particularitĂŢi de redactare În textul administrativ.doc

26
Facultatea de Litere Specializarea „Comunicare şi Relaţii Publice” PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV

Upload: catalina-turlan

Post on 29-Nov-2015

307 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Proiect anul I, semestrul I, CRP, litere - Bucuresti

TRANSCRIPT

Page 1: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Facultatea de Litere

Specializarea „Comunicare şi Relaţii Publice”

PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV

Ţurlan Cătălina-Mihaela

Page 2: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

An I, Grupa 4

CUPRINS

I. Cuvânt introductiv ........................................................... 3

II. Prezentare teoretică ........................................................... 4

III. Studii de caz ..................................................................... 10

IV. Concluzii ........................................................................... 17

V. Bibliografie........................................................................ 18

2

Page 3: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Cuvânt introductiv

Comunicarea reprezintă un element indispensabil în viaţa de zi cu zi. Orală sau scrisă, ea este nelipsită - comunicăm cu cei din jurul nostru, cu noi înşine, infiferent dacă vrem sau nu, în diferite situaţii: când vorbim, când scriem, când lucrăm sau când ne relaxăm.

Comunicarea scrisă, îndeosebi cea formală oficială, joacă un rol fundamental în existenţa individului în societate şi se înscrie, din punct de vedere al stilurilor funcţionale ale limbii, în stilul administrativ.

Proiectul de faţă tratează pe larg aspectele specifice stilului administrativ şi se axează pe prezentarea amănunţită a patru texte: contractul, CV-ul, reclamaţia şi scrisoarea de remediere.

Alegerea temei se bazează pe rolul deosebit de important jucat de textele administrative în sfera socio-profesională şi pe faptul că, pentru un viitor specialist în Relaţii Publice, cunoştinţele de redactare a unor asemenea texte sunt absolul necesare.

Astfel, îmi doresc ca prin intermediul acestui proiect să-mi însuşesc informaţiile din Prezentarea teoretică, pe care le voi evidenţia mai departe în analizele cuprinse în Studii de caz, pentru ca la final să am o imagine clară a tot ceea ce înseamnă redactare de texte administrative.

De asemenea, consider că, prin forma standard pe care textele administrative o au, precum şi prin rigurozitatea redactării, ele pot face foarte uşor obiectul unei analize. Acest lucru se datorează faptului că ambiguitatea lipseşte, nelăsând loc interpretării, care de cele mai multe ori pune probleme.

Aşadar, pentru mine proiectul reprezintă o îmbinare a elementelor teoretice cu cele practice, o modalitate excelentă de a dobândi cunoştinţele necesare redactării corecte de texte administrative.

3

Page 4: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Prezentare teoretică

Textul administrativ este specific comunicării în domeniul relaţiilor juridice (cu aplicabilitate civilă şi economică), diplomatice, ale administraţiei de stat şi economice. El are o aplicabilitate foarte bine definită într-un perimetru socio-profesional distinct şi este reprezentat de următoarele subvarietăţi:

- Actele diplomatice- Actele particulare cu destinaţie administrativă- Documente oficiale referitoare la viaţa socio-economică

De asemenea, textul administrativ poate fi de trei feluri:- juridic- comercial- diplomatic

Sub aspect structural, dar şi al conţinutului, există două tipuri de texte administrative:

- text administrativ obiectiv- text administrativ subiectiv

În ceea ce priveşte natura interlocutorilor, aceasta diferă de la un text la altul, în funcţie de statutul socio-profesional pe care-l deţine fiecare. El imprimă în redactarea mesajului o structură formală sau informală care se regăseşte în anumite trăsături lexicale şi morfosintactice. Textul administrativ are un emiţător ce poate fi învestit cu autoritate oficială (persoană juridică), caz în care structura compoziţională este un proprie, de neregăsit în redactarea unor texte ce ţin de altă sferă (cum ar fi cele politice, publicistice sau publicitare).

Structura compoziţională conţine:- antet (poziţionat în stânga-sus)- datele de identificare ale emiţătorului (numele companiei, cod fiscal, adresa etc)- numărul de înregistrare- formula de adresare (conţine la rândul ei două elemente: unul de adresare

generală, celalalt de personalizare – „Domnului...”)- corpul textului (diferă de la o varietate textuală la alta)- amprenta ştampilei- semnăturaAbsenţa vreunui element de structură atrage anularea oficialităţii mesajului,

determinând astfel ineficienţa comunicării. Textul administrativ este singurul care poate fi folosit drept probă în instanţă, cu condiţia să deţină toate elementele compoziţionale.

Dacă emiţătorul nu este persoană oficială, ci fizică, atunci structura compoziţională este modificată: lipsesc antetul, numărul de înregistrare şi amprenta ştampilei. În acest context, cel al emiţătorului neoficial, textul trebuie să urmeze de asemenea încadrarea în limitele unei exprimări neutre, imparţiale, obiective, pentru a conferi autoritate mesajului.

