1

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Şedința BPN al PNL / 23 ianuarie 2015 / Iași

România și PNL. Prezent și perspective.

CAPITOLUL I – SITUAȚIA ROMÂNIEI ASTĂZI

În cei 25 de ani care au trecut de la Revoluția din decembrie 1989, România a realizat tranziția

de la comunismul autarhic la democrația liberală, a reușit construirea unei economii de piață

funcționale și a valorificat șansa istorică de a se conecta la Occident prin aderarea la NATO și

Uniunea Europeană. Sunt lucruri de bază, lucruri foarte importante, sunt realizările majore ale

unei generații din istoria României.

Ținând cont, însă, de potențialul țării și de condițiile favorabile ale perioadei istorice, starea

României azi putea fi categoric mai bună. Este obligația PNL să reușească, în următorul deceniu,

să contribuie substanțial la dezvoltarea în forță a României, în baza capacității și vocației

modernizatoare pe care le are.

La 8 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România rămâne la coada plutonului european,

numărând progrese modeste și nereușind să fructifice suficient avantajele calității de

membru UE. Rămânerea noastră în afara Spațiului Schengen este și un indicator clar al

statutului nostru nesatisfăcător, iar ezitările și amânările în procesul adoptării monedei euro

pun în evidență slăbiciunea noastră în raport cu alte țări est-europene care au făcut deja acest

pas sau au realizat progrese substanțiale. De asemenea, absorbția fondurilor europene este un

proces care nu înaintează deloc într-un ritm adecvat. Este edificatoare declarația comisarului

european, Corina Crețu, care avertiza recent Executivul de la București că nu își îndeplinește nici

măcar sarcinile premergătoare accesării de fonduri europene.

Economia românească, deși este o economie de piață, nu este însă o adevărată economie a

oportunităților. Clasamentul Doing Business 2015 ne acordă o poziție acceptabilă (locul 48 în

2

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

lume), dar sub posibilitățile reale ale țării noastre. Economia a rămas în continuare foarte legată

de stat, nu s-a reușit crearea unei mentalități antreprenoriale suficient de dezvoltată și piedicile

birocratice în dezvoltarea micilor afaceri rămân descurajante pentru o bună parte din cei

interesați să investească.

Ca liberali, avem și vocația, și voința de a lucra pentru modernizarea și eficientizarea instituțiilor

statului. Românii sunt de multe ori dezamăgiți de modul în care funcționează instituțiile publice

– de întârzieri, amânări, decizii nefundamentate sau bazate pe interese neclare, de

incapacitatea sau lentoarea cu care se adaptează la nou. Aceasta trebuie să fie o preocupare

strategică a noastră. Atunci când, de exemplu, veniturile la bugetul de stat se situează la 33%

din produsul intern brut (mult sub media de 40% a Uniunii Europene), e limpede că vorbim

despre un stat ineficient. Creșterea performanței instituțiilor publice este esențială pentru a

avea o țară mai aproape de ceea ce ne dorim.

România și-a revenit greu după anii de declin postrevoluționar, a creat puține locuri de muncă

(chiar dacă a reușit să-și creeze unele industrii noi), iar nivelul salarizării rămâne în continuare o

problemă majoră. Suntem în Uniunea Europeană, în clubul economiilor avansate, dar suntem

departe de acest statut. Decalajele de dezvoltare care ne separă de țările vest-europene sunt

mari, iar progresele în reducerea lor sunt foarte lente. În condițiile acestor decalaje, România

ultimilor 25 de ani a cunoscut o emigrare masivă, a pierdut talente și a gestionat prost avuția

națională. Faptul că România a fost și este în continuare o țară de emigrație se datorează, în

mod obiectiv, diferențelor de nivel de viață dintre țara noastră și țările avansate din vestul

Europei. PNL este, de aceea, obligat să lucreze pentru a crește mai repede nivelul de viață din

țară, astfel încât România să devină o țară a posibilităților reale pentru tineri. A ajunge la media

de dezvoltare a Uniunii Europene înseamnă a ajunge la un grad de bunăstare satisfăcător

pentru majoritatea cetățenilor, cu rezultatul complementar că vom reuși să păstrăm din ce în ce

mai mult din resursele noastre umane aici, în țară.

