariu, con­t inuarea „Organului laminarei".

1867 : B. P. H a ş d e u a vorbit ia Ate­neu l R o m â n d in Bucureşt i , despre „Strein san pământean".

1888 : A l e x a n d r u Macedonsch i a vor­bit la Ateneul R o m â n d in Bucureş t i , „Despre poezia română".

13 Mai, J909 : Nico lae Gane şi-a ţ inut d i scursu l de recepţ iune î n A c a d e m i a Română , vorb ind despre „Bogdan Petri-ceicn-Haşdeu". R ă s p u n s u l a fost da t de I. C. Negruzzi .

14 Mai, 1889 : A m u r i t publ ic i s tu l En-r ich Winterha lder .

15 Mai, 1838 : S'a n ă s c u t î n s a t u l P i -taru, din judeţul Dâmbovi ţa , p ic torul N . Grigorescu.

1847 : S'a n ă s c u t în Restol ţ iu (Transil­vania) , j u n i m i s t u l l o a n Sc. B&descu.

1913 : Vas i le P â r v a n a fost a les m e m ­bru al Academie i R o m â n e .

1922 : A m u r i t i s toricul arde lean Dr. I. Sîrbu.

s ine, o a l tă cugetare; şi dacă acest mor­mânt î n care vom dormi cândva cu toţii, nu va deven i l eagănul uinui alti suflet? Al cărui suflet... nu ştiu. Poate va fii l eagănu l sufletului d e insectă.

Alături de om, şi în pofida lui, insec­tele, a lb ine le de pildă, ş i furnicile), au şi făcut adevărate minuni. E drept că fur­nicile şi a lbinele năzuiesc ca şi noi către lumină şi căldură. Ex i s tă însă şi never­tebrate mai puţin friguroase. C i n e poate

cunoaşte viitorul rezervat miuaicii ş i .răb­dării lor?

Cine poate şti dacă pământul n u le v a fi prielnic lor când pu va m a i f i pentru noi? Cine ştie dacă într'o zi nu vor lua i* dânsele cunoştinţă d e e l e şi de lume? Cin© ştie dacă la rândul lor, nu vor s lăv i pe Dumnezeu?. . .

in româneşte de: H. BLAZLAN ,

10 UNlVÈtiSUL ЫТЁКАП

A L E X A N D R U RUSSO 1 8 1 9 - 1 8 5 9

Acum 25—30 de an i n u m e l e lui e r a p r e a p u ţ i n cunoscu t în is tor ia l i t e r a t u r i i noas t re . C e r c e t ă t o r i i l i t e r a r i m a i vechi , c a r e i-au r ăp i t d r e p t u l de a u t o r al ves­t i tei p o e m e „Cântarea României", igno­r a u c u m u l t ă u ş u r i n ţ ă c h i a r şi impor ­t a n ţ a -ce o a v u s e s e A. Russo în i s to r ia cr i t icei l i t e r a r e şi în a c e a a fo lk loru lu i r o m â n e s c de là mi j locu l veacu lu i a l 19-lea.

D a r ce r ce t ă r i l e no i d in v e a c u l con­t e m p o r a n ; î n c e p â n d cu s tud iu l luminos a l d-lui P . V. H a n e ş (Buc. 1901), u r m a t de edi ţ ia comple tă a ope r i l o r lui A. Russo (Academia R o m â n ă 1908) şi de comple t ă r i l e a d u s e a c e s t o r s tudi i de d-nii O . Densuş ianu , N. l o rga , G. Bogdan-Duică , G. I b r ă i l e a n u ; a u r euş i t să scoa­tă d in i g u o r a n ţ a t r e c u t u l u i pe r sona l i ­t a t e a m a r c a n t ă a sc r i i to ru lu i nos t ru .

Se r eab i l i t a în i s to r ia l i t e r a tu r i i ro ­mâneş t i o f igură c a r e j ucase un ro l în­s e m n a t în epoca ei ; d a r ca re , d a t o r i t ă unei vieţ i v i t r ige şi sbuc iuma te , î n to ­v ă r ă ş i t ă de o exces ivă modes t i e l i t e r a r ă , î n c o n j u r a s e p e r s o n a l i t a t e a l i t e r a r ă a sc r i i to ru lu i î n t r ' u n vă l d e mi s t e r şi ob­scur i t a t e .

S'a născu t în 1819 î n t r ' u n sat de p e va lea Baculu i ( jud. Ch i ş inău) şi a p l e c a t de mic la s tudi i în Elveţ ia . S'a î n to r s î n ţ a r ă p e la 1839, o c u p â n d m a i m u l t e funcţiunii a d m i n i s t r a t i v e ( judecă tor l a P i a t r a - N e a m ţ etc.). Sp i r i tu l său a g e r şi en tuz ias t cu l t iva t şi i n f l u e n ţ a t de cu ren ­te le l i t e r a r e şi sociale d in E lve ţ i a l-au p r e d e s t i n a t p e n t r u o v i e a ţ ă d e m o c r a t ă . Aceas ta se ev iden ţ i ază m a i a les în p r e ­ocupă r i l e sa le l i t e r a r e : d r agos t ea n e ţ ă r ­m u r i t ă p e n t r u l i t e r a t u r a p o p o r a n ă .

In l e g ă t u r ă cu aceas t ă ches t iune vom a m i n t i une l e liate, des tu l de d i scu ta te , de a l t fe l , la noi .

P o a t e ti cons ide ra t A. Russo întemeie­to ru l c u r e n t u l u i p o p o r a n la noi ?

D u p ă u n e l e a m ă n u n t e cronologice , re­l eva t e în u r m ă de is torici i l i t e r a r i , de ­s igur că n s . Se şt ie d e e x e m p l u că M. Kogă ln i ceanu se ocupa de poez ie p o p o ­r a n ă încă d in a n u l 1837 (Cf. R. D r a g n e a ed i ţ i e n o u ă a s u p r a l u i M. Kogă ln iceanu) sau că în A r d e a l s'a co lec ţ ioant l i t e r a tu ­r ă p o p o r a n ă , ciliar d in veacu l a l 18-lea (Cf. A. L u p e a n u , Folklorişt i i Blajului în „Comoara sa te lor" ) şi în b ibl io teca p a r o ­hiei din sa tu l C o r n e ş t i (Maramureş ) a-v e m o c u l e g e r e de poezi i p o p o r a n e din 1821. T o a t e aces te da te i s tor ice ce se po t comple ta cu m u l t e a l t e le nu p e pot însă î n d r e p t ă ţ i să п ц r e c u n o a ş t e m în A. Russo cel d in tă i folklor is t r o m â n . El a fost p r i ­m u l l i te ra t la noi, c a r e a r euş i t să e n t u ­z iasmeze p e c o n t e m p o r a n i i săi . scoţân-du- le în ev iden ţ ă f r umuse ţ ea u n e i l i te­r a t u r i , cunoscu tă şi m a i î na in t e , d a r a-p r e c i a t ă în a d e v ă r a t a e i v a l o a r e n u m a i (de e l . Şi î n aceist sens t r e b u e să a r ă t ă m c a r e a fost m e r i t u l lui A. Russo î n do­m e n i u l l i t e r a t u r i i p o p o r a n e .

Ar t i co lu l său d e s p r e poes ia p o p o r a n ă scris în p r e a j m a a n u l u i 1840, d a r a p ă r u t cu m u l t m a i t â r z i u (în 1868) a e x e r c i t a t o p u t e r n i c ă in f luen ţă şi a s u p r a t eo re t i -c ian i lo r aces tu i c u r e n t şi a s u p r a ace lo ra ca r e au p u s în a p l i c a r e cele e n u n ţ a t e de el .

In 1846 Alecu Russo es te s u r g h i u n i t d in Iaşi, u n d e scr isese o p iesă pa t r io t i că , la m ă n ă s t i r e a de l à Soveja . Revo lu ţ i a diai 1848 îl s i leşte să p l e c e î n A r d e a l . D a r a ic i îl a ş t e p t a u a l t e nenoroc i r i . Găs in -du-se la el „Deşteptarea României'' a Iui V. A lecsandr i . s t ă p â n i r e a a v r u t să-1 spânzure. Scăpă î n să ca prin minune şi asistă la memorabi la în truni te Ide p e

C â m p i a l ibe r tă ţ i i . D e acolo p l e a c ă î n Mun ten i a unde ia p a r t e la mişcă r i l e r e ­vo lu ţ i ona re şi e s te ex i l a t d in nou din ţ a r ă , î n tovă răş i t de capi i r evo lu ţ ie i m u n t e n e , p l eacă la P a r i s .

Re în to r s în ţ a ră d u p ă câ tva t imp, o-c u p ă d ive r se func ţ iun i p u b l i c e p â n ă în a n u l 1859 c ând m o a r e , în z iua d e 4 F e ­b r u a r i e (Cf. Tr . Ichim, A lecu Russo, Iaşi 1924).

Act iv i t a t ea l i t e r a r ă a lui A. Russo a î m b r ă ţ i ş a t m a i m u l t e domeni i , d e s tu l de deoseb i te î n t r e e le . P e l â n g ă ac t iv i t a tea de folklorist , de, c a r e a m amin t i t ma i sus , A. Russo a fost şi u n cr i t ic de o î n s e m n ă t a t e deoseb i t ă p e n t r u v r e m e a lu i . Ar t i co le l e s a l e c r i t i ce s e r e f e r ă la d o m e n i u l filologic, folklor is t ic , liiterai ma i p u ţ i n şi la cel social . Ele a u a p ă r u t , în b u n ă p a r t e , în co lane le rev is te i „ R o m â n i a l i t e r a r ă " sub t i t lu l de ^Cuge ­t ă r i " . D in ce l e ce ni s'au p ă s t r a t , d e p e u r m a scr i i toru lu i , n e s u r p r i n d e şi as tăzi , ide i le sa le î na in t a t e şi b u n u l s imţ în toa­te domeni i l e în c a r e a scr is .

L u p t a p e c a r e a dus 'o Alecu Russo c o n t r a s i s temelor l inguis t ice d in A r d e a l şi con t r a i t a l i a n i s m u l u i f o rmu la t de

ALEXANDRU RUSSO

Eliade Rădu lescu în Munten ia , a fost cea ma i s t r ă luc i t ă e x e m p l i f i c a r e a u n u i spi­r i t ch ibzui t şi in te l igen t ce n u s'a l ă s a t a d e m e n i t de c u r e n t e l e s t r ă i n e une i p r e o ­c u p ă r i şt i inţif ice sau l i t e r a r e .

C â t e v a pasag i i d in a r t i c o l u l său , .Cr i ­t ica c r i t ic i i " a p ă r u t în 1846 î n „Alb ina r o m â n e a s c ă " a r p u t e a serv i şi a s tăz i de mode l p e n t r u ace i ce se înde le tn icesc cu a s e m n e a p r e o c u p ă r i , f ă ră însă d e a în­cerca să a ibă î n ţ e l e g e r e a şi b u n u l simţ, p e c a r e îl f o rmula A. Russo c u a t â t a s t r ă luc i r e , a l t ă da t ă .

C a d r u l r e s t r â n s a u n u i ar t icol de ga­ze tă s ă p t ă m â n a l ă n u ne p e r m i t e să dis­c u t ă m m a i p e l a rg , t oa t e p r o b l e m e l e l i­t e r a r e ce s t an în s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu ac ­t iv i t a tea lu i A. Russo.

U n sp i r i t m a r e , c a r e a în ţe les m a i b ine ca m u l ţ i d in c o n t e m p o r a n i i lui , ros tu l ce t r e b u e să-1 î ndep l inea scă u n l i t e r a t r o m â n , — în t r ' o epocă de t r a n s p o r m ă r i soc ia le şi pol i t ice , c â n d l i t e r a t u r a e r a e x p o n e n t u l d i r ec t al frământărilor vre-mei şi când cultura românească era a-meninţată ea fie copleşită de curente le

P a p a L e o n X-lea, p r i m i v iz i ta u n u i a l ­ch imis t , c a r e se l ă u d a că a găsi t mi j locu l d e a fabr ica a u r u l ş i c e r u r ă sp l a t ă .

P a p a îi d ă d u o p u n g ă goală , z icând : •—• D e v r e m e ce te p r i c e p i s ă fabr ic i

au r , n 'a i t r e b u i n ţ ă d e c â t de o p u n g ă .

D a r i u s , r e g e l e Pers ie i , t r i m i ţ â n d m a r i d a r u r i lui E p a m i n o n d a , soli i p r i m i r ă d i a p a r t e a gene ra lu lu i t e b a n u r m ă t o r u l r ă s p u n s :

• „ D a c ă D a r i u s , v r e a să fie p r i e t e ­nu l Teban i lo r , n u - i rievoe s ă m ă c u m p e ­re ; d a c ă a r e a l t e g â n d u r i , nu-i d e s t u l d e bogat c a să m ă p o a t ă c o n r u p e .

Arges i l au j u c â n d u - s e cu copiii săi , că­l ă rea p e u n bă ţ . U n u l d in p r i e t en i i săi, văzându-1 în a c e a s t ă pozi ţ ie , îşi a r ă t ă s u r p r i n d e r e a .

