BANATULUIcu rocArrrATrlr cutrATtcn - BATNEARE

gt cATARACTETE ouwARrr

DE

fncrrvnR ION PASAnTCADrN ADMTNISTRATTA ceNrR.qr,A A MoNrroRULUr oFrcrAL.Fosr rNspEcroR LA uzrNELE DE FIER $r DoMENTTLE orN Rrirr,l

FRUMUSETILE NATURALEALE

MONITORUL OFICI.{L $r TTIPRtMERIILE STATULUIIMPRTMERTA cENrRelA

BUCUREgTI1936

PREFATA

De mult, pentru multe din ldrile de ueche ciuilizalie ale lumii,turismul este una din preocupdrile de prim plan ale organelor deSlof 9i ale iniliatiuei particulare. BoEdtia frumuselilor lor naturaleIe-a idcut cunoscute ?.n lumea intreafd,' aducdndu'ie importante ue-nituri. Eluelia cu Alpii, Franla cu Coasta de Azur, Austria, Germa'nia, Italia, toate au un turism cu trecut gi bine or{anizat.

Romdnia, de;i are frumuseli naturale cum nu au multe {dri, aneglijat turismul pana n ulfimii ani. La noi - pur gi simplu - turis'mul nu a existat, De abia de curdnd a inceput sd. preocupe pe cei tndrept,

A cunoaqte frumttselile cu care a fost ddruitd lara ta, munfii,codrii, apele, peisagiile, precum gi monumentele istorice de care e

Iegatd toatd uieala trecutd. a neamului, monumente presdrate pe totintinsul mo;iei de eulauia, de biruinlele ;i de loate trecutele izbdnziuoieuodale, este nu numai o neuoie imperioasd de imbdiere in f rumos,dar este s,i o necesitate cultural-nafionald. de prim ordin.

A face pe strdini sd ne cunoascd tara, cu toate splendorile ei,cu admirqbilul ei popor, atdt de bogat ddruit de Dumnezeu cu ceeace se numeqte spirit artistic, este, de q.semenea, o mare datorie, cd-reia trebue sd-i rdspundd atdt Statul, cdf ,si particularii. Sd nu ui-tdm cd Ungaria, care nu-i decdt o pustd monotond, se sbate sd atra{dcdt mai mulli strdini, pentru a face din ei sprijinitori ai nebunieisqle reuizioniste.

A face pe strdini sd ne cunoascd lara, este a Ie demonstra fdrdcuuinte, fdrd campanii de presd, fdrd costisitoare demonstralii do-cumentare, cd plaiurile acestea sunt ale noastre prin cele mai strd-uechi gi mai sfinte drepturi; cd peste tot, la toate rdspdntiile, in cdm-pii gi in munfi, neamul nostru i.si are addnc infipte rdddcinile uielii,prin imprescriptibilele drepturi pe cqre le dd nasterea gi moartea.

Priuind, apoi, chestiunea din alt punct de uedere, nu uom uitasd remarcd.m cd. izuoarete termqle ;i minerale, aerul curat gi ozoni-ficat Si toate frumuselile priueligtilor noastre insemneazd aur. Sunitn lume fdri, regiuni, sau cel pulin localitdli care trd.iesc gi sc de."-

uoltd larg numai din turism. o organizare ra[iotnld, care trebue sd.aibd - intre altele - tt 9 specialld -grijd de 'pescuii gi de u6nat, pecare mulgi turigti Ie practicd, ua inllienla considerabil economia'ia-lionald romi.neascd.

, . Sd. ne. cunoagtem, deci, fara ;! s'o ard.tdm cu mdndrie qi cu prie-tenie qi.strdinilor; lara aceasta,'frumoasd gi bogatd, pe care aiAfua{enera{ii de strdmo;i au iubit-o. pe care atqtia c-dntd:rdti au cdntat-o:in culorile de lumina ale pdnzelor, in pldns'ul doinelor gi al uiorilor,in strofe si'n sloue de uis si de farmec.i tara aceasta, pe cure scriitoristrdini ca Jules Michelet. Robert de Flers. Paul Morand, Kotzebueau admirat-o gi i-au rdmas prieteni pentru totdeauna, seruind-o ade-

la ei qcasd. - mai mult decat au seruit-o multi dintre ministrii

no gtri ple nip ot e n! iar i,

Rdndurile de fa,ta .uor cauta sa zuprdueascd gl sd. facd, in parte,cunascute frumuselile f q.rd seamdn ale- prouinciei' Banatuluj,

Acum, cdnd Ststul a tnfiinlat un Oficiu National de Turism, da-toria sa este de a nu uita - pe ldngd toate celelalte preocupdri -cd frumuselea gi bogdlia plaiurilor l-ugoiene trebue sd' tie cunoscutecdt mai larg.

Banatul, linutul clocotitoarelor Cazane ale Dundrii, tinutul deleg-end.d al anticului Hercule, este o piatrd scumpd de mqr'e pre! dinsplendida Coroand. q Romdniei noastre,

Statul - Oficiul National de Turism - sd nu-l uite.

AUTORUL

cENERALTTATT _ iruoemx

,_^ #-T:^r"l_--'provincia de dineolo de muntii-Cernei, cuprinsd in-};"^#l,t_".?.',.9,ri,ril",:" fugoslavia, Dundre -9i-delimiterit"-cri i"a"t"flrvlehedint-ulql ;i al Huniedoarei - este unul'dintre

""1" *"i .fr""iia"fin'turi ale Jnrii Romdnegti intregite, sunt pe pa*a"t"r """sta

atiteacolfuri de farmec - -adevirat" ?oiluii d"' ,i r-JAt* minunateI:T"*li, incAt mAndlu :y.."ur" rp,r'e Banalean"I";;-,,Banatu_irruncea e pertect indreptdlitd,

Intradevdr,-atat de darnici a fost natura cu acest finut, incatl_i__l: t-"s"JdA.d?"i afirmd.m cd pufine locuri .""t p"-fr*e atAt derrumoase gt atat de bogate.

Pornegte, celitorulle, sd ve-zi munfii Banaturui, muntii aceia careau atdt sp.ecific, care se deosebesc atat .d" *"tt i"-"iii- mun1i, por-n-egte -intr'o dimineaJd.transparen-td si dulce ;;d;;Jilitul,r".d":l fljy'l",lde -fagi

bdrrani s1 a." rruii uria;i. hi .t i;-;iii1i pierdutsl mlc sub lmensa bortd, ca sub boltele templelor lui Dumnezeu,vei trece uitat Ei fermecat prin vdi 9,i_ up" i" *i.l"f, fe langlst-an9i,gr-ia;e, pe-ldngd prdpdstii cu fund d"'""tuti,-iil;" piatia:?1y,\e hduie.,prelung;_te vei infunda in pegteri il;;il, in care$^"_1r,1."^,T,""]ilo.r

danteleazd de veacuri minunea stahctitelor gi sta-l191l-t"to_t,"1i-!i vei.lTpl?; pe nesimfite, sufletul de tainica gi mareaDucune a trumuselii depline.

^^, f:^,Ior intAmpina in cale cd.prioare- fine gi sfioase ca printe_sele basmelor, la rdscruci de poteci sau la izvor, ori le vei iari'p.colluri de. st6.ncd, imobile, staiuare, inmuiate'n i""i- J niiniaturalesrlu,ete .chinezegti, decupate'n gterse depdrtdri pe seninul albastru alzarrr. +r te va intovdrdgi, sdldgios gi sburdalnicl pe tot drumul acestaf-"--l"T*"" spre semefia piscurilor, neamul inaripat al codrului, curumlnl nenumdrate'n pene gi 'n sbor gi cu cantec mic de vrajd carenu se stinge.

, ._\tl,l""sJe,,cdldtorule,.pe meleagurile acestea gi nu vei mai uita1i"_t?1",. clrpele pe care le vei trdi. Rdtdcegte peste tot. Spre lim_gezile.ape ale Muregului, spre clocotul cazinerbr bitrinei'noastreIJunarr, spre bogdfia c6mpiilor dinspre Nord-vest. cand te vei ina-pora in oraqul_ tdu_ mohorit, vei observa candva, intr'un ceas tarziude seara, cd ti-e drag!, cd. fi-a rdmas pentru totdeauna draS JinutulBanatului 9i cd de abia agtepfi sd-l revezr.

LoCALITA:rI

RE$ITA

"r", ,f;"",;3"rfr;;;,"rrd carte a Banatului cu descrierea Regifei pentru

_ Pentru motivul cd Reqita este ar e e i u n i i p e

"i; ; ;; R "

; t {",

-

;;j r u #Iri,X ?,: r il ffi :lli "rf:"

n"::X:r ;:este inima economieri Burrutrlrri; i"iiiir"a cere mai -rru rr,i*"Jliinaturale gi cele mai de seamd ." jar"r" .$.1upa.te in jurui ei; in sfArgit,pentru motivur ci cele mai multe i"""ritaii riJr""-Jrir""ti"" surrt a9"_zate .in apropierea ei,

Kenun{and, deci, ra agezarea in fruntea localitdf'or bdndfenea capitalei, socotim cd, de,si tr" irrJ"p.artim de tehnica consacratia lucririlor de acest gu", ia"""*^iliit"rilor,-;ri"';;;.rd ubot".",un real sprijin it cunoagte."a prouirr"i"i.Locarltatea

^u..j11, astdzi tot aqa de.cunoscutd ca qi uzinele cese-addpostesc.,intransa, este agezate intr'ol;l;-;"""* o indrlime

i;5:td6 mdrii de 235 m, o lungime i.-+,ii'-tiJ'r,'. ldfime de

colonizatd treptat cu lucrdtori specializali in industria fierurui,popula{ia Resitei i crescutJ"i"-lbOi"at era in 177t, la 10.061 in1891, iar astd,zi atinge cca 20,000 iocuitori.Pind la 1858 B";i!" "L ;;r;opriu zis o vieafd comunatdindependenrd. Lo cuito iti "i ;r; ; "i;fi i -

r" ?rii .'tui' l!.in.tor, in.clusiv micii industria.si si ""gu.trii.i-f ,in"l" aveau Sriji de toate ne_voile ror, de administr.ii", i?-rij;;;"j;, de gcoald 9i de bisericS, Ior_mAnd un fel de stat in stat. - ' i

Aruncdnd o privire asupra evolufiei c9n-ru1ei, atAt in ce privegtescoata, cat ei biserica, vom i"d"" "aliaturi J" i"i!,"ii.,;;;;;atd qi deuzine_n'a mai intervenit nimenl-;"1;;i" pAnd la 1g5g.Iat*a s.ituafia in ceea ce privegte biserica:r' rn Iocul unei.vechi biserici, a cSrei datd de construclie nu secunoagte, a fost ziditd de cdtre u,"in in anur tiio-i-[i.Jri"a ,,oua,refdcutd gi mdritd mai L?,rzii t; idi; '

2' In 1818 a fost "o"s1.oiie,-"u'buni stran;i dela Romani, bi-serica greco-ortodoxd din R"situ-ltonluna,

3' In 1820 a fost zidita t"i';riiJ';l biserica gireco-orientard dinRegifa-RomAnd, in to""f uii"iu'ri"i^r""rr" de lemn.

l2

4. In 1839 zidesc gi uzinele o biserici gireco-catolicd.5, In t872 se zide;te, apoi, biserica evan$helicd, iar in 1890 cea

reformati,Primele gcoli - doui Sermane gi una romAni 6ireco-ort, - au

functionat pAnd in 1868 su6 controlul bisericilor, cu spriiinul, bine-infeles, al uzinelor. Dela aceasti datd ele au f{'st preluate formal deuzine. Toate aceste trei gcoli erau elementare. In 1887 s'a mai deschisincd una in cartierul Stavila.

In anul 1877 s'a iniiinfat in Regita gi o gcoali complementardde biiefi Ei fete, care in 1890 se transiormi in gcoali medie numaipentru baieli, devenind in 1919 gimnaziu cu seclie rom6.ni 9i Sermand.

Sub regimul romin toate gcoalele au trecut la Stat,Intreagi vieald a acestei localitdfi, ingiratd pe mai bine de un

secol qi iumitate, se impletegte pe viea{a gi pe evolufia marilor uzine.Datoriti poziliei sile centiale, Reqita a lost aleasd ca sediu al

intregului aparat administrativ al societitii.Incd din 1891 cuprindea:a) Toate administraliile de exploatare ale minelor, domeniilor,

uzinelor gi a fabricei de maqini din localitate;b/ Administralia minelor de iier dela Ocna de Fier;c/ Administralia minelor dela Doman * Secul; -d/ Conducerea cuptoarelor inalte din Bocga gi Dognecea;e/ Administrafia complexului de uzine din Anina;f/ Administratia Ocoalelor Silvice din Reqifa-Montani Ei Ro-

mAni, Carasova, Viliug gi Brebul;g/ Administrafia cuptoarelor de var din Colfan gi fabrica de cd'

rdmidd din Bocqa Romini;hl Administrali.a morii din Bocga Veche;i/ Biroul de expedifie din Bocga;l/ Institutul de ajutor al lucrdtorilor, cu un spital in Regifa-

Montand,Pentru infrumusefarea localitdfii, inci din 1871, cu ocazia ser-

birii primului centenar al uzinii, se amenaiase Parcul Iosefina cu omultime de alei qi locuri de dans,

Vieata culturalS a localitafii se desfdgoard din timpuri destulde vechi, atAt RomAnii cAt Ei colonigtii intrecAndu-se in manifesta'fiuni, de multe ori bine inchegiate, pe terenul acesta,

RomAnii au urmdtoarele asociafiuni culturale:c,l Reuniunea RomAni de cAntdri gi muzici din Regita-Montand,

infiintatd la 1872ib,/ Reuniunea RomAnd de lecturd din ReEifa-Montand, infiin'

tatd la 1895;c,l Corul plu$arilor din Regi{a-Romind, infiinlat la 1870,

Ca asocialiune a lucrdtorilor pentru suslinerea intereselor lorpro{esionale fa{d de societate amintesc de sindicatul nalional ro-mdn. Acesta, animat de sentimente pur nafionale, cauti si contra-balanseze vechiul sindicat internafional care este mult mai puternic;i cu local propriu pentru adundri, petreceri gi teatru,

'ferminAnd cu aceste cAteva precizdri, mai mult de domeniu sta-

IJ

tistic Ei istoric, vom ciuta si prezentim Regita cu bogSfiile ei, cupriveligtile ei, cu aspectul ei pitoresc, cu vieala ei.

Uzinele care prelucreazd iierul, unele dintre cele mai impor-tante din Europa, sunt sulletul localitdlii. Prin ele trec bo€dtii demilioane, devenind bogifii de miliarde, Regifa conteazd. azi ca fiindunul dintre cele mai importante gi bogate centre industriale aletirii. Subsolul ei, de asemenea, poartd bogd{ii nenumdrate.

Este de remarcat ci in afari de imensele bogelii ale subsolului,Regi{a gi imprejurimile ei au lost boSat dotate de naturi gi cu minu-nate priveligti.

In special de mare efect este priveligtea ce i se arati cdl5toruluicdnd vine dela Bocga spre Regifa, de-a-lungulBerzave|Inainte de in-trarea in Regifa se vede in stdngia, avansind ca lava unui vulcan, unmunte turtit, provenit din descdrcarea s6iurei fierbinte a furnalelor,a ofeldriilor etc,

Panorama uzinelor, de o frumusefe impozantd, se vede mai binede pe Dealul Crucii, ce are o indlfime de 352 m deasupra mdrii,

In primul plan dela stAnSa la dreapta ne apare grupul celor douifurnale inalte cu 7 aparate Cowper, 6 cuptoare Martin cu cogurilelor aliniate, avAnd in iafd terase pentru depozitarea coxului 9i si-lozuri pentru minereuri, iar in spate Turnitoria.

In planul al doilea Laminoarele, iar in al treilea Fabrica de Lo-comotive, Forjeria, Fabrica de Maqini gi, in fine, Fabrica de Poduri,

Cogurile fabricii, 23 de zid gi 3 de tabld, ne apar ca nigte figdriuriage din care fAgnegte incontinuu un fum ce plutegte alene deasu-pra minunatului orag,

In locul vechilor ciocane Ce altd datd sunt acum ridicate mariuzine gi fabrici, intr'un stil arhitectonic impozant, care atrage aten{iagi mirarea vizilatorilor,

Invenfiile timpului modern, bazale pe puterea aburului gi a electricitdfii, au fdcut ca actualele uzine sd apard ca nigte uriagi fafi dejucariile de alti datd.

Pentru a-{i da seama despre mdre{ia gi posibilitdfile enorme deproduclie ale acestui agezdmdnt industrial, trebue neapdrat sd-l vezi

Sd vezi cum intruna, iarna gi vara, ziua gi noaptea, cele 26 decoguri varsl nori de fum, ardtAnd cd munca nu se opregte aici nici-odati. Sd trdiegti in mijlocul acestei mari frdm6ntdri, inviluit, furatde imensa trepidalie a vielii de munc5, in mijlocul vuietelor, al asur-zitoarelor izbituri cu care cad marile ciocane, al Euierului aburului,al duduitului motoarelor, Trebue neapdrat sd vezi marile uzine, sdintri in ele, pentru a-!i iace o idee gi de grandoarea lor 9i de splen-doarea priveligtilor 9i aspectelor ce fi le ofer5, CAnd vei intra inele, nu vei vedea migunAnd oameni fdri numir, dobori{i de in-corddri gi de inclegtdri nimicitoare. Vei vedea insA pe om mic, ne-insemnat, gi vei vedea enormd. gi vie magina. Macarale uriaEe, mig-cAndu-se cu precizie gi cu siguranfd de bra| omenesc, apuci gi ridicdgreutSli strivitoare. Furnalele inalte scurgi in oale imense guvoiulde foc al fierului topit, JAqnesc scAntei - foc minunat de artificii -plutegte in jur lumind, albastri gi tare, E frumos, Te simli 9i tu

1A

mic gi neinsemnat gi infelegi cd. poezia nu se gisegte numai in c6,n'tece, in clrti sau in seninul cerului gi al mirii. In jurul tdu clocotegtemunca, creali.a. $i infelegi, pricepi fdri voie, simti pdtrunzdndu-tiin suflet frumusefea ei.

Aceasta e Regita gi aceasta e viea{a uzinelor sale. Ce condei arputea-o descrie aga cum e cu adevirat, aga cum o sirnli cdnd o vezi?

TrecAnd la prezentarea priveligtilor naturale, ne vom mirturisigi aici neputinla de a face o descriere care si se apropie de splendo-rile reale.

Un tablou de o minunatd lrumusete a naturii ni se desfisoariin fafa ochilor, in timpul verii, dacd venind dinspre Oravifa cdtreReqifa trecem pe drumul ,,$eaua Lupacului". Privind atunci covorulde verdeafl ce se intinde spre Valea Berzavei, simlim intradevdro imensd plicere care ne umple fiinfa.

Spre Sud de Regi{a se ailS un munte chel, cu o iniltime de 314 m,numit Gol, care se continud spre Esi cu munlii Budinic, Archila ceatinge o inilfime de 57t m 9i Triglouef. Irtre acegti munli 9i lanfulDoSnecea se afld valea foarte pitoreasci a Domanului,

Frumusefile naturale ale Vdii Domanului sunt indescriptibile. Lafiecare cotiturd se infifigeazd ochilor tot mai frumoase tablouri.De-a-lungul viii curge un pdrdiag silbatec pind in Regifa Romdn6,unde se varsi in Berzava,

Intr'un loc de pe vale se afli un perete de stAnci, din care izvo-rigte o api cristalini cu o temperaturd de +100 C, numitd ,,IsvorulRece".

In stin{a vdii se afli munfii Berzauifa, cu o indllime de 581 m.In dreapta sunt munlii de calcar Gol gi Archita, care se prelungescmai departe cu o dumbravl. Acegti munli formeazl. o extremitate alan{ului de munli care porneste dela Moldoua-Noud de lAn{i Dunireqi se intind pAni la Regita Romin6, unde se termini cu Gol.

In Valea Domanului sunt numeroase peEteri, unele mai mrci dincare fignescizvoare bo$ate de api, gi una mai mare, numiti,,PegteraStirnic", a cdrei descriere o dau amdnunfit mai departe.

Spre Est de Regita se ridici impozantul munte Ranhina, cu o inil-lime de 585 m, separat prin Valea Sodol de lanlul munlilor Budinic,Triglovef 9i Archifa.

Din valea adAnci a Sodolului pornegte un drum de care, cemer6ie spre satul Cuptoare, apoi la stAnga spre Secu/ gi mai departein sus spre muntele Semenic Ai in jos spre Vdliu!. Despre pegtera So-dol, muntele Semenic Ai localitatea V5liug dau mai departe descrieriseparate.

La Sud de Secul se afli muntele Piatra Albd, cu o inillime de/JO m.

Spre Est de Secul se afli Valea RduI Alb, care de asemenea estefoarte bogatd in frumuseli naturale demne de admirat,

In partea dreapti a Berzavei se afli lanlul de munli zis Bstno.uef, cu o inillime de 413 m,

Spre Vest de Balnovef urmeazi dealurile Coasta Birla ;i !eroua,

t5

Aceste dealuri mergi mai delrarte spre vest pdnd in Regifa Romand,unde se termini cu .Dealul -crucii, de pe care se poate prinde cu ve-dgtg1, de ijrrimprejur, o frumoasd pinorami spre CAlnic, Tirouapdni spre Tdrnoua, precum gi intreaga Regifa.

Amintesc in treacit ci Tarnova este singura comund. din Banatce.gi-a pdstrat pdni astdzi caracterul ei pur dac. Timp de atatea se-cole locuitorii acestei comune au trdit aproape compiet izolali, reu-gind sd-gi menfie obiceiurile gi pitorescui lor'port di" u""hi*L.' rnca-gi astdzi femeile tarnovence, vestite pentm viednicia gi frumuse{ealor ripitoare., poartd. pe frunte cite o-bandd de catifea 'neagrd, ce'leface qi mai interesante,

cine a vdzut o,femeie tandrd _gi frumoasi din Tarnova de sigurcd nu-i mai poate uita chipul 9i talia,

Peqtera de Calc a Regifei (Stirnic)

, In direcfia sud-Nord la cca 5 km de Re;ifa se desface micavale a Jtlrnlculul.

Pe versantul nordic al Dealului Gioaca, ra 130 m deasupra albieipAlAului ,,Izvorul Rece", se afld intrarea in aga zisa pegtera de Cul"a Re-;ifei, descoperiti in 1829 prin urmitoarLa intAmpiur.,

un caine de vdndtoaret .care aparlinea unui practicant de mine,urmdrind o vulp^e ce se refugiase in una din multeLe geuri -in

roca decalcar, dlsparu terd urme,

s'au ficut atunci cercetd,ri pentru gasirea cainelui, dar fdrd re-zaltat.