Știm că economia românească se confruntă cu o problemă serioasă: raportul dintre angajați și

pensionari este grav dezechilibrat și nesustenabil pe termen lung. Numărul angajaților din

3

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

economie a scăzut dramatic după Revoluție, ajungând acum aproximativ egal cu cel al

pensionarilor, iar acest lucru s-a datorat nu doar emigrării, ci și incapacității României de a crea

masiv locuri de muncă în economia modernă, prin care să absoarbă tinerii și forța de muncă

neremunerată din agricultură. Țara n-a reușit acest lucru pentru că nu și-a stabilit corect

obiectivele, pentru că investițiile în infrastructura de transport și în educație au fost

subdimensionate sau prost gândite, pentru că birocrația și corupția i-au descurajat pe o parte

din investitorii autohtoni și străini.

Fără o creștere puternică a industriei și a serviciilor care să angajeze forță de muncă, dar și fără

o politică de stimulare a creșterii demografice, România se va confrunta cu probleme

insurmontabile în plata pensiilor generațiilor viitoare. Dacă nu se iau măsuri în acest deceniu și

în deceniul următor, deschiderea porților pentru imigrație va deveni o dezbatere de neevitat.

Prin comparație cu primul deceniu postrevoluționar, situația României din punctul de vedere al

siguranței naționale e cu certitudine mult mai bună acum, când suntem deja de un deceniu în

NATO și avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Umbrela de securitate

euro-atlantică nu ne face însă imuni la turbulențele geopolitice și nici nu înseamnă lipsa

responsabilității pentru propria noastră securitate. Modernizarea și dezvoltarea armatei devin,

în actualul context geopolitic, obiective de interes național imediat. Anexarea Crimeei de către

Federația Rusă a fost un eveniment șocant pentru întreaga Europă, unde granițele naționale nu

s-au mai schimbat prin invazie militară de la Al Doilea Război Mondial încoace. Împreună cu

recrudescența terorismului în lume (inclusiv în Europa), agresivitatea Rusiei a pus în evidență

insuficienta pregătire a Uniunii Europene pentru a face față noilor amenințări de securitate.

Acțiunea politică trebuie să țină cont de aceste realități, în echilibru cu drepturile și libertățile

cetățenești. Am convingerea că putem întări mecanismele de siguranță și securitate, în acord cu

litera și spiritul Constituției. De asemenea, nu trebuie să așteptăm pe nimeni pentru a ne spune

ceea ce este evident, că e nevoie de o acțiune internă mai puternică, fermă, rapidă și constantă

pentru a susține efortul local și global de prevenire și combatere a terorismului.

4

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

În ceea ce privește evoluțiile instituțiilor politice, trebuie recunoscut cu onestitate că anul 2012

a dus la alegerea unui Parlament supradimensionat, lucru criticat, pe bună dreptate, de către

presă și de către cetățeni și interpretat drept o confirmare a sfidării practicate de clasa politică,

a lipsei ei de legătură cu agenda cetățeanului. E necesară, prin urmare, o schimbare a sistemului

de vot, care să urmărească îndeaproape unul sau altul dintre modelele de succes ale țărilor

avansate din Uniunea Europeană. Reducerea numărului de parlamentari, împreună cu limitarea

privilegiilor pentru deținătorii de funcții politice (nu doar parlamentari) sunt lucruri pe care

oamenii le așteaptă.

România se află în același timp în situația de a oferi unele răspunsuri și în privința arhitecturii

sale constituționale. Revizuirea Constituției trebuie să clarifice raporturile dintre instituții, să

consolideze statul de drept, să ofere o protecție sporită libertăților cetățenești, să dea soluții

modernizatoare pentru organizarea administrativă a țării.

Cetățenii așteaptă cu siguranță mai mult de la cei care-i conduc. În cei 25 de ani de la căderea

comunismului, românii au învățat mecanismele democratice, au votat de mai multe ori

împotriva puterii momentului și au arătat că doresc și sunt capabili să contribuie din ce în ce

mai mult la decizia politică. Competiția politică devine astfel mai dură, aparența cedează loc

consistenței, iar performanța la guvernare este mai sever judecată.

