pda 4 2015 - tipar_pda 1 2012.qxd

64
Anul V, Nr. (1 )/20 5 I 4 6 1 CEL DE-AL IV-LEA CONGRES L PROFESIEI DE AUDITOR FINANCIAR DIN ROM NIA A Â „Provocările profesiei de auditor financiar – acţiuni pentru implementarea reglementărilor Uniunii Europene” Pentru o zi, Braşovul a fost Capitala internaţională a auditorilor financiari

Upload: hadien

Post on 31-Dec-2016

247 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Anul V, Nr. (1 )/20 5I 4 6 1

CEL DE-AL IV-LEA

CONGRES L PROFESIEIDE AUDITOR FINANCIAR DIN ROM NIA

„Provocările profesiei de auditor financiar– acţiuni pentru implementarea

reglementărilor Uniunii Europene”

Pentru o zi, Braşovul a fost

Capitala internaţională

a auditorilor financiari

Page 2: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Un important suport tehnic pentru profesionişti

În cadrul „Acordului de cola-borare în procesul de consolidare afuncţiilor de audit financiar şiaudit intern”, încheiat întreCamera Auditorilor financiari dinRomânia şi Asociaţia AuditorilorInterni din România, care estemembru al IIA Global a fostelaborat în comun un Ghid privindimplementarea Standardelorinternaţionale de audit intern, cuscopul declarat de a sprijini dobân-direa şi menţinerea unor standardeînalte de calitate privind organi-zarea, conducerea şi practica misi-unilor de audit intern de cătreauditorii financiari.

Ghidul este conceput ca un instru-ment de clarificare a unor aspecterelevante ale Standardelor la carene referim. Practic, în Ghid suntcuprinse recomandări de ordin me-todologic, precum şi proceduri deordin tehnic, incluzând şi un set de

modele de documente ce se dovedesc necesare atât pentru organizarea, cât şi pentru desfăşu-rarea activităţii de audit intern.

Ghidul are în vedere prezentarea elementelor de bază ale activităţii de audit intern desfăşu-rate pentru entităţi (în vocabularul internaţional întâlnite şi sub denumirea de organizaţii)din sectorul privat, care:

fie intră sub incidenţa obligativităţii auditării situaţiilor financiare anuale şi, implicit, aobligativităţii organizării activităţii de audit intern;

fie optează pentru auditarea situaţiilor financiare anuale şi, deci, trebuie să îşi organizezeşi activitatea de audit intern;

fie în lipsa auditării situaţiilor financiare optează să îşi organizeze activitatea de auditintern, în cazul în care la acestea nu se aplică normele specifice privind auditareainstituţiilor publice.

Considerentele prezentate se adresează auditorilor financiari, membri ai CamereiAuditorilor Financiari din România, care coordonează misiuni de audit intern, precum şioricăror altor persoane implicate în misiuni de audit intern.

,

Page 3: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Reportaj

Al IV-lea Congres al profesiei de

auditor financiar din România

„Provocările profesiei de auditor financiar – acţiuni

pentru implementarea reglementărilor

Uniunii Europene”

Idei, sugestii, experienţe

Auditul principiului continuităţii activităţii şi

concluzii în raportul de audit

Monica Ştefan, Alexandra Mutulescu,

Soter & Partners

Documentarea aserţiu-nilor aferente situaţiilor financiare. Secţiunea M – Aspecte legale şi statutare,capital propriu şi rezerve – aplicaţie practică

Mihai Grigore, auditor financiar

Ierarhia valorii juste

şi abordările în evaluare

Filip Stoica, Elf Expert

Aspecte contabile şi fiscale privind reducerile comerciale şi reducerile financiare

Ioan Minda, auditor financiarAlin Dumitrescu, auditor financiar

Anul IV, Nr. 4 (16)/2015

SUMAR

330

40

22

46

Page 4: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

57

Provocări și tendinţe internaţionale

Auditul comun – ce este şi cum se aplică. Învăţăminte din experienţaFranţei

Vasile Andrian, Mazars România

Explorarea asigurării cu privire la raportarea integrată şi alte evoluţii noi în raportarea externă

Adriana Spiridon

53

© CAFRToate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).

Reproducerea, fie şi parţială şi pe orice suport, este interzisă fără acordul prealabil al CAFR, fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor.

Page 5: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

„Provocările profesiei de auditorfinanciar – acţiuni pentru

implementarea reglementărilor Uniunii Europene”

a 23 octombrie 2015, Hotelul Aro Palace dinBraşov a fost gazda celui mai important eveni-ment din viaţa organizaţiei noastre profesio-nale – Cel de al IV-lea Congres al profesieide auditor din România, organizat sub coor-

donarea noului Consiliu al CAFR, ales în toamna anu-lui trecut. La această ediţie a fost abordată o temăancorată în realitatea imediată: „Provocările profesieide auditor financiar – acţiuni pentru implementareareglementărilor Uniunii Europene”. A fost, totodată, unbun prilej pentru a fi sărbătorită într-un cadru festivZiua Naţională a Auditorului Financiar.

La eveniment au luat parte, alături de auditori finan-ciari membri ai Camerei, numeroase personalităţi aleprofesiei din ţară şi din străinătate, reprezentanţi aiunor instituţii publice, centrale şi locale, ai unor orga-nizaţii profesionale partenere, ai mediului academic şiai celui de afaceri, ziarişti.

Au onorat Congresul prin prezenţă şi participare lalucrări o serie de invitaţi străini, precum: Petr Kriz –preşedintele Federaţiei Europene a Contabililor (FEE),Alexandra Chin – preşedintele ACCA, Hans vanDamme – preşedintele Grupului de coordonare al

L

Page 6: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Proiectului Common Content, Wolfgang Böhm – se cre tar general al Grupului de coordonare alProiectului Common Content, Michèle Cartier leGuérinel – delegat general FIDEF, Francesco Capalbo– reprezentant al Consiliului IFAC (PermanentObserver), Christiana Diola – Europe Region Team,Institutul Contabililor Autorizaţi din Anglia şi ŢaraGalilor (ICAEW), Mirela Bojic – secretar şi coordona-tor pentru cooperare internaţională, AsociaţiaContabililor şi Auditorilor din Republica Srpska, DmitryYakovenko – preşedintele Institutului Naţional alProfesioniştilor Contabili, Managerilor Financiari şiEconomiştilor din Federaţia Rusă, Viktoria Lisina –preşedintele Uniunii Auditorilor din Ucraina, DavidGoldberg – preşedintele Institutului ContabililorCertificaţi Public, Israel, Boyko Kostov – preşedinteleInstitutului Contabililor Publici Autorizaţi din Bulgaria,Viorel Dandară – preşedintele Consiliului directorACAP – Republica Moldova, Marina Şelaru – directorexecutiv, ACAP- Republica Moldova, Lilia Grigoroi –decanul Facultăţii de Contabilitate din cadrul ASEM dinRepublica Moldova, Nino Lagidze – Membru alEducation Committee, Georgian Federation ofProfessional Accountants and Auditors (GFPAA),Marina Revazishvili – Coordonatorul Comitetului deEducaţie, Georgian Federation of ProfessionalAccountants and Auditors (GFPAA), Vaios Rizoulis –membru al Consiliului de Supraveghere al InstitutuluiContabililor Publici Autorizaţi din Grecia (SOEL).

Înainte de începerea lucrărilor, jurnalistul economicRadu Soviani, moderatorul Congresului, a supus aten-ţiei un scurt film prin care s-au rememorat aspecteimportante din viaţa organizaţiei profesioniştilor româniîn audit, legate de Congresele anterioare, dar şi de altemomente care au marcat progresele şi preocupările privind constituirea, dezvoltarea şi creşterea calitativă aprofesiei, care – într-un timp relativ scurt – a reuşit săse afirme şi să fie recunoscută şi apreciată atât pe planintern, cât şi pe plan internaţional. Totodată, secvenţedin film au fost consacrate activităţii curente desfăşura-te atât la sediul Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, cât şi la sediile reprezentanţelor regionale dinIaşi, Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Deschizând lucrările, prof. univ. dr. Ion Mihăilescu,preşedintele Congresului, a urat un călduros bun venittuturor celor prezenţi:

„Bine aţi venit la lucrările celui de-al 4-lea Congres alauditorilor financiari din România!

Istoria Camerei aţi văzut-o marcată în filmul care ne-afost proiectat. Prezentul îl trăim împreună în aceastăsală. Emoţiile mele sunt generate de faptul că avem înmijlocul nostru o seamă de reprezentanţi ai organisme-lor internaţionale şi regionale străine, care au contri-buit din plin la consolidarea, dezvoltarea şi funcţiona-rea Camerei Auditorilor Financiari din România.

4

Reportaj

Page 7: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Mulţumesc în primul rânddomnului Hans VanDamme, fost preşedinte alFEE, cel care a bătutmulte drumuri la Bucureştipentru ca organizaţianoastră profesională să sealăture membrilor plini aiorganizaţiei europene. Deasemenea, îmi amintesc cuplăcere de aderarea Ca -merei la FIDEF şi salutprezenţa în această sală adoamnei Michèle Cartierle Guérinel, care, la tim-pul respectiv activa alături

de board-ul Federaţiei, iar astăzi reprezintă la Con gre -sul nostru organizaţia mondială a francofoniei –FIDEF.

Sunt foarte încântat că după atâta vreme se află înaceeaşi sală atât conducerea CECCAR, cât şi conduce-rea CAFR, care participă la acest eveniment formândun corp comun de interese, ce vin în sprijinul rezolvăriiproblemelor financiar-contabile la nivelul întregii eco-nomii.

Avem în sală reprezentanţi ai unor instituţii de fruntedin domeniul financiar-contabil din România: Curtea deConturi, Autoritatea de Supraveghere Financiară,Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public aProfesiei Contabile. Discuţiile generate de timpurile pe care le trăim, uneori mai ascuţite, alteori mai mo -derate, au făcut ca relaţiile dintre CAFR şi instituţiileamintite să se îmbunătăţească în timp. Am convingereacă la ora actuală suntem pe un drum bun din acestpunct de vedere. Dânşii sunt alături de noi şi vor luaparte la tot ceea ce întreprinde CAFR pentru ca profe-sia contabilă să corespundă cerinţelor documentelorizvorâte din Cartea Verde, adoptate la nivelul UniuniiEuropene.

Aş vrea să aduc mulţumiri şi autorităţilor de pe planlocal, domnului prefect, care ne-a acordat tot sprijinulmaterial, logistic şi uman pentru ca acest Congres să sedesfăşoare în condiţiile cele mai bune la Braşov,Consiliului Judeţean şi Primăriei municipiului Braşov,precum şi Universităţii „Transilvania”, care au venit cuidei pertinente pentru a găsi cele mai bune soluţii înrealizarea acestei manifestări.

Mulţumesc preşedintelui Gabriel Radu pentru că stăruiefoarte mult în colaborarea la nivel instituţional, de careavem foarte multă nevoie.

Felicit, de asemenea, strădania aparatului executiv alCamerei.

Vă mulţumesc doamnelor şi domnilor auditori pentruprezenţă şi aş dori să ne mai vedem, alături de invitaţiinoştri din străinătate şi la alte manifestări organizate deCameră împreună cu auditorii financiari.

Transmit urarea de «Lucru bun făcut!» Congresuluinostru!”

Conferenţiar univ. dr. Gabriel Radu, preşedinteleCAFR, s-a adresat, de asemenea, celor prezenţi:

„Bine aţi venit la Braşov!Ne bucurăm că sunteţialături de noi!

Mulţumesc gazdelor noas-tre – Prefectura, Consiliuljudeţean, Primăria muni-cipiului Braşov,Universitatea„Transilvania”, precum şiinvitaţilor noştri şi, maiales, dumneavoastră, sti-maţi colegi – chiar dacăsunteţi sau nu auditori –care vă aflaţi alături deprofesie cu mult drag şicu multă căldură.

Dacă domnul profesor Ion Mihăilescu s-a referit îndeo-sebi la istoria organizaţiei noastre profesionale, eu voiaborda prezentul şi mai ales viitorul său. Mă voi axa petrei direcţii de acţiune importante pentru profesie înacest moment. Mă refer la profesia de contabil, la ceade auditor şi la cea de evaluator, care trebuie să fieunite şi nicidecum dezbinate. Interesul nostru estecomun: trebuie să servim publicul! În acest context şi cuaceastă semnificaţie dorim să se desfăşoare lucrărilecelui de-al IV-lea Congres al profesiei de auditor finan-ciar din România.

În primul rând, se cuvine remarcat că organizaţia noas-tră profesională şi-a îmbunătăţit şi consolidat din punctde vedere instituţional colaborarea la nivel naţional şiinternaţional. La nivel internaţional există multe proiec-te la care noi, ca reprezentanţi ai profesiei de auditordin România, am dorit să participăm. În acest sens,reamintim cel mai recent eveniment al profesiei, petre-cut la data de 28 septembrie 2015 şi anume: primireaCAFR ca membru asociat la Proiectul CommonContent. Mulţumesc domnilor Alain Burlaud şi Hansvan Damme pentru încrederea acordată!

Tot la nivel internaţional, împreună cu IFAC, FEE şicelelalte organisme profesionale puternice din lume,încercăm să aducem auditul din România la nivelul exi-genţelor profesionale pe plan european şi internaţional.

5Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 8: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Totodată, considerăm că şi pe plan naţional, prin des-chiderea pe care am avut-o către instituţiile aferenteprofesiei, cum ar fi Curtea de Conturi, Banca Naţionalăa României, Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice,corpurile profesionale, am îmbunătăţit şi vom îmbună-tăţi în continuare comunicarea. Aş vrea să-i mulţumescdomnului Robert Aurelian Şova, preşedintele CECCAR,care este alături de noi împreună cu doamna DanielaVulcan Văduva, director general, ca şi celorlalţi colegidin profesie care vor transmite mesaje în deschidereaCongresului nostru. Prin acest Congres considerăm căsuntem îndreptăţiţi să ne exprimăm încrederea căpunem bazele unei noi deschideri spre a fi vizibili, sprea da tărie, încredere şi credibilitate pentru ceea ceavem de făcut în continuare.

Cel de-al doilea mesaj pe care vreau să îl transmit sereferă la consolidarea internă în privinţa profesionalis-mului membrilor noştri, persoane fizice sau companii,ceea ce reprezintă o mare provocare pentru actualaechipă de conducere a CAFR. Piaţa auditului a fost şieste destul de încorsetată. Problemele pe care le areprofesia şi cu care ne confruntăm în România sunt pro-blemele profesiei din întreaga Europă şi nu numai. Deaceea, considerăm că trebuie să fim buni profesionişti,să investim în educaţie, să ne adaptăm standardeloreducaţionale şi, nu în ultimul rând, să oferim lucru decalitate, ca să putem primi recunoaşterea cuvenită!

Cea de-a treia linie pe care ne axăm, cea mai impor-

tantă ca schimbare în ultimul an, vizează procesul desupraveghere. Îi mulţumesc pentru prezenţa laCongresul CAFR preşedintelui CSIPPC, domnulCorneliu Cazacu. La nivelul profesiei de audit se impu-ne supravegherea, dar făcută după reguli şi elementecare sunt aferente obţinerii unui echilibru. De aceea,credem că modelele europene de bună practică, aleunor ţări cu lungă tradiţie şi cu experienţă mai îndelun-gată decât a noastră pot fi preluate de România.

Mulţumesc tuturor colegilor, companiilor mari şi micipentru efortul pe care l-au făcut pentru susţinereaCongresului nostru, care a beneficiat de peste 47 desponsori. Prezenţa noastră şi a dumneavoastră aici estedatorată efortului comun făcut.

Consider că la nivelul Camerei Auditorilor Financiaridin România avem obligaţia să fim împreună, să conso-lidăm profesia. La ultima întâlnire pe care am avut-o încadrul FEE, la Amsterdam, în Olanda, s-au evidenţiatfoarte multe preocupări pentru viitorul acestei profesii,unele cunoscute, altele – pe care le veţi afla la acestCongres – care ne obligă să fim împreună în dezvolta-rea profesiei şi nicidecum divizaţi.

Închei mesajul, mulţumind Executivului CAFR, care înultima perioadă a făcut eforturi foarte mari pentru aasigura această organizare de excepţie a Congresului.

Vrem să fim alături de dumneavoastră, cu dumneavoas-tră şi – cel mai important – să fim împreună!”

6

Reportaj

Page 9: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

În continuare, au fost transmise mesaje din partea unorinstituţii şi organizaţii profesionale din ţară şi din stră-inătate, din care reproducem pasaje semnificative.

Alexandra Chin,preşedintele ACCA

„Vă mulţumesc pentruinvitaţia de a participa laacest eveniment. Suntîncântată să mă alăturacestui Con gres al profe-siei de audit în România.Preţuim ocazia de a cola-bora cu organisme profe-sionale excelente precumCamera Au ditorilorFinanciari din România.

În calitate de reprezentantal unei organizaţii care sededică susţinerii dezvoltă-rii profesiei în întreagalume sunt încântată să mă

aflu astăzi alături de dumneavoastră.

Misiunea ACCA se sprijină pe valoarea publică, pe careACCA o defineşte drept acţionarea în interes public,promovarea eticii în afaceri şi contribuirea la creştereaeconomiei.

Dacă tot vorbim despre economie, cred că prea puţinevoci prezente nu ar fi de acord că incertitudinea a deve-nit noua normă în economia globală. Imaginea de an -samblu asupra mediului de afaceri continuă să se schim-be, în baza unei combinaţii de volatilitate a pieţei, deglobalizare şi de inovaţie în modul în care facem afa-ceri.

Şi, dată fiind o imagine de ansamblu în care globaliza-rea joacă un rol din ce în ce mai mare, oare cum putemsă asigurăm consecvenţa? Într-o economie globală, con-formarea cu standardele internaţionale este esenţialăpentru a oferi o bază comună şi pentru a evita creareade bariere artificiale.

O altă tendinţă din ce în ce mai puternică este influenţatehnologiei. În ziua de azi, companiile au propriileradare de tehnologie, pornite în mod constant.

Avansarea tehnologiei joacă un rol fundamental în crea-rea bogăţiei, îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi are impactatât asupra creşterii economice, cât şi a abilităţii de atransforma societatea. Tehnologia informatică afectează

strategia de business, productivitatea şi locurile demuncă.

ACCA consideră că ar trebui să răspundem promptacestor posibilităţi recente pe care le creează aceastălume în schimbare, acum, într-un moment foarte capti-vant pentru profesia noastră.

Strategia 2020 a ACCA se bazează pe principii clare de atragere către profesie a unei game diverse de talente prin oferirea unei calificări accesibile şi flexibi-le, care oferă o arie largă de competenţe, precum şibusola etică cerută de angajatorii din fiecare sector din lume.

Vom continua să ne trăim valorile de bază: oportunita-te, diversitate, inovaţie, responsabilitate şi integritate.Vă mulţumim pentru invitaţia la evenimentul de astăzi.Sper ca toată lumea să profite din plin de ziua care neaşteaptă.”

Michèle Cartier le Guérinel, delegat general FIDEF

„Este o plăcere să mă aflualături de dumneavoastră,în ţara dumneavoastră,mai ales aici, la Braşov,în acest peisaj minunat.

Congresul de astăzi pre-zintă o temă de extremăactualitate, o temă pe caream discutat-o de multăvreme, dar rămâne înactualitate mai mult decâtoricând.

Aşa cum ştiţi, Româniaeste reprezentată înFIDEF prin CECCAR şiprin CAFR, în total avem37 de ţări membre, de pe 4 continente şi 48 de organi-zaţii afiliate.

FIDEF este, de asemenea, recunoscută de către IFACca organizaţie reprezentativă pentru că grupează toatăactivitatea în jurul unei limbi şi a unei culturi, ceea ceeste un lucru foarte important. Această recunoaştere dela IFAC durează deja de câţiva ani şi, de asemenea,lucrăm în strânsă cooperare cu organizaţia internaţionalăa francofoniei, un lucru foarte important pentru că vor-bim despre o structură care regrupează toată activitateaîn jurul unei limbi.

Vă mulţumesc şi doresc mult succes Congresului dum-neavoastră.”

Mesaje de salut

7Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 10: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Constantin Niţă, deputat

„Mă bucur că, dupăRevoluţie, branşa econo-miştilor a început să reintre în normalitate.Apariţia de noi profesii în acest domeniu – audito-rii Curţii de Conturi,experţii contabili, auditoriifinanciari, experţi în rela-ţiile economice internaţio-nale – au demonstrat căeconomiştii sunt printrecei mai importanţi profe-sionişti în momentul defaţă în societatea româ-nească.

Este de dorit ca această profesie să se implice cât maimult în administraţia publică, pentru că avem marenevoie de profesionişti. Din păcate, în ultimii ani dile-tantismul este în floare în ministere, în instituţiile publi-ce. Acest lucru nu mai poate continua şi atunci estenevoie ca mulţi dintre dumneavoastră să se implice şi înpolitică, nu doar în profesia de auditor financiar. Ţaraare nevoie – atât în administraţia publică locală, cât şiîn cea naţională – de profesionişti.

Mă bucur că sunteţi la Braşov, sper să vă simţiţi bine înacest frumos oraş! Vă doresc succes în activitatea dum-neavoastră, este o meserie extraordinară!”

Mihai Mohaci, prefectul judeţului Braşov

„Braşovul este unul dintrejudeţele fruntaşe aleRomâniei. Din punct devedere statistic, indicatoriisunt mult peste media peţară. De exemplu, la nive-lul judeţului exporturile sepreconizează a fi de 3 miliarde euro, în creşte-re faţă de anul trecut, PIBcreşte anul acesta cu 25%,iar turismul a «explodat».De asemenea, se pun pie-tre de temelie pentruobiective importante, cum ar fi construcţia deelicoptere.

Vă felicit că aţi ales să ţineţi Congresul în judeţulBraşov. Din partea Prefecturii am dat tot concursulorganizatorilor pentru ca această manifestare să se des-făşoare în cele mai bune condiţii.

Dumneavoastră faceţi parte din acele mecanisme alesocietăţii care aduc transparenţa şi elimină în acest felcorupţia din sistem. Felicitări!”

Claudiu Coman, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov

„Salut prezenţa la Braşova celui de-al IV-leaCongres al auditorilorfinanciari din România, aprofesioniştilor dintr-undomeniu recunoscut atât înţară, cât şi în străinătate, areprezentanţilor organis-melor profesionale, aiinstituţiilor statului, aiautorităţilor de reglemen-tare şi ai mediului acade-mic şi de afaceri.

Consider că tema pe careo propuneţi în cadrulCongresului va asigura uncadru generos de dezbateri şi va aduce în atenţie celemai bune interpretări şi practici în domeniu şi, totodată,va evidenţia cele mai eficiente soluţii pentru asimilareaşi implementarea acestora.

Profesia de auditor financiar are un loc bine definit,esenţial într-o economie modernă, servind interesulpublic. An de an această profesie s-a dezvoltat şi conso-lidat, căpătând un binemeritat prestigiu. Înţelegem cutoţii că, prin activitatea lor, auditorii asigură reperelenecesare pentru dezvoltarea corectă, într-un climat deîncredere şi legalitate a afacerilor, îndeplinind astfel unsemnificativ rol social.

Vă transmit felicitări cu ocazia sărbătoririi, pentru a 10-a oară de la instituire, a Zilei Naţionale aAuditorului Financiar din România şi aduc cuvenitulomagiu membrilor acestei profesii, care se bucură de un binemeritat prestigiu în societatea românească.

Vă doresc mult succes în activitate!”

8

Reportaj

Page 11: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Boyko Kostov, preşedintele Institutului Contabililor Publici

Autorizaţi din Bulgaria

„Îmi revine deosebita plă-cere să vă salut cu ocaziacelui de-al 4-lea Congresal profesiei de auditorfinanciar din România şi acelebrării Zilei Naţionale aAuditorului Financiar dinRomânia.

Congresul de anul acestase axează pe probleme demare importanţă pentruviitorul profesiei noastre.Consider că tema acestuiava contribui la o mai bunăînţelegere a mediului pro-fesional contemporan.

Profit de această ocazie şi vă felicit pentru performanţaprofesională a organizaţiei dumneavoastră şi doresc săîmi exprim urările de bine pentru reuşite viitoare.

Vă mulţumesc încă o dată pentru invitaţie şi vă dorescmult succes din partea Institutului Contabililor PubliciAutorizaţi din Bulgaria!”