4

Page 5: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Per ansamblu, textul administrativ serveşte reglementării unor anumite raporturi juridice, instituite la nivel socio-profesional între membrii unei comunităţi. Din cauza aceasta, el conţine exprimarea intenţiei comunicative a emiţătorului de a desfăşura un demers, redactarea purtând amprenta raportului instituit între interlocutori. În textul administrativ acesta este exprimat de autoritatea legală, oficială, cu care cei doi sunt învestiţi. Între interlocutori există o relaţie obiectivă, imparţială, izvorâtă din raportul juridic instituit în baza normelor legale în vigoare.

În textele administrative obiective emiţătorul este oficial şi nu ţine cont în redactare de eventuala părere sau reacţie a receptorului. Este un text neutru în totalitate, axat pe componenta structurală informaţională. De asemenea, este bazat întotdeauna pe un temei legal, invocat în cuprinsul său. Limbajul este sobru, imparţial, non-afectiv, singura marcă a componentei afective fiind politeţea.

Pe de altă parte, în textul administrativ subiectiv, emiţătorul ţine cont în momentul redactării de posibila reacţie a receptorului. Acest text este unul de persuadare sau de convingere, emiţătorul urmărind realizarea demersului pe care îl vizează pe cale amiabilă. Se distinge prin apariţia componentei structurale afective, tonul fiind amiabil, politicos, în spiritul unei negocieri decente, emiţătorul având interesul de a obţine un răspuns favorabil din partea receptorului.

Particularităţile lingvistice ale textului administrativ pot fi analizate pe trei niveluri: lexical, morfologic şi sintactic

Nivelul lexical utilizează un vocabular în totalitate denotativ, ceea ce aduce o notă de sobrietate şi de obiectivitate informativă. Sunt prezente unităţi lexicale şi frazeologice specializate semantic (cuvinte şi expresii specifice domeniului administrativ). De utilizarea lor depinde asigurarea autorităţii informativă a textului. Totodată, este specifică şi nerealizarea categoriilor semasiologice.

La nivel morfologic, textul administrativ se distinge de celelalte tipuri de texte prin apelul la o constructie standard. Particularităţile grupului nominal sunt următoarele:

- adjectivul este post-pus: potenţează componenta afectivă a limbajului; - adjectivului îi lipsesc gradele progresive de comparaţie;- predomină substantivele comune abstracte;- unele substantive comune dobândesc statut de nume propriu prin

ortografierea cu majuscule: LEGE, ORDONANŢĂ- este indicată prescurtarea „Dv.” pentru „dumneavoastră”;- absenţa multor forme pronominale: pronumele nehotarât, posesiv,

personal;- atunci când apare pronumele demonstrativ are valoare neutră: „Aceasta se

datorează ...”;- predomina axa temporală prezentă, fără aspectul perfect;- epresiile şi locuţiunile verbale proprii specifice („a avea în vedere”)

conferă note de obiectivitate proprie tetului administrativ.- predomină redactarea impersonală: verbele folosite sunt reflexive,

impersonale sau la modul imperativ, diateza refleivă: „ţinându-se conte de”, „se constată”;

- prezenţa în sensul păstrării unei politeţi în adresare a persoanei a II-a, pl.- locuţiuni şi construcţii proporii textului administrativ: „referitor la”, „în

ceea ce priveşte”- componenta informaţională sporeşte autoritatea textului;

5

Page 6: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Nivelul sintactic se caracterizează prin:- enunţuri principale, juxtapuse sau coordonate copulativ;- folosirea uneori a categoriei subordonatelor pentru oferirea de

circumstanţe în care se desfăşoară referentul comunicativ;- enunţul nepropoziţional redactat simetric;- substantive verbale („aducere la cunoştinţă”) sau infinitivul activ/pasiv („a

se aduce la cunoştinţă”);- absenţa accidentelor sintactice: anacolutul, tautologia, repetiţia;

Varietăţile textuale sunt împărţite, aşa cum am menţionat şi mai sus, în două categorii: unele aparţin de textele administrative obiective, celelalte de textele administrative subiective.

În prima categorie se înscriu textele emise de bancă, de administraţia financiară sau alte organe fiscale, de societatea de asigurări, de judecătorie/ tribunal/ curte de apel, către alte instituţii sau persoane fizice. Tot în această categorie intră subgategoria textelor administrative emise în cadrul unei instituţii pentru reglementarea raporturilor juridice existente pe plan socio-profesional la nivel interior. Acestea sunt: raportul, delegaţia, ordinul sau decizia, adeverinţa, contractul şi minuta, CV-ul.

În cea de-a doua categorie intră următoarele texte: reclamaţia, scrisoarea de remediere, de menţinere, de prospectare, invitaţia, oferta, cererea de ofertă.

De asemenea, există câteva texte care se situează la graniţa dintre aceste două categorii: scrisoarea de intenţie, CV-ul de imagine şi dosarul de presă sau mapa de presă.

