pd189 determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice.doc

8/18/2019 PD189 Determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice.doc

1/20

INCERTRANS

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN TRANSPORTURI - INCERTRANS S.A.

DEPARTAMENTUL INGINERIE DE TRAFIC URBAN Şl REGIONAL

Contract 331-T: "REVIZUIREA REGLEENTĂRII TE!NICE PD 1#-$ - NORATIVDEPARTAENTAL PENTRU DETERINAREA CAPACITĂ%IIDE CIRCULA%IE A DRUURILOR PU&LICE"

'a(a 3 ) *+++: REDACTAREA A II - a ,na/0 2 a(ar4 5n CTE - AND

&4n4car: ADINISTRA%IA NA%IONALĂ A DRUURILOR

&UCURESTI

-NOIE&RIE*+++-

INISTERUL TRANSPORTURILOR

INSTITUTUL DE CERCETĂRI IN TRANSPORTURI

- INCERTRANS -

DEPARTAENTUL INGINERIE DE TRA'IC

UR&AN 6/ REGIONAL

Contract nr. 331T)*+++

ANAGER GENERAL: n7. Ioan CUNCEV

DIRECTOR E8ECUTIV: n7. ano/4 6ER&ULEA

6E' DEPARTAENT: n7. Dan !9NDA


2/20

CONTRACT 331-T)*+++

DEPARTAENTUL INGINERIE DE TRA'IC

UR&AN 6/ REGIONAL

COLECTIV DE CERCETARE:

n7. Dan !9NDA R4;ona7no SZECS?

n7. D0n>@ &ELDEA

CONSULTANTI:

n7. rc4a NICOLAU

n7. '/orn DASCĂLU

n7. Nco/4ta DAVIDESCU

CUPRINS

Pag.

1. Generalităţi………………………………………………………………………..1

2. Prescripţii generale de calcul……………………………………………………3

3. Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie pentru

drumuri şi autostrăzi .......................................……………………………………5

3.1 Drumuri cu două benzi de circulaţie…………………………………...53.2 Drumuri cu mai mult de doua benzi de circulaţie……………………..5

3.3 utostrăzi………………………………………………………………….1!

"ibliogra#ie……………………………………………………………………………..15

ne$a 1 %aracterizarea ni&elelor de ser&iciu

ne$a 2 Determinarea ni&elului de ser&iciu pentru decli&ităţi prelungite

ne$a 3 Debite de ser&iciu pentru pro#ile trans&ersale curente de drumuri şi autostrăzidin 'om(nia) con#orm *+* 2,!!-, şi /ormele la 0rdonanţa Gu&ernului nr.

31,,


3/20

ne$a 4$emple de calcul

1. GENERALITĂ%I

1.1 Prezentul normati& se re#eră la metodologia de determinare a capacităţii de circulaţie adrumurilor publice.

1.2 Pre&ederile prezentului normati& se aplică la

- stabilirea capacităţii de circulaţie a drumurilor e$istente) a necesităţilor de sporire acapacităţii de circulaţie a acestora şi a măsurilor de organizare a des#ăşurăriicirculaţiei6

- proiectarea construcţiilor de drumuri noi şi autostrăzi şi etapizarea realizăriilucrărilor pe măsura creşterii tra#icului rutier.

1.3 Pre&ederile prezentului normati& nu se aplică la determinarea capacităţii de circulaţie astrăzilor.

1. %apacitatea de circulaţie) respecti& numărul ma$im de &e7icule care pot trece 8ntr-ounitate de timp printr-o secţiune de drum sau bandă de circulaţie dată) depinde 8n principalde următorii #actori

- elementele geometrice ale drumului 98n plan) pro#il 8n lung şi pro#il trans&ersal:)distanţa de &izibilitate pentru depăşire şi &iteza de proiectare6

- condiţiile de relie#9şes) deal) munte:6

- relaţia debit-&iteză pentru categoria de drum respecti&ă6

- caracteristicile de circulaţie proprii drumului dat) cum sunt compoziţia tra#icului)e$istenţa unor cauze de oprire sistematică a &e7iculelor 9intersecţii la ni&el) bariere)

semnalizări de pierderea priorităţii etc.:6- #rec&enţa şi modul de amena;are a intersecţiilor cu alte drumuri6

- lungimea şi caracteristicile de circulaţie ale sectoarelor de drum 8n tra&ersarealocalităţilor rurale şi urbane.

1.5 %apacitatea de circulaţie se e$primă 8n debit orar de &e7icule etalon 9autoturisme:.

1.< =actorii care in#luenţează capacitatea de circulaţie) enumeraţi la pct. 1.) 8n corelaţiecu intensitatea circulaţiei) determină condiţiile de des#ăşurare a circulaţiei rutiere) respecti&ni&elul de ser&iciu) la un moment dat) al drumului sau sectorului de drum considerat.

