Universitatea din BucuretiFacultatea de Sociologie i Asisten SocialAnul II, seria II, grupa 2

Consilierea cu persoanele varstnice

Student: Spinu Alexandru TiberiuProfesor Coordonator: Conf. univ. dr. Hanibal Dinu DumitracuPe masura avansarii in varsta, schimbarile in starea sanatatii si schimbarile de roluri si statute sociale precipita in mod considerabil modificarea in timp a mecanismelor de adaptare ale oamenilor. Marjorie Lowenthal caracterizeaza persoanele de varsta mijlocie si persoanele varstnice ca autolimitate si aparent mai preocupate de minimalizarea frustrarilor, prin a face fata problemelor vietii, decat prin a-si fixa obiective prea inalte.Studiile care au incercat sa determine schimbari precise ale personalitatii care apar la oamenii in varsta au fost oarecum neconcludente, unele rezultate obtinute indica o schimbare considerabila a personalitatii, in anii tarzii ai vietii, altele nu au gasit insa schimbari semnificative.Riley, Foner si asociatii (1968) au analizat mai multe studii referitoare la schimbarea personalitatii la persoane mai in varsta si au ajuns la concluzia ca acestea sunt mai rigide, adaptandu-se mai putin la nou fata de tineri. Ca atitudine, varstnicii au evidentiat un mare grad de dogmatism, o mai mare intoleranta fata de ambiguitate dovedindu-se mai putin grijulii fata de presiunea sociala exercitata asupra lor pentru a se conforma. Mai mult ei s-au aratat mai pasivi, mai conformisti si mai preocupati de propriile emotii si de propria persoana. Bernice Neugarten, Robert Havighurst, si SheldonTobin (1968 ) arata ca subiectii batrani adopta mai frecvent un stil pasiv in adaptarea la mediu, comparativ cu stilul de infruntare evidentiat la subiectii tineri.Momentul de inceput al varstei a treia este considerat in mod conventional varsta de 65 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor ea coincide cu pensionarea. Aceasta varsta este insa doar aproximativa. Dezvoltarea umana continuasi dupa varsta de 65 ani, intrucat adultii trebuie si in aceasta perioada din urma a vietii sa se confrunte cu o serie de probleme, unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate. Incultura occidentala varsta a treia este valorizata preponderent negativ, in mare parte datorita prejudecatilor. In contextul zilelor noastre, varsta a treia este tot mai frecvent considerata o perioada a vietii in care experienta, cunostintele, capacitatea de creatie pot si trebuie sa fie folosite din plin. Un varstnic activ nu imbatraneste intelectual, fizic, social si nu are timp sa se gandeasca la batranete. Sedentarismul, renuntarea si izolarea psihica si fizica sunt factori de risc major in accelerarea imbatranirii somatice si sociale.Tarile cu populatie de varsta a treia in crestere au o serioasa problema, desemnata ca prioritara chiar si de catre Natiunile Unite, in ce priveste integrarea sociala a batranilor. O solutie pare a fi aceea a grupurilor de suport; in Cuba de exemplu exista asa-numitele circulos de abuelos (cercurile bunicilor).