In cele din urmi se oferi un Romin din satul cuptoare, carepentru o sumi de bani reugi sd scoatd cAinele din pegterd.. . Faptul ci deschiderea era circulabild gi ci la- aruncarea uneipietre se auzea un sunet, precum 9i vorbele c_e umblau pri" p"p;;;

cd in Stirnic ar fi o pegterl in care se ascunde"" io*itJrii cu ave-rile lor in timpul rizboiului cu Turcii, au determi;"i-;;i ta, ziu con-stituirea unei societ5li, care mdri intrarea Ei fdcu u""".itiil"teriorulpegterii.

. In- prezent este amenaiat un drum in serpentind lung de 410 m,iar in fafa intrdrii o terasd.'frumoasd, de unde poii;;p;i"?" cu vede-rea un larg peisaj pAni la Doman.Fundul pegterii coboard. la cca 10 stAnjeni sub intrare.In interior se intinde cdtre Vest, Nord gi Est.La vest sunt vizibile cele mai mari lpatji cu indlfimi intre 4 qi6 m, _care in unele locuri se micgorea zd. pdid 'la 1 m. '----- -

In pnrfile nordice sunt gi indllimi p^dnn la 12 m,

.^^ Pnrfile dela rdsdrit sunt circulabile pini la o depirtare de100 metri.Frumoase stalactite ornamenteazd plafonul pesterii,

, ,Dacd-se sparge crusta calcaroasd a" io.,." [t'il;'de un stratcre lemm in care se gisesc imprigtiate fosile de oase de ursus Spe-

16

lacus, Felis Spelaca gi Elephas Primigenius, ca: dinli, coaste ver'tebre, etc,

In interior nu curge ap6, perelii sunt usca{i gi numai dupi ploidurabile apar picituri,

In preient pegtera pare sd ofere un bun adipost de iarnd pentrulilieci.

Pegtera Misul Sodol (l6n$n Reqifa)

Pe versantul nordic al Micului sodol, intr'un perete de stincirdpoase de calcar, cu virlurile acoperite de piduri, se deschid o*ritti,n" de gduri de pegteri, "ut"

suttt probabil in le{ilur6 intre ele,

intinzindu-s6 pAnd li pegtera mai mare dela Comarnic'

Intrarea cea mai accesibili se afli la circa 100 metri deasuprafundului vdii Sodol 9i e indreptati spre risirit,

Inillimea 9i ldlimea ei vatiazd' intre 1 9i. 4 metri'D"pk o tungim6 de circa 100 metri, cu mici -curbe,. se indreap!{

brusc spre Nordfcu o coborire de circa 250,pdn6la o adancime de 20

stin jeni,i" pegterd nu sunt,stalactite gi nici resturi de animale preistorice.

Din aceasii cauzd. se deduce ci ia ploi mari pegtera a fost umplutide api, care a spSlat gi a tdrit afari orice resturi, Pe perefii ei se

obseivi chiar urmele lisate de apd. In ceea ce priveqte intrarea, se

vede ci a fost inchisi odat5 prin dou6 ziduri de piatrd, $5urite, in

6irosirne de 1 metru gi depdrtate intre ele la 6 metriAci se zice c6" s'ar fi refuSiat locuitorii in timpul nivilirii Tur-

cilor.- o a doua pegteri a;ezall mai sus nu este accesibili decat servin-

du-te de funii gi dilerite unelte.

Pegtera Comarnic

La o depirtare de 19 km spre S-E de Rersi!1 pe. drumul.parti-

"ulr, "a duce la Anina, prin p-adurile Societdlii Regila, se a{15 im-

presionanta peEterd Comarnic,'- - - A""st impozant monument natural este opera rAului subteranPo"trii, "ur"itt

decursul timpului gi-a pdrdsit vechea. sa albie.- - -'l;4";tnd dupd sgomotui subteralr- ce se aude 9i dupi -treqida-

tiile ce se simt rnb pi"ioure, cursul Ponicvei trece acum, - de sigur,;-.;a alte straturi'mai dedesubt, pe care a reugit sd le sfrede-leasci.

Afara de mugetul acesta asurzitor, o alti prob; de existeTtacursului subteran

-al acestei ape este 9i o porliune co-mund ambeloralbii ce a fost descoperitd in ultimul timp de turigti'

In general, uriaga $roti consta dintr'o galerie principali de

7.760-mT""gi*", din care" se ramificd. un intre$ sistem de galerii late-

la

rale mai mici ce insumeazi o lun$ime de 910 m; ele giiuresc aproapeorizontal intregul masiv muntos dintre Nauezul-Mic, inall de 631 mqi Clontu Putnata, inalt de 661 m,

Degi este ugor accesibild, fdri ghid te poli ritdci in interiorulei din cauza numeroaselor sale ramificafii, unele incd neexplorate.

Aga se explicd gi scheletele de oameni gisite in interior,Temperatura aerului este scdzuti pini la fgo C, Numeroase

stalactite gi stalagmite ne apar ca nigte adevdrate coloane, iar pici-turi de api. curg din cAnd in cAnd.

Un frumos ornament !i-l oferi pe ici pe colea gi stAncile de cuar!inegrite de apele feruginoase ce s'au scurs peste ele,

Ldlimea ;i indllimea cresc pe unele locuri, formAnd adeviratesaloane, iar pe alte pirfi se micgoreazd aga incAt trebue si te aplecica sd treci.

De sub pegteri vine un sgomot inibugit gi ingrozitor produs decascadele subterane ale Ponicvei,

- In prezent, intrarea pegterii este inchisd cu ugi dln zdbrele deIley, r_ar p_entru vizitarea interiorului trebue sd ai neapdrat permisdela Soc. Regifa,

ANINA

E o localitate foarte sipnaticd, agezatd intr'o vale largi gi acdnci,inconjurati de toate pdrfile de munii impdduri{i cu fa€J si'brazi se-c_ulari, martorii tainici ai tuturor evenimeitelor ce s'",r -p"tr""ut alti-dati pe aceste locuri,

Denumirea de Anina vine dela arini-anini, ce cregteau pe loculcare s'a amenaiat pentru uzinele de aci,

casele sunt toate__ale societdfii Regifa, care re-a construit ex-clusiv -pentru lucrdtorii gi. funclionarii sei' dela mine--qi- uzirre. Age-zarea lor in ordine gi costig ca intr'un amfiteatru p"

"u'*"i" de nivelale terenului i{i produce o frumoasd gi pldcuti fip;;;;,

In fundul acestei uriage cdlddri, formatd de configuratia terenu-lui, se afld instalate acum centrala'electricd ;i t"uti"-. Jd ,.*"b;;.Lateral .agezate, cam de-a-lungul cdii ferate, piiu"."

"u mnndrie im-

poz?ntele. turnuri de extraclie- 9i instalaliunile d" sefurat gi .pai.tcirbunii de piatrd scogi cu atdta trudd dela adanci*i "" au a;;;,rii700 m.

Toate aceste instalafiuni miniere gi metalurgice par c6 ar stricaintru cAtva splendidul pitoresc al regiunii.

Gandind la instalafiunile de separalie gi de pulve rizare a cirbu-nilo.r, !i.se pare cd ai senza{ia cd frafui 9i'fumui e;i;;;i;" plutescpretutindeni in aer,

coloarea deschisi a caselor desminte insi aceastd senzafie, cepoate fi numai o autosugiestie.In localitate societatea a construit de curdnd un spital modern,

precu-m gi un cazinou cu restaurant gi sali de spectacole, servind sica sal5 de dans,Numirul locuitorilor este aproape 10.000,Ei treiesc o vieafi ideald, cu petreceri colective, specificd mi-nerilor,, ce se infrdfeic prin pericoiele comune ale muicii lor dinadAncul abis al minelor.

20

Lacul 9i baraiul Bohui

In apropiere de Anina, apa rdului Bohui este opritd -in cursulei de un barii, ce-i poarti numele, formAnd un lac splendid cu o su'prafald de t,i5 km'z gi cu ,cea mai mare adincime de 27 metri, Ba'iaiul prezintd o Arosime la coronament de 6 metri, iar jos la bazdde ciica 13 metrl ln apa sa limpede, Soc, Regila face crescitoriede pdstrivi americani, pestrevi de qAu gi crapi. Pistrdvii americaniajung pann la o lunfime de 60 cm, Pescuitul e. permis oricui contrasumJi de lei 80 pentru 1 kg de pegte prins, APu -strinsi de baraiservegte pentru ilimentarea localitdfilor Steierdorf Ei Anina,

In tiripuri de secetd, apa necesard se lasi sd se scu-r$i printr'unsubteran, bare apare iardgi la suprafa!5 in pegtera Bohui, de undese conduce la Anina printr'un tunel,

Pentru excursioniEti, lacul Bohui oferi o romantic[ priveligte,pitoreasci gi fermecdtoare. Brazii de pe marfinea dantelatd a lacu-Iui, oglindindu-se perfect in apd, par ca gi risturnafi spre fundul al-biei. Intr'un pavilion dela debarcader se Sdsegte un regiistru' carese pune la diipozifia vizilatorilor mai mari spre a-gi inscrie impre'siile lor,

Relev cuvintele scrise de un mare personaj american' pe carel-am insolit oficial in anul t928. Pe romdnegte ar suna cam astfel:,,Atdta frumusele n'am vdzut!".

Pentru a gusta ceva 9i din senzaliile apei, care te ademenegtecu luciul ei, vizilalorilor le stau la dispozifie 5 bdrci'

Picat ci nu se mai dd voie si se facd qi baie!

BOZOVTCI

La o depdrlare de 30 km de Anina, - socotiti pe soseaua na-lionald ce trece de-a-lunful Minigului - in depresiunla dela conflu-enfa acestui rau cu Nera, se afld agezati linigtita iocalitate Bozovicicu un trecut oarecum cunoscut, La prima vedere ili parc mai multun _tdrg mare deschis, in care pit_rund in afard de goseaua dinspreAnina.inci 2spsele;^una ce vine dinspre Oravifa peste Cdrbunar? gialta dinspre Valea Cernei prin Bdile- Herculane-Mehadia,._ Importanfa_ sa militard de sub regimul austro-un6iar - ca loca-litate aproape de granild dovedegte solida cld-dire a cazdrmiiinci existentd, ce a fost construitd pe timpul Mariei Thereza pentruregimentul 13 griniceresc,,;i in care asldzi se afld o gcoali de meseriigi un-Simnaziu,In mijlocul comunei rimAi pldcut impresionat de fru-rnosul parc comunal ce se intinde ca un covor verde presdrat cuflori divers colorate.

. Casele _sunt agezate intr'o aatecare ordine, Ei-fi par ci nu au ni-mic deosebit. Poate de vind este gi abundenfa minunatelor peisa€iicu care ne-am desfitat pe tot parcursul drumului.

Ca sd ai insd o frumoasi panorami a comunei, precum gi o ve-dere mai intinsi asupra pitorescului dimprejur, treb'ue neapdrat sdfaci ascensiunea pe Dealul Celor 3 Cruci, zis .si al Caluarului,

.. Odate ce ai ajuns in vArf fi se desfdgoard inaintea ochilor pri-velisti cu adevdrat fermecdtoare... Spre Nord zdregti apdrdnd la orizontul depdrtat, intr'o culoare

albistrue, melancolicul munte Semenic.Spre Vest zd.regti muntele Plegiua, inalt de L144 m, ce ccncureazd

in frumusete cu Semenicul.Intr'un semicerc dela N. E. spre S, V., pe o razd de 15-20 km.

se intinde frumoasa fard a Almajutui. acoperiti de pdduri seculare,alterndnd cu llvezi gi ogoare intinse de giau gi porumb, strdbdtutdcam diametral de silbatecul curs al Nerel.. Printre satele principale cuprinse in aceastd regiune, amintimla rAnd:

- Boylggeni, Patag, Prilipefi, Prigor, Ruddria, Bania, Gdrboudf,$opotul Vechi, Dalbitget, Moceri; 9i Ldpusnicul-Mare.

JudecAnd numai dupn bognfia solului cu imbrdcdmintea lui depdduri, livezi gi cereale, se poate zice cu drept cuvint ci pare olard binecuvAntati de Dumnezeu,

De asemeni in subsolul sdu existd zdcdminle de cirbuni lignit'exploatate altidati de Soc, Regita,

Din cauza straturilor cam subtiri, exploatarea lor a fost insdpirdsitd mai tdrziu, fiind socotitd ca nerentabile. Alte bogifie asubsolului din acest linut al Almajului este 9i aurul. Dupi ploi toren-{iale, Nera 9i Minigul aduc cu apele lor pdrticele de aur ce se strin-geau altidatd de figani.

Economia nationald a firii impune asldzi si se faci noi incer-ciri spre a pune in valoare gi aceste avufii ale subsolului bdndtean,

oRAVTTA

Agezatd in centrul judefului CaraE, a fost ridicati de cAtiva anila rangul de capitali.

Seamind insi mai mult unei comune rurale - cu casele oran-duite deoparte gi de alta a unei singure strdzi principale, lungd devreo 5 km,

Afari de palatul prefecturii, situat pe locul unde era inaintevreme o moard a Soc, Reqifa, nu vezi altd casi mai risdritd,

Priviti de pe dealurile din fafi, Oravifa are insi un farmec deo-sebit; in panorama ce {i se desfigoarl inaintea ochilor distingi cu-loarea albi a caselor ce alterneazd" pdnd se pierde cu verdele in-chis al arborilor,

Legdtura sa cu Anina se face printr'o linie ferati admirabil in-cadrati cu poieni ;i livezi, a cd.rui descriere o dau mai departe se-parat, precum gi printr'o qosea nafionald, in lungime de cca 15 km,ce trece printr'o pidure umbroasi de brazl

Pentru turigtii ce sosesc la Oravifa, vegnic dornici de preumbl5ri,se recomand[, a vizita urmdtoarele imprejuriml MariIIa, ViaductulJitin, Tdlua-Mare, Cascada Jitinei, Pe6tera dela izuorul Jitin, mun-tele Simion de 920 m, muntele Ro/, fdcindu-se ascensiunea fie prinPoiana Julieir la o indlfime de916 m, fie prin Ciclova, Poteca Hofilor,la Rolul Nou, inalt de 987 m; de asemenea muntele Pleqiua, de undepoli cuprinde cu ochiul priveligti admirabile pAni la Dunire,

Printre comunele mai depirtale agezate imprejurul Oravifei in-dicim:

La 28 km, Sasca-Montsnd, cu imprejurimile: Dealul Calvarului,de 519 m indlfime; Pegterile Holului gi a Lupului; Stipdnari qi $o-potul-Nou.

La 54 km, Moldoua-Veche, cu impreiurimile: Pegtera Gaura-Mare; Dealul FdntAna Groasi de 636 m inilfime, de pe care potiprinde cu vederea intregul curs al Dunirii din pirtile acestea,

Turigtilor ajungi aci se recomandS. a nu pierde ocazia de a faceo excursie cu vaporul pe Dunire in jos prin Cataracte pind la Tur-nul-Severin. Aceasti excursie fiind foarte interesantd qi instruc-tivd, i-am rezervat o descriere separati,

qA

La 25 km, Soco/ori, de unde poli vizitazc,l In apropiere, ruinele vechei cetdfi Socolari, ce a jucat un rol

important in istorie;- b) La o depirtare de cca 20 km, cele 3 cascade ale Beuqnifeisi lacul izvor Ochiul Beului. Cu acest scop, pornind din Socolari apucidrumul privat al Soc. Regifa ce se indreapti cdtre Anina.

Cam la iumdtatea acestui drum, ce trece tot prin re$iuni pddu-roase, ajunSi la ramificalia ,,spre Beugnita".

De aci, mergdnd spre dreapta, sosegti la pavilionul SocietdliiRegifa, de unde incepe si !i se prezinte spectacolul atri$itor gi diver-tisant al cascadelor.

Prima cascadd a Beugnifei ti se aratd drept in fafd ca un splen'did spectacol de film,

Fuioarele de api se revarsd dela o indlfime de t4 m peste 2praguri stincoase, producAnd spume bogate insofite de un tumultarmonios,

Iar prin imprigtierea picdturilor de api, fin pulverizate, simlimo plicutd rdcoreald. dupi argila ce am indurat-o, pe drum.-

Ceva mai departe de-a-lungul pArdului intAlnegti a 2-a cascad[nformatd din 2 miri guvoaie, producdnd un murmur proiund ca sgo-motul unei mari orgi de catedrali,

Imediat mai sus intAlnegti gi a 3-a cascadd, mult mai lar$d, darcu o multime de blocuri stAncoase ce-i impiedecd calea gi-i risi-pegte apa in nenumdrate Euvife,-

Spectacolul ce fi se arati in lafa ochilor este aga de sublim,incit rdmAi exlaziat minute intregi.

Din in5l{imea impozanti a masivilor stinco;i se prdvali dinpiatrd in piatri ;uvoiul de apd cristalini gi rece de munte, tocind giiustruind Stancile cu frecatul-ei continuu. Pe deasupra, un concert depdsdrele completeazd viielioasa simfonie a cascadelor,

Pentru a vizita si Ochiul Beului te inapoiezi pe acela,*i drum Ei,ajunSdnd goseaua principald, stribafi drumul ce se ramifici pe parteacealaltd.

Dupi un parcurs numai de citeva minute ajun$i la locul cdutat,denumit Ochiul Beului,

Din apele subterane ale Beugnifei, un izvar alimenfeazi' dinabundenli acest lac, care se scurge apoi mai departe, formAnd un.pdrAu plin de farmec gi pitoresc.

In direc{ia N, V. de Oravila se intinde tot mai departe reSiuneaaga zisi a Torontalului, foarte bogati in grine, arbori fructiferi Ei vite,

Printre localitifile inglobate in aceasti re$iune dela granita deVest a ldrii sunt de remarcat Partos gi Deta, cunoscute pentru cul-tura orezului, precum gi Banloc, unde se afli castelul cu ferma mo-del a Altetrei SaIe Regale Principesa Etisabeta.

CICLOVAUn drum gerpuit cu priveligti incAntitoare de o parte gi de alta

te duce vreo 4 km in direcfia rezultantd" spre S,-E. de Oravifa, undese afli lrumoasa localitate Ciclova, renumitd mai 'nainte vreme pen-tru exploatirile sale de mine gi Iierdrii. Ca datd a intemeieri.i i sedi anul 1735, cAnd au sosit aci un grup de Olteni emigranli ce au ficutprimele gospodarii, fapt care indispusese foarte mult curtea imperialddin Viena.

Pentru amintirea acestei date, in 1935, luna August, au avut locla Ciciova-Montand mari serbdri, comemorindu-se astfel 200 de anidela colonizarea Ohenilor in Banat.

Au participat locuitorii gi autoritifile din comunele, Bocga-Mon-tan5, Cdrbunari, Ciclova-Montand, Coronini, Dognecea, Moldova-Noui,Oravi{a, Padina-Matei, Ocna-de-Fer, Regifa, Rusova-Noui, Sasca-Montand, Stipdnari Ei Vdliug, precum qi doud ccmune din BanatulIugoslav, anume Straja gi Satul-Nou,

Casele din Ciclova stau ingirate de-a-lungul unei vdi lungi de7 km, ce incepe dela Ciclova RomAnd dinspre Ricagdia gi terminispre N,-E, cu Ciclova-Montan5.

De pe indllimile dimprejur poli prinde cu vederea o admirabild.priveliqte spre Oravila gi spre muntele Rol.

In Ciclova se aili renumita fabrici de bere ce-i poartd. numelegi cunoscuti pentru gustul foarte pldcut al bduturii ce preparS, Acestgiust se datoregte in special apei de munte, unicd in calitatea sa si cucare se face fermentarea orzului,

O instalaliune veche de ciocane cu acfiune hidraulicd a iabricatpind mai anii treculi sape, lope!i qi alte obiecte agricole,

Din cauza intreruperii exploatarii ce avea loc in timpul de seceii,cdnd deci roata hidraulicd nu mai putea da forla mecanicd. necesardinstalaliunilor, fecand-o astlel nerentabild., s'a dispus sistarea ei gipredarea spre fabricalie a articolelor sale la labrica de magini agri-cole din Bocga RomAnS.

Pentru frumuseli naturale se recomandi a se face ascensiuni pemunfii dimprejur; de asemenea vizitarea importantei mindstiri denu-miti a ,,Cdlu€irului".

Aceasti mAndstire a fost ziditd in 1859 qi a devenit un ldcag decredinld pentru mai toli locuitorii dimprejur pe o razd. ce se intindeoAni la Dunire,

SASCA

Daci pornegti de pe malul Dunirii din dreptul localitn{ii Mol-dova-Veche gi o apuci prin Moldova-Noui spre Sasca - aceasta fiind;i scopul cilitoriei - drumul ce il ai de parcurs trece peste numerogimunli inalfi.

Dupd cca 3 ore de mers ajungi la punctul denumit Cqddna, undedrumul intrd in pidure, gi in dreptul cdruia altidati se afla o vestititopitorie pentru minereurile de arami extrase de pe teritoriile dim-prejur,

Drumul continud apoi peste alfi munti din ce in ce mai s:unzi.Dupd vreo ori ajungi in valea unui pdrAu ce se varse in Nera gi incare se alld agezati frumoasa localitate muntoasd Sasca, inzestratdde naturd cu priveligti pitoregti uimitoare.

Locuitorii ei sunt in majoritate RomAni, printre care au mairdmas gi cAfiva germani colonizali aci de pe vremea topitoriilor dearami gi plumb, ale cdror urme se mai vid inci gi astdzi,

MOLDOVA-VECHE Sr MOLDOVA-NOUa

- Daci pornegti cu vaporul dela Baziag pe Dundre in jos gi strd-bafi o distanfd de aproximativ 25 km, ajungi la Moldova-Veche, olocalitate bine cunoscutd pentru rolul important ce l-a jucat in istorie,

In dreptul ei se gdsesc pe malul Dundrii incd 9i astdzi multe sar-cofagii, inscriplii si urme de exploatdri de mine ce ne amintesc detimpul Romanilor.

Tot aci generalul Mercy, guvernator austriac, ridicase in secolulal XVIII-lea o cetate micd cu scopuri militare.

Astdzi Moldova-Veche a devenit un port insemnat pe ldrmul ro-manesc al bdtrAnei Duniri.

De asemenea gi in ce privegte pitorescul localitdfii insdgi, cAt si alimprejurimilor sale, nu std mai preios.

Foarte interesant de examinat este mai ales cursul Dundrii inavale.

Intradevir, de aci albia fluviului incepe sd devind un plan incli-!at, presdrat cu un lan! de stAnci ieginde, pe o iungime de cca 9 km,formdnd serioase piedici pentru navigalie.

Pentru ca mersql apei s5-gi cAgtige in ldlime ceea ce nu poateobline in adincime, Dundrea se imparte aci in 2 mafi brafe, a cdrorldlime impreund trece de 2 km, pe cAnd ad6"ncimea nu atinSe decAt2-3 m sub nivelul cel mai scdzut, cu o panti de abia 8 cm./km,

Cele 2 bra{e inchid intre ele insula numitd. Moldova, de aprox, 5km lungime 9i 2,5 km latime, precum 9i un intreg sir de bancuri va-riabile, dupa puterea de scurgere a apei.