Rege le î i zise : — 'Fe rog s ă n u vorbeş t i n i m ă n u i d e

ceeace a i văzut , p â n ă n u ve i a v e a ş i tu copii !

L l o y d G e o r g e ţ i nea un d i scu r s e lecto­r a l . Lin spec t a to r d e l à ga l e r i e v ru să tu r ­b u r e a d u n a r e a şi s t r i gă t a r e :

— Şoareci ! Şoa rec i I — D a ţ i aces tu i ch inez m â n c a r e a fa­

vor i t ă ! r ă s p u n s e L loyd G e o r g e şi pub l i ­cu l , a m u z a t , îi făcu ovaţ i i .

Rege le Ludov ic a l B a v a r i e i ş i minis ­t ru l său S c h e n k făceau v e r s u r i . C â n d a î ncepu t apo i să sc r ie v e r s u r i şi p r i n ţ u l moş ten i to r M a x şi p r e z e n t ă î m p ă c a t u l u i F r a n c i s e I, l a o ocazie , o poezie , aces ta zise :

— T a t ă l t ă u face poezii^ niiiiLstrul s ă u face ve r su r i , t u faci d e a s e m e n e a poez i i , a t u n c i spune-mi , t e rog, c ine domneş te la voi ?

S c h o p e n h a u e r , m a r e l e filosof, c a r e m â n c a mul t , e r a ş i um b u n cunoscă to r de v i n u r i .

î n t r ' o zii eira la m a s ă la Rothschild^ la F r a n k f u r t . I n fa ţa t a c â m u l u i s ă u se af la o m u l ţ i m e d e p a h a r e de toa t e fo rme le şi m ă r i m i l e . C u m u l t ă p l ă c e r e , mâncase-o c i o r b ă d e b r o a s c ă ţes toasă , c â n d se a-p r o p i e s e r v i t o r u l cu s t ic la de v in s p r e a-i t u r n a î n p a h a r . S c h o p e n h a u e r îi în­t inse r e p e d e u n p ă h ă r u ţ de dese r t . Serv i ­t o r u l î i şop t i :

•— Vă rog să -mi d a ţ i p a h a r u l cel m a r e . Ce l mic e p e n t r u v inu r i l e f ine d e deser t .

S c h o p e n h a u e r r ă s p u n s e tot a t â t de înce t :

— T o a r n ă v i n u l d e m a s ă î n p a h a r u l cel mic, ce l m a r e îmi t r e b u e c â n d se vor da v inu r i l e fine d e d e s e r t .

D u m a s , fu sol ici ta t de o colec tă p e n t r u î n m o r m â n t a r e .

— C e a fos t d e c e d a t u l ? î n t r e b ă el . — P o r t ă r e l . — Cât. cos tă î n m o r m â n t a r e a ? — D o u ă z e c i şi cinci de f ranci . — Ia t ă cincizeci , zise A l e x a n d r u D u .

mas , şi î n m o r m â n t a ţ i imedia t doi por ­tă re i !

is trăinc, — p e n t r u a p u t e a salva ceeace es te al n o s t r u şi în ace l a ş t i m p ţ ine sea­m ă şi de p r o g r e s e l e ven i t e d i n a f a r ă .

GH. C A R D AŞ

ÜXlVERSÜL LITERAR

CATON THEODOBIAN : „Stăpâna", d r a m ă în t r e i ac t e . ed. l i t e r a r ă a Casei Şcos le lo r , 1926.

A m i n t e a m d e u n ă z i , v o r b i n d de a r t a d- lui D e m e t r i u s , u n u l d i n c a r a c t e r e l e aces te i a r t e : a r b i t r a r u l . F i e c a r e s c r i i t o r îşi a r e t a r a o r i g i n a r ă a t e m p e r a m e n t u ­lu i s ă u a r t i s t i c , pe ca r e o î n t â l n e ş t i c â n d E U te a ş t e p ţ i şi c a r e te p â n d e ş t e , p r e z e n t ă î n t o t d e a u n a , de s u b cu t e l e or i -căr---; m a n i f e s t ă r i s p i r i t u a l e . D. C a t o n T h e o d o i i a n i u b e ş t e s i t u a ţ i i l e t a r i , în ­d r ă z n e ţ e . E u n exe rc i ţ i u î n c a r e se com­p lace şi în c a r e a d a t cel p u ţ i n o do­vadă — p e r e m t o r i e — d e s p r e v i r tuoz i ­t a t e a a c e a s t a . M ă g â n d e s c ia „ B u j o r e ş -t i i " U n boe r m a n i a c , m â n d r u de gcne. i -log ia lu i , ţ i n e m o r ţ i ş să-şi d e a f a t a d u p ă to t u n Bu jo re sc . Şi a c e s t B u j o r e s c se î n t â m p l ă să a p a r ă sub în fă ţ i şa rea s tân­gace d a r d e l i c a t ă a u n u i sp i ţ e r d i n H u ş i . I n s ă fa ta a şi a s c u l t a t de p o r n i ­r ea i n i m i i şi a p ă c ă t u i t cu l o c o t e n e n t u l C ă r b u n e a n u . B u j o r e s c u v a t r e b u i s ă joace ro lu l u n u i l o c o t e n e n t m a r i t a l , pen ­t r u c ă fata , de h a t â r u l t a t ă l u i , a c c e p t ă , î n s ă îi d e s v ă l u e r e a l i t a t e a . Arnos Bujo ­r e s c u p r i m e ş t e s ă j oace c o m e d i a a c e a s ­ta c o n j u g a l ă şi p l e a c ă î n s t r ă i n ă t a t e , î n

C A T O N T H E O D O R I A N

c ă l ă t o r i a de n u n t ă . L a î n t o a r c e r e : Arnos B u j o r e s c u a c â ş t i g a t p a r t i d a . F a t a e cu ­c e r i t ă de d i s t i n c ţ i a s u f l e t e a s c ă a sp i ţ e ­r u l u i şi c ă s ă t o r i a r ă m â n e v a l a b i l ă p e n ­t r u t o a t e p ă r ţ i l e . D u p ă c u m se vede n u o s i tua ţ i e neve ros imi l ă . Via ţa de toa te zi lele n e oferă n e n u m ă r a t e şi cu c â t m a i c i u d a t e s i t u a ţ i i . I n s ă u n a e x c e p ţ i o n a l ă , o s i tua ţ i e for te . Am a m i n t i t d e dânsa , cu g â n d u l l a o b s e r v a ţ i u n i l e a c e l u i c ro ­n i c a r i n d i g n a t de i m o r a l i t a t e a s i t u a ţ i ­i lor . Ca şi c u m î n a r t ă p o a t e fi v o r b a de s i t u a ţ i i i m o r a l e — de î n d a t ă ce s u n t s a t i s f ă c u t e c a n o a n e l e c r ea ţ i e i — şi c a şi c u m a r t r e b u i s ă j u d e c ă m n u m a i d u p ă d a t e o t e o r e m ă ps iho log ică . In ca­zul a c e s t a ce -a r t r e b u i s ă z i c em — ca să l u ă m u n e x e m p l u î n t â m p l ă t o r — de acel „Magnific încornorat", al lui Crom-melynck, In care Boţul impresar al pros­

t i tu ţ ie i soţ iei sa le , t r ă e ş t e t o t u ş u n a d in cele m a i s g u d u i t o a r e t r a g e d i i ?

Ei b ine , la fel, t r a n s p u n â n d s i t ua ţ i i l e , „ B u j o r e ş t i i " d-lui C a t o n T h e o d o r i a n , s u n t o d e s ă v â r ş i t ă comed ie , g r a ţ i e a r t e i cu ca r e a u t o r u l a r e z o l v a t s i t ua ţ i i l e în­d r ă z n e ţ e şi n i m b u l u i de poezie cu c a r e a a u r c o l e a t e x i s t e n ţ a s u f l e t e a s c ă a lu i Arnos B u j o r e s c u .

I n „ S t ă p â n a " , a c e e a ş p red i l ec ţ i e . U n boer , r i d i c a t p r i n m u n c a lu i s t ă r u i t o a r e , u n so iu de r ă z e ş , l e g a t de p ă m â n t şi c r e s c u t î n i n i m a o a m e n i l o r pe care- i s t ă p â n e ş t e , a r e de soţ ie , pe fiica o rgo­l ioasă , a fos tu lu i s ă u p r o p r i e t a r . S to ica B r e a z u a fost d i n t r u ' n t â i î n g r i j i t o r u l , apo i a r e n d a ş u l b o e r u l u i B a l a ş , a c ă r u i m o ş i e i-o şi s capă , f ă r ă să i a ipo tecă . B o e r u l — r e c u n o s c ă t o r — îi d ă pe fi ică-sa de so ţ ie . „ E u dola locu l m e u , s ' a j u n g p â n ă la o c u c o a n ă m a r e şi f r u m o a s ă , p â n ă s u s l a c e r ? ! . . . Şi a ş a d i n s t ă p â n ă m i - a d e v e n i t so ţ ie" , — se s p o v e d e ş t e B r e a z u c ă t r e fi ică-sa, Dida , c a r e a m o ş ­t e n i t m a i m u l t f i rea lu i şi c a re , d u p ă ca l cu l e l e soţ ie i v a t r e b u i s ă ia de b ă r ­ba t , pe Gr igo re Zotescu , r u b e d e n i e de-a !or şi a m a n t r egăs i t , î n a c e l a ş t i m p , a l „ s t ă p â n i i " . A c e a s t ă c ă s ă t o r i e t r e b u e s ă se facă p e n t r u c ă a ş a a l ă s a t b ă t r â n u l B a l a ş , c u l i m b ă de m o a r t e , ca fiica s ă r e i n t r e , p r i n î n so ţ i r e , î n r a n g u r i l e boe-reş t i , a c ă r o r v r a j ă a î n f r ân t -o d o a r ex­c e p ţ i o n a l e l e v i r t u ţ i a le lu i B r e a z u ; pen ­t r u a c e a s t ă că sn i c i e s t ă r u e c h i a r B r e a z u p e n t r u c a r e c u v â n t u l da t , e s fân t , şi m a i a l e s c o n v i n e d e m i n u n e soţ iei l u i B r e a z u , c a r e v a p u t e a t r ă i , n e î n f r â n a t ă în p a s i u n e a ei • p e n t r u v i i t o r u l g i n e r e şi s i g u r ă d e s p r e p a r t e a a v e r i i . C u m se ve­de u n i n t e r e s a n t m a t c h de , , ca rac te re" . C a s t i t a t e a s u f l e t e a s c ă a lu i B r e a z u , a-s e d i a t ă d i n t o a t e p ă r ţ i l e , şi r e v e l a ţ i a f ina lă , că Tec la „ S t ă p â n a " , i dea l ă , l a c a r e şi a s t ă z i , d u p ă a t â ţ i a a n i de că s ­n ic ie , a b i a îşi r i d i c ă ochi i , îl î n ş e a l ă şi-1 d i s p r e ţ u e ş t e — ce s i t u a ţ i e f a v o r a b i l ă p e n t r u o d r a m ă su f l e t ească , c a r e s ă

d ă r â m e o d a t ă cu co lonade le p r e j u d e c ă ­ţ i lo r î n t r e c a r i t r ă i s e şi p r o p r i a lu i i n i m ă şi t r e c u t u l lu i a m ă g i t . De d a t a a c e a s t a î n s ă — p r e d i l e c ţ i a d-lui C a t o n T h e o d o r i a n p e n t r u s i t u a ţ i a for te , n u e s e r v i t ă de m i j l o a c e a d e c u a t e . T o t u l se d e s f ă ş o a r ă d u p ă o p r e d e s t i n a r e t r a n s p a ­r e n t ă . F a t a af lă g r o z a v a r e a l i t a t e d i n vo rbe l e u n u i be ţ iv — de c a s ă — u n fel de c â i n e de p a z ă al fetii , de c â n d a scăpa t -o , m i c ă f i ind, de l à î n n e c . U r m e a ­ză o se r i e de scene î n t r e m a m ă şi fiică, o i z b u c n i r e r e c i p r o c ă de n e r v i , i s t e r i i r ă s c u m p ă r a t e fie de p r u d e n ţ ă , (din p a r ­t ea m a m e i ) , fie de îndoe l i (d in p a r t e a fetei), p e n t r u ca la u r m ă , S to i ca B r e a z u s ă p r e c i p i t e d e s l e g a r e a şi Tec la , s ă p ă ­r ă s e a s c ă , î n t r ' o v i o l e n t ă c l a m a r e d u ­p ă l i b e r t a t e , c ă m i n u l .

