particularităţi de dezvoltare regională

8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională

http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 1/20

Particularităţi de dezvoltare regională

in comuna Lunca Ilvei, judetul Bistrita-Nasaud

1. Contextul regional si jude eanț

Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai

importante si cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din

faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităţilor economice si sociale

existente între diversele regiuni ale Europei, acţionează asupra unor domeniisemnificative pentru dezvoltare, precum cresterea economică si sectorul IMM,

transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea si

formarea profesională, educaţia, egalitatea de gen.

Principiile de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt:

- descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivel central

catrecomunitatile regionale, locale;

- parteneriatul între actorii implicaţi în dezvoltarea regională;

- planificarea ca proces ce utilizează resursele existente pentru atingerea

unormăsuri de dezvoltare locală stabilite;

- cofinanţarea reprezentată de contribuţia financiară a diferiţilor actori implicaţi în

realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regională.

Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt

următoarele:

- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea

dezvoltării echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltareîntârziată); preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

- indeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene si de acces la

instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale si

de coeziune);

1



- corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea

cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea

economică si care este în conformitate cu prevederile legale si cu acordurile

internaţionale încheiate de România.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt:

dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor,

transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătăţirea

infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate,

educaţie, învăţământ, cultură.

Dezvoltarea rurală ocupă un loc distinct în cadrul politicilor regionale si

se referă la următoarele aspecte: înlăturarea/diminuarea sărăciei în zonele

rurale; echilibrarea oportunităţilor economice si a condiţiilor sociale dintre mediulurban si cel rural; stimularea iniţiativelor locale; păstrarea patrimoniului spiritual si

cultural. Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regională

îl reprezintă regiunea de dezvoltare, constituită ca o asociere benevolă de

judeţe vecine. Regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială si

nu are personalitate juridică. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare

regional România a fost împărţită în 8 regiuni de dezvoltare. Comuna Lunca Ilvei

face parte din judetul Bistriţa - Năsăud care este inclus în Regiunea deDezvoltare 6 Nord-Vest. Strategia de dezvoltare a comunei Lunca Ilvei este un

document programatic care are la bază principilalele instrumente strategice

funcţionale la nivel naţional: Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul

Strategic Naţional de Referinţă, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-

2013, Cadrul Regional Strategic de Dezvoltare a Regiunii Nord- Vest, Strategia

de Dezvoltare a Judetului Bistriţa- Năsăud.

Planul naţional de Dezvoltare 2007-2013 este instrumentul fundamental

prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de

dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept

specific politicii europene de coeziune economică si socială (Cohesion Policy) si

reprezintă documentul de planificare strategică si programare financiară

multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta si stimula

2



dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune

a Uniunii Europene. În ceea ce priveste Strategia PND, având în vedere

obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE si pornind de

la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socioeconomice actuale, au fost stabilite

sase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de

domenii si sub-domenii prioritare:

- cresterea competitivităţii economice si dezvoltarea economiei bazate pe

cunoastere

- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

- protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului

- dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si a incluziunii sociale si

întărirea capacităţii administrative- dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivităţii în sectorul agricol

- diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza

căruia va puteafi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală si

care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii

Europene. Acest program urmăreste patru mari direcţii de finanţare, si anume:

restructurarea si dezvoltarea producţiei agricole si silvice, dar si a industriilor prelucrătoare aferente, sprijinirea conservării si dezvoltării pădurii, asigurarea

unei ocupări echilibrate a teritoriului si dezvoltarea practicilor de management

durabil al terenurilor agricole si forestiere, investiţii în dezvoltarea infrastructurii si

serviciilor rurale, conservarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural si

arhitectural, implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru

îmbunătăţirea guvernării administrative la nivel rural.

Cadrul Regional Strategic de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest

reprezintă documentul fundamental privind necesarul de finanţare din fonduri

europene si alte fonduri internaţionale si naţionale la nivel regional, fiind

instrumentul prin care regiunea îsi promovează priorităţile si interesele în

domeniul economic si social, reprezentând în acelasi timp contribuţia regiunii la

3



elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare. Obiectivul general al Strategiei de

Dezvoltare a Regiunii Nord Vest 2007-2013 este cresterea economiei regionale

prin dezvoltare policentrică si specializare funcţională pentru diminuarea

disparităţilor intrasi inter-regionale, la nivel economic, social si de mediu si

cresterea standardului de viaţă regional.Atingerea obiectivului general se poate

realiza cu sprijinul a o serie de obiective specifice care doar corelate cu

respectarea unor principii europene, precum dezvoltare durabilă, societatea

informaţională, egalitate de sanse si cooperare transfrontalieră vor putea

conduce la implementarea intervenţiilor din PDR.