1. >n e$ploatarea unui drum) debitele de circulaţie e#ecti&e trebuie să #ie in#erioare

capacităţii de circulaţie şi să nu depăşească dec(t 8ntr-un număr limitat de ore debitul deser&iciu corespunzător condiţiilor de circulaţie impuse tipului respecti& de drum. Debitul deser&iciu ?s reprezintă numărul ma$im de &e7icule care pot trece 8ntr-o unitate de timpprintr-o secţiune de drum sau bandă de circulaţie) cu asigurarea unor condiţii de circulaţie9ni&el de ser&iciu: date. Debitul de ser&iciu ma$im este egal cu capacitatea de circulaţie.

1. /i&elul de ser&iciu reprezintă o estimare calitati&ă a condiţiilor operaţionale dedes#ăşurare a tra#icului e$primate prin &iteza de circulaţie) durata deplasării) libertatea demane&ră) con#ortul şi siguranţa circulaţiei. @n practică se utilizează < ni&eluri de ser&iciu)notate cu litere de la la =) a căror caracterizare generală este prezentată 8n ne$a 1.


4/20

*. PRESCRIP%II GENERALE DE CALCUL

2.1'elaţia generală pentru calculul debitelor de ser&iciu pentru drumuri şi autostrăzi este

'or=>/a ,1

8n care

?*i = debitul de ser&iciu pentru ni&elul de ser&iciu AiB e$primat 8n &e7icule etalonoră6pentru ni&elul de ser&iciu 4 debitul ma$im de ser&iciu corespunde cu capacitateadrumului 8n condiţiile e$istente de traseu şi tra#ic6

?@i C debitul ma$im de ser&iciu stabilit pentru condiţiile ideale de tra#ic şi elementegeometrice pentru ni&elul de ser&iciu AiB6

/ C numărul de benzi de circulaţie pe sens de deplasare6 pentru drumurile cu douăbenzi de circulaţie cu c(te o singură bandă pe sens /C16

% C coe#icient de reducere a capacităţii datorită neasigurării condiţiilor ideale pentrulăţimea părţii carosabile şi dega;ării laterale 9distanţa #aţă de obstacole laterale:

%D C coe#icient de reducere a capacităţii datorită distribuţiei tra#icului pe sensuri decirculaţie 8n orele de &(r#6 acest coe#icient se aplică numai pentru drumurile cu douăbenzi de circulaţie6

% + C coe#icient de reducere a capacităţii 8n #uncţie de tipul de tra#ic obişnuit) a#erentzilelor de lucru) sau cu caracter recreaţional sau turistic6 acest coe#icient se aplicănumai pentru autostrăzi.

2.2 Prin caracteristici geometrice şi de circulaţie ideale pentru un drum se 8nţeleg

- #lu$ de circulaţie continuu 9ne8ntrerupt din cauze sistematice de oprire e$terioare #lu$uluide circulaţie: #ormat numai din autoturisme6

- lăţimea benzilor de circulaţie de 3)5 m6- dega;are laterală de minim 1)! m #aţă de marginea părţii carosabile6

- elemente geometrice corespunzătoare unei &iteze de proiectare de minim 1!! Emoră)decli&itatea sub 2F6

- distribuţia tra#icului pe sensuri de circulaţie 5!5! şi #ără restricţii de depăşire 9pentrudrumurile cu două benzi de circulaţie:6

2.3 %apacitatea de circulaţie ? @4 8n condiţii ideale pe categorii de drumuri se adoptă dupăcum urmează

- pentru drumuri cu două benzi de circulaţie) 2!! &e7icule etalonoră 8n ambele sensuri

de circulaţie6- pentru autostrăzi cu 2$2 benzi de circulaţie şi pentru drumuri cu sau < benzi de

circulaţie) 22!! &e7icule etalonoră şi bandă de circulaţie6

- pentru autostrăzi cu 2$3 benzi de circulaţie) 23!! &e7icule etalonoră şi bandă decirculaţie.

2. Pentru stabilirea condiţiilor de circulaţie e$istente pe un sector de drum sauautostradă) precum şi pentru proiectarea drumurilor şi a autostrăzilor din punct de &edereal capacităţii de circulaţie &or #i luate 8n considerare ca debite admisibile debitele deser&iciu corespunzătoare următoarelor ni&eluri de ser&iciu

- ni&elul de ser&iciu % pentru autostrăzi şi drumurile cu patru sau mai multe benzi decirculaţie6

- ni&elul de ser&iciu D pentru drumurile cu două benzi de circulaţie.