În continuare, voi dezvolta particularităţile următoarelor texte: contractul, CV-ul, reclamaţia şi scrisoarea de remediere.

1.Contractul

Contractul reprezintă forma legală pe care o îmbracă acordul de colaborare dintre două (sau mai multe) părţi. Contractul dezvoltă câteva aspecte absolut esenţiale pentru desfăşurarea ulterioară a activităţii bilaterale, aspecte cuprinse fiecare în câte un capitol separat.

Fiecare pargraf dintr-un capitol este numerotat (cu cifre arabe, litere mici ale alfabetului etc) pentru a se face mai uşor trimitere sau referire la ele.

Contractul se redactează în conformitate cu legislaţia în vigoare. În vederea redactării contractului, se consultă, de obicei, un avocat.

Toate amănuntele privitoare la desfăşurarea activităţii de colaborare a părţilor contractante sunt menţionate în acest act. Orice modificare survenită după semnarea contractului trebuie notificată printr-un act adiţional încheiat şi autentificat la notariat.

Contractul prezintă în mod normal particularităţi de conţinut şi redactare în funcţie de axa referenţială. Astfel, un contract de vânzare-cumpărare va fi diferit de un contract de închiriere sau de un contract de colaborare între două firme.

În linii mari, contractul (ca tip de text) are următoarele elemente de conţinut:1. Capitolul I: Părţile contractante2. Capitolul II: Obiectul contractului3. Capitolul III: Durata contractului4. Capitolul IV: Desfăşurarea contractului (Condiţii de desfăşurare a activităţii)

6

Page 7: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

5. Capitolul V: Rezilierea contractului6. Capitolul VI: Alte clauzeOrice contract este încheiat cu menţiunea: „Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, fiecare exemplar având valoare de original”.În Capitolul I: Părţile contractante sunt trecute următoarele date: denumirea exactă

şi completă a fiecărei părţi, sediul, cod fiscal, număr de înregistrare la Registrul Comerţului, număr cont în bancă, reprezentantul legal (în funcţie de tipul de contract, se poate face menţiunea „în calitate de vânzător”, „în calitate de cumpărător”, „în calitate de propietar”, „în calitate de chiriaş”, „în calitate de sponsor” etc).

În Capitolul II: Obiectul contractului este menţionat clar şi concis care este activitatea pentru care se încheie prezentul contract. Din formulare reiese atribuţia fiecărei părţi, textul nu depăşeşte un paragraf, iar formularea este lipsită de orice ambiguitate.

În Capitolul III: Durata contractului sunt menţionate data intrării în vigoare a contractului, durata şi posibilitatea de prelungire a contractului printr-un acord scris semnat de ambele părţi.

Capitolul IV reprezintă substanţa propriu-zisă a contractului, deoarece aici sunt menţionate obligaţiile, drepturile şi îndatoririle fiecărei părţi, precum şi aspecte cantitative şi calitative legate de obiectul contractului. Dacă primele capitole sunt foarte concise şi concentrate ca text, capitolul IV este dezvoltat pe larg şi atinge fiecare aspect al desfăşurării activităţii ulterioare. De buna redactare a acestui capitol depinde o clară desfăşurare a activităţii pe mai departe.

Orice contract cuprinde Capitolul V – Rezilierea contractului. Experienţa a dovedit că în orice activitate pot apărea situaţii neprevăzute care să pericliteze buna desfăşurare a colaborării. Dacă există această prevedere menţionată în contract, atunci lucrurile se rezolvă mai uşor. În acest capitol este menţionat intervalul de timp după care se trece efectiv la rezilierea contractului. Tot aici sunt trecute motivele pentru care se poate rezilia contractul. Este indicat să existe şi un motiv la seria „diverse” care să acopere neprevăzutul de care aminteam. În condiţiile în care motivele invocate ulterior nu sunt bine întemeiate şi justificate, partea care reziliază nemotivat un contract va avea de plătit daune partenerului său.

2. CV-ul

CV-ul, un text absolut necesar în zilele noastre, este redactat după o formulă consacrată, care cuprinde câteva capitole tematice, organizate separat după natura informaţiei pe care o oferă.

Textul este redactat formal , obiectiv, imparţial, componenta structurală informaţională fiind predominantă.

Enunţurile care formează substanţa fiecărui capitol tematic sunt nepropoziţionale, reprezentate prin formulări bazate pe substantive verbale (cel mai adesea).

Capitolele tematice oferă informaţii referitoare la:- identitatea emiţătorului;- locul naşterii, naţionalitatea şi cetăţenia emiţătorului;- adresa emiţătorului;- studiile emiţătorului;- hobby;

7

Page 8: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

- alte precizări (dacă este cazul);

3. Reclamaţia

Reclamaţia este un text delicat de redactat, deoarece scopul acestei scrisori este să obţină despăgubiri materiale din partea receptorului. Emiţătorul îşi propune să-l determine pe receptor să lectureze întreaga scrisoare pentru a lua la cunoştinţă dorinţa lui de a fi despăgubit şi să accepte în acelaşi timp despăgubirea materială.