2. Încadrarea în regiune

Conceptul de regiune a fost definit în numeroase moduri de-a lungul

istoriei. Astfel, Parlamentul European defineste regiunea drept: "Un teritoriu care

formează,din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar

de teritorii în care există continuitate, în care populaţia posedă anumite elemente

comune si doreste să-si păstreze specificitatea astfel rezultată, si să o dezvolte

cu scopul de a stimula progresul cultural, social si economic". Din perspectiva

Adunării Regiunilor Europei, prin regiune se înţelege: "O entitate politică de nivel

inferior statului, care dispune de anumite competenţe exercitate de un guvern,

care la rândul lui este responsabil în faţa unei adunări alese în mod democratic".

În aplicarea legii dezvoltării regionale în România, în concordanţă cu obiectivele

de coeziune economică si socială ale României, precum si ale Uniunii Europene

în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt

constituite opt regiuni de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare din România nu

sunt unităţi administrativ- teritoriale si nu au personalitate juridică. Regiunile,

judeţele si/sau localităţile din judeţe care fac parte din regiuni diferite se potasocia în scopul realizării unor obiective de interes comun.

4



Fig. 1. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei

3. Regiunea Nord-Vest

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii

151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a

administra iilor publice locale, dar nefiind momentan o unitate administrativț

teritorială i neavând personalitate juridică. Regiunea de Nord-Vest (Transilvaniaș

de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania i include 6ș

jude e: Bihor, Bistri a-Năsăud, Cluj, Maramure , Satu- Mare, Salaj. Suprafa aț ț ș ț

regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafa a ării, cu oț ț

popula ie totală de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unită iț ț

administrativ teritoriale: 6 jude e, 42 de ora e din care 15 demunicipii i 398deț ș ș

comune i 1823 de sate. Regiunea dispune de o pozi ie geografică strategică,ș ț

având grani e cu Ungaria i Ucraina cât i cu regiunile de dezvoltare Centru,ț ș ș

Vest si Nord-Est din Romania. Regiunea este una dintre cele mai pitore ti dinș

Romania, începând de la Mun ii Apuseni care au un farmec aparte până laț

5



patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice în această

parte a Europei.

Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români

traiesc peste jumatate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară

din Romania, ceea ce a dus la crearea unei identită i culturale unice. Regiuneaț

Nord-Vest avea în 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiată de media

na ională dar înca departe de media Uniunii Europene-27. Contribu iaț ț

sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16.3%

pentru agricultură, 35% pentru sectorul secundar i 46.7% pentru cel ter ar, dinș ț

punct de vedere evolutiv înregistrându-se cresterea serviciilor i reducereaș

semnificative s-au înregistat în sectorul de construc ii civile i industriale-ț ș

locuin e, centre comerciale . Se constată o serie de diferen e între jude e: uneleț ț ț mai industrializate, altele bazate pe activită ile primare, în special agricultură iț ș

zootehnie.

Fig. 2. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

6



3.1. Economia regională

Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la

formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei

între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucuresti-Ilfov

cu 19,5 % si Sud cu 12,8 %). Participarea celor trei sectoare ale economiei la

formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35%

secundar si 46,7% terţiar, înregistrându-se o crestere a ponderii serviciilor

concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu

care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din

industrie au fost compensate, parţial, de evoluţia construcţiilor - domeniu care a

cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă. În interiorul regiunii, se

manifestă disparităţi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare

al judeţelor la formarea PIB regional: judeţului Cluj - 32,3 %, judeţul Bihor - 24,3

%, judeţul Maramures - 14,9 %, judeţul Satu Mare - 12,1 %, judeţul Bistriţa -

Năsăud - 9,1% si judeţul Sălaj - 7,2%. În Regiunea Nord-Vest există mari

discrepanţe în dezvoltarea economică a celor sase judeţe: judeţele din sudul si

vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria

alimentară, usoară, lemn, construcţii de masini) si mai stabil dezvoltate economicdecât regiunile din centru si est (Bistriţa-Năsăud, Maramures si Sălaj - lemn-

mobilă, metale neferoase si auro-argentifere, usoară), unde evoluţia din ultimii

ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale a multor ramuri. Conform

analizelor economice si sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeţele

Maramures si Bistriţa-Năsăud. Zonele în declin industrial sunt: zona Munţilor

Apuseni si zona montană din nordul regiunii, cuprinzând arii însemnate de pe

teritoriul judeţelor Maramures, Satu Mare si Bistriţa-Năsăud.