5/20

3. ETODOLOGIA DE CALCUL A CAPACITĂ%II DE CIRCULA%IE PENTRU DRUURI6I AUTOSTRĂZI

3.1 Dr>=>r c> o>0 /a@4

3.1.1 Pentru drumurile publice interurbane cu două benzi de circulaţie se recomandă ca lastabilirea capacităţii de circulaţie să se ţină seama de următoarele criterii

- debitul de ser&iciu pentru care se proiectează drumul este cel corespunzător ni&elului deser&iciu D 9debit admisibil:6

- 8n e$ploatarea drumurilor) pentru asigurarea unor condiţii bune de des#ăşurare acirculaţiei) se recomandă ca tra#icul să nu depăşească debitul de ser&iciucorespunzător ni&elului de ser&iciu % 9debit recomandabil:6 8n cazul 8n care aceastăcondiţie nu este 8ndeplinită este indicat a se adopta măsuri locale de sporire acapacităţii de circulaţie pe sectoarele di#icile prin amena;area intersecţiilor) l(rgireapărţii carosabile şi dega;area acostamentelor) construirea de benzi suplimentare pentru&e7icule lente) corectarea curbelor) 8mbunătăţirea &izibilităţii) organizarea circulaţieirutiere etc.

3.1.2 Debitul de ser&iciu pentru un ni&el de ser&iciu AiB se determină cu relaţia 'or=>/a ,*

>n care debitul de ser&iciu ?*i şi debitul ma$im de ser&iciu 8n condiţii ideale ?@i sunte$primate 8n &e7icule etalonoră 8n ambele sensuri de circulaţie.

3.1.3 Debitul ma$im de ser&iciu ?@i) pentru un ni&el de ser&iciu dat) se determină cua;utorul +abelului 1) 8n #uncţie de tipul de relie# şi procentul din lungimea drumului pe caredepăşirea este interzisă.

Pe lungimea de tra&ersare a localităţilor rurale debitul de ser&iciu se reduce cu 1!-2! F 8n #uncţie de condiţiile locale 9restricţii de &iteză) treceri de pietoni) intersecţii cu altedrumuri şi alţi #actori care a#ectează #luenţa circulaţiei:. ! tratare similară se recomandă şi 8n cazul intersecţiilor succesi&e cu drumuri cu prioritate situate la o distanţă mai mică de1)5 Em 8ntre ele. Pentru intersecţiile amena;ate se recomandă un coe#icient de reducere adebitului de ser&iciu de !),2) iar pentru intersecţiile neamena;ate de !)5.

Ta=>r c> o>0 /a@4

Va/or/4 =a=4 a/4 ra;ort>/> I ) Ca;actat4a 4a/0

/otă capacitatea ideală este de 2!! &e7icule etalon oră 8n ambele sensuri

>n cazul 8n care nu se cunoaşte procentul din lungimea drumului pe care esteinterzisă depăşirea) se adoptă &alorile ? @i din tabelul 2.

Ta 4;02r4a nt4r(0I ,4. Eta/on)or0 5n a=r

4 r4/4 [F din lungimea drumului] A & C D E

64 2! 3! >nt4

3.1. %oe#icientul % se determină din tabelul 3) 8n #uncţie de lăţimea părţii carosabile şiacostamentelor drumului) consider(nd că acostamentele sunt dega;ate pe toată lăţimea.Dacă pe acostament e$istă obstacole) se consideră lăţimea liberă a acostamentelor.


6/20

Ta/ CL ;4ntr> r>=>r c> o>0 /a@4

L0@=4a / o>0 /a@4Dtr@a trac>/> ;4 4n>r 1++)+ #+)1+ +)*+ $+)3+ H+)J+ +)+

Co4c4nt>/ CD !)1 !)5 !)3 !), !), 1)!!

3.1.< >n tabelul 3.1 din ane$a 3) sunt prezentate debitele de ser&iciu pentru ni&elurile deser&iciu % şi D pentru pro#ilurile trans&ersale curente ale drumurilor publice din 'om(nia.

3.1. Pentru dimensionarea unui drum sau pentru stabilirea ni&elului de ser&iciu actualeste necesar ca debitul de ser&iciu stabilit prin calcul sau cu a;utorul tabelului 3.1 dinane$a 3) să #ie comparat cu debitul orar de calcul actual sau de perspecti&ă.

3.1. >n general se recomandă ca debitul orar de calcul) să se stabilească pe bazadebitului corespunzător celei de-a 5!-a oră de &(r#) determinat pe curba de debite orareclasate) rezultată din măsurătorile continue de debite orare pe durata unui an. >n cazul 8ncare nu se dispune de ast#el de măsurători) debitul orar de calcul 9? c: se poate estima pebaza tra#icului mediu zilnic anual 9MH: #olosind relaţia

'or=>/a ,3

8n care

?c C debitul orar de calcul e$primat 8n &e7icule etalonoră) 8n ambele sensuri decirculaţie6

MH4 C tra#icul mediu zilnic anual e$primat 8n &e7icule etalon autoturisme2 ore6

I C coe#icient reprezent(nd raportul 8ntre debitul orar corespunzător celei de-a 5!-aoră de &(r# şi MH) a&(nd 8n general &alori cuprinse 8ntre !)1! şi !)15) 8n #uncţie decategoria drumului şi caracteristicile circulaţiei6 dacă nu se dispune de date demăsurători se recomandă adoptarea de &alori ale coe#icientului I 8ntre !)1! şi !)126

=& C #actorul orei de &(r# care ţine seama de neuni#ormitatea intensităţii tra#icului 8ncadrul orei de &(r#.