Conţinutul unei asemenea scrisori trebuie să fie structurat după următoarea schemă:a. Introducere:

- emiţătorul menţionează buna colaborare pe care a avut-o cu receptorul până în momentul de faţă, fapt care îi întăreşte convingerea că incidentul provocat va fi depăşit.

- emiţătorul nu face caz de paguba suferită.b. Corp :

- emiţătorul prezintă clar şi concis defecţiunile, eventual cu detalii tehnice (limbaj artificial) sau prin intermediul mijloacelor extralingvistice (fotografii).

c. Încheiere :

- emiţătorul sugerează câteva soluţii de remediere, promiţând că va colabora în continuare cu receptorul, pentru a continua tradiţia relaţiilor dintre ei.

Reclamaţia poate fi redactată de către o persoană juridică sau fizică în egală măsură. De remarcat este faptul că reclamaţia este întotdeauna unei persoane juridice, în măsură să poată remedia paguba produsă.

4. Scrisoarea de remediere

Scrisoarea de remediere se constituie ca un răspuns la scrisoarea de reclamaţie, iar în corpul textului urmăreşte dezvoltarea câtorva idei:

- regretul faţă de prejudiciul adus;- menţionarea caracterului total nevoit al incidentului;- menţionarea măsurilor luate în sensul remedierii prejudiciului pe plan

intern, dar şi referitor la persoana prejudiciată;- păstrarea în continuare a bunelor relaţii de colaborare;Scrisoarea de remediere are ca scop păstrarea unor condiţii optime de desfăşurare a activităţilor socio-profesionale dintr-o comunitate.Acest tip de text administrativ subliniază rolul juridic al corespondenţei comerciale. Prin această scrisoare (păstrată în arhivă şi înregistrată în prealabil),

8

Page 9: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

emiţătorul are dovada juridică de a fi încercat să rezolve pe cale amiabilă neînţelegerile dintre acesta şi receptor.

Studii de caz

În această parte a proiectului voi exemplifica noţiunile teoretice expuse în partea precedentă şi voi analiza cele patru tipuri de texte prezentate.

Contractul

9

CONTRACT DE ANGAJARENr. .... Din data de ..........

Capitolul I: PREVEDERI GENERALE

S.C. .................., cu sediul în str. .......... nr. ..., bl. ..., ap. ..., sector ..., localitatea...............,

şi

.............................. Domiciliat(ă) în str. ......................., nr. ..........., bl. .......... sc. ............., ap. ........., et. ........., sector/judeţ .......................... localitatea ..........................., încheie prezentul contract de angajare.

Capitolul II: OBIECTUL CONTRACTULUI

S.C. ........... este de acord să angajeze pe ...................... în funcţia de ......................................., sarcinile de lucru ale angajatului vor fi cele stipulate expres în fişa postului, ce face parte integranta din prezentul contract.

Angajatul va trebui, de asemenea, să duca la îndeplinire orice alte sarcini care, de obicei, revin funcţiei de ..............................., ca şi alte activităţi pe care le solicită S.C. ............... Angajatul este de acord să duca la îndeplinire sarcinile pe măsura posibilităţilor şi experienţei sale. Angajatul este de acord, de asemenea, să lucreze norma întreagă de timp determinată prin prezentul contract de angajare.

Capitolul III: DURATA CONTRACTULUI

S.C. .............. angajează pe ........................... începand cu data de ......................, pe o perioadă nedeterminată.

Capitolul IV: DESFĂŞURAREA CONTRACTULUI

Art.1. Plata angajatului

Page 10: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

10

S.C. ........................... îi va plăti angajatului o remuneraţie de ............ lei lunar, din care salariul de bază este de ................. lei.

Conform art. 87 alin. 3 retribuţia cuvenită pentru munca prestată nu poate face obiectul unor reţineri decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

Salariul poate fi modificat în raport cu creşterea inflaţiei, prin acordul ambelor părţi contractante (S.C. .............. şi angajat).

Art. 2. Rambursarea cheltuielilor

S.C. .............. este de acord să ramburseze angajatului, cheltuielile pe care le face din partea S.C. .............. şi pentru S.C. .............. şi cu care S.C. .............. este de acord în prealabil. Pentru a i se deconta cheltuielile, angajatul trebuie să prezinte firmei o lista amanunţita a cheltuielilor însotită de chitanţele corespunzătoare.

Art. 3. Concediul de odihnă

Angajatul are dreptul la minim 18 zile lucratoare, concediu de odihna pe an conform art. 1 din Legea nr. 6/1992. Angajatul işi va lua concediul în perioada de timp stabilită de S.C. .............. şi angajat de comun acord.

Art. 4. Concediul medical

Angajatul are dreptul la maximum ............ zile de concediu de boala sau incapacitate de muncă platit pe an. S.C. .............. poate solicita angajatului o explicaţie scrisă a motivelor absenţei sale, inclusiv o nota de la medic care să ateste motivul medical al incapacităţii de muncă a angajatului.