3.2. Infrastructura

3.2.1. Transport

Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu si energetică

este mai bine dezvoltată comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investiţiilor timp de

7



decenii a adus diferite tipuri de infrastructură într-o situaţie precară. Asezată la

intersecţia axelor de comunicare nord-sud si est-vest, regiunea dispune de o

reţea de drumuri destul de densă (34,7 km/100 km ). Corelat cu nivelul general

de dezvoltare economică, judeţele Maramures (25,0 km/100 km ), Bistriţa-

Năsăud (28,1 km/100 km ), au cele mai reduse reţele de drumuri publice prin

raportare la suprafaţă.

3.2.2. Utilităţi publice

La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepanţe între judeţe în

ceea ce priveste situaţia alimentării cu energie electrică. Mai există încă sate,

cătune sau gospodării izolate neelectrificate, concentrate mai ales în zona

Munţilor Apuseni si în zona montană din nord. Grave disfuncţionalităţi în

alimentarea cu energie electrică se înregistrează în jud. Maramures, atât înmediul rural cât si în mediul urban (Sighetu Marmaţiei, Borsa, Seini, Târgu Lăpus

si Viseul de Sus), precum si în jud. Bistriţa Năsăud si într-o anumită măsură chiar

si în judeţele Satu Mare si Cluj (Satu Mare, Negresti-Oas, Tăsnad, etc.).

Majoritatea judeţelor regiunilor se confruntă cu probleme de alimentare cu apă

potabilă. Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient

dezvoltată pentru a corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât si în

mediul urban, iar în Maramures poluarea straturilor freatice datorată infiltrărilor de reziduuri nemetalifere, periclitează grav sănătatea populaţiei, chiar în arealele

cu reţele convenţionale sau unde instalaţiile de tratare sunt insuficiente sau

vechi. În localităţile rurale din Podisul Transilvaniei resursele de apă sunt reduse

si nepotabile din cauza domurilor gazeifere si a zăcămintelor saline. Aceste zone

necesită lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat. Calitatea

mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor activităţi

economice. Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj si

Sălaj; amoniac în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramures, Sălaj; dioxid de sulf si

cadmiu în judeţele Cluj si Sălaj; fluor si compusi ai acestuia în judeţul Satu Mare,

pulberi de metale cuprifere si plumb.

La sfârsitul anului 2005 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare

cu apă potabilă din regiune a fost de 330, lungimea totală simplă a reţelei de

8



distribuţie a apei fiind de 7.245 km. O problemă majoră a spaţiului rural este lipsa

reţelei de apă potabilă - dintr-un total de 1.802 de localităţi, sunt racordate la

reţeaua de apă potabilă doar 40%.

Sistemele centralizate de canalizare publică sunt o problemă la nivelul întregii

regiuni. Numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică era la sfârsitul

anului 2005 de 99 (cu 4 mai multe faţă de 1995), lungimea totală simplă a reţelei

de canalizare avea 2571 km (extinsă cu 621 km. faţă de 1995).

Cele mai multe staţii de epurare orăsenesti au fost realizate în urmă cu

peste 25 de ani; ele se află într-un avansat grad de uzură fizică si morală, având

totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru apa uzată. Reţeaua de

canalizare existentă în spaţiul rural reprezintă 4% din total, un procent care

plasează regiunea din punct de vedere al calităţii vieţii si accesul populaţiei lainfrastructuri edilitare pe ultimele locuri din ţară.

3.2.3. Educaţie

Infrastructura educaţională este reprezentată de 819 de scoli, 209 licee

si 12 scoli profesionale si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuării

procesului de reconversie si adaptare a acestora la cerinţele actuale ale pieţei

forţei de muncă, în condiţiile în care existenţa unei forţe de muncă calificate

constituie o condiţie de bază pentru atragerea investiţiilor si în special a celor străine.

3.2.4. Sănătate

În Regiunea Nord-Vest există 61 de spitale, iar numărul mediu de

consultări medicale pe locuitor era în 2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt

judeţe Cluj, Bihor si Maramures, cu 23, 15 respectiv 9 spitale. Speranţa de viaţă

la nastere este de 71 de ani, cea mai frecventă cauză a mortalităţii fiind bolile

sistemului circulator - 773,4 decese la 100.000 de locuitori (2004). Pentru ca

aceste infrastructuri să asigure o asistenţă medicală performantă este necesară

asigurarea acestora cu cadre specializate, dar si întreţinerea edilitară si dotarea

tehnico- edilitară adecvată a acestora.