CAPITOLUL II – UNDE SE AFLĂ PNL ȘI CARE SUNT PROVOCĂRILE MOMENTULUI

Partidul Național Liberal este partidul care a construit România modernă. Succesele asociate cu

PNL – de la obținerea independenței de stat la înființarea Băncii Naționale a României și de la

crearea unei industrii naționale la adoptarea Constituției din 1923 – fac din PNL un partid cu

adevărat istoric. De aceea, ideile liberale și adeziunea la liberalism nu au putut fi distruse de

regimul comunist, iar reapariția și impunerea viguroasă a PNL după căderea comunismului arată

forța de regenerare a liberalismului și baza socială reală a ideilor liberale.

5

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Astăzi, Partidul Național Liberal se află în cel mai bun moment politic de la reînființarea lui, în

urmă cu 25 de ani. Într-adevăr, abia azi, după 25 de ani, PNL are culoarul, mesajul, structurile

politice și resursele umane necesare pentru a modela societatea românească cu forța pe care

a demonstrat-o în ultimul sfert al secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX. În vara

anului 2014, PNL a încheiat procesul de coagulare a dreptei, realizând fuziunea dintre național-

liberali și democrat-liberali cu păstrarea numelui istoric de PNL și cu întărirea structurilor sale

politice naționale și locale la un nivel fără precedent din 1990 încoace.

Această fuziune este cel mai important moment din istoria dreptei românești postdecembriste.

Este al treilea și ultimul mare pas în crearea unui vehicul puternic pentru reprezentarea

intereselor electoratului de centru-dreapta, după eșecul asocierilor politice strict electorale, fie

că vorbim de CDR în anii ‘90 sau de Alianța D.A. în 2003, care au arătat limitele alianțelor.

Național-liberalii și democrat-liberalii au decis să pună punct competiției din sânul dreptei și

să colaboreze pentru succesul ideilor de centru-dreapta. PNL este astăzi un partid cu adevărat

mare, este singurul partid important de dreapta al României și este capabil să se lupte de la egal

la egal cu partidul stângii, PSD. Alegerea în premieră a unui președinte liberal în România este

cea mai bună dovadă.

Crearea marelui PNL trebuie însă desăvârșită la nivel organizatoric și doctrinar, iar aceasta este

marea noastră provocare internă pentru 2015 și 2016. În același timp, și la fel de important,

marele PNL trebuie să se asigure că reprezintă cu adevărat și pe termen lung interesele,

convingerile și aspirațiile covârșitoarei majorități a electoratului de centru-dreapta.

Integrarea structurilor și ideilor politice ale vechiului PNL și vechiului PDL pentru a crea noul

PNL nu este un lucru simplu. Există momente în trecut care ne-au despărțit; odată însă ce ne-

am unit, am acceptat să închidem disputele trecutului și să lucrăm în comun la crearea unei

structuri solide, stabile.

Fuziunea la nivelul organizațiilor noastre teritoriale trebuie să respecte raportul de forțe dintre

vechiul PNL și vechiul PDL. E necesar, în același timp, să dăm prioritate eficienței și potențialului

6

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

local, astfel încât distribuția responsabilităților în noile structuri comune să aibă ecouri pozitive

în comunitățile locale și să crească șansele electorale ale noului PNL la viitoarele alegeri. Toate

organizațiile noastre teritoriale, fie național liberale, fie democrat-liberale, trebuie să înțeleagă

că noul PNL este un proiect pentru România, nu unul personal, nu un vehicul mai mare pentru

realizarea cu mai multe șanse a unor ambiții individuale, detașate de binele public și de agenda

partidului.

Acomodarea reciprocă dintre membrii celor două structuri trebuie realizată pornind de la

asumarea, fără excepție, a viziunii noului PNL și a situației politice în care se află partidul.

Structurile comune locale trebuie să-și asume fără echivoc statutul actual al PNL de partid de

opoziție și trebuie să afirme categoric susținerea principiilor de centru-dreapta în activitatea

politică.