Priveljstea ce !i-o ofera apa cu adAncurile ej este plina de far-mec gi melancolie.

In spre-N.^-E., la_o departare de cca 1: ora. pe frumoasa soseace te duce la Sasca Montanq. se afla Jloldoua-l'loud, cunoscuti maiinainte vreme de asemenea pentru exploatdrile sale de mine de aramd,

Astdzi Moldova-Noud este renumitd pentru intinsele podgorii ceposedS aci Soc. Regila gi care constitue o importantd surJi d! veni-turi pentru ea,

BAZrA$

Este o micd localitate la granila noastri de apus, unde Dunireaintri in !ari.

Pe locul acesta a;ezaserl Romanii altidati puternica cetateLederata, ce le servea pentru a face fa!5 scopurilor lor militare dinsprerdsdrit,

Sub regimul austro-ungar, Baziagul a jucat de asemenea o mareimportanld, tiind folosit ca port gi gard in le$dturi cu linia de caleferatd Baziag-Timigoara.

Astdzi, cele cAteva zeci de case ce de altfel sunt foarte cochete,agezate in amfiteatru pe o coastd de.deal, servesc- mai mult ca lo-cuinle pentru iunclionarii vamali 9i soldalii noqtri dela $r.ani!d

In-ce privegte pitorescul regiunii, ai aci de admirat imensa apda Dundrii,-ee curge majestos plintre malul deschis sArbesc si celstAncos romAnesc, plin de {armec.

r45\t r€5\] 7-€5\l7-€R]1 r-€FtllJ \tP'Il tJ \tz, UtJ \Z ll tJ \lz'|lL\ZI

oR$ovaDela Turnul-Severin nu te mai desparte de Orgova decdt vreo 23

km, pe care acceleratul ii strdbate pe negindite, trecdnd vijeliosprin fala gdrilor intermediare Gura Veii gi VArciorova.

Tot cam aceeagi distanld o poli parcurge fie cu automobilul, pegoseaua nalionald de-a-lungul apei sclipitoare a Dundrii, fie cu vapo-rul pe Dundre in sus.

Odatd ce ai ajuns in portul Orqova, rimAi ca fermecat de pri'veligtea inconjurdtoare s-i mi$carea de pe cheiu.

Nenumirate bdrci, slepuri si vapoire aEteaptd ordine de plecare.Pe cheiu te asurzegte sgiomotul ficut de hamali gi marinari, de

locomotiva ce manevreazd vaSoanele cu mirfuri, precum gi vehiculelede tot felul, ce se imbulzesc, inSreuind circulafia pietonilor.

Dacd ne concentrdm pu{in gAndul cdtre trecutul istoric al acesteilocalit;fi, ne ddm acum perfect seama de ce Romanii construiseritocmai aci vechea lor a;ezare ,,Tierna", pe ale cdrei ruine s'a ridicatOrgova de dstdzi; de sigur cd numai datoritd pozitiei sale favorabile,formind nodul cel mai important al Dundrii sub poalele munlilor Sre-tinei Ei la gura riului Cerna.

$i astizi se mai vdd presdrate diferite ruine de lucrdri de artdde pe vremea Romanilor.

Dupd nivdlirea popoarelor barbare gi inighebarea Statelor euro-pene, Orgova igi pistri caracterul siu important ca punct comun alUngariei, Serbiei, RomAniei gi Turciei.

Astdzi, trecutd in patrimoniul RomAniei, a rdmas numai cu im-portanla de port gi de localitate turistici.

In ce privegte pitorescul localitdlii gi imprejurimile sale, nu pu-tem avea decAt cuvinte de profundi admirafie. Agezati intre munfifrumogi gi o api intinsd ca o uriagi bandd ce curge majestos, rdmdica fermecat de frumoasele priveligti ce !i se desfdgoari inaintea ochi-lor,

Ca urbanisticd, ordgelul pare intradevir cochet, cu case frumosorinduite gi strdzi destul de curate,

Plimbandu-ne ochii peste imensa masi de api a Dundrii pindspre malul opus, ili apare in fald portul sArbesc Tekiia, cu care Or-gova pare ci-gi disputi intdietatea economici,

In apropiere de Orgova, peste gura Cernei, spre piciorul munteluiAlion, std in umbra unui rdnd de plopi inalli ,,Mica Capeld.", ridicatdpe acest loc dupi inlrdngerea care urmi luptei de libertate din anul1848/49.

Aci furd ingropate de Kossuth coroana gi insignele regale ungarein noaptea de 23 Au$ust 1849, Abia la 8 Septemvrie 1853 ele furigdsite gi transportate pe un vapor la Viena, regedinla regeasci deatunci,

Pentru amintirea acestui eveniment s'a ridicat in 1856, din ordinre!!esc, Mica Capele, in interiorul cdreia o placd de marmori pre'cizeaz6. gi comemoreaz6, loctl unde erau inSropate coroana Ei insigneleregale.

Noui, RomAnilor, localitatea Ors,ova gi linuturile dimprejurul eine evoci luptele bravilor nogtri ostagi care s'au jertfit pentru intregi-rea neamului. De aceeat cilcAnd pe locurile acestea trecute in istorie,se cuvine sd pistrim un moment de ticere gi reculegere in memoria lor.

Daci pornegti dela Sard gi parcurgli vreo 3 km spre Dunire, ajungiin port. Ceea ce este mai interesant de vd.zul aci este de sigur cheiul,-. _Lu_n$im,ea sa de 70Q m, dintre care 60 m cu sciri la apd, cAt qiliniile de cale ferati gi dispozitivele de incdrcare gi descdrcire de peplatoul de deasupra, il fac pe cit de impozant, pe atit de interesant,

Contra apei, zidul vertical este asigurat cu piloli de stejar gi pia-trd. aruncat6, la bazd,.

Construcfia acestui chei s'a ficut in anii t896198 9i a costat1,000.000 florini,

Numeroasele vapoare ce sosesc in port par cd aduc cu ele brizadin ldrile pe care le-au stribdtut,

Gizduit la unul din hotelurile de pe vastul cheiu zis gi bulevard.cu diferitele sale maglazine si restaurante, ai o priveligte minunati aintregului ldrm al Dundrii. Totodati simli cum te inconioari un aerumed gi plicut, venit din larg, ce-fi amintegte de visurile romantice alecopil5riei cAnd tofi doream sd devenim marinari.

ADA.KALEH

- . . Mai jos de lo_cul unde se glsegte capela dela Orgova, Dund.reaigi ldfeqte mult albia si-fi apare in fafd, risiriti din 'mijlocui 6;iromantica insuld Ada-Kalehf latn pana la 500 m gi lungi de 1 750 m.. Cl ngnuJafia.ei pur mahomedand, ce nu depdgegt" aZ f .Obo ,"]i"i;;

este ,si astazi o vie amintire de pe timpul expinsiunii turcesti.Intiritd in 1689 de generalul auitriac i:Ieister, ea fu -recuceritd

de Turci, care o {inurd p-and la pacea dela passarouii",la"a iardsiajunse in posesia Austriei,

. Regele. ungur carol al lli-lea o rezidi gi reintdri mai tarziu peacelea;i ruine.

. .Tpt atunci,.pe galul sarbesc fu ridicatd cetatea Elisabeth, pe careprinful sArb Mihael Obrenovics o ddrAmd in anul 1g6g.In.1739, dupi pacea dela Belgrad, Ada-Kaleh c,a.za iarigi substipAnirea turceascd,In 1790 fu insi reojupatide Austriaci care, dupd pacea dela $iq-tov, o cedard. din nou Sultanului.

- .Turcii o pdstrard pAnd in timpul rizboiului lor cu Rugii, Ia 1g7g,cAnd la cererea Sultanului populilia turceascd a insulei iu'luatn insprijin de Statul austro-ungir, pdstrandu-gi insd administra!ii ei ai-tonomd, cu caracter turcesc, pdni in timpul trecerii ei la ilominia,

Ada-Kaleh este astizi recunoscuti ci stafiune crimaticd. Are oclima blandd, care permite o flori mediteraniand.. cresc itrtr" altel":leandri, migdali, castani, smochini, chiparogi etc,

culturile de trandafiri pentru parfumur? au fost pdrdsite de citvatimp din cauza inundaliiloi ce se intampld adesea,'fecandu-le maristricdciuni.

, P", p".tt?1, din amonte a insulei este amenajat un splendid parcde castani silbateci, iar pe cealalti parte din'aval se-afli ruineleputernicei

""ji!i de altddati, cu 3 rinduri de zidwi 9i tot atdteaganfuri despdrtitoare pentru aod.

" Spre risdritul insllei se inalfd impundtor o frumoasi geamie,fostd inainte de 1799 mdnistire lrinciscand.

Interiorul ei este impodobit cu diferite covoare de mare pref,

32

printre care este de remarcat covorul cel mare de l6Xt2 m agternutios gi care a fost donat de sultanul Abdul-Hamid.

Pentru luminarea oraEului qi forfa necesari diferitelor fabrici,soc, Musulmand a construit de curAnd o uzitd electrici,

Pe insuld se aflS o singurd gcoald primari, unde se predau lec-{iile in limba romAnd 9i tuicd.

Ca fabrici enumerim: o fabricd de figdri de foi a Statului, o{esitorie, o fabricd de rahat etc. In origel se pot procura foarte ieftinprodusele acestor fabrici, precum gi dilerite obiecte cu caracterlurcesc,

Astizi, datoritd avantajelor de vami ce i-au fost acordate deMajestatea Sa Regele Carol aI ll-Iea, in urma vizitei ce i-a fdcut-o,starea economicd a intregei insule este in plin progres.

LUGOJ

^ Prtg-"" oraq de ges, agezat pe aeelagi loc unde altidatd fuseseo intdriti castri romand.

- ,Datoritd pozirie.i sale irnportante, aceastd castri cu timpul s,amdrit si transformat, aEa inc-dt la t3tO .p;;; ;;;;"ti ca cetate,iar pe'la 1428 devine ,iruE, i"""pa"J'ra joace un rol de frunte inintreg Banatul,lyF j"g"t turcesc a stat pdnd la 1699.zid.*'ile vechei cetdti s'u,t pasiiai pdnd in 1701, cdnd au fostddrAmate complet.La 1779 st incorporatra ungaria. Atat inainte, cat gi dupd riz-boiul^mondial, Lugojui u.4t, ;;il;fi ", *rti puir'r-olai""",.nct s au tnsDrrat mulli poefi_ Si compozitofi populari in cAnte-cete tor, cel mai llustru ,dl,rd"a;a i"JVia,i'i;'i;;"f;;;i"".,Datoriti desvolrdrii sare curturat; jt.9"""";i;,;i#m

9i mij-loac elor de c omun icatie, situai fri; J il. f,'-i-u';il;p5te" t,rrr,,rt-s "-verin-Timigoara, Lu6i"ojul^ devine chiar iela inceputufi"gir"or"i romd-

l]:t".::lillla judefului caras-Severin si mai tdrzia otril"i-u judefu-lul Deverln.

-_! In ce.privegte.pitorescul oragului, sunt de remarcat atat strizilesale curate cu edificii frumoase,' cdt mai ar"s ri"iJii;" # a rduluiTimis ce curgie majestos pfn miG;i ;r;.,"lri';i;;.#iare surrtaruncate mai multe poduri de fier,'foarte eleSante'si solide,ca edificii impozante amintesc: i[";i-'c;;l;r"""Er17i"eanu, ogcoalS normald. de fete, episcopi.a unitdl precum qi "; *;.;;i modernspital_ cu secfiuni pentru

-toate boalele.

Numeroasele co$uri de fabrici, ce., s9 inalfi majestos in aer,arata de asemenea c5 acest orag nu "1iplt;i;;'e;;,;"lp irrt"r*industriali.Printre fabricile sale amintesc ,,Induslria textild. Lusojani, s. A,,cu o_fesitorie de mdtase neintrecuid in intrea€a tari- - ,-'In ce priveste populatia sa.de .;Gri, i;;;,ii

",l"iaie peste 24,000locuitori, in mare -miio-ritate

Ro*a"i, -'""r"

tormeazd. aci un marecentru cultural nafionalist ca gi Caran."t"i"i. ---

TrMr$oARA

Agezatd in plin ges, spre granifa de Vest g ld'rii, Timigoara con-teazd astd.zi printre cele dintAi orage dupd Bucuregti, atdt ca md-rime cit gi ca frumusefe.

Trecutul sdu istoric este foarte important gi demn de a fi cunoscut,

Pe vremea Romanilor fusese ales ca loc pentru alezarea romand,,Mansio Tibiscum", servind de bazd strategicS in luptele ce le-aupurtat cu Dacii,-

Ca cetate apare cunoscutd pe vremea lui Carol Robert (1308/42)'Acesta aduie aci colonigti din diferite tinuturi, cS.rora le-a dat

multe privilegii in dauna populaliei romAne de bagtini'In acest timp devine chiar regedinfa regilor unguri'Pe timpul eroului Ioan Huniade Corvin, al cirui castel se vede

gi astdzi in apropierea teatrului, cetatea Timigoara a servit ca bazdstrategici in luptele contra Turcilor.

Mulli Romdni au udat cu sAngele lor cAmpiile unde s'au datpe atunci crAncenele lupte pentru suslinerea monarhiei un$are,

Cdz',ftd sub dominalia turceasci la anul t552' i s'a impus un re-gim despotic, foarte aspru, care i'a stors toate veniturile, I6td' a'iface vreo imbunntifire, De acest iug s'a putut elibera numai dupi164 ani, adici la anul 17t6, cdnd prinlul Eugen de Savoia reugi s'orecucereasci dela Turci dupi un asediu invergunat ce a durat 48 dezile.

Forlele turce inchise in cetate s'au ridicat la 18.000 oameni,dintre care 13.000 au lost olteni.

Pentru amintirea orinlului liberator, comuna Tirnigoara a de-numit o stradi Eugen de Savoia.

Sub regimul austroungiar, Timigoara, datoriti poziliei sale $eo-gralice in centrul Banatului - pe atunci intre$ - pro$resi foarterepede.- In acest timp s'a clddit impozanta fortdreati ale cdrei rimdgifele formeaz[. astdzi cazarma Tunarilor,

Mai tdrziu caracterul ei de fortif icalie a fost pdrdsit, iar subur-biile rdslef e care se formaseri in iurul cetnlii s'au incadrat intr'o

35

adTinistrafie comunald unici. Astfel se explici gi locurile virane -uqgle-cr1 p.lantatji -- ca ge gisesc izolate iirtre suburLiij"-."1" denu-mite Prilcipele carol, Fabrica 9i Mehala, agezate in jurul cartieruluicentral Cetale.

_-,r, IT timpurile din urmd pe locurile unde erau zidr'u.ire cetdfii s'auridicat edilicii mari si frumoase.

,_, fl"ffte. sub regimul romAn, Timigoara, devenitd gi capitala ju-oerurul_l lm'g-.rorontal'. se numir5 printre oragele care fai fald nunumai Banatului dar chiar fdrii intregi.

,Ca populafie, numd.ri aproximatii _1_00.000 locuitori, care dupd.numdr s: ingird..astfel: Romani, $vabi, unguri gi Sarbi.'In cartieiul

central Uetate elementul romAnesc lipsegte aproape complet.De altfel este bine cunoscut cd'sub du;lis;;i aus-t-ioingar, in-c3put dela 1867, timp de 50 ani, adicd pand la t"gi*ui -rian, r'udus de cdtre unguri b severi politicd d"- a;;";ii;;;ii;"; Romani-Ior' care insi nu a avut destul timp sd-gi desdvdrgeascd nefasta

operd,Cu aceastd ocazie s'a dovedit

inzestrat din fire cu doud. caliteli,rdbdarea gi mlidierea, care-l fac sadecAteori este obiiduit,

incd odatd ci. poporul romAn ece nu-l lasd sa piard, si anume:se ridice drn nou 9i mai tare ori-

. In general starea economicd.-culturald a Romanilor bindteni estebund, iar prin manifestdrile 1or muzical" au d".,r"nit ""riiii.In ce prive.gte sistemarizarea gi frumuse!"u

"tbu"i.ii"e u Ti-i"goarei, .pentru cine vine s'o viziteze, mai int6.i il impresioneazd vastagiard,. denumitd sub regimul rom6.n ,,Domnifa Elena,,,

. Ajuns aci cu trenul, deodatd fi sJ desidgbard inaintea ochilor unintins teren cu impozan-te instalafiuni de migcare, ;;*;;;re linii Jecale teratd, .remize, ateliere de reparafiuni, etc.

Pornind de.la gard il .oruq, nu rahai mai pufin impresionat deglemglala curdfenie gi aliniere a strizilor, straiuitd de o parte gi altade mdrete si moderne edificii.

strada principald. ce duce in centrul oragului trece odati pestecanalul Bega, ale_c5"rui maluri sunt legiate cu un pod elesant de fierin formd de arc. Dupi o mici porfiune] aceeasi stiadd ma-i intalneste9d,ate

canalul Bega, al cdrui triseu face aci o serpentin;, "; i;;;;;;sub.un- frumos pod de beton in formd de arc, Din dreptui acestui podse desface la st6.nga, pe malul Begdi, romanticul pur" s",tJi"r, foartefrecventat de localnici

. -De- altfel oragul este inzestrat gi cu alte 3 parcuri si acestea des_tul de frumoase, denumite; Eminescu, Regina Maria Ei Carmen sylva.P,"rlg. !eg"a m1 geslm de.asemenea irn alt pod inter-sant, numit

,,IJecebal", in fa{a Bdii Centrale.

. Pir punct de vedere arhitectonic gi cultural, Timigoara sti intruntea nu numai a Banatului, dar gi a multor otug" -uri ale !fuii,,_ ,-E.,pored.i,numeroase .gcoli primare gi liceale, o gcoali normalil-.i,li,ti-[ un internat de fete, 9.9c.oald de'arte 9i meserii, o q"oula d"Dngadrert srlvrci, o gcoald politehnicd, un muzeu, un teatru gi uncinematograf comunal etc.

36

Amintesc de asemenea catedrala catolicd din Pia{a Coronini,Bjserica Rom6.nd. greco-ortodoxi din strada $aguna; apoi Bdile cuplaj-e (strand),_Baile Centtlrle, Ca?arma Huniadi, Palatul Pogtei, cli.dirile Bdncii Nafionale 9i Bdncii Timiqana.

Nu mai prejos sti Timigoara gi din punct de vedere industrial.Datoritd bogdliei de materiale prime aflale in linutul Banatului, Ti-grigoara numS.rd cam 400 fabrici diierite, printre care remarcim:Fabrica de bere Timigoreand; Fabricile de ciocolatd ; Zamtirescu, Da-?,1bi_u,Kandia gi Gourmand; Fabricile de tutun gi de chibrituri; apoifabrici de postav, de ghete, de pdldrii, de lan{uri, de mobile, de ie-pun etc.

Pentru desvoltarea oragului din punct de vedere comercial, inmare parte a contribuit de sigur gi canalul Bega, amenajat specialpentr_u navigafie cu vapoare gi glepuri.

Pe acest canal numeroase vapoare, ce remorcheazd glepuri in-cdrcate cg diferite- produse, vin gi pleacd, imprimAnd astfei fimigoa-rei gi un intens puls comercial,

In special se exporti cereale gi lemne de construclii gi se importidiferite masini.

In inte-riorul fnrii trimete produsele morilbr din Timigoara gi pri-meqte produse petrolifere etc,

.Pentru turigti se recomande a face excursie cu vaporagul MoriiTimigorene pe canalul Bega.

Acest mic voiaj este nu numai distractiv, dar gi foarte instructiv,in deosebi vizitdnd maSnificele construcfiuni hidraulice, uzina depompare a apelor, precum gi ecluzele dela San-Mihai.

De asemenea mai sunt demne de vl,zitat la Timigoara qi urmitoa-rele stabilimente industriale:

1, Uzinele alimentirii cu apd, agezale in afara oragului, pe caleaBuziagului.

2, U zlna comunald termo-electricd,,3, , ,t hidro-electricd.4. Atelierele tramvaielor comunale,5. ,, C, F, R,

a

LOCALTTATT CLTMATTCE

$I BALNEARE

AURORA BANATULUI (STEIERDORF)

. Incep. acest capitol cu Aurora Banatului, nu atAt pentru situa{iaei geograficd. centrald, dar - dupa cum o aratir si numell - este o sta-fiune fermecitoare asemenea unei aurore ce revarsd raze luminoaseasupra re$iunilor ce graviteazd concentric in iurul ei,

- ,- - Depdrtati de Anina la aproximativ 5 km, dispune de un admira-bil loc de curd. zis Sommerfrische, adica rd.coare de vara,

Ca dati a intemeierii se ia anul 1773, cAnd au sosit aci primiicolonigti austriaci adu;i din Steiermark pentru scopuri indusiriale,

..!;e"7ata-izol-at, departe de sgomotul gi emoliile vielei de oras, lao altitudine de 780 m, c_u un climat subalpin, cu un aer fdrd praf, foartebogat in ozon gi la addpost de vAnturi, aceastl statiune a devenitfoarte frecventatd atAt de persoanele ce suferd de plemani, cdt gi desezonigti intelectuali care sunt cu organismele obosite gi cu nervii epui-zali.

_ In gen_eral, oricine se recreeazd. aci, simte din plin bucuria de atrdi in mijlocul naturii.

La aceasta contribue de- sigur pitorescul staliunii de un farmecneintrecut, Nigte pdduri seculare debrazi gi iagi o'inconjoard. aproapede jurimprejur, dAndu-i un aspect asemindtor localititilor dL curnde innlliryLe din Elvelil Steiermark sau Tirol, din care cauzi se ginumegte Semmeringul Bindfean,

In partea de S,-E, !i se prezintd o vedere ce se deschide departe,cuprinzAnd in perspectiva sa rAul Minig gi goseaua ce duce spr-e Bo.zovtcT.

In localitate se afl5 numeroase vile ce se inchiriazd la sezonigti,precum

-gi un sanatoriu special amenajat pentru tuberculogi, constdnddin 3 vile mari cu 67 camere in total, ajezate intr'o regiune roman-tici 9i cu un parc admirabil intrefinuL

IJn mare restaurant servegte gi ca loc de distractie in timpul veriiatdt pentru sezoni;ti, cAt qi pentru vizitatorii turigti.'

Exploatarea sta{iunii se face astdzi de Soc.',,Aurora BanatuluiSteierdorf", _condusd de directorul Ioan Olliger, fost inainte singurulproprietar al stafiunii.

Pentru turigti se recomandE a vizita imprejurimilet F1ntdna lui

40

Auram; Gura Golumbului; Izuorul Coronini; pe;terile Ponor, plopa;lacul gi pe;tera Bohui etc.