3.2.5. Servicii sociale

Trei din cele 6 judeţe ale regiunii (Bihor, Sălaj si Cluj) nu au instituţii de

9



îngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe clădiri care necesită reabilitare

si modernizare pentru diferite tipuri de beneficiari. Copii sunt protejaţi în instituţii

de tip familial (63,51%) sau rezidenţial (36,49%). La sfârsitul anului 2004, erau

8.298 de copii cu dizabilităţi, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de

asistenţă socială.

3.3. Potenţialul de dezvoltare

Regiunea Nord-Vest, deţine un potenţial de dezvoltare variat si

diferenţiat teritorial. Astfel, de la orasele mari ale regiunii ( Bistrita, Cluj-Napoca,

Oradea, etc), până la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe

baza cărora să se poată realiza dezvoltarea durabilă a acestora. Dacă în marile

centre urbane există o multitudine de resurse si oportunităţi de dezvoltare, în

zonele izolate, pe lângă efectele negative presupuse de acest statut, există si un

aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare si a tradiţiilor, care

poate fi valorificat turistic. De altfel, regiunea are un potenţial turistic apreciabil:

vestigii arheologice, rezervaţii naturale, lacuri glaciare si de acumulare,

numeroase pesteri, staţiuni balneo- climaterice, condiţii favorabile practicării

turismului montan, de agrement si odihnă. Există, de asemenea, mai multe zone

etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului în Maramures, Cluj siBihor. Prin apropierea de Europa Centrală, relief de mare originalitate (pesteri,

defilee, etc.), climă favorabilă, înălţimi reduse (cca. 1800 m), Munţii Apuseni au

sansa de a deveni o atracţie pentru turismul de drumeţie, ai cărui practicanţi

caută condiţii de cazare simple în medii cât mai naturale. La nivelul anului 2005

valorificarea acestui potenţial turistic al regiunii se realiza în principal prin

intermediul celor 480 de structuri de primire turistică, însumând 11,3 % din

capacitate de cazare la nivel naţional. Legat de distribuţia la nivel regional a

capacităţii de cazare, aceasta se concentrează în judeţele Bihor, Maramures si

Cluj, care deţin 78,73% din totalul regiunii. Aceste judeţe dat fiind potenţialul

turistic pe care îl au concentrează si cea mai mare pondere a cererii înregistrând

împreună 80,2% din sosirile totale în regiune, precum si 80,8% din numărul total

de înnoptări din regiune.

10



4. Prezentarea generală a judeţului Bistriţa-Năsăud

Fig. 3. Judetul Bistrita-Nasaud

Jude ul Bistri a-Năsăudț ț se regăseste în partea de nord-est a

Transilvaniei si are osuprafaţa totală de 5.355 km2, reprezentând 2,25 % din

teritoriul total al României (situânduse pe locul 28 printre judeţele României din

punct de vedere al suprafeţei). Judeţul Bistriţa Năsăud, situat în nordul Romaniei,

are graniţe cu judeţul Maramures la nord, judeţul Suceava la est, judetul Mures la

sud si judeţul Cluj la vest.

Din punct de vedere teritorial-administrativ elementele judeţului sunt:

• un municipiu (Bistriţa)

• trei ora e (Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi)ș

11



• 53 comune (Bistriţa Bârgăului, Branistea, Budacu de Jos, Budesti, Căianu

Mic, Cetate, Ciceu-Giurgesti, Ciceu-Mihăiesti, Chiochis, Chiuza, Cosbuc,

Dumitra, Dumitriţa , Feldru, Galaţii Bistriţei, Ilva Mare, Ilva Mică, Josenii

Bârgăului, Lechinţa, Lesu, Livezile, Lunca Ilvei, Maieru, Matei, Măgura Ilvei,

Măriselu, Micestii de Câmpie, Milas,Monor, Negrilesti, Nimigea, Nuseni, Parva,

Petru Rares, Poiana Ilvei Prundu Bârgăului, Rebra, Rebrisoara, Rodna, Romuli,

Runcu Salvei , Salva, Sânmihaiu de Câmpie, Silivasu de Câmpie, Spermezeu,

Sanţ, Sieu, Sieu-Măgherus, Sieu-Odorhei, Sieuţ, Sintereag, Târlisua, Teaca,

Telciu, Tiha Bârgăului, Uriu, Urmenis, Zagra).