Fuziunea organizatorică trebuie, de aceea, dublată de o bună fuziune doctrinară. Pe acest

subiect, noul PNL trebuie să se raporteze în primul rând la adeziunea internațională asumată în

contextul fuziunii PNL-PDL – aderarea la Partidul Popularilor Europeni. Apartenența la PPE nu

contrazice doctrina liberală postdecembristă, care a făcut din PNL încă din ianuarie 1990 un

partid al dreptei politice. Atașamentul față de valorile libertății (libertatea de conștiință,

libertatea de expresie, libera inițiativă) rămâne fundamental pentru crezul PNL; acestor valori li

se adaugă elemente specifice popularilor europeni contemporani rezultate din creștin-

democrație și din tradiția conservatorismului. PNL a demonstrat, de altfel, compatibilitatea cu

aceste valori și a marcat deschiderea față de ele prin crearea Alianței Creștin – Liberale,

vehiculul politic pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

E important în noul context să valorificăm mai bine elementul național din numele partidului

nostru, să cuplăm mai bine acțiunile noului PNL cu tradiția patriotică liberală, cu dezvoltarea

națiunii. Reafirmăm, astfel, continuitatea istorică dintre partidul Brătienilor și noul PNL,

reafirmăm vigoarea unui curent politic care a făcut istorie în România secolelor XIX și XX și care,

iată, face istorie și în România secolului XXI.

7

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Adaugăm, de asemenea, că fuziunea doctrinară trebuie să însemne un accent sporit pe

conceptul responsabilității, adică responsabilitatea individului pentru propriile acțiuni, pentru

propria bunăstare și pentru bunăstarea colectivă.

Această îmbogățire a doctrinei și a discursului PNL, ce decurge din fuziune și din adeziunea

politică externă, este esențială pentru a răspunde așa cum trebuie celei de-a doua provocări

pentru viitor: cea de a-i reprezenta pe românii care se consideră de centru-dreapta. Această

ambiție legitimă nu este lipsită de riscuri. Electoratul nu-și dorește un duopol de partide rigide

(dintre care unul – PSD – profund corupt), care să sufoce dezbaterea politică și să refuze

reprezentarea unor idei și grupuri sociale care merită atenție.

Noul Partid Național Liberal are datoria (și trebuie să aibă inteligența) de a fi partidul

întregului electorat al dreptei sau cel puțin a 80-90% din acest electorat. Ideal ar fi să devenim

reprezentativi pentru întreg electoratul care l-a ales în turul 2 al alegerilor pe Klaus Iohannis. A

lăsa fără reprezentare segmente electorale semnificative – oamenii pentru care integritatea

încă nu rezonează cu imaginea noastră, din ultimii ani, oamenii pentru care familia este

importantă, monarhiști, tradiționaliști etc. – ar fi o greșeală strategică. A nu ține cont de acest

lucru înseamnă a deschide o vulnerabilitate pentru PNL, cu potențiale efecte negative la

alegerile de anul viitor.

PNL trebuie să fie, de aceea, un laborator de idei și trebuie să permită coexistența fertilă a mai

multor tipuri de idei de dreapta și centru-dreapta. Această deschidere e utilă, mai ales că

Partidul Național Liberal a fost întotdeauna un partid în care elitele societății s-au considerat

reprezentate și au găsit un cadru de dialog.

E necesar ca în perioada următoare să facem un efort pentru a apropia mai mult partidul de

vârfurile intelectualității naționale, de oameni considerați repere ale culturii și susținători ai

modernizării țării. Figuri reprezentative din această zonă au fost direct sau indirect alături de

noi în campania electorală prezidențială, însă trebuie să admitem că o bună parte din acest

angajament a fost determinat și de toxicitatea opțiunii avansate de PSD. Va fi mult mai dificil să

8

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

determinăm de acum înainte un atașament față de ideile PNL (inclusiv pentru faptul că sunt

lucruri care ne-au despărțit), dar avem obligația să facem pași spre această apropiere. Trebuie

astfel ca PNL să se afirme drept un partizan categoric al legalității, al statului de drept și al

competiției oneste, un adversar al utilizării resurselor și instituțiilor statului în lupta politică,

pentru îmbogățire personală sau pentru distorsionarea relațiilor naturale de pe piață.