Art. 5. Concedii fără plată

Angajatul are dreptul la concedii făra plată a caror durata însumata nu poate depăşi 90 de zile anual, ce se pot acorda pentru rezolvarea situaţiilor personale prevăzute în art. 25, alin. 2 din H.G. nr. 250/1992.

Pe durata concediilor fără plată, persoana în cauza îşi păstrează calitatea de salariat şi nu îi este afectată vechimea în munca (art. 25 din aceeaşi hotărâre a Guvernului).

Capitolul V: REZILIEREA CONTRACTULUI

S.C. .............. poate pune capăt acestui contract de angajare imediat ce angajatul a încălcat prevederile contractului de angajare sau orice alte restricţii legale în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, inclusiv (însa nu numai) în caz de necinste, incompetenţă, condamnare pentru infracţiune.

Angajatul va fi platit pentru perioada de lucru efectuată până la data încetării contractului.

S.C. .............. poate pune capat în scris acestui contract de angajare printr-o înştiinţare înaintată cu 15 zile în prealabil, dacă angajatul devine inapt fizic sau mental dupa cum atestă certificatul unui medic ales de S.C. ...............

Conform art. 131 din Codul muncii, unitatea are obligaţia să acorde un preaviz de 15 zile lucrătoare, în cazul desfacerii contractului de munca din iniţiativa sa pentru motivele prevăzute de art. 130, alin. 1, lit. a-f din Codul muncii.

Angajatului i se va plati salariul pentru timpul de lucru efectuat. Potrivit art. 129 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta şi

Page 11: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

11

Potrivit art. 129 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta şi prin acordul părtilor, care consimt să nu continue raporturile lor de muncă stabilite anterior.

Conform art. 135 din Codul muncii, salariatul trebuie să-l informeze pe patron despre intenţia sa de a înceta raporturile de munca cu S.C. ............, cu 15 zile lucrătoare înainte, iar dacă deţine o funcţie de conducere, preavizul este de 30 de zile. Nerespectarea acestor termene şi părăsirea serviciului constituie abatere disciplinară şi poate fi sancţionata disciplinar prin desfacerea contractului de muncă.

La iniţiativa salariatului, contractul de muncă înceteaza în momentul împlinirii termenelor de 15 sau, după caz 30 de zile, nefiind necesară în acest scop, nicio aprobare a angajatorului.

Capitolul VI: ALTE CLAUZE

Angajatului S.C. .............. îi sunt interzise: 1. dezvăluirea de către angajatul S.C. .............. a unor date secrete privind activitatea

firmei către o terţă persoană fizică sau juridică. 2. comunicarea sau răspândirea în public de către salariatul S.C. ........... de afirmaţii

asupra societăţii sau activităţii acesteia, menite să inducă în eroare şi să-i creeze o situaţie defavorabilă în avantajul unei persoane fizice sau juridice.

Faptele prevăzute la punctele 1, 2 si 3 constituie contravenţii conform art. 4 din Legea nr. 11/1991, dacă nu sunt săvârşite în altfel de condiţii încat să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.

3. rezultatele activităţii efectuate în cadrul S.C. .............. sunt proprietatea exclusivă a firmei şi nu pot fi divulgate pe nicio cale către o terţă persoană fără acordul firmei.

4. orice activitate de colaborare a angajatului cu o terţă persoană (numai o activitate ce este similară activităţilor desfăşurate la S.C. ..............), se poate face doar cu acordul S.C. ...............

5. angajatul va raspunde pentru calitatea muncii prestate în limitele vinovăţiei sale şi se va înscrie în termenele reale de execuţie prevăzute pentru lucrarea în curs.

6. angajatul are obligaţia să se încadreze în programul de lucru stabilit, fiind sancţionat pentru încălcarea acestuia cu vinovăţie.

Aceste fapte vor fi sancţionate conform legilor în vigoare. După cum atesta semnăturile de mai jos, S.C. .............. şi angajatul au semnat acest

contract de angajare la data de .....................

Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, fiecare exemplar având valoare de original.

S.C. ............................... ANGAJAT Prin ............................... ...................... În calitate de .....................

Page 12: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Textul Textul exemplificat mai sus reprezintă un model de contract de angajare. Se observă în primul rând structura specifică, cu capitolele numerotate cu cifre

romane, dar şi subcategoriile acestora, sub forma de articole, notate cu prescurtarea ”art”. şi cifre arabe. Totodată, se observă titlul „Contract de angajare” şi numărul de înregistrare, precum şi data la care a fost încheiat. În josul paginii, în ultima parte a contractului, se află semnăturile părţilor contractante, precedate de încheierea specifică oricărui contract: „Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, fiecare exemplar având valoare de original”.

Limbajul este sobru, imparţial, lipsit de orice marcă a afectivităţii, între interlocutori existând un raport obiectiv, instaurat în baza normelor legale în vigoare.