Viorel Dandară, preşedintele Consiliului Asociaţiei Contabililor şiAuditorilor Profesionişti din Republica Moldova

„În numele AsociaţieiContabililor şi AuditorilorProfesionişti din RepublicaMoldova îmi revine deose-bita plăcere de a vă mul-ţumi, în primul rând, pen-tru invitaţia de a participala cel de al IV-leaCongres al profesiei deauditor financiar dinRomânia şi să-i felicit petoţi profesioniştii românicu ocazia Zilei Naţionale aAuditorului Financiar dinRomânia. Pentru noi parti-ciparea la lucrările

Congresului este o mare plăcere şi, de asemenea, o res-ponsabilitate de a încorpora experienţa dumneavoastrădin domeniul gestionării profesiei de auditor financiar îneconomia Republicii Moldova. Totodată, mă simt ono-

rat să transmit salutul Asociaţiei Contabililor şi Audi -torilor Profesionişti din Republica Moldova tuturor par-ticipanţilor la acest eveniment.

Tema Congresului prezintă un real şi actual interes atâtpentru auditorii financiari, cât şi pentru toţi reprezentan-ţii profesiei contabile şi ai mediului de afaceri. Sunt, deasemenea, convins că dezbaterile din cadrulCongresului vor oferi o nouă perspectivă acţiunilor pen-tru implementarea reglementărilor privind profesia deauditor financiar.

Împreună facem parte din marea familie europeană aprofesiei de auditor şi aducem cu acest prilej mulţumiri-le noastre pentru ghidarea activă de către CAFR înaccelerarea procesului de asigurare a conformării profe-sioniştilor din Republica Moldova la StandardeleInternaţionale de Audit în baza bunelor practici, contri-buind, totodată, la procesul de armonizare a legislaţieiRepublicii Moldova cu directivele europene.

În final, felicit Camera Auditorilor Financiari dinRomânia pentru organizarea acestui eveniment de înaltăimportanţă profesională şi urez succes lucrărilorCongresului!”

Vaios Rizoulis, membru al Consiliului de Supraveghere

al Institutului Contabililor Publici Autorizaţi din Grecia (SOEL)

„Bună ziua tuturor,Kalimera – aşa cum spungrecii, dar nu cred căauziţi prea des limba grea-că.

Mă bucur să mă aflu aicidin partea SOEL. Pentrumine este o mare plăcere,de asemenea, să vă trans-mit salutări din partea pre-şedintelui nostru, domnulHarilaos Alamanos, carenu a putut veni astăzi aici.Sper că acesta va fi un paspentru a putea discutaîmpreună problemelenoastre comune şi viitorul profesiei de audit.

Vă urez tuturor un Congres reuşit! ”

9Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 12: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Dmitri Yakovenko, preşedintele Institutului Naţional al

Profesioniştilor Contabili, ManagerilorFinanciari şi Economiştilor (NIPA)

din Federaţia Rusă

„Sunt foarte recunoscătorCamerei AuditorilorFinanciari din Româniapentru invitaţia de a venialături de dumneavoastrăla acest eveniment şi, cuacest prilej, ţin să menţio-nez că între organizaţiilenoastre profesionale avemo colaborare reuşită, delungă durată.

Urez tuturor participanţi-lor la această manifestareprofesională să aibă satis-facţie deplină în urmalucrărilor desfăşurate în

cadrul Congresului.

Folosesc acest prilej şi înmânez câte o medalie pentrubuna colaborare şi sprijinul acordat dezvoltării relaţiilordintre cele două organizaţii preşedintelui CAFR,Gabriel Radu, şi preşedintelui de onoare, HoriaNeamţu.”

Doina Elena Dascălu, vicepreşedinte, Curtea de Conturi a României

„În numele conduceriiCurţii de Conturi aRomâniei, vă rog să îmipermiteţi să transmit unsalut cordial tuturor parti-cipanţilor prezenţi astăzi laCongresul profesiei deauditor financiar dinRomânia, organizat deCamera AuditorilorFinanciari, şi să mulţu-mesc domnului preşedinteGabriel Radu pentru invi-taţia adresată instituţieinoastre de a fi împreună laacest eveniment.

De asemenea, transmit omagiul meu şi felicitări căldu-roase tuturor membrilor profesiei de auditor financiar,cu ocazia Zilei Naţionale a Auditorului Financiar din

România. Prin Protocolul pentru consolidarea colabo-rării privind auditul financiar, încheiat recent întreCurtea de Conturi şi Camera Auditorilor Financiari dinRomânia, ne-am propus o serie de obiective, dintre caredoresc să menţionez: facilitarea dialogului dintre audito-rii publici externi şi auditorii financiari ai Camerei;accesul la revistele oficiale, buletinele informative şialte publicaţii de specialitate specifice fiecărei părţi;invitarea pe bază de reciprocitate la cursurile de perfec-ţionare a pregătirii profesionale; organizarea de întâlniriperiodice pentru dezbaterea unor aspecte de interescomun în vederea înţelegerii aprofundate ale acestora şidiseminarea elementelor de bună practică în domeniu;elaborarea şi transmiterea de studii şi documentaţiiinternaţionale considerate relevante de către specialiştiinoştri.

Cu privire la aspectele de perspectivă, aş dori să exprimdisponibilitatea Curţii de Conturi a României în furniza-rea de sprijin pentru activităţile viitoare ce se vor între-prinde de către instituţiile noastre.”

Marius Vorniceanu, vicepreşedinte – membru executiv, sectorul

Asigurări-Reasigurări din cadrul Autorităţii deSupraveghere Financiară

„Interesul direct alAutorităţii deSupraveghere Financiarăpentru a promova profesiade auditor financiar înRomânia este determinatde obiectivul comun pri-mordial ce vizează prote-jarea interesului public,prin respectarea celor maiînalte standarde profesio-nale şi de conduită etică.

Cooperarea dintre ASF şiCAFR se realizează pemai multe planuri, prinschimb continuu de infor-

maţii, prin măsuri comune privind supravegherea şiautorizarea auditorilor, prin colaborare pentru formareaprofesională în domeniu, respectiv elaborarea de pro-grame de pregătire profesionale şi, totodată, prin conlu-crarea la iniţiative legislative şi reglementări specifice(legislaţie secundară etc.).

Din acest punct de vedere, obiectivul comun al ASF şiCAFR îl reprezintă creşterea calităţii auditului financiarprin profesionalism şi o bună conduită, cu respectarea

10

Reportaj

Page 13: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

celor mai înalte standarde de etică. ASF îşi doreşte caauditorii să devină un partener strategic pentru consoli-darea pieţelor financiare, pentru identificarea vulnerabi-lităţilor şi semnalarea promptă a zonelor sensibile.

În ceea ce priveşte alte aspecte cu implicaţii directe asu-pra activităţii auditorilor financiari din România, trebuiesubliniat faptul că în şedinţa Consiliului ASF din 14octombrie 2015 s-a hotărât că, începând cu exerciţiulfinanciar al anului 2015, pentru o perioadă de trei aniconsecutivi, societăţile de asigurare au obligaţia de aîntocmi, în scop informativ, situaţiile financiare anualeîn conformitate cu IFRS, ca al doilea set de situaţiifinanciare. De asemenea, s-a stipulat că situaţiile finan-ciare anuale întocmite în conformitate cu IFRS vor fisupuse auditului statutar.

O dovadă a recunoaşterii la nivel internaţional a efortu-rilor depuse de ASF în sensul creşterii nivelului calitativşi alinierii la standarde europene o reprezintă şi alegereadomnului Mişu Negriţoiu în funcţia de preşedinte alComitetului pentru Analize Economice şi de Piaţă dincadrul Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şiPieţe (ESMA).

Mulţumim CAFR pentru întreaga activitate care susţinecreşterea nivelului de responsabilitate şi îmbunătăţireacontinuă a calităţii activităţii de audit financiar, prin ali-nierea la standardele internaţionale specifice profesiei.”

Elena Dumitraşcu, expert, Banca Naţională a României

„Vă rog să-mi îngăduiţi săadresez mulţumiri din par-tea conducerii BănciiNaţionale a României pen-tru invitaţia de a participala lucrările celui de al IV-lea Congres al profesieide auditor financiar dinRomânia şi pentru prilejuloferit de a transmitemesajul său către partici-panţii la acest Congres.

Ca urmare a unui procesamplu, generat de necesi-tatea omogenizării reguli-lor contabile, ca bază ainformaţiei financiare publicate, în calitatea sa de auto-ritate de reglementare şi supraveghere, banca centrală afost şi este direct interesată ca situaţiile financiare anua-le ale instituţiilor de credit să fie auditate în conformita-te cu standarde şi practici acceptate pe plan internaţio-nal. În acest sens, pentru realizarea propriilor obiective,

autoritatea de supraveghere şi-a manifestat permanentdeschiderea către o relaţie de colaborare permanentă cuauditorii statutari, vizând aspecte importante privindauditul şi probleme punctuale legate de aplicarea preve-derilor actelor normative emise la nivel comunitar.Astfel, profesia de auditor financiar capătă un rol foarteimportant în economia modernă, întrucât de calitatea,acurateţea şi credibilitatea informaţiilor prezentate însituaţiile financiare, precum şi de aprecierile conţinuteîn rapoartele de audit depind în mod hotărâtor deciziileluate în mediul economic.

Totodată, aşa cum este bine ştiut, în multe privinţe,organul de supraveghere bancară şi auditorul extern aupreocupări complementare cu privire la aceleaşi aspec-te, deşi accentul preocupărilor lor este diferit, comuni-cările trimise de auditori conducerii şi alte rapoarte pre-zentate de auditori putând oferi organelor de suprave-ghere informaţii importante despre diverse aspecte aleactivităţii desfăşurate de entităţile auditate. Între autori-tatea de supraveghere bancară şi auditori există un pro-ces de cooperare pentru realizarea unui proces de supra-veghere mai eficient, acest proces optimizează activita-tea de supraveghere, permiţând fiecărei părţi să se con-centreze asupra propriilor responsabilităţi.

Banca Naţională a României îşi exprimă speranţa că şiîn viitor activitatea desfăşurată de auditorii financiari,cât şi relaţia de cooperare cu supraveghetorii se vorsitua la cel mai ridicat nivel, în scopul creşterii transpa-renţei, credibilităţii şi realizării obiectivelor specificecelor două activităţi de profil.”

Robert Aurelian Şova, preşedintele Corpului Experţilor Contabili

şi Contabililor Autorizaţi din România

„Mă bucur să fiu alăturide dumneavoastră la lu cră -rile Congresului CAFR,care abordează o temă delarg interes. Pre zenţanoastră aici este o confir-mare a faptului că relaţiilede colaborare între celedouă organisme profesio-nale au intrat într-o nor-malitate şi, aşa cum spu-nea cineva, neînţelegereadintre oameni apare atuncicând unii trăiesc mai multîn trecut şi alţii în prezent.

Eu, împreună cu bunulmeu prieten şi coleg, Gabriel Radu, trăim în prezent şi

11Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 14: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

vrem să construim viitorul şi sunt convins că numaiprin o strânsă colaborare vom putea să promovăm inte-resele comune ale celor două profesii şi, bineînţeles,interesele particulare ale fiecărei profesii în parte. Esteclar pentru fiecare ce are de făcut în domeniul profesieilui, ne respectăm între noi şi, împreună, în dialog cuautorităţile care ne guvernează, încercăm să dezvoltămprofesia în interesul dumneavoastră, în interes naţional.

Lucrările Congresului abordează o temă foarte intere-santă, cu toţii ştim că în ultima perioadă am trecutprintr-o etapă mai agitată pentru cele două profesii.Mulţumim tuturor celor cu care am putut să avem dia-log. Sunt convins că până în final vom ajunge la soluţiaoptimă, astfel încât toate interesele să fie reprezentate şiobiectivele atinse.

În final, doresc să vă adresez urarea ca în urma dezba-terilor de astăzi să rezulte idei şi soluţii care să ne fiede folos nouă, tuturor.”

Corneliu Cazacu, preşedintele Consiliului pentru Supravegherea

în Interes Public a Profesiei Contabile

„Domnule preşedinte, sti-maţi membri ai CamereiAuditorilor Financiari dinRomânia, distinşi invitaţi.

Îmi face o deosebită plăce-re să adresez un salut căl-duros tuturor participanţi-lor la cea de-a 4-a ediţie aCongresului profesiei deauditor financiar dinRomânia organizat decătre Cameră şi doresc sămulţumesc conduceriiCAFR, atât domnului pre-şedinte, cât şi echipei sale,pentru foarte buna colabo-

rare pe care am avut-o pe durata mandatului meu camembru al Consiliului Superior şi, în prezent, de preşe-dinte al CSIPPC.

Vă doresc mult succes în desfăşurarea lucrărilorCongresului, iar membrilor Camerei AuditorilorFinanciari din România le doresc realizări cât mai mariîn activitatea profesională.”

Steluţa Claudia Oncică, director, Oficiul Naţional pentru Prevenirea

şi Combaterea Spălării Banilor

„Evenimentul de astăzi neoferă posibilitatea consoli-dării relaţiilor de coopera-re în domeniu şi realizareaunui forum de discuţii, aunui schimb de idei cuprivire la cele mai bunepractici ale profesiei dum-neavoastră.

Camera AuditorilorFinanciari din România adovedit că este un mem-bru activ în sistemul dereglementare din domeniulprevenirii spălării banilorşi al finanţării terorismu-lui. Obiectivul CAFR este de a oferi servicii de auditfinanciar de o înaltă calitate, în interesul publicului, îngeneral şi al comunităţii de afaceri, în special. Misiuneanoastră comună este de a proteja integritatea, stabilitateaşi reputaţia sistemului financiar.

Vă mulţumesc domnule preşedinte pentru suportul acor-dat în organizarea acţiunilor de formare profesională aauditorilor financiari, în domeniul prevenirii şi comba-terii spălării banilor, care s-au desfăşurat în anul 2015la Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, şi îmiexprim convingerea că astfel de activităţi vor continuaşi în anul următor.

Acest Congres îmi oferă prilejul de a face publică ceamai recentă acţiune şi anume actualizarea Protocoluluide cooperare între CAFR şi ONPCSB, semnat la datade 20 octombrie 2015, care aduce clarificări importanteîn ceea ce priveşte obligaţiile impuse de Legea nr.656/2002. Ne aflăm azi în faţa unei provocări majorepentru toate instituţiile competente ale sistemului româ-nesc de prevenire şi combatere a spălării banilor şifinanţării terorismului şi anume obligaţia ce ne revineca stat membru al UE pentru implementarea Directivei(UE) 2015/849 a Parlamentului European şi aConsiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizăriisistemului financiar în scopul spălării banilor sau finan-ţării terorismului, pe scurt Directiva a IV-a.

Vreau să vă mulţumesc încă o dată pentru distinsa dum-neavoastră invitaţie, vă felicit pentru eforturile depuse lanivel naţional în vederea reducerii fenomenului de spă -lare a banilor şi finanţare a terorismului prin intermediulprofesiei de auditor financiar şi vă urez succes în activi-tatea dumneavoastră şi la lucrările acestui Congres.”

12

Reportaj

Page 15: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Andras Gyorgy Edler, preşedintele Camerei de Comerţ şi IndustrieCovasna, consilier al preşedintelui Camerei

de Comerţ şi Industrie a României pe problemede fiscalitate

„Permiteţi-mi să vă aducun salut cordial din parteaCamerei de Comerţ şiIndustrie a României, alcărei reprezentant suntastăzi aici.

Mă bucur că, sub nouaconducere a CAFR şi, lafel, sub noua conducere aCCIR – cea mai importan-tă organizaţie reprezentan-tă a mediului de afaceri –colaborarea dintre celedouă instituţii a devenitfoarte strânsă. În urmă cucâteva săptămâni s-a sem-

nat Protocolul de colaborare şi s-a intrat într-un ritmalert de lucru în comun, în interesul mediului de afa-ceri.

Vă felicit cu ocazia acestui Congres şi vă doresc o consfătuire care să aibă rezultate pozitive pentru tot ce înseamnă auditul şi profesia de auditor financiar.”

Filip Stoica, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România

„Mă simt onorat să adre-sez câteva cuvinte partici-panţilor la cel de-al IV-leaCongres al CamereiAuditorilor Financiari dinRomânia. Particip la acestCongres atât în nume per-sonal, ca membru alCAFR, precum şi careprezentant al AsociaţieiNaţionale a EvaluatorilorAutorizaţi din România.

Sunt mandatat de conduce-rea ANEVAR să transmitmesajul evaluatorilor auto-rizaţi şi să urez succes

lucrărilor Congresului CAFR.

După cum cunoaşteţi, între membrii celor două corpuriprofesionale – ANEVAR şi CAFR – au existat întot-deauna relaţii excelente de colaborare în plan profesio-nal, bazate pe respect şi preţuire reciprocă.

În primul rând, doresc să subliniez faptul că, dacă audi-torii financiari au ca principale obiective exprimareaunei opinii cu privire la faptul dacă situaţiile financiarereflectă imaginea fidelă a patrimoniului unei societăţi şidacă aceste situaţii financiare sunt întocmite pe princi-piul continuităţii activităţii, evaluatorii autorizaţi, înmisiunile de evaluare pentru raportarea financiară, suntchemaţi să evalueze la valoarea justă activele imobiliza-te ale agenţilor economici. Ori, tocmai prezentarea înbilanţ a activelor unei societăţi la valoarea justă asigurăimaginea fidelă cerută de standardele de audit. Pentruaceasta însă, relaţia auditor financiar – evaluator autori-zat este extrem de importantă, iar comunicarea dintreaceştia trebuie să permită înţelegerea de către fiecaredintre cei doi a abordărilor în evaluare, precum şi aprocedurilor de audit aplicate în scopul fundamentăriiopiniei auditorului.

În al doilea rând, aş dori să subliniez că apariţiaCodului fiscal rescris, adoptat prin Legea nr. 227/2015,realizează pentru prima dată decuplarea contabilităţii defiscalitate în domeniul impozitării clădirilor. Una dinnoutăţile introduse de Codul fiscal în materie de impozitpe clădiri este aceea că nu se mai impozitează clădirileîn funcţie de proprietar, ci în funcţie de destinaţia clădi-rilor; dacă acestea sunt rezidenţiale sau nerezidenţiale,indiferent de deţinătorul acestora.

O altă noutate, poate cea mai importantă, este aceea cănoul Cod fiscal introduce noţiunea de „valoare impoza-bilă” a clădirilor. Astfel, valorile impozabile ale clădiri-lor proprietatea persoanelor juridice, stabilite pe bazarapoartelor de evaluare realizate de către evaluatoriiautorizaţi, nu vor mai fi înregistrate în contabilitateaacestora. Pentru aceasta, ANEVAR a făcut primul paselaborând un standard specific „GEV 500 –Determinarea valorii impozabile a unei clădiri”. Acest standard oferă utilizatorilor informaţiile necesareînţelegerii noului tip de valoare instituit, precum şireguli privind evaluarea clădirilor pentru impozitare.

În încheiere, urez succes lucrărilor Congresului şi adre-sez felicitări organizatorilor pentru condiţiile excelentepuse la dispoziţia participanţilor.”

13Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 16: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

În fiecare an, la 26 octombrie, se sărbătoreşte ZiuaNaţională a Auditorului Financiar din România. Esteziua în care românii îl prăznuiesc pe Sfântul MareMucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, personalitate alumii creştine cunoscută şi venerată datorită calităţilorsale de înţelepciune, milostenie, faceri de bine, dobân-dite prin pregătire şi educaţie, considerat a fi protectoral auditorilor financiari din ţara noastră.

Anul acesta sărbătoarea a fost marcată, ca un momentdistinct, în cadrul lucrărilor celui de al IV-lea Congresal profesiei de auditor financiar din România.

Cu acest prilej, într-un cadru festiv, conferenţiar univ.dr. Gabriel Radu, preşedintele CAFR, a înmânat certi-ficatul de auditor financiar cu numărul 5000 doamneiAndreea Moşoiu, declarând:

„Astăzi este o zi deosebită pentru noi şi prin faptul cămarcăm, în avans, Ziua Naţională a Auditorului Fi -nanciar din România, zi în care trebuie să ne bucurămşi, mai ales, să trăim în suflet momentul sărbătoresc alacestei profesii având alături prieteni din mediul institu-ţional şi al organizaţiilor partenere cu sentimentul firesccă facem parte dintr-un corp profesional de elită.”

În continuare, conform tradiţiei, au fost decernate pre-miile revistei „Audit Financiar”, editate de CAFR, pen-tru cele mai valoroase articole publicate în cursul anului2015. Premiile au fost înmânate de către conferenţiaruniv. dr. Gabriel Radu, preşedintele Camerei Audi -torilor Financiari din România.

Astfel, Consiliul CAFR a acordat un Premiu special deexcelenţă profesorului Alain Burlaud, de laConservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris,pentru articolele de cercetare ştiinţifică publicate în

revistă, precum şi în semn de apreciere pentru deschide-rea, cooperarea şi sprijinul acordat publicaţiei, cu încre-derea în promovarea în continuare a colaborării noastre.

Momentul festiv a continuat cu înmânarea Premiului deexcelenţă „Constantin Ionete”, care a fost acordatprof. univ. dr. Emil Horomnea şi drd. Florentin EmilTanasă, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” –Iaşi, pentru lucrarea de cercetare ştiinţifică cu titlul„Modelarea relaţiei auditor – entitate client prin inter-mediul jocurilor şi echilibrelor Nash”, publicată înrevista „Audit Financiar” nr. 11/2015.

În cuvântul de mulţumire prof. univ. dr. EmilHoromnea a spus:

„Stimaţi colegi, Am învăţat că este bine să vorbesc ceeace simt şi se pare că cineva de sus mi-a spus «Vorbeşteceea ce simţi!» Cum pot să nu mă bucur astăzi cândrevăd în sală nişte confraţi de profesie, aşa i-am numitîntotdeauna, şi cred că trebuie să trăim cu toţii într-ozonă în care există iubire, în care să nu găsim timp deadversităţi şi de lucrături de culise şi atunci să privimcu iubire şi cu înţelegere.

Ziua Naţională a AuditoruluiFinanciar din România

14

Reportaj

Page 17: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Vă adresez calde mulţumiri pentru bucuria şi pentruonoarea pe care mi-aţi făcut-o invitându-mă şi o mulţu-mire specială pentru distincţia acordată. Dacă aţi pre-miat valoarea lucrărilor mele, poate v-aţi înşelat, nu omeritam, dar dacă aţi încercat cumva să premiaţi pasiu-nea, patima mea pentru profesie să ştiţi că o merit pedeplin.

Viaţa mi-a arătat că mereu avem de învăţat, niciodatănu vom şti totul.

Am fost şi voi rămâne adeptul a două postulate: lumeade ieri, de astăzi şi de mâine nu a putut, nu poate şi nuva putea să existe fără aportul esenţial al profesieinoastre, iar în ceea ce întreprindem avem nevoie deîncredere, de spirit şi de iubire.”

Tot în acelaşi cadru a fost decernat şi al treilea Premiude excelenţă, „Alexandru Rusovici”, care a revenitprof. univ. dr. Mădălina Dumitru şi lect. univ. dr.Gabriel Jinga, de la Academia de Studii Economicedin Bucureşti, pentru lucrarea de cercetare ştiinţifică cutitlul „Studiu de caz privind practica de raportare inte-grată. O abordare a legitimităţii”, publicată în revista„Audit Financiar” nr. 7/2015.

Sesiunea în plen În cadrul sesiunii în plen au fost supuse dezbaterii pro-bleme de actualitate ale profesiei contabile, expuse însinteză de către conferenţiar univ. dr. Gabriel Radu,preşedintele CAFR.

„Permiteţi-mi să vă adresez câteva provocări de actuali-tate legate de profesia de audit şi, implicit, să discutămdespre o nouă abordare a acestei profesii esenţiale într-oeconomie modernă.

În ce măsură criza financiară, pe care, din păcate, amtrăit-o şi noi, a creat asupra profesiei de audit anumitepresiuni, cerinţe şi, nu în ultimul rând, a impus maimultă responsabilitate? Se poate discuta dacă auditorulpoate fi culpabilizat, ca fiind unul dintre factorii respon-sabili ai crizei sau, din contră, dacă acesta are şi poateavea din ce în ce mai mult un rol pozitiv şi anume acelade a da încredere în situaţiile financiare ale entităţilor şiîn pieţele financiare.