• 235 sate.

În ceea ce priveste resedinţa judeţului, aceasta este reprezentată de

municipiul Bistriţa, care este un important centru economic, cultural siadministrativ al judeţului.

Relieful este alcătuit în principal din patru zone:

Zona montană (48 % din suprafa a totală a jude ului) străjuieste judeţul înț ț

partea de nord si est si cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali,

grupa nordică si mijlocie, din care fac parte: Munţii Ţiblesului , la nordul judeţului,

cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice. Munţii Rodnei ,

desfăsuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format dinsisturi cristaline, cu văi adânci si puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din

judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m. Munţii Bârgăului , amplasaţi în partea de est a

judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai

înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m. Munţii Călimani , aflaţi la sud de Munţii

Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

Zona dealurilor (49,3 % din suprafata totala a judetului) ocupă partea

centrală, de sud si de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum

ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea

Sieului.

Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală,

Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului

12



Somesul Mare, în sud Valea Mureseni, în sud Valea Muresului, iar la est

interfluviu Sieu-Teaca si Valea Sieului.

Zona de luncă ( 2,7 % din supratata totala a judetului) însoţeste cursurile

principalelor rîuri, în special al Somesului Mare, si reprezintă aproximativ 3% din

suprafaţa judeţului.

5. Comuna Lunca Ilvei

Comuna Lunca Ilvei este situată în depresiunea omonimă din Munţii

Bârgău, pe cursul superior al râului Ilva. Astfel că Lunca Ilvei este situată la limita

Transilvaniei cu Bucovina, într-o regiune muntoasă de altitudine medie. Numele

comunei vine de la cursul de la apa Ilvei care străbate mai mult de 45-50 km din

judeţul Bistriţa Năsăud.

Fig .4. Localizarea comunei Lunca Ilvei

Relieful comunei este extrem de variat si cuprinde urmatoarele

formaţiuni: munţi,dealuri,muncei,măguri,ciceri,terase,poderee si bineînţeles lunci.

Forma depresionară a reliefului inconjurat de culmi montane înalte pe toate

laturile fac din acesta o unitate geografică distinctă,de o mare frumuseţe si

originalitate Majoritatea covarsitoare o deţine zona deluroasa cu o proporţie de

65% din total,apoi zona montană cu 10-15%,restul de 15% aparţinând luncilor si

podereelor. Altitudinile variază de la 580 metri până la 1467 metri.

13



De-a lungul râului Ilva se găsesc însiruite lunci, dintre care unele

inundabile în cazul unor viituri mari. Caracteristica acestora este că ocupă, în

general, suprafeţe mici, fiind însiruite când de-o parte când de alta a râului. Mai

găsim aici forme de relief numite “tânoave”, zăvoaie si un număr însemnat de

poieni si lunci. De asemenea, trecătorile si defileele, pe lângă rolul lor de acces,

prezintă si o imagine deosebită, întregind peisajul locurilor. Reteaua hidrografica

este dominata de raul Ilva. Clima se încadrează în categoria continental

moderată, iarna predominând invaziile de aer de natură arctică din nord-vest, iar

vara cele de aer cald, temperat maritime. Vegetatia este eterogena si etajata in

functie de sol, umiditatea, inaltime iar ponderea cea mai mare este fara dubiu

detinuta de paduri, cu specii preponderent de conifere.

La recensământul din 2002 popula iaț comunei Lunca Ilvei a fost de3287, în scădere fa ă de anul 1992 cu 48 de persoane. Datele statistice recenteț

arată o popula ie de 3382 de locuitori, în cre tere fa ă de ultimul recensământ.ț ș ț

INDICATOR 2002 2003 2004 2005 2006

Populatia totala la 1. VII. 3358 3351 3331 3302 3297

Populatie femei 1704 1691 1682 1691 1661

Populatia cu domiciliu in localitate 3371 3350 3338 3329 3322Populatia totala la 1.I. 3381 3346 3328 3315 3310

