TEMA 2. BOLILE APARATULUI DIGESTIV.

1. BOLILE CAVITATII BUCALE.

"Stomatita" - stomatites, caracterizeaza procese inflamatorii la nivel de mucoasa cavitatii bucale.

"Glosita"

"Gingivita"

"Gnatita buccele"

"Palatinita"

"Cheilita"- infl.buzelor

ETIOLOGIA.

Cauze Predispozanti : Subnutritia

Carente nutritionale

Stare imunodepresiva

STOMATITA PRIMARA , apare in caz de ingerare a substantelor iritante, ingerare de furaje fierbinti,

traumare cu furaje grosiere, aspre, traumare neregularitati dentare.

STOMATITA SECUNDARA , cauzate in boli renale cronice, stari alergice, stare de imunodepresie.

STOMATITA SIMPTOMATICE , in cazul cand sunt provocate de infectii virale, febra aftoasa, stomatita

veziculoasa, febra catarala maligna, s.a., infectii bacteriene, Leptospiroza, streptococi, Stafilococ,

micotoxine (fuzario toxicoza, stahiobotrixtoxicoza).

PATOGENEZA.

La actiunea agentului patogen are loc iritarea mucoasei si declansarea inflamatiei.

Fazele inflamatiei:

Hiperemie, edematiere, sensibilitate . In dependenta de gradul afectiunii in special durerea influenteaza la

procesul de prehensiune si masticatie.

Urmeaza dereglarea prehensiuni, masticatie, deglutitia, digestia.

Urmele , inanitie, slabire, moartea .

TABLOUL CLINIC.

Un simptom caracteristic este eliminarea salivei din cavitatea bucala, sialoree.

Dificultatea prehensiunii, apuca greu, cu prudenta.

Dificultatea masticatie, lenta, atenta, incet.

Dereglarea deglutitiei, disfagie, dupa masticatie animalul incearca sa inghita , cu momente de scaparea a

bolului alimentar.

EXAMENUL CAVITATII BUCALE.

Se contentioneaza animalul si se deschide cavitatea bucala.

Pseudotrism- inclestarea mandibulei.

La deechiderea cavitatii bucale se simte miros neplacut a aerului aspirat, in special la canisori.

Leziunea mucoasei se poate observa, de tip edem, hiperemie, modificare culorii, modificarea formei.

Modificarea de culoare: rosietica, albicioasa depunere de exsudat, de fibrina, noduli cazeosi.

Ulceratii, eroziuni.

Cele mai grave forme : abcese mici, flegmoane, pe limba.

STAREA GENERALA a animalului.

Forma Catarala, starea nu este modificata.

In forme mai grave Flegmonoase, Pseudomembranoase, febra, lipsa apetitului, slabirea a animalului.

Forma Gangrenoasa la inceputul prezenta febra, dupa careva zile hipotermie. Necrobaciloza gangrenoasa

anaerobi prezenta lor cauzeaza gangrena.

DIAGNOSTIC.

Este pozitiv.

Diagnostic diferentiat: fracturi a mandibulei, afectiuni dentare.

Diagnostic etiologic: (investigatii de laborator:virusologice, serologice,toxicologice,bacteriologice), este

foarte important atunci cand stomatita tipnenziotica,

Evolutia poate fi acuta cu durata de aproximativ 7-8-10, depinde de factorul etiologic.

Poate fi si cu evolutie cronica, cu durata de luni de zile.

PROGNOSTIC IN Stomatita Catarala este Favorabil.

In forme Ulcerative este rezervat.

In forma Gangrenoasa este prognostic grav.

PROFILAXIA.

Respectarea regulilor de stocarea substantelor iritante, masurilor de carantina si imunizare-stomatita

simptomatice, (virale , bacterine).

TRATAMENTUL.

Se recomanda conditii de igiena si dieta , plasate in incaperi cu confort igienic, dieta consta in accesul

liber la apa potabila, hranirea cu furaje neiritante, ierbivore-iarba, radacinoase, barbotraje, carnivore-

supe, carne, lapte. Se recomanda si dieta 24h.

In cazuri grave se recurge la hranirea fortata, sau cu ajutorul sondei daca e nevoie.

In afara de nutritie prin sonda se poate recurge si prin hranirea parenterala (i.v.).

Nutritie prin clister (supozitoare).

Tratamentul Local, spalarea cavitatii bucale cu antiseptice: furacilina, solutie ac. Boric, apa oxigenata,

permanganat de potasiu 0, 1%. In caz de ulceratie se aplica antibioticel si subs. Antiseptice sub forma de

unguente, sau sol.Iod.

In cazul stomatitelor cu prezenta febrei se adm. Antipiretice, antibacteriene.