3.1., =actorul orei de &(r# 9=&: este de#init ca raportul 8ntre debitul orar de &(r#9?: şiintensitatea tra#icului pentru inter&alul de 15 minute cu &aloarea cea mai mare 9?15:)e$tinsă la ni&elul unui &olum orar) adică

'or=>/a ,JDacă nu se dispune de măsurători pri&ind =& se adoptă &alori din tabelul 5.


7/20

Tatot>r="F ;4ntr> r4/4 24

Nr. crt. Gr>;a 4 4c>/4 Co4c4nt 4 4ca/ar4

1. "iciclete) motorete) motociclete #ără ataş !)5

*. utoturisme) microbuze) autocamioane) motociclete cu ataş 1)!3. utocamioane cu 2 osii şi deri&ate 2)5

J. utocamioane cu 3 şi osii şi deri&ate 2)5

. uto&e7icule articulate 3)5

H. utobuze 2)5

$. +ractoare 2)!

. 'emorci la autocamioane şi tractoare 1)5

#. Je7icule cu tracţiune animală 3)!

Not0: - Grupele de &e7icule corespund cu cele #olosite 8n cadrul recensăm(ntului decirculaţie din anul 2!!!6

- %oe#icienţii de ec7i&alare au #ost stabiliţi ţin(nd seama de pre&ederile *+*3-/4 4ta/on 4 t;a>tot>r=4" ;4ntr> con@ 4 r4/4 4a/ 2 =>nt4

Gr>;a 4 4c>/4 N4/ 4 4rc> Con@ 4 r4/4

D4a/ >nt4

V4c>/4 4 tran;ort =ar0 )! )!

"K% 5)! 1!)!

DK4 5)! 12)!

A>to(4 3)! 5)


8/20

"K% 3) 0 /a@4

3.2.1 Pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor cu mai mult de două benzide circulaţie se introduce noţiunea de &iteză de circulaţie liberă 9J: care reprezintă &itezamedie de deplasare a autoturismelor 8n condiţii de tra#ic redus sau moderat 9sub 1!!&e7icule etalonoră şi bandă de circulaţie: pe un sector de drum dat.

3.2.2 %apacitatea unui drum cu patru sau cu mai multe benzi) 8n condiţii ideale decirculaţie) este de 22!! &e7icule etalonoră şi bandă de circulaţie.

3.2.3 Debitele ma$ime de ser&iciu pentru di#erite ni&eluri de ser&iciu) 8n #uncţie de &itezade circulaţie liberă sunt indicate 8n tabelul .

Ta r>=>r c> ;atr> a> =a =>/t4 /a@4 L&e7icule etalonoră şi bandă

/i&elul de Jiteza de circulaţie liberă) Emoră

*er&iciu 1!! Emoră ,! Emoră ! Emoră ! Emoră

2! " 12!! 11!! 1!!! ,!! 5!

4 22!! 21!! 2!!! 1,!! 1

3.2. Jiteza de circulaţie liberă se poate determina direct) sau indirect prin calcul.

3.2.5 Determinarea directă a &itezei de circulaţie liberă se poate realiza prin măsurători

directe pe teren 9pentru drumuri e$istente: a &itezei medii de circulaţie a autoturismelor 8ncondiţii de tra#ic redus sau moderat) sub 1!! &e7icule etalonoră şi bandă de circulaţie.

3.2.< Determinarea indirectă a &itezei de circulaţie liberă J se realizează cu relaţia


9/20

'or=>/a ,

8n care

J% C &iteza de circulaţie liberă 8n condiţii ideale) care este egală cu

N &iteza limită K11 Emoră pentru &iteza limită sub ! Emoră6

N &iteza limită K Emoră pentru &iteza limită egală sau mai mare de !Em oră.Jiteza limită reprezintă &iteza legală pe sectorul de drum respecti&. JM O reducere

de &iteză pentru modul de separare al căilor 9sensului: de circulaţie6

JM C reducere de &iteză pentru lăţimea benzilor de circulaţie6

JD C reducere de &iteză pentru obstacole laterale6

J C reducere de &iteză datorită acceselor la drum.

3.2. 'educerea &itezei pentru modul de separare al căilor de circulaţie este indicată 8ntabelul ,.

Ta/ 4 4;arar4 a c0/or 4 crc>/a@4 V M=)or0

Marca; longitudinal 2)5 Emoră

%ăi separate prin zonă mediană ! Emoră

3.2. 'educerea de &iteză pentru lăţimea benzilor de circulaţie este indicată 8n tabelul 1!.Ta


10/20

3.2.1! 'educerea &itezei de circulaţie pentru accese laterale) pe #iecare cale 9J : secalculează 8nmulţind numărul de accese pe Em cu !) Emoră.