S u n t î n p i e sa d-lui C a t o n T h e o d o r i a n , fer ic i te p o r t r e t e , m a i m u l t , c o n t u r a t e ca­r a c t e r e , c u m es te a l b o e r u l u i , a l fetii , s a u cele s e c u n d a r e , s a u ep isod ice . Ceea-ce l i p seş t e es te h o t ă r î r e a de a r ezo lva o s i t u a ţ i e for te , cu m i j l o a c e t a r i , d r a m a ­t ice . R e v e l a ţ i a o ror i i t r e b u i a p r i v i t ă dâ r z , î n fa ţă . D r a m a b u n u l u i boe r Stoi ­ca B r e a z u , se p r ă f u e ş t e î n i n c e r t i t u d i n i m e l o d r a m a t i c e , c â n d d i n i n i m a a c e a s t a j i g n i t ă a r fi t r e b u i t s ă s c a p e r e s c â n t e i . U n p u m n ridicat ameninţător , n u eon­

i i

v i n g e î n t o t d e a u n a şi n u e o d o v a d ă de f u r t u n a s u f l e t e a s c ă d e s l ă n ţ u i t ă . Reze r ­v â n d d r a m e i p r o p r i u zise — r e v e l a ţ i a lu i S to ica B r e a z u — a b i a o p a r t e d i n a c t u l I I I , d. C a t o n T h e o d o r i a n a fost n e v o i t s ă s impl i f i ce d r a m a şi s'o a t e ­n u e z e . Şi d r a m a n e g l i j a t ă s'a r ă z b u n a t .

ALFRED MOŞOIU : „Striana", come­die e ro ică î n t r ' u n a c t şi d o u ă t a b l o u r i , î n v e r s u r i . „Ed i t . l i t e r a r ă a Casei Şcoa-le lbr" . 192G.

T e a t r u l în v e r s u r i , a c u n o s c u t , î n toa­te l i t e r a t u r i l e , şi şi la noi, o s o a r t ă din cele m a i f avor i za t e . C o m e d i a e ro ică , fe­e r ia n a ţ i o n a l ă s a u mi to log i că , a u a p e l a t la ve r s , şi ş i - au a n i n a t î n cosi ţe , p a n ­glici m u l t i c o l o r e , p e n t r u c ă v e r s u l , pe

scenă scân te i ază şi p lace , d i s p u n e şi în­c â n t ă . C i u d a t d e s t i n şi a c e l a a l poeziei . De u n d e , î n c h i s ă î n v o l u m , t r ă e ş t e d i s ­c r e t ă şi v e g e t e a z ă ca î n t r ' o se ră , pe

A L F R E D MOŞOIU

s c e n ă se desfoaie ca u n n u f ă r pe a p ă . C e t ă ţ e a n u l c a r e î n v i a ţ a lu i n 'a d e s c h i s u n v o l u m de v e r s u r i şi n ' a m e m o r a t a l t ­ceva d e c â t r u g ă c i u n i l e s a u a f o r i s m e l e vers i f ica te d i n m a n u a l e l e p r i m a r e , p le ­c â n d de l à o p i e să î n v e r s u r i , ş t ie pe de r o s t o r e p l i c ă ce lebră , o i m a g i n e g r a ­v a t ă ca o i n s c r i p ţ i e i s to r i că , u n p e r i o d d e p ă n a t î n t r e dege te le ab i l e a l e r i m e l o r , ca o j u r u b i ţ ă de b o r a n g i c . P e n t r u c ă ver ­su l a r e m i r a g i i l e l u i . — Negreş i t , şi poa­te n ' a r m a i fi t r e b u i t s'o s p u n e m , c â n d l u c r u l n u se p e t r e c e ca în m e m o r a b i l a a-p o s t r o f ă a lui E m i n e s c u : „e uşor a scr ie v e r s u r i , c â n d n i m i c n u ai a s p u n e " , când , cu a l t e c u v i n t e , v e r s u l se r i d i c ă ca o m i r e a z m ă d in t r ' o j e r t f ă p r i m i t ă de D o m n u l , d i n t r e p i e d u l de a r g i n t al c r ea ­ţ iei poe t i ce .

E î n t r ' a d e v ă r c a z u l cu „ S t r i a n a " . N u doa r că tot ce se s p u n e în l e g ă t u r ă cu a c e a s t ă cop i l ă a p l a i u l u i , cu a c e a s t ă în ­d r ă c i t ă ş i ve se l ă h a n g i ţ ă de d r u m u l m a ­re , a r fi d i n cea m a i e x c e l e n t ă poezie . S u n t , c u m e şi f iresc, n e n u m ă r a t e l o c u r i c o m u n e şi m a i a l e s n e p o t r i v i r i de t o n ; de m u l t e o r i a i i m p r e s i a că eş t i l a u n joc de sa lon , u n d e se j o a c ă de -a h a n ­gi ţe şi de-a eroi i , căci p r e a a d e s e a v o r b a e în f lo r i t ă , m u l t p r e a î n f l o r i t ă şi l i t e ­r a t u r a d u s ă p r e a d e p a r t e . De p i l d ă h a n ­g i ţ a a s t a c a r e r â d e , î n s i h ă s t r i a ei- şi-şi i a d e de toţ i cei ce-o doresc , d a c ă , îş i ş t ie f a rmece l e , d e m u l t e or i p ă c ă t u e ş t e în v e r s u r i p r e a h i r s u t e p e n t r u p r i m ă v ă -rot ica - i f i in ţă :

Toti, poposiţi aicea, mergând pe drumul viejH... La fiecare masă, când vin doi călători, Cu cea dintâi ulcică sunt răi şi sfidători! Vorbesc cu vrăjmăşie şi viata pun la cale. Dar bate miezul noptei şi'n han miroase-a Jale... La fiecare masă e dragostea 'n priviri. Şi vinul lor din cană se schimbă 'n amintiri !

I n s c h i m b , î n m a j o r i t a t e a cazurilor, v o r b a ei e v o r b ă cu t â l c şi c u haz şi r i s i p e ş t e pe s t e a c ţ i u n e a a c e a s t a roman­t ică , un parfum de floare de câmp, sâ-nătos şi î n ţ e p ă t o r :

VNlVËÈSUt ttTÈRAR

...Nu-i prima oară când om cu barba sura, A vrut să*mi prindă ochii ducând cotnar la gură!

"M'am învăţat cu hanul acesta şugubăţ, Din barba ta voinice n'am ce să mai învăţ!... Cu ochi-mi n'ai ce face! Hangiţa e prea mică... De vrei s'o vezi mai mare, mai soarbe o ulcică...

- Şi dacă- sorbi vre-o şapte şi stai in fata mea, Mă vezi, atât de mică... de-ţi intru în ulcea...

• S a u c â n d n e b ă n u i n d :în f lăcul d e ca­r e se î n d r ă g e ş t e , p e Ş te fan , vo ivodu l , îi v o r b e ş t e :

ŞTEFAN Şi cum e Vodă Ştefan ?

STRIANA K scund si are plete ! l-s straele în aur si pintenii la fel... De-ti lăcrimează ochii privind mai mult la e l ! Şi e bălai ca firul ce-i tors din fir de Soare... Tunica i-e stropită cu pietre lucitoare... Şi-s mari cât o alună şi altele mai mici... De-ai crede că plouat-a pe dânsul licurici...

(Ştefan rede). Hi ! nu mai râde-atâta ! Ci crede zău, odată... Că asta nu-i poveste... E vorbă adevărată... E'n han la mine Vodă si bea ca un hârsar.;.

ŞTEFAN Atuncea dă-mi hangiţo să beau şi eu cotnar ! Mai toarnă o ulcică din vita asta rară, Căci zău, n'aş vrea pe Vodă să-1 facem de ocară !

î n s ă a c e s t e scene de o a p r e c i a b i l ă idi­lă n u - s p e n t r u vecie . O a s t e a lu i R a d u cel F r u m o s se î n t o a r c e . Şi c o r n u l ch ia -m ă d i n n o u os t i le la l u p t ă . Ş t e f a n p lea ­că. S t r i a n a în ţe l ege că-1 i ubeş t e . T a b l o u l a l do i lea a r e d e z a v a n t a j u l s ă s t â r n i a s c ă a s u p r a aces te i t r i s t e ţ i . D a r d a c ă id i la o r i c â t d e p r o m p t ă d i n t r e Ş te fan şi S t r i a ­n a , î n s e n i n a şi s c e n a şi v e r s u l , e legia p r e a g r a v ă — m a i a l e s că i n v e n ţ i a îl c o n d u c e pe d. Moşoiu , s ă n e d e a u n per ­s o n a j , s e c u n d a r , fa ls , c h i a r p e n t r u o co­m e d i e l e g e n d a r ă — ace l p a z n i c a l h a -

. n u l u i , c a r e ş i-a t ă i n u i t i u b i r e a p e n t r u S t r i a n a ! — t u l b u r ă o a r e c u m v iz iunea roman t i că a aces te i exce l en t e comedii e-roice .

•Şi cu toa te aces tea , oricâte obiecţ ia ni - s e c u n d a r e , s ' a r m a i p u t e a face, d. Al­

f r e d - M o ş o i u , ne -a d a t cu ,-,Striana", o fe r ic i t ă a l t o i r e de fan tez ie î n i s t o r i a n a ­ţ i o n a l ă şi a s u r p r i n s î n t r e c ă t o a r e a id i l ă a h a n g i ţ e i , şi-a Vo ivodu lu i , o f u l g e r a r e su f l e t ească , e a r e î n d u i o ş e a z ă o r i c u m — c u a t â t m a i m u l t c â n d e s l u j i t ă de a d ­m i r a b i l e v e r s u r i , de-o a u t e n t i c ă poezie .

Ca ş i o s p a d ă , c a r e a d a o g ă î n s u ş i r i l o r o r i g i n a r e , pe aceea a a r a b e s c u r i l o r g r a ­v a t e pe m â n e r şi pe l a m ă .

PERRESSICIUS

CĂRŢI PRIMITE

• •IONEL T E O D O R E A N U : La Mede-• lefii, • r o m a n (Hotaru l nes ta tor in ic ) „Car ­

tea R o m â n e a s c ă " ; l e i 75. EUGENIU SPERANŢIA: Casa cu, nalbă,

(1915—1916). r o m a n , „ C a r t e a R o m â n e a s ­că" lei 45.

GH. CARDAŞ : Cânt«ce*poporane Mol­doveneşti , E'ibltoteca „ .Semănătoru l" (Nr. 157—159), A r a d ; Lei 15.

CAROL BRIMER : Studii şi Critice II. t ipogr . „ P r o g r e s u l Iaşi, 1926 f. p .

A D R I A N M A N I U : Vrăjitorul apelor (Pagin i a l e s e din scr i i tor i i român i , Nr .

•203), „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " ; Lei 3. ALEXANDRU DUMAS-TATAL : Mais­

trul Adam Calabrezul, după) o t r a d . ve­che p r e l u c r a t ă d e ' M. S. (Bibi. Minerva , Nr. 106—106 a) „ C a r t e a R o m â n e a s c ă ;

. Lei 9. GUY D E MAUPASSANT : Strigăt d e

alarmă, î n r o m â n e ş t e d e G. Niculescu-Va-. rone, (Bibi. M i n e r v a Nr . 156, 156 a) „ C a r ­

tea R o m â n e a s c ă " ; Le i 9. ' GEORGE-MIHAIL ZAMFIRESCU: Gaz­

da cu ochii umeti, (Biblioteca Diminea­ţa) ; lei 6.

„SALONUL OFICIAL"

Sala H. Strâmbu)

II

î n a i n t e d e a i n t r a î n a n a l i z a l u c r ă r i l o r expuse , e necesa r să facem aici. impu­t a r e a cuven i t ă ace lor m e m b r i d in j u r i u car i . d in niotLve di fer i te , s 'au a b ţ i n u t de-a figurai a l ă t u r i de colegii , ce s 'au supus , cu t oa t ă î n c r e d e r e a , j u d e c ă ţ i i lo r .

C â n d m ă accep ţ i în casa ia, po l i t e ţa te obl igă s ă ' m i ţii compan ie .

Şi ne -a r fi j 'os t la toţ i , p e câ t d e in­s t ruct ivă , , p e a t â t de a g r e a b i l ă tovărăş ia uuu t Ressu, Pe t r a şcu , Medrea , Sion...

D a r să p ă ş i m p e s t e p r a g u l Salonului şi, u i t ând d e p r i e t en i i , duşmăni i , re la ţ i i •sociale şi in t e rese , să ne facem pen ib i l a d a t o r i e d e c ron ica r .

H STRAMBU s tă rues t e , d e foa r t e mul ţ i an i , in r e z o l v a r e a a d o u ă facile p r o b l e m e d e l u m i n ă : efect de l a m p ă şi efect de soare .

C â n d sun t c o n c e n t r a t e î n t r ' u n c a d r u m a i r e s t r âns , p r e f e r ă m efecte le d-sale de l ampă .

Pânze le inar i . m a i a les ace le în p le in a i r , cer — p e n t r u a nu r ă m â n e goale— o s p o n t a n e i t a t e în c o m p u n e r e , o p r o s p e ­ţ ime a re t ine i , şi un s imţ spec ia l a l de­c o r a t i v u l u i — p e c a r e d. S t r â m b u nu le a r e .

ST. P O P E S C U p ie rde , ev iden t , p lasa t a l ă t u r i de d. S t r â m b u , c a r e e m a i con siistent şi m a i colora t .

Peisagiul d-sale m a r i n , s i ngu ra b u c a t ă •p rezen ta t ă -Salonului, e s t e , pieböricesjte, • m o n o c h r o m ă — i a r ca mot iv , ins igni f iantă .