În privința guvernării, Partidul Național Liberal afirmă categoric că este pregătit să-și asume

această responsabilitate. Suntem siguri că liberalii vor ajunge curând la guvernare, fie prin

crearea unei majorități parlamentare care să voteze o moțiune de cenzură împotriva

guvernului Ponta, fie (cel mai târziu) prin alegeri parlamentare la finalul anului viitor.

Considerăm că PSD este epuizat la guvernare, că majoritatea pe care se bazează în Parlament se

erodează rapid, iar premierul Victor Ponta și-a pierdut legitimitatea de a conduce în urma

înfrângerii electorale din noiembrie.

PNL trebuie să rămână partidul care le spune românilor adevărul. Am văzut la alegerile

prezidențiale de anul trecut că politica minciunii, pe care a practicat-o candidatul PSD, a fost

dur sancționată de români. PNL e conștient că în exercitarea actului de guvernare va fi obligat în

permanență să caute echilibrul între libertate și securitate, fără a renunța însă la valorile

democratice, între stimularea muncii și nevoia de protecție socială, între dezvoltarea de viitor și

susținerea datoriilor față de generațiile prezente, oferind soluții de centru-dreapta pentru

realizarea acestor echilibre. Luciditatea ne indică faptul că mulți ne vor susține, în timp ce alții

ar putea fi nemulțumiți; de aceea trebuie să fim cinstiți în privința scopurilor și efectelor

măsurilor pe care le vom propune, încercând să le argumentăm cât mai bine. Pe unii oameni îi

vom convinge, pe unii nu, dar tuturor le vom arăta că facem politica transparenței.

CAPITOLUL III – CE TREBUIE SĂ FACĂ PNL PENTRU ROMÂNIA

9

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Cel mai important lucru pentru Partidul Național Liberal este să fie consecvent cu propria sa

istorie, care este istoria modernizării României. PNL trebuie să fie și azi, la fel ca în trecut,

partidul modernizării naționale.

Chiar și din opoziție, Partidul Național Liberal trebuie să sprijine cu toată forța punerea în

aplicare a programului candidatului său la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 (program

intitulat România lucrului bine făcut), pe baza căruia Klaus Iohannis a câștigat alegerile și a

devenit președintele României. Susținerea acestui program nu este opțională; ea este o

datorie a tuturor membrilor PNL și va demonstra seriozitatea noastră și relația de colaborare

pe care o avem cu președintele țării.

Pe de altă parte, PNL nu trebuie să aștepte de la Președinte să medieze între partid și electorat

și nici să i se facă de la Cotroceni agenda tactică și politică pentru atingerea obiectivelor

propuse. Nu președintele trebuie să aducă un partid la guvernare, ci acel partid trebuie să

lupte pentru a convinge și pentru a câștiga dreptul de a fi la guvernare. Prin noi înșine este, și

în acest caz, crezul liberal.

Liberalii au datoria de a-i da președintelui Klaus Iohannis un partener la Palatul Victoria, fiindcă

doar în acest fel între președintele țării și PNL, ca partid de guvernare, se poate crea un

parteneriat corect și util României.

De aceea, PNL a decis să construiască în mod serios alternativa la guvernarea PSD, cu implicarea

resurselor umane de vârf din întregul partid. Vom prezenta în această primăvară programul

nostru de guvernare, prin care vom oferi o nouă viziune asupra guvernării, în demersul nostru

de a convinge majoritatea cetățenilor că PNL merită să conducă România.

Efortul PNL trebuie să scoată în evidență diferențele categorice de viziune față de PSD. PNL

trebuie să fie un partid al schimbării, în opoziție netă cu PSD, care este partidul stagnării în

politica postdecembristă. Evident, vorbim de o schimbare responsabilă, de o schimbare cu

sens, care să răspundă necesităților de reformă din România și să corecteze deficiențele grave

ale guvernării PSD.