La nivelul Europei se poartă dezbateri importante legatede reaşezarea, de reformarea profesiei de audit, care auîn vedere, printre altele, dorinţa de a se obţine în urmaauditului informaţii mult mai detaliate, cu mai multedate decât rezultă actualmente din opinia exprimată înRaportul de audit. În acest sens, se exprimă cerinţa faţăde auditori de a fi mult mai deschişi pentru partea dinraportările entităţilor ce vizează zona non-financiară, încomparaţie cu zona financiară. Ceea ce înseamnă creşte-rea şi promovarea independenţei profesiei şi mai alesridicarea calităţii şi complexităţii serviciilor pe careauditorii le realizează. Toate aceste deziderate se regă-sesc în Regulamentul 537/2014 şi în Directiva UE56/2014. În acest context suntem interesaţi să cunoaş-tem care sunt liniile, direcţiile, abordările existente lanivelul Europei, exemplele de bună practică ce pot fipreluate de România, astfel încât soluţia de transpunerea reglementărilor europene pe care o vom alege să fiebine gândită, analizată şi asumată. Cu siguranţă avemobligaţia să consolidăm încrederea publicului în respon-sabilitatea auditorului. Desigur, este necesar să existeun proces de supraveghere, dar, totodată, profesia tre-buie să rămână independentă.

Am dori să mai punctăm în cadrul acestui atelier ce neaşteaptă după implementarea Directivei europene amin-tite, ce urmări sunt posibile din punct de vedere al pro-fesionistului, dar şi al beneficiarului de servicii deaudit. Transpunerea Directivei va necesita, cu siguran-ţă, costuri suplimentare în zona serviciilor de audit,întrucât cerinţele vor fi mult mai mari. Cine va suportaaceste costuri? Probabil piaţa financiară. Vor apăreadiscuţii în această zonă legate de câştigul, independenţa,credibilitatea şi transparenţa acestei profesii, pe de oparte, şi supravegherea, întărirea, dar şi reglementareaexcesivă a unei profesii, pe de altă parte?

CAFR a parcurs etape importante – cu sprijinul domnu-lui Corneliu Cazacu şi al membrilor Consiliului de con-ducere al CSIPPC – în transpunerea acestor reglemen-tări, care au ajuns în faza de proiect de lege. Conside -răm că varianta finală care se va transpune în Româniava avea rădăcinile, substanţa în reglementările de bunăpractică ale celor mai importante ţări din UE, iar, pe dealtă parte, statul român, prin instituţiile şi organismelesale, va reglementa procesul de supraveghere. Să nu

Comunicări şi dezbateri

15Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 18: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

uităm că această Directivă vizează cu prioritate auditulstatutar la entităţile de interes public.”

La dezbaterile în plen au participat: Petr Kriz – preşe-dintele FEE; Hans van Damme – preşedintele Grupuluide coordonare al proiectului Common Content; ŞerbanToader – Senior Partner, KPMG România şi Moldova;Ahmed Hassan – Country Managing Partner, Deloitte;Christiana Diola – director însărcinat cu problemelemembrilor şi stakeholderilor în Europa, ICAEW;Francesco Capalbo – reprezentant al Consiliului IFAC.

Moderatorul sesiunii în plen, Radu Soviani, a invitat ladezbaterea unor întrebări punctuale:

1. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele maiimportante schimbări aduse de reforma UE înaudit?

2. Care consideraţi că sunt punctele slabe? Se putearealiza o reglementare mai bună?

3. După această nouă Directivă vor înţelege oame-nii mai bine ce este un audit?

4. Ce sfaturi aveţi pentru auditori, dar şi pentrureprezentanţii entităţilor auditate pentru a nu fiprinşi nepregătiţi de noile cerinţe ale reformeiUE în audit?

5. S-a spus despre auditorul financiar că este res-ponsabil pentru tot ceea ce merge prost în eco-nomie. În această privinţă, ce noutăţi va aducenoua directivă pentru auditorii financiari?

6. Cum credeţi că va arăta auditul în viitor?

Prezentăm o sinteză a ideilor desprinse din opiniileexprimate de protagoniştii acestui panel.

v Modificările cerute la Raportul de audit, careurmează să cuprindă mai multe aspecte, accentueazărolul auditorului şi evidenţiază zonele-cheie conside-rate riscante. Trebuie să se creeze un echilibru întreinformaţia dată în acest raport şi gradul de înţelege-re al celor care îl citesc.

v Rolul comitetelor de audit va fi sporit, ceea cereprezintă o abordare progresistă. Acestea trebuie sădevină conştiente de schimbările care au loc şi să fiecu adevărat organismele care decid în companii,care organizează procesul de selecţie al auditorului,reprezentându-i pe acţionari şi nu managementulexecutiv.

v Importante schimbări vor fi în privinţa rotaţiei fir-melor de audit şi a serviciilor de non audit interzise/ permise firmelor de audit. Acest element trebuieplanificat cu atenţie, din timp, pentru că nu se poateface peste noapte. Firmele care au subsidiare înstrăinătate trebuie să se asigure că fac rotaţia şi înţările respective. În privinţa rotaţiei firmelor deaudit la o entitate, există şi opinia că aceasta ar

putea avea efect contrar celui dorit, ar putea face capiaţa auditului să devină mai concentrată decât înprezent.

v În acest moment societatea are nevoie să înţeleagămai bine rolul auditorului, pentru că există o discre-panţă evidentă între ceea ce face auditorul şi cumeste percepută activitatea sa de către societate, demediul economic. Clienţii trebuie să înţeleagă căauditul este mult mai mult decât o semnătură lasfârşitul unui document. Noua reglementare a UEîncearcă să introducă elemente care să aducă maimultă transparenţă în această privinţă şi urmăreştesă redea încrederea publicului în profesia de audit.Această discrepanţă se poate reduce şi prin interme-diul educaţiei, o cale primară de diseminare a infor-maţiilor pe care profesia de audit le transmite socie-tăţii.

v Importanţa care s-a dat scepticismului profesional înnoua legislaţie implică utilizarea cu mai mare dis-cernământ a judecăţii profesionale, având o atitudi-ne etică, cinstită.

v Una dintre reglementările care vor fi greu de inter-pretat şi aplicat în legislaţia naţională este cea refe-ritoare la limitarea la 70% a serviciilor de non-auditcare pot fi prestate de firmele profesionale, deoare-ce există neclarităţi în privinţa bazei de calcul lacare se aplică acest procent. O altă opinie este călimitarea serviciilor de non-audit ar putea fi unbeneficiu pentru calitatea muncii prestate de audi-tori, aceştia vor fi mai independenţi şi nu vor existaconflicte de interese.

v Există îngrijorări cu privire la impactul posibil alDirectivei asupra pieţei de audit, respectiv asupraposibilităţii firmelor mici şi mijlocii de audit de a-şimenţine angajamentele. Practicile mici şi mijlociisunt cele mai vulnerabile la impactul cu noile regle-mentări.

v Pentru a obţine o mai mare transparenţă privindactivitatea auditorului nu este de ajuns dezvoltareaRaportului de audit. Se impun eforturi sporite pen-tru a explica mai bine clienţilor, investitorilor,publicului de ce rolul auditorului este esenţial pentrubuna funcţionare a economiei de piaţă. Totodată,auditorii trebuie să-şi îmbunătăţească abilităţile decomunicare, pentru a le explica clienţilor care estenatura muncii lor.

v În privinţa transpunerii noii Directive în legislaţiilenaţionale, există riscul ca limbajul folosit la traduce-re să introducă un jargon nou, care să nu poată fiînţeles de cei care folosesc informaţiile emise deauditori. De aceea, ar fi bine ca aceste informaţii săfie standardizate.

16

Reportaj

Page 19: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

v Reforma în audit este deja cunoscută de către firme-le din domeniu, iar pentru implementarea sa şi pen-tru diseminarea informaţiilor cu privire la aceastarolul important le revine organismelor profesionaledin fiecare ţară, care trebuie să colaboreze strâns înacest sens cu ministerele şi cu organismele de regle-mentare naţionale. Acestea trebuie să asigure o con-siliere bună şi un training eficient pentru ca audito-rii să fie bine pregătiţi.

v Referitor la criza financiară, s-a opinat că aceasta afost declanşată de piaţă, în special de cea bancară,iar declinul acestora a atras şi o deteriorare a încre-derii societăţii în activitatea de audit. Această încre-dere trebuie recâştigată, fiind unul dintre obiectiveleurmărite de noua Directivă. Rolul auditorului arputea, de altfel, să crească, oferind profesiei maimulte oportunităţi prin creşterea importanţei rapoar-telor non-financiare, elaborarea de rapoarte integra-te, asigurarea asupra continuităţii activităţii.

v Nu este rolul auditorului să „deceleze” toate lucru-rile rele din economie. De altfel, în economie sepetrec şi multe lucruri bune, iar auditorul trebuie săfie ceva mai mândru de ceea ce face şi de rolul săuîn societate.

v Imaginea profesionistului contabil este formată şi decătre presa economică, care tinde să acorde maimultă atenţie problemelor apărute, în timp ce lucru-rile bune sunt mai puţin mediatizate.

v Este bine să fim conştienţi că autoritatea de supra-veghere, care urmăreşte activitatea auditorilor, tre-buie să fie critică cu ceea ce găseşte, să raportezepublicului, pentru a-şi îndeplini rolul de a se asiguracă s-a lucrat în interesul publicului, nu în interesulprofesiei contabile, dar are rolul delicat de a găsi unechilibru între informaţiile oferite şi beneficiul aces-tora pentru societate.

v În privinţa viitorului profesiei de audit, aceasta vatrebui să ţină pasul cu evoluţia mediului de afaceri.Specialiştii se aşteaptă ca abilităţile necesare audito-rului să se modifice, ca urmare a dezvoltării tehno-logiei informaţiilor, a creşterii volumului de date.Este posibil ca, în viitor, noii auditori pregătiţi sănu provină numai din mediul universitar economic,ci şi din rândul universităţilor IT&C. Auditorii tre-buie să se pregătească să lucreze mai mult şi cu alţispecialişti, cum ar fi evaluatori, trezorieri, experţifiscali etc. Ceea ce nu poate fi înlăturat, însă, dedezvoltarea tehnologică este folosirea experienţeiauditorului şi a judecăţii profesionale.

v În România un mare număr de entităţi de interespublic încă nu au introdus comitete de audit, iarmulte dintre comitetele care există nu au în compo-nenţă profesionişti contabili. De aceea, este impor-

tant ca utilizatorii să fie cât mai bine informaţi, săînţeleagă că un management sănătos implică un sis-tem de control intern, un audit intern, comitete deaudit.

v Oricum arată viitorul, rolul crucial al auditorilorexterni va fi să ofere o opinie independentă şi săcontinue să inspire încredere investitorilor şi pieţe-lor de capital.

Sesiunea de lucrări prezentate în cadrul atelierelor

Atelierul 1 Supravegherea profesiei contabile, condiţieesenţială în realizarea misiunilor de înaltă calitate

Partea 1. Moderator Radu Soviani Petr Kriz, preşedintele Federaţiei Experţilor

Contabili Europeni (FEE): Prezentare adecvatătemei atelierului

Wolfgang P. Böhm, secretar general al Grupuluide coordonare al Proiectului Common Content:„Common Content – Calificări în profesiacontabilă”

Francesco Capalbo, reprezentant al ConsiliuluiIFAC (Permanent Observer): „Rolul IFAC şimacro-trend-urile pe care IFAC le-a identificat caelemente vitale pentru viitorul profesiei”

Prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul Academieide Studii Economice din Bucureşti: „Pregătirea pro-fesională a auditorilor financiari în contextul noilortehnologii informaţionale şi de comunicaţii”

Christiana Diola, Europe Region Team, InstitutulContabililor Autorizaţi din Anglia şi Ţara Galilor(ICAEW): Prezentare adecvată temei atelierului

Michèle Cartier le Guérinel, delegat general,FIDEF: „Bune practici de punere în aplicare aSMO 1”

17Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 20: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Partea a 2-a. Moderator dr. Ciprian Mihăilescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului CAFR

Corneliu Cazacu, preşedintele Consiliului pentruSupravegherea în Interes Public a ProfesieiContabile (CSIPPC): „Activitatea Consiliului pentruSupravegherea în Interes Public a ProfesieiContabile în contextul modificării Directivei CEprivind auditul statutar”

Marina Şelaru, director executiv, ConsiliulAsociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesioniştidin Republica Moldova: „Supravegherea profesieide contabilitate şi audit: experienţă şi provocări înRepublica Moldova”

David Goldberg, preşedintele InstitutuluiContabililor Certificaţi Public, Israel:„Supravegherea profesiei de contabilitate şi audit –perspectiva Israelului”

Dmitry Yakovenko, preşedintele InstitutuluiNaţional al Profesioniştilor Contabili, ManagerilorFinanciari şi Economiştilor din Federaţia Rusă:„Auditul financiar intern în sectorul public în Rusiaîn stadiul actual: probleme de reglementarelegislativă şi de dezvoltare”

Vaios Rizoulis, membru al Consiliului deSupraveghere al Institutului Contabililor PubliciAutorizaţi din Grecia (SOEL): „Consideraţii genera-le asupra profesiei de audit în Grecia”

Marina Revazishvili, Education committee coordi-nator, Georgian Federation of ProfessionalAccountants and Auditors (GFPAA): „Provocări aleprofesiei de audit în Georgia”

Atelierul 2 Educaţia profesională, element esenţial înformarea unei culturi organizaţionale de audit

Partea 1. Moderatori:- Prof. univ. dr. Eugeniu Ţurlea,

Academia de Studii Economice, Bucureşti- Prof. univ. dr. Ovidiu Bunget, Universitatea de

Vest, Timişoara

Prof. univ. dr. Elisabeta Jaba, asist. univ. dr. IoanBogdan Robu, drd. Mihaela Alina Robu,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Facultateade Economie şi Administrarea Afacerilor, Iaşi:„Analiza statistică a influenţei opiniei de audit asu-pra relevanţei informaţiilor financiare raportate decătre firmele româneşti cotate de bursă”

Conf. univ. dr. Maria Grosu, asist. univ. dr. IoanBogdan Robu, prof. univ. dr. Liviu GeorgeMaha, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” –Facultatea de Economie şi AdministrareaAfacerilor, Iaşi: „Studiu privind auditul proiectelorfinanţate din fonduri structurale şi de coeziune”

Conf. univ. dr. Daniela Neonila Mardiros, lect.univ. dr. Roxana Manuela Dicu, conf. univ. dr.Maria Grosu, Universitatea „Alexandru IoanCuza” – Facultatea de Economie şi AdministrareaAfacerilor, Iaşi: „Dimensiuni ale responsabilităţiisociale a auditorului, în condiţiile practicăriicontabilităţii creative”

Asist. univ. dr. Mihaela Dumitraşcu, drd. RaduLoghin, ASE, Bucureşti: „Relevanţa deprecieriifondului comercial în contextul rotaţiei parteneruluide audit”

Lect. univ. dr. Roxana Manuela Dicu, conf. univ.dr. Daniela Neonila Mardiros, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Economieşi Administrarea Afacerilor, Iaşi: „Consideraţii pri-vind implicaţiile raportării de provizioane în contex-tul reglementărilor contabile actuale”

Conf. univ. dr. Mirela Păunescu, vicepreşedinte alConsiliului CAFR: „Calitatea rapoartelor de audit –este loc de îmbunătăţiri?”

Dr. Daniel Homocianu, Universitatea „AlexandruIoan Cuza” – Facultatea de Economie şiAdministrarea Afacerilor, Iaşi: „Aplicaţiile ExcelPower Pivot în audit şi raportări financiare”

Partea a 2-a. Moderatori: - Prof. univ. dr. Emil Horomnea, Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea deEconomie şi Administrarea Afacerilor, Iaşi

- Conf. univ. dr. Costel Istrate, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea deEconomie şi Administrarea Afacerilor, Iaşi

Drd. ec. Florentin Emil Tanasă, prof. univ. dr.Emil Horomnea, Universitatea „Alexandru IoanCuza” – Facultatea de Economie şi AdministrareaAfacerilor, Iaşi: „Modelarea relaţiei auditor-entitateclient prin intermediul teoriei jocurilor şi aechilibrelor Nash”

18

Reportaj

Page 21: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Conf. univ. dr. Costel Istrate, conf. univ. dr.Maria Grosu, asist. univ. dr. Ioan Bogdan Robu,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Facultateade Economie şi Administrarea Afacerilor, Iaşi:„Influenţa rotaţiei auditorilor asupra calităţii infor-maţiilor raportate de către firmele româneşti cotatela bursă în condiţiile trecerii la IFRS”

Conf. univ. dr. Mirela Nichita, lect. univ. dr.Marcel Vulpoi, Academia de Studii Economice,Bucureşti: „Utilizarea instrumentelor de manage-ment al riscului în sectorul serviciilor profesionale”

Asist. univ. dr. Florin Dobre, drd. Laura Brad,Academia de Studii Economice, Bucureşti: „Studiuprivind influenţa auditului financiar şi a guvernanţeicorporative asupra relevanţei valorii”

Asist. univ. dr. Mihai Carp, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Economieşi Administrarea Afacerilor, Iaşi: „Studiu empiricprivind influenţa calităţii informaţiei financiare asu-pra valorii companiilor cotate”

Drd. Cristina Caranica, Academia de StudiiEconomice, Bucureşti: „Utilizarea instrumentelorinformatice în auditul financiar”

Atelierul 3 Provocări legislative în profesia contabilă

Partea 1. Moderatori: - Prof. univ. dr. Horia Neamţu, preşedinte de

onoare al CAFR- Prof. univ. dr. Ana Morariu, Academia de

Studii Economice, Bucureşti

Prof. univ. dr. Horia Neamţu, preşedinte de onoa-re al CAFR: „Viitorul auditorilor financiari în eraglobalizării”

Prof. univ. dr. Ana Morariu, ASE, Bucureşti:„Criza economică şi „cadoul legislativ” pentru pro-fesia contabilă. Analize, rezultate şi consecinţe”

Dr. Georgeta Petre, dr. Alexandra Lazăr,Ministerul Finanţelor Publice: „Răspunderi şi res-ponsabilităţi care revin auditorilor statutari înexercitarea misiunii de audit”

Doina Elena Dascălu, Carmen Bragadireanu,Curtea de Conturi a României: „Provocări actualeîn implementarea Standardelor Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) /Standardelor Europene de Contabilitate pentruSectorul Public (EPSAS) în România”

Marius Vorniceanu, vicepreşedinte – membru exe-cutiv, sectorul Asigurări-Reasigurări din cadrulAutorităţii de Supraveghere Financiară:„Colaborarea dintre ASF şi CAFR pe linia audituluifinanciar la entităţile din piaţa financiară nebancară”

Prof. univ. dr. Horia Cristea, prof. univ. dr.Ovidiu Bunget, conf. univ. dr. Alin Dumitrescu,Universitatea de Vest, Timişoara: „Rolul atitudiniiprofesionistului contabil (auditorului financiar) înrealizarea misiunilor”

Viktoria Lisina, preşedintele Uniunii Auditorilordin Ucraina: „Reforma activităţii de audit înUcraina, perspective de dezvoltare”

Partea a 2-a: Moderatori: - Prof. univ. dr. Tatiana Dănescu, membru al

Consiliului CAFR- Ana Dincă, membru al Consiliului CAFR

Prof. univ. dr. Tatiana Dănescu, membru alConsiliului CAFR, lect. univ. dr. Ioan OvidiuSpătăcean, Universitatea „Petru Maior”, TârguMureş: „Vulnerabilităţi semnificative în activitateasocietăţilor de servicii de investiţii financiare dinRomânia – Provocări majore în contextul reglemen-tărilor aplicabile auditorilor statutari”

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu, CSIPPC,Urania Moldovanu, auditor financiar, conf. univ.dr. Camelia Liliana Dobroţeanu, Academia deStudii Economice, Bucureşti: „Suficienţă şiadecvare în aplicarea ISA 210”

Conf. univ. dr. Daniel Botez, membru alConsiliului CAFR: „Noile modificări ale standarde-lor de audit privind transparenţa şi influenţa lor asu-pra practicilor profesionale”

Lect. univ. dr. Ciprian Apostol, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Economieşi Administrarea Afacerilor, Iaşi: „Studiu privindrelaţia cu investitorii a companiilor din Româniacare aplică principiile de guvernanţă corporativă”

Dr. Mircea Poenaru, auditor financiar: „Uneleparticularităţi ale responsabililor pentru organizareaactivităţii de audit intern în cadrul entităţilor econo-mice (Auditor financiar versus auditor intern)”

Diana Vasilescu, auditor financiar, FlorinGogoaşă, auditor intern: „Relaţia dintre auditulintern şi auditul sistemelor informatice”

Mihai Grigore, Corina Listoschi, auditori finan-ciari: „Evaluarea riscurilor şi a controlului intern înauditul financiar versus auditul intern”

Atelierul 4 Schimbul de experienţă „Provocări pentruprofesionişti”

Partea 1. Moderatori: - Dr. Clemente Kiss, vicepreşedinte al Consiliului

CAFR- Vasile Andrian, Mazars, România

Dr. Clemente Kiss, vicepreşedinte al ConsiliuluiCAFR: „Aspecte practice privind implementarea

19Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Page 22: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

principiilor de bază prevăzute de reforma UniuniiEuropene în audit”

Vasile Andrian, Mazars România: „Auditulcomun: Ce este şi cum se aplică?”

Silviu Manolescu, BDO Audit: „Asigurare printestarea controalelor”

Adriana Lobdă, Deloitte România: „Comunicareaauditorilor cu cei însărcinaţi cu guvernanţa – aspec-te derivate din legislaţia prezentă şi impactul noiidirective de audit”

Cristina Guţu, ACCA România: „Auditul estimări-lor contabile: magie sau raţionament profesional?”

Cornel Caţavei, auditor financiar: „Aspecte practi-ce şi soluţii posibile în misiunile auditorului finan-ciar pe domeniul proiectelor finanţate din fondurinerambursabile. ISAE 3000 „Misiunile de asigura-re, altele decât auditurile sau revizuirile informaţii-lor financiare istorice”. ISRS 4400 „Misiuni deefectuare a procedurilor convenite privind informa-ţiile financiare”

Partea a 2-a. Moderatori: - Conf. univ. dr. Mirela Păunescu, vicepreşedinte

al CAFR- Mircea Bozga, PricewaterhouseCoopers,

România

Conf. univ. dr. Mirela Păunescu, vicepreşedinte alConsiliului CAFR, prof. univ. dr. Eugeniu Ţurlea,ASE Bucureşti: „Limitarea răspunderii auditorului:Mai mic înseamnă mai curajos? Cazul societăţilorromâneşti listate la bursă”

Mircea Bozga, PwC, România: „Auditul sistemelorinformatice – provocări în lumea digitală”

Monica Ştefan, Alexandra Mutulescu,Soter&Partners: „Tranzacţiile cu părţi afiliate şiimplicaţii asupra auditului financiar”

Christina Pateli, Liliana Puiu, Teodora Dănilă,Iulian Săvulescu, Ernst&Young: „Instrumente deaudit şi inovaţie”

Conf. univ. dr. Irimie Emil Popa, dr. CristianDogar, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea deŞtiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca: „Frauda în proiectele finanţate din fonduristructurale şi de coeziune – Studiu de caz”

Laura Sprianu, auditor financiar: „Documentareaprobelor de audit privind tranzacţiile cu părţile afi-liate – studiu de caz”

Sesiunea de închidere a lucrărilor

Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice

Luând cuvântul spre finalul Congresului, domnul EugenOrlando Teodorovici a prezentat unele noutăţi în mate-rie fiscală adoptate în ziua respectivă în Guvern, cuintenţia stimulării mediului de afaceri, măsuri care suntde acum cunoscute.

În legătură cu activitatea de audit financiar ministrulfinanţelor publice a spus: „Puteţi conta pe sprijinul şicolaborarea Ministerului Finanţelor Publice pentru înde-plinirea obiectivelor comune legate de această profesie.Nu trebuie uitat că sunteţi singura profesie apărată delege în ceea ce priveşte utilizarea raţionamentului profe-sional. Din aceasta rezultă o obligaţie în plus care vărevine în onorarea misiunilor dumneavoastră. Vă urezmult succes!”