Mot ive le m a r i n e s u n t d e m u l t ă v r e m e , a r h i b a n a l i z a t e .

A le r e l u a a s t ăz i , e o t e m e r i t a t e . N u m a i o v iz iune , c u d e s ă v â r ş i r e nouă

— şi p u t e r n i c ă , l e -a r mai p u t e a p u n e în c i rcu la ţ i e •— cu o a r e c a r e succes.

Modest ia , d e a n u l aces ta , a d-lui Ştefan Popescu, u l t r ag i ază .

• * ai * I S A C H I E e u r m ă r i t d e m a n i e r a ga l an t ă

a F r a n ţ e i c o n t e m p o r a n e ş i—democra t ice . Şt ie să m â n u i a s c ă p a l e t a cu necontes ­

tată ab i l i t a t e . L ' am dor i însă d e b a r a s a t de p a t i m a

d-sale p e n t r u „ch ic" . Chicu l nu -e nici e l egan ţ ă şi mai a les

nu e g ra ţ i e . Ch icu l e i d e a l e s te t i c d e s u b u r b i e .

T R O T E A N U a r e a n u l aces ta un panou deco ra t i v , c a r e î n s e a m n ă un m a r e p a s în c a r i e r a d-sale.

P ă r ă s i n d po l i ch romismul f lotant , de c a r e e r a s t ăpân i t p â n ă şi în u l t ima d-sale expozi ţ ie , d. T r o t e a n u a r euş i t să ne dea un a n s a m b l u un i t a r , a r m o n i c şi ca lm.

D a c ă piesa a r fi fost m a i a t e n t susţ i­n u t ă ca desen, d. T r o t e a n u s 'ar fi bu ­c u r a t d e u n d e p l i n şi b ine m e r i t a t succes .

P H E R E C H Y D E a r e i ncon te s t ab i l e cali­t ă ţ i d e m a t e r i e , î n f lor i le ga lbene .

O r i e t n t a l a d-sa le însă, e o p e r ă d e di le­t an t : super f ic ia l i t a te de m e s e r i e p e un sub iec t b a n a l .

ZAMPHIROPOL ee evidenţiază ţi anul acesta cu r**le calităţi de culoare.

N a s ă u d e a n c a d-sale — cons t ru i t ă m a i sol id — a r fi fost o b u c a t ă i r ep roşab i l ă .

MOSCU e x p u n e u n nud , m ă r i m e na tu ­ra lă , pas te l .

P r o b l e m ă e x t r e m de grea , p e c a r e d-sa a r ezo lva t -o c u se r ioz i t a t e ş i b u n ă cu­vi in ţă .

B U R A D E S C U c a m d i l ua t î n co loa re , ş t ie s ă corapuie , totuşi , în c h i p s impa t i c , un p o r t r e t .

T U D O R neprec iza t ş i inegal . P a r e a a v e a î n să d ispozi ţ ie f rumoasă p e n t r u de­c o r a t i v .

PAN I O A N I D p ă ş e ş t e p e o c a l e ma i lu­minoasă .

B i t u m u l d - s a l e d e p â n ă acum, e r a u n t r u c ieften, d e z a g r e a b i l — şi neser ios .

VAVELINA ind i spune p r i n o s u m ă de b r u t a l i t ă ţ i i nu t i l e .

Dacă va ş t i s ă l e ev i t e , n e v a da , spe­răm, l u c r ă r i i n t e r e s a n t e , în "viitor.

C O S M O V I C I e lev sâ rgu inc ios a l Aca­d e m i e i Ju l i an .

S C H M I D T p ic to r cu r e a l ă disc ipl ină în m e s e r i e — şi b u n ă c u v i i n ţ ă c h r o m a t i c ă .

T R U C I N S K I se .susţine p r i n t r ' o l in ie a m p l ă ş i b u n ech i l i b ru în c o m p u n e r e .

KEBER h a r n i c şi pe rz i s t en t , T r ip t i cu l d - sa l e î n s ă e u n c o m p r o m i s

î n t r e m o d e l a r e a c a d e m i c ă şi l i n i a t u r ă de v i t r a l iu — sis tem Cos t in Pe t r e scu .

G E O R O C E A N U cred inc ios e l ev a l d- lui lf ipoli t S t râmbi i .

M I R A C O V I C I t a l e n t o rdona t , cu evi­d e n t e î nc l i nă r i p e n t r u p o r t r e t . I -am dor i însă o p a l e t ă m a i caldă, ma i cons is ten tă , m a i v a r i a t ă .

N I C H I T A a r e u n p e i s a j , î n c a r e culoa­rea , d e ş i c a m s u b ţ i r e , r e s f r ânge o l u m i n ă ce d i s p u n e .

T H . R O M A N A Ţ I f ă ră s ă fie l ips i t de ca l i t ă ţ i c h r o m a t i c e a r e totuşi a p u c ă t u r i de d i l e t an t .

D R A G O E e x p u n e ce l mni i zbu t i t por­t iét d in s a l a S t r â m b u .

D a r p a l e t a d-sa le e încă a n e m i c ă .

V I S C O N T face o r e g r e t a b i l ă confusie i n t r e ca l i t a t ea c h r o m a t i c ă şi c a n t i t a t e a ch romat i că .

R U G E S C U flori..

G E I G E R flori....

F I L O T T I flori™......

N. S T O I C A

N. N. T O N I T Z A

EXPOZIŢII

A T E N E U : Sa lonu l Oficial — (1 Mai — 15 I iun ie ) .

CĂ MIN U L ^ i E L O R : Pe t raecu . C A R T E A R O M A N E A S C A : Mogoşţ MOZAHT: P o i t e v i n S h e l e t t i — K o t z e b u e

— A b u r e l . MUZEUL A M A N : Te i şanu .

UNIVERSUL LITERAR' 13

Cft-a scris Caragiale ? C r o i r î c » m u z i c a l a V. Dramatice postume 0|»era română ; SALOM EA

Ne r ă m â n e o u l t imă c h e s t i u n e , ace ia a t e a t r u l u i pos tum. C e l u c r ă r i a r i n t r a în aceas t ă suhj-iiviziune? D e s i g u r : n i a i una d e m n ă d e t a l e n t u l lu i C a r a g i a l e că­ruia nu - i m a i c o n v e n e a nici m ă c a r fa rsa „O soacră'*, deşi fusese j uca t ă şi pub l i ­cată (ed i ţ iunea f ra ţ i lor Şa raga , Iaşi) .

Şi totuşi se d a u ca o p e r e d r a m a t i c e a l e lui C a r a g i a l e a t â t e a a l t e l e ! E v o r b a des­

pre : Roma învinsă , Lucreţia Borgia, Hat­manul Baltag, 100 de ani , începem!. . . , George Dândm, Reporterul Caracudi, Făclia de Paşti, Articolul 214, Mona Van­na, Popescu cel înţelept, ad ică ( împreu -imă. c u c e a a m i n t i t ă ) î n c ă 12, a p r o a p e în t re i tu l ce lor r e c u n o s c u t e d e C a r a g i a l e pr in v o l u m u l e d i t a t de „Mine rva" .

Şi totuşi n u m a i la con ţ inu tu l aces tu i unic vo lum (pe c a r e e d i t u r a Eminescu a găsit de cuv i in ţ ă să-1 î m p a r t ă ) t r e b u e să n e opr im, căci n u m a i î n pag in i l e lui poate fi găs i t t a l e n t u l d r a m a t i c a l lu i Caragia le .

Şi iată] dece : cele 12 p iese a m i n t i t e su­făr g rozav de d o u ă ser i i d e c u s u r u r i şi a n u m e : Pedeopa r t e — n ic iuna n u e def in i t ivă , he r id i cându - se nici p â n ă l a „ D ' a l e C a r ­nava lu lu i " — cea m a i s labă d i n t r e cele au to r i za t e ; Pedeal ta—9 d i n t r e e le nu - s a l e lui Ca­ragiale .

Dovezi ? I a t ă - l e : Cu p r i v i r e la p r i m a î n t â m p i n a r e vom

adăoga că a r g u m e n t u l decis iv e s t e n e r e -cunoaş terea lo r dea însuş i Caraigia le . ca re , deşi l e -a r fi scr is , p e u n e l e î n g lumă , pe a l t e le c u i n t e n ţ i u n i d e a r t ă , le-a con­siderat — t o t d e a u a — n e d e m n e d e m a ­rele ş i specif icul s ă u ta len t . C u m vom dovedi aces t l u c r u ? Alfii a r face-o cu citaţiuni d in sc r i sor i l e ce lu i m a i de sea­mă comediograf s a u cru dec l a r a ţ i un i ob ţ i ­nute de là ace i c a r i l-au cunoscut . Noi n e vom folosi de u n s ingu r a r g u m e n t şi a-cela de s igu r ho t ă r î t o r , f ap tu l semnif ica­tiv şi voi t a l n e p u b l i c ă r i i l o r d e p r e s u -supusul a u t o r a l ce lor 12 o p e r e d r a m a ­tice amint i te . C u aceas t ă î n c h e e r e , c a r e convine de m i n u n e c u supe r f i c i a l i t a t ea şi n e a r t a lor, d i s cu ţ i unea a r p u t e a fi foarte іЬдпе î n c h e i a t ă , i Alte- a r g u m e ö t e , Insă, se g r ă b e s c s 'o conf i rme — şi a n u ­me : f a p t u l d e a fi c i t a t e ca a l e lu i C a ­ragiale. o p e r e c a r e n ' a u a p a r ţ i n u t nici­odată î n m o d organ ic , n e î n t r e c u t u l u i scrii tor : t r a d u c e r i şi loca l i ză r i , prjelu-crări şi r e face r i ca : Roma învinsă, d u p ă Л. Parodi, Lucrezzia Borgia, d u p ă V. Hugo, în f ine George Dandin^ d u p ă Mo­lière. E o a c u z a ţ i u n e c a r e i s'a a d u s p e nedrept lui Carag ia l e , u n b u a t r a d u c ă ­tor, însă, cu a l t e o p e r e . Şi c r e d e m c ă faptul de a fi fost a t r a s m a i a l e s s p r e astfel de o p e r e ale d r a m a t u r g i e i un ive r ­sale, ba c h i a r p o r n i t să le d e a h a i n a limbii r o m â n e ş t i _ — e u n u l d i n t r e ce le mai. g r e ş i t e t e m e i u r F c t e c a r a c t e r i z a r e . C u totul altfel s 'ar fi p e t r e c u t l u c r u r i l e , da ­că aceste s imple î n c e r c ă r i (pe care nici o r eun iune de t e a t r u n u le-a j u c a t v re -o dată) ar fi a j u n s n u la t r e a p t a de t r a d u ­ceri bune , d a r la a c e e a de a d e v ă r a t e creaţiuni în l i m b a noas t r ă , de v a l o a r e a ..Odiseei" d-lui G. Mürnu, s au a lui . .Pe­er Gynf ' a d-lui Adrian Maniu. E o deo­sebire esen ţ ia lă şi de ea t r e b u e să se ţ i­nă socoteală, în a s e m e n e a c a z u r i . C a r a ­giale, cu sever ioatea a p r e c i a t i v ă a spi r i ­tului s ău cr i t ic , a lua t -o în considerare, , nefăcându-le cunoscut , n ic i m ă c a r ca t ra­duceri, ceeace d e s i g u r a r fi purtut face— dacă a r fi fost d e s ă v â r ş i t e cel pu ţ i n d in acest unic p u n c t d e v e d e r e . .

Dar — şi m ă r e f e r la a l t e .piese, ca ta -

I n p r e a j m a î n c h i d e r i i s t a g i u n i i , O p e r a r o m â n ă d e s f ă ş o a r ă u n n e o b i ş n u i t zel şi-şi s ă v â r ş e ş t e p l a n u l a c t i v i t ă ţ i i de es­t i m p c u î n s c r i e r e a în r e p e r t o r i u a o p e ­rei l u i R ichard S t i a v s s , „Salemea", d u ­p ă p o e m u l cu a c e l a ş n u m e al lu i Oscar Wild* . C o n s i d e r a b i l ă î n c o r d a r e d i n p a r ­t ea t u t u r o r ce lor ce ş i - au l u a t a s u p r ă - l e d i n d i f i cu l t ă ţ i l e de i n t e r p r e t a r e a l e aces ­tei l u c r ă r i ! Şi a r fi n e d r e p t s ă n u re l e ­v ă m şi s ă n u a p l a u d ă m d i n t o a t ă in i ­m a s fo r ţ ă r i l e d e î n o i r e şi î m b o g ă ţ i r e a r e p e r t o r i u l u i , î n c e r c a t e de a s t ă d a t ă , c h i a r c â n d ele n i m e r e s c o „ S a l o m e a " . „Cela n e v a u t p a s l a pe ine" , s ' a r p r i p i să a f i r m e m o r a l i s t u l ; „ i nu t i l e c r u z i m i sonore" , a r d e c r e t a g r ă b i t şi s e m e ţ c r i ­t i cu l . O m a i i sbu t i t ă . apo log i e a p iese i î n s ă n ' a r p u t e a fi de câ t î n ţ e l e g e r e a ei c â t m a i d e p l i n ă , f a p t c a r e a r şi jus t i f i ­ca. — în p a r t e , cel p u ţ i n —. m o n t a r e a ei pe s c e n a Opere i n o a s t r e . N u m a i m o ­m e n t u l a c e s t a de s f â r ş i t de s t a g i u n e , de c ă l d u r i t i m p u r i i şi t o r o p e a l ă p r e m a t u r ă n u n i se p a r e t o c m a i p o t r i v i t p e n t r u p r e m i e r a u n e i opere , c a r e r e c l a m ă m a i m u l t ă l u a r e a m i n t e ca de obicei , m a i s e r i o a s ă i n i ţ i e r e în p o e m u l lu i O s c a r W i l d e si m a i a d â n c ă p ă t r u n d e r e î n m u ­zica lu i R i c h a r d S t r a u s s . Căci n e l i p ­sesc, în g e n e r a l , şi m i j l oace l e d a r şi vo­i n ţ a d e a n e o r i e n t a î t n c h e s t i u n i l e de a r t ă . Ne m u l ţ u m i m c u vag i şi g r ă b i t e i m p r e s i u n i , ca r i n i c ' o d a t ă n ' a u s ' a jun-gă l a s t a t o r n i c i r e a u n e i c o n v i n g e r i de a r f ă s a u Ia î n l e s n i r e a une i c â t m a i com­p le t e î m p ă r t ă ş i r i a f r u m o s u l u i . I a r Îm­p r e j u r ă r i l e e x t e r i o a r e spo resc p â n ă l a o v i n o v a t ă s u p e r f i c i a l i t a t e î n ţ e l e g e r e a oper i i de a r t ă .