Consilierea:Relatia de consiliere are scopul de a permite persoanei de varsta aIII-a sa-si exprime liber problemele, situatia, relatiile si chiar intregul trecut, oricat ar fi de confuz si sa se gandeasca la acestea impreuna cu interlocutorul sau. Sarcina specialistului consta, printr-un joc de intrebari si raspunsuri, in a-l ajuta pe batran sa-si inteleaga situatia, cauza dificultatilor sale si posibilitatile de a le rezolva.Principii ale dialogului de sprijin:- Intotdeauna trebuie plecat de la momentul in care se afla subiectul.- Sa se orienteze spre nevoile altuia.- Sa se cunoasca bine sentimentele pe care fiecare le produce celuilalt.- A avea incredere in dinamismul celuilalt.- Sa se respecte autonomia persoanei in varsta. - Sa nu se manifeste exigent fata de batran.- A recunoaste ca orice ajutor are o limita.Munca cu grupul de persoane de varsta a III-a:Intr-un grup batranul se simte in siguranta si poate, deci, sa actioneze cu mai multa libertate si, deci, dupa initiativa proprie. Gratie sentimentului de apartenenta la grup el poate deveni pe deplin constient de propria valoare si de resursele sale. Exista, de obicei, doua motive pentru ca o persoana sa adere la un grup: nevoia de a fi in relatii cu altii si nevoia de a face ceva.Intalnirea cu familia:Asociata cu consilierea individuala intalnirea cu familia garanteaza un mijloc natural de a obtine echilibrul psihic al persoanelor varstnice. Nu trebuie omisa ipoteza conform careia pensionarea echivaleaza, uneori, cu acutizarea unor boli, ceea ce implica efort fizic si material din partea familiei pacientului vastnic. In aceste cazuri scopul intalnirii este de a egaliza nivelul de informare al familiei cu cel al ingrijitorului batranului, de a raspunde la intrebari, de a identifica necesitatile celui care ingrijeste, de a rezolva problemele din interiorul familiei si de a dezvolta un sistem de sprijin familial. Este necesar ca batranul sa cunoasca faptul ca familia sa incearca sa-i inteleaga noua forma de trairi, trebuinte, aspiratii, constituind principalul sprijin in caz de urgenta. Asistentul social va avea grija ca aceasta idee sa nu se transforme intr-o alta, degenerata, conform careia, odata cu pensionarea, batranul este total dependent de familie, pierde din consideratia celor din jur, idealurile sale se rotesc in jurul ideii de supravietuire. La intalnirile cu familia pot participa si vecinii mai apropiati atingandu-se, astfel, obiectivul interactiunii dintre diferitele subsisteme ale sistemului principal al clientului.Conferinta de caz familial:La aceste intalniri tip conferinta participa alaturi de membrii familiei si profesionisti care contribuie la rezolvarea cazului: asistent social,medic, psiholog, jurist, ofiter de politie. Scopul acesteia consta in sprijinirea clientilor pentru a-si asuma responsabilitatea, a-si spori controlul asupra propriilor vieti. Intrebarile la care se incearca sa se raspunda in cadrul acestor intalniri sunt: Cine are o problema?; De ce a aparut aceasta problema?; Ce efecte produce aceasta problema asupra membrilor familiei?; Cine poate ajuta la solutionarea problemei?. Specialistii au concluzionat importanta participarii la conferinta a subiectilor varstnici, aspect care solicita o serie de abilitati de comunicare ale asistentului social.Consilierea individuala:Reprezinta unul din principalele mijloace de asigurare a legaturii dintre asistent social si client. Sarcina consilierului va consta in a stimula pacientul sa se elibereze de stress, demonstrand abilitatea unui bun ascultator. In mod constant va incuraja clientul furnizandu-i informatii despre oportunitatea realizarii unor activitati care sa-i aduca satisfactie si sa-i confere sentimentul de independenta si putere. Scopul consilierii este reducerea stress-ului prin oferirea suportului emotional si realizarea unui bun management al resurselor detinute de pacient prin pregatirea acestuia pentru a accepta schimbarea in propria viata. Consilierul, oferind consiliere la momentul oportun, ajunge sa-l sprijine pe client in sensul stimularii acestuia pentru a-si exterioriza sentimentele negative si pentru a recepta cu usurinta noi perceptii, experiente, optiuni.O caracteristica esentiala a consilierii, este cea de facilitare a intelegerii, a schimbarii, a acceptarii noilor situatii, a depasirii unor momente dramatice, a integrarii si a dezvoltarii. Consilierea familiilor batranilor cu risc de abandon, implica consilierul in observarea, ascultarea, intelegerea, raspunsul, evaluarea si actiunea in parteneriat cu consiliatul. Consilierea este necesara pentru a preveni disfunctiile persoanelor aflate in dificultate si a le reintegra social. In procesul de oferire a serviciilor necesare varstnicului, consilierul sprijina clientul in depasirea unor situatii problematice de viata si ajuta clientul in vederea satisfacerii nevoilor psihosociale si creaza o atmosfera in care clientul sa se simta liber sa comunice si sa colaboreze in conditii de securitate psiho-emotionala. Pentru aceasta consilierul utilizeaza atat cunostinte teoretice, cat si anumite deprinderi practice selectate si adaptate in functie de caracteristicile, nevoile si contextu lfiecarei situatii. Procesul de internare a batranilor in camine sau azile.Un loc important in psihologia varstei a treia il ocupa atitudinea subiectiva a individului fata de propria sa situatie ca persoana in viata. In general, persoanele in varsta sunt deosebit de ingrijorate de perspectiva sau de prezenta infirmitatilor lor fizice, de diminuare a fortelor fizice si a capacitatilor intelectuale. De aceea consilierea acestor persoane trebuie sa se concentreze pe gasirea unor solutii de depasire a acestor stari. S-a demonstrat ca psihodrama poate ajuta la depasirea anxietatii, depresiei si comportamentelor stereotipice ale varstnicilor (Altman K.P., 1983).Desi recunoaste existenta unor fenomene negative, ca: oboseala progresiva, scaderea concentrarii si a memoriei, C. von Monakow considera ca individul nu trebuie sa cada prada depresiei si sentimentului de inferioritate. E.Minkowski noteaza ca la batrani se poate vorbi inca de posibilitatea de creatie si de o anumita capacitate de adaptare la situatiile noi ale vietii traite. Batranetea este, incontestabil, o etapa a vietii, o schimbare a regimului psiho- biologic in sens involutiv. Ea este la fel de zgomotoasa si capricioasa ca si adolescenta, fiind brazdata de crize, drame, angoase, intrebari, nelinisti. Dar, pe cand adolescenta se proiecteaza in viitor, ca o perspectiva, batranetea se intoarce catre trecut pe care il contempla. Din acest motiv, credem ca nu gresim daca afirmam ca batranetea este o adolescenta pe dos.

BIBLIOGRAFIE:1.A.Birch, (2000), Psihologia dezvoltarii, Bucuresti: Ed. Tehnica.2.M.Dumitru, (1984), Batranete activa, Bucuresti: Editura Medicala. 3.D.Cohen, (2008), Maturitatea: varsta perfectiunii. Puterea pozitiva a varstei a treia, Bucuresti: Editura Dominor.4.Riemann, Fritz, Kleespies, Wolfgang, (2007), Arta de a pregati pentru varsta a treia, Frankfurt: Editura Trei.5. C.Tatu,I.Lepadatu,( 2007), Senium si Senectum (consilierea varstnicilor), Sibiu: Ed.Psihomedia.6.E.Verza,E.F.Verza,(2000), Psihologia varstelor, Bucuresti: Ed. Pro Humanitas.