>n cazul 8n care nu se cunoaşte numărul de accese) se pot utiliza datele din tabelul 12.

Ta=>r/4 c> =a =>/t 4 ;atr> =0r 4 acc44 ;4 M= ;4 o ;art4 a r>=>/>@nterurbană ! <

*uburbană cu densitate redusă de construcţii 12

*uburbană cu densitate mare de construcţii peste 12

3.2.11 a proiectarea drumurilor cu patru sau mai multe benzi) debitul de ser&iciu admisibileste cel corespunzător ni&elului de ser&iciu %. @n e$ploatare) pentru asigurarea unor condiţii bune de des#ăşurare a circulaţiei) se recomandă ca tra#icul să nu depăşeascădebitul de ser&iciu recomandabil corespunzător ni&elului de ser&iciu ".

3.2.12 Pentru pro#ilurile trans&ersale tip de drumuri cu benzi de circulaţie) utilizate 8n ţaranoastră) con#orm *+* 2,!!-, şi /ormele la 0rdonanţa Gu&ernului 3,) debitele deser&iciu pentru ni&elurilor de ser&iciu " şi % sunt indicate 8n tabelul 3.2 din ane$a 3.

3.2.13 Pentru proiectare sau pentru stabilirea ni&elului de ser&iciu actual) debitul deser&iciu pe sens de circulaţie 9două benzi: se compară cu debitul orar de calcul actual saude perspecti&ă care se determină pe baza curbelor de debite orare clasate rezultate dinmăsurătorile de debite orare pe sensuri de circulaţie sau prin calcul cu relaţia

'or=>/a ,H >n care

?%D C debitul orar de calcul direcţional) corespunzător sensului de circulaţie cel mai 8ncărcat 8n ora de &(r# de calcul) e$primat 8n &e7icule etalonorăsens6

MH4 C tra#icul mediu zilnic anual actual sau de perspecti&ă 8n ambele sensuri decirculaţie) e$primat 8n &e7icule etalon2 ore6

D C procentul din tra#icul orar de &(r# 8n direcţia 9sensul: cel mai 8ncărcat6

I C coe#icient reprezent(nd raportul dintre debitul orar de calcul şi MH6

=& C #actorul orei de &(r#.

Pentru determinarea tra#icului de perspecti&ă se aplică coe#icienţii de e&oluţie a tra#iculuielaboraţi de /D-%4*+'@/ şi actualizaţi după #iecare recensăm(nt de circulaţie.

8n cazul 8n care nu se dispune de date din măsurători pentru parametrii de calcul dinrelaţia 9ntre localităţi !)12 !)1D !)


11/20

3.2.1 4c7i&alarea tra#icului de &e7icule #izice 8n &e7icule etalon autoturisme se #ace cua;utorul coe#icienţilor de ec7i&alare din tabelul nt4

Gr>;a 4 4c>/4 Con@ 4 r4/4

D4a/ >nt4

Je7icule de transport mar#ă şi autobuze 3)! n cazul succesiunii de decli&ităţi se determină) pentru ec7i&alarea tra#icului)decli&itatea medie ponderată.

Ta/4 4ta/on a>tot>r=4 ;4ntr> 4c>/4/44 tran;ort =ar0 2 a>to(4F ;4 4c/t0@ ;r4/>n7t4F 5n ra=;0

D4c/tat4a L>n7=4a Proc4nt 4 4c>/4 tran;ort =ar0 2 a>to(4

[F] [m]

*+ *

3 >1!!! 3)5 3)!

!!-12!! )! 3)5

12!!-1

>1

5!!-!! )! 3)5

5 !!-12!! 12!! ;roc4nt 4 *+


12/20

= 4c>/4 4 tran;ort =ar0 2 a>to(4

5 >32!! )5

Pentru lungimi mai mici se aplică coeficienţii de echivalare din tabelul 6,

3.3 A>totr0(

3.3.1 %apacitatea unei autostrăzi) 8n condiţii ideale de circulaţie este de 22!! &e7iculeetalonorăbandă pentru autostrăzi cu 2$2 benzi de circulaţie şi de 23!! &e7iculeetalonorăbandă pentru autostrăzi cu trei benzi de circulaţie pe sens.

3.3.2 Debitul de ser&iciu pentru care se proiectează autostrăzile este cel corespunzător ni&elului de ser&iciu % 9debit admisibil:.

>n e$ploatare) pentru asigurarea unor condiţii bune de des#ăşurare a circulaţiei) serecomandă ca tra#icul să nu depăşească debitul de ser&iciu corespunzător ni&elului de

ser&iciu " 9debit recomandabil:.3.3.3 Debitul de ser&iciu pentru un ni&el de ser&iciu AiB se determină cu relaţia

'or=>/a ,$

Parametrii de calcul au semni#icaţiile indicate la pct. 2.1.