De asemenea se recomandi excursia pe jos sau cu auto la Ma-rilla,, o stafiune climatici_ foarte preluitd ultaduta, du, .'ui" in pre-zent pare ci_incd nu -s'a degteptat complet din somnul ce a cuprins-odela rdzboiul mondial incoacel

. In general, se poate_spune fdri exagerare ci in aceasti re$iunenatura a fost foarte darnicS, reunind aci toate elementele ""r" pit ducea mai mare. atracfiuqe unui peisai. Pare cd aci s'au impragtiat dinbelgug toate frumusefile naturale, pentru ca oamenii sd ie simtd cagi intr'un paradis,

Se spune chiar, de -citre turigti renumifi, cd Aurora Banatului seaseamdnd. cu cele mai frumoase pozifii din'lume, cum ar tila Helio-polis, oraqu!-grddini din degertul Egiptului, situat la vreo 1g0 kmdeparte de Luxor ;i la Boche di Cuttqio de pe coasta Dalmaliei.

MARILLA

7 1 I*a o depdrtare de cca 8 km de Anina, socotiti pe drumur ce ducedela sommerfrische. spre orarila, se desface la creapta un drum scurtgi ingust, printr'o deisd piduie de brazi iJti il pllJrri irrirositorr.In cateva minute autbmobilul te duce i" f.r*eiaioarea staliuneclimaticd Marilla, proprietatea Soc- Regifa... P:!"pozilia ei, add.postiid.in.mijlocul unei pdduri de brad, la oaltitudine de 200 m, ;i vilele sale drdlu,te gi luxoi *Jilut", ce-fi apar

ga ni_stg castele fermecate din basme, ?"u"rrir" fourt"-;;;niita inaintecle razDolul mondlal.- Erau aci amenajate mai multe hoteluri, un sanatoriu de tubercu-lq.,_r, rl restaurant s.i un parc. Di" picate,- in timpul revoluliei dela1918, interiorul clddirilor-a fost complet a;;u.-trt, Ja"lrrlo-t" n"to-cuibile,

,^ _ D?,"-.tl.t" ani,, Soc. f.eSita.a mobilat mai multe camere, pe care

:^p,li: ra drspozllia tuncfionarilor sdi, in sezonul de vard, pe un prefmodest.

In vara anului 1935, cand am vizitat din nou aceastd. stafiune,am gisit;

9 r;il,. complet renovati, ocupatd. de 20 vilegiaturigti.ln lala acestela, un restaurant curat, ce servegte mese plScute qibere rece la sticld.Alte 6 vile rislefite.gi qdrisite, ar cdror exterior incd bine pis-trat nu ft\'deazd nimic din devastarea ce au suferit-o i" lrrt"rior,Interesant de vdzut este 9i cascada Marilli,-Cu durerea in suflet um para.it aceasti aragul; stafiune, g6.n-dindu-mi la nesli jenla netolerabild a celor ".r" "r-

fi p;t"i ;'o aducd.cit mai cur6.nd la aceea;i inflorire ce a avut_o in trecut.

BOC$A-MONTANa

Se afli la o depirtare de cca 20 km de Regifa, pe linia ce ducela Timigoara. I se mai zice qi Vasiova,

Intemeietorii ei au fost Oltenii emigrafi din linuturile Mehedinfigi Gori din cauza iugului fanariotic.

Agezati la o altitudine de 189 m deasupra nivelului mdrii, cu unaer curat gi dulce, a fost declarati de curind staliune climaticS.

Doctorul Velicek are aci sanatoriul siu de mult'cunoscut pentrutratarea bolilor de nervi, inimd, anemie, piatri la ficat etc,

In prelungirea Bocgei-Montane, spre Regifa, se afld Bocsa-Uzine,precum gi Boc;a-Int)or, ce servegte ca loc de petrecere, avAnd gi unfrumos strand,

De cur6.nd s'a amenaiat gi la Bocga-Uzine un strand cu un bazinde beton.

In localitate se afl6 mai multe fabrici de piele gi cdrdmidd, cunos-cute in toatd, lara pentru buna calitate a produselor lor,

In zilele de tirg furnicd aci o lume amestecatS, judecAnd dupdcostume gi limbi, ce-i dd aspectul unei expozifii cosmopolite, in carenu gtii ce sd privegti mai intAi: fala imbujorati a fdranului romAn debagtind, melancolia gvabului bdlan sau mustala rdsucitd. spre urechi aungurului,

In celelalte zile localitatea este de altiel tihnitd gi monotond, ne-prezentdnd vreun interes deosebit.

O mare parte dintre locuitorii ei sunt anSajati la uzinele din Re-gi!a, unde cdldtoresc zilnic cu trenul C, F, R.

In ce privegte imprejurimile Bocgei, pline de priveligti frumoaseqi ademenitoare, meritd din toate punctele de vedere aten{iunea tu-ristului,

Printre acestea recomanddm in special plimbari pe potecile ceduc la: Collan, Ocnq-de-Fer, Dognecea, Cacoueni, Deqlul Arinip inaltde 550 m qi pe care s'au Sdsit dinfi de elefant gi de cal marin, putAndchiar suscita interesul arheologilor,

DOGNECEA

Este o localitate climaticd_ agezatd la Vest de Regifa, intr'o re-giune cu priveligti admirabile, Intemeietorii ei sunt tot emiSlranlii ol-teni.

Minele de fier gi arami ce au fost exploatate altidati aci suntacum pird.site.

In localitate se afld un mare lac cu pegti, in care se pot face bdinumai de innotitorii buni, ceilalli fiind in primejdie de innec.

Condiliunile de trai sunt foarte ecottomice. '

Ca vizitatori vin mai ales persoane dela Regila gi Timigoara.In ce privegte pe turigti, care doresc sd savureze mai'mult fru-

muselil1 naturale din _impreju4mi, se recomandd si parcurgd dru-mul la Dognecea pornind din Oravifa,

Peisagiile ce {i se desfdqoard inaintea ochilor sunt care mai decare mai frumoase, Inainte de a intra insl in Dognecea, ele devinmuntoase 9i mai captivante. Drumul trece fie pe langa poale de munfi,Ii":l urcd pe deasupra lor, prin piduri imense deitejari ori alli ai-bori inalti.

Cursul Caragului 9i afluenfii acestuia taie drumul in mai multepdrfi, unde sunt aruncate diferite poduri gi podele.

O C NA-D E-FER

Aceasti localitate a fost denumitd astfel dupd minele de fier cese giisesc aci gi care sunt cunoscute inci de pe vrbmea Romanilor, In-temeierea p-ropriu-zisd a comunei a avut inJd loc abia pe la 1g00, deaga zigii bufeni, adici RomAni emiprati din Oltenia, -

. Progiresul comunei_ a-m_ers paialel cu desvoltarea 9i exproatareaminelor, casele ei servind de addpost exclusiv lucritorilor mirreri.

Astizi Ocna-de-Fer numdrd. mai multe grupuri de cisule ingi-rate pe 3 strdzi lungi la poalele dealului Ddnili. -

In viile de scurgere a apei prin comuni se vid incd. cere doudvec-hi baraje ce au servit odafd la spdlatut minereurilot,

""ul tu lurtvdii Morau.ifo gi altul deasupra lacuiui Virtoape.Datoritd altitudinei sall de_+so m, cu r., u", foarte curat, ferit

de vintyri, localitatea ocna-de-Fer a devenit lrecventatd d" *"i1i."-zoniqti bdnifeni doritori de liniste,

- In ce privegte cdile de comunicafie, ocna-de-Fer are o rinie uzi-nald, ce aparfine Soc, Segifa, care o leagi cu Bocgc-Romdnd gi maideparte cu Vasioua 9i Re,sifa,

- . Pentru angajalii socieialii gi familiile lor, trenul uzindl atageazd.gratuit un, vagon de persoane pdnd la Vasiova.

_Alte lggetura se face cu o $osea judefeand ce leagd Ocna-Ce-Fercu Bocga-Montand.

. De-a-dreptul prin terenul impddurit sunt de altfel gi alte drumurigi p_oteci mult mai scurte. una dintre acestea trece pe rdngi un laccu diferite specii de pegti, Locuitorii din ocna-de-Fer folosesc acestlac si ca strand,

Turigtilor,- vegnic in migcare si pasionali dupri emolii puternice,Ii se recomandd o ascensiune pe dealul Dinila, de unde pot prindecu vederea admirabilg peisagii, aproape de jurimpreiur, dar *ii al"tspre Bocga-RomAnd, Berzovia -gi ipre-cAmpia intinsi' a Timigoarei,

cand am fost in serviciul activ al soc. Regila am avut ocaziasd. vi7llez oficial si interiorul minei insdgi,. . Du.p? ce am parcurs un tunel de cca 4 km lungime, cu un trentndustrial, ecartament J0 cm, am ajuns la nigte galerii destul de largi,scobite de o parte gi alta in trupul virgin al'muitelui,

45

Unii lucritori sdpau mecanic giuri pentru pus explozibile.Alfii strAngeau in vagonete minereurile rezullale prin exploziile

ce se fdceau, dupd ce luau toate mi.surile de asigurare.Pand la linia principali din tunel manevrarea vagonetelor se

ficea mai mult cu mina gi cu caii,Cind am iegit din fundul acesta de labirint al minei qi am rdsu-

flat aerul curat gi imbilsdmat de vegetafia exterioari a naturii, mis'a pirut ci am intrat intradevdr in paradis.

val,rue (FRANTDORF)

.h1{'9 reggiune^pitoreascd. admirabild, la o depdrtare de aproxi-mativ 2O km.sp-re S.-E. de Regifa, pe goseaua nalibnala ce trecl prinSecul, se aflS linigtita stafiune clirnati6d Vdliug.

'

Avand o altitudine de 645 m, cu un climatlubalpin, idrd vanturigi un aer bine oz-onat de intinsele pdduri de brazi dimpref ur, a deve-nit cunoscuti _gi frecventatd mai ales in ultimii ani sub iegimul roman.- . P.itorescrrl. sta-fiunii il formeazd, de sigur cisulele sile curate giingirate in ordine de o_ parte gi de alta a drumului principal gi care parci-fi surid de bucurie, precum gi versanlii dealurilor iinuoase dim-p.reju.1, ce-li apar unii de o parte cu pante repezi, acoperifi cu piduri9i allii de cealaltd par,te, cu_pante mai line, imbricafi cu diferite plan-talii ,si in special cu livezi de pruni,

De-a-lungul satului curge lumultos rAul Berzava, in a cdrui albiese varsd lateral pdrdul cristalin Gozni{a.

Pe lang-a loclitorii romAni de bagiina de aci se afld gi colonigtiaustriac_i, adugi de pe timpul impird.tesei Maria Tereza pentru sco-puri industriale, dar gi militare... .P9la -sfir9itul. secolului al XVIIi-1ea s'a addugat acestei popula-fiuni gi bufenii, adicd Romdnii emigrafi din Oltenii dln catrza-asupri-rilor turcesti.

. . Pentru turiEtii ce ,vor si guste gi frumuselile naturale ale impre.jurimilor, se recomandd in special ascensiunea pe muntele Semenic,fj" p" la Claus gi pArAul Molidului, fie pe la Casa pddurarului dinPrislop.

. Osteneala depusd pentru a ajunge in virful muntelui este cu pri-sosinfd risplititi de pldcerea sufleteasci produsi de priveligtea in-cintitoare ce !i se desfdgoari inaintea ochilor.

caRANA (WOLFSBERG)

Este situatd in judeful Severin, la 36 km de Reqifa qi 26 km deSlatina-Micd, in regiunea'romanticd gi plini de legende'a munlilor Se-Teqig, inconjurati din toate pnrlile de imengi codri nepdtrungi incdde fiin{e omenegti, in care fauna

'alterneazd cu flora cei mai bogat6,

relrezent?|4 prin superbe exemplare de brazi gi fagi ce r6sp6.ndescefluvii imbilsimate de riqini.

Are o altitudine de 1.000 m deasupra mirii 9i este socotitd ca ostafiune de indlfime cu mari perspective de viitor.'

Locuitorii sdi sunt exclusiv girmani colonizali aci din vremuriindepdrtate.

Datoriti climei moderate, cAt gi aerului bogat in ozon gi raze ultra-violete, a devenit sub regimul romAn o stafiune climatici si de vile-giaturi foarte apreciatS. mai ales de bdneleni.

Culmea ,,Petriceli", ce se inalfd deasupra staliunii, o apdrd devAnturile ce se abat dinspre apus gi miazd.noapte, iar terenul- deschisspre miazdzi gi risdrit primegte in valuri avalanga de raze ultravio-lete ce aclioneazd. intr'un chip atit de bineficdtor asupra organismu-lui, transformAnd colesterolul ce se gS.seEte pe suprafata pielii in vita-mina D, care impiedici formarea rihiti'smutui li copii.

^

Medicii recomandi aceastS. stafiune atAt pentru reconvalescenti,mdrindu-le energia, cAt gi persoanelor cu boli orgianice qi nervoasece se pot vindeca cu aer curat gi linigte completd.

Localitatea fiind declaratd climatici abia in ultimii ani, nu suntamenajate incd. sanatorii sau vile speciale.

Credem ci se vor remedia cAt de curAnd aceste lipsuri,Se gdsesc insi numeroase case {5rd.negti, curate, v-ruite, impo-

dobite cu diverse motive gi mobilate simplu, dar cu tot ce e necesar,Un restaurant modern, in centrul comunei, sub conducerea des-

toinicd a d-lui L l7einfurter, servegte masa vizitatorilor cu sau fd.riregim.

In ce privegte mijloacele de comunicalie - pentru lumea carecirculd pe linia Timigoara-Bucuregti - staliunea de cale feratd. ceamai recomandabili pentru toate trenurile, afar5. de accelerat care nuopregte aei, este Slatinq-Micd. De aci cu un autobus, contra taxei de

48

lei 12_0_de-persoand adultd. gi 60 lei de copil, continui cild.toria la Gi-rdna-Wolfsberg, depdrtati la vreo 16 knr E de Valiug,

Pentru vizitatorii care in timpul verii vor sd practicl innotul, sta-liunea dispune de un strand cu plaji, la o depdrtire de 10 minuie depromenadS, ldngl o minunatd pidure de brizl,

De altfel, pAni la strand circuld gi un autobus cu o taxi mici dedus 9i intors.

. Pe tot timpul-sezonului de vari sti la dispozilia publicului medi-eul vienez Dr, Luft Baran, stabilit in Regifa.

-

De asemenea in timpul iernii au lod ici tot felul de sporturi des,ezon, dar mai ales sky gi s_dniufe; fiind foarte frecventati, a qi fostdenumitd,,Sinaia Banatului",

Pentru turiqti se aranjeazd excursii frumoase la piscul Semeni-cului, Gosnei, Iu Baiq. Vutiuiutui,lt "iptiiiiiiti-tirt{tir)l' qi i"iir-triale din apropiere ale Soc, Regifa, etc,

BREBUL-NOU (WETDENTAL)

Este situatd la poalele muntelui Semenic, in partea din iudefulSeverin - pe romantica qosea Timig-Slatina-Regifa - ldngi apasburdalnicului rAu Timis,

Se numiri printre cele mai vechi stafiuni climatice din Banat,Altitudinea sa este ascendent5, incepdnd dela 900 m gi urci pAnd

la 1.500 m.O caracterizeazd. linigtea, clima sa moderatd, apa sa de munte

rece gi limpede ca cristalul, precum gi un aer lipsit de praf gi ozoni-ficat de pidurile seculare de brad 9i fag care o addpostesc,

Ca populalie are 1.200 de 5iermani, care acum vorbesc cu totiirominegte, Ocupalia lor principali este agricultura gi cregtereavitelor.

Este recomandatd ca localitate climatici pentru suferinzii denervi, Basedov, catarul pulmonar gi al cdilor respiratorii, anemie, etc, I

de asemenea gi pentru amatorii de recreare in millocul naturii.Bolnavii de tuberculozd inaintati nu se primesc aci.Din punct de vedere turistic, localitatea este inzestratd cu fru-

museli naturale de un pitoresc captivant; de fapt este un importantcentru turistic atdt prin situalia sa topografici, cdt gi a practiciriimai tuturor sporturilor de iarni,

CARANSEBE$

Este un vechiu oraq recunoscut de curAnd ca localitate climaticd,Are un trecut istoric ce se duce inapoi pAni in timpurile Romanilor,

Vieala romAneasci ce pulseazd aci este eminamente culturali,Din punct de vedere al pitorescului, sunt de remarcat strdzile

sale spafioase, unele strijuite de o parte 9i alta cu plantaliuni de sal-cAmi gi alfi arbori umbrogi; marele bulevard ce leagi centrul oraguluicu gara, precum gi frumoasa gridini Dragalina cu divergi 9i urnbrogipoml,

Prin miilocul oragului *ece apa linigtitn 9i plini de farmec aSebegului, ce conflueazi. aci cu Timigul gi peste care sunt aruncatefrumoase poduri de legdturd,

Printre edificiile care fac mAndria oragului sunt de remarcat:Palatul comunitSlii de avere a grinicerilor, cledirea Primiriei, Casade Pdstrare, clddirea Cazinei RomAne, noul local al liceului construitsub regimul ungar cu banii RomAnilor.

De asemenea remarc Ai Episcopia ortodoxi I ce a luat fiinf 5 din1864, 9i unde a pdstorit gi actualul Patriarh Miron Cristea sub regimulungar,

Oragul propriu zis este lipsit de fabrici; are numai nigte mori cefolosesc forta hidraulici a Sebesului,

In ce privegte populafia, Caransebegul numird astd.zi peste 10.000locuitori aproape exclusiv RomAni de bagtini.

Aci s'a niscut eroul dela Cerna, Ioan Dra5ialina, 1860- -19t6,x

In regiunea frumoasd dinspre Vest de Caransebeg se afli nouastaliune climatici CaransebeS-Teiugn de un pitoresc incAntitor, fiind?gezale la pg,alele munlilor ramificafi din coroana Carpafilor, - in va-lea admirabild. a Timigului, pe malurile cd.ruia este amenaiat un fru-mos gtrand cu plaid de nisip, cabine, birci 9i bodegi.

Staliunea are o altitudine de 320 m gi este ieriti complet devAnturi.

Particularii au construit aci case de recreafie, vile qi hoteluri,

51

amenaiand gridini 9i fdcAnd plantalii cu rdEinoase. Pe zi ce trecese construesc noi vile destul de confortabile,

La 5 km de Caransebeg se afla ;i localitatea Bulta Sdrqfd, eunos-cuti p,entru. fabricile sale care prepard. lemn de imbrdcat mobile (pla-caje 9i furnire).

Mai departe se merSie pe jos sau cilare peaproximativ 3 ore.

In vara aceasta se va construi o sosea carestafiunea Muntele Mic,

Sus staliunea are amenajati o proprietate de aproape 1.000 hapen.trq practl'carea skiului, cu pante foarte variate, fdre-a prezentapericolul avalangelor.

Nu trebue uitat a se lace 9i ascensiunea muntelui Tarcu, ale cdruiplaiuri inalte gi frumoase sunt de o atractiune irezistibild,

- Pentru turigti se recomandd a iace excursiuni pe Muntele Mic,inalt de 1.805 m, pe vArful ciruia se aflS 2 castelef unul al Batalio-nului II vAndtori de munte gi altul al clubului Rotary din Timigoara;precum gi urmitoarele lucrd.ri inaugurate in cursul acestui an deAsociafia ,,Muntele Mic" a funclionarilor comunali din Timi;oara:

c,l Cdminul de recreare Bela-Vista, cu 13 camere gi atenanse,avdnd 2 etaje gi mansardi, cu instalalie modernd de apd caldd 9irecei

b) Casa de addpost Bredigor pentru turiEti, cu 20 locuri;^ c)- Ins.talafia de forfd. electricd., construiti de directorul dr, inS,Cornel Miklosi;

d) Crucea de pe ,,Cleanful Gein", de 28 m. luminatd electric infiecare sear5. Ea este vizibila in noplile senine pAnd la Timigoara.

Comunitatea de avere din Caransebeg are de asemenea o case,denumiti ,,Cuibul nostru", aranjati bine'gi cu lumind electricd.,

In acest an s'a inceput construirea casei Prefecturii iud. Severin,cu 26 paturi, ce va fi gata in Octomvrie,

Accesul la stafiunea Muntele Mic se face cu masina sau auto-busul pAni in comuna Borlova pe goseaua judeleand Caransebes-Borlova,

cai de munte incd

va lega Borlova cu

BAILE IIERCULANE

La S.-E. de Domeniile Re-qilei, pe linia principali ce leaSd Tur-nul-Severin de Timigo-ara, se afla {rumoar" gi i*p'ortanta gaii BeileHerculane, un drum lung de cca 5 km te duce de aci in idmirabilastaliune balneo-climatici cu acelaqi nume,

Avind un climat de munte temperat, feri vAnt qi plicut, cu bo-{ate izvoare pentru cura de bai sau de bdut gi un confort modern,aceastd staliune a dobandit un renume european.

Dar gi in ce privegte pitorescul ce o incatreazd na std mai preios.Agezati pe valea incantdtoare a riului cerna, la o altituditr" ttu-

mai de !58 m, ne apar_e mdref strdjuitd de o parte Ei de alta de munfiin1ltj Si ma-siyi impidurifi, printre care se iemarci Domogledul, de1.106 m indlfime.

De asemenea imprejurimile sale ili oferi frumuseli naturale foartevariate gi neasemuit de atrdsdtoare.

Aceste minunate locuri ne amintesc insd. gi de evenimentele dinrd.zboiul de intreSirea neamului, cAnd grupul 'armatei

noastre delaCerna, degi izolat, si-a pdstrat aci cu eroism pozifiunile cucerite inlr_lte sAngeroase gi mari sacrificii omenegti timp de 3luni de zile,adicr dela inceputul campaniei noastre gi pand-ce inamicul trecuseOltul _Ei Dunirea gi_se apropiase de Bucirregti.

Chiar gi arma,tele adverse au recunoscut pe atunci cd striduin{eleostasilor rompqi dgla Cerna meritd admiralia lumei intregi,

Revenind la descrierea propriu zisd. a 'stafiunii,

aminlesc cd, iz-voarele sale tdmdduitoare au fost descoperite inci de pe vremea le-gionarilor impdratului Traian - cu ocazia intemeierii cetalii ,,Ad Me-diam" : Mehadia de astizi, gi le-a numit atunci ,,Ad aquas Herculisa_cJa-s", adica baile sfinte ale lui Hercule, dupi cum se constati petablele comemorative, precum gi pe inscripliile de pe apeductul - iziin ruind - ce legia pe atunci cAteva izvoare cu templul lui Hercule,

In unele pnrli de pe malul Cernei s'au gdsit nigte cirimizi Loartemari, avAnd imprimate pe ele numele roman Figulinus,

Pe timpul niv5lirii barbarilor qi al luptelor cu Turcii aceste bdiau lost devastate gi ldsate in pd.rdsire.