20

Reportaj

Page 23: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Gabriel Radu, preşedintele CAFR, a adresat cuvântulde închidere al Congresului:

„Domnule ministru, dragi colegi, stimaţi invitaţi,

Am parcurs o zi importantă, lungă, dar o încheiem cuoptimism, conştienţi de faptul că profesia de audit intrăîntr-o nouă etapă, în care trebuie să fie mult maiaproape de interesul public.

Doresc să mulţumesc tuturor celor care au susţinutlucrări în atelierele Congresului, invitaţilor noştri, pro-fesioniştilor care au prezentat cele mai noi abordări aleprofesiei, tuturor celor care au fost prezenţi aici şi careaţi auzit, înţeles şi cu siguranţă aţi perceput că estenecesar să facem o schimbare în această profesie.

Transpunerea noilor reglementări din zona auditului, cuefect implicit şi asupra contabilităţii, trebuie gândită

foarte bine, urmărindu-se impactul pe termen mediu şilung.

Piaţa solicită ca noi, profesioniştii, să avem o mai marerăspundere, independenţă, transparenţă. Există foartemulte astfel de provocări, cărora cu siguranţă le vomface faţă. Transpunerea Directivei europene în legislaţiaromânească se va face astfel încât să fie în interesulprofesiei, al supravegherii profesionale şi al publicului.

Propun ca următorul Congres al auditorilor financiaridin România, cel de-al V-lea, să se desfăşoare peste doiani, tot în luna octombrie, în preajma Zilei Naţionale aAuditorului Financiar.

Mulţumim pentru ospitalitatea cu care am fost primiţi laBraşov, acest important centru economic al ţării!”

21Anul 4 - 4/2015

Al IV-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România

Cel de-al patrulea Congres al Pro -fesiei de Auditor Financiar din Ro -mânia a beneficiat de o foarte bunăacoperire media în presa locală,având în vedere importanţa derulăriiunui astfel de eveniment pentru eco-nomia municipiului Braşov, dar şi ajudeţului.În premieră, deschiderea Congre -sului,precum şi prima sesiune – dez-baterea în plen au fost transmise îndirect pe site-ul Camerei AuditorilorFinanciari din România, dar şi pewebsite-ul www.soviani.com.l Primăria Braşov a mediatizat pe

larg desfăşurarea Congresului pepagina oficială de facebook (https://www.facebook.com/primariabra-sov/posts/903762253034692 )

l La conferinţa de presă organizatăla 22 octombrie 2015, dedicatăCongresului, au participat peste 20de jurnalişti din mass-media locală(TV, radio, presă scrisă, on-line).Acoperirea media a inclus toatepublicaţiile relevante din munici-piul şi judeţul Braşov.

l Publicaţia BizBraşov – portalul deanalize şi ştiri economice dinBraşov a explicat pe larg ceea cereprezintă Congresul Auditorilor:(http://www.bizbrasov.ro/2015/10/23/auditorii-financiari-au-azi-con-gres-la-brasov/)

l Cotidianul „Bună Ziua Braşov” arelatat despre participarea interna-ţională deosebită de care s-a bucu-

rat Congresul şi a amintit faptul căauditorul financiar cu numărul5.000 a primit certificatul de libe-ră practică la Braşov (http://www.bzb.ro/stire/auditorii-financiari-au-congres-la-brasov-a91588)

l Şi pentru Monitorul Expres, eve-nimentul Congresului a reprezentatprilejul de a mediatiza rolulCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia în ceea ce priveşteimplementarea reglementăriloreuropene din domeniu, dar şi pen-tru a sublinia preocuparea CAFRîn vederea unei cât mai corecte şicomplete absorbţii a fonduriloreuropene (http://www.monitoru-lexpres.ro/?mod=monitorulex-pres&p=ultora_local&s_id=150952).

l Portalul naţional de ştiri ziare.coma preluat de asemenea ştirea des-pre desfăşurarea Congresului, pebaza informaţiilor de la conferinţade presă(http://www.ziare.com/brasov/stiri-actualitate/congres-al-auditorilor-financiari-la-brasov-5757416).„La nivelul Uniunii Europene auapărut noi reglementări legislativeprivind supravegherea acestei pro-fesii, iar acum se lucrează latranspunerea acestui act normativîn România. În Europa, aceastăprofesie este tot mai importantă,pentru că atestă realităţile econo-mice ale firmelor, dar şi ale auto-rităţilor publice”, a fost declaraţia

preşedintelui CAFR, GabrielRadu, preluată de ziare.com.

l Publicaţia Corona Press a realizatuna dintre cele mai bune prezen-tări ale Congresului, mediatizândtotodată şi rolul CAFR(http://www. coronapress.ro/arti-col/30577).

l Cu prilejul Congresului reprezen-tanţi ai CAFR au fost invitaţi înstudiourile de televiziune locale.Spre exemplu, televiziunea NOVATV (realizator Gabriela Urse), încadrul emisiunii „Pentru braşo-veni”, i-a avut invitaţi atât pe pre-şedintele Gabriel Radu, cât şi peAngela Broju – şeful Re pre -zentanţei zonale Braşov a CAFR(http://www.novapress.ro/video/pentru-brasoveni-cu-gabriela-urse-22-octombrie-2015.html).

l După închiderea Congresului, înstudioul TV amenajat la hotelulAro Palace din Braşov a avut loco dezbatere cu scopul de a analiza„la cald” desfăşurarea Con gre -sului. Invitaţii jurnalistului RaduSoviani au fost Gabriel Radu,pre-şedintele CAFR, Mirela Păunescuşi Clemente Kiss, vicepreşedinţi aiConsiliului CAFR, Pavel Năstase,rectorul Academiei de StudiiEconomice din Bucureşti şiMircea Bozga, Partener PwCRomânia (http://soviani.com/2015/10/28/concluziile-congresu-lui-auditorilor-financiari-din-roma-nia/).

Ecouri în mass-media

Page 24: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

22

Idei, sugestii, experienţe

IntroducerePentru investitorii şi părţile inte -resate, de regulă, cifrele raportatepentru exerciţiul financiar 2014,comparative cu cele din 2013,exprimă contextul economico-financiar al unei activităţi din tre-cut. Doar din cifrele trecute nu sepoate stabili dacă activitatea curentăva merge pe un traseu continuu sau„va coti” în drumul său. Este ca şicum am merge cu maşina înainte,uitând-ne în oglinda retrovizoare şiîncercând să stabilim traseul deurmat. Principiul continuităţii însădeschide calea unui instrumentarmai amplu de „ghidare”, astfel căpermite ancorarea şi în prezent aactivităţii raportate şi estimarea„traseului” de urmat, prin deta -lierea în notele explicative ainformaţiilor suplimentare şi aelementelor narative necesareînţelegerii activităţii derulate.

Conform definiţiei oferite deStandardul International de AuditISA 570 (emis de către IAASB şiaflat în vigoare începând cu 15decembrie 2009), în situaţia pre -zumţiei de continuitate a activităţii oentitate este văzută ca fiind aptă săîşi continue activitatea în viitorulprevizibil (de regulă, în practică,acesta se consideră ca fiind o pe -rioadă de cel puţin douăsprezeceluni de la data situaţiilor financi -are). Astfel, situaţiile financiare aleacesteia sunt întocmite în bazaprin cipiului continuităţii activită -ţii, exceptând situaţia în care con -du cerea intenţionează sau nu arealtă soluţie decât lichidarea entităţii.

După cum se menţionează înStandardele Internaţionale de Audit,responsabilitatea auditorului esteaceea de a obţine probe adecvate şisuficiente privind măsura în careutilizarea de către conducerea unei

entităţi a principiului continuităţiiactivităţii în întocmirea situaţiilorfinanciare este corespunzătoare şi,după caz, de a trage concluzii dacăexistă incertitudini semnificativelegate de capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea în viitorulapropiat şi previzibil.

Obiectivele urmărite de către au -ditor în legătură cu acest aspect, aşacum sunt prezentate şi în ISA 570,sunt:

è obţinerea de probe de audit su -fi ciente şi adecvate privind gra -dul de adecvare al aplicăriiprezumţiei continuităţii activi -tăţii de către conducerea enti -tăţii în întocmirea situaţiilorfinanciare;

è să tragă concluzii, în baza pro -belor de audit obţinute, cu pri -vire la existenţa unei incertitu-dini semnificative legate de

Auditul principiuluicontinuităţii activităţii

şi concluzii în raportul de audit

În contextul economic actual, marcat de instabilitate în maimare sau mai mică măsură pentru toate sectoarele de activitate, unul dintre aspectele cu importanţă crucială pentru utilizatorii situaţiilor financiare ale unei societăţi esteprincipiul continuităţii activităţii. În consecinţă, procedurileefectuate de către auditorul financiar în scopul evaluăriimăsurii în care acesta este aplicat corespunzător în întocmireasituaţiilor financiare respective devine implicit un capitol cheieîn cadrul procesului de auditare.

Monica Ştefan, FCCA, Audit Partner

Alexandra Mutulescu, ACCA, Senior Audit Manager

Soter & Partners

Page 25: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

evenimente sau condiţii dinviitor care ar putea să deanaştere la îndoieli semnificativeprivind capacitatea entităţii dea-şi continua activitatea; şi

è să determine implicaţiileaspectelor identificate pentruraportul de audit.

În cele ce urmează ne propunem săprezentăm pentru început princi-palele proceduri efectuate în scopulevaluării aplicării principiului con -tinuităţii activităţii în cadrul uneimisiuni de audit financiar, urmândca ulterior să analizăm şi câtevaexemple practice legate de acestaspect.

Proceduri de audit relevante În cadrul desfăşurării unui auditfinanciar, evaluarea principiuluicontinuităţii activităţii este una din-tre etapele cele mai importante şianume revizuirea generală asituaţiilor financiare.

În acest scop, în Ghidul pentru unAudit de Calitate se recomandăauditorului un chestionar cu punctegenerale pe această temă, pentru afi completat atât în stadiul deplanificare, cât şi în stadiul definalizare a auditului. Aceastămenţiune este deosebit de impor -tantă şi atrage atenţia auditoruluiasupra faptului că va trebui să aibăîn vedere aspectele ce pot indicaprobleme de continuitate a activităţiipe tot parcursul desfăşurării proce-sului de audit, începând cu plani -ficarea iniţială. De asemenea, con -tinuitatea activităţii este îndeaproapecorelată cu o altă etapă a desfă şură -rii auditului şi anume revizuireaevenimentelor ulterioare dateibilanţului.

În efectuarea procedurilor deevaluare a riscurilor prevăzute deISA 315 – Identificarea şi evalu-area riscurilor de denaturare

semnificativă prin înţelegereaentităţii şi a mediului său –auditorul va analiza dacă existăevenimente sau condiţii care arputea ridica semne de întrebare înlegătură cu continuitatea activităţiientităţii în viitorul apropiat.

În acest scop, auditorul va deter -mina mai întâi dacă s-a efectuatdeja o evaluare preliminară în acestsens de către conducerea entităţiirespective. Astfel:

v În situaţia în care conducerea aefectuat această evaluare pre -liminară, auditorul o va dis -cuta cu conducerea şi va de -termina dacă au fost iden -tificate evenimente sau condiţiicare, în mod individual saucolectiv, ar putea să pună înmod semnificativ la îndoialăcapacitatea entităţii de a-şi con-tinua activitatea. De asemenea,se vor analiza de către auditorşi eventualele planuri ale con -ducerii privind măsurile ce ur -mează a fi luate în situaţia încare există riscuri privind capa -citatea entităţii de a-şi continuaactivitatea.

În orice caz, auditorul va trebuisă analizeze dacă evaluarea

conducerii cu privire la aplica-bilitatea principiului conti nuită -ţii activităţii este corespunză -toare, luând în considerare dacăaceasta include toate informa -ţiile relevante care au fost iden -ti ficate de către auditor peparcursul auditului. În practică,această analiză şi discuţie cuconducerea entităţii auditate sepoate derula dacă se menţineacelaşi auditor ca în anul pre -cedent. În caz contrar, aceastăanaliză nu poate fi efectuată înfaza iniţială decât după o cu -noaştere a activităţii companieişi după efectuarea procedurilordescrise mai jos.

v Dacă însă o asemenea evaluarenu a fost făcută, auditorul vainvestiga prin discuţii cumembrii conducerii entităţiibaza pentru aplicarea princi -piului continuităţii activităţii înîntocmirea situaţiilor financiare,precum şi dacă există eveni -mente sau condiţii care, în modindividual sau colectiv, ar puteasă pună în mod semnificativ laîndoială capacitatea entităţii dea-şi continua activitatea.

23Anul 4 - 4/2015

Auditul principiului continuităţii activităţii

Page 26: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

De aceea, în practică se reco -mandă ca de la început să sesolicite toate procesele verbaleale AGA şi minutele de la şe -din ţele conducerii de pe parcur -sul perioadei auditate, dar şipână la data efectuării auditului,precum şi previziunile financi -are şi bugetările întocmite, toc-mai pentru a detecta astfel deevenimente sau condiţii care arputea constitui un risc sau oameninţare pentru continuitateaactivităţii în viitorul apropiat.

În practică sunt însă mulţiclienţi care nu prezintă acesteelemente de bugetare şi previ -ziuni financiare auditorului - fiepentru că nu sunt întocmite,stilul lor de management opor-tunist nebazându-se pe o stra te -gie clară, fie pentru că nu sedo reşte punerea lor la dispoziţiaauditorului, considerându-se căsunt confidenţiale. O astfel derestricţionare poate fi un semnalde alarmă pentru auditor în faza de planificare şi evaluare a riscului de audit, cu toatecomponentele sale.

Procedurile de evaluare a riscu -rilor ajută auditorul să evaluezedacă prezumţia de continuitate aactivităţii pe care se bazează con -ducerea este adecvată sau dacăexistă incertitudini semnificative înacest sens.

ISA 570 oferă o serie largă deaspecte necesare a fi luate în con -siderare, fără însă a se limita laacestea:

a. din punct de vedere financiar:

è datoria netă sau poziţia datorieinete curente

è împrumuturile cu termen fixcare se apropie de scadenţă fărăperspective realiste de pre lun -gire sau rambursare, precum şidependenţa excesivă de împru-muturi pe termen scurt pentrufinanţarea activelor pe termenlung

è indicii privind retragerea su -portului financiar de către credi-tori

è fluxuri de trezorerie operaţio -nale negative indicate de infor -maţii financiare istorice saubugetate (previzionate)

è indicatori financiari cheienefavorabili sau cu evoluţie încontinuă descendenţă faţă deperioadele anterioare

è pierderi din exploatare substan -ţiale sau deteriorarea semni fica -tivă a valorii activelor folositepentru a genera fluxuri detrezorerie

è plăţi restante sau întrerupereaplăţii dividendelor

è incapacitatea de a plăti credi -torii la scadenţă, precum şi de arespecta termenii din contractelede credit

è înlocuirea tranzacţiilor cu furni-zorii bazate pe credit cu tran -zacţii cu plata la livrare

è incapacitatea de a obţine finan -ţare pentru dezvoltarea de pro-duse noi sau pentru realizareade investiţii esenţiale pentruactivitatea entităţii

b. din punct de vedereoperaţional:

è intenţiile conducerii de a lichidaentitatea sau de a încetaoperaţiunile

è plecarea unor persoane cheiedin conducere fără a avea unînlocuitor

è pierderea unei pieţe majore, aunuia sau mai multor clienţi saufurnizori principali, a uneifrancize sau licenţe

è dificultăţi legate de forţa demuncă

è lipsa materiilor prime principale

è apariţia pe piaţă a unui competi-tor foarte puternic

c. din alte puncte de vedere:

è nerespectarea cerinţelor legatede capital şi/sau a altor cerinţestatutare

è litigii sau alte proceduri legaleaflate în desfăşurare împotrivaentităţii şi care, dacă ar fiîncheiate cu succes, ar putearezulta în pretenţii pe careentitatea este puţin probabil săle poată satisface

è schimbări în legi, reglementărisau politici guvernamentale cepot afecta negativ entitatea

è catastrofe pentru care nu existăasigurare sau există o asigurareneadecvată.

Este important de subliniat faptul căanaliza unor aspecte în genul celorenumerate mai sus va necesitaexercitarea raţionamentului profe-sional al auditorului în estimareanivelului de semnificaţie a unuieventual impact asupra entităţii,prin corelarea acestora cu alţifactori existenţi, care le pot diminuasau spori importanţa.

Un exemplu din A3, ISA 570, îlreprezintă efectul faptului că osocietate nu este capabilă să-şiplătească datoriile la termenele sta-bilite, care ar putea fi atenuat deplanurile conducerii de a utilizametode alternative pentru men -ţinerea unui flux de trezorerie adec-vat, cum ar fi vânzarea sau sale-and-lease-back-ul unor active ma -jore, reeşalonarea împrumuturilorsau obţinerea de capital suplimen-tar. Un alt exemplu este pierdereaunui furnizor cheie, care poate ficontrabalansată prin identificareaunei surse de aprovizionare alterna-tive.

Procedurile de audit pentru analizarezonabilităţii evaluării efectuate deconducere, cu privire la capacitateaentităţii de a-şi continua activitatea,precum şi a planurilor cu privire laacţiuni viitoare, pot include:

24

Idei, sugestii, experienţe

Page 27: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

è analiza şi discutarea cu condu -cerea a fluxurilor de trezorerieprevizionate, precum şi a altorpreviziuni relevante

è analiza şi discutarea cu con d u -cerea a ultimelor situaţii finan-ciare interimare disponibile

è revizuirea respectării condiţiilorcontractelor de împrumut sau acelor legate de alte obligaţii

è confirmarea existenţei, terme -nilor şi gradului de adecvare afacilităţilor de împrumut

è revizuirea proceselor verbaleale întâlnirilor acţionarilor, alepersoanelor însărcinate cu gu -ver nanţa şi ale comitetelor rele-vante

è intervievarea consilieruluijuridic al entităţii sau avocaţilorcu privire la existenţa unorpotenţiale litigii şi pretenţii şi lacaracterul rezonabil al evaluăriiconducerii cu privire la rezul -tatele acestora şi la implicaţiilelor financiare

è confirmarea existenţei, legali -tăţii şi posibilităţii de aplicare aacordurilor cu părţi afiliate sauterţe pentru a oferi sau menţinesprijin financiar şi evaluareacapacităţii financiare a unorasemenea părţi de a oferifonduri suplimentare entităţii

è evaluarea planurilor entităţii dea rezolva comenzile neonoratede la clienţi

è analiza evenimentelor ulterioaredatei bilanţului

è obţinerea şi revizuirea rapoar -telor referitoare la măsuri dereglementare

è determinarea gradului de adec-vare a sprijinului pentru oriceacţiune planificată de cesiune deactive

è compararea informaţiilor finan-ciare prognozate pentru perioa -dele trecute recente cu rezul -tatele istorice şi a informaţiilor

financiare prognozate pentruperioade curente cu rezultateleefectiv obţinute.

În situaţia în care, în urma analizeide risc efectuate, auditorul a iden -tificat evenimente şi condiţii care arputea să pună în mod semnificativsub semnul întrebării capacitateaentităţii de a-şi continua activitateaîn viitorul apropiat, auditorul vatrebui să obţină probe de auditsuficiente şi adecvate pentru adetermina dacă într-adevăr existăo incertitudine semnificativă, prinefectuarea unor proceduri de auditsuplimentare.

Acestea ar trebui să includă:

a. în cazul în care conducerea nu aefectuat încă o evaluare a capa -cităţii entităţii de a-şi continuaactivitatea, o solicitare adre -sată conducerii de a faceaceastă evaluare.

În practică, de multe ori sepre feră o discuţie pe aceastătemă, având în vedere faptul căauditul anului financiar respec-tiv este efectuat la un momentulterior închiderii efective a pe -rioadei de raportare şi ca atareconducerea trebuie să fi luat încalcul acest principiu la întoc -mi rea situaţiilor financiareanuale. Astfel, se va solicita oconfirmare scrisă, prin emite -rea unei Declaraţii a conduceriireferitoare la acest aspect decontinuitate.

În condiţiile în care conducerea aefectuat o evaluare preliminară acapacităţii entităţii de a-şi continuaactivitatea, auditorul va efectua larândul său o analiză de rezona bi -litate a acesteia, cu menţiunea cănu intră în responsabilitateaauditorului să rectifice lipsa deanaliză sau a unor prezumţiinecorespunzătoare. Acest aspectînsă poate fi anunţat în Scrisoareade observaţii şi comentarii cătreconducere, în care se pot explica

riscurile aferente şi se poate solicitarăspunsul conducerii.

În condiţiile în care conducereaentităţii nu este dispusă să efectuezesau să-şi extindă evaluarea privindprincipiul continuităţii activităţiiatunci când acest lucru îi estesolicitat de către auditor, acesta valua în considerare implicaţiileacestui fapt asupra raportului său.

b. analiza planurilor conduceriiprivind acţiuni viitoare înlegătură cu evaluarea capacităţiientităţii de a-şi continua acti vi -tatea, a măsurii în care esteprobabil ca rezultatul acestorplanuri să îmbunătăţească situa -ţia existentă şi a măsurii încare planurile conducerii suntrealizabile în circumstanţeleeconomice date.

În leadership se spune că obi -ectivele stabilite trebuie „să fieS.M.A.R.T” – specifice, măsu -rabile, adecvate, realizabile şiîncadrate în timp. La fel şiplanurile conducerii trebuie săaibă aceste caracteristici şirolul auditorului este acela de afiltra dacă există aceste criteriisau nu. În practică, auditorulpoate pune sub semnul între -bării evaluarea şi planurile deviitor ale conducerii, mai alesîn situaţia în care planurileanterioare ale acesteia nu s-aurealizat conform aşteptărilor,iar explicaţia oferită pentruaceasta este simpla schimbare acircumstanţelor – personal nou,altă locaţie etc.

c. în cazul în care conducerea aîntocmit o previziune a fluxu-rilor de trezorerie, analizaacestei previziuni este un factorsemnificativ în estimarea rezul-tatelor viitoare ale evenimen -telor sau condiţiilor identificate,precum şi pentru evaluareaplanurilor conducerii privindacţiuni viitoare:

25Anul 4 - 4/2015

Auditul principiului continuităţii activităţii

Page 28: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

è evaluarea credibilităţii infor -maţiilor generate şi care stau labaza previziunii conducerii; şi

è determinarea existenţei uneibaze adecvate pentru prezum -ţiile care stau la baza pre -viziunii.

În practică se întâlnesc situaţiiîn care previziunile pentru vân -zările viitoare sunt fie similareanului precedent, fie chiar maimari, pornind de la pre zumţiacă este important să existeobiective ridicate pentru a serealiza măcar parţial până lamomentul bilanţului (prin cipiulmotivaţional al morcovului).Este chiar o provocare pentruauditor să dovedească faptul căaceste previziuni sunt multprea optimiste şi că în rea litateîn ultimii trei-patru ani reali -zările au fost de aproximativ60% din valorile buge tate sauchiar mai reduse. O altă si tu -aţie întâlnită în prac tică esteprezentarea expeditivă a buge - t elor şi previziunilor de cătretop management, laconică înexplicaţii adiţionale relevante şi

cu referinţe la alte departa-mente care nu pot fi prezentela discuţia respectivă.

d. luarea în considerare a măsuriiîn care au devenit disponibilefapte sau informaţii suplimenta-re de la data la care conducereaşi-a efectuat evaluarea.

De regulă, acest lucru se re ali -zează prin procedurile efectuateîn timpul auditului pentru că,aşa cum se menţiona anterior,auditorul este implicat în mi -siunea de audit la un mo mentulterior închiderii anului fi -nanciar şi ca atare are o pe -rioadă de cel puţin patru luniîn care poate analiza dacă aparfapte sau informaţii supli men -tare ce validează sau, dim po -trivă, invalidează evaluareafăcută iniţial. Un exemplu esteacela că la 31 decembrie 2014 oentitate deţine stocuri pe caremenţionează că le va vinde la ovaloare superioară costului,deşi acestea nu sunt ţinute încondiţii corespunzătoare destocare şi acest lucru este sem-

nalat la inventariere. De ase -menea, situaţiile financiare nuconţin ajustări de valoare alestocurilor aferente unor poten -ţiale deteriorări. Ulterior, laau ditul efectiv, se constată fap -tul că stocurile sunt într-adevărdepreciate din cauza condiţiilorde depozitare şi sunt ulteriorvândute cu o reducere pestevaloarea de cost de apro ximativ17%, pierderea rezul tatănefiind luată în calcul de cătreconducere în planurile sale sau în evaluarea activităţiiviitoare.

e. solicitarea de declaraţii scrisedin partea conducerii entităţiişi, acolo unde este cazul, de lapersoanele însărcinate cu guver -nanţa, privind planurile lor deacţiune pe viitor şi fezabilitateaacestor planuri.