D a r c h i a r f ă ră l u a r e a în c o n s i d e r a r e a a c e s t o r î m p r e j u r ă r i e x t e r i o a r e , S a l o m e a es te î n c ă p e n t r u m u l t ă v r e m e m o t i v de n e d u m e r i r e p e n t r u p u b l i c u l n o s t r u , c u m este . în p a r t e , şi p e n t r u cel d e a i u r e a . S u n t n u m e r o a s e p a r t i c u l a r i t ă ţ i şi i n c o n ­t e s t a b l e d i f i cu l t ă ţ i s t i l i s t i ce de ţ i n u t î n s e a m ă , a s c u l t â n d s a u i n t e r p r e t â i i d Sa ­lomea ; ( a supra lor vom cău ta s ă r e v e ­n i m cu a l t p r i l e j , to t î n acee t loc). Di­f icu l tă ţ i c a r e a p a s ă n u n u m a i a s u p r a a u d i t o r u l u i n o s t r u , d a r c h i a r a s u p r a in­t e r p r e ţ i l o r . R ă s p u n d e r e a concepţ ie i , de i n t e r p r e t a r e — şi deci . şi m e r i t u l — o p o a r t ă la o p e r a h u c u r e ş t e a n ă d i r e c t o r u l g e n e r a l a l i n s t i t u ţ i e i , m a e s t r u l George Georgescu.

Din p r i m e l e î n c e p u t u r i a le ac t i v i t ă ţ i i sa le d i r i j o r a l e , George G e o r g e s c u a a r ă -

l o g a t e d r e p t a l e l u i C a r a g i a l e — l u c r u ­r i le n u se o p r e s c nic i a ic i . Hatmanul Baltag, Reporterul Caracudi; Articolul 214 şi Făclia' de Paşti sun t deasemeni d e p a r t e , a t â t de d e p a r t e de a d e v ă r a t u l C a r a g i a l e şi ca or ig ine , e le fiind da to ­r i te c o l a b o r ă r i i m a r e l u i umor i s t cu di­feri ţ i i săi p r i e t e n i (I. Négruzzi , , Petre Liciu. Octav Minar). d a r şi ca t echn ică d rama t i că , şi ca r e a l i z a r e a r t i s t i că . Esen­ţ ia lu l e că — nici a ce s t e î nce rcă r i —

*care sun t î ncă a t â t de d e p a r t e c h i a r de , ,Noaptea f u r t u n o a s ă " şi d e „D'ale C a r ­n a v a l u l u i ' — n u sun t a le lu i C a r a g i a l e . l u c r u de ca re se va fi conv ins şi a u t o r u l lor . I 1 '

A m e l imina t , în felul aces ta , 7 d i n t r e p r e s u p u s e l e o p e r e ale l u i C a r a g i a l e : 4, nef i ind ' decâ t n iş te î nce rcă r i de t radu-

t a t o p r e f e r i n ţ ă d e o s e b i t ă p e n t r u poe­mul s imfonic a l Iui R i c h a r d S t r aus s . O r ­c h e s t r a p o e m u l u i s t r a u s s i a n es te d e al t ­fel, u n foarte 1 a t r ă g ă t o r m o t i v p e n t r u d e s v ă l u i r e a a r t e i b a g h e t e i . S o m p t u o a s ă ca bogă ţ i e sono ră , l u x u r i a n t co lo ra t ă , p l i n ă de s u r p r i n z ă t o a r e efecte d i n a m i c e , a v â n d o e x c e p ţ i o n a l ă c a p a c i t a t e des ­c r i p t i v ă o r c h e s t r a p o e m u l u i s imfon ic a l lu i R i c h a r d S t r a u s s îşi a f lă î n t e m p e -ramenrtul de gest ş i e x u b e r a n ţ ă m e r i d i o ­n a l ă a l lu i George Georgescu . u n p r o ­p r i u şi p a s i o n a t c o n d u c ă t o r . E r a firesc, deci , ca şi î n t r a t a r e a . .Sa lomei i" , Geor­ge Georgescu s ă v i n ă î n r â u r i t de a p i r b tul de o r c h e s t r ă din poemul simfonk, • Tn c h i p u l a c e s t a î n să , ş u b r e d a l e g ă t u r ă d i n t r e m u z i c ă şi c u v â n t , v i u i m p u t a t ă lu i S t r a u s s , c r e s t e p â n ă la d i v e r g e n t ă . Tn t r ' adevă r . t o a t e p u t e r n i e i l e şi a d m i r a ­bi le le s i s t ă r i de c â n t şi c o n v u l s i u n î e-roHce. (Salomea) df- -precizinue ггх^оЯ-і^а si a.usteri+ate ( lochanaan) a l e c e W doi i n t e r p r e ţ i de f run t e , s o p r a n a F lor ica Cristoforeanu si b a r i t o n u l Lttnescu,•• a-o a r a b i a ca g e n e r o a s e , d a r ep i sod ice a-l i ' z i un i voca le , î n f o r m i d a b i l u l ' n o i a n or* r i ips t ra l . Poa tp că ^г і^ іпя i w n n n ' " ' -tă t i i s a l e voca le si t e a t r a l e t e n o r u l A t . pazi. i s b u t e s t e să f e f ă r ă vo ia sa, p o a t e ; o c a r i c a t u r i z a r e i n t e r e s a n t ă ,«uvb izbucni­r i le de s o n o r i t ă ţ i a le o r c h e s t r e i . D a r dacă, î n aces t e v i g u r o a s e v r e r i i n t e r p r e ­t a t i v e a le sef i i lu ' rie o r e n e s t r ă şi a le p r i m e l o r r o l u r i . a l S t p r i dp c a r e v a să. n n u i t ă m pe t e n o r u l VâsUe Babena, si c o n t r a i ta Constanta Dohrescn, • se! pot, des luş i i n t e n ţ i u n i de artfi,. si c u m a m s p u s . a l u z ' u n i voca le , apoi sunt, m o m e n ­te de afonie . c u m este c i u d a t u l u u i n t e t al E v r e i l o r c e r t â n d u - s e . m o m e n t e c a r e adaogă , n o u i e l e m e n t e -de: d ivererenta si d i s c r e p a n t ă î n d i s c u t a b i l a u n i t a t e a o-pe re i . O r i c u m . oda>tă, p u s ă î n s c e n ă . si p u s ă cu o m i n u n a t ă î n d e m â n a r e si n r i -r.ûTwre de a r t i s t u l î n s p e c i a l i t a t e de l à Onora d in Cluj c a r e es te d. G..PavwI„ S a l o m e a 1 a ş t e a p t ă p e n t r u sta.iriunea v i i t o a r e a d e v ă r a t e l e succese , d u n ă ce. s i nr-tisti si pub l i c ; vo r p S t r p n d e c â t - m a i -mul t a n o r m a l a s i pa to log ica p e r v e r s i t a t e s p i n a l i i în c a r e WildR si S t r a p s « a n s c h i m b a t voctrea tragrwdift b ibl ică , diiT>8. ce r n o / a i c u l m o t i v i c se va a d â n c ' ma 1 ' ISrhur i t în c o n ş t i i n ţ a mu7icală. c ă p s t â n d o câ t m a i sicrură c a p a c i t a t e de ref lexi-u n i n e r v o a s e .

G. B R E A Z U L .

ii

cere ne i sbu t i t e , ce l e l a l t e n u m a i l u c r ă r i îndoe ln ice d a t o r i t e une i co l abo ră r i mo- ' m e n t a n e . C o n f i r m ă aces t f ap t ne s t a to r ­nic ia lu i C a r a g i a l e , c a r e va fi încerca t m u l t e în v ia tă , f ă r ă să le fi d u s to tdeau­na Ia ibun sfârş i t .

Ce-i cu ce le la l t e ? î n c ă d o u ă c a d pe b a z a a r g u m e n t ă r i i

fie mai s u s : Mólina Véna şi Popescu cel în ţe lept— traduceri (cea de-a doua : loca-l'z>4-e) datorită• unor colaborări.

Cu aceas t a m u n c a n o a s t r ă s'a u ş u r a t s imţ i to r : cele 3 . p i e s e " până, la 12 (O soacră, 100 de ani' şi începem) c a r e nu-i p r i n n e v a l o a r e a lor. Un a r g u m e n t deci-ziv e s t e î n c e r c a r e a p e c a r e a făcut-o Teatrul National cu p r i m a : o c ă d e r e i u t e care a închis-o în c a r t o a n e p e n t r u tot­d e a u n a . Ce le l a l t e două — u n a „ rev i s t ă

14 UNIVERSUL LITERAR

C I N E M A T O G R A F U L CINEMA BULEVARD P A L A C E „Vio-

1( t t o r a " . Cu R a q u e l Mei le r şi A n d r é R o a n n e .

R o m a n j a ! Roman ja în cadru l u l t ime lo r a c o r d u r i

ale 1 sale, c â n d u i t ând v r e m e a ^ B u l e v a r d u ­l u i " ce a c u m d e v e n e a . .Tro tuar" , v r e m e a lui C o r a P e a r l şi a acele i ce îi i n sp i r a se „Simfonia în Alb m a j o r " . T h é o p h i l e G a u ­t ie r la u n u l didi f a imoase le p r î n z u r i M a g n y îşi b ă t e a joc de T a i n e spunânchi-i că se î n e a c ă în id io t i smul b u r g h e z c e r â n d poez ia s en t imen t .

C â t d e s u v e r a n a r fi fost d ispreful im­pe tuosu lu i „gi le t r o u g e " de a l t ă dată, fată de acel ce i-ar fi profe ţ i t voga p o s t u m ă a ace lor v r e m u r i , vogă ce n 'a î n t â r z i a t p r e a mul t . Căc i î n t r ' a d e v ă r anu l t r ecu t Ia P a r i s epoca c r ino l ine lor a făcut p r i n e x c e l e n t ă obiectul a c ic lu r i î n t r eg i şi se­rii de foar te i n t e r e s a n t e confe r in ţe şi spectacole . Deçi p r o p r i u zis cen t ru l a ten­ţiei e r a Impe r iu l al I l - lea . i n v o l u n t a r gândul fugea la t i m p u r i p o a t e ş(i ma i fer ic i te —• p e n t r u c ă m a i î n d e p ă r t a t e — p â n ă la fa imosul 1830. D e noeoa sub tna te formele s'a p r e s e n t a t u n fel de Se-cende E m p i r e st i l izat , în oare au i n t r a t n u a n ţ e sau mul t a n t e r i o a r e saxi pos te r ioa­re , p e n t r u a c reea u n fel d e a tmosfe ră conformă gus tu lu i şi m a i cu seamă a tot cu ce. imag ina ţ i a n o a s t r ă s'a obişnui t să ee de lec teze de câ te ori a l u n e c ă sp re acele t impur i .

Acest v ag ames t ec — e a d e v ă r a t u n e o r i a p r o a p e i m p e r c e p t i b i l — se o b s e r v ă şi în Viole t tes I m p e r i a l e s .

is tor ieă-naţ ională '" , a l ia , mimai „ ins tan­t a n e u " n u se r id ică nici la bănue ln i ca v a l o a r e a celei d in tâ i , „ fa r să fan taz is tă" , nefi ind, a m b e l e decâ t n i s te î nce rcă r i cu totul ne i sbu t i t e ocaz ionale , de v a l o a r e is tor ica, m o m e n t a n ă — d e c i : e femeră . Şi aces tea r e p r e z i n t ă —• cu un cuvânt—toc, m a i c e e a c e nu se p o a t e lega de au to ru l „Scrisor i i p ierdute '* .