Nivelul lexical se caracterizează printr-un limbaj standard, complet denotativ, exprimarea este clară, concisă, lipsită de afectivitate sau ambiguitate.

Nivelul morfologic evidenţiază o bogăţie în termeni şi expresii specifice textului administrativ şi mai ales limbajului juridic, economic dar şi cel din sfera profesională, fiind vorba despre un contract de angajare: „prevederi”, „renumeraţie”, „art8, alin. 3”, „inflaţie”, „condiţii prevăzute de lege”, „părţi contractante”, „zile lucrătoare”, „H.G nr. 250/1992”, „Codul muncii”.

Din punct de vedere sintactic, textul contractului este construit schematic, aşadar propoziţiile sunt prezente în număr mai mare decât frazele, acestea din urmă fiind de asemenea scurte şi concise. Verbele sunt utilizate preponderent la timpul prezent, dar şi la viitor. Se observă anumite construcţii care au rolul de a evindeţia obligaţiile şi drepturile părţilor contractante: „să ducă la îndeplinire”, „trebuie”, „să lucreze”, „are dreptul”, „poate solicita”, „poate pune capăt”, „are obligaţia”, „va fi plătit”.

Astfel, este de remarcat structura contractului, de neregăsit în alte texte.

CV-ul

12

Curriculum vitae

Nume: IonescuPrenume: Bogdan IoanData naşterii: 7 ianuarie 1965Locul naşterii: Aiud, jud. AlbaNaţionalitate: românăCetăţenie: română şi germanăAdresa: Calea Speranţei nr. 45, bl. D5, sc. 1, ap. 2, parter, sector 2 BucureştiTelefon: 787.89.31Mobil: 0788.500.504Studii: - Liceul Economic „Virgil Madgearu” – Bucureşti

- Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti, Facultatea de Finanţe- Contabilitate (promoţia de absolvire 1992)

- Stadiu de specializare 1 an de la I.U.T Strasbourg (1992 – 1993)- Doctorand (tema: Tehnici de influenţare a activităţii bancate în sistemul

economic românesc, coordonator prof. univ., dr. Băşeanu Ioan).Puncte de referinţă în activitate:

- participare la Conferinţa Internaţională a Specialiştilor în Management - Bancar,

Page 13: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Exemplul de mai sus este un CV, redactat de o persoană fizică, ce cuprinde atât date personale, cum ar fi locul naşterii, adresa, hobby, dar mai ales profesionale: studii, şi activitate profesionala.

CV-ul este un text administrativ obiectiv, aşadar redactarea este sobră, concisă, lipsită de orice marcă a afectivităţii. Structura este schematică, scopul emiţătorului fiind acela de a furniza informaţiile într-un mod cât mai simplu şi clar cu putinţă. De aceea, nivelurile lexical, morfologic şi sintactic sunt foarte slab reprezentate. De pildă, la nivel sintactic lipsesc în totalitate frazele şi chiar verbele, în timp ce nivelul lexical utilizează un vocabular în totalitate denotativ, iar nivelul morfologic este reprezentat prin termeni simpli, carcateristici fiecărui punct care trebuie atins în CV ( „Hobby – pescuit”, „Limbi străine - engleza”, „Statut social – divorţat”).

Aşadar, CV-ul este un text-şablon, care pe cât de simplu este din punct de vedere structural, pe atât de important este în viaţa socio-profesională a oricărei persoane.

13

Bancar, Oradea, mai 1994;- organizarea Simpozionului „Uşi deschise către Mileniul 2”, Bucureşti, aprilie

1995;- Sesiune de Comunicări ştiinţifice, referatul Fondul Proprietăţii de Stat, Praga,

iunie 1995;- Congres de Management Bancar, Kiev, mai 1996;- Preluarea colectivului de redacţie revista „Economică”, iulie 1996 până în

prezent.Loc de muncă: Revista „Economica”, redactor-şef.Limbi străine: engleză, germană (scris, vorbit, citit) franceză (vorbit, citit) cehă (vorbit)Utilizare PC: Word, Excel, Power Point, Photoshop, InternetBunuri materiale: - apartament 4 camere

- autoturism BMW (B-07-SUB) Hobby: -pescuit

- muzică simfonică Statut social: divorţat, un copil minor în întreţinere.

Page 14: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Reclamaţia

Reclamaţia

Reclamaţia exemplificată mai sus este redactată de o persoană fizică şi se adresează directorului unei case de modă, aşadar unei persoane juridice.