Această procedură este cea maiutilizată şi acoperitoare pentruauditor, aşa cum o cere şi ISA580. În practică însă s-au în tâl -nit şi situaţii în care DeclaraţiaConducerii este o simplă decla -

Idei, sugestii, experienţe

26

Page 29: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

raţie fără relevanţă semnifica -tivă, în sensul că aceasta poateconfirma ceva la un momentdat, iar în anul următor fapteleşi deciziile luate contravinacestor Declaraţii scrise. Esteun aspect extrem de importatpe care un auditor sceptic artrebui să-l ia în calcul în ana -liza relaţiei viitoare cu clientulrespectiv şi în evaluarea aser -ţiunilor efectuate de conducere.

Un aspect important de reţinut esteperioada acoperită de evaluareaconducerii entităţii, majoritateacadrelor de raportare financiaracare solicită o evaluare explicită dinpartea conducerii specificândperioada pentru care trebuie luate înconsiderare toate informaţiiledisponibile.

În practică, auditorul va ur mă -ri, de obicei, evaluarea condu -cerii pe o perioadă de cel puţindouăsprezece luni de la data si -tuaţiilor financiare, considerân -du-se că aceasta este o perioadărezonabilă pentru estimări.

Concluziile auditului şi raportareaÎn baza probelor de audit obţinute şia raţionamentului profesional, audi -torul va trebui să tragă o concluzieprivind existenţa unei incertitudinisemnificative în legătură cu eve -nimente sau condiţii care, în modindividual sau colectiv, ar putea săpună în mod semnificativ la îndoialăcapacitatea entităţii de a-şi continuaactivitatea. O incertitudine semni -ficativă există atunci când impor -tanţa potenţialului impact şi proba -bilitatea ca acesta să aibă loc estede o asemenea natură încât pre zen -tarea adecvată a naturii şi implica -ţiilor este necesară pentru:

a. prezentarea fidelă a situaţiilorfinanciare, în cazul unui cadrugeneral de prezentare fidelă,sau

b. ca situaţiile financiare să nuinducă în eroare, în cazul unuicadru general de conformitate.

În situaţia în care aplicarea prin -cipiului continuităţii activităţiieste adecvată, dar există o incer -titudine semnificativă, auditorul va

trebui să determine dacă situaţiilefinanciare:

a. prezintă în mod adecvat eve -nimentele sau condiţiile prin -cipale care ar putea să pună subsemnul întrebării în mod semni -ficativ capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea şi planu -rile conducerii referitoare laaceste evenimente sau condiţii;şi

b. prezintă clar faptul că există oincertitudine semnificativă le -gată de evenimente sau condiţiicare ar putea să pună sub sem -nul întrebării capacitatea entită -ţii de a-şi continua activitateaşi, ca urmare, faptul că ar puteasă nu poată să-şi valorificeactivele şi să-şi achite datoriileîn cursul normal al activităţii.

Dacă prezentarea aspectelor de maisus în situaţiile financiare esteadecvată, auditorul va exprima oopinie nemodificată şi va includeîn raport un paragraf de observaţiipentru:

a. a evidenţia existenţa unei incer-titudini semnificative legate deun eveniment sau condiţie care

27

Auditul principiului continuităţii activităţii

Page 30: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

ar putea să pună sub semnulîntrebării capacitatea entităţii dea-şi continua activitatea; şi

b. a atrage atenţia asupra notei lasituaţiile financiare care pre -zintă acest aspect.

Dacă prezentarea aspectelor de maisus în situaţiile financiare nu esteadecvată, auditorul va exprima oopinie modificată sau o opiniecontrară, după caz, în conformitatecu prevederile ISA 705, în funcţiede gradul de importanţă al circum -stanţelor identificate.

În situaţia în care aplicarea prin -cipiului continuităţii activităţiieste inadecvată, auditorul vaexprima o opinie contrară.

Exemplu practicPentru ilustrarea aspectelor discu-tate mai sus, vom prezenta în con-tinuare câteva exemple întâlnite înpractica noastră:

Caz 1: Entitatea în cauză, denumităşi COFRAG S.R.L., este o firmăce activează în domeniul con struc -ţiilor civile, prin comercializarea decofraje importate din UE şi vândutesau închiriate pe piaţa locală, petermene de 2-3 ani, pe diverse şan -tiere. Entitatea funcţionează pe piaţalocală din anul 2006 şi a avut o ac -ti vitate în creştere până în anul2011, când a început să intre îndeclin.

Primul nostru an de audit a fost2012, fiind un audit financiarefectuat doar cu scopul raportăriiexterne în vederea consolidării, unan în care au existat schimbări depersonal cheie de la administrator şidirector general până la gestionarulde stoc.

Menţionăm faptul că în raportulnostru din anul 2013 ne-am bazatpe Declaraţia conducerii în ceea cepriveşte suportul de la firma-mamăpentru continuitatea activităţii şi amemis o opinie modificată, cu un

paragraf de observaţii pentru aevidenţia existenţa unei incertitudinisemnificative legate de continuitateaactivităţii.

În cadrul auditului pentru anul2014, s-a iniţiat un audit interimarpentru a se putea analiza eventu -alele modificări de proceduri inter -ne şi procese, precum şi pentru a sestabili planificarea pentru auditulfinal. Auditul interimar a fost efec-tuat în luna noiembrie pentru cifrelepână la 31 octombrie 2014. Auditulfinal pentru 31 decembrie 2014 s-aderulat în perioada februarie – mar-tie 2015.

Procedurile efectuate pentru a eva -lua aplicabilitatea principiuluicontinuităţii activităţii, respectivconcluziile rezultate au fosturmătoarele:

a. analiza principalilor indicatorieconomico-financiari atât cavalori absolute, cât şi compa -rativ cu anul anterior. Aceştiaau fost:

è rezultat contabil net –671.604 lei pierdere (anprecedent – 118.326 leiprofit)

è rezultat înaintea dobânzilorşi a impozitului pe profit(EBIT) – 667.868 leipierdere (an precedent –149.543 lei profit)

è rezultat înaintea dobânzilor,impozitului pe profit şichel tuielilor cu amortizareaimobilizărilor (EBITDA) –371.736 lei pierdere (anprecedent - 455.532 leiprofit)

è lichiditate curentă – 0.46(an precedent – 0.52); valori indicate >2

è lichiditate imediată – 0.43(an precedent – 0.29); valori indicate >1

è reducere procentuală veni -turi totale faţă de an prece-dent de 28,67%

è reducere procentuală chel -tuieli totale faţă de anulprecedent de 15,48%.

Informaţiile financiare de mai susau fost coroborate cu discuţia cuconducerea entităţii referitoare lacondiţiile economice de pe piaţă însectorul de activitate în careoperează entitatea. Din acestea aureieşit următoarele aspecte:

è entitatea s-a confruntat înperioadele recente cu oreducere a pieţei pentrupro dusele şi serviciile ofe -rite din cauza concurenţeiridicate, precum şi a poli -ticii de preţ impuse deGrup, care era relativ rigidă

è entitatea s-a confruntat cudificultăţi semnificative încolectarea creanţelor de laclienţi în condiţiile în caremulţi dintre aceştia au intratîn insolvenţă sau faliment

è capacitatea entităţii de aacoperi costurile fixe (sa -larii, costuri administrativeetc.) s-a deteriorat progresivîn perioadele recente, întru -cât aceste costuri nu auputut fi reduse proporţionalcu scăderea survenită înveniturile operaţionale, detip variabil.

è activitatea operaţională aentităţii a avut de suferit înultimul an prin plecareafostului director general şi aîntregii echipe de vânzăriexistente, înlocuirea acesto-ra provocând inconvenienteîn desfăşurarea activităţii şigenerând costuri de recru -tare şi personal adiţionalesemnificative

b. analiza evenimentelor ulteri -oare, din care au reieşit urmă -toarele aspecte:

è după sfârşitul anului enti-tatea a procedat la vânzarea

28

Idei, sugestii, experienţe

Page 31: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

înapoi către entitatea-mamăa majorităţii stocurilor exis -tente, precum şi a parculuide mijloace fixe oferite spreînchiriere clienţilor

è entitatea-mamă a decis re -tragerea sprijinului financiaracordat entităţii sub formăde credit comercial (existauîn sold datorii comercialefoarte vechi către entitatea-mamă, care au fost stinseprin vânzarea înapoi astocurilor şi mijloacelor fixeachiziţionate de-a lungultimpului de la Grup)

è s-au efectuat disponibilizărimasive de personal înultimele două luni ale anului2014 şi în primele luni aleanului 2015.

Menţionăm că la data auditului nos-tru interimar nu am fost informaţidespre nici un plan decizional alGrupului referitor la entitatea sa dinRomânia şi nici nu am primit răs -punsuri la observaţiile noastre lega -te de disponibilizări şi revânzări deactive. La fel promisiunile con du -cerii de a lua măsuri în ceea cepriveşte schimbarea de echipă şischimbarea de soft contabil, urmă -rirea gestiunii etc. nu s-au pus înpractică în ultimii trei ani.

În urma discutării aspectelor iden -tificate, conducerea entităţii a refu -zat să întocmească situaţiile finan-ciare de la 31 decembrie 2014 lavalori de lichidare, alegând să apli -ce în continuare principiul continui -tăţii activităţii, deşi acesta nu eracorespunzător în situaţia dată.

În concluzie, pentru anul 2014auditorul a emis o opinie contrară,datorată aplicării inadecvate aprincipiului continuităţii activităţiiîn întocmirea situaţiilor financiare,în condiţiile existenţei unei incerti-tudini semnificative privindcapacitatea entităţii de a funcţionaîn viitorul apropiat.

Firma a decis suspendarea tempo -rară a activităţii în România şi re -gândirea strategiei la nivel de Grup.

v

Caz 2: Un alt exemplu din practicanoastră curentă a fost o entitatedenumită OMEGA SRL, înfiinţatăîn anul 2001 şi care funcţiona cusucces în domeniul construcţiilor.Această entitate avea o cifră deafaceri în creştere şi finanţare de labănci externe, prin intermediulacţionariatului străin.

Intrarea într-o asociere în partici -paţiune cu statul român în scopulconstrucţiei de locuinţe a apărut înanul 2005 ca un element riscant,întrucât contractul nu era foarte clarîn ceea ce priveşte maniera definanţare şi maniera de defalcare aveniturilor şi de retribuire apartenerilor cu realizările proiectu-lui. Acest proiect s-a sistat ulterior,în 2006, după ce aproape două trei-mi din proiect fusese construit şi aurmat o acţiune în justiţie.

La data auditului situaţiilor financia-re de la 31 decembrie 2006 noi amfost informaţi într-o şedinţă la carea participat şi managementul străinal entităţii despre bunul mers alacti vităţii, despre garanţiile depusede entitatea-mamă şi am primitchiar şi Scrisoarea de confort de laGrup, legată de sprijinul în vedereacontinuării activităţii. Auditul s-afinalizat în martie 2014 cu situaţiilefinanciare întocmite pe principiulcontinuităţii activităţii. Ca atare,opinia noastră a fost una nemodi -ficată, conformă cu ISA 700.

După o lună, am efectuat proce -durile de urmărire a evenimentelorulterioare, ca urmare a chestionaru-lui obligatoriu pentru auditorii deGrup, solicitând o balanţă pentrumartie 2007, care a fost finalizată în 25 aprilie 2007 şi pe care amsupus-o unui scrutin comparativ relativ sumar. Acest chestionar nu afost comentat negativ de conducere,

nici nu am fost informaţi şi nici nuam detectat evenimente care să nepermită să evaluăm negativ situaţia.Singurul aspect constatat a fostfaptul că şantierul în discuţie erasistat şi la data acestei balanţe, darerau în discuţie proiecte noi, ceurmau să înceapă din luna septem-brie a anului în curs. Ca atare,acest chestionar a fost transmis„curat” către auditorul de Grup,fără nici un semnal de alarmă.

La trei luni de la data predăriiraportului nostru de audit am fostinformaţi în scris despre deciziaGrupului de a introduce entitatea înfaliment şi despre închiderea relaţieicomerciale cu noi, ca auditorifinanciari.

ConcluziiDin cele prezentate mai sus se des -prinde mai mult ca niciodată necesi-tatea unei analize riguroase, pre -cum şi a exercitării raţionamentuluiprofesional al auditorului în identifi-carea riscurilor legate de evaluareaprincipiului continuităţii activităţii.

Aceste riscuri, rămase nedesco pe -rite la momentul oportun sau nedis-cutate cu conducerea, ar putea con-duce la emiterea unei opinii deaudit neadecvate şi astfel la influ -en ţarea concluziilor şi potenţia -lelor decizii luate de către utiliza -torii situaţiilor financiare.

29Anul 4 - 4/2015

IAASB, Manual de ReglementăriInternaţionale de Control alCalităţii, Audit, Revizuire,Alte Servicii de Asigurare şiServicii Conexe, tradus şirepublicat de CameraAuditorilor Financiari dinRomania, 2012.

ICAS-CAFR, Ghid pentru unAudit de Calitate, CAFR,Bucureşti, 2012.

Bibliografie

Auditul principiului continuităţii activităţii

Page 32: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Acordul de planificare a auditului

1. Prezentare generală(extras)

Termenii misiunii

Va fi efectuat un audit conformcerinţelor ISA. Cadrul de raportareutilizat va fi OMFP 1802/2014.Termenii misiunii şi responsabili tă -ţilor vor fi conform Acordului con -tractual şi Declaraţiilor conducerii.

Cunoaşterea clientului

• Acţionari şi conducereaSocietăţii

Societatea auditată este persoanăjuridică română, pe acţiuni, cucapital integral privat şi care îşidesfăşoară activitatea în confor -

Studiu de caz:Participarea şi

documentarea activităţiide inventariere la SOCIETATEA SA

30

Idei, sugestii, experienţe

Documentareaaserţiunilor aferente situaţiilor financiareSecţiunea M – Aspectelegale şi statutare, capital propriu şi rezerve – aplicaţie practică

Conform prevederilor pct. 18 (2) c) din OMFP1802/2014 (care a abrogat OMFP 3055/2009),respectiv pct. 4.4 din Cadrul general conceptual de

raportare financiară IFRS, capitalurile proprii reprezintăinteresul rezidual al proprietarilor (acţionari sau asociaţi)în activele unei societăţi după deducerea tuturor datoriilorsale.

Pornind de la această definiţie, diversele componente decapitaluri proprii pot fi prezentate ca linii separate înbilanţ. De exemplu, rezervele unei societăţi pot fiprezentate separat în funcţie de modul de constituire şidestinaţia acestora: rezerve legale, rezerve statutare saucontractuale, rezerve din reevaluare etc.

Articolul de faţă prezintă abordarea practică a docu -mentării auditului secţiunii M – Aspecte legale şi statutare,capital propriu şi rezerve din Ghidul pentru un Audit deCalitate cu obiectivele prezentate în cadrul acestei secţiunişi care, în concluzie, să ofere asigurarea rezonabilă că ele-mentele de capitaluri proprii nu sunt denaturate semnifi -cativ în situaţiile financiare. De asemenea, în cadrulacestei secţiuni sunt documentate şi aspectele de confor -mitate legală şi statutară a activităţii societăţii auditate.

Mihai Grigore,auditor financiar, expert contabil, student ACCA

Page 33: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

mitate cu legislaţia naţională în vi -goare şi prevederile Actului Consti -tutiv al acesteia. La data situaţiilorfinanciare auditate, Grupul din careface parte Societatea este format dinpeste 50 de societăţi.

Societatea a fost înființată în anul2002 prin externalizarea activităţilorde mentenanţă, workover, forajsonde şi transport din industriapetrolieră de stat.

Acțiunile emise la acea dată au fostîn număr de 350, în valoare totalăde 35.000 USD și au fost deținuteîn integralitate de către MAMAOIL BV, o companie înregistrată înOlanda.

În cursul exerciţiului auditat, 2015,a fost efectuată o majorare de capi -tal social, numărul total de acțiunila sfârșitul anului 2015 fiind de98.612, în valoare de 9.861.200 lei.

• Structura organizatorică şi natura operaţiunilor

Societatea îşi desfăşoară activitateaprin puncte de lucru localizate înprincipalele zone de interes debusiness din ţară. Obiectul principalde activitate îl constituie prestărilede servicii în domeniul petrolierprin închirierea de ţevi de extracţiepentru entitățile care acționează însectorul de foraj petrolier, iar celsecundar – comercializarea debunuri, echipamente şi produsepetroliere, inspecţii şi reparaţii ţevide extracţie.

• Finanţarea

Finanțarea este asigurată de cătresocietatea-mamă și alte companiidin grup prin oferirea de crediteintra-grup / inter-company, precumși din veniturile proprii generate deactivitatea din România.

• Planuri de investiţii

Pe baza hotărârii Adunării Generalea Acţionarilor, Societatea inten -ționează să achiziționeze 55% dincapitalul unuia dintre principalii săiclienţi – FSTP, până la finele anului

2017, în scopul de a obținecontrolul și, prin urmare, exclu -sivitatea în închirierea de ţevi deextracţie la acest client.

Investiţiile necesare retehnologizăriinu sunt semnificative pentru anulcurent şi nici pentru exerciţiileviitoare, ceea ce determină reparti-zarea rezultatului la Alte rezerve, ceurmează a fi lăsate la dispoziţiasocietăţii pentru utilizare ulterioară.

• Riscul şi pragul de semnificaţie

Procedurile normale de audit vor fiaplicate în vederea cuantificăriiriscului (B4) şi a determinăriipragului de semnificaţie (B6). Încazul capitalurilor şi a conformităţiicu legile şi prevederile legale,înregistrările vor fi testate înîntregime, fără eşantionare. Deasemenea, orice tranzacţie sauafirmaţie care implică judecată devaloare din partea conducerii va fiauditată în întregime.

2. Planificarea auditului şi evaluarea riscuriloridentificate (extras)

Aferent acestei etape, auditorul aconstatat şi stabilit următoarele:

è nivelul de încredere acordatriscului de control: auditorul nuse va baza pe controlul intern alsocietăţii

è evaluarea riscului inerent: ridi-cat

è riscul de audit: ridicat

è teste/proceduri de fond: teste dedetaliu pentru a răspunde ni -velurilor de risc inerent şi deaudit identificate/cuantificate

è alte proceduri de fond: oricealte teste aplicate asupra tuturortrazacţiilor realizate în vedereaidentificării şi cuantificăriiposibilelor erori materiale carăspuns la riscurile semnifica-tive identificate.

31Anul 4 - 4/2015

Documentarea aserţiunilor aferente situaţiilor financiare

Page 34: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

32

Idei, sugestii, experienţe

Page 35: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

33Anul 4 - 4/2015

Documentarea aserţiunilor aferente situaţiilor financiare

Page 36: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

34

Idei, sugestii, experienţe

Page 37: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

35Anul 4 - 4/2015

Documentarea aserţiunilor aferente situaţiilor financiare

Page 38: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

36

Idei, sugestii, experienţe

Page 39: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

37Anul 4 - 4/2015

Documentarea aserţiunilor aferente situaţiilor financiare

Page 40: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

38

Idei, sugestii, experienţe

Page 41: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Concluzie generalăA fost obţinută o asigurare de auditsuficientă pentru a ne permite săconcluzionăm că rezervele, capitalulpropriu şi dividendele nu sunt de -naturate semnificativ (/sunt prezen -tate adecvat) în situaţiile financiare.Singura ajustare de audit propusăeste pentru constituirea rezerveilegale din profitul brut al exerciţiu -lui curent, în valoare de 173.509lei, care trebuie analizată în core -laţie cu pragul de semnificaţie sta -bilit în cadrul secţiunii B - Plani -ficarea auditului din Ghidul pentruun Audit de Calitate.

Anul 4 - 4/2015

Documentarea aserţiunilor aferente situaţiilor financiare

IFAC, Manual de ReglementăriInternaţionale de Control alCalităţii, Audit, Revizuire, AlteServicii de Asigurare şi ServiciiConexe – Ediţia 2012,traducere din limba engleză decătre CAFR, Bucureşti, 2013

ICAS în colaborare cu CAFR,Ghid pentru un Audit deCalitate, Ed. Print Group, 2012

Ministerul Finanțelor Publice,OMFP nr. 1802/29 decembrie2014, Reglementările contabileprivind situațiile financiareanuale individuale și situațiilefinanciare anuale consolidate,publicat în Monitorul Oficialnr. 963/30.12.2014

Bibliografie

39

Page 42: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Consideraţii generaleStandardul Internaţional deRaportare Financiară 13 „Evaluareala valoarea justă” defineşte valoareajustă ca fiind „preţul care ar fiîncasat pentru vânzarea unui activsau plătit pentru transferul uneidatorii într-o tranzacţiereglementată între participanţii depe piaţă, la data evaluării”.

Aceeaşi definiţie este reluată şi înIAS 16 „Imobilizări corporale”.

Potrivit Standardelor Internaţionalede Evaluare ediţia 2013, emise deConsiliul Internaţional pentruStandarde de Evaluare – IVSC şicare sunt preluate şi fac parte dinStandardele de Evaluare 2015,adoptate de Asociaţia Naţională aEvaluatorilor Autorizaţi dinRomânia, definiţia valorii justeeste: „valoarea justă este preţulestimat pentru transferul unui activsau a unei datorii între părţiidentificate, aflate în cunoştinţă decauză şi hotărâte, care reflectăinteresele acelei părţi”.

Aşa cum se observă, definiţiavalorii juste prezentată de IFRSeste diferită de definiţia dată destandardele de evaluare. Orga -nismul internaţional care emite

40

Idei, sugestii, experienţe

Ierarhia valorii juste şi abordările în evaluareAplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare

Financiară – IFRS de către un număr tot mai mare de agenţi economici reclamă aducerea în actualitate şi

cunoaşterea prevederilor din aceste standarde, mai ales încondiţiile în care obligativitatea aplicării lor nu permite nicio derogare. Mai precis, raportarea financiară pe bazaIFRS presupune aplicarea tuturor standardelor internaţionalede raportare financiară, iar abaterea de la un singur standardde către o societate semnifică de fapt că respectiva societatenu raportează în baza IFRS.

Unul din aspectele importante legate de întocmirea şiprezentarea situaţiilor financiare este acela al valorii la caresunt prezentate activele şi datoriile.

În acest sens, Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 16 (IAS 16 „Imobilizări corporale”) prevede două modele, respectiv un model bazat pe cost şi un model bazatpe reevaluare.

Societăţile care adoptă modelul bazat pe reevaluare trebuiesă recunoască în situaţiile financiare activele imobilizate la ovaloare reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la datareevaluării.

Plecând de la aceste aspecte, ne propunem să analizăm cum este definită valoarea justă şi cum poate fi ea estimată pentru a prezenta corect, sub toate aspectelesemnificative, activele şi datoriile unei societăţi în situaţiilefinanciare.

Filip Stoica,auditor financiar,

evaluator autorizat, membru acreditat ANEVAR,

Elf Expert

Page 43: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

standardele de evaluare considerăcă, în general, definiţia valorii justedată de IFRS este coerentă cudefiniţia valorii de piaţă. Deprecizat că, potrivit standardelor deevaluare, în cazul evaluării pentruraportare financiară, evaluatoriitrebuie să estimeze prin raportul deevaluare, valoarea justă. Pentruaceasta însă, ori de câte ori existădate relevante şi suficiente, eva -luatorul trebuie să estimeze valoareade piaţă care este recu noscută însituaţiile financiare ca fiind valoareajustă la data evaluării.

Pentru comparaţie, redăm definiţia valorii de piaţă dinStandardele Internaţionale deEvaluare şi care este identică cudefiniţia dată de Standardele deEvaluare ANEVAR - 2015:

„Valoarea de piaţă este sumaestimată pentru care un activ sau o datorie ar putea fi schimbat(ă) ladata evaluării, între un cumpărătorhotărât şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie nepărtinitoare,după un marketing adecvat şi încare părţile au acţionat fiecare încunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere”.

Valoarea justă este un concept mailarg decât valoarea de piaţă cutoate că, în multe cazuri, preţulcare este just pentru ambele părţidintr-o tranzacţie este egal cu preţulobtenabil pe piaţă. Totuşi, valoareajustă presupune luarea în conside -rare a unor aspecte care nu se au învedere la estimarea valorii de piaţă,cum ar fi orice element al valoriispecial rezultat în urma combinării

drepturilor asupra proprietăţiipentru un activ.