Incepdnd cu anul 1734, sub regirr.ul austriac gi un$ar Ei apoi sub

53

cel romin, aceste bdi.au fo-qt reficute gi modernizale, Trecute in pro-p-rietatea Statului nostru, ele au ajuns astdzi printre stafiunile balneo-climatice de cea mai_grare imporianfi, datoritd pri"lp.jrii ii stiruin-felor d-lui Ge_n. Dr, Vic_ol, consilier onorific p"rrirr

"t"rti"iri balneo-climatice la Ministerul Senetatii.

In total Bdile Hercula^ne posed d.. 17 izvoare termale cu tempera-tura variind intre 400 gi z0o, constituind cel mai bun medicam"rrt pre-parat de natura insdgi in misterioasele ei laboratoare srrbt"i.n".

Dintre acestea, 8 izvoare, toate sulfosaline, sunt lolosite la ali-mentarea stabilimentelor ce le poarti chiar numele lor si anume; Re-gina Jllaria, Elisabeta,_Dragalini, Ileana, Iosif 9i Fantani pentru ochi;al 7-lea izvor numit Hercule, cu un mare confinut salin gi'cu o radio,activitate apreciabild,.i;i.trimete apa sa tot ia stabilimentei" R;gil"flaria gi Dragalina; al 8-lea izvor, numit al ramdJ"ir"i,-ru-i"trebuin-leazd. numai pentru cura internd..

sunt de remarcat pasajele. gi. tunelurile de comunica{ie ce leagdintre ele cateva hoteluri gi stabilimente de bei, ferind astiel de .7-ceald pe cei ce vin transpirati dela baie.

In general-baile Herculane sunt indicate pentru reumatism, gutd,eczemd, scrofulozi, afec{iuni gastrice, etc.

lentru turigti se recomande a fa"e plimbiri la:- crucea Albd, unde din cauza drumuiui rdu gi prdpistios s'a pro-dus nu de multi vreme o nenorocire,

Astdzi -Direcfiunea bdilor a amenajat gi demarcat un drum inserpentind foarte comod, astiel ci vieala vizitatorilor si nu mai fiein pericol.

Poiana, in susul cernei, de-a--lungul cursului ei tumurtos, pind lacascada Cernei gi chiar mai sus la ,,Cele 'l Izvoare,' gi ,,Cruiea Ghi_zerct

Alte locuri demne de vd.zut mai sunt;Pe malul drept al Cernei:Dealurile coronini gi Schneller, a cdror ascensiune nu prezintd

greutdfi mari.

fegtera Hofilor, cireia i-am rezervat mai departe o descriere se-paratd; Pegtera cu Aburi; Pegtera Banilei, etc.

Pe malul stdn( al Cernei:

, , ,Murtii,Suha-Padina, 9i. Domogledul; pegtera Imbre; Domogle-dul-lAare' de_pe care pr-inzj cu vederea_Dunirea gi tofi munfii d'im-prejur; apoi Pegtera dela $oronigte gi pecenigca.

lntreaga vale a cernei,_cu impozantele ei defileuri, este umbritd.pe to_t parcursul sdu de pddurile laterale de fagi alternand cu brazi.ca localit5li importante din apropiere se

"impun "pr" " fi cu-

noscute r

_Pecenigce, cu fabrica ei de var, situati pe soseaua ce te duce lagard.Me.hadia,.a;.ezatA.pe dlgqla rAului Bela Rece, unde pe vremea

Komanilor a fost cetatea ,,Ad Mediam",Caransebegul, aSezat la confluenla Sebegului cu Timisul.

KI

Regi{a, parcurgdnd distanla de 109 km pe goseaua nafionald. cetrece prin Slatina Timigului 9i Viliug.

Pegtera Hofilor

Se afli pe muntele Hofilor, lAngd Bnile Herculane.Se pare ci natura a format aceasti pegteri inadins ca si

serveascd drept addpost holilor, care a1r fdcut altidati at6.tea vic-time pe aci, din care cauzd. s'a gi denumit ,,Pegtera Hofilor".

]ntrarea in pegteri se afld cam la un sfert din indllimea totalda muntelui,

Daci ai ajuns aci, vezimai intAi o despicdturd in munte in formaunui unghiu asculit foarte inalt,

Intrarea propriu zisd se afla in apropiere si este foarte mic5,PatrunzAnd in interior, spre dreapta, aiungi deodatd intr'un co-

ridor larg, a cdrui boltiturd nereSulatd. este compusi dintr'un ames-tec de stAnci ciudate qi infioritoarei ce se imbind sus de tot in formide unghiu.

Despicdtura de dinalari se prelungegte pAni la un zid de bo-lovani, ce o micgoreazd, dar care lasd totugi s5. intre in pegterd lu-mina zilei.

Mai departe in interior trebue sd faci tz de l6mpi electrice demd.nd sau de torfe,

Aiungi astlel intr'o alti incdpere mai mare, dar care te ingro-zegte prin forma el, inlerrrald,

Nigte urme de focuri dovedesc ci aci au gospoddrit hofii as-cungi de teama urm:iritorilor,

Interiorul continui. apoi cu o galerie subterani, de pe bolta cd-teia aldrni, numeroase qi frumoase stalactite,

BVZrA$ln apropiere de Domeniile de Nord ale Soc. Regila, cam la mii-

locul liniei ferate Lugoj-Gdtaia, se afli gara Buziag.De aci, cu un mic tren al biilor, parcurgi cei 2 km pini in lo-

calitatea balneari Buziag, cunoscuti incd de pe vremea Romanilorpentru efectul vindecdtor ce-l are apa din izvoarele sale carbo-Sa-zoase gi feru6iinoase.

Teritoriul bdilor, in suprafald de cca 50 ha, transformat intr'unsplendid parc, este situat intr'o vale deschisd cu o altitudine de t32m, ce se desfdgoari la poalele dealului Silag gi cuprinde in total8 izvoare timdduitoare,

Clima este dulce 9i feriti de vAnturi.Aceasti localitate balneari este recomandati pentru curi in

cazurile de boli de inimi, arterio-sclerozd., arme de reumatism, ane-mie, ficat, rinichi, boli de femei, etc,

Tzvoarele numite Sf, Anton, Iosif 9i Mihai sunt cele mai im-portante, avAnd un mare conlinut in bicarbonati, cloruri, ioduri gisulfafi (de sodiu, calciu, magneziu, Ier, man$an, potasiu, amoniu) ,precum 9i acid carbonic glazos, aeid metasilicic gi siruri de radium,ce au toate o apreciati putere radio-activi.

Aceste 3 izvoare sunt recomandate tn special pentru cura debdut. Pentru bdi existd urmitoarele stabilimente cu instala{iuni spe-ciale:

Baia feruginoasd cald6;Bdile carbogazoase calorizate, bune mai ales pentru bolnavii de

nervi:Baia de acid carbonic ,.Phoenix".Exploatarea bdilor se face astdzi de o societate anonimi, denu-

mitd ,,Muschong".

Pentru pl5cerile turistice se recomandd excursii la Podgoriilede pe dealul Si/c,s gi pddurea Dumbrduei.

Priveligtile ce fi se desfiEoari inaintea ochilor sunt direct ului-toare, suscitind sentimente de admiralie nestipinitd.

CALACEA

Este o localitate balneard agezatd, ldngd {ara Merligoara de pelinia feratd Timigoara-Arad,

In ultimul timp a devenit cdutatd gi recomandatd in specialpentru reumatism, €uti, ischias, etc,

Succesul de vindecare este uimitor,Staliunea mai este deserviti zilnic Ai de autobuse care circuli

intre Timigoara gi localitalile Periam gi Secosigiu.

LIPOVAOrdge-lul Li-pov-a, zis gi Perla Banatului, este agezat pe malul

stAng al Muregului la incruci-sarea acestuia cu linia feratd Timigoara-Radna.

Doui poduri de fier peste Mureg ii fac le{dtura cu Radna,Dacd. cercetim istoria, vom constata ci Lipova are un trecut

istoric foarte important gi destul de indepirtat.- _ -Astfei prin 1487 ne apare cunoscuti ca cetate gi proprietate alui Ioan Corvin, iar prin 1600 aparlinAnd lui Mihai-Viteazul,

Staliunea balnear5" de astdzi incepe propriu zis dela periieriaordgelului 9i se intinde spre valea $igtaiovat, O linie de tramvai facelegdtura bdilor cu ordqelul.

La dispozilia vilegiaturigtilor existi un restaurant modern cus-ald de dans, _o terasd splendidi ridicati in stil oriental gi o Sridindde vard umbriti de stejari bdtrani. Bucitdria este Irancezd si romA-neascd., in regie proprie si cu prefuri moderate

Pe te,ritoriul parcului biilor, intre alte edificii, se afld gi 3 ho-teluri cu 280 camere noi construite si cu tot confortul modern,

I! orSgelul Lipova, ce numdrd peste t2.000 locuitori, se gi-sesc de asemenea gi camere pe la hoteluri gi particulari, destul -de

curate gi cochete.Altitudinea staliunii este de 138 m, clima temperatd gi cu un

aer burat 9i lipsit de vAnturi.Izvoarele sale timdduitoare sunt cunoscute inci din secolul al

XVI-lea; cele exploatate astdzi, cu originea postvulcanicd., sunt nigtepufuri arleziene in numdr de 4, denumite: Lipova, Gloria, Izvorulnou din Pddure 9i Regina Maria,

Toate conlin ape radioactive fazoase saturate in bioxid de car-bon gi bicarbonafi; sunt feruginoase qi lithinifere,

_Apu acri dela Izvorul nou din Pidure are e{ect diuretic gi sevinde in comer! ca api de biut,

Ast5zi bdile Lipova sunt modernizate qi exploatate cu multd pri-cepere de Soc. numiti Biile Lipova.

In €eneral, stafiunea este un refuSiu ficitor de minuni pentrureconvalescenfi gi surmenafi, recomandati gi pentru afecfiuni ale

vaselor sanguine; cdilor respiratorii gi urinare; or$anelor de digestie;congestiuni ile ficatului; boli de femei; reumatism; boli nervoase, etc.Dugurile, inhalaliunile gi biile de laz carbonic produc o adevdratdrevolulie in arta vindecdrii,

Multd lume vine insi gi pentru recreatie, fiind o staliune foartelinigtits,

In ce privegte pitorescul regiunii, sunt de remarcatlAdmiribilul paic al bdilor, inconiurat de jurimpreiur de piduri

seculare, ce produc o umbrd deas5. gi bineficdtoare'In anul curent s'a inaugurat un strand modern gi unic in ielul

sbu, intru cAt, afari de exteriorul artistic, in bazin se Sdsegte o apdminerale a cdrei ac{iune de vindecare este neintrecuii la noi in lard,

De altiel, strandul mai are: o mare plaje pentru bai de soarelo cladire cu cabine, un bulet 9i o terasA acoperiti.

In imprejurimi, o minunatA priveligte imp5duritd se desf5goaripAnd spre podgoriile Aradului.

P; malul din fati al Muregului se afld localitatea Maria Rsdna,cunoscutd pentru biserica cilugdrilor iranciscani, unde se fac maripelerinaje.-

Asemenea in ultimii ani au inceput sd se faci cucernice peleri-naje de SAnta Mdria Mare gi la biserica ortodoxd romAni din Lipova,' In ce privegte pitorescul, pentru turiEti se recomandd a vizitat

1. Ruinele vechijor cetSli a-Lipouei gi $oimug, ce se af15 in apro-piere de inlrarea Mure;ului in defileu,- 2. Arudul.Mou, situat pe malul stAng al Muregului, Ie$at de ve-chiul Arad de pe malul din faln printr'un frumos pod metalic'

Acest ordgel a fost intemeiat in anul 1552,Printre locuitorii RomAni de bastini s'au colonizat aci cu timpul

gi numerogi $vabi.

MUNTIGENERALITATT

La frumusefea Banatului contribue in mare misurd giganticiisdi munfi ce-l acoperd aproape in intregime.

Unii munfi acoperili cu piduri gi finele prezintd" o plicuti infi-figare, cu multiple priveligti vesele gi zAmbitoare la soarele cald devar5, sau semdnind cu nigte mognegii gArbovili de ani, cAnd sunt im-brdcafi cu haina sclipitoare a zdpezii imaculate din timpul iernii.

Alfii, din contr5, pleguvi, cu stAnci goale gi pripdstioase, sfre-delite de nenumdrate pegteri ce te infioard.

Compozilia subsolului la unii munli este de un fel uniform depiatrd, iar la alfii cu straturi variate, ce pot si destiinuiasci trecutulgi vArsta lor acelor ce s'au invdlat sd. citeascd in marea carte anaturii.

In privinla bo$nfiilor subterane, unii oferi zdcdminte de cdr-buni, allii de fier, aram5, argint gi aur,

Nu trebuesc neglijate nici izvoarele termale ce lAgnesc delamari adAncimi, contribuind la vindecarea boalelor de care suferdomenirea,

Daci privim Banatul in intregimea lui, vedem ci numai o miciparte dinspre apus nu este acoperiti cu munfi,

Astfel, din uriagul lan{ al Carpalilor se desfac in mod minunatnumeroase ghirlande de munfi, derivali 9i inldnfuifi unii de alfii,pAni pdtrund adinc in inima Banatului,

In privinla nomenclaturii, situalia lor se prezlnti, astfel:La grani{i cu judelul Mehedinli, coroana Carpafilor, compusd

din munlii Cernei, cu vdrful Domogled, inalt de 1.106 m (cdruia i-amrezervat o descriere separatd) gi munlii Godeanului, cu vArful celmai inalt de 2.229 m,

Din acegti munli se ramilici Cracul Almaiului, ce se intindetreptat pind spre Baziag.

La granifa cu iudelul Huniedoara, munlii Poiana Ruscdi, cu vir-ful cel mai inalt de 1,359 rn, avind ceva mai in interior muntele Mic,de 1,805 m gi muntele f arcul de 2.190 m,

*

60

Intre Moldova Noui. 9i Regila-Vdliug se afli un lanf de munlifoarte.bosali,in minereuri $i carbuni, Aceltia au ca ramificalii munfiiLocuei, s.pre B.a4a9; mu-ntele PleSiua, spre Oravi!ai muntele'Semenic,spre vahuEi gi uaransebeq, cdruia i-am rezervat de asemenea o de-scriere separati,

.Alte ramificalii mai scunde se deslac spre Farliug pAnd spreDUZrag.

Sfertul de N,-E. al Banatului, cu mici dealuri gi coline,- prezen-tdnd in general J.orT3 .unui platou, cu o altitudine medie de

-300 m,

este denumit podigul Lipovei.. .Spre apus culmile munfilor se micgoreazd din ce in ce, iormAnddealuri care se J919"" trepiat pand se termini printr'un ges foarteroditor ce se cultivd cu diferite grAne.

DomoSledul

. Dintre munfii cernei ce trijuesc cu m6.ndrie B6ile Herculane,cel mai interesant masiv este Domogledul.

Inalt numai de t.t06 m,. ugor 9i iepede accesibil, pare din depdr-tare extrem de srandios, prin versanlii sii prdpdstioql ce se coboardin-valea cernei aproape vertical, formand un uriag perete pe toatiindllimea sa qi care std._ca pazd" contra vanturilor c6 ir putei invadastafiunea dinspre risirit.

. Diq localitate, ascensiunea pe Domogled se poate face comodpe la,,Crucea Albd" gi,,Poteca Pisicii" cu vestitul'izvor Jilaru. Delapajigtea Mugoroni crumul pornegte intr'o frumoasd serpentini binemarcatd, strdbitand pdduri dese gi umbroase pand spie coama sacatifelatd cu un strat {9 f-a1ep groasd, de culcar^e verde, ce impresio-neazd, plicut retina ochiului.

'

Al doilea drum, mai scurt $i g_reg., dar prin aceasta gi mai inte-resant, este pe la ,,Pegtera $erbanului",

.Ajuns_sus pe Domogled,_pe partea lui zisd Domogledul Mare,fiindcd rya^i ?'e o_parte zisd Domosledul Mic, deosebegli 2 vdrfuri':unul <ie 1.800 m si altul de 1,106 m.

D9 ne coar,na pleguvi a muntelui ochiul poate privi cu desfehrepAni la mari depdrtdri.

Intregul masiv ifi apare ca o grddini. minunati din basmeleorientale ,,o mie gi una de nop!i", plina de frumuseli naturale, cu uncaracter carstic, cu peisaje variate gi fermecitoare, presd.rate cu nu-meroase ppgteri misterr_oase_ gi captivante, cu stdnci goale sau impi-durite, cu iagi bdtrani gi umbrogi, Le-gi deslac

"oroutr=lo, pe o intinsi

tazd.,In pdduri miguni numeroase varietdli de reptile gi insecte foarte

ciutate de zoologi.Flora de asemenea este foarte interesantd. gi unici in fara noas-

trd. Alunele turcegti cresc in abundenti.Mulfi invdfafi specializali in gtiiniele naturale igi petrec aci tot

OI

sezonul de .vari .pentru a face studiile florei gi faunei acestei minu-nate-regiuni din lara noastrd. gi a-gi completa colecliile cu specii rarede plante gi insecte,

SemeniculSituat la S.-E.^de Rg;1tar_ este de -!apt ccl mai inalt gi frumos

munte din centrul Banatului, Daci te afli'in n"+G-qi-"i"i .e-l oi"i-t::j;,fi]: dispozilie doui drumuri; unul "" q"ri"'gt" a-"_"_f""i"tllllii feyaya,,prin Groposu, gi.altul ce urcd.- de'_a_dreptul f?inJecul. Ambele drumuri te duc mai int6i la vdliuf, de unde incepepropriu zis ascensiunea spre muntele Semenrc,

. ,.Dyn1^"_"a o jumitate de ord. de mers aiungi pe vdrful prislop,inalt de 998 m.

_Mai departe, pornegti. pe un drum lateral lung de 4,2 km, ceurcd Eerpuiqd :j costig prin piduri seculare de fag-i gi prin caievarrumoase potenlte,

. Ajuns sus in v5.rf, muntele semenic !i s-e prezintd ca un platouimbricat cu o mantie.de verdeafi, ce se desfagLrJir"-or, piLriai-du-se citre poale. P.rilind in depirtare, poli .iirti"g" d"- o p"rt", p"coastd, pitorescul sat Gir6na,

cercetand mai atent.cu vederea platoul Semenicului, ili apar gicele trei vdrfuri ale muntelui, si anume;

,,, T.Semenicul propriu zis, inalt de L44i -m, acoperit cu un splen_drd covor de verdea!d ce-fi inspird un profund sehtiment de admi-ralie pentru opera divinului creitor,

2. Piatra Goznei, inalt.de 1.449 m, cu stanci mdre{e si vigduniincrur]tate, ce _parcd te infioard prin misterioasele iniorioch"ii

""n'au tost vreodatd vd.zule de razele zambitoare ale soarelui.Aproape peste tot intdlnegti pajigti si mu:chi verde, in care te

intunzi - in unele locuri - chiar pAnA la genunchi,3. Piatra Nedeei, inalt de 1.438 m, ce seamind cu varlul Seme-

nic, se afle la o depdrtare de aproximatir, 6 km., ..Povarniqurile acestui varf se pierd lin gi plicut spre orizontuldepdrtat.

Intre toate aceste 3 vdrfuri se intinde majestos pratoul de ver-deafd, in suprafafd. de peste 4,000 ha.

, . D: pe vArful cel mii inalt putem avea o privire inti'sd aproapeqe turlmprelur,Astfel, la rdsdrit vedem pina 1a coroana Carpalilor,

^ L.a Nord gi.Vest, regiunile ne apar din ce in ce mai tegite, pAni incAmpia productivi a Banatului. -

In revirsatul zilei putep distinge la orizont o bandd de argint,care nu este altceva decAt Dunirea,

La sud sunt insd tinuturi pdduroase care mdrgiinesc vederea.

?n .geaua muntelui Semenic izvori;te Berzava, ce ia drumulspre Regifa, dupd ce suferd mai intai incitugerile dera claus Bra-

62

zova gi Valiug; Mehadia, ce se varsi spre Sud in Cerna; Nera, ce seindreapti spre Vest gi Timigul, ce o ia spre Nord,

Sus pe platou, intre vArfurile Semenic qi Piatra Nedeei, se afliaga zisa ,,Adler Bad", adici ,,Baia Vulturului", cu un diametru decca 4 m, avAnd o apd cristalind foarte rece, despre care se zice cd.posedd oareeari. puteri terapeutice,

De curAnd s'a agezat pe vArful Semenicului o cruce de fier, de12 m indllime, ce atrage atenlia turigtilor gi care servegte pentruslujba religioasd ce se line de preotul din Valiug cr ocazia pelerina-jului din zi'ra de Sf. Ilie.

Clocodici

Se afld la Sud-Vest de Regifa. Indllimea sa este de 620 m.D'tn cauza lemului nisipos ce conline, apa de ploaie a reugit si-i

cresteze addnc versantii.Ascensiunea dinspre Regifa se lace cu oarecare greutate, dar,

odati ajuns pe coama lui cea mai inalt6, privegti cu un fel de mAn-drie naivi spre poale,

De jurimpreiur prinzi cu vederea nigte priveligti de o frumusefenebdnuit5, mai ales in direcfia de apus, spre Lupac, unde muntelese tegegte foarte lin, pirAnd la orizont ca o imensd mantie de catifeaverde ce se desface din ceruri,

RimAi minute intregi profund emofionat gi-fi vine sX ridici unimn de preamdrire puternicului creator, care a orinduit toate tucru-rile aci pe pdmAnt cu atdta chibzuiald gi inlelegere.

Daci privegti in partea de Nord gi Est, pidurile de jos ili parca nigte c15i, iar apa din vale a Berzavei. ca o dun6gd albicioasd cesclipegte pe imensul covor de iarbd verde,

RAURILa pitorescul Banatului contribue de sigur in bund parte gi mul-

limea de rAuri, riulefe, pdral,e, pArAiage gi. izvoare caye-i impdneazdminunat intregul sdu'teritoriu muntos gi de ges, unele din ele pur-tAnd la vale cu apa lor gi nisipul aurifer ce-l deslipesc din stdncilepeste care trec.

Dintre toate aceste ape amintesc mai ios numai cAteva:L Muregul, ce desparte Banatul de provincia sord Crisana,Izvorind din centrul Transilvaniei, acest rAu primegte in drumul

sdu numeroqi afluen{i, reugind si strAngi o mare cantitate de apdpe care o varsd la slArgit de-a-dreptul in Tisa.

Pe porliunea ce formeazd Sranil,a Banatului, el poarti pe spi-narea sa 3 poduri de cale leratd foarte elegant construite, precumgi mai multe poduri de Eosea.