Debitul ma$im de ser&iciu ?@i se e$primă 8n &e7icule etalonorăbandă de circulaţie)

iar debitul de ser&iciu ?*i 8n &e7icule etalonorăsens de circulaţie.

3.3. Debitele ma$ime de ser&iciu pentru di#erite ni&eluri de ser&iciu sunt prezentate 8ntabelul 1.

Ta/ 1$ - D4 ;4ntr> a>totr0( L&e7icule etalonorăbandă]

N4/>/ 4 4rc> A & C D E

@i !! 112! 1 a>totr0(

Dtan@a ;Kn0 O


13/20

3.3.< %oe#icientul %+ de reducere a capacităţii 8n #uncţie de caracterul tra#icului sedetermină din tabelul 1,.

Ta a>totr0(

Caract4r>/> trac>/> CT

+ra#ic 8n zile de lucru 1)!!

+ra#ic recreaţional) turistic !)5-!),,

3.3. Pentru pro#ilurile trans&ersale tip de autostrăzi utilizate 8n ţara noastră) con#orm*+* 2,!!-, şi /ormele la 0rdonanţa Gu&ernului nr. 31,,) debitele de ser&iciupentru ni&elurile de ser&iciu " şi % sunt indicate 8n tabelul 3.3 din ane$a 3.

3.3. Pentru proiectare sau pentru stabilirea ni&elului de ser&iciu actual) debitul de ser&iciupe sens de circulaţie se compară cu debitul orar de calcul ?%D) actual sau de perspecti&ă)determinat prin măsurători directe) sau prin calcul #olosind relaţia 9


14/20

ibertatea de %ompletă proape Parţial Mică) proape /ulă

mane&ră a deplină limitată de limitată de nulă

conducătorilor auto circulaţie circulaţie

%on#ortul =oarte "un Mediu *u#icient @nsu#icient %ongestie

deplasării bun tra#ic

Nota: Debitele de serviciu din tabel reprezintă debitele maxime în condiţii ideale pentru undrum cu două benzi de circulaţie

ANE8A *

D4t4r=nar4a n4/>/> 4 4rc> ;4ntr> 4c/t0@ ;r4/>n7t4

1. Prin decli&ităţi prelungite) la care se aplică metoda de determinare a ni&elului de ser&iciuprezentată 8n aceasta ane$a) se 8nţeleg decli&ităţi unice de minim 3F sau succesiunide decli&ităţi de 3F şi mai mari cu o lungime totala de minimum !! m.

2. Pe sectoarele cu decli&ităţi prelungite ni&elul de ser&iciu ma$im admisibil este ni&elul D.Dacă se depăşeşte ni&elul de ser&iciu D se recomandă realizarea unei a treia benzi decirculaţie.

3. Debitul de ser&iciu corespunzător ni&elului de ser&iciu D se determină cu relaţia 92:

R4/a@a ,*

8n care

?*D C debitul de ser&iciu pentru ni&elul de ser&iciu D e$primat 8n &e7icule etalonoră) 8nambele sensuri de circulaţie6

?@D C debitul ma$im de ser&iciu pentru ni&elul de ser&iciu D) care se determină pe baza

datelor din tabelul 2.16% C coe#icient de reducere a capacităţii de circulaţie datorată neasigurării condiţiilor ideale

pentru lăţimea părţii carosabile şi dega;ărilor laterale) care se determină din tabelul36

%D C coe#icient de reducere a capacităţii de circulaţie datorată distribuţiei tra#icului pesensuri de circulaţie 8n orele de &(r# care se determină din tabelul 2.2.

Ta/ *.1 - Va/or/4 =a=4 a/4 ra;ort>/> ID ) Ca;actat4a 4a/0

D4c/tat4a Proc4nt n />n7=4a 4ctor>/> c> 4;02r4a nt4r(0

+ *+ J+ H+ + 1++

3- 1)!! 1)!! 1)!! 1)!! 1)!! 1)!!

5 !), !),< !),5 !), !),3 !),2

< !), !),1 !) !)3 !)1 !)

!),3 !)2 !)5 !)


15/20

Ta/ *.* - Co4c4nt>/ CD ;4ntr> tr@a r4c@ona/0 a trac>/> ;4 4ctoar4 c>4c/t0@ ;r4/>n7t4

Proc4nt>/ n trac ;44n>/ 5n ra=;0 1++ #+ + $+ H+ + J+ ≤3+Co4c4nt>/ CD !)5 !)/4/or (c4 5n 4c>/4 4ta/on ;4ntr>n4/>/ 4 4rc> D

L>n7=4a A>tot>r=4 V4c>/4 7r4/4

ra=;4F D4c/tat4 D4c/tat4

Q= 3 J H $ 3 J H $

++ 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2)! 2)1 2)3 2)5 2)

1+++ 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2)1 2)2 2)< 2), 3)3

1++ 1)! 1)! 1)! 1)! 1)1 2)2 2) 3) )! )

*+++ 1)! 1)! 1)1 1)1 1)1 2)< 3) )3 5)! )!