Din definiţiile prezentate, rezultă căo evaluare la valoarea justă sebazează pe ipoteza că activele saudatoriile în cauză se tranzacţio -nează, că există reguli de tranzac -ţionare între diferiţii participanţi pepiaţa respectivă, iar tranzacţiile sedesfăşoară în condiţiile pieţei. Tran -zacţiile pot să aibă loc fie pe o piaţăprincipală, fie, în absenţa unei pieţeprincipale, pe cea mai avantajoasăpiaţă pentru activul sau datoriarespectivă.

Atunci când se identifică o piaţăprincipală pentru activul sau datoriade evaluat, valoarea justă trebuie săfie preţul constatat pe acea piaţăchiar dacă acest preţ este observabil

41Anul 4 - 4/2015

Ierarhia valorii juste

Page 44: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

direct sau este estimat prin inter-mediul unei metode de evaluareadecvate. Identificarea unei pieţeprincipale pentru un activ sau odatorie exclude luarea în consi -derare a unor pieţe diferite, chiardacă preţul obţinut pe aceste pieţealternative ar fi mai avantajos ladata evaluării.

Din punctul de vedere al partici -panţilor de pe piaţa principală saude pe piaţa cea mai avantajoasă,estimarea valorii juste trebuie să sebazeze pe ipoteza că aceştia acţio -nează pentru a obţine un beneficiueconomic maxim.

De subliniat că, potrivit IFRS 13,valoarea justă este echivalentă cupreţul obtenabil la data evaluării, încondiţiile curente ale pieţei, stabilitfie prin observare directă, fie printehnici de evaluare şi este un preţde ieşire care nu se ajustează cucosturile tranzacţiei.

În ce priveşte activele nefinanciare,evaluarea la valoarea justă ţine contde capacitatea participanţilor pepiaţă de a obţine beneficii econo -mice din exploatarea activului încondiţiile celei mai intense şi celeimai bune utilizări. Conceptul de ceamai bună utilizare reprezintăalternativa de utilizare a proprie -tăţii, selectată din diferite varianteposibile, care va constitui baza depornire şi va genera ipotezele delucru necesare aplicării metodelorde evaluare adecvate. Cea mai bunăutilizare este definită ca utilizarearezonabilă, probabilă şi legală aunui teren liber sau construit careeste fizic posibilă, fundamentatăadecvat, fezabilă financiar şi are carezultat cea mai mare valoare.

Cea mai bună utilizare a unui activnefinanciar trebuie să îndeplineascăpatru criterii, respectiv trebuie săfie:

è permisibilă legal (deţinătorul săposede autorizaţiile legale pen-tru exploatarea activului);

è posibilă fizic (activele săcorespundă scopului pentru caresunt utilizate);

è fezabilă financiar (fluxurilefinanciare generate deactivitatea desfăşurată să asigurerecuperarea costurilor);

è maxim productivă (valoareaactivului în condiţiile celei maibune utilizări ar fi maximăpentru participanţii la piaţă).

Prin prisma estimării valorii justepentru raportare financiară, încondiţiile în care evaluarea nu areca scop vânzarea activului şirespectiv posibilitatea unei utilizărialternative, ci exploatarea încontinuare a activului de cătredeţinător, IFRS 13 consideră că ceamai intensă şi mai bună utilizareeste utilizarea curentă, cu excepţiacazului în care piaţa sau alţi factorisugerează că, dacă participanţii depe piaţă ar utiliza activul în moddiferit, ar maximiza valoarea aces-tuia.

Ierarhia valorii justeLa intrarea în entitate, un activ esterecunoscut la valoarea preţuluiplătit, acesta fiind un preţ deintrare. În schimb, valoarea justă aactivului este preţul care ar fi primitpentru vânzarea acelui activ.Această valoare este de fapt un preţde ieşire. De remarcat faptul căaproape niciodată vânzarea unuiactiv nu se face la preţul de intrareşi, în consecinţă, valoarea justă esteîn cele mai multe cazuri diferită decostul (preţul de intrare) al unuiactiv.

În funcţie de relevanţa şi cantitateainformaţiilor disponibile la dataevaluării şi care sunt definite ca„date de intrare” pentru evaluare,IFRS 13 stabileşte o ierarhie avalorii juste care clasifică pe treiniveluri datele de intrare pentrutehnicile de evaluare utilizate în

estimarea valorii juste. Nivelul celmai înalt de încredere îl au preţurilecotate pe diferite pieţe active, pen-tru active sau datorii identice, iarcel mai scăzut nivel de încredere îldau informaţiile neobservabile.

Cele trei categorii de date de in -trare, analizate prin prisma ierarhieivalorii juste sunt:

a. Date de intrare de nivelul 1

Datele de intrare de nivelul 1 suntpreţurile cotate, în forma lorprimară, neajustată, constatate pepieţele active pentru active saudatorii identice, la care evaluatorulare acces la momentul evaluării.Preţurile cotate dau cea mai bunădovadă a valorii juste pentru unactiv, cu excepţia cazului în careexistă anumite restricţii de tran -zacţionare sau există anumite carac-teristici speciale sau evenimentecare ar presupune ajustarea preţu -lui. În acest caz, valoarea justăestimată nu se va mai clasifica însăîn nivelul 1 din ierarhia valoriijuste.

42

Idei, sugestii, experienţe

Page 45: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Astfel de situaţii în care se impuneajustarea, chiar dacă informaţiilesunt de nivel 1, ar putea fi:

è Deţinerea în proprietate a unuinumăr mare de active similare(dar nu identice), care suntcotate pe o piaţă activă, darpiaţa nu le poate tranzacţionarapid pe fiecare din ele. În acestcaz se pot aplica tehnici alterna-tive de evaluare care nu se ba -zează exclusiv pe preţuri cotate;

è Existenţa unor evenimentesemnificative, după închidereapieţei, dar înainte de dataevaluării;

è Existenţa unor factori specificiai activului (în special când estevorba de datorii sau de ele-mente ale capitalului propriu).Un astfel de factor specific arputea fi, spre exemplu, orestricţie în tranzacţionareaactivului sau a datoriei.

În toate aceste cazuri, aşa cum s-aarătat mai sus, utilizarea unor tehni-ci alternative de evaluare are carezultat clasificarea valorii juste

estimate la un nivel inferior în ie -rarhia valorii juste.

Datele de intrare de nivel 1 pot săse regăsească pe mai multe pieţe,cum ar fi, de exemplu, pieţele bur-siere alternative pe care activele încauză sunt tranzacţionate. În aceastăsituaţie este importantă identificareapieţei principale pentru acel activsau, dacă nu există o piaţă prin ci -pală, trebuie identificată piaţa ceamai avantajoasă. De asemenea,evaluatorul trebuie să analizezemăsura în care deţinătorul activuluide evaluat are acces şi poate tran -zacţiona activul pe piaţa respectivă.

În cazul deţinătorului unui singuractiv sau a unei singure datoriiidentice în cantităţi mari şi cândacestea se tranzacţionează pe o piaţăactivă, valoarea justă se va calculaprin înmulţirea cantităţii acelui activsau datoriei cu preţul cotat, consta -tat la data evaluării. Această abor -dare este valabilă chiar dacă volu -mul zilnic de tranzacţionare alpieţei nu poate absorbi toată canti-tatea din acel activ sau datorie saudacă vânzarea simultană a întregului

pachet într-o singură tranzacţie arputea afecta preţul cotat. Într-oastfel de situaţie, valoarea obţinutăse încadrează în nivelul 1 al ierar -hiei valorii juste.

b. Date de intrare de nivelul 2

Datele de intrare de nivel 2 suntinformaţii despre preţuri de tran zac -ţionare, diferite de preţurile cotateclasificate la nivelul 1 şi care suntobservabile în mod direct sau indi-rect.

Între datele de intrare de nivel 2 potfi incluse:

è Preţurile cotate pentru activesau datorii similare cu cele deevaluat, observate pe pieţeleactive;

è Preţurile cotate pentru activesau datorii identice cu cele deevaluat, observate pe pieţelecare nu sunt active;

è Alte date de intrare decâtpreţurile cotate care suntobservabile, cum ar fi: rate aledobânzilor, curbe de randamentpe anumite intervale, volatili -tăţi, marje de credit etc.;

è Informaţii diverse coroborate cudatele de pe piaţă (preţuri devânzare pe metru pătrat alclădirilor, chirii de piaţă pentrudiverse tipuri de clădiri, nivelulunor indicatori financiari, multi-plicatori ai valorii etc.).

În toate cazurile, utilizarea datelorde intrare de nivel 2 presupune uti-lizarea unor metode de evaluareadecvate, care depind de relevanţaşi cantitatea datelor şi informaţiilordisponibile. Aplicarea metodelor(tehnicilor) de evaluare se bazeazăpe raţionamentul profesional şi seconcretizează în ajustarea datelor de intrare în funcţie de factoriispecifici ai activului sau datoriei de evaluat la valoarea justă.

43Anul 4 - 4/2015

Ierarhia valorii juste

Page 46: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Factorii specifici respectivi includ:

è Condiţia sau amplasamentulactivului;

è Măsura în care datele de intrarese referă la elemente compara-bile cu cele ale activului saudatoriei;

è Volumul şi nivelul de activitatede pe pieţele pe care sunt obser-vate datele de intrare.

În situaţia în care se utilizează datede intrare de nivel 2, însă ajustărileacestor date sunt semnificative,rezultatul evaluării trebuie clasificatîn nivelul 3 din ierarhia valoriijuste.

c. Date de intrare de nivelul 3

Datele de intrare de nivel 3 suntdate neobservabile explicit. Datelede intrare din această categorie potfi utilizate pentru estimarea valoriijuste numai în măsura în care nusunt disponibile date de intrare

observabile. Utilizarea datelor deintrare de nivel 3 permite totuşiestimarea valorii juste chiar şi însituaţia în care piaţa pentru un activsau datorie este redusă sau chiarinexistentă la data evaluării. Şi înacest caz obiectivul evaluării esteacelaşi, respectiv estimarea valoriijuste şi deci a unui posibil preţ deieşire la data evaluării dinperspectiva unui participant pepiaţă. Prin urmare, datele de intrareneobservabile (de nivel 3) trebuie săreflecte ipotezele pe care le-arfolosi participanţii de pe piaţă lastabilirea preţului unui activ sau aunei datorii, inclusiv ipotezelereferitoare la risc.

În ce priveşte ipotezele referitoarela risc, acestea includ atât risculinerent al metodei sau tehnicii deevaluare, cât şi riscul inerentdatelor de intrare utilizate înevaluare.

Un exemplu de dată de intrare denivel 3 îl constituie previziunilefluxurilor de numerar în cazul

evaluării unei întreprinderi sau aunui activ generator de numerar.

Deţinătorul unui activ trebuie săelaboreze datele de intrare neob-servabile pe baza celor mai buneinformaţii disponibile la dataevaluării, plecând de la dateleproprii cunoscute, pe care însătrebuie să le ajusteze dacăinformaţiile disponibile în modrezonabil indică faptul că alţiparticipanţi la piaţă utilizează datediferite.

Aceste date de intrare neobservabile(de nivel 3) elaborate de entităţilecare deţin activele de evaluat suntconsiderate ipoteze aleparticipanţilor la piaţă în scopulevaluării la valoarea justă.

Cu puţine excepţii, în economiaromânească, datele de intraredisponibile se încadrează în nivelul2 şi 3 din punct de vedere al ierar -hiei valorii juste.

Acest fapt conduce la situaţia încare, pentru evaluarea la valoareajustă în scopul raportării financiare,evaluatorii trebuie să utilizezemetode (tehnici) de evaluare pre -văzute în standardele de evaluare învigoare, corespunzătoare celor treiabordări în evaluare: abordarea prinpiaţă, abordarea prin venit şiabordarea prin cost.

Abordările în evaluareÎn funcţie de relevanţa şi cantitateadatelor de intrare disponibile la dataevaluării, pentru estimarea tipuluide valoare adecvat, Standardele deEvaluare adoptate de ANEVAR şicare sunt obligatoriu de aplicat înRomânia prevăd trei abordări,fiecare grupând metode şi tehnici deevaluare specifice.

Aceste abordări în evaluare sunt:

a. Abordarea prin piaţă. Aceastăabordare oferă o indicaţie asupravalorii prin compararea activuluisubiect cu active identice sau

44

Idei, sugestii, experienţe

Page 47: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

similare pentru care existăinformaţii credibile.

Aplicarea metodelor de evaluarecorespunzătoare acestei abordăripresupune cercetarea pieţei pentruobţinerea informaţiilor privindpreţurile de tranzacţionare aleactivelor identice sau similare careau fost tranzacţionate recent pepiaţă. În cazul în care se constatăpuţine tranzacţii se pot lua înconsiderare şi preţurile activeloridentice sau similare care sunt lis-tate sau sunt oferite spre vânzare.Atunci când activele identificate nusunt identice cu activul de evaluat,este necesar ca preţul acestora să fieajustat pentru a reflecta oricediferenţă între tranzacţia reală şitipul valorii estimate, ţinând cont deipotezele în care se face evaluarea.Preţurile activelor comparabiletrebuie ajustate şi pentru diferenţeledintre caracteristicile juridice, eco-nomice sau fizice ale activelorcomparabile şi activul de evaluat.

Abordarea prin piaţă utilizează deregulă date de intrare de nivel 1 sau de nivel 2 în ceea ce priveşteierarhia valorii juste.

b. Abordarea prin venit. Aceastăabordare oferă o indicaţie asupravalorii prin convertirea fluxu-rilor de numerar viitoare într-osingură valoare curentă a activu-lui de evaluat.

Abordarea prin venit ia în conside -rare venitul pe care un activ îl vagenera pe durata lui de viaţă utilă şiindică valoarea printr-un proces decapitalizare a venitului. Capita -lizarea venitului implică transfor-marea lui într-o valoare a capitalu-lui prin aplicarea unei rate adecvatede capitalizare/actualizare. Fluxurilede numerar proiectate pot deriva fiedin contracte, fie reprezintă fluxurianticipate din utilizarea saudeţinerea activului de evaluat.

Metodele principale de evaluareincluse în abordarea prin venit sunt:capitalizarea venitului, în care unui

venit reprezentativ, stabil, dintr-osingură perioadă i se aplică o ratăde capitalizare cu toate riscurileincluse şi respectiv actualizareafluxurilor nete de numerar în careunei serii de fluxuri de numerar dinperioade viitoare i se aplică o ratăde actualizare adecvată.

Abordarea prin venit se aplică şi laevaluarea datoriilor prin luarea înconsiderare a fluxurilor de numerarcerute de serviciul datoriei, până lastingerea acesteia.

Abordarea prin venit utilizează cuprecădere date de intrare de nivel 3în ceea ce priveşte ierarhia valoriijuste.

c. Abordarea prin cost. Aceastăabordare oferă o indicaţie asupravalorii prin utilizareaprincipiului economic conformcăruia un cumpărător nu va plătimai mult pentru un activ decâtcostul necesar obţinerii unuiactiv cu aceeaşi utilitate fie princumpărare, fie prin construire.

De cele mai multe ori, activul deevaluat va fi mai puţin atractivdecât activul echivalent care arputea fi cumpărat sau construit dincauza vechimii sau deprecierii.Pentru aceste motive pot fi necesareajustări aplicate asupra costuluiactivului echivalent, în funcţie detipul valorii de estimate.

Abordarea prin cost utilizează deregulă date de intrare de nivel 2 şi3 în ceea ce priveşte ierarhia valoriijuste.

În loc de concluziiValoarea justă este un concept mailarg decât valoarea de piaţă cutoate că, în multe cazuri, preţulcare este just pentru ambele părţidintr-o tranzacţie este egal cu preţulobtenabil pe piaţă. Totuşi, valoareajustă presupune luarea în conside -rare a unor aspecte care nu se au învedere la estimarea valorii de piaţă,

cum ar fi orice element al valoriispecial rezultat în urma combinăriidrepturilor asupra proprietăţii pen-tru un activ.

Nivelul datelor de intrare stabileşteierarhia valorii juste. Orice ajustarea datelor de nivel 1 conduce la oclasificare a valorii juste la un nivelinferior, pe principiul că veriga ceamai slabă determină rezistenţa unuilanţ.

Cu puţine excepţii, în economiaromânească datele de intraredisponibile se încadrează în nivelul2 şi 3 din punct de vedere al ie -rarhiei valorii juste. Acest faptconduce la situaţia că pentruevaluarea la valoarea justă însituaţia evaluării pentru raportareafinanciara, evaluatorii trebuie să uti-lizeze metode (tehnici) de evaluareprevăzute în standardele de evaluareîn vigoare, corespunzătoare celortrei abordări în evaluare: abordareaprin piaţă, abordarea prin venit şiabordarea prin cost.

Potrivit legii de reglementare aactivităţii de evaluare din România(Ordonanţa Guvernului nr.24/2011, aprobată prin Legea nr.99/2013), evaluarea la valoareajustă pentru raportarea financiarăpoate fi făcută doar în condiţiileacestei reglementări, de cătreevaluatori autorizaţi, membri aiAsociaţiei Naţionale a EvaluatorilorAutorizaţi din România.

45Anul 4 - 4/2015

Ierarhia valorii juste

- IASB, Standardele Internaţionalede Raportare Financiară, emisela 01 ianuarie 2013, FundaţiaIFRS, Ed. a 6-a revizuită,Editura CECCAR, Bucureşti,2013 (IAS 16 - Imobilizări cor-porale; IFRS 13 - Evaluarea lavaloarea justă)

- ANEVAR, Standardele deEvaluare ANEVAR 2015,Editura IROVAL, Bucureşti,2015

Bibliografie

Page 48: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Aspecte contabile şi fiscale privindreducerile comerciale şi reducerile financiare

Într-o economie în care cuvântul de ordine este dat decompetitivitate, un instrument utilizat deseori în relaţiilecomerciale este reprezentat de reducerile comerciale şifinanciare. Dilema pentru profesionistul contabil estereprezentată de stabilirea adecvată a naturii acestei redu -ceri: comerciale sau financiare. De multe ori, pe acestteren al reducerilor de preţ, tehnicile de contabilitatecreativă nu întârzie să-şi facă simţită prezenţa, având învedere că performanţa managerială este analizată şibonusată în principal din perspectiva rezultatului deexploatare. Astfel, denaturarea antrenată de prezentareaneadecvată a reducerilor comerciale asemenea efectuluiunei reduceri financiare vine să altereze indicatori de bazăcare stau la baza deciziei utilizatorilor informaţiei con-tabile, cum ar fi cifra de afaceri sau rezultatul dinexploatare.

De asemenea, provocarea de luat în seamă, începând cuanul 2015, de către profesioniştii contabili este cum vorrezolva din punct de vedere operaţional la nivelul pro-gramelor de contabilitate reflectarea diminuării costuluistocurilor deja recepţionate ca urmare a unei reducericomerciale primite ulterior momentului achiziţie destocuri care mai sunt încă în gestiune.

46

Idei, sugestii, experienţe

Ioan Minda, auditor financiar

Alin Dumitrescu, Conf.univ.dr. Universitatea

de Vest din Timişoara, auditor financiar

Page 49: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Despre reducerile comercialeÎn conformitate cu OMFP 1802/2014 pentru aprobareareglementărilor contabile privind situaţiile financiareanuale individuale şi situaţiile financiare anuale consoli-date,„reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şise practică asupra preţului de vânzare;

b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioarevolumului convenit sau dacă cumpărătorul are unstatut preferenţial; şi

c) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupraansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, îndecursul unei perioade determinate.”

„Reducerile de preţuri acordate de către furnizoriclienţilor pot fi:

è reduceri comerciale (rabatul, remiza şi risturnul);

è reduceri financiare (scontul).”1

Reducerile cu caracter comercial sunt facilităţi acordatede furnizori, clienţilor, în sensul reducerii preţului devânzare, respectiv a costului de achiziţie al bunurilorsau/şi al serviciilor, a diminuării valorilor tranzacţiilorefectuate (vânzări/cumpărări, prestări servicii).

Reducerile comerciale pot fi:2

è Rabaturile – reprezintă reduceri practicate asuprapreţului de vânzare convenit în prealabil, atunci cândse constată defecte de calitate sau abateri de la stan-darde, la bunurile care fac obiectul tranzacţiei;

è Remizele – reprezintă reduceri practicate în modobişnuit asupra preţului de vânzare convenit, luându-se în considerare volumul vânzărilor (ex: la o livrarepeste 100 buc. se acordă o reducere de 10 % orică-rui cumpărător) sau/şi calitatea clientului (se ţinecont de poziţia preferenţială a clientului faţă de fur-nizor). Remiza se calculează prin aplicarea unei coteprocentuale asupra preţului de vânzare;

è Risturnurile – reprezintă reduceri de preţ calculateasupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu un ace-laşi terţ, în timpul unei perioade determinate (ex.:furnizorul “X” acordă clientului său “Y” la sfârşitulunui trimestru, ţinând cont de tranzacţiile avute înaceastă perioadă, risturnuri în valoare de 10.000 lei).

Reducerile comerciale operează în momentul comercial,de vânzare/cumpărare, respectiv de prestare a servicii-lor, fiind înscrise în mod obligatoriu în facturi.

Reducerile comerciale pot fi acordate de furnizor înmomentul livrării, prestării serviciilor, caz în care aces-tea vor fi înscrise direct pe factura de vânzare, dimi-nuând preţul de vânzare, iar la cumpărător se va ajusta (diminua), în mod direct costul de achiziţie albunurilor.

Reducerile comerciale acordate ulterior facturării, indife-rent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinctîn contabilitate, în debitul contului 709 „Reduceri comer-ciale acordate”, pe seama conturilor de terţi.

De exemplu, un producător agricol, care aplică sistemulTVA la încasare, reflectă în contabilitate facturi de livra-re produse agricole în sumă de 100.000 lei, TVA - taxa-re inversă. Se acordă o remiză clientului de 2%, deoare-ce acesta cumpără o cantitate mai mare. Remiza esteînscrisă în factura de livrare.

Conform reglementărilor contabile actuale aplicabileentităţilor economice din România, aşa cum sunt stabiliteprin OMFP 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilorcontabile privind situaţiile financiare anuale individualeşi situaţiile financiare anuale consolidate, pentru facturade livrare, în momentul naşterii relaţiei comerciale, sefoloseşte următorul tratament contabil:

4111„Clienţi” = 7017„Venituri din vânzarea 98.000 leiproduselor agricole”

47Anul 4 - 4/2015

reducerile comerciale și reducerile financiare

1 D. Mateş, A. Iosif, A. Dumitrescu ş.a., Contabilitate financiară. Concepte de baza. Tratamente specifice. Studii de caz., Ediţia aII-a revizuită şi adăugită, pg. 151, Ed. Mirton, 2012

2 M. Epuran, D. Cotleţ, F. Ineovan, I. Pereş, Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timişoara, 1995

Page 50: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

La sfârşitul trimestrului se mai acordă clientului un ris-turn în suma de 5.000 lei, ţinând cont de totalul tranzac-ţiilor avute în această perioadă. În acest caz se întocmeş-te o factură cu semnul minus.

709 „Reduceri comer- = 4111 „Clienţi” 5.000 leiciale acordate”

În cazul în care reducerile comerciale reprezintă eveni-mente ulterioare datei bilanţului şi conduc la ajustareasituaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează lafurnizor, la data bilanţului, pe baza documentelor justifi-cative, în contul 418 „Facturi de întocmit” şi se reflectăîn situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se faceraportarea, conform OMFP 1802/2014.

Pentru exemplificarea celor precizate anterior, analizămurmătoarea speţă: se livrează în luna decembrie a.c., pebaza avizelor de însoţire a mărfii, bunuri de natura pro-duselor finite în valoare de 30.000 lei, la care se adaugăTVA în cotă de 24%, livrare care se facturează în anulurmător. În prevederile contractuale se stipulează că fur-nizorul acordă clientului o remiză de 5%. Vânzătorulaplică sistemul TVA la încasare.