2. Bepa, ce izvorigte din irumogii mun{i Poiana Ruscdi.Ajuns in dreptul Cor"tei,t1,tt-*utu, el prirnegte apa su{icientd

printr'un canal din Timig,Cur{e apoi spre Timigoara, de unde intrd intr'un canal sistematic,

servind drept cale de navigalie in legdturd cu Tisa - in care igi varsdapele - gi mai departe in legdturd cu Dundrea,

Inainte vreme scurEierea apei rAului Bega era ldsati in voia ei,aga cd se formaserd lateral o muilime de mocirle insalubre,

Regularea propriu zisd a Begdi s'a fd.cut intre anii 1907-1910'rezolvdnd perfect problema pusd de comuna Timigoara in legituricu instalaliunile de folosirea forlei apei.

Diferitele ramificaliuni libere ale Begii, ce serveau inainte laexploatarea de mori gi'diferite uzine, ptecum gi la transportul lem-nelor, ficeau oragul neslndtos.

Prin executarea planului sistematic de canalizare, toate incon-venientele acestea au dispf,rut, reugindu-se sd se formeze o singurdalbie 9i o singuri mare instala{iune de forld,

3, Timigul, ce izvor5"gte din qeaua muntelui Semenic.In drumul siu - la obArgie destul de romantic - trece pe la

Teregova, Caransebeg, Lugoj, strdbate apoi judeful Timig-Torontal

64

pe la Ciavos, de unde, trecAnd in Iugoslavia, igi continui drumulpini se varsd de-a-dreptul in Dundre,

_ Printre afluen{ii sdi principali amintesc pe: Bistra, Poganigulgi Berzava,

4. Berzaua, izvorigte tot din muntele Semenic,Apele ei sgomotoase gi pline de poezie sunt oprite de canalele

gi barajele ridicate de Soc. Regila in scopul folosirei for{ei apei laproducerea de curent electric Ai la transport de lemne,

Aceste baraje, precum gi intreaga relea de canale de prindereaapei, amenajate de societate, sunt de altfel descrise mai pe larSintr'un capitol special din Monogralia Uzinelor Regifa.

Drumul ce-l mai strdbate Berzava dupd baraje igi pierde dinfarmecul sau. Pdnd la Resita nu mai duce cu sine decAt o cantitatemicd de apd, ce bolboroseste incet printre pietrele ce-i stau in cale,

DupA Regila, albia ei se incarcd cu apa ce i-a fost furatd deuzine, mdrindu-;i capacitatea, Dar aceastd api, fiind murdard, numai are niciun farmec,

Pentru a se amena ja pe Berzava un strand al clubului sportiv dinRegila, acesta a fost nevoit si aleagd un loc dinainte de intrareaapei in orag, la o depdrtare de cca 9 km de centrul oragului,

Locul are o pozilie admirabili gi munca ce s'a depus pentru ame-najarea lui este acum destul de bine rdspldtitd.

Ajunsd la Bocga, dupd un drum de cca 20 de km in bitaia soa-relur, apa sporiti a Berzavei ili apare iarigi curat5, putAndu-i-seamenaia aci alte stranduri.

Mai departe, cursul Berzavei este linigtit gi nu mai prezintivreo particularitate interesantd.

5. Caragul Ei Nera, izvord.sc ambele din muntele Semenic, ca giTimigul. Pe tot parcursul 1or, ele stribat regiuni admirabil dotatede naturd.

Pe por{iunile lor muntoase gi cu ape clare ca cristalul abundipistrivii de diferite specii, ce dau sclipiri de aur cdnd sar din apicu spinarea lor rogcati in sus,

Ambele rAuri au un traseu aproape paralel pAni se varsd. de-a-dreptul in albia Dunirii.

6. Cerna, este un rAu neintrecut prin farmecul gi poezia sa.Izvorind din munfii Mehedinfi, vArful Oslea, curge spre S,-V.,

apoi spre Sud, numai prin regiuni muntoase.Apa sa cristalind gi torenliale ii de un farmec unic gi romantic,Tiaseul sdu marcheazd despirfitura dintre mun{ii'Carpafi 9i

munlii Sretinei din Banat,Ca afluent principal are spre obdrgie pe Craiova.In drum trece pe lange frumosul gi pitorescul sat Tople!, iar

mai departe pe la BSile Herculane. Aci primegte ca afluent pe Reca,continu6.ndu-gi astfel drumul mai departe pAnd intdlnegte DunIrea,cu care igi pldmidegte apoi soarta impreund pAni se varsd. in Mare.

cATARAcTELE DUNARTT ixrnnB AZI A$-TURNUL- S EVE RI N

Cele mai bogate gi frumoase peisagii ce ne oferd. Dundrea suntde sigur acelea unde navigalia este cea mai deiavorabild.

Jdrmurile ei foarte st6.ncoase gi de formafiuni bizare, ce alter-neazd. admirabil cu fiEii de iarbi verde sau de pdduri umbroase, pro-beazd, cd. Dunirea la formarea ei a fost nevoiti si duci lupte fo-artecrunte spre a-gi croi astfel un drum printr'un lung lan! de it6.nci sdl-batice ce i-au stat in cale gi pe care a reugit sd le despice la mijlocin linie dreaptd,.

Urmdrind cursul s5.u printre uriagii colli de stdncd ce rdsar dinpatul albjei gi prin cascadele sale inspiimAntdtoare, te convingi cidisputa dintre cei 2 beligeranli - apa gi stdnca - nici pdnd, aii, n'aincetat.

Din punct de vedere al frumusetilor naturale, expunerea de maiios va rimAne de sigur cu mult in urma realitdlii, pentruci estefoarte greu si poli exprima emolia ce o simli cAnd'te gnsegti pierdutin voilvalurilor pe lAngd coastele pripdstioase gi gigintice aie Du-nirii. Totugi voiu incerca,

incepAnd dela intrarea ei spre ldrmurile muntoase ale lirii noas-tre, cursul leneg al Dundrii lasi si se {ormeze imediat mai jos deEaziag insula nelocuitd Kisilievo, ce aparline Iugoslaviei. Ceva maideparte ili apare in fala localitatea sArbeascd Grddiqtea, unde seafl5 ruinele unui castel roman ridicat de legiunea \IIII Claudia,

In dreptul comunei Moldova-Veche Dundrea se desface in douipr-ale ce strAng intre ele insula Moldova, lungd gi lati de mai mullikilometri.

Din dreptul comurrei Coronini, unde brafele Dundrii se impreunddin nou, cursul fluviului trece prin nigte lanfuri de stAnci calciroase,care ii pun in fald la fiecare pas piedici 6ireu surmontabile,

Pe o porfiune de cca 2kn,ldlimea albiei se strdmteazd in lormdde pdlnie, ajungdnd pdnd la 400 m.

bt)

Coltul de stAncd Babacai din iosul insulei Moldova, ce iese afarddin apd.cu aproximativ 6 m, formeazd aga zisa €-11ni11 superioari acatarictelor Jau,

"um i se mai zice, cheia asupra albiei Dundrii de ios.

IncepAnd din aceasti regiune, $dsim pe ambele lirmuri ale ma-relui fluviu di{erite urme de lucrdri gi castre romane, asupra cdrorarezerv o descriere separatd,

Asemenea din tlmpul rizboaielor cu Turcii mai gdsim ruinelecetdtilor Sf. Lqdislau pL malul stAn$ 9i Golubaf pe malul drept, deunde incepe sd se vadi gi drumul lui Traian,

Inima muntelui Goluba! este sfredelitn de o mare peqteri neex-ploratd incd, fiind inundati'de api, precum gi alte numeroase peqterimai mici.

De aci iese otrdvitoarea musci columbaci, ce ndvilegte atAt inIugoslavia, cdt gi la noi in Banat, de obiceiu in lunile Aprilie 9i Mai.

Dupi o legendi bindfeand, in gu{a pegterii G-olubaf ar fiatutt"uf Sf. Gheorghe capul' balaurului infernal invins de el'

Baza muntelui Golubat mai este de altfel stribdtuti 9i de untunel ce servd de gosea,

Mai departe albia impreunatd a Dunirii intri maiestos printremunfi cu o l61ime de cca 400 m gi o adincime de 20--:2'5 m, ce se*"triitr" pAnd la punctul Alibe!.'De aci munfii depdrtindu-se de

{irm, albia incepe iar5gi si recipete o lilime pAnd la 1.100 m 9i oaddncime pAnd la 7 m,

In dreptul muntelui Stdnca, unde numeroase stAnci prdpistioasede granit if pun in fald piedici serioase, se formeazd P-ti*1- catatacld',ce

"prezinld, un risc mai mic pentru navigalie, Aci albia fluviului se

reduce la cca 900 m, iar la suprafala apelor mici apar numeroasecolturi de stinci, ce ies afari din apd ca nigte brale uriage, care tiur'burd cursul liber al apei.

Pentru inliturarea acestor piedici de navi$alie s'a amenaiat pefundul albiei un canal cu o adAncime de 2 m qi o lalime de 60 m, peo lungime de 1.900 m, inldturAndu-se in total 18'000 mB de stinci,

Lucrarea s'a executat in intervalul dela 17 Sept, 1893 la 25 Oct.1925 de citre Statul austro-unElar, potrivit acordului incheiat cuComisiunea internalionald de navigalie pe Dunire,-cum.de altiel s'aprocedat 9i cu celeialte lucriri dJ pe Dundre ce le voiu descrie lardndul lor.

Dupi ce pirdseqti cataracta Stanca, albia Dundrii-se lilegte.pr"-*it"t stAng, unde piciorul muntelui se retra$e, dAnd loc si'sedesfdqoare o veideald pioaspitd, ce se prelun$eEte spte valea Liub-cot)ei, in care conflueazd pdriurile Camenila gi Orauifa. Aceasti re-6[iune este cunoscutd pentru minereurile sale de arami gi {ier exploa-tate inainte vreme.

Prundigul depus aci de Camenila str6.mteazd albia Dunirii, re'ducAnd-o la o lilime de cca 500 m,

La o depirlare de cca 4 km mai in jos pe malul st6n$ se intindeca un covor valea pitoreascd Berzusca, cu comuna gi rdul cu ace-laqi nume.

67

Dela Drencoua incepe cataracta numiti Cozla, formatd de unbanc de stinci de ardezie gi calcar ce se vid cu ochiul liber.

De departe auzi sgomotul apei ce bolborosegte mdnioasi qi cadespume(ind din lupta ce o duce cu stAncile ce-i stau in cale pas cupas, Peste porliunile adinci se fac ochiuri ce se invArtesc in loc.

Pe prima porliune li{imea albiei cregte dela 400 m la 900 m,Mai departe, din caltza malurilor st6.ncoase ce cad aproape verticalgi a bancurilor de stAnci dela Doica, ldfimea albiei se reduce la cca300 m, iar cursul apei se indreapti deodati aproape in unghiu dreptspre !5rmul sdrbesc, unde Sdsegte nigte perefi de stdncd pripis-tiogi, care-i strAmteazd din nou albia pdni la 380 m,

In regiunea muntoasi dela Cozla, precum gi pe fdrmul iugoslavdin fafi, se gisesc citeva exploatiri de cdrbuni,

O cale feratd industriali leagd debarcaderul Drencova cu loca-litatea minierd Cozla.

Intre Cozla gi Doica, pe malul stAng, se varse in Dunire riulSirina, care aduce atdta prundig incAt se sporesc mai mult piedicilenavigafiei.

In jos de Doica albia se mai ldlegte ceva, iar colfurile de stAncdce se mai ivesc pe cca 2-3 km nu formeaza o piedicd de neinvinspentru navigalie.

Pe toati latimea ei Dundrea este un sbucium de valuri ce urliqi fac cldbuci.

La aproximativ 2 km de Doica pe firmul stingi apare, asemeneaunei limbi ascufite, stinca numitd ,,Piatru Lungd", iar mai ios, la cca3,5 km, iese afar5. din apd perechea de stdnci ,,Biuoli",

In jos de gura r6.ului Jeleseua, albia fluviului incepe sd se strAm-leze, iar malul stAng cu stAncile pripdstioase ale muntelui Trescovafne oferd un admirabil peisaj.

In ce privegte inlesnirea navigaliei pe porfiunea Cozla-Doica, cuaddncimea insuficienti la ape mici, s'a sdpat pe fundul albiei o cu-netd lungd de 3.500 m, de 2 m addncime qi 60 m ldfime, scofdndu-se85.000 m3 de stdncd,

Lucrdrile de dragaj s'au fdcut in t893/96.Dupi o distanfd de 6,5 km dela Doica in aval, Dunirea sosegte

inaintea cataractei lzlaz, cu o ldfime de albie de 400 m.Din cauza bancurilor de stdnci ce intAlnegte in cale la lzlaz, Tah-

taliq-Mare gi Tahtalia-Micd gi, pe care cursul apei nu poate sI le in-vingd, Dunirea este silitd sd-qi ldleasci albia, ocolind astfel aceicolli de stAnci periculogi, unii vizibili, fiind la suprafafd, iar alfiiascungi sub apd.

In dreptul muntelui Greben, ldfimea albiei se reduce din nou la420 m din cauza stdncilor calcaroase de pe mal ce se intind in albie,

Pentru amenajarea unei cii navigabile pe aceastd. cataractS., cuextraordinare cideri de api, ce vine in al doilea rAnd dupi Porlilede Fer, s'a sipat gi aci un canal de talpi, pe o lungime de 2,000 m,cu addncimea de2 m 9i ldfimea de 60 m gi pe incd 1,900 m de aceeagildlime s'au curdlat collurile de stAnci de pe fund,

I.ucrdrile s'au executat in 7893i97.

In iala muntelui Greben spre a-val ne apate bancul,de stinciVrani, care strAmt.uia

^lbiu pan4 la 220 m, p-ent1u ca,imed.iat mai in

i;r-;;;;;fi.ta u O""arii sa "uda

in cascadi 9i si-Ei largeasci de-

lra"ii-.tUi. pAnd la 2 km, intinzAndu-9e pe. un. platou stdncos cu nu-

*"ro"." bancuri cAnd mai mari, cAnd mai mici. Fluviul se $asegte

""i "iiflt"i din cercurile de fier cu care a 1ost strAns mai sus, ar6-

tAndu-se mAndru 9i dornic de libertate'"---e;;;a;-JLiu-ci"ten Iormeazd un virtei_periculos. cu o bolbo-

,or"ula continuu infuriatd 9i galdgioasb, in adAncime.de,cca 30 .*'care, ca gi intr'un iad, ameninla inainte vreme cu sculundarea orlce

vas care se incumeta sd treacd pe acl'--- Mu"t"1e Greben, cu roci frumos stratificate qi variate, in care

ubrrndi -*ui

ales amonita rogie, ifi oferd intradevdr un tablou pito-

resc si impresionant, martor al luptei titanice dintre apd 9i stinci'2 elemente ce-qi disputi vegnic supremalia- - f. oi"ior,rf *,rrriJ,ti Crbf"" r" gas"t" urmele unei case de pdzi'

tor de pL ut"-"a Romanilor,""^ b;; i;;;; a; G;;t";, pe o porliune de 2 km, adincimea apei

variazd. intre 3,5 Ei 9 m,'- p; *ui.rl ,tarrg ""-upare

apoi comuna Suinifc.qi mai departe ,,T-ri;

kule", ce sunt ,.rin"i" u'S .ur" de pdzitori turci ridicate in secolul

al XVII-lea.-- - P" *.1u1 drept, intre km 80 gi 81 mdsurali dela Baziaq, se afla

orasul sArbesc Milanouaf,"'-'ii;l;;i""f.r "J""e

in acest port bogatele minereuri de aramd

9i f", Juiu Muidunp"[, ". t" i*buicd in bind parte 9i pentru tzlneledin Regi!a,- - p;;ir; amenajarea unei cdi navigabile_ pe porliunea Greben-

mlfu"otu,t s'a construit un dig de oprirei..ap.ei, aga-ca,sd nu mai curgiS

spre malul drept, ci, din "o.,Iru,

apa sa fie-impinsA.Si s.d.i se oblina o

;i;;;t*" sulicienta spre malul st-An$ rezervat navigaliei'

Se pistreazi astiel o lalime. navigabile ia Greben de 430 rn, la

Svinita de 380 *, iui-ju- capdtul din"avale al digului o lelime de

7d0 * tuta a" malul stAng 9i 40 m faln de cel drept, pentru a se

avea acces in jurul portului sArbesc Milanovat'Portiunea de Dundre moart6, inchisi intre. dig 9i malul drept'

".t" i"puia- i" u""rt mal prin 2 di,glri transversale ce trec prin 2 os-

;;;;r":tr"ptdd astfel intreaga porliune moartd in 3 bazine cu apd

de rezervd.-"'ittg;aionSitudinal are o lungime de 5,800 m, cu.o lilime 1a co-

roani de 4,5-10 * 9i o inailime deasupra apelor scizute de

1,5-2,8 m,tig"i transversal de sus are o lun$ime de 700 m' cu o la1ime la

"o.ourri de 5-6,5 m 9i o in61!ime deaiupra 1P9lo1 scizute de 2'7-

J,+ * ui"ti de porfiunea dintre ostroave, unde lelimea coroanei este

;;;i iu 2 m 9i i"al1i*"u din contrd mai mare'---- -Oig"f trurr*u"rtul'de los are o lun-giiqre- d9 800 m' cu o lilime

la coroina de 4,2-5,3 m gi o indllime de 1,6-1,9 m' -'- - i; Ei"rea piciorului Greben s'a ldsat o inillime de *2'8 m' pe o

ldlime de 150 m, aga cd, in caai venirii unei ape mari si se poatiscurge gi pe porfiunea aceasta pAnd la 2.800 m8lsec, api,

Lucrdrile de ridicarea digurilor au consumat in total cca 460,000ma de piatrd si au durat dela 1891 la 1895.

Dupd terminarea digului Greben-Milanovat, constatAndu-se cdin dreptul Svini{ei nu se obline o adAncime suficienti de api, s'afdcut un canal lung de 1.500 m, cu o lilime de 60 m gi o adAncimede 2 m, dobAadit prin radierea stincilor de pe fundul albiei,

Lucrdrile au necesitat ruperea a t3.236 ms de stdnci qi au duratdela 1895 la 1898.

Mai departe la cca 11,5 km de Greben ne apare un banc destAnci agezate in zig-zag de-a-curmezisul albiei gi care iormeazd pe-riculoasa cataracta 1u11. denumita astfel dupd pArAul cu acelagi numece se varsd pe malul stang.

Pentru inlesnirea r:.avigatiei s'a construit un dig de oprire, ince-pAnd de pe larmul crep*, nar sus de l-ersarea pArAului Porecica giterminAndu-se in ics de ilsula ce-i urrneaza: lucrarea a necesitat peste100.000 m': de piatra

Pe de alta par:e. f,e:::r'J a se o':i::-e,- ajanc:me navigabile, s'aconstruit in amonte ce c:g l cu:e:a -::Qi ce 13-i,-r :n, cu 60 m ia-fime 9i 2 m adancime, iniaiurariu-se 29.953 = :e s:arca.

Lurrdrile acestea au fost facute in anii 1S9ir 97.Mai deparle Dund.rea se indreaptd spre \.-E. si-si tas-.:e.zi

uniforrn cursul printr'o albie plina de bancuri nisipoase, cu o ad.An-cime scizuti de 6-8 m, iar lifimea intre 600-7,200 m,

Pe porliunea dinlre Iuli ;i Cazan, lungd de cca 14 km, fluviultrece pe langa 3 comune, ce !i se prezintd. la rAnd astfel; pe maluldrept Columbinie, iar pe cel stAng Ti,souila, cu o cale feratd. spre mi-nele Eibental 9i mai departe Plauiqeui{a.

PAnd aci malul sting este format dintr'un lanf de stinci in ser-pentind ca gi la Iu!i, apoi pe o lungime de 1 km cu sigturi cristalinegi mai departe straturi de lem pind la pasul Cazan, unde incep dinnou stAnci calcaroase.

Privind cursul Dunirii in avale, avem o perspectivd. in care apapare cd se ingusteazd lreplat, treptat, pierzAndu-se printre pereliiprdpdstiogi de pe maluri, ca un uriag balaur argintiu ce se tArSgtecdtre vreo pegterS.

Ajuns la acea porliune unde Dundrea se stranguleazi pAnd lao lelime de 170 m, ambele maluri ifi apar intr'un relief silbitec, cupereli de stAnci inalte ce se infig in bolta albastri a cerului. Singurulsemn de vieald. il dau numai neobosilii vulturi ce planeazd.lin, fdc6.ndrotocoale, sau se ridici aproape vertical, despicind cu aripile lorimensitatea imaterialS a aerului.

Ili vine si in6ienunchi cu religiozilate inaintea acestei opere dum-nezeegt| incomparabili prin glrandoare, cea mai demnd. de admiratdin tot parcursul Dundrii; rdmAi profund emolionat gAndind atAt laformalia ei geologicd din infinitul timpurilor, cit gi la lupta ce oduce continuu apa-Dunirii cu aceste uriaEe stAnci prin care gi-a croitdrumul sdu triumfitor.

Cu perelii stdnco;i 9i inalli pAnd la 780 m, albia de aci poatefi numiti cu drept cuvAnt ca o a doua Poarti de Fer,

Din cauza -oniigurafiunii sale naturale, pasul Cazan a servitde multe ori ca arend de'lupte sdngeroase intre dilerite armate, cumde ex. a fost pe timpul Romanilor gi mai ldrzitt al Turcilor.

Nu departe de intrarea in pasul Cazan, in rocile muntoase de pe

lirmul stAng, se afld vestita pegteri Punicouq, cdreia i'am tezervatmai departe o descriere separatd

La cca 100 m de aceastd pegterd se af15 ruinele unei redute,precum gi pegtera Veterani, numiti aga dela generalul austriac carein 1692 voise sd opreasci aci, numai cu o mind de oameni, pdtrun-derea pe Dunire in sus a unei mari armate turceqti.

Grota Veterani are o lungime de 28,5 m, o ldlime de 34,1 m 9i oinillrme de 3,8 m, iar deasupra o fereastri naturali cu un diametrude 50 cm.

Se zice ci pe timpul Dacilor aceastd pegterd a servit drept tem-plu al zeu,lui Zamolxis,-

Pe malul drept al Dunirii in fafd se aratd vAriul cel mai inaltal munlilor stAncogi Strebe!,

In pasul Cazane, albia Dunirii variazd intre 170 gi 300 m, iaraddncimea dela 20 la 50 m,

Dupi o lungime de cca 4 km, lanlul de munli de P9 malul stin$incepe sd se retragd, fdcAnd loc unei paiigti de un verde vioi ce cu-prinde intreagia vale Dubova gi care se intinde pe o lun$ime de cca1,5 km, in timp ce albia fluviului se ldfegte deodatd pini la 1.000 m,micqordndu-gi insd adAncimea pAni la 10 m,

Dupd vreo 2 km in aval iardqi ifi apar in fafi peteli prdpis-tiosi de-stAncd qi albia fluviului din nou se strAmteazd la 180-300 m'crescAnd insd in adAncime intre 30 gi 54 m.