10

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Suntem de acord că guvernarea alături de un bloc politic unitar de stânga - experimentată din

2009 încoace atât de vechiul PDL, cât și de vechiul PNL - a fost un eșec; dacă dorim o politică de

dreapta serioasă, dacă dorim realizarea agendei dreptei, avem nevoie de o guvernare de

dreapta. De aceea, PNL își stabilește drept obiectiv politic esențial pentru 2016 crearea unui

guvern alcătuit integral din miniștri de centru-dreapta. Liberalii au resursele umane interne

pentru a asigura buna guvernare și buna gestionare a tuturor portofoliilor ministeriale. Acesta

trebuie să fie obiectivul nostru principal. Până la alegerile din 2016, avem de făcut, însă, o

alegere: între interesul nostru politic, de a rămâne în opoziție, și interesul României de a avea o

guvernare responsabilă. Pentru noi alegerea este simplă, trebuie să scăpăm România de Victor

Ponta și de PSD. Cine va dori să urmeze programul nostru de guvernare, este liber să o facă, dar

doar în condițiile noastre. Nu putem să facem niciun compromis în privința obiectivelor noastre

de înnoire și modernizare a României, de a face o țară ca afară.

Viziunea PNL trebuie să rămână fundamental legată de europenizarea României. Vocația

istorică a PNL este aceea de a aduce România la gradul de dezvoltare al Occidentului, care

presupune garantarea libertăților individuale, instituții care funcționează bine, buna pregătire și

utilizare a resurselor umane, prosperitate pe scară largă.

Liberalii sunt datori să construiască o alternativă politică serioasă. Vrem să guvernăm fiindcă

putem da României o guvernare pro-business, creatoare de locuri de muncă mai bine plătite,

care întărește statul de drept, respectă legile și apără libertățile cetățenești, mult mai decisă să

ridice calitatea învățământului, hotărâtă să investească în infrastructură în loc să taie astfel de

investiții, mai atentă la nevoile de siguranță națională și angajată să aducă nivelul de trai spre

media europeană. Există, astfel, câteva domenii-cheie cărora trebuie să ne dedicăm cu

prioritate atunci când vom ajunge la guvernare.

Educația este cel mai important factor în asigurarea trecerii de la sărăcie la bunăstare. Acest

lucru este valabil și la nivel de individ, și la nivel de țară. Există țări în lume care au făcut saltul

de subdezvoltare la prosperitate în decurs de o singură generație, pentru că au acordat

prioritate educaţiei.

11

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Neșansa României în acest domeniu este că are acum un guvern condus de un partid care a

arătat o profundă lipsă de respect față de efortul academic. Cu PSD la guvernare, sistemul de

învățământ din România nu poate primi o nouă șansă.

Soluţiile există, însă, iar PNL pornește de la faptul că elementul fundamental în calitatea

învăţământului este calitatea corpului profesoral. Doar cu profesori bine pregătiți, implicați în

formarea continuă și decent plătiţi se poate ridica media generală a învăţământului românesc.

Investițiile în profesori trebuie să fie baza efortului pentru educație în această etapă. În același

timp, învățământul trebuie corelat mai bine cu piața muncii, pe de o parte, și cu cercetarea, pe

de altă parte.

Infrastructura, nu doar cea de transport, este una dintre restanțele majore ale țării, fiind, în

actualele condiții, un factor de limitare a competitivității naționale. În special lipsa

infrastructurii moderne de autostrăzi este cea care ne ține în urmă, în situația de periferie a

Europei, iar această realitate se datorează ezitărilor politice și alocărilor financiare insuficiente.

În ciuda retoricii contrare, guvernarea PSD a tăiat cu regularitate fondurile pentru investiții în

infrastructură și a optat – cel puțin într-o primă fază – pentru servirea intereselor clientelare de

partid în ceea ce privește proiectarea noilor autostrăzi.

Este obligatoriu ca prioritatea în infrastructura rutieră să fie acordată legării României de

Europa, astfel încât să avem cât mai rapid o autostradă care să traverseze țara de la est la vest,

de la Marea Neagră la granița cu Ungaria. Orice altă gândire este contrară interesului economic

al României.

Economia țării a evoluat contradictoriu în ultimii 25 de ani, trecând prin perioade de recesiune

și perioade de avânt, rămânând însă mult în urma economiilor avansate și nereușind să

determine crearea unei clase mijlocii semnificative. Lipsa unei clase de mijloc dominante este o

problemă serioasă, iar pauperitatea majorității cetățenilor români este un eșec dureros pentru

o țară care este de aproape un deceniu în Uniunea Europeană.