Tratamentul reducerii comerciale în contabilitatea furni-zorului a contravalorii produselor finite livrate în anulcurent este următorul:

418 „Clienţi - facturi = 7015 „Venituri din 28.500 leide întocmit” vânzarea pro-

duselor finite”

418 „Clienţi - facturi = 4428 „TVA neexi- 6.840 leide întocmit” gibilă”

Reducerile comerciale primite ulterior facturării corec-tează la client costul stocurilor la care se referă, dacăacestea mai sunt în gestiune. Acest tratament contabileste prevăzut de către IAS 2 „Stocuri” şi a fost preluatîn această formă şi de OMFP 1802/2014, începând cudata de 1 ianuarie 2015. Practic, vechea reglementare –OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene –indica untratament contabil al reducerilor comerciale primite ulterior care nu era în concordanţă cu prevederile principiului independenţei exerciţiului (actualmente integrat în conţinutul principiului contabilităţii de angajamente), aspect semnalat şi în literatura de spe -cialitate.3

Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerileulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se înregistrea-

ză în contabilitate în creditul contului 609 „Reducericomerciale primite”, pe seama conturilor de terţi.

Revenind la primul exemplu al lucrării de faţă, din per-spectiva cumpărătorului se reflectă factura de achiziţie lamărfuri a produselor agricole (sămânţă de grâu) în sumăde 100.000 lei, TVA - taxare inversă cu cota de 9%. Seacordă o remiză clientului de 2%, deoarece clientulcumpără o cantitate mai mare. Remiza este înscrisă înfactura de livrare.

Recunoaşterea stocului de mărfuri pe baza Notei derecepţie şi constatare de diferenţe (NRCD) şi a facturiide achiziţie, în momentul comercial, respectiv TVA –taxare inversă:

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 98.000 lei

şi

4426 „TVA = 4427 „TVA colectată” 8.820 leideductibilă”

La sfârşitul trimestrului se mai acordă clientului un ris-turn în sumă de 5.000 lei, ţinând cont de totalul tranzac-ţiilor avute în această perioadă şi de faptul că bunurileachiziţionate de client la care se referă risturnul nu mai

48

Idei, sugestii, experienţe

3 Dumitrescu Alin, Detectarea fraudelor şi erorilor în auditul financiar. Miză, oportunitate şi responsabilitate, pag. 103-104, Ed.Mirton, Timişoara, 2010

Page 51: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

sunt în gestiune; TVA – taxare inversă. Se primeşte factura cu semnul minus şi se înregistrează în contabi -litate:

401 „Furnizori” = 609 „Reduceri comer- 5.000 leiciale primite”

4426 „TVA = 4427 „TVA colectată” (450) leideductibilă”

În scopul prezentării efectelor antrenate de noua aborda-re din OMFP 1802/2014 referitoare la tratamentul redu-cerilor comerciale primite ulterior, în contextul în carestocurile se află încă în gestiune, considerăm operaţiuneadesfăşurată în baza facturii de achiziţie de produse agri-cole (sămânţă de grâu) în sumă de 50.000 lei, TVA -taxare inversă cu cota de 9%. Se acordă ulterior o remi-ză de 2%, deoarece clientul cumpără o cantitate maimare. Remiza nu este înscrisă în factura de livrare, ci seîntocmeşte pentru aceasta o factură ulterioară. La datafacturii de achiziţie se întocmeşte Nota de recepţie şiconstatare de diferenţe (NRCD), bunurile fiind introduseîn gestiunea de „Seminţe şi material de plantat” la valoa-rea de 50.000 lei. La data facturării remizei, materialelese află în gestiune.

Înregistrarea la materiale, gestiunea „Seminţe şi materialde plantat”, pe baza Notei de recepţie şi constatare dediferenţe (NRCD) şi a facturii de achiziţie, în momentulcomercial, respectiv a TVA – taxare inversă:

3025 „Seminţe şi ma- = 401 „Furnizori” 50.000 leiterial de plantat”

şi

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA co- 4.500 leilectată”

Înregistrarea facturii privind remiza de 2 %, primită:

3025 „Seminţe şi ma- = 401 „Furnizori” (1.000) leiterial de plantat”

sau

308 „Diferenţe de preţ = 401 „Furnizori” (1.000) lei la materii prime şi materiale”

şi

4426 „TVA deductibilă”= 4427„ TVA colectată” (90) lei

La sfârşitul trimestrului clientul mai primeşte un risturnîn sumă de 2.000 lei, ţinând cont de totalul tranzacţiiloravute în această perioadă şi de faptul că bunurile achizi-ţionate de client la care se referă risturnul mai sunt îngestiune doar în proporţie de 40%.

401 „Furnizori”= 609 „Reduceri co- 1.200 lei merciale primite” (2.000 x 60 %)

pentru cele ieşite din gestiune şi

3025 „Seminţe şi ma- = 401 „Furnizori” (800) leiterial de plantat”

sau

308 „Diferenţe de preţ = 401 „Furnizori” (800) leila materii prime şi materiale”

pentru cele aflate în gestiune şi

4426 „TVA de- = 4427„ TVA colectată” (180) leiductibilă”

Un al treilea exemplu se referă la recepţionarea pe bazaNotei de recepţie şi constatare de diferenţe (NRCD) şi afacturii de achiziţie, la categoria mărfuri en-gros, a unorproduse agricole în valoare de 40.000 lei, taxare inversăcu cota de 9%.Se acordă ulterior o remiză de 3%, deoa-rece clientul cumpără o cantitate mai mare. Remiza nueste înscrisă în factura de livrare, ci se întocmeşte pentruaceasta o factură ulterioară. La data facturării remizei,mărfurile se află în gestiune.

49Anul 4 - 4/2015

reducerile comerciale și reducerile financiare

Page 52: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Înregistrarea la mărfuri, gestiunea „en-gros”, pe bazaNotei de recepţie şi constatare de diferenţe (NRCD) şi afacturii de achiziţie, în momentul comercial, respectiv aTVA – taxare inversă:

371 „ Mărfuri” = 401 „Furnizori” 40.000 lei

şi

4426 „TVA de- = 4427 „TVA colectată” 3.600 leiductibilă”

Înregistrarea facturii privind remiza de 3% primită:

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” (1.200) lei

sau

378 „Diferenţe de = 401 „Furnizori” (1.200) leipreţ la mărfuri”

şi

4426 „TVA de- = 4427 „TVA colectată” (108) leiductibilă”

Reducerile comerciale acordate/primite ulterior factură-rii, aferente prestărilor de servicii, se înregistrează încontabilitatea furnizorului în debitul contului 709 –„Reduceri comerciale acordate”, respectiv în contabilita-tea clientului în creditul contului 609 – „Reducericomerciale primite”, pe seama conturilor de terţi con-form prevederilor OMFP 1802/2014.

În continuare, ne propunem să exemplificăm tratamentulreducerilor comerciale aplicabil în cazul prestărilor deservicii: se facturează prestări servicii (reparaţii) în sumăde 20.000 lei, TVA – cota 24%. Se acordă o remizăclientului de 5%, deoarece clientul are un statut prefe-renţial. Remiza este înscrisă în factura de livrare.

În contabilitatea prestatorului de servicii, tratamentulcontabil este următorul:

4111 „Clienţi” = 704 „Venituri din 19.000 leiservicii prestate”

4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată 4.560 lei

În contabilitatea beneficiarului serviciilor:

611 „Cheltuieli cu între- = 401 „Furnizori” 19.000 leiţinerea şi reparaţiile”

4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 4.560 lei

La sfârşitul trimestrului se mai acordă clientului un ris-turn în sumă de 2.000 lei, ţinând cont de totalul tranzac-

ţiilor derulate în această perioadă. Se întocmeşte o factu-ră de reducere, TVA – cota de 24 %.

La prestatorul de servicii:

709 „Reduceri comer- = 4111 „Clienţi” 2.000 leiciale acordate”

4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată” (480) lei

La beneficiarul serviciilor:

401 „Furnizori” = 609 „Reduceri comer- 2.000 leiciale primite”

4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” (480) lei

În cazul în care reducerile comerciale reprezintă eveni-mente ulterioare datei bilanţului şi conduc la ajustareasituaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează laclient, la data bilanţului, pe baza documentelor justifica-tive, în contul 408 „Furnizori - facturi nesosite” şi sereflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru carese face raportarea, conform OMFP 1802/2014.

Pentru a exemplifica cele precizate anterior, prezentăm ospeţă care constă în achiziţia în luna decembrie a.c., pebaza avizelor de însoţire a mărfii şi recepţionarea pebaza Notei de recepţie şi constatare de diferenţe(NRCD), a unor bunuri de natura mărfurilor comerciali-zate în sistem en-gros în valoare de 30.000 lei, la carese adaugă TVA în cotă de 24%, achiziţie care se factu-rează în anul următor. În prevederile contractuale se sti-pulează că furnizorul acordă clientului o remiză de 5%.

Reducerile comerciale care urmează a fi primite, înregis-trate la data bilanţului în contul 408 „Furnizori - facturinesosite”, corectează costul stocurilor la care se referă,dacă acestea se mai află în gestiune.

Înregistrarea la client a contravalorii mărfurilor achizi-ţionate în anul curent:

371 „Mărfuri” = 408 „Furnizori - 28.500 leifacturi nesosite”

şi

4428 „TVA neexi- = 408 „Furnizori - 6.840 lei.gibilă” facturi nesosite”

Despre reduceri financiareReducerile care au caracter financiar sunt facilităţi acor-date de furnizori partenerilor comerciali sub formă desconturi de decontare, pentru achitarea datoriilor scaden-te înainte de termenul de exigibilitate convenit de regulă

50

Idei, sugestii, experienţe

Page 53: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

cu aceştia. Reducerile financiare operează în momentulfinanciar, de decontare a facturilor de vânzare/cumpăra-re plată/încasare).

Reducerile financiare acordate de furnizor, clienţilorreprezintă cheltuieli ale perioadei în momentul când serealizează decontarea (plată/încasare), indiferent deperioada la care se referă reducerea şi se înregistrează lafurnizor în debitul contului 667 „Cheltuieli privind scon-turile acordate”, pe seama conturilor de terţi, conformprevederilor OMFP 1802/2014.

De exemplu, reflectarea facturii de livrare produse agri-cole în sumă de 10.000 lei, TVA - taxare inversă.Termen de decontare 30 zile de la data facturării. Seprevede, în clauzele contractuale, că, în cazul în care seachită înainte de 30 de zile, clientul beneficiază de unscont de 10 %. Plata/încasarea se face în 20 de zile.

Înregistrarea facturii de livrare, în momentul comercial:

4111 „Clienţi” = 7017„Venituri din 10.000 leivânzarea produselor agricole”

Înregistrarea încasării contravalorii facturii de livrare,mai puţin scontul acordat clientului, în momentul finan-ciar, de decontare (plată/încasare), prin bancă, în sumăde 9.000 lei (10.000 lei – 1.000 lei scont acordat în pro-cent de 10 %):

5121„Conturi la = 4111 „Clienţi” 9.000 leibănci în lei”

şi

667 „Cheltuieli privind = 4111 „Clienţi” 1.000 leisconturile acordate”

Reducerile financiare primite de client, de la furnizori,reprezintă venituri ale perioadei în momentul când serealizează decontarea (plată/încasare), indiferent deperioada la care se referă reducerea şi se înregistrează laclient în creditul contului 767 – „Venituri din sconturileobţinute”, pe seama conturilor de terţi, conform preve-derilor OMFP 1802/2014.

Reluăm exemplul de mai sus, cel al facturii de achiziţiea produselor agricole în sumă de 10.000 lei, din per-spectiva cumpărătorului, TVA - taxare inversă cu cotade 9%; se recepţionează de către client pe baza Notei derecepţie şi constatare de diferenţe (NRCD), la grupamărfuri. Termen de decontare 30 zile de la data factură-rii. Se prevede, în clauzele contractuale, că în cazul încare se achită înainte de 30 de zile, clientul beneficiazăde un scont de 10%. Plata/încasarea se face în 20 dezile.

Recunoaşterea mărfurilor pe baza Notei de recepţie şiconstatare de diferenţe (NRCD) şi a facturii de achiziţie,în momentul comercial, respectiv a TVA – taxare inver-să, cu cota de 9% se realizează:

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 10.000 lei

şi

4426 „TVA deductibilă”= 4427 „TVA colectată” 900 lei

Înregistrarea plăţii facturii de achiziţie mai puţin scontulprimit de la furnizor, în momentul financiar, de deconta-re (plată/încasare), prin bancă, în sumă de 9.000 lei(10.000 lei – 1.000 lei scont primit în procent de10%):

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci 9.000 leiîn lei”

şi

401 „Furnizori” = 767 „Venituri din 1.000 lei.sconturi obţinute”

Se pune în discuţie dacă pentru reducerile financiareacordate este obligatoriu de întocmit factura.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificărileşi completările ulterioare prevede la art. 137 alin (3):„Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a. Rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi altereduceri de preţ, acordate de furnizori clienţilor ladata exigibilităţii taxei;

b. ......................................................”

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulte-rioare prevăd la pct. 19 următoarele:„Rabaturile, remi-zele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ nu secuprind în baza de impozitare a TVA, dacă:

è sunt acordate de furnizor/prestator direct în benefi-ciul clientului la momentul livrării/prestării,

è şi nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciusau unei livrări.”

La art. 138, lit. c), din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare seprevede „Baza de impozitare se reduce în cazul în carerabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri depreţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordatedupă livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”. Deasemenea, Normele Metodologice vin şi prezintă concretaspectele tehnice legate de reducerile comerciale şifinanciare: „În situaţiile prevăzute la art.138 din Codulfiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii

51Anul 4 - 4/2015

reducerile comerciale și reducerile financiare

Page 54: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

îşi ajustează baza impozabilă a taxei după efectuarealivrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării,chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, darevenimentele prevăzute la art.138 din Codul fiscal inter-vin ulterior facturării şi înregistrării taxei în evidenţelepersoanei impozabile. În acest scop furnizorii/prestatoriitrebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnulminus când baza de impozitare se reduce sau, dupăcaz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare semajorează, care vor fi transmise şi beneficiarului.”

Conform celor amintite mai sus, se desprinde concluziaevidentă că este obligatoriu să fie întocmită factura.

ConcluziiÎn concluzie, abordarea contabilă privind reducerilecomerciale a suferit modificări semnificative începând cudata de 1 ianuarie 2015, dar acestea sunt în spiritulreglementărilor şi principiilor contabile aplicabile.

Din punct de vedere fiscal, orice reducere de preţ –comercială sau financiară – trebuie să se regăsească prinînscrierea în factură, fie în momentul naşterii relaţieicomerciale, fie ulterior, condiţia ar fi să fie prevăzute încontractul semnat între părţi în prealabil (dacă reducerilenu sunt menţionate în contract, există riscul reconsideră-rii bazei fiscale cu impact asupra impozitului pe profitde către autorităţile fiscale la un control ulterior, dar şi ataxei pe valoare adăugată, implicit).

Cea mai importantă modificare adusă de OMFP1802/2014 pe tema reducerilor de preţ vizează tratamen-tul reducerilor comerciale primite ulterior, în contextul

în care stocurile achiziţionate se regăsesc în gestiune (însensul diminuării costului stocurilor şi nu este afectatrezultatul din exploatare). Integrarea abordării conformcelei existente pe Standardele Internaţionale deRaportare Financiară considerăm ca fiind un pas înainte,care asigură totodată şi respectarea principiului contabili-tăţii de angajamente.În ceea ce priveşte latura fiscală a noii abordări, conside-răm că se asigură premisa de echitate fiscală prin conec-tarea cheltuielilor şi veniturilor – stocul este cel care tre-buie să-şi diminueze valoarea, iar baza impozabilă va fiafectată doar în momentul în care stocul se consumă. Da,poate vor exista voci care vor sublinia aspectele legate decreşterea resurselor alocate pentru creşterea acurateţeievidenţelor operative (în cadrul stocurilor trebuie cunos-cut în detaliu pe subloturi, în softul de evidenţă, atât fur-nizorul, dar şi lotul din care provine stocul respectiv), faptcare în zilele noastre nu ar mai trebui să constituie o pro-blemă având în vedere gradul tot mai performant al pro-gramelor integrate de contabilitate. Pe de altă parte, dacăsoftul de gestiune nu permite o evidenţă operativă atât deanalitică, există şi soluţia utilizării conturilor de diferenţede preţ.

52

Idei, sugestii, experienţe

Dumitrescu Alin, Detectarea fraudelor şi erorilor înauditul financiar. Miză, oportunitate şi responsabilita-te, Ed. Mirton, Timişoara, 2010.

Epuran M, Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I., Conta -bilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timişoara, 1995.

Mateş D., Iosif A., Dumitrescu A. s.a., Contabilitatefinanciară. Concepte de bază. Tratamente specifice.Studii de caz, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Ed.Mirton, 2012.

*** Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu mo di -ficările şi completările ulterioare,https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm

*** H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor meto-dologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificările şi completările ulterioa-re, http://www.dpfbl.mdrap.ro/HG_44_din_2004.html

*** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014pentru aprobarea Reglementărilor contabile privindsituaţiile financiare anuale individuale şi situaţiilefinanciare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, https://static.anaf.ro/sta-tic/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf

Bibliografie

Page 55: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

53Anul 4 - 4/2015

IntroducereFrecvent prezentat într-o luminădefavorabilă şi înţeles în mod ero-nat, auditul comun este un sistemcare merită atenţie datorită benefi-ciilor aduse pentru dezvoltarea pie-ţei de audit şi pentru societăţileauditate. O serie de studii recentefăcute în diferite ţări şi opinii publi-cate de asociaţii internaţionale aleprofesioniştilor în contabilitate(EGIAN - European Group ofInternational Accounting Networksand Associations sau AAA -American Accounting Association)indică faptul că auditul comun almarilor entităţi de interes publiceste asociat cu o eficienţă maimare a actului de audit, reduce-rea concentrării pieţei şi diversifi-carea acesteia. În acelaşi timp,companiilor de interes public li seoferă un control suplimentar asupraunor probleme complexe care aparîn activitatea de audit şi protecţieîmpotriva unor riscuri, cum ar fiacela ca un jucător dominant să iasăde pe piaţă în mod neaşteptat.

Dat fiind că Franţa are cel maiîndelungat parcurs în aplicareaauditului comun (sistem aplicat încădin 1960), este relevant de folositca punct de referinţă experienţa fir-melor de audit din această ţară înaplicarea acestui sistem. Ţinândcont de experienţa practică aMazars în acest sistem utilizat pepiaţa din Franţa, am încercat săprezentăm pe scurt câteva dintrecaracteristicile acestui sistem, foartepuţin cunoscut pe piaţa dinRomânia.

Ce este auditul comunAuditul comun reprezintă activita-tea desfăşurată de două sau maimulte firme diferite de audit, de -sem nate de o entitate să îşi expri-me, în comun, o opinie unică asu-

Auditul comun – ce este şi cum se aplicăÎnvăţăminte dinexperienţa Franţei*

Reforma europeană a auditului adoptată la nivelulUniunii Europene aduce schimbări esenţiale pen-tru viitorul pieţei de audit din ţările membre.

Directiva de modificare a Directivei 2006/43/CE şiRegulamentul privind cerinţele specifice referitoare laauditul statutar oferă o bază importantă pentru creştereacalităţii acestei activităţi şi restabilirea încrederii investi-torilor în informaţiile financiare. Pe lângă rotaţia obliga-torie a firmelor de audit după un anumit număr de ani,care constituie una din principalele noutăţi aduse dereforma auditului la nivel european, noile reglementări(care urmează să intre în vigoare la mijlocul anului 2016)încurajează de asemenea şi auditul comun („jointaudit”), formulă susţinută prin anumite facilităţi acorda-te entităţilor de interes public (Public Interest Entities -PIEs) în cazul tranziţiei la acest sistem.

Fără îndoială că interesul acordat de legiuitorul europeanauditului comun şi încurajarea aplicării acestui sistem auavut la bază avantajele pe care auditul comun le prezin-tă, în special în ceea ce priveşte independenţa auditorilorşi calitatea muncii acestora, dar şi rolul acestui sistem îndiversificarea pieţei de audit.

Vasile Andrian, Partener, Mazars România

* Comunicare prezentată la al 4-lea Congres al profesiei de auditor financiar din România, 23 octombrie 2015

Page 56: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

pra situaţiilor financiare (individua-le sau consolidate) ale entităţii res-pective.

Conceptul este fundamental diferitde auditul „dual”, în care una saumai multe firme independente audi-tează părţi ale unui entităţi şi rapor-tează concluziile către un alt auditorresponsabil cu întocmirea şi semna-rea raportului final.

Principalele caracteristiciale unui audit comunè Auditarea unei entităţi efectuată

de doi (sau mai mulţi) auditoricare întocmesc un singur raportde audit

è Auditul este planificat încomun, activitatea la client fiindîmpărţită între auditori, astfelîncât să fie evitată efectuareaunor acţiuni de două ori

è Fiecare din cei doi auditoriverifică prestaţia celuilaltauditor

è Auditorii verifică împreună ele-mentele critice care afecteazăentitatea auditată

è Auditorii răspund solidar în faţaconducerii, a Comitetului deAudit şi a acţionarilor entităţiiauditate

Ce tipuri de entităţi intrăsub incidenţa cerinţei deaplicare a auditului comunÎn ţările unde este deja implementatauditul comun, companiilor definiteca societăţi de interes public li secere să desemneze cel puţin doiauditori statutari. În Franţa deexemplu, alte societăţi care intrăsub incidenţa acestei cerinţe suntentităţile deţinute de stat şi care aufiliale, precum şi entităţile care suntobligate să întocmească şi să publi-ce situaţii financiare consolidate şicare deţin filiale semnificative, maipuţin:

è Grupurile mici (sub 250 deangajaţi, active totale de 15milioane EUR sau venit de 30milioane EUR)

è Subgrupurile din cadrul unorgrupuri care întocmesc dejasituaţii financiare consolidate

De asemenea, entităţile bancare cuactive în valoare totală de peste 3miliarde EUR sunt obligate sănumească cel puţin doi auditoricomuni în Franţa.

Cum sunt desemnaţi auditorii comuniÎn Franţa, misiunile de audit suntvalabile timp de 6 ani, auditoriifiind desemnaţi de acţionarii entită-ţilor auditate, de regulă prin hotărâ-rea adunării generale a acţionarilor.În unele cazuri, pot exista uneledecalaje în numirea acestora, deoa-rece legea nu prevede necesitateadesemnării la aceeaşi dată.

În cele mai multe cazuri, datelecoincid (ambele firme pot participala licitaţie în acelaşi timp, dar,odată cu introducerea rotaţiei obli-gatorii la nivelul UE, decalajele îngestionarea angajamentelor privindefectuarea auditului comun ar puteafi mai frecvente. Această practicăva permite continuitatea transmiteriiinformaţiilor de la o firmă de auditla cealaltă şi va consolida indepen-denţa auditului (licitaţia va avea locla intervale regulate de timp).

Cum funcţionează auditulcomunÎn Franţa,în cazul grupurilor mari,auditul comun se aplică cel puţin lanivelul societăţilor de tip holding(entităţile la nivelul cărora se con-solidează conturile grupului),putând fi extins în practică şi pentrufilialele importante din Franţa şichiar din străinătate. La fel ca încazul auditului obişnuit, auditulcomun asupra situaţiilor financiare

consolidate ale unui grup se efec-tuează în 5 etape principale:

1. Definirea modului de abordarea auditului sau a strategiei deaudit

2. Auditarea situaţiilor financiareale filialelor

3. Auditarea situaţiilor financiareale societăţii-holding sau alesocietăţii-mamă (Etapa 2 şiEtapa 3 pot fi parcurse simul-tan)

4. Auditarea situaţiilor financiareconsolidate

5. Formularea opiniei de auditcomun.

Cum este organizată activitatea de audit între auditorii comuniActivitatea de audit trebuie să fieîmpărţită între auditorii comuni pe obază echitabilă, folosind criteriicantitative (numărul estimat de orede lucru, necesare efectuării auditu-lui) şi/sau calitative (de exemplu,experienţa şi competenţa echipelorde auditori).

Fiecare auditor comun ar trebui săprimească, aşadar, între 40% şi60% din onorariul total.

În practică, poate fi admisă şi oîmpărţire de 70% - 30% a onorariu-lui, dar, în general, aceasta esteînsoţită de o monitorizare din parteaunei autorităţi de reglementare. ÎnDanemarca, de exemplu, auditulcomun nu a avut succes tocmai pen-tru că auditorii au fost organizaţiîntr-o manieră „dezechilibrată”,împărţirea onorariului total făcându-se uneori după raportul 90% - 10%.