Dupi cca 9 km de drum peste vechea gi noua Ogradend, Dund-rea pdrdseqte complet regiunei aceasta de defileu, demni de remar-cat prin grandioasele sale priveligti,

Prin tot pasul Cazane navigalia este favorabild, apa avdnd oaddncime suficientd,

In dreptul localit5lilor Ogradena ldlimea Dundrii creste p{ndla 600 m, formAndu-se o insulf cu acelagi nume, impiduriti cu salcii9i plopi.' - lJt^.^ti apoi - pe malul stAn$ - comulra, Iegelni!-a, iar pemalul sArbesc, li cca 4 km mai in aval, comuna Tehiia, in fala edtelase afl5 Orgova.

Dupn alli 4 km fi se desfigoard inaintea ochilor romantica insuldAda-Kaleh.

Pentru Ada-Kaleh am rezervat mai departe o descriere separat5,In jos de insula Ada-Kaleh se varsi in Dundre-pAriul Vodifa,

ce forma inainte vreme Sranila dintre RomAnia 9i Un$aria,Ceva mai la vale, pe malul stAngi, ili apare Vdrcioroua, din drep-

tul cdreia poli auzi mugetul apei ce se lovegte de- nesfA-rEitul banc destinci ce-i- stau in cale-, Acestea fac parte de altfel dintr'un intre$

71

lan{ de rcici presdrate pe talpa albiei, ce incepe cu 6 km mai inamonte, dar care aci ies la suprafa!5, inilfdndu-se intre 0,50 qi 5,58m, dupd cum variazd. gi nivelul apei,

La 2 km in aval de Virciorova incepe cataracta numiti simbolicPorlile de Fer, av6.nd o lungime de eca 3 km, care formeazd" cea maipericuloasi piedici pentru naviga{ie,

Numeroase stdnci ce ies afari din api ii impiedici cursul, for-mdnd mari- gi variate cdderi de apd in mai toate direc{iile, precumgi vd_rteje foarte periculoase pentru navigalie.

In general, panta de scurgere a apei este aci de 3 m pe km, iarvitesa de 4-5 m/sec,

Pentru inliturarea piedicilor provocate de bancul de stAnci peportiunea propriu zisd a cataractei Portilor de Fier, inclusiv stAn-cile dela Prigrada, a fost necesar sd se construiascd. un canal intre2 diguri, avAnd o lifime de 73 m gi o addncime de 3 m._ Indllimea digurilor deasupra celor mai mari ape este de 60 cm,l-atimea la coroand. de 4 m pentru digul stang 9i de O m pentrudigul drept, acesta prelungindu-se in amonte gi in.aval pdnd ia mai

Lungimea canalului insumeazi 1.800 m.Intreagia lucrare a durat dela 1890 la 1896 9i a cosiat singurd

4.500.000 florini.A mai fost insd necesar sA se curefe in urmd 9i stAncile ce nu

se vedeau din apd, pe porliunea din amonte, pAnd la Orgova, inlungime de cca 7 km, formAndu-se aci o cuneti cu o lelime de 60 mgi o adAncime de 3 m, Cu aceasti ocazie s'a inldturat o cantitatede 92.485 mB de piatri,

Lucrarea a fost executatd. in anii 1894/98.Trecut de cataracta Porfile de Fer, cursul Dundrii intAlnegte in

calea sa numeroase stAnci 9i bancuri de nisip - mai ales in locul nu-mit Micile Porti de Fer -, iar dupi un drum mai departe de cca 6km, f_luviul igi croiegte alene drumuf .a" "".ti"gtt"ritbilt la mare.

Curifirea stdncilor pe porfiunea Micile Porfi-de-Fer s'a fdcuttot sub forma de cuneti, cu o adAncime de 3 m, necesitdndspargerea cu dinamita a cca 16.000 ms de stdncd,

Lacrarea s'a executat in anii 1895/98.

In total, porfiunea propriu zisd. a cataractelor Dunirii, intreBaziag gi Turnul-Severin, insumeazi o lun$ime importanti de t45km, pe care plutirea bastimentelor nu este permisd astd"zi firdpilot oficial in cazul ci inilfimea apei dela scara Orqova este sub116-0 m; iar in cazul c6, apa trece de aceastd limitd, pilotajul esteobligator numai pe porfiunea Dreneova-Turnul-Severin,_ AddogAnd gi por{iunea din susul cataractelor, pind la punctulde unde izvordqte_ _din M,u_nfii Pddurea Neagr5, precum Ei porliuneadin jos pAnd la Marea Neagr5, cursul Dunarii-insumeazi in'totaio lun$ime d9 2,860 km gi servegte drept cea mai importantd caleeuropeand de comunicafie pe apd, Pe toati intinderea sa, Dundreaudd cu valurile sale deoparte gi de alta regiuni variate 9i bogate

in frumusefi naturale gi monumente istorice, dar cele mai intere-sante sunt,'de sigur, pe portiunea cataractelor pe care am descris-omai sus,

O cdlitorie cu vaporul prin aceste cataracte ifi umple- ochiide desfdtare, ca intr'uh filnr- cinemato$rafic, cu ima$ini colorate.]i se desf5goari in fald minunate- tablouri pline de miEcare. 9i decontraste, formate din piatrd $oald sau pdduri gi gesuri pline deverdeafd.

Din cauza profilelor albiei, cu inclina{ie 9i -l6fimi -neuniforme,apele Dundrii fi-se prezinld, cAnd line ca o oglindi, c6.nd €iligioaseqi strangulate'intre uriagele maxilare stAncoase ale celor 2 ma'luri ale sale,

In Seneral, valoarea peisaielor consti intr'o imensi varietatede linii gi aspecte pline de farmec.

Pegterile; Punicova, Pietre din Picituri 9i Liliecilor i

Aparilia peqterii este semnalatd printr'un mic pod peste pAriulPunicova, in dreptul unde acesta iese din pegteri 9i traverseazd qo-

seaua ce trece de-a-lungul Dunirii,Intrarea propriu zisd, a pegterii are forma u-nui triunlihiu oblic.

Simfi imediat cd te pdtrunde prin tot corpul un frig umed, La ince-put trebue si te cd!6ri peste-o mare stAnci, apoi peste altele maimici, pAni la o curbi de unde lumina palidd, pitrunsd pe la intrare,dispaie cu totul gi trebue sd faci uz de o lampd de buzunar,

Mai departe treci printr'un vad al pArAului Punicova 9i dupdalte cAteva minute, insumAnd in total un parcurs de o ord, ifi aparein fali o lumind palidd ce intrd pe la celSlalt capdt mult mai lar$al pegterii, AjunJ aci ti se prezintd inaintea ochilor peisajul- pito-resl al intregii vdi Dubova, cu perspective din ce in ce mai depir-tate, iar la dreapta, pe costig in sus, un teren stAncos, Ioarte $reuaccesibil,

Daci te incumefi si-l urci, oboseala depusd ifi va fi imediat cuprisosinti rdspldtiti. Intradevir, pdlranzi intr'o noud peEteri plinide stalactite $i stalagmite foarte interesante, unele chiar impreu-nindu-se in frumoase colonade care par ci sustin toati $reutateadin bollile negire ale pegterii.

De sus picuri din cind in cAnd apd ce conline calciu. Aceastdpegterd aneie Punicovei este zisi gi peqtera cu Pietre din Picdturi,L"[i"" "" ." ptoi" cteaze in interior ie ia intrare ili descoperi binediferite tablouii ciudate care exciti fanlezia qi produc interes pri-vitorului.

Paralel cu Punicova, dar mai sus ca aceasta cu cca 15 m giceva abitut intr'o parte, se afl6 o alti peEter6, denumitd pegteraLiliecilor. Lungimea ei este, ca gi a Punicovei, de cca 3 km'

LeSitura icestor 2 peqteri se face la interior printr'un coridortransversal, pe care se lfld agezald. o scari de stejar pusi de un

lo

vechiu club spo-rtiv. spre deosebire de punicova, pegtera Lilieciloreste:nult mai .largd, nei'_rtunecati gi uqor d" ,irit;i;i.u semilumina ruptd din razele solare, ce intrd. undeva printr'ofereastrd, se intinde pana la marginea de'sud "" ".t"-i""rrira.,,,,^j1111 €lleriei_ arL un. pdmAnf moale, h"*o.,-pioa;;i; Sunoiulhllecrlor ce sboard pe aci nestinpheriti,

,.^r^li t11t^:1-{: Nord..este l"Eift, de unde !i se prezinri aceeasivedere cunoscutd. a vdii punicovei, cu sin$ura deosebire ca te afiica zu m mal sus.

..De aci, cdfirdndu-te pe -coasta de Vest cu aiutorul unei funii,l:L_l$lg:_pare,la cregtltul muntelui c"-1i apari-.".p*it de unaqmrrabtl covor de pa;une,, , ^Cu :d..t", dai joJ, treci printr'un defileu de st'nci p6nd la ma_tul uunarii, In drum fi se prezintd inaintea ochilor pii""ti.g *i-refe, de neuitat,

I,UCRARILE ROMANE DELA DUNAREA.DE.JOS

LegAnd Vestul cu Estul Europei, ca o uria-;i band5 metalici,Dunlrei a jucat gi joaed un rol insemnat in relaliunile economicesi politice dintre popoare.' Incd cu 2.000 d-e ani inainte, acest mare fluviu a fost cunoscutsi folosit de Romani in rdzboai,ele lor cu popoarele dela Est,-

Mirturie sunt diferitele lucriri ce s'au construit pe atunci Eiale ciror ruine se mai vdd gi astdzi, atr6$And admiratia tuturoraasupra cunoqtin{elor tehnice de pe acele vremuri, precum 9i putereade lucru a poporului roman care, pornit de pe malurile Tibrului'reuqise sd cucereasci aproape toatd lumea, impundndu-se prin so-brietatea moravurilor gi prin disciplina lui proverbiali.

Incepdnd dela Re{eniburg, pAnd la Dundrea de Jos, se construiseun drum'cu trepte p"ittu u u-.igutu, fdrn piedicd, plutirea in amontea coribiilor,

In scopul de a transporta alimente gi materiale de rdzboia pentrucucerirea Daciei, impdratul Tiberius dispuse si se construiasci cunos-cutul drum de-a-lungul malului drept al Dunirii, incepAnd dela Sfn-gidunum, astdzi Belgrad, pAnI la vdrsarea pArAului Porecica in cata-iacta Iuli qi mai departe spre Vidin gi Arcser-Palanka.

Din'cauza stAncilor abrupte, pe unele locuri a trebuit si se sapegduri in stdncd gi sd se ageze-drumul pe Srinzi in consoli,

Aceste gduri ce se vdd gi astizi, precum, 9i c-ele 2 table come-morative, .t.i la stincile Gospodin-Cozla qi alta aflatd 9 km mai in;; I cataracta lzlaz, eternizeazd' numele cuceritorului Tiberius 9iamintirea lucririlor sale,

Pe table se poate descifra urmitoarea inscriplie;

TI CAESARE AVG, FAVGVSTO IMPERATOREPONT, MAX, TR, POT XXXVLEG III SCYT LEG MACED

Drumul de-a-lungul Dunirii era intdrit peste tot cu mici forturi,dintre care unele se mai vid gi astdzi in ruine,

Acest drum a fost completat de impira{ii Vespasian 9i Domilian

lo

in anii 92/3 d-upd' cristos_, dupi cum se vede gi din tablele lor ce segdsesc la cozla, in stincile Gospodin, in apropiere de tabla lui Tibe-rius amintitd. mai sus,

Cea mai mare importanfd_i s'a dat,,insd, acestui drum pe vremeaimpiratului Traian, cuceritorul Daciei, la anul 101 dupX Ciistos.

Pentru a se face posibild phlirea vaselor, el porunci sd. se sapein stinci, de-a-kngul stramtorii cazanelor, un drum care fu legat cuacela fdcut de Tiberius gi in unele locuri l6fit cu lrinzl de leirn inconsoli. gi cu contrafigS,.bdgate in-gduri scobite in*stancd, gduri cese vd.d gi astdzi in lungul cataractelor rzlaz-Tahtalia si Cozl-a-Doica.

Acest drum a fost terminat in anul 104 dupi Cristos, c6.nd s'aeternizat,gi amintirea marelui impirat prin o tabl6 comemorativi lu-cratd. artistic ai agezatd in stdncile din plsul cazan,la ogradena, undese gdsegte qi astdzi.

- - Inscripfia este sdpati intr'un perete de stAncd cu bortd. Ramatablei_este susfinutd de doi genii inaripa\i, iar in col{urile de sus seafli doi delfini, ale cdror,cozi ajunl in acoperigul boitit ce este im-pirfit in pdtr5lele arti.stic lucrate, in cel dela-mijioc fiind sipatd acvilaromand cu aripile intinse,

Din -cauza pescarilor sarbi care pe timpuri au f dcut foc tocmaiin acest loc, pentru a se add.posti Ei incalzi, inscriplia aceasta aproapedispdruse.

. Abia prin a-nul 1890 statul sa.rb ordoni si fie curilitd de iumgi prevdzuld cu o explicalie gi un zid de apirare

Textul reconstituit al inscripliei este urmdtorul:

IMP. CAESAR DIVI NERVAE FNERVA TRAIANVS AVG, GERM,PONTIF, MAXIMVS TRIB, POT IIIPATER, PATRIAE COS IIIMONTIBVS EXCISIS ANCONIBVSSverRtrs vrAM FEcrrMONTIS ET FLWII ANFRACTIBVSSVPERATIS VIAM PATEFECIT

Pentru asigurarea legdturii crr Dacia,. impdratul rraian poruncis5. se construiascd un pod peste Dundre de citre ilustrul ma?stor altimpului Apollodorus din Damasc,

Acesta il executd in anul 103 dupi cristos, la punctul Egeta.casJrum {Turnul-Severin de astdzi), podul constand aii zz de arJadede le:nn, pe 23 de picioare din piaird cioplitd, imbrdcate in cdrdmizi,

Pentru trecerea cordbiilor prin cataiactele dela porlile de Fer,{isquse- de asemenea sd se construiasci in ldrmul drept uri "u""i to"gde 3,2 km, ale cirui diguri in ruine r" *ui vdd si u"r*,, ,At15-"i'dupd ce s'au scurs aproape 2.000 de ani, toate aceste urme

ale lucrarllor romane rzbutesc incd sd ne emofioneze Ei si ne indreptegdndul la glorificarea in eternitate a stnpanirii de altidati a strimo-gilor- nogtri Ro_mani, care s'au revdrsat pe pitorescul teritoriu al Ba-natului, fdcandu-l si rodeasci gi si se-bucure de civilizalia Romei.

CAI FERATE

GENERALITATI

Banatul posedi astdzi cea mai deasd relea de linii ferate a fdriinoastre.

Si le ingirdm;Linia principald ce vine dela Bucuregti gi leagi Turnul-Severin

cu Orgovaf CaransebeE, Lugoj, Timigoara, iegind apoi afari din faripe la Jimbolia, De altfel, centrul de gravitalie al mai tuturor liniilorlerate din Banat il formeazd Timigoara, fiindci aga dictau sub reSi-mul ungar interesele dela Budapesta.

Afard de linia principald, in Timigoara mai converg ramificafiiledinspre: Lovrin; Periam; Arad; Radna; Buziag; Jebel-Voiteni-Gitaia-Berzovia-Regifa; Ciacova-Banloc-Giera,

Alte linii intermediare sunt; LuSoj-Baziag; Gitaia-Jamul-Mare;Jebel-Liebling; Voitenl,-Baziagi Berzovia-Oravifa-Iam-Vdrge! ; Oravila-Anina; Regifa-Caransebeg (in construcfie).

Dintre toate liniile din Banat - gi chiar din intreaSa!ard' - ceamai frumoasd este de sigur porfiunea de 34 km dintre Oravila giAnina. Descrierea ei fiind loarte interesantd, o dau separat mai ios.

77

Calea lerati Anina-Oravita

Porfiunea de cale ferati Anina-Oravifa, in lungime numai de 34km, este de un pitoresc captivant, neintrecut la noi in far6, Unii iizic chiar Semmerin$ul rominesc,

Pornind dela Anina, traseul ei urcd., ocolind ca un garpe uriag,pe porliuni tiiate cdnd in coasta stAncilor pe la suprafa!5, cAnd dteptprin inima lor, cAnd suspendat peste pripdstii amefitoare.

De o parte gi de alta allniei ferate poli prinde cu vederea impre-sionantele reliefuri ale vArfurilor de munti, despirlili prin vii fru-mos inverzite, pe care pasc agale numeroase vite, ce par din depirtarenigte puncte pestrile migcdtoare, pe fondul verde intens al pSgunilor.

Ca intr'un film de cinemato$raf, tablourile ce-!i trec prin fataochilor, in mersul trenului, sunt care mai de care mai fermecdtoare,

Dupi tunelul cel mai lung, trenul strdbate frumoasa porliuneGArligte-Ligava.

Urmeazd apoi cel dintAi viaduct inalt, dupi lrecerea cdruia caleaIeratd incepe sd coboare, int6.lnind mai puline tuneluri gi mai multeviaducte,

Mai departe drumul igi mai micgoreazi din pitoresc i trece printr'oregiune de livezi gi pe lAngd cele 3 piscuri din Tilva; ocolegte iarigiprin p5duri pdnd la Maidan, unde se termini regiunea muntoasS,

Drumul de fier continud apoi tot ocolind gi scoborind mereu, cAndintr'o parte, cAnd in alta; mai trece peste 3 viaducte lungi gi incd altelemai mici, pAni ajunSe in regiunea de qes a Torontalului gi intrd inOravita.

In total linia Anina-Oravifa trece prin 15 tuneluri gi 30 viaducte,Mai departe pAni la Regila calea ferati mai trece prin staliile

intermediare: Cacova, Tirol, Berzovia gi Bocga, fl,rd, a ma! prezenla'ceva deosebit.

DRUMURIGENERALITATI

Teritoriul Banatului este stribdtut de o imensd refea de drumuri,-ce leagd intre ele diferitele sale localitdli, imprigtiate din belgug atAtla munte, cAt qi la ges,

Dupd felul construcliei gi intrelinerii lor, toate aceste drumurisunt imparfite oficial in trei categorii: nafionale, judelene gi vicinale,

Le expun pe rAnd.Nationale. Se disting doud artere principale:Prima ar fi soseaua legatd cu Turnul-Severin care, incepdnd dela

Or;ova, se mentine de-a-lungul malului romAnesc al Dundrii, fiindconstruiti. cAnd in debleu complet, cdnd Yz debleu gi t/2 rembleu cAndsub forma de tunel cu peretele dinspre Dundre complet deschis, per-milAnd de altfel gi pitrunderea luminei soarelui,

Porfiunile deschise deasupra ili apar, cum mergli pe partea dreapt6,strdjuite de stAnci abrupte ce par ci se inalld pAnd. la cer.

Lucrdrile acestei admirabile gosele, asemdndtoare drumului luiTraian de pe malul drept al Dundrii, au lost incepute la 1835. dupdstiruinlele gi sprijinul contelui $tefan Szechenyi, pentru memoria cd,-ruia se gi gisegte sdpatd intr'o stAncd, de-a-lungul drumului din deii-leul Cazan, o tablS comemorativd.,

Din dreptul comunei Baziag, goseaua nalionald se abate spre Nord,trece pe teritoriul jugoslav pe la Socol, reintrd apoi in Banat pe laMoravifa, trece mai departe prin Deta, Voiteni gi Timisoara, de undese trifurci spre Lovrin, Arad 9i Lugoi.

A doua arterd ar fi goseaua ce porne$te din Orgova gi trece prinMehadia, Caransebeg, Lugoj gi sfArqegte la Timigoara.

Ramificaliile cele primegte de o parte gi alta a traseului sdu sunt:!n Mehadia spre Bozovici; in Caransebeg spre Hafeg; in Lugoj una spreIlia 9i alta spre Regi{a,

Ca drumuri nalionale intermediare, intre cele 2 artere principaledescrise mai sus. sunt doud:

Unul incepe dela Moldova-Veche gi trece prin Stipinari-Maco-vigte-RdcSgdia-Oravita-Steierdorf-Bozovici, sfargind la'Mehadia,

Altul incepe dela Steierdorf-Anina, trece prin CaraEova-Regifa-Cdlnic-Moniom-Vasiova-Ezerig-Furliugi, sfArgind spre LuSoj.

Porliunile Anina-Bozovici gi Anina-CaraEova-Regifa fiind celemai interesante, le-am rezervat mai departe cAte o descriere separatd,

Judelene. Se disting urmdtoarele traseuri:1, Stipdnari-$opotul-Nou-Bozovici ;

2. Slatina Timigului - Brebul-Nou-Viliug-Cuptoare-Secul-Regifa-Soceni-Brebul-Delienegti-Caransebeg, cu ramilicafii pe parcurs inSoceni spre Ezeris gi in Brebul spre Zorlenful-Mare-Zorlenicior-Zgri-begti-Lugoj.

Din aceaste ultime ramificafie se mai desfac subramificafii:inZorlenicior spre Copdcele gi Cdvdrar si in Zgribegti spre Gdvojdia-Criciova- Crivina-Gladna-Faget ;

3, Rusca-Cornereva-Globurel-Plugova :

4, Oravifa-Greoni-Cacova-Seci;eni-Dognecea-Ocna de Fer-Bocga-Romdnd-Berzovia-Gherteni5 - Ilori!feld-Gataia-Birda - Opati!a-Deta-Banloc-Ciavo;, cu ramificalii pe parcurs in:

Greoni spre Milcoveni, bifurcAndu-se aci spre Iam gi RacasdialSecigeni spre Goruia, bifurcAndu-se aci spre Caragova gi spre

Anina;Bocga-RomAnd spre Valea Pai-Vigag;Getaia spre Gherman-Iamul Mare-Clopodia-Ferendia, cu sub-

ramificafii in Gherman spre Moravila gi in lamul-Mare spre granilacu Iugoslavia;

5. $osele radiale din Timigoara spre: Giulvdz; Sdn-Mihail Cdr-pinig-Biled; Colonia-Micd cu trifurcalie spre Variag, Rovine gi Vinga;Fibig cu bifurcalie spre SAn-Nicolaul-Mic gi Neudorf ; Sacogul-Mare-Biile Buziag-Lugoj-Criciova-Ciuta, cu ramificaliile in Sacogu-Marespre Otvegti, bifurcAndu-se aci spre Tormac gi spre Jebel-Ciacova;

6, De-a-lungul Muregului existd de asemenea o ;osea jude-feand care la SivArgin trece de pe malul drept pe malul stdnS,continud apoi mai departe prin Birchig-Dorgos-Lipova-Aradul Nougi Periam;

7. In partea de N, E, a Banatului mai sunt:Voislova-Rusca-Montand - Luncani-Cogava; Drinova - Bdrna-Bet-

hausenpobrcgti-Zdbalfi, cu ramificaliile BArna-Pogdnegti; Bethau-sen-Balin!-Cogteiul-Topolovalu-Mic-$igtarovi!-Lipova etc.