In forma cronica terapie stimulatoare, stimulare-rezistenta orgsnismului , (hemoterapie,terapie tisulare).

INFLAMATIA GLANDELOR SALIVARE, "SIALOADENITELE."

Glanda parotida maxilar, sublingual.

Parotidita, parotiditis.,

Maxilita, maxilitis.

CAUZELE:traumatisme prin lovituri, intepaturi, patrunderea mustetelor de la spicul de grau in canale

salivare, formare de calculi, complicatii in caz de stomatite, inflamatia organelor din invecinatate.

Sialoree SIMPTOMATICA:GURMA LA CAL, stafilococice, actinobaciloza.

TABLOUL MORFOPATOLOGIC.

Marirea in volum a zonei respective, la sectionare pete hemoragice, hemoragice, prezenta de exsudat

seros sau purulent, peezenta calculilor sau corpi straini in canale.

PATOGENEZA.

Din cauza edematierii si senzatiei de durere se deregleaza masticatia si deglutitia.

SIMPTOMATOLOGIA.

Pseudotrism, disfagie, sialoree, aplecarea capului pe partea sanatoasa.

SEMNE LOCALE : degormarea zonei, durere la palpatie, zona este fierbinte, fluctuatie (flegmon, abces)

marirea limfonodulilor regionali, se observa in unele cazuri fistulizare.

SEMNE GENERALE: febra, diminuarea poftei de mancare.

DIAGNOSTICUL.

RELATIV USOR SE OBSERVA DEFORMAREA ZINEI, TEMPERATURA CRESCUTA.

Examen virusologic, bacteriologic.

TRATAMENTUL.

Administrare de Antibacteriene.

In cazuri mai grave se recurge la interventii chirurgucale.

Local tamponare cu sol. Iod, lugol. Deschiderea si drenarea abcesului.

Inflamatia gl. Sublinguale-Broscuta.

2. BOLILE FARINGELUI.

Faringele functie de teansmiterea a bolului alimentar.

Inflamatie a faringelui, paralizia faringelui, obstructia faringelui.

FATINGITA - Faringitis, inflamatia faringelui.

Faringita Primara: -curenti de aer, frig, ploi reci, ingerare de furaje inghetate, sondajul brutal, inghitirea

unor corpi straini, bucati de pietre, sticla, substante chimice iritante, saruri de Pl, mercur.

Faringita Secundara, apare ca complicatie a Stomatitei, rinita, otita, s.a.

La caini din cauza infl. Gl. Periansle, anale.

Faringita Simptomatica :gurma pesta, rujet, s.a.

PATOGENEZA.

Edematierea si durerea locala induce disfagie. Deglutitie falsa.

Abingestis-bronhopneumonie.

Atentie Gangrena Pulmonara.

Se constata Endocardite, Nefrite, la cai inflamatia Pungilor Guturale.

SIMPTOMATOLOGIA.

Disfagie faringiana, eliminarea pe nari a alimenrelor.

Sialoree.

Tuse.

La caine, porc, pisica -vomituritie.

Forme mai grave de faringita -dispnee, cornaj(sforait) respiratie suieratoare.

SEMNE LOCALE.

Tumefierea zonei retromandibulare.Marirea nodulilor limfatici.

EXAMENUL INTERN.

Mucoasa congestionata, edematiata cu depuneri de exsudat, exsudat de la cataral pana la purulent.

DIAGNOSTICUL.

Disfagie, si semnele locale.

Diagnostic diferentiat fata de:

Paralizia faringelui

Esofagite

Laringita

Otite.

TRATAMENTUL.

Hranirea cu furaje semilichide, lichide.

Alimentare cu sonda sau parenteral. Aplicare cu preparate De iod, pensulatie, la extetior.

La interior aplicare de albastru de metilen, clorhexidina, sol. Lugol, s. a.

Tratament antibacterian pe cale i.m.

In forme cronice terapie tisulara

Terapie stimulatoare.

PARALIZIA FARINGELUI.

Poate fi Central(afectiuni bulbare) si Periferic.

Cauzele care afecteaza bulbulul,infectii cu turbare, Aujeszki, Botulismul, Micotoxicoze, intoxicatij cu

plumb, hipovitaminiza B1, febra vitulera.

Paralizia periferica se datoreaza compresiunea nervilor, trunchiului nervos, prin tumori , abcese, traume,

caii au pungi guturale.

PATOGENEZA.

Intereseaza special consecintele, din cauza aceste dereglari apare disfagie faringiana.

Din aceasta disfagie duce la deglutitie falsa.

Se rezulta cu bronhopneumonie gangrenoasa.

TABLOUL CLINIC.

Rucurgitarea alimentele si apei pe nari sau pe cavitatea bucala.