Concluziune logică: adevăratul teatru al Iui Caragiale se închide în volumul publicat de autor şi editat de „Minerva); opere dramatice postume — nu există.

P A U L I. P A P A D O P O L

F i lmul es te bun d a r pu ţ in inegal . Se o b s e r v ă în p r i m u l r â n d l ipsa un i t ă ţ e i , l ip­să de ca re su fe ră ma i toate f i lmele. Sce-iiarul în. g e n e r a l s l ab : sub iec tu l p r i n el însuşi du lceag , ' a c ţ i u n e a a fost p r e a di­lua tă , a r fi fost nevoie de m a i m u l t ă con­c e n t r a r e . Sunt însă şi m o m e n t e foa r te bu ­ne şi n u m ă r u l lor e des tu l de m a r e . Ele p a r însă a fi da to r i t e m a i m u l t r eg ie i in­te l igen te şi jocu lu i i n t e r p r e ţ i l o r . Monta­r ea foarte f r umoasă a conitribuit e x t r e m de m u l t la r ea l i za rea d e scene c u adevă­ra t i m p r e s i o n a n t e , p r e c u m şi la c r e a r e a

•a tmosfere i specifice epoceit C o s t u m e l e b ine imi ta te , p r o b a b i l d u p ă t ab lou l lui W i n t e r h a l t e r şi d e s e n u r i l e lui D e v e r i a şi Tony Johannot .

P U P U IG.

IN PROVINCIE

„Ouo Vadis" de Gab. d'Annunzio cu Emil Jannings şi Rina de Lignoro .

T â n ă r u l G a b r i e l i n o a moş ten i t de là i l u s t ru l său p ă r i n t e , p a s i u n e a p e n t r u tot ceeace face nota- ca rac te r i s t i că a ope re ­lor a u t o r u l u i , ,Giocondei" şi fa imoase lor t r i logi i : a r m o n i a l in i i lor şi cu lor i lor , d i sonan ta impuls iun i lo r , o a tmosfe ră a-r i s t pe r a t i c ă de fast,, v o l u p t a t e dc vio­lenţă şi lene, de ge i ie ros i ta te şi c ruz ime, împle t i t ă pe raf inamentu l cel mai ascuţ i t . P a s i u n e a aceas ta — ca o r i ce p a s i u n e —• 1-a t ă r â t însă p e ' t â n ă r u l a r t i s t în une l e excese de ca re filmul se res imte vădi t .

In p r i m u l r â n d dezas t roasa l ipsă d e un i t a t e .

G a b r i e l i n o d 'Annunz io s'a p r e o c u p a t p r a mul t . ch ia r exc lus iv de f iecare ta­blou în p a r t e şi nu s'a îngr i j i t d e legă­tu ra d i n t r e e le aşa că impres i a ce î(i r ă m â n e la sfârşi t es te a unu i film a că­rui d e s f ă ş u r a r e a fost e x t r e m de p rec i ­p i t a t ă . D in cauza aces te i p r e c i p i t ă r i a ac ţ iune i , — afară de efectul v izua l — efectul emo t iv al fi lmului es te s lab căci e l ementu l ps ichologic es te l ăsa t m e r e u p e p l a n u l al doi lea . Incon tes tab i l sun t m o m e n t e foa r te i n t e r e s a n t e car i a u fost m i n u n a t p r inse : ex . : p e n t r u a nu ci ta decâ t e aceas ta . Scena în ca re P e t r o -n ius c h e a m ă p e Eunicia să-i lege sanda la în cl ipa în c a r e ea a ş t e a p t ă efectul m i ­resmei da t e de Ki lonides .

Nu s'a ins is ta t însă de loc a s u p r a mor men te lo r de c a r e d e p i n d e însăş i f i ru l a c ­ţ iune i ex. : c o n v e r t i r e a lu i Vinicius la creş t in i sm, p rocesu l lui sufletesc, î n t imp ce e c u p r i n s d e f r igur i în s u b t e r a n e şi e vegh ia t de Ligia. D e ac i s 'ar fi p u t u t scoate scene m i n u n a t e : ace le r ea l i z a t e

sun t na ive . jDeasemena î n t â l n i r e a lu i Sft. P e t r u cu Issus p e Via Appia e com­p lec t r a t a t ă , r id ico lă ch ia r .

P r e c i p i t a r e a d e c a r e v o r b e a m ma i sus e d ă u n ă t o a r e ch ia r e fec tu lu i v izual , une l e scene sînt a t â t de scu r t e încât nici n u ai t impu l să î ţ i d a i s e a m a îndes tu l de an ­s a m b l u l t ab lou lu i . î n t r ' a d e v ă r , bogă ţ i a e l e m e n t e l o r c o m p e t e n t e a l e f icăruia s u r p r i n d e în p r i m u l m o m e n t ochiul ce r ă m â n e o cl ipă d e r u t a t . In specia l c â n d e vorba de p e r s p e c t i v e ma i l a rg i a s u p r a vechei Rome, r a p i d i t a t e a cu c a r e se schim­b ă t ab lou l ,e ch ia r supără toare i . S'au temut o a r e reg isor i i de l acune l e ev iden te , a l e unei r cons t i tu i r i cu a d v ă r a t formida­bil de gre le ? Lipsa de u n i t a t e p rov ine şi d in a c e e a că nu es te un ech i l ib ru s ta ­bil în i n t e r p r e t a r e a gene ra l ă .

J u d e c â n d d u p ă m a j o r i t a t e a t ab lou r i l o r şi m a i cu s e a m ă d u p ă înc l ina ţ i i l e de car i v o r b e a m mai sus . s 'ar p ă r e a că G a b r i e l i n o d 'Annunz io a voit să c reeze O a n u m i t ă a tmosfe ră , să dea o a n u m i t ă cu loa re f i lmului , o n u a n ţ ă de a r i s toc ra ­tică concepţ ie a f rumosulu i .

„ O u o Vadis ' 'e p r e z e n t a t p r i n p r i s m a poeziei h i mer i ce ce t r ans fo rmă şi idea l i ­zează t recu tu l , şi c a r e te face să te en-tus iasmez i p e n t r u gestul lui P e t r o n i u s ce s p u n e lu i N e r o ; o m o a r ă cât ve i voi, a-p i i n d e de zece or i Roma. n u m a i î nce t ează de a ma i m a s a c r a poez ia" .

Aceas ta a fost a t m o s f e r a dor i t ă . Nu a fost r ea l i za t ă complec t d in cauza

une i e ro r i g r a v e comise în ch ia r ac tu l în tâ i . î n t r ' a d e v ă r se ins is tă p r e a mul t a s u p r a u n o r detal i i b r u t a l e şi ines te t i ce : ex. : a r u n c a r e a sclavi lor în baz in şi de­v o r a r e a l o r de c ă t r e peşt i . A d ă u g â n d u - s e la aceas t a şi a l te scene de ace iaş i na­tură , s'a a juns la un r e z u l t a t t o c m a i con­t r a r i u l decât col voit. Spec ta to ru l e îm­p ins as t fe l cu totul sp re o a l t ă a t i t u d i n e . D u p ă aceas t a p u s în fafa a n u m e r o a s e a r g u m e n t e con t ra r i i , e d e r u t a t , da t m e ­reu în scrânciob , asa că inev i tab i l a t -mosfera e de sech i l i b r a t ă . T.a . a c e a s t a con t r i bue şi i n t e r p r e t a r e a ro lur i lo r . F ie -слп rol es te j u c a t în ch ip m a g i s t r a l — aceas t a e în a fa ră de or ice d iscuţ ie — dor nu î n t r ' u n sp i r i t u n i t a r .

Buletin bibliografic săptămânal *> 1. F ILOZOFIE . MORALĂ.

Stănulescu ( Ing. C ) . — Case le cu staf i i şi r e î n c a r n a r e a . F e n o m e n e d ive r se . M c d i u m n i t a t e . — D o c t r i n a şi m o ­rala, s p i r i t i s t ă . — B u c u r e ş t i , (Tip . Cartea Românească) , 1926, 248 p . Le : 100.

P a y o t ( Ju l e s ) . — E d u c a ţ i a vo in ţe i . T r a ­d u c e r e de Nico lae P a n d e l e a . E d i ţ i a V. B u c u r e ş t i , Socec & Co., 1926, 250 p . Lei 45.

Preda (Dr. G.). — C â t e v a d a t e biologice, şi ps iho log ice , n e c e s a r e u n e i educa -ţ i u n i m o d e r n e . S ib iu , (Tip. Şcoale i Mil itare Infanterie) , 1926, 79 p . Lei 30.

P e drumul C ruc i i p e n t r u fo los in ţa m a ­m e l o r c r e ş t i ne . T r a d u c e r e d i n f ran­ţuzeş te , de P r . M a n e a P o p e s c u . B u c u r e ş t i , (Tip. „Lupta", N. S t ro i l ă ) , 1920, 32 p . Fig. Lei 10.

34. D R E P T . L E G I S L A Ţ I E . P e l l a ( V e s p a s i a n V.). — E n q u ê t e i n t e r -

*) A se v e d e a t a b l o u l c l a s i f i ca ţ iun i i z e c i m a l e î n n u m ă r u l 1.

de AL. SADMONESCU

r a t i o n a l e s u r les c o n c e p t i o n s déve­loppées d a n s son o e u v r e : L a c r i m i ­n a l i t é co l lec t ive des é t a t s e t le d r o i t p é n a l de l ' aven i r . B u c a r e s t , (Impr. de l'Etat), 1926, CLXXXVI + 2 p .

Havri leţ (Adm. Locot . A.). — Legi şi re­g u l a m e n t e (decre te r ega l e , d e c i z h m i m i n i s t e r i a l e , i n s t r u c ţ i u n i m i n i s t e ­r i a l e , o r d i n e c i r c u l a r e , etc.). A d u ­n a t e şi a d n o t a t e . Vol. I I . B u c u r e ş t i , (Tip. Rdmâne Unite) , 1926, 507 p . Lei 100.

35. A D M I N I S T R A Ţ I E . Condiescu ( Ing. I o n P.) . — D o c t r i n a ad ­

m i n i s t r a t i v ă . B u c u r e ş t i , E d i t u r a Re­viste i industr ia le , 1926, 40 p . Lei 10. ( P r o b l e m e l e zilei 4).

împărţ i rea a d m i n i s t r a t i v ă a B o m â n i e i î n s o ţ i t ă de l egea p e n t r u u n i f i c a r e a a d m i n i s t r a t i v ă şi de l egea . p e n t r u o r g a n i z a r e a a d m i n i s t r a ţ i u n i i c o m u ­n a l e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i . E d i ţ i e of ic ia lă . B u c u r e ş t i , Minis terul de Interne, 1926, 397 p .

39. O B I C E I U R I . FOLKLÓR. C a i d a ş (Gh.). — C â n t e c e p o p o r a n e m o l ­

doveneş t i . A r a d , Librăria Diecezană, 1926. 192 p . Lei 15. (Bib lo teca S e m ă ­nă to ru l . No. 157—159).

Ispirescu (P.). — L e g e n d e s a u b a s m e l e R r r r â n i l o r a d u n a t e d i n g u r a popo­r u l u i . B u c u r e ş t i , Universa la , Alca-lay & Co., (1926), 360 p. Lei 20. (Bi­b l io teca p e n t r u toţ i 647—650).

4. F I L O L O G I E . I-îiul Congres a l f i lologi lor r o m î n i 13,

14 şi 15 Apr i l , 1925. B u c u r e ş t i , (Tip. Socec & Co.), 1926, 115 p . Lei, 150.

P c p a - I i s s e a n u (G.) — U n m a n u s c r i s a l g r a m a t i c e i r o m â n e ş t i a lu i E l i a d e fiădulescu. B u c u r e ş t i , Academia Ro­m â n ă , 1925, 10 p .

5. Ş T I I N Ţ E P U R E Ş I N A T U R A L E . Badea (P. D.), D. Fă l co ianu şi I. C. Dră-

oeescu . — C a l c u l a t o r de d o b â n z i p e n t r u u z u l b a n e l o r p o p u l a r e , fede-re leJor şi tuturor s o c i e t ă ţ i l o r coope­r a t i v e . B u c u r e ş t i , (Tip . Lupta, N. S t ro i l ă ) , 1926, 365 p . + e r a t a .

D ă n ă i l ă (N.) e t M-lle E. Mel inescu. — S u r le d o s a g e v o l u m é t r i q u e d e s hy ­d r o c a r b u r e s n o n s a t u r é s , à d o u b l e l i a i son , a r o m a t i q u e s e t s a t u r é s , des f r a c t i o n s de p é t r o l e e t de g o u d r o n . B u c a r e s t , Soc ié té r o u m a i n e des sc iences , 1926, 10 p.