Textul urmăreşte structura specifică stilului administrativ, însă antetul, numărul de înregistrare şi codul fiscal lipsesc, deoarece emiţătorul nu este o persoană oficială. De asemenea, fiind un text admnistrativ subiectiv, reclamaţia iese oarecum din sfera lumbajului sobru, obiectiv, deoarece emiţătorul are un interes care îl vizeză direct, acela de a-l convinge pe receptor să repare daunele produse. Astfel, există un echilibru al balanţei în ceea ce priveşte ponderea componentei informaţionale şi a celei afective, iar raportul dintre interlocutori este departe de a fi unul imparţial. Se remarcă politeţea prezentă în redactare, subliniată de folosirea pronumelor de politeţe („dumneavoastră”, „vă”) şi de formulele de adresare („domnului”) şi de încheiere („vă asigur de toată consideraţia mea”).

14

Domnului Director al Casei de Modă„Vera”

Mă adresez dumneavoastră cu toată încrederea şi speranţa că mă veţi înţelege.Am cumpărat de curând, dintr-unul dintre magazinele dumneavoastră, o rochie de

seară, măsura 42, la preţul de 342,5 RON (anexez bonul spre confirmare).La numai două zile de la data cumpărării, rochia s-a destrămat la cusături, fiind

imposibil de remediat. Având în vedere preţul foarte ridicat al produsului (preţ care ar trebui sa justifice atât calitatea modelului, cât şi a execuţiei), vă rog insistent să găsiţi o soluţie.

Vă returnez rochia în starea jalnică în care se află şi îmi exprim nedumerirea că un asemenea incident nefericit se poate petrece în firma dumneavoastră de mare prestigiu.

Sper, însă, că veţi păstra neatins prestigiul Casei de Modă „Vera” şi veţi rezolva această situaţie dramatică, pentru mine, stânjenitoare, pentru dumneavoastră.

Menţionez că sunt o clientă fidelă a magazinelor dumneavoastră şi apreciez în mod deosebit colecţiile pe care le creaţi, mă bazez pe produsele dumneavostră în alcătuirea garderobei mele (lucru ce poate fi confirmat de vânzătoarele din magazinele dumneavoastră).

Vă asigur de toată consideraţia mea şi îmi doresc din tot sufletul ca acest incident să nu mă împiedice în a cumpăra în continuare îmbrăcămintea creată de Casa de Modă „Vera”.

9 iunie 2009Aura Pietrăreanu

Page 15: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Nivelul lexical utilizează un vocabular preponderent denotativ, exprimarea este clară şi concisă, emiţătorul urmărind să expună într-un mod cât mai simplu şi uşor de înţeles daunele pe care le-a suferit.

Totodată, acesta încearcă să-i atragă atenţia receptorului asupra relaţiilor bune care existau între ei până la momentul incidentului şi asupra faptului că îşi doreşte ca lucrurile să rămână neschimbate. Astfel, nivelul morfologic evidenţiază termeni şi expresii precum: „mă adresez”, „vă rog”, „îmi exprim nedumerirea”, „sper”, „veţi rezolva”, „menţionez”, „apreciez”, „mă bazez”, „vă asigur”, „îmi doresc”.

Din punct de vedere sintactic, cele mai multe dintre propoziţiile care alcătuiesc textul sunt coordonate copulativ ( „Vă returnez... şi îmi exprim”, „veţi păstra...şi veţi rezolva”), iar în ceea ce priveşte modurile şi timpurile verbale, predomină indicativul prezent („mă adresez”, „vă returnez”), , dar şi perfectul compus („am cumpărat”, „s-a destrămat”), acesta din urmă fiind de folos în descrierea celor petrecute.

În concluzie, reclamaţia are ca scop atragerea atenţiei receptorului şi determinarea acestuia să-şi asume responsabilitatea pentru daunele produse.

Scrisoarea de remediere

15

Societatea InstalatorulBdul Primăverii nr. 21-23 Sector 1BucureştiTelefax: 246.58.60Mobil: 0788.688.588Cod fiscal: R 11033161 Nr. înregistrare 415/ 25.03.2005

Excelenţei Sale, Domnului Ambasador Emil Nichitelea

Regretăm din suflet cele întâmplate. Într-o oră din acest moment va sosi la sediul ambasadei dv. o echipă de specialişti (din care face parte şi domnul inginer Stoian Mircea, aşa cum aţi cerut).

Ne asumăm întreaga responsabilitate pentru tristul incident şi vă asigurăm că vom remedia în timp optim neajunsurile provocate.

Unitatea noastră poate asigura, la cerere, şi servicii de zidărie-zugrăvit. Ne angajăm să trimitem specialiştii noştri spre a repara subsolul sediului ambasadei dv. de îndată ce problema de termoficare va fi rezolvată. Costurile de reparaţie ne vor privi în eclusivitate pe noi.

Sperăm să colaborăm în continuare cu dv. aşa cum facem de peste 15 ani fără nicio neînţelegere.

Vă asigurăm de toată consideraţia noastră.