In caz de paralizie partiala are loc oprirea bolului alimentar in faringe, obstructie faringiniana, se poate

finisa si cu o dispnee, cu risc de asfixie.

Animalul slabeste , deshidratare, apar semne de bronhopneumonie.

DIAGNOSTICUL.

Se bazeaza pe semnul de disfagie, recurgitare, se recomanda palpatia interna a faringelui. Tentative de

masticatie cu nereusirea deglutitiei este la fel un semn.

DIFERENTIEREA FATA DE OBSTRUCTIA UNUI CORP STRAIN, FATA DE FARINGITA.

La faringita este sensibilitate, durere.

Evolutie acuta.

Prognosticul este grav.

TRATAMENTUL.

Este putin eficiente. Se poate utiliza Nevrostenice-Stricnina, vit.B1, si grupului B, aplicarea la exterior in

regiunea faringelui a preparatelor excitante., revulsive.

Tratament SIMPTOMAtic, ee poate de administra hrana prin sonda.

SPASMUL ESOFAGIAN.

"Spasme esofage". Se defineste ca o contractie tonica a musculaturii esofagului. Aceasta contractie este

localizata pe unele portiuni.

CAUZELE.

Ca factor predispozant este la animale emotionale, nervoase, usor pot fi stresate.

Poate sa apara spasmul in cazul consumarii nutreturilor reci sau fierbinti.

In caz de esofagita.

In cazul harnasamentul prea strans legata, si cureau la caini, pisici.

Simptomatic:

Epilepsie.

Tetanos.

Hipocalcemie

Supradozare de stricnina

PATOGENEZA.

Contractia musculaturii esofagiene este insotita de senzatie de durere su blocarea tranzitului(obstructie)

Tratament SIMPTOMAtic, ee poate de administra hrana prin sonda.

SIMPTOMATOLOGIA.

Animalul brusc intrerupe consumul de hrana.

Are facies spreriat.

Disfagie.

Miscari de deglutitie in gol.

Sialoree.

Tuse.

La palpatie pe segmentul cervical se gaseste esofagul ca cordon dur .

La introducerea sondei intilnim rezistenta.

DIAGNOSTICUL.

Se bazeaza pe disfagie si sialoree.

Palpatia la fel ne ofera semn.

DIFERENTIERE FATA DE OBSTRUCTIE.

Se efectueaza cu ajtorul sondei.

PROGNOSTICUL este Favorabil, sau Rezervat obstructia se complica cu meteorismul.

TRATAMENTUL.

Plasarea animalului in grajduri linistite, lumina mai putin.

Tratament medicamentos, administrare de spasmolitice Papaverina, Noshpa, Atropina.

OBSTRUCTIA ESOFAGULUI.

"Obstructio esofage". Se defineste ca stare patologica provocata de blocarea completa lumenului

esofagului, blocare cu furaje voluminoase, boluri alimentare umezite rau, corpi straini.

CAUZELE.

Cel mai frecvent se intilneste la cabaline si bovine.

La bovine blocarea aceasta poate fi cu sfecla, radacinoase, cartofi, mere.

La caini, oase, jucarii, mingi.

PATOGENEZA.

Din cauza blocarii si lipsa tranzitului nu are loc eructatia, si apare meteorism ruminal secundar (mortal

atentie).

In locul obstructiei apare spasmul si acest lucru agraveaza situatia, poate trauma esofagul.

Apare esofagita.

Pot aparea forme de abcese, necroze, ruperea esofagului.

TABLOUL CLINIC.

La deschidere se gaseste corpul blocat, mucoasa lezata.

SIMPTOMATOLOGIA.

Animalele devin ingrijorate, faces ingeijorat.

Agitatie.

Dispnee

Tuse

Salivatie abundenta. Poate fi periodic cu eliminari periodice.

La palapatie esofagului corpul se gaseste pe stanga. Este dur, deformat.

Apare meteorismul la scurt timp.

DIAGNOSTICUL.

Se bazeaza pe disfagie esofagiana, revarsare a salivei, apei consumata in cantitati mari. Palpatia corpului

pe segmentul cervical.

Introducerea sondei se constata blocarea esofagului.

EVOLUTIA Supraacuta asfixie, la bovine.

Acuta la celelalte specii.

TRATAMENTUL.

Se poate recurge la extragere la bovine in special, in zona cervicala- retragerea, in zona toracala-

impingerea.

Spasmolitice.

La bovine se recomanda rumenocenteza.

Interventia chirurgicala.

La porc si carnivore se administreaza preparate vomitive.

Administrare de spasmolitice, tranchilizantelor,sondajul.

STENOZE ESOFAGULUI, ESOFAGITA, DILATATIA ESOFAGULUI DE SINESTATATOR.