UNIVERSUL LITERAR 15

Unele ro lu r i a u t e n d i n ţ ă de i d ea l i z a r e . Emil I a n n i n g s d i n ro lu l lu i N e r o a fă­

cut o c rea ţ i e fo rmidab i lă . Cu o p rec i z iu -ne minuna t ă şi cu u u f i resc desăvârş i t , a redat î n t oa t e n u a n ţ e l e ei masca de ­generatului fe roce , n e m ă r g i n i t î n v a n i ­tate, î n c r e z ă t o r în s ine în a p a r e n ţ ă şi atâta v r e m e cât e în s i g u r a n ţ ă , şi pol­tron p â n ă Ia u m i l i n ţ ă c â n d e a m e n i n ţ a t de cel m a i mic per ico l . Scena cea m a i puternică es te a mor ţ i i micu lu i Liv ius . In fa{a c a d a v r u l u i N e r o a r e o exp loz ie să l ­batecă de d u r e r e . Nu poa t e d u r a î n s ă

' mult şi omul frivol şi van i t o s r e a p a r e curând. In aces t episod I a n n i n g s a fost cu adevăra t m ă r e ţ .

Am fi v r u t to tuş i ca în s ch i ţ a r ea per-soanlităţli lui Ve ro să fie o no t ă m a i m u l t decorativă şi ma i puf in r ea l i s t ă p e n t r u 8 nu con t ra s t a p r e a m u l t î n a tmos fe ra generală.

André H a b a y a fost în P e t r o n i u s exac t ceeace t r e b u i a să fie : p a t r i c i a n d in c a p până în p ic ioare , cu nes fâ r ş i t ă e l e g a n ţ ă în fiecare gest. H a b a y a ş t iut să concen­treze toată concepţ ia aces tu i ra f ina t , într'un s e m p i t e r n e l su râ s , d e u n scept i ­cism el însăs sceptic .

Din rolul Eunic ie i , R ina de L igno ro a •făcut o m i n u n a t ă c r ea ţ i e , d e l i c a t ă şi totuşi p u t e r n i c ă . Es te în specia l o scenă admirabilă în ac tu l în t â i : faţa s t a tue i lui Pe t ron ius . P e l â n g ă sup l e ţ ea mişcă-rei ce o face r i d i când mă in i l e s p r e f igura de p ia t ră a a r b i t r u l u i e legan ţe i , t r e c e r e a braţului d u p ă gâ tu l s t a tue i es te m i n u n a i . Cestul ace la lasciv, de o nes fâ r ş i t ă e le ­ganţă c o n t r i b u e l a c r e a r e a atmosferieti mai mul t c â t zece t a b l o u r i : c e l e l a l t e roluri i n t e r p r e t a t e co rec t şi in te l igen t .

Figuraţ ia s labă : femei le ce o r n a u fes­tinurile făceau mecan ice ge s tu r i d e p a ­siune de comandă. . Fo togra f i a e x c e l e n t ă . Titlurile scene lor c r u ţ a t e de obic inui tu l ton bana l de m e l o d r a m ă : „ Q u o V a d i s " aşa cum a fost r ea l i za t , cu toa t e g re şe l i l e destul de m a r i , r ă m â n e totuşi un film de o Incontes tab i lă v a l o a r e a r t i s t i că , însemnând şi u n p r o g r e s în î n s c e n a r e a filmelor i s tor ice .

P U P U I G I R O Ş I A N U

PREMIUL D E PROZĂ • In n u m ă r u l viitor 1 voim comun ica

informaţiuni d e s p r e l u c r ă r i l e comis iunei pentru a c o r d a r e a p r e m i u l u i de p r o z ă „Universul literar".

Lonpinescu (G. G.) e t M-lle G a b r i e l a ChaborskL — S é p a r a t i o n d e s m é ­taux d u І І І - è m e g r o u p e a n a l y t i q u e . Buca re s t , Soc ié té r o u m a i n e des sciences, 1926, 6 p .

Steopol (A.). — C o n t r i b u t i o n s à l ' é t u d e de l ' o x y d a t i o n d e s s u b s t a n c e s o rga ­n iques a v e c de l 'oxydei de c u i v r e . Buca res t , Société r o u m a i n e des sciences, 1926, 32 p . F ig .

Institutul geologic a l R o m â n i e i . Dă r i de s e a m ă a l e ş ed in ţ e lo r . Voi. VI I I '1919—1920). B u c u r e ş t i , (Tip. Româ­ne Unite) , 1925, 261 + II p . + 2 hă r ţ i . F ig .

7. A R T E Neniţescu (Ş te fan I.). — I s t o r i a a r t e i ca

filozofie a i s to r i e i . I T e o r i a cr i t ice i I, II. B u c u r e ş t i , 1925, p . 153—271. Le i 250 ( ambe le v o l u m e ) .

Posluşnlcu (Mih. Gr.). — Din t r e c u t u l muzica l a l R o m â n i l o r . G a v r i i l Mu-sicescu, v i e a ţ a şi o p e r a s a m u s i c a l ă . Cu c p r e f a ţ ă de C. N. I f r im. B u c u ­reşti. (Tip . Cartea Românească) , f. d., 36 p . F ig . Lei 15.

8. L I T E B A T U R Ă . Trancu-Iaşi (Gr. L.). — C e t i n d p e Ro­

main R o l l a n d . C o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă l a

LA T E A T R U L N A T I O N A L : S e c r e t u l lu i Polichinel le .

Cred , că b ine a făcut d i rec ţ ia t e a t r u ­lu i Na ţ iona l , r e l u â n d , ,Secretul lu i Po­l ich ine l le ' ' . E o piesă, c a r e a a v u t succes, f i indcă p a r c ă - i f ăcu tă î n t r ' a d i n s p e n t r u m a r e l e p u b l i c : a t r a g e şi p l ace .

S'a scr is a şa d e m u l t şi des igur a ş a de b ine d e s p r e aceas t ă p i e să a lui P i e r r e Wolf. E u ş o a r ă şi f ină ; d a r e m a i a les se­d u c ă t o a r e p r i n t r ' u n gene ros op t imism.

Sunt în fă ţ i şa te în „Secre tu l lu i Po­l i ch ine l l e " personagiii,, c a r e in f luen ţează a s u p r a t u t u r o r spec ta to r i lo r , o r i câ t de d u r e a r fi s t ă r i l e suf le teş t i a l e aces tora .

S imţ im cu toţi i cât d e a sp ră - i v i a ţ a ; câ t d e d u ş m ă n o a s e sun t mi j loace l e d e l up t ă , cât d e a m a r e sun t s i l in ţe le de a-d a p t a r e . Şi d e a c e e a p r i m i m c u un fel d e voioşie j uven i l ă , ceeace în une le c e a s u r i c au t ă să a d u c ă o s c h i m b a r e p r i e ­tenoasă , o g r a ţ i e na ivă , o î m b l â n z i r e du­ioasă în a p r e c i e r i . E o nevoe fizică să vedem, că sun t m ă c a r p e scenă, o a m e n i cu in ima bună , şi să u i t ă m s b u c i u m ă r i l e d in afară , f r ă m â n t ă r i l e p ă t i m a ş e şi în v o r b ă şi în gest .

. ,Secretul iu i Po l i ch ine l l e ' a d u c e ceva d in a tmosfe ra vremuri lor* de alfôflata, din poez ia lu i ' od in ioa ră , cu p ă r i n ţ i aşa d e duios îngădu i to r i , cu p r i e t e n i aşa de devo ta ţ i şi ma i a l e s cu înd răgos t i ţ i aşa d e cand iz i .

E o a tmosfe ră de î n t r e m ă t o a r e seni­n ă t a t e p e s t e î n n o u r a t e l e p r e o c u p ă r i de azL

B. iCECROPIDE

A t h é n é u l R o m â n î n z i u a de 31 Ia ­n u a r i e 1926. B u c u r e ş t i , (Tip . „Emi-nescn"), 1926, 16 p . F i g . Le i 15.

I. L I T E R A T U R Ă ROMÂNĂ, b) Teatru.

Alecsandri (Vasi le) . — T e a t r u . C e t a t e a N e a m ţ u . Cine l -c ine l . B u c u r e ş t i , Uni ­versa la , A l c a l a y & Co., 107 p . Lei 12. (Bib l io teca p e n t r u to ţ i 199—199 bis) .

Mihăi l eanu-Stempo (St.). — N i ţ ă G a l a n -to rnu l . Comed ie î n t r e i ac t e . B u c u ­reş t i Casa Şcoalelor, 1926, 159 p . Lei 40.

c) R o m a n . N u v e l ă . Agârbiccanu ( Іол) . — L e g e a t r u p u l u i

(poves t ea u n e i v ie ţ i ) . R o m a n . B u c u ­reş t i , Universa la , A l c a l a y & Co., 1926, 427 p . Lei 100.

Arde ieanu (C) . — D i p l o m a t u l , t ă b ă c a -r u l şi a c t r i ţ a . B o m a n . B u c u r e ş t i , Casa Şcoale lor , 1926, 285 p. Lei 80.

Nicol . — I r m a . R o m a n . S ib iu , (Tip . Şcoale i Mil i tare Infanterie) , 1926, 79 p . Lei 30.

S a d o v e a n n (Mihai l ) . — D u m b r a v a m i ­n u n a t ă . B u c u r e ş t i , Universa la , Al­c a l a y & Co., 1926, 237 p . Lei 60.

Teodoreànu ( Ionel) . — L a Mede l en i . Ro­m a n . H o t a r u l n e s t a t o r n i c . B u c u -

D I N S T R Ă I N Ă T A T E

• In G e r m a n i a sun t 4298 d e ed i to r i . Adică d e ş eap t e ori m a i mul ţ i ca în F r a n ţ a . D a r n u m ă r u l că r ţ i lo r ce pub l i că e in fe r ior celor t i p ă r i t e d e cel cinci s a u şease su t e d e ed i t o r i f rancez i .

• In j u r u l fundăr i i la Ber l in a une i Academi i de l i t e re , sau de poez ie (Dicht­k u n s t ) , în u r m a in i ţ ia t ive i m i n i s t r u l u i de i n s t ruc ţ i e dr . Becker,, p r i m i t ă c u m u l ­tă s impa t i e de op in ia publ ică , p u t e m ' d a u r m ă t o a r e l e d a t e :

La Ber l in ex i s t ă o A c a d e m i e de ş t i in ţe încă d e p e la 1700, şi p r i m u l ei p r e ş e ­d in t e a fost Leibni tz . Academia de be l e -o r t e ca re c a m din aceeaş epocă posedă o sec ţ iune muz ica lă de là 1833. D e ma i m u l t e o r i a fost v o r b a să i se a d a o g e o secţ ie l i t e r a ră , d a r f ă ră să se a j u n g ă la u n rezu l t a t , deşi r o m a n c i e r u l F r e y t a g şi i s tor icul R a n k e , a u ce ru t -o cu a t â t a ins i s ten ţă .

D u p ă răsboi p r i m u l min i s t ru de in­s t ruc ţ i e p u b l i c ă al Repub l i eeú Hacniscli a î n c e r c a t aoola.ş lucru fă ră succes şi nici i n i ţ i a t i va m i n i s t r u l u i Becker . cu toa t e că a fost sus ţ inu tă şi de p r e s ă , n u e încă s igu ră de i sbândă , p e n t r u c ă in ­s t ruc ţ ia p u b l i c ă în G e r m a n i a a p a r ţ i n e s t a t e lo r federa le , şi dr . Becker , e n u m a i un m i n i s t r u p r u s a c . A c a d e m i a de là Mün­chen se t e m e să nu fie l ă s a t ă în u m b r ă de noua ei colegă be r l ineză .

Nici n e m u r i t o r i i nu s u n t scuti ţ i de li­ne le slăbiciunii u m a n e .

• A a p ă r u t sub t i t lu l ..Les cahiers d u t héâ t r e " p r imul n u m ă r a l o rganulu i ofi­cial al . .Societăţii universale de t ea t ru ' 1

concepută de Gemier. El conţ ine expune­rea p r o g r a m u l u i fcestei societăţi si t r a ­sează un tab lou al pr imelor lucră r i . P r i n aceas tă societate se in tenţ ionează crearea unei g rupăr i rare să cu p r i n d ă toa te profe­siunile în l egă tu ră cu tea t ru l , d in fiecare ta ră , pen t ru a luc ra în comun la progresul lui. Au ade ra t la aceas tă mişcare cele ma i dr f runte persona l i tă ţ i din G e r m a m a . An­glia, America , Aus t r i a şi ch ia r Japonia .

• P a n a i t I s t r a t i a ţ i nu t la A t e n e u l din G e n e v a o confe r in ţ ă p e tema : . .Sent imente a s u p r a a r t e i şi v i e ţ i i " cu subiec tu l . .Puţină au tob iogra f i e " .

• F r a n c i s Molná r cunoscu tu l d r a m a ­t u r g m a g h i a r a începu t s ă scr ie şi ro ­m a n e : P r i m a sa l u c r a r e ie i n t i t u l a t ă . „ T i n e r e l e fete d in s t r ăz i l e P a l " . Г ;

r e ţ i i , Cartea Românească , 1926, 383 p. Lei 75.

I I I . L I T E R A T U R Ă STRĂINĂ T R A D U S Ă .

Andersen . — B r o s c u ţ a şi a l t e p o v e s t i r i . T r a d u c e r e de N a t á l i a N e g r u . Voi. [II (poves t i r i ) . B u c u r e ş t i , Casa Şcoa­lelor, 1926. 135 p . F ig . Le i 25.