3+++ 1)! 1)1 1)1 1)2 1)2 3) 5)2 )2 1!)2 1)<

J+++ 1)1 1)1 1)2 1) 1) ), )< 11) 1)5 2)

H+++ 1)1 1)2 1) 1), 2)2 )5 13) 23), 3)5 -

Nota Grupa 2 de &e7icule din tabelul =>r 2 a>totr0( nRo=KnaF conor= STAS *#++-# 2 Nor=4/4 /a Oronan@a G>4rn>/> nr.J3)1##$

1. Pentru pro#ile trans&ersale tip curente de drumuri publice cu două benzi de circulaţie)se pot adopta &alorile de debit de ser&iciu din tabelul 3.1.

Ta D

Lm Lm 64 D4a/ >nt4 64 D4a/ >nt4

12)!! 1!!! ,!!

)!! 1!)!! ,5! 5! 55! 15!! 13!! ,5!

,)!! ,!! !! 5!! 1!! 12!! ,!!


16/20

de ser&iciu din tabelul 3.3.Ta/ 3.3 B D4 ;4 4n 4 crc>/a@4 ,o>0 a>totr0(

** n4 Q= & C3F$ 22! 33!!3F+ 22!! 322!

Not0: Pe autostrăzile care #ac legătura cu zone recreaţionale sau turistice) debitele deser&iciu se reduc cu p(nă la 25F 8n #uncţie de caracterul tra#icului din orele de &(r#.

ANE8A J

E8EPLE DE CALCUL

E4=;/>/ nr.1 %onsiderăm un drum cu două benzi de circulaţie) 8n condiţii de relie# şes) care prezintă următoarele elemente geometrice

- lăţimea părţii carosabile )!! m6

- lăţimea acostamentelor 1)!! m6

- #ără obstacole #i$e pe acostamente6

- distribuţia tra#icului pe sensuri !3!6- nu se cunoaşte procentul de sectoare cu depăşire interzisă.

*e cere


17/20

a: *ă se determine capacitatea de circulaţie a acestui sector 9debitul de ser&iciu: pentruni&ele de ser&iciu % şi D.

Pentru determinarea debitului de ser&iciu pe acest drum se aplică relaţia 92:

R4/a@a ,*

8n care

?@i reprezintă debitul ma$im de ser&iciu) care con#orm tabelului 2 pentru condiţii derelie# şes) are &alorile

?@% C 1!,! &e7.etalonoră) 8n ambele sensuri de circulaţie6

?@D C 1! &e7.etalonoră) 8n ambele sensuri de circulaţie6

% coe#icientul de reducere a capacităţii 8n #uncţie de lăţimea părţii carosabile şi aacostamentelor) se determină din tabelul 3 pentru lăţimea p(rtii carosabile de )!!m şi a acostamentelor de 1)!! m) rezult(nd

% C !)<

%D coe#icientul de reducere a capacităţii de circulaţie 8n #uncţie de distribuţia tra#iculuipe sensuri) se determină din tabelul ) rezult(nd

%D C !),

@ntroduc(nd parametrii de mai sus 8n relaţia de calcul) rezultă

SC 1+#++FH+F# 3J 4.4ta/on)or0)a=r

SD 1$J++FH+F# 133* 4.4ta/on)or0)a=r

b: *ă se determine ni&elul de ser&iciu actual 9anul 2!!!: şi anul 8n care este necesar să selărgească drumul la patru benzi de circulaţie.

+ra#icul mediu zilnic anual pe drumul dat) con#orm recensăm(ntului de circulaţie din anul2!!! este

Nr. Gr>;a 4 ZA Co4c4nt 4 ZAE

crt. 4c>/4 L&e7. #izice2 ore 4ca/ar4 L&e7. etalon2 ore

9con#orm tabel


18/20

8n care

I coe#icientul reprezent(nd raportul dintre debitul orar de calcul şi MH6 con#ormrecomandărilor de la punctul 3.1.) se adoptă

I C !)12

=& #actorul orei de &(r#) care se determină din tabelul 5

=& C !), pentru ni&elul de ser&iciu %

=& C !),5 pentru ni&elul de ser&iciu D

Pentru determinarea ni&elului de ser&iciu) se calculează debitul ma$im de ser&iciu curelaţia

R4/a@a ,J

pentru ni&elul de ser&iciu % lu(nd =& C !),) rezultă

R4/a@a ,J′

Din tabelul 2) rezultă că I& H$+ 4.4ta/on)or0

IC 1+#+ 4.4ta/on)or0

Deci) ni&elul actual de ser&iciu este %.