Din cateSoria drumurilor vicinale ce sunt trasate ca c uriagdplasd pAni la cele mai mici comune - trecdnd peste munli, dea-luri Ei Eesuri, acestea fiind intr'un numdr extrem de mare.- nu voiuaminti decAt pe cele ale Soc. Regifa intre Regifa gi Anina cafiind cele mai interesante pentru turigti, Acestora le-am rezervatdescrieri separate.

$oseaua nafionali Anina- Bozovici

. Acest drum.pornegte din Anina-Steierdorf gi se coboari Eer-pgi"d elegant printre perefi inalfi de stAnci pAni intrd pe ValeaMiniEului, al cdrui curs il insolegte mai departe prin vdi'deschisegi.acoperite din abundenfd cu fdnete ce rdspAndegte un miros spe,cific gi pldcut.

In traseul sdu drumul trece pe la ChirEa, unde se afld insta-latd, a doua fabricd pentru distilaiea lemnului, exploatatd astdzi deSoc, Margina-Regi{a._ Mai departe drumul se pierde iardEi intre defileuri de stAnci

abrupte, unde cel mai mic sgomot dd niqie ecouri asemdndtoare tu-netului, tezonanla fiind foarte pronunfati.

. O margiine a drumului este insofiti de apa Minigului, care devinemai sprinteni si mai poeticd in semiintunericul etern al masivilorapropiafi ce nu lasa si se strecoare nicio razd. de soare,

Deodata o frumoasd. cascadd li se prezintd in fafa ochilor. Este oapi venitd jn ascuns ce ldgnegte dintr'un perete

'de stAncd gi se

pravale5te dela inal{im_e ca dintr'o gurd uriigd de balaur. Dupi ceo admiri cercetdnd-o din toate pdrtile, o pirlsegti cu regretul cdfiindu.-{i timpul mdsurat nu o pofi admira mai mult. Pornegti decimai depa.rte., strdbdtAnd alte finuturi noi ce-fi ies in cale gi-!i in-cdntA ochiul.

- Sim{i o _pl6cutd desfitare in Iafa frumoaselor peisaje cu dife-rite nuanfe de verde plicut,. ..Urmeazd apoi un mic defileu qi iardgi o poiani pAni ce ajungila tinta urmirit-d, adicd la Bozovici,

Soseaua nafional5 Anina-Caragova-Regifa

_9 $o-r"u nalionald care nu prea face fald serv, intrefinerii dru-llrurilor, lungi de cca 27 km, llagd intre ele localitdlile Anina giRegifa.

Cam la iumitatea acestui drum, unde traverseazi rAul Caras. sea[ld, Cara;oue, o mare comuni locuitd de bulgari romano-catoiici,care-gi pistreazd gi astdzi limba gi portul lor nafional.

Lateral drumului, la o depirtare de cca 4 km deasupra apeiCaragului, se gdsesc ni;te ruine care nu sunt altceva decat restu-rile vechei cetdli Caragova, cunoscutd pe la anul 1266.

Pornind mai departe spre Re;ilaf prin cheile Prolasului, li seprezintd in fafa ochilor nigte peisaje carstice superbe.

Regiunea aceasta este presdratd aproape in intregime cu nu-meroese pegteri gi rduri subterane incd neexplorate,

De asemenea intdlnegti gi numeroase palnii de teren zise doline,la adincimi foarte mari, a cdror api servegte chiar la biut, cum estecazul la Jabalcea,

$i. astfel,- dlsfdtAndu-ti ochii in fala atdtor priveligti, aiungipe nesimfite la Regifa,

81

Drumurile Societifii Regifa

Drumurile de p.9 Domeniile Soc. Regifa sunt numeroase gi in le_gdturd cu,ex_ploatdrile ei de piduri gi minb. Descriu i".a *"i'jos nu-mai pe cele 2 principale, care au de icop a face t"gdtri;propiiu zisdintre Regifa qi Anina.I. Drumul prin Comarnic, Nauezul-Msre si Ceresnaia.

. IJac.i^pornegti din Regifa.in .direcfia g._b.. p" 'la Jepozitul delemne al soc. Industria 9i Distileria. r"rir"ut"i, l"Ii*ita*ii M"rEi";:{9si1a, vehiculut urcd. sireu co3qfa iilr"F;;;;1;i.'ii Jbatere gre-siti spre stdnlia t^e go1t9 asvirll cu totui i; p;;;;.;; ;; deschidein jos spre valea Sodolului.

,.._^D__ll;r9l9rliyi: de,.citiva k*, p"r"urgi numai prin desig de pi_clure.umbroasd, intalnegti la dreapta ramifica{ia de drum ce vine din_spre Regita., pe deasupri Do*atrui.ti dela tii" oir""ti"Ji,^i"i r. "ia"g.fi se deschide o intinid. priverigte spre .satur e

"pl;;;;','lqJ".t in mij-locul unei minunate.ghirlande'a" ti""1i, J ";;;;;ir;"1'.t" .tut d"o razd, ce se pierde in orizontul depirtit.De aci drumul qerpuiegte. in continuu, _urcAnd. gi coborind prinre{iuni 9u pdd-uri umbroa-se,'artdrndnd cu poieni i"iirr*

""-ii iJr,i""miros pldcut de brad gi fin proaspd.t "o.i[,-..Qrpe ce ai trecut'de jumatatlu drumului spre comarnic, intdr-negti^la stdnlla. ramifi,cafia.de tl*, "" ui"" aL;p* S";;i_C;:pi;;;;.Strdbdtand mai departe resiuni din ce in ce mai incd.ntdtoare,ajun{i la Comarnic cu renumiti peqterd c-e-i p;;aa ;;;G ,;;;stdnga,.gi

.o. drdgutd 9i linigtitd caia'de pidurar-;;;;dilapta; treciapoi pe la Nauezul-'Mare, ceregnaia, de unie i""epi s'a ;"[;; ra Anina.Acest drum fermecitor aie in'total 45 k;II. Drumul pe ualea Berzquei.

, Pgqtrq a simfi senzafia pldcuti de coborire rentd si totodati caautovehrculul ce te -poarti sd consume o cantitate mai mici de benzini,se recomandd ca drumul pe varea Berzavei si fie p*"ur. in sensuldela Anina la Regifa. De oiicei "9. ." ei infa;td, v*rvsro

. orici.ne a parcurs drumul dela Regifa ra Anina pe ruta I descrisimai sus, la intoarcere ia. ruta II pe varea b"r"uu"ii ";;:; altfel iipre4intd noi priveliqti cel pulin toi a9a de int"iesa"t"l-- -.La inceput drumul es.te aceragi ca ra sosire, pe ra cimitirul cu im-qundtorul monument_ce-fi amintegte de marea catastrofi. dela mineledin Anina din anul 1920.'

,-^^-DjPi^":_!l1"".rgi o scurtd lolttunt, apuci. pe drumul lateral spreoreapta' ce trece numai prin codri d,e brazi, ajungdnd astfel la splln-didul lac Bohui ce l-am'descris deja separat.Mai departe dr,umul te.duce- utiiit to't p-.i" codri seculari de brazi,ce rispandesc in efluvii mirosul plicut gi'fortiiiani a" iJilu.

.. oupi un parcu.rs de vreo 20 km ajungi intr'un luminls de undenl:1pjtl_1e cu vederea intreaga panoramd. a unor superbe'ghirlandede mi.rn}l imbrdcate cu pdduri d,e brazi gi fagi.

^t ue acr 9rl,1Tulr ocolind in serpentini, trece pe la minunata viliulause' construitd gi inzestrati cu tot confortul modern. Aqezati intr'o

6

relliune impdduriti de brazi, gi fasi s.eculari gi umbrogi, aceasti vildp"?"

"u ascunsi cu gelozie de administratorii de ieri ai Societilii

Regita,' be curand, in urma unei dispoziliuni dela centru, s'a defrigatterenul din irnediata ei apropiere, tdindu-se cativa arbori incon-

l"tiioti, astfel ca soarele sl o-poati scdlda mai toati zi]ua c:urazelesale bineficitoare.

ContinuAnd itinerariul nostru, trecem pe la Vdliu$, de unde maidepaite te insolegte pas cu pas cursul sgomotos al rAului Berzava. lme'Jiit tu iegirea hiir Vati"g poli vedea spre dreapta baraiul Crainicel-Brr"ou", amenaiat in prezent'gi ca strand, iar ceva mai la vale impo-zantul baraj Vdliu$,-

Farra sn ajung-i la Regifa, punctul final al cil6toriei, drumul maitrece pe sub 2 mJri apeducte, dupi care urmeazi pas cu pas..to3tesinrroz?tXtile albiei Beizavei, secituitd aproape total, apa sa fiindu-iopritd la cele 2 baraie amintite mai sus,

bin distanld in distanld munlii par cd-ei deschid pAntec-ele 9i lasisi se scurgd pe cirirui cite un izvor cu apa rece ,5i limpede ca cris-talul, in tiirp-ce autovehiculul te poartd pe nesimlite mai departe in-sotit de coniertul produs de apa in migcare a Berzavei'

' Bolboroseala ce o face rAul se datoreste insa numai apelor strinsedi" iz"oai"le Ei paraiagele sale laterale cu care conflueazi ici gi,colo'De asemenea se aude gi sgomotul armonios ce-l face adierea vAntului,atingind in treacit Irunzele arborilor ca o mAna dibace ce scoate acor-duri pldcute de pe clapele unui pian,- --Priveligtile

ce !i se prezinta pe aceastd por{iune. de drum prinIundul vnii' ili inspirA cind placere, cAnd groaz6, Pldcerea !i-9 depoi""it" acoperite cu lAnele proasp.ata, iar groaza, colo.gii de piatrd;;1." infipji pe coastd,

".o"trin1and.si se surpe 9i sa-!i bareze calea,

Drecum si banditii care uneori se pripd;esc pe aci''---i;-sfArsit, dupa 75 km de dium aiunei la Re.9i!a, tocmai cAnd

soarele apune, traSAnd dupd sine ultimele fire de beteala inldtziatela orizoni. Aici trebue sa mulfumegti lui Dumnezeu cd te-a avut inpazi si te-a scApat de a fi rdsturnat in vreo prdpastie'- -

Ac"st pericol nu este exclus daci ne gAndim_la mullimea de si-

tr.,oritdli aie traseului de-a-lun$ul vdilor.pripdstioase,ale terenului,-- --Co6o.ind din .r,ehicul, simfitum nervii fi ie destind din incorda-

rea extraordinara a acestei ciiitorii, sbuciumati 9i emofionanti prinatAtea tablouri vii.- - I; litrigt"u orasului efortul facut se transformd deodat5 intr'o*"1"""o1i" 'pldcuta,' care nu este efectul oboselii, ci mai mult acel

,,.ttt; d" tgo*t", cAnd cineva a tr-ecut prin momente {e pericol'" Totu$i trebue mdrturisit c6 frumuse{ea de paradis a re$iunii str6-

bitute intrece cu mult riscurile ce le-ai incercat'

fwcunnpn

Termindnd aceste puline pagini, in cqre um cdutat sd arunc o pri-uire asupra frumuselilor Banatului, prezentdndu-l fugar cititorului inscurtd. descriere, in date gi in imagini, incerc pdrerea de rdu cd nu amputut sd intreprind o lucrare qi mai amdnunlitd ssupra acestei minu-nate prouincii.

O lucrare uastd. asupra Banatului este necesard pentru motiuulcd acest coll de lard e presdrat cu frumusefi unicen care sunt foartepulin sau de loc cunoscute.

., ,Po nu se poate intreprinde insd decdt cu un foarte puternic spri-ltn ftnanctar,

Prezint, deci, cititorilor prouincia Banatului in acest cadru strdmt,in acest cadru care te for{eazd la fiecare rdnd sd renunli Ia un cuudnt,Ia o d,escriere, la o prezentare mai caldd qi mai ampld. Incheiu, insd,cu dorinfa, pe care sper s'o udd odatd implinitd, de a putea da lite-raturii noastre turistice aceastd. Iucrare tntr'o formd. cdt mai completd.

$i mai incheiu cu conuingerea gi cu mullumirea de a fi f dcut, iotusi,prin aceste pufine rdnduri, o dd.rd, un drum, pe care mdine it uor bd-tdtori, poate cu mai,mult succe,s, alli confrafi, alli indrdgostifi de far-mecul nemdrginit al frumuse{ilor bdndtene.

Mullumirea mes. ceq mare, insd, este ldndul cd d-ta, cititorule,cdnd uei termina aceste rdnduri, uei incepe sd iube;ti prouincia Ba-nat-ului, aceastd, romd.neascd. ldriEoard a corurilor, a'uiiului gi a doi-nelor; uei incepe s'o iube;ti gi te uei duce sd o uezi, pentru a-fi rd-mdne cu adeudrat dragd pentru totdeauna,

HARTA

$I VEDERI

Harta Banatului. Scara 1: 644.000

Vedere generalb a Reqi{ei

Reqita: Situalia actualA a furnalelor inalte.cu grupul de cowperi Ei terasele pentru cox'mtnereun Et catcar.

Secul : Piatra Albi. in planul din cios Muntele Gozna.

Valea Domanului : La Izvorul Cald.

Doman : Vedere generald.

Mina de cdrbuni Doman : Pulurite de extraclie Szecseny gi Almasy.

Secul: Grup de excursioniqti.

i=-: t=:

=.:€ J.:'=+

:=ijj,r''

Delienegti: Grup de excursioniqti qi femei tdrnovence strdnse dela cosit.

Comarnic: Cantonul qi crescitoria de pbstrivi.

Valea Comarnicului.

)5

d

z

€

:

€

L6

IIG

-

ad

,'*.3 , {

i,?/., .'tlt''v'".; '.,1e

t'r r '1

Peqtera Comarnic : Daracul sau Poarta Dracului.

Peqtera Comarnic : Camera Virginelor.

Peqtera Comarnic : Bastioanele lipsite de apd, toamna.

O victimi a pasiunei.

)€

0)

oc)

{)

O vedere luatd lAnga Anina.

Bozovici : Vedere senerald.

Ldpuqnicul Mare : Vedere din sat.

Borlovenii-Vechi.

Oravi{a: Vedere din Maier.

Oravita: Viaductul C. F. R.

Oravi{a: Lacul Mic.

Oravita: Lacul Mare. Strandul.

.$.sa#...-...,..,X*M

Oravi{a : Banca Na{ional6.

Oravija : Teatrul, construit in 1816.

Oravi{a: Liceul ,,General Dragalina,,, cu vederea statuei ,,Regele Ferdinanrl.

Egt85i.e&ffi 8&gs€

&",. &6i

-&{x

Oravi{a: Parcul qi Palatul Prefecturii.

Muntele Simeon.

Polana luliei.

5

'o

C)

s

ao

.d

G

'o

Pestera dela Izvorul Jitin.

,::'r';," .:ffi#'#

Pe linia Oravi{a Anina: Viaductul Jitin.

ft*.k*tPe linia Oravila-Anina.

Grup de ziariqti, spre Rol.

Peqtera Adam-Neam{u.

i.'i..r

Peqtera Adam-Neamlu : Sub Baldachin.

r"\ &,: ,i &

,*

Peqtera Ponor: Altarul.

Peqtera Ponor : Forma{iuni.

&/

*':9.ii,::i':',,,1

.j.

T".PeEtera Ponor : Formaliuni.

Vederi de oe lacul Bohui.

BeuEnila: Cascada de Jos.

Beugnila : Cascada Mijlocie.

Beuqnila: Cascada de Sus.

Ciclova-Montand : Fabrica' de bere.

Ciclova-Montand : Lacu[.

. ,dr:.:.6-.:w&

Cascada Ciclova.

MdnIstirea,,CS.lug[ra".

Sasca: Muntele Gheorghe.

Sasca: Cheile pdrAului $uqara.

,tti:i,,l1lrlt

':l::l:l

Moldova-Noua : VeCcie ger-reiald.

Moldova-Noui : In port.

Baziaq: Vederea girei.

Ada-Kaleh : Vederea generali.

Ada-Kaleh: O vedere de front.

t;3N

Lugoj : Splaiul Coriolan Brf,cliceanu, cle-a-lungul Timigului. Vedere cu liceul qi Teatrul Comunal.

33,

s,$$

$$,1j3

d-"€

$*X

i: rn';tr6{tlsr{t1JL

Lugoj: Stracla Bisericii. In dreapta se vede biserica caioiicd'

Lugoj : Vedere generali.

i:ii,.lri

n-i:rl tii $$

trr#rF

Lugoj: Administralia Financiarb. in funcl qi turnul bisericii greco_catolice.

,b;

$:r'lI .l

tax:1&

H

X

Timigoara: Vedet'e clin Cetate cu Castelul Huniade'

Timiqoara: Vedere cu Teatrul Comunal.

iH

!x

$!E'lErl11.

k

ji'I

:_::::j.! ,/

a*.1:;:

Timigoara : Liceul Piariqtilor.

Tlmiqoara: Bulevardul Regele Ferdinand gi Palatul Loyd'

Aurora Banatului-steierdorf : Vedere generali'

.:&

..:

:

"t-,

r" i '.':'r,,:l:i

iffi#:iE

Aurora Banatului : Vila Elisabeta dela Sanatoriu.

:::a*

n rntr

6;

Aulora Banatului : Vila Eva dela Sanatol'lLr

ffi

Aurora Banatului : Vila Sommerfrisch.

Marilla: Vila Maria.

Marilla: Vila Mari11a.

Marilla : Restaurantul.

d

):dE'tr

o.

=cd

-Eda6O

d

"6

cd

=

Un peisai lnteresant'

O vedere ldngi Bocqa Montana'

Dogirecea: Lacr"r1.

v allug

Le:ul dela Barajul Vdliug.

Barajul Vi,liug.

ffi

Pdstrlviria Claus.

Vila Claus.

La Claus: Fdndrie Pentru cerbi.

Canalul dela Prislop.

Apeductul Varan.

Gdrdna-Wolfsberg : VeCere din corsti.

GdrAna-Wolfsberg : Pe drumul ce duce in staliune.

GdrAna-\l/olf sberg : Vedere generali.

ln zi de sirbdtoare.

a. .::i'.::.

4:--...- -

*

G[rAna-Wolfsbers: O micd cascadi.

GdrAna-Wolfsbers : Vedere de iarnd.

*:4e$tuse

Girdna-Wolf sberg: Vedere de iarni.

.3',1

-:'ll

{

Brebul-Nou-Weidenthal : Valea Timigului.

*-a-:*1, *x

s'

Brebul-Nou-Weidenthal : Curtea bisericii.

Caransebeg : Catedrala ortodoxd romdnd.

Caransebeq : Primd.ria.

Caransebeq: Liceul Traian Doda.

Caransebeq : Reqedinla Episcopiei ort.

;,,.;;:ir,:li!.{TXffS

lluntele .\iic : 1.805 m. Iarna.

.. ..:':- i'i'' ',;i.:ir:.

Masivul Jarcu: 2.196 m, vizut de pe muntele Mic.

3-i=:*:-- * ?-,a=

Muntele Mic : Vedere cu Bella-Vista, Cabana Rolari'. CasteluL VAniitorilorde Munte qi locul Casei Prefecturii jud. Severin.

l:.{i

Biile Herculane: RAul Cerna intre coastd si pddurr.

Bf,ile Herculane : Valea Cernei vizutS" de oe iniltime.

Bdile Herculane: Stabilimentul de bii ,,Regina Maria".

j,,.;l

,,1

Blile Helculane: Statuia lui Hercule aqezat[ pe qosea intre hotel DaciaEi Sanatoriul militar ,,Regele Ferdinand I".

Bdile Herculane : Grota Ho{ilor. Vedele din interior spre dreapta.

Bd.ile Herculane : Grota cu Aburi.

:

l

Baile BLrzlls : lllupr rriare de flori din centrul parcului, in fa{a casinoului biilor.

Blile Buziaq : lzvorul Sft. Iosif, in centrul parcului unde se face cura de biut'

B5.i1e Buzias : Aleea spre bdile Phdnix.

Bdile Lipova: Aleea Riria A. D. Xenopoi.

Bilie Lipova : Terasa Salonului,

;"t;=:'::

Lipova : Pavilionul Izvot'ul Regina Maria.

Lipova: Hotel Grand,

N

!?6

a

@

)3

d

(l

(_)

Spre muntele Semenic: Drumul particular U. D. R'

VArful Semenic.

*;,;*"*

Muntele Semenic: Vdrful Nedei.

Muntele Semenic : Baia Vulturului.

La Dunf,re: StAnca Babakav.

La Dunire: Cele 3 Turle.

Pe valea Dunirii-de-Sus,

Pe valea Dun[rii-de-Sus.

Pe malul drept al Dund.rii : Drumul gi Tabla Traiana.

;Slimrvi

Pe malul stdng al Dunirii : Drumul qi Tabla szechenvi, in dreptul comunei coronini.

Por{ile de Fer : Defileu.

Dundrea.

\

6,:Intrarea in Pegtera Punicova.

intrarea in peqter.a Liliecilor.

Pe vaiea Miniqului: Drum sipat in st.lnc[.

55

E

€

lf

G

E

a

G

ad

E5z

G

q

d

O ledere a cetalii Cara;ova.

CONTINUTUL

Prefa{6Oener-atitd{t - lndemh

Localitifl:Regi{a^(Peqtera.de Calc a Reqi{ei-Stirnic, Peqtera Micul Sodol, Pegtera

r-omarnlc)Anina (Lacul Si baraiul Bohui)Bozoviii .:......OravitaCiclot'aSascaMoldova-Veche giBaziaqQrgov-aAda-KalehLugojTimiqoara

Localttlti climatlce gl balneare:A_urora Banatul ui (Steierdorf )Marifla :...Bocqa-Montanl ..i.LrogneceaOcna-de-FerVIliug (Fran{dorf)Gdrdna (Wolfsberg)Brebul-Nou (Weidental)uaranseDesBdile Herculane (Pegtera HoJilor)t'uzlas^ a--rufuaceaLipova

Paglna

c7

Muntt:GeneralittrtiDomogleddlSemenicul

ll192l232526n28m3133u

394l124{}u4617495052555657

50606l62

Moldova-Noutr

Clocodici

Riuri:MuresulBega' .

636363Timigul

PagIna:Berzava 64

Carasul si Nera 6.fCerni .' 64Catar4ctele Dunirii lntre Bazlag-Turnul-Severin (Peqterile: Punicova,

Pietre din Pic{turi qi Liliecilor) 65Lucririle romane dela Dunirea-de-Jos 74

Cii ferate:Generalitlticiii:d r*"t? Rnina-orauila

Drumuri:

---.-;run- .

i:\

7677

78808081ga

i."i. i"

DE ACELAg! AUTOR:

Dimensionarea cea mai economicd a Rezer-voarelor Gilindrice din tabld de fier.

Preful lei 30.

Monografia Uzinelor de Fier gi Domeniilor dinRegifa 9i Frumuselea Naturald a imprejurimilor.

Preful lei 15O.

De vdnzare ta libririile principale din Gapital6 9i la autor,

Preful lei 15O