Director, Petre Mihai

Page 16: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Această scrisoare de remediere este redactată de o persoană juridică, directorul Societăţii Instalatorul, Petre Mihai. Este un răspuns la reclamaţia primită din partea receptorului, ambasadorul Emil Nichitelea, în urma unor probleme întâmpinate în momentul apelării la serviciile firmei

Scrisoare de remediere face parte din categoria textelor administrative subiective, deoarece E nu-i este indiferentă reacţia receptorului, ba mai mult, acesta urmăreşte să-i câştige încrederea şi să-l convigă să continue colaborarea. Astfel, raportul dintre interlocutori se depărtează se obiectivitate şi de imparţialitate, tonul scrisorii fiind unul amabil, politicos. Se observă, aşadar, formulele de politeţe folosite încă din adresare („Domnului”), dar şi pe parcursul textului: „dv” (utilizarea acestei prescurtări pentru pronumele „dumneavoastră” este specifică textului administrativ), precum şi în încheiere : „Vă asigurăm de toată consideraţia noastră”. Se remarcă sintagma „Excelenţei Sale”, utilizată în condiţiile în care receptorul este tot persoană juridică şi are o funcţie foarte importantă, aceea de ambasador.

Din punct de vedere al organizării, scrisoarea are o structură specifică textului administrativ. Întrucât emiţătorul este o persoană juridică, se observă prezenţa antetului, cu datele de contact ale firmei şi codul fiscal, precum şi numărul de înregistrare. Acestea din urmă atestă valorea de document juridic a scrisorii. În acest mod, emiţătorul are dovada de a fi încercat să rezolve amiabil conflictul dintre el şi receptor, în cazul în care între cei doi s-ar isca un conflict. Pentru aceasta, însă, scrisoarea trebuie păstrată în arhivă şi înregistrată în prealabil.

Nivelul lexical al textului se caracterizează printr-un vocabular standard, în mare parte denotativ, exprimarea fiind clară şi concisă. Emiţătorul doreşte o apropiere de receptor, prin exprimarea regretului faţă de prejudiciul adus, astfel că nivelul morfologic evidenţiază utilizarea unor termeni şi expresii precum „regretăm”, „vă asigurăm”, „ne asumăm întreaga responsabilitate”, „ne angajăm”, „sperăm”.

Din punct de vedere sintactic, textul este alcătuit în mare parte din propoţiziţii principale, coordanate copulativ („ne asumam întreaga responsabilitate ...şi vă asigurăm”). Verbele sunt utilizate la toate timpurile, însă un rol important îl au cele la timpul viitor, precum „vom remedia”, „(ne) vor privi”, care întăresc ideea de regret a emiţătorului faţă de prejudiciile aduse receptorului, precum şi de dorinţa de a remedia situaţia şi de a-l asigura pe receptor de cele mai bune intenţii, aceasta din urmă fiind chiar scopul scrisorii de remediere.

16

Page 17: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Concluzii

Textul administrativ, aşa cum am mai spus şi în partea iniţială a proiectului, joacă un rol deosebit în sfera socio-profesională, iar prezentarea teoretică şi mai ales analizele din studiile de caz ilustrează pe deplin acest lucru.

În primul rând, primele două texte analizate, contractul şi CV-ul, sunt absolut fundamentale în viaţa profesională şi nu numai a fiecăruia dintre noi. Contractul este un document juridic foarte important, fără de care orice acord între două părţi, fie persoane fizice sau juridice, nu are nicio valoare, în timp ce CV-ul asigură o prezentare a activităţilor profesionale şi nu numai ale unei persoane.

În ceea ce priveşte celelalte două texte, reclamaţia şi scrisoarea de remediere, ele se completează, în sensul că scrisoarea de remediere reprezintă un răspuns pentru reclamaţie, iar rolul lor important este justificat de faptul că în viaţa de zi cu zi există o interacţiune continuă între diverse societăţi şi persoane fizice sau juridice, iar aceste două tipuri de scrisori, asigură şi menţin o bună înţelegere între interlocutori. Aceste lucruri reies foarte bine din exemplele şi analizele cuprinse în Studii de caz.

În aceeaşi ordine de idei, un alt aspect care susţine rolul deosebit al textului administrativ în sfera socio-profesională, este posibilitatea de utilizare a acestuia drept probă în instanţă.

Totodată, scopul redactării proiectului de faţă a fost acela de a-mi uşura însuşirea noţiunilor teoretice şi oferirea posibilităţii de a le pune în practică.

În concluzie, proiectul constituie atât o prezentare a particularităţilor de redactare în textul administrativ, dar şi un exerciţiu folositor, care mi-a servit în dorinţa de a învăţa să redactez cât mai corect un text administrativ.

17

Page 18: PARTICULARITĂŢI DE REDACTARE ÎN TEXTUL ADMINISTRATIV.doc

Bibliografie

1. Olga Bălănescu – „Redactare de texte: cum să scriem corect un text administrativ, politic, publicitar şi publicistic”, editura Ariadna 98, Bucureşti – 2007, p.6, 134, 163-168, 192-195, 206-208;

2. Olga Bălănescu – Scrisori de afaceri: Ghid practic, editura Ariadna 98, Bucuresti – 2003, p. 36-39, 99

3. http://www.model-contracte.ro

18