Pentru determinarea tra#icului de perspecti&ă se aplică coe#icienţii de e&oluţie atra#icului elaboraţi de /D-%4*+'@/ şi actualizaţi după #iecare recensăm(nt de circulaţie.

Pentru simpli#icare considerăm o e&oluţie globală a tra#icului) #ără modi#icareastructurii acestuia) de 5 F pe an pentru perioada 2!!!-2!1! şi de F pentru perioada2!1!-2!2!.

'ezultă tra#icul de perspecti&ă MH4 din tabelul de mai ;os

An>/ 2!!! 2!!5 2!1! 2!15 2!2!

ZAE / 2!1! 2!11 2!12 2!13 2!1 2!15

ZAE 1!23 1!


19/20

%ondiţiile de relie# sunt de şes) cu decli&ităţi sub 2 F. /umărul deaccese 8n cazul unui drum cu -< benzi este 8n medie de 12 pe #iecareparte a drumului.

*e calculează debitul orar de calcul pe sens de circulaţie cu relaţia 9n lipsa unor date din măsurători) se adoptă următorii parametrii de calcul din tabelul 13)pentru

I-!)12

D C !)

=& C !),2

rezultă

R4/a@a,H′

Pentru ni&elul de ser&iciu % şi &iteza limită de ,! Emoră) debitul de ser&iciu pentru douăbenzi de circulaţie se obţine din tabelul 3.2 din ane$a 3) şi are &aloarea

SC 3++ 4.4ta/on)or0)* /a@4

/umărul de benzi de circulaţie pe sens pentru un drum cu mai mult de două benzi) rezultă

R4/a@a ,H″

Deci) se adoptă soluţia de drum cu 23 benzi de circulaţie

4$emplul nr.3 *ă se determine anul 8n care este necesară sporirea capacităţii decirculaţie prin realizarea unei a 3-a benzi de circulaţie pe un sector de

drum cu două benzi de circulaţie a&(nd următoarele caracteristici- lungimea sectorului ,!! m

- lăţimea părţii carosabile )!! m

- lăţimea acostamentelor dega;ate 1)!! m

- decli&itate F

- depăşirea este interzisă pe !F din lungime

- distribuţia direcţională a tra#icului !2!

- tra#icul zilnic anual din 2!!! şi prognoza de e&oluţie sunt aceleaşi ca 8n e$emplul 1

'ealizarea benzii a 3-a este necesară c(nd se atinge pe drumul e$istent ni&elul deser&iciu D. %on#orm pct. 3 din ne$a 2) debitul de ser&iciu pentru ni&elul D se determinăcu relaţia 92:

R4/a@a ,*

8n care

?@D C *e determină din tabelul 2.1 9ne$a 2:. Pentru decli&itatea prelungităde F şi procentul din lungimea sectorului pe care depăşirea este interzisăde !F) rezultă

QID !,6" #$!! %&'# veh. etalon(oră


20/20

% C *e determină din tabelul 3. Pentru lăţimea părţii carosabile de )!! m şiacostamente de 1)!! m) rezultă

% C !)<

%D C *e determină din tabelul 2.2 9ne$a 2:. Pentru distribuţia tra#icului pesensuri 8n orele de &(r# de !2! rezultă

%D C !)!@ntroduc(nd parametrii de mai sus 8n relaţia de calcul rezultă

Q SD =1792 0,86 .0,70=1079 veh. etalon/oră

Debitul de ser&iciu ?*D trebuie comparat cu debitul de calcul ?% care se determină curelaţia 93:

R4/a@a ,3

8n care

I) con#orm recomandărilor de la punctul 3.1. se adoptă

IC!)12

=& se determină din tabelul 5. Pentru ni&elul de ser&iciu D rezultă

=& C !),5

MH4 pentru anul 2!!! se determină pe baza rezultatelor recensăm(ntuluide circulaţie 9a se &edea tabelul din e$emplul 1:) #olosind coe#icienţii deec7i&alare din tabelul 2.3 9ne$a 2:.

MH4 pentru di#erite perioade de perspecti&a se determină pe baza MH4pentru anul 2!!! la care se aplică ratele de creştere anuală luate 8nconsiderare 8n e$emplul 1.

'ezultă &alorile MH4 din tabelul de mai ;os

An>/ 2!!! 2!!5 2!1!

ZAE Pentru grupele de &e7icule 3- coe#icientul de ec7i&alare a #ost determinat prin interpolaredin tabelul 2.3 şi are &aloarea de 3)!5.

Pun(nd condiţia ?*D C ?%) rezultă pentru ni&elul de ser&iciu D

R4/a@aPrin interpolare 8ntre MHQ4 pentru anii 2!!5 şi 2!1! rezultă că pentru anul 2!!< MH4 C21 &e7. etalon 2 ore) deci 9MH4:D este atins 8n cursul anului 2!!5.

pd189 determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice.doc

Documents