Va însemna auditul comuno sarcină în plus pentruentitatea auditată?Atunci când sfera de activitate aauditului comun este bine definită

54

Provocări și tendinţe internaţionale

Page 57: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

de la bun început, munca suplimen-tară necesară va fi minimă şi doarîn beneficiul entităţii auditate.Activităţile adiţionale implică înprimul rând:

è Participarea auditorilor semna-tari ai fiecărei firme la şedinţeleîn care este discutat rezumatulactivităţii de audit cu entitateaauditată şi personalul deconducere

è Coordonarea modului generalde abordare a auditului

è Verificări reciproce

è Coordonarea elementelortehnice complexe

è Discutarea celor mai importanteprobleme şi aspecte identificatedin procesul de audit

Aceste acţiuni au menirea de aîncuraja abordarea din perspectivaunui ochi critic, pentru evitareasituaţiilor în care anumite problemeimportante pot fi neglijate.

Cât costă auditul comunAuditul comun poate atrage costuriîn plus, dar acestea rămân margina-le şi rareori depăşesc 2,5 – 5% dintotalul onorariilor de audit. Înaceastă evaluare a fost folosit cazula două grupuri mari cotate la Bursade Valori din Paris (index CAC40).Analiza s-a efectuat luându-se înconsiderare onorariile efectiv buge-tate, agreate pentru cele două gru-puri de auditorii comuni şi conduce-rea fiecărui grup.

Suma reprezintă un cost adiţionalminor şi trebuie pusă în balanţă cuplusul de siguranţă pe care îl asigu-ră aplicarea principiului celor„patru ochi” care urmăresc procesulde audit şi verificările reciproce ceau loc între firmele participante.Din studiul bugetelor de audit nureiese nicio diferenţă notabilă întreFranţa şi alte ţări ale UniuniiEuropene. Auditul comun creeazătotodată un mediu mult mai compe-

titiv pe piaţă, aducând un echilibruîntre preţ şi volumul de activitate.

În practică, de multe ori firmele deaudit nu transferă acest cost supli-mentar către client, astfel încât cos-tul suplimentar este mai curândsuportat de firmele de audit decâtde entităţile auditate.

Care sunt avantajele auditului comunè La nivelul pieţei:

- Este unicul mecanism careface posibilă intrarea firme-lor noi pe piaţa audituluicompaniilor multinaţionalemari

- Stimulează competiţia întreun număr mai mare de firmeprovenite din medii culturalediferite, ceea ce are ca efectîncurajarea inovaţiei şi o maibună satisfacere a cerinţelorpieţei

- Permite firmelor mai mici săcrească, fie în termeni geo-grafici, de competenţă secto-rială sau dimensiune

- Reduce riscul de concen-trare exagerată a pieţei, în special în cazul unui nou eşec al unuia dintrejucătorii dominanţi din piaţaauditului entităţilor deinteres public

è Independenţă şi obiectivitate:

- Consolidează independenţaauditorului, în special înceea ce priveşte acceptareafurnizării serviciilor non-audit

- Reduce riscul apariţiei uneifamiliarităţi exagerate, graţierotaţiei în alocarea activităţiiîntre auditorii comuni, dupăun număr de ani

- Consolidează abilitatea audi-torilor de a-şi menţine pozi-ţia în cazul unui dezacord cuentitatea auditată

- Încurajează dialogul întrefirmele de audit desemnate,prin promovarea analizei cri-tice reciproce asupraactivităţii fiecăreia dintreacestea

55Anul 4 - 4/2015

Auditul comun – ce este și cum se aplică

Page 58: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

56

è Nivel ridicat de calitate:

- Creşterea nivelului activităţiide audit prin aplicarea prin-cipiului celor „patru ochi”,principiu ce conduce la uncontrol independent, integralşi punctual al calităţii

- Stimulează inovaţia şi con-ştientizarea („ochiul critic”),ca urmare a aplicării rotaţieiauditorilor după un anumitnumăr de ani

- Permite rotaţia treptată, înetape, a firmelor de audit,ceea ce limitează perturbări-le în activitatea clientului,graţie transferului armoniosde informaţii şi a înţelegeriimai bune a operaţiunilor şiculturii entităţii auditate

- Oferă grupului auditat unspectru mai larg de opţiunipentru selecţia auditorilor,din punct de vedere al com-petenţelor şi al zonei geo -grafice

- Permite comparaţiile dinpunct de vedere al niveluluila care sunt prestate servicii-le, ceea ce atrage după sineîmbunătăţirea calităţii acestora

- Respectă cu stricteţe Stan -dardele Internaţionale deAudit, în special ISA 600

è Cunoştinţe tehnice extinse

- Permite entităţilor auditatesă beneficieze de cunoştinţe-le tehnice şi competenţa maimultor firme de audit şi săabordeze problemele tehnicecomplexe la un nivel supe-rior

- Lărgeşte baza de cunoştinţetehnice prin încurajarea uneipieţe de audit mai diversifi-cate

- Oferă o arie mai largă deaplicare şi de comparaţie acelor mai bune practici dindomeniu

Cum este sprijinit auditulcomun prin ReformaEuropeană a AudituluiNoile reglementări privind activita-tea de audit recunosc auditul comundrept un sistem ce merită întreagaatenţie. Aplicarea acestuia esteîncurajată prin faptul că auditorilorcomuni li se permite să beneficiezede o perioadă mai lungă de rotaţieîntre contracte.

În cazul aplicării auditului comun,perioada obligatorie între două lici-taţii pentru selectarea auditorilorpoate fi extinsă până la 24 de ani.Pentru auditul cu o singură firmă,în schimb, licitaţia obligatorie areloc din 10 în 10 ani, durata maximăpentru acelaşi auditor fiind de 20 deani (în cazul câştigării licitaţiei decătre acelaşi auditor).

Entităţile de interes public pot facetranziţia la auditul comun după ceau lucrat cu un singur auditor operioadă de 10 ani, putând beneficiade o prelungire a duratei între lici-taţii la 14 ani (presupunând că statulmembru sau autoritatea de regle-mentare din respectiva ţară admiteaceastă opţiune).

Revenind la exemplul Franţei, sepoate spune că, la nivel european,

auditul comun aplicat de-a lungulanilor în această ţară este un bunexemplu de sistem care s-a doveditperformant în menţinerea niveluluide concentrare al pieţei audituluipentru PIE sub cel din alte ţări.Plecând de la experienţa deja acu-mulată în acest domeniu şi de larezultatele înregistrate până acum,auditul comun poate fi susţinut camijloc de stimulare a diversificăriişi evoluţiei pieţei de audit pe ter-men lung, la nivelul Uniunii Euro -pene şi al fiecărui stat membru.

În concluzieDincolo de reţinerile pe care fiecaredintre noi le poate avea în faţa unuisistem nou, cu care nu suntemfamiliarizaţi, credem că auditulcomun merită mai multă atenţie dinpartea tuturor participanţilor la piaţade audit din România. Chiar dacăintroducerea unui astfel de sistempare dificilă în contextul pieţei loca-le, credem că în deciziile finale pri-vind implementarea reformei deaudit în România nu trebuie ignora-te beneficiile acestuia, fiind utilă oanaliză serioasă a caracteristiciloracestui sistem şi a implicaţiilor pecare o potenţială implementare aacestuia le-ar putea avea.

Provocări și tendinţe internaţionale

1/ HEC University of Jyväskylä, Universität Ulm, Is joint audit good or bad?Efficiency perspective evidence from three European countries,http://www.econ.kuleuven.be/eng/tew/academic/afi/events/research_day/presentations/ Ratzinger%20KULeuvenAuditConf.pdf

2/ European Commission, Impact assessment accompanying the EU proposals,http://ec.europa.eu/finance/auditing/reform/index_en.htm

3/ Official Journal of the European Union, Directive 2014/56/EU of theEuropean Parliament and of the Council of 16 April 2014 amendingDirective 2006/43/EC on statutory audits of annual accounts and consolida-ted accounts, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uri-serv:OJ.L_.2014.158.01.0196.01.RON

4/ Official Journal of the European Union, Regulation (EU) No 537/2014 ofthe European Parliament and of the Council of 16 April 2014 on specificrequirements regarding statutory audit of public-interest entities and repea-ling Commission Decision 2005/909/EC, http://eur-lex.europa.eu/legal-con-tent/EN/TXT/?uri=OJ:L:2014:158:TOC

Bibliografie

Page 59: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

57Anul 4 - 4/2015

Cadru generalOrganizaţiile încep să îşi gândeascămult mai strategic modelele de afa-ceri, investiţiile în inovaţii şi crea-rea de valoare pe termen scurt,mediu şi lung. Ele examinează, deasemenea, interdependenţa diferite-lor domenii precum chestiunilelegate de finanţe, angajaţi, relaţiilede mediu şi relaţiile cu părţile inte-resate şi modul în care aceastăinterdependenţă poate afecta perfor-manţa organizaţiei şi eventual capa-citatea sa de dezvoltare durabilă întimp. Multe îşi dezvoltă abordareacu privire la guvernanţă prin racor-darea modului în care organizaţiapriveşte modelul de afaceri, strate-gia, gestiunea riscurilor şi a oportu-nităţilor, cu sistemul de manage-ment. Acest mod de gândire a pavatcalea evoluţiilor în raportare, de

exemplu, furnizarea de mai multeinformaţii cu privire la abordareastrategiei şi a gestionării risculuisau cu privire la aspecte specificede performanţă ne-financiară.

La nivel extern, aceste informaţiisunt în general prezentate fie înraportul anual, fie într-un raportseparat şi pot fi utilizate atât în sco-pul răspunderii faţă de părţile inte-resate, cât şi pentru a le asista peacestea din urmă în luarea de deci-zii. O astfel de raportare externăeste deseori denumită „raportarecorporativă”, dar organizaţiile detoate tipurile şi dimensiunile potraporta cu privire la o gamă largăde aspecte, inclusiv în sectoarelepublic şi non-profit. Termenul mailarg de „raportare externă” esteaşadar utilizat pe parcursul acesteipublicaţii pentru a acoperi raporta-

rea integrată şi alte evoluţii noi înraportarea externă.

Modul în care se dezvoltă raporta-rea externă variază în funcţie dediferitele jurisdicţii de la nivel glo-bal. În unele jurisdicţii, administra-ţiile, bursele de valori şi alte orga-nisme implementează legi sau regle-mentări sau iau alte măsuri pentru ale solicita sau a încuraja organizaţii-le să furnizeze o mai mare transpa-renţă în relaţie cu informaţiilefinanciare şi ne-financiare relevan-te. Un număr de organizaţii au ela-borat deja îndrumări pentru a abor-da elementele specifice ale acestuitip de raportare, de exemplu, cuprivire la aspecte de mediu, socialeşi de guvernanţă. În decembrie2013 Consiliul Internaţional pentruRaportare Integrată (IIRC) a publi-cat Cadrul Internaţional de Rapor -

Explorarea asigurării cu privire la raportareaintegrată şi alte evoluţii noi în raportarea externăAceastă publicaţie a fost întocmită de către Grupul de lucru pentru Raportare Integrată. Nu constituie o re -glementare cu rol autoritar al Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB), nicinu modifică, extinde sau suspendă Standardele Internaţionale privind Misiunile de Asigurare (ISAE-urile).

Scopul acestei publicaţii este de a informa părţile interesate cu privire la eforturile continue aleIAASB în vederea explorării asigurării privind raportarea integrată şi alte evoluţii noi în raportareaexternă. Publicaţia explică faptul că IAASB a instituit Grupul de lucru pentru Raportarea Integratăpentru a informa IAASB cu privire la modul şi momentul în care trebuie să răspundă acestor evoluţiicât mai eficient în interesul publicului şi subliniază activităţile grupului.

Page 60: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Provocări și tendinţe internaţionale

tare Integrată („Cadrul Internaţionalde RI”)1. Cadrul Internaţional deRI este un cadru bazat pe principiicare defineşte raportarea integratădrept un proces ce are la bază gân-direa integrată ce generează unraport periodic integrat cu privirela crearea de valoare în timp şicomunicări aferente cu privire lachestiunile de creare de valoare.

Ca o consecinţă a acestor evoluţii,au apărut semne de întrebare referi-toare la creşterea credibilităţiiraportării externe, precum raporta-rea integrată, raportarea strategică,comentariul conducerii şi raportareacu privire la dezvoltarea durabilă.Pe măsură ce organizaţiile au expe-rimentat diferitele abordări ale aces-

tui tip de raportare, au avut loc, deasemenea, experimente privindabordările ce pot fi adoptate pentrucreşterea credibilităţii acestui tip deraportare. Abordările au variat întreprocese de prezentare internă deta-liată, inclusiv utilizarea comitetelorde prezentare de informaţii şi amisiunilor de audit intern, până laservicii de consultanţă furnizate deconsultanţi externi, şi misiuni deasigurare independente furnizate depracticieni pe marginea informaţii-lor şi a sistemelor şi proceselor afe-rente. Practica din acest domeniueste într-un stadiu de dezvoltareincipient şi putem preconiza că vaevolua în timp.2

Este important de notat, de aseme-nea, că IAASB a publicat recent

standardul ISA 720 (Revizuit).3

Prin acesta s-au întărit responsabili-tăţile auditorului referitoare la unau dit al situaţiilor financiare de aciti şi examina alte informaţii. „Alteinformaţii” sunt definite drept infor-maţii financiare şi ne-financiare(altele decât situaţiile financiare şiraportul auditorului cu privire laacestea) care sunt incluse într-unraport anual al entităţii. În timp ceaceste alte informaţii nu sunt acope-rite de opinia auditorului, transpa-renţa raportului de audit le va oferiutilizatorilor o mai bună înţelegerea responsabilităţilor auditorului po -tri vit ISA 720 (Revizuit) şi a rezul-tatelor activităţii sale cu privire laalte informaţii.

1 Cadrul Internaţional de RI poate fi accesat la adresa http://www.theiirc.org/international-ir-framework/ 2 A se vedea materialele de pe ordinea de zi a reuniunii IAASB din decembrie 2014, Punctul 10-B de pe ordinea de zi -

Documentul informativ Evoluţiile pieţei în raportarea integrată şi aspecte privind asigurarea emergentă relevante pentru IAASB,http://www.ifac.org/system/files/meetings/files/20141201-IAASB-Agenda_Item_10-B-IRWG_Briefing_Paper_Market_Developments_Integrated_Reporting_and_Assurance.pdf

3 Standardul Internaţional de Audit (ISA) 720 (Revizuit), Responsabilităţile auditorului cu privire la alte informaţii. Standardulrevizuit va fi în vigoare pentru auditurile situaţiilor financiare pentru perioadele încheiate la sau ulterior datei de 15 decembrie2016. A se vedea Scurta prezentare pentru mai multe informaţii despre responsabilităţile auditorului de a citi şi examina alteinformaţii ca parte a auditului situaţiilor financiare.

Page 61: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

59Anul 4 - 4/2015

Activităţile de monitorizare ale IAASBStrategia IAASB pentru 2015-2019include, printre altele, obiectivul de„A se asigura că standardeleIAASB evoluează conform necesită-ţii de a aborda corespunzător nevoi-le emergente ale părţilor interesatede servicii altele decât auditurilesituaţiilor financiare”.

IAASB crede că este important săfie implicat activ în monitorizareaevoluţiilor raportării externe. Înfiin-ţarea Grupului de lucru pentruRaportare Integrată în septembrie2014 a facilitat discuţiile în acestsens cu diferite părţi interesate şigrupul va continua să informezeIAASB cu privire la evoluţiile rele-vante. Grupul a derulat cercetăripentru o mai bună înţelegere a cere-rii curente şi posibil viitoare de pepiaţa de asigurare, în vederea con-solidării credibilităţii raportăriiexterne. Grupul explorează, de ase-menea, aspectele obişnuite referi-toare la asigurare care pot necesitaa fi abordate la nivel internaţionalprintr-un dialog între părţile intere-sate din diferite jurisdicţii.

IIRC a derulat o examinare oare-cum iniţială a aspectelor referitoarela asigurare pe parcursul elaborăriiCadrului său Internaţional de RI.Pentru a obţine mai multe informa-ţii, IIRC a lansat în 2014 douădocumente de discuţii cu privire laconsiderentele aferente asigurării4 şia organizat un număr de meserotunde, ale căror concluzii au fostpublicate în iulie 20155, împreună

cu un apel la acţiune. Feedback-ulprimit a relevat nu doar aspectecare pot necesita a fi reflectate înCadrul Internaţional de RI, ci şichestiuni de examinat de cătreIAASB, practicienii de asigurare şialte părţi (de ex. auditorii interni,persoanele responsabile cu guver-nanţa, mediul academic şi de for-mare). În publicaţia sa, IIRC men-ţionează că IAASB a înfiinţatGrupul de lucru pentru RaportareIntegrată şi îşi afirmă sprijinul

deplin faţă de acest Grup şi obiecti-vele sale.

Grupul de lucru pentru RaportareIntegrată continuă să lucreze cuIIRC şi cu alte părţi interesate pen-tru a înţelege în totalitate aspectelede asigurare ridicate (inclusiv pecele subliniate în răspunsurile deta-liate la consultările IIRC), noile ten-dinţe şi cererea pieţei şi încurajeazăcercetarea şi inovaţia, având la bazădiferitele cadre generale şi evoluţiidin raportarea externă.

Domenii relevante care sunt examinate mai detaliat de către Grupul delucru pentru Raportare Integrată includ:

è Cererea de servicii şi activităţi profesionale menite să întăreascăcredibilitatea raportării externe, fie cu privire la întregul raport,la componente cheie ale acestuia sau la unele sisteme sau procesespecifice

è Modul în care practicienii din domeniul asigurării şi normali -zatorii naţionali abordează această cerere în jurisdicţiile lor

è Modul în care Standardele Internaţionale existente ale IAASB arputea fi aplicate şi dacă pot fi necesare îndrumări suplimentaresau reglementări ale IAASB pentru a facilita o mai mareconsecvenţă în satisfacerea acestei cereri, la nivel global

Mai precis, Grupul de lucru pentru Raportare Integrată exploreazădeja un număr de aspecte care au fost, de asemenea, reflectate înconsultările IIRC, incluzând:

è Natura asigurării şi a altor misiuni care ar avea cea mai marerelevanţă şi cel mai mare conţinut de informaţii pentruutilizatorii raportării externe

è Natura criteriilor care ar putea fi adecvate pentru astfel de misi-uni de asigurare, în conformitate cu ISAE 3000 (Revizuit)6 şi cualte considerente practice ce pot apărea în aplicarea acestuistandard

è Competenţa şi capacitatea necesare celor care desfăşoară acestemisiuni

è Implicaţiile pentru asigurare sau pentru alte misiuni alematurităţii procesului de raportare şi rapoartelor în stadiileincipiente de adoptare a raportării integrate şi a altor evoluţiinoi în raportarea externă

4 Asigurarea cu privire la RI, publicată de IIRC. O introducere în discutarea şi asigurarea cu privire la RI. O explorare a proble-maticii, © iulie 2014 (http://integratedreporting.org/resource/assurance/). Răspunsul IAASB la aceste consultări poate fi consultatla: http://www.ifac.org/publications-resources/iaasb-response-iircs-discussion-papers-assurance-integrated-reporting

5 Asigurarea cu privire la RI, publicată de IIRC: Prezentare de ansamblu a concluziilor şi apel la acţiune, © iulie 2015 (http://inte-gratedreporting.org/wp-content/uploads/2015/07/IIRC-Assurance-Overview-July-2015.pdf)

6 ISAE 3000 (Revizuit), Misiunile de Asigurare, altele decât Auditurile sau Revizuirile Informaţiilor Financiare Istorice

Raportarea integrată și alte evoluţii noi în raportarea externă

Page 62: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

Provocări și tendinţe internaţionale

Etapele următoareGrupul de lucru pentru RaportareIntegrată îşi va continua dialogul cucei care întocmesc situaţii financia-re, cu investitorii şi cu alte părţiinteresate relevante din lanţul defurnizare al raportării externe, cuIIRC şi cu alte organizaţii interna-ţionale şi naţionale implicate înraportarea externă, şi cu normaliza-torii de audit şi asigurare pentru aînţelege cât mai bine aspectele rele-vante şi a beneficia de pe urma acti-vităţii deja efectuate. Acest dialogva ajuta şi IAASB în înţelegereamodului în care practicienii fac apella inovaţii pentru a răspunde noilornevoi ale utilizatorilor.

Va fi necesar ca IAASB să exami-neze mai amănunţit aspectele de asi-gurare relevante care au fost identi-ficate în contextul nevoilor emer-gente ale utilizatorilor, inclusivmodul în care pot fi aplicate ISAE3000 (Revizuit) şi alte standarderelevante pentru domenii specificeale misiunilor de asigurare.

IAASB are o atitudine deschisă cuprivire la paşii viitori de urmat.IAASB intenţionează să solicite unfeedback suplimentar pe margineaacestor chestiuni prin lansarea unuiDocument de discuţii, prin campaniide informare şi prin alte tipuri deactivităţi. Această culegere de infor-maţii va ajuta IAASB în examinareamodului şi momentului în care tre-buie să răspundă acestor evoluţii câtmai eficient in interesul publicului,inclusiv dacă este necesar să emităStandarde Internaţionale noi saurevizuite sau îndrumări care să vinăîn sprijinul aplicării standardelorexistente.

Pentru mai multe informaţii şi ac -tualizări referitoare la acest proiect,

puteţi vizita pagina proiectuluiIAASB, accesând

http://www.iaasb.org/projects/integrated-reporting

Merran Kelsall, membru IAASB şi preşedinte al Grupului de lucru pentruRaportare Integrată: [email protected]

Dr. Nancy Kamp-Roelands, director adjunct IAASB şi membru al Grupuluide lucru pentru Raportare Integrată: [email protected]

Prof. Arnold Schilder, preşedinte IAASB: [email protected]

Kathleen Healy, director tehnic IAASB: [email protected]

Acest document a fost întocmit de Grupul de lucru pentru Raportare Integratădin cadrul Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare

(IAASB).

Persoane principale de contact

IAASB elaborează standarde de audit şi asigurare şi îndrumări în vedereautilizării de către toţi profesioniştii contabili, în cadrul unui proces comunde normalizare care implică Consiliul pentru Supravegherea InteresuluiPublic, care supraveghează activităţile IAASB, şi Grupul de AsistenţăConsultativă al IAASB, care furnizează informaţii din perspectiva intere-sului public în elaborarea standardelor şi îndrumărilor.

Obiectivul IAASB este de a servi interesul public prin instituirea de stan-darde de audit, asigurare şi alte standarde aferente şi prin facilitarea con-vergenţei standardelor internaţionale şi naţionale de audit şi asigurare,consolidând astfel calitatea şi consecvenţa practicii din întreaga lume şiîntărind încrederea publică în profesia globală de audit şi contabilitate.

International Standards on Auditing™, International Standards onAssurance Engagements™, International Standards on Review Engage -ments™, International Standards on Related Services™, InternationalStandards on Quality Control™, International Auditing Practice Notes™,Proiectele de expunere, Documentele de consultare şi alte publicaţiiIAASB® sunt publicate de către şi sub dreptul de autor al IFAC®.

IAASB şi IFAC nu îşi asumă responsabilitatea pentru piederile cauzateoricărei persoane care acţionează sau se abţine de la a acţiona în sensulmaterialului din această publicaţie, fie că acea pierdere este cauzată dinneglijenţă sau din alte motive.

Logo-ul IAASB, „International Auditing and Assurance StandardsBoard®”, „IAASB”, „International Standard on Auditing™”, „ISA™”,„International Standard on Assurance Engagements”, „ISAE™”, „Inter na -tional Standards on Review Engagements”, „ISRE™”, „InternationalStandards on Related Services”, „ISRS™”, „International Standards onQuality Control”, „ISQC™”, „International Auditing Practice Note”,„IAPN™”, logo-ul IFAC, „International Federation of Accountants®”, şi„IFAC” sunt mărci înregistrate şi mărci de serviciu ale IFAC.

Drept de autor© iulie 2015 deţinut de IFAC. Toate drepturile rezervate.Este necesară permisiunea scrisă din partea IFAC® pentru a reproduce,stoca sau transmite, sau pentru utilizări similare ale acestui document. Ase contacta [email protected].

Traducere: Adriana Spiridon

60

Page 63: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd
Page 64: PdA 4 2015 - Tipar_PdA 1 2012.qxd

9 7 7 2 2 8 4 6 6 9 0 0 6

ISSN 2284-6697