12

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

PNL consideră că România nu poate spera să ajungă într-un timp rezonabil la media de

dezvoltare a Uniunii Europene dacă nu reușește un ritm mediu anual de creștere economică de

4-5% - iar aceasta pe durata a cel puțin două decenii. Nu ne putem lăuda cu ritmuri de creștere

de 2%, așa cum face guvernarea PSD, mințindu-ne că suntem pe drumul cel bun. PNL trebuie să

stimuleze puternic libera inițiativă națională, să ofere facilități sporite pentru a atrage investiții

străine, să reducă povara fiscală și numărul impozitelor și taxelor, să sprijine noile industrii.

Sănătatea este în continuare sectorul care nemulțumește cei mai mulți români. În ciuda

alocărilor bugetare care au crescut an de an, sistemul este în continuare ineficient, lent și

costisitor pentru mulți români. PNL consideră că sănătatea nu trebuie privită drept o cheltuială,

ci drept o investiţie în capitalul uman. De aceea susţinem plasarea pacientului în centrul

sistemului de sănătate, adică oferirea unui set clar de servicii în schimbul contribuţiilor sociale

plătite. PNL susține, de asemenea, că persoanele asigurate trebuie să aibă libertatea de opțiune

atunci când își aleg furnizorii de servicii medicale; asigurările private de sănătate trebuie să fie

disponibile într-o formulă ușor accesibilă pentru toți asigurații care le doresc.

Pe de altă parte, este nevoie de un control mai riguros al distribuției și utilizării fondurilor în

sănătate. PNL crede că acest control poate fi mai bun dacă sistemul se descentralizează în

continuare, dacă în luarea deciziilor și în finanțare sunt implicate mai mult comunitățile locale.

Protecţia socială nu este apanajul stângii, însă liberalii o privesc altfel decât stânga. Din punct

de vedere social, noul PNL trebuie să afirme deschis că obiectivul major este acela de a-i ajuta

pe cât mai mulți dintre români să se ajute singuri. Independența individuală trebuie încurajată,

iar protecţia socială trebuie să funcţioneze în mod eficient, pentru cei defavorizați și aflați în

incapacitate de a se susține singuri. În baza principiului responsabilității individuale, PNL trebuie

să ofere stimulente pentru a determina din ce în ce mai mulți cetățeni să-și facă pensii private

facultative, în paralel cu eficientizarea sistemului public de pensii. De asemenea, protecția

socială trebuie orientată mai mult spre familii, stimulând natalitatea și susținând cheltuielile cu

școlarizarea și sănătatea pentru copiii din familii sărace.

13

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Justiția este un subiect foarte important pentru liberali, fiindcă nu există garanții reale pentru

libertățile individuale în absența unui stat de drept. În același timp, nu trebuie să uităm că

raportarea față de statul de drept și independența justiției a fost una dintre diferențele

importante dintre dreapta și stânga în sfertul de secol care a trecut de la Revoluție. PNL trebuie

să susțină independența și imparțialitatea justiției și să sancționeze apăsat guvernarea PSD ori

de cât ori atacă justiția sau o împiedică să funcționeze în parametri normali, la nivel european.

PNL trebuie să fie un partid intolerant la corupție, mai ales la corupția din instituțiile publice și

inclusiv atunci când ea îi privește pe membri ai partidului. Această perspectivă nu vine în

contradicție cu dorința PNL de a întări libertatea individuală, care include prezumția de

nevinovăție și dreptul la o judecată corectă.

Programul de guvernare al PNL va da răspunsuri detaliate la fiecare dintre domeniile de mai

sus, precum și la celelalte domenii de care va trebui să se preocupe viitoarea guvernare liberală.

Am încredere că Partidul Național Liberal va fi bine pregătit atunci când va prelua

responsabilitățile guvernării și că vom putea realiza o mare guvernare liberală, care să rămână

un reper de bună guvernare pentru multă vreme.

Alina GORGHIU

Copreşedintele PNL