Andersen. — P r i v i g h e t o a r e a şi a l t e po­ves t i r i . T r a d u c e r e d e N a t á l i a N e g r u . Vol. IV (poves t i r i ) . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, 160 p . F ig . Lei 30.

9. I S T O R I E . B I O G R A F I E . Culea (Apos to l D.). — Cetă ţ i l e m o l d o v e ­

neş t i de p e N i s t r u . B u c u r e ş t i , Car­tea Românească , (1926), 32 p . Fig. Lei 4. ( C u n o ş t i n ţ e fo los i toa re . S e r i a C. Nr . 25).

Gheorgbiu ( C ă p i t a n A u r e l I.). — C â t e v a Loca l i t ă ţ i I s t o r i c e d i n J u d . Bo to ­ş a n i . B o t o ş a n i , (Tip . „Munca"), 1926, 15 p. Lei 15.

Petrescu (C ) . — I s t o r i c u l c o m u n e i Cio-ro iu . C r a i o v a , (Tip . Ramuri ) , 1926, 8 P.

Zotta (Sever) . — M ă n ă s t i r e a Golia . S c h i ţ ă i s to r i că . I a ş i , (Tip . L u m i n a Moldovei) , 1925, 39 p . F ig .

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I SĂPTĂMÂNA

• Am publicat în număruil trecut rezultatul alegerilor la S. A. D. R. pen­tru comitetele administrativ şji d e lec­tură, în conformitate cu noua lege a Teatrelor. Confirmările Ministerului Artelor n'au fost fără oare cari s u r p r i z e : în consiliul administrativ a fost numit d. Romulus Voînescu ; în comitetul de lectură, d-nii : Alfred Mosóin şi Mircea Răduleecu.

• Societatea Scriitorilor Români a sărbătorit pritotr'un banchet la Boule­vard, pe noul ministru al Artelor, d. Vasi le ' Goldiş. Noul ministru a glorificat pe scriitori. în accente vibrante.

• Neamul Românesc, ziarul d-lui N. lorga, şi-a întrerupt apariţia zilnică du­pă 21 ani de exis tentă . Va continua să apară săptămânal .

SCRIITORII • Cuvinte potrivite, volumul de poezii

al d-lui T. -Arţrhezi, e sub tipar ş i va apare cel mai târziu, în Iunie.

• Săptămâna vuitoare se pune în vânzare, volumul de poezii : Scut şi tar/îă de Perpessicius; Tipărit la tipografia , Jockey-Club" Ion C. Văcărescu, volu­mul apare în editura l iterară a Casei Şcoalelar : 176 pagini ; l e i 50.

PREMIILE SALONULUI OFICIAL Juriul ..Salonului Oficial" din anul • a-

cesta a decernat expozanţi lor următoa­rele premii :

MARELE PREMIU (100.000 lei), T h . P a l -lady, pictor,

PREMII à 20.000 lei, pictorilor Ionescu Sinaia, Vasile Popescu. P. Iorgulescu şi sculptorului Onofrei.

PREMII à 15.000 le i ; pictorilor Băltata, AI. Moscu, Papatriandafil şi- scuilptori-jei Emil ien Celina.

PREMII a 10.000 Iei, nictorilor : St. Constantinescu. Foebus, L. Viorescu şi sculptoritii) Medrea Serova.

PREMIILE „SIMlI" a 5.000 Iei, picto­rului Kessler si sculptorului Olteanu.

BURSE D E VOI A J (a(25000 lei f iecare); 1. pictură ; Take Soroceanu ; 2. sculptu­ră : C. Băraski;

PREMII TEATRALE Q Comitete le unite a le Teatrului' Na­

tional din Craiove au acordat următoa­rele premii în anul acesta :

D-lui V. Eftimiu 8000 le i pentru piesa „Thebaida".

D-lui I. Minuleseu 6000 lei pentru pie­sa „Manechinul sentimental".

D-lor R. Gvr şi N. Milcu 5000 lei pen­tru piesa '„Căciulită Roşie".

D-lui G. Silviu 5000 le i pentru piesa „CiuMici ' ' , şi d- lu i Drăgulescu 20.000 le i pentru programul oficial al Teatrului şi caricaturile artiştilor.

PRIETENII' STATELOR-UNITE Domnul Profesor Virgil Bărbat, deca­

nul facultăţii de l i tere' delà Universitatea din Cluj , va vorbi Duminică 9 Maiu, ora 6 seara, în' aula Fundaţiei Universitare Carol I. despre : America în viata, mo­dernă.

Domnul profesor Virgil Bărbat esti. un fiu sufletesc a l Universităţi lor Ameri­cane, în care şi-a trăit ani d e -i IstKidiu. Domnia-sa- este apoi autorul lucrări i „Imperialismul american", apărută acum câţiva an i la „Cartea Românească'', şl în c a r e problema Statelor-Unite f a ţ ă d e Europa, este* pentru prima oară la' noi ridicată la importanţa p e care vremuri le au adeverit-o-. •

Conferinţa domnului profesor Virgil Bărbat are loc sub auspicii le societăţii .Prietenii Statelor Unite".

REVISTE • SBURÄTORUL (IV. 3. Mai) : în edi­

torial, vorbind de literatura ..Sburăto-rului" şi d e nedumeriri le iscate î n o parte din public, de E. Lovinescu, notea­ză câteva adevăruri în imlargdinea poe­ziei moderne şi a pregătirii cetitorului modern :

, .Conceptul estetic este o valoare mobilă şi succesivă, pe care o e labo­rează artiştii şi o impun epocei lor. Ne­înţe les la apariţie, însulşi Emiuescu a fost condamnat pentru obscuritate şi pentru formula nouă a estet icei sa le ; ceiace e azi universal recunoscut, a părut la în­ceput o revoluţie- şi avem' convingerea că ceiace e „neînţeles'' de aţâţi oameni de bunăvoinţă dar fără competenţă li­terară, va ifi de o indiscutabilă claritate mâine ; rugăm, aşa dar, pe cititorii aces­tei reviste, să n e lase cinstea de a le forma noi gustul şi nu de a ni-l impune ei nouă : să) ne-o acorde vocaţiei si trudei noastre nedesminţite de un sfert de veac : în orice caz, î i rugăm isă nu-şi în-chipue că ceiace „n'au înţeles' 1 n a r e în­ţeles ; oricât a m ignora valoarea formu­lelor algebrice nu putem avea prezum­ţia de a nega algebrei calitatea de şti in­ţă ce depăşeşte prin puterea de abstrac­ţie şi de simplificare practica celor patru oper/afii e lementare sui'lràenls idolai/ vieţii curente''.

Poezia publică d-ni i : Camil Baltazár, G. Nichita, Vladimir Streinu şi proză : Hortensia Paoadat Beneescii Sanda Mo­vilă, Tudor Şoimaru şi o atentă anal iză impregnată * de humor in te l ec tua l : în Casele Iui Titu Gordius. nuvela d-lui Rnmiro Ortiz o bogată revistă a cărţilor, aspecte ale vieţii literare, de d-nii E. Lo­vinescu şi Pompil iu Constantinescu, care stabileşte - cu hotărâre şi iusteţă un ne­cesar distinguo în Tradiţionalism sau modernism ?

• VIAŢA LITERARA (I, 11, 1 Maiul : Despre acefal ia edi l i tară a Capitalei noastre, scrie un susţinut vehement arti­col d. G. «Muwra : „In starea actuala aşa de înapoiată, aroroape preistorică, în care el (Bucurestiul) se găseşte, mi-apare u-neori aşa de ciudat si abnorm încât fan tazia mea (îl confundă cu un ihtiozaui conservat în mod miraculos pe suprafaţa pământului. N u ise poate o mai mare ru­şine naţională. Ori de câte ori cutreer străzile, nn-mi pot stăpâni revolta şi obrajii mei ard par'că sub pleznetul u-nor palme străine. Am aceeaşi senzaţie, de umilinţă şi. deprimare ce ani simţit-o întâia dată când a m sosit la Bucureşti venind din Buda Pesta, unde erau de mai multă vreme aşezaţi părinţii mei.

D . I. VALÉRIÁN convorbeşte cu d. profesor M'hail Dragomirescu. „Eczema literară", „Noua generaţie literară" „in­stitutul de literatură" sunt problemele scumpe d-lui Dragomirescu.

Convorbirea e precedată de un judi­cios portret al d-lui Dragomirescu. Des ­pre profanarea poeziei laşului notează o serie de observaţii d. Mihail ' Sadoveanu.

Poezii, publică d-nii : V. Voiculescu şi I. Valérián.

• IDEEA EUROPEANA (VII. 187, 1 Mai) : d. N. N. Matheefccu scrie despre Criza 'Soeialismului român, p e care o vede într'o criză de ordin in te l ec tua l : „Massele au plecat delà partid şi întâr­zie să se întoarcă pentrucă! nu au avut şi nu au ö astfel de conşti inţă de c lasă. Sciziunea s'a produs «i, azi , refacerea îin târzie; pentru că e lemente le conducă­toare n ü au o conştiinţă conducătoare, de

• CONTIMPORANUL (V, 66, 1 Mai) : D . Mafreel Iancu publicai o serie de an­

chete printre reprezentanţi i autorizaţi ai suprareal ismului la P a r i s ; poezi i ş*i proză, d-nii Ion Barbu, I. Vinea, I. G. Costin etc.

D in conferinţa d-lui N. Davidèscu, la vernisajul expoz i ţ i e i lui Marcel Iancu şi N i ţă Pătraşcu, aceste rânduri despre in­telectual i tatea artei moderne :

„Acesta e s t e adevărul : suntem cu toţii lirici. N e l ipseşte controlul unei lumi fix încadrată, d in afară, pentru lumea noas­tră lăuntrică, ne l ipseşte ceeace se chea­mă, sau se chema, măsură d e unitate. Dogmatica aceia care împiedica mai de mult, pe Greco bunăoară, să picteze ari­pile unui înger în afară de lungimea lor f ixată prin conciliiJei papale odată pentru totdeauna, constituia o greutate pentru un artist, dar constitua, în ace laş timp, şi germenul satisfacţiei intelectuale de a Îi învins 1 până Ia urmă o piedică.

Intelectualitatea în artă intră astfel pe ca lea neces i tate i de a rezolvi unele pro­bleme dini afară,; şi d é ai l e pune de acord cu cântecul sufletesc al artistului. Fiindcă arta nu a fost niciodată, şi nici astăzi nu e s t e altceva decât o emoţ ie intelectuali-zată ; asta însemnează că o operă de artă nu es te nici o emoţie pură, şi nici o idee pură, ci trebue neapărat să isvorască dintr'o justă dozare a acestor dottă ele­mente.

Intelectualitatea artei moderne stă în căutarea ş i rafinarea mijloacelor de re­dare, Linia, : culoarea si formei, au' fost smulse din rândul valorilor cu raporturi f ixe între e le , şi asvârl i te în mâinile ar­tistului pentru u s e juca cu e le în sfera lud de emotivitate".

SUCCES D E LIBRĂRIE... • Diplomatul , tăbăcartil şi actriţa, ro-

memt l ' ţ în ed. l iterară Casa şcoalelor) d-lui C . Ardeleeivtf, cunoaşte un îmbucu­rător succes d e l ibrărie. El e s t e de două or i semnificativ, dovedind atât predilec­ţia cetitorului român pentru roman, cât şi favoarea aceluiaşi cetitor pentru lu­crările de merit.

Cetitorii din provincie, care s'au inte­resat de apariţia acestui roman a l (d-lui C. Ardeleanu. sunt înştiinţaţi, prtin <a-ceasta, că, în curând, îl vor avea la toate l ibrăriile din ţară.

D I N STRĂINĂTATE • Asociaţia artişilor şi scriitorilor din

Paris, a organizat un festival în onoarea poetului grec Costiş Palamas, care a îm­plinit 50 de ani. Hubert Pernot profesor la Sorbona a ţinut o conferinţă' asupra vieţii şi operii lui Palamas socotit ca cel mai mare poet contimporan grec. In o-pera sa evoacă desepri cu melancol ie frumuseţ i le naturii-, de care poetul se simte lipsit în oraşul Atena unde este secretarul univers i tăţ i i pas iuni le vii sunt înlocuite cu o infinită duioşie, iar în poezi i le cu caracter social" afirmă cre­zul naţionalist,

• Fi lmul „Spiritismul deslănţuit" a provocat o mare agi taţ ie printre psichi^-atrii englezi . Peste o sută de societăţi au trimes protestări, în Parlament, iar Uni­unea naţională a spiritiştilor susţine cu violentă' prin toate mijloacele că fil­mul pomenit deformează problemele în discuţiuhe.

• Premiul de poezie Emile Verhaeren fundat de d-na Jane Catul le Mendés, a fost decernat de juriul francez d-lui Mar­cel Thiry pentru volumul său „Plonge-antes proues". încă de anul trecut, în volumul . .Quand tu pales au nom de Vancouver" Marcel Tkiry câşt igase sim­patia juriului acestui premiu.

Redactori PßRPEWHCIÜ»