Tab. 1. Evolutia populatiei comunei Lunca Ilvei

În ceea ce prive teș echiparea teritoriului se observă o cre tere aș

numărului total de locuin e de la 1182 la 1191, i mai exact în sectorul privat. Înț ș

corela ie cu această cre tere se observă i cre terea suprafe ei locuibile deț ș ș ș ț

asemenea în segmentul privat. Cantitatea de apă potabilă distribuită popula iei s-ț

a dublat în intervalul de analiză. De asemenea, s-au făcut demersuri pentru

realizarea re elei de canalizare.ț

14



INDICATOR 2002 2003 2004 2005 2006 Suprafata totala (ha) 9121 9121 9121 9121 9121Locuinte existente – total nr. 1182 1183 1185 1190 1191Locuinte in proprietate majoritara de

stat

22 22 22 22 22

Locuinte in proprietate majoritar privata 1160 1161 1163 1168 1169Suprafata locuibila – total mp 49766 49831 50031 50462 50560Suprafata locuibila – majoritar de stat 715 715 715 715 715Suprafata locuibila – majoritar privata 49051 49116 49316 49747 49845Lungimea simpla a retelei de distributiei

de apa

2 2 2 2 2

Capacitatea instalatiilor de distributie a

apei

70 70 70 70 80

Tab. 2. Evolutia echiparii teritoriului in comuna Lunca Ilvei

5.1. Date economice

Componentă de bază a politicilor publice din ultimii ani, relansarea

cre terii economice a devenit o prioritate na ională, pornindu-se de la importan aș ț ț

sa atât pentru asigurarea condi iilor de realizare a criteriilor de aderare laț

Uniunea Europeană cât i pentru cre terea nivelului de trai. Sectoareleș ș

economice dominante au fost i rămân în continuare cre terea animalelor, dar ș ș mai ale silvicultura, exploatarea, industrializarea i comercializarea maseiș

lemnoase , aducătoare de însemnate venituri băne ti pentru comunitate.ș

În intervalul de analiză se înregistrează o cre tere a numărului total deș

salaria i, ceaț mai evidentă fiind în sectorul industriei prelucrătoare. Pe de altă

parte, se observă o scădere a numărului de angaja i în agricultură, serviciiț

financiar – bancare i transport i po tă. Numărul func ionarilor publici rămâneș ș ș ț

aproape constant, în timp ce cre teri se înregistrează i în comer , învă ământ iș ș ț ț ș

sănătate.

INDICATOR 200

2

200

3

200

4

200

5

200

6 Salaria i – total – nr mediuț 321 332 295 312 344Nr mediu salaria i în agriculturăț 6 5 4 3 3

15



Nr mediu salaria i în industrie – totalț 91 107 113 117 131Nr mediu salaria i în industria prelucrătoareț 91 107 113 117 131Nr mediu salaria i în construc iiț ț 32 41 30 33 34Nr mediu salaria i în comer ț ț 18 23 25 30 39Nr mediu salaria i în transport i po tăț ș ș 39 33 30 26 24

Nr mediu salaria i în activită ifinanciare,ț ț bancare i de asigurăriș 3 1 1 1 1

Nr mediu salaria i în administra ia publicăț ț 10 9 11 7 9Nr mediu salaria i în învă ământț ț 41 39 43 42 43Nr mediu salaria i în sănătate i asisten ăț ș ț socială

11 11 9 12 13

Tab. 3. Evolutia distributiei fortei de munca in comuna Lunca Ilvei

in perioada 2002-2006

Dat fiind faptul că mai mult de 60% din populaţia celor 27 de state

membre ale Uniunii Europene trăieste în zonele rurale, care acoperă 90% din

teritoriu, politica de dezvoltare rurală este un domeniu de o importanţă

crucială.

Agricultura si silvicultura sunt principalii utilizatori ai terenurilor din

zonele rurale si, ca atare, joacă un rol important pentru comunităţile rurale:

reprezintă temelia unei puternice structuri sociale si viabilităţi economice, precum

si a gestionării resurselor naturale si a peisajului. Locuitorii din Lunca Ilvei au

crescut în gospodăriile lor un număr mare de animale: bovine, ovine, porcine.Iată câteva date care prezintă cel mai bine această îndeletnicire a luncanilor.

Scăderea efectivelor de bovine, ovine i porcine poate fi pusă i peș ș

seama înlăturării interdic iei ca gospodarii să sacrifice pentru nevoi proprii vi eiț ț

mici i porci, dar i a dispari iei de mult a obliga iei de predare a unor cantită i deș ș ț ț ț

carne drept cote obligatorii sau pe bază de contract. În prezent locuitorii din

Lunca Ilvei sunt preocupa i de îmbunătă irea rasei animalelor, la toate speciile,ț ț

de mai buna valorificare a produc iei din acest sector, ca sursă importantă deț asigurare a veniturilor băne ti.ș

SPECIA

Anii1997 1998 1999 2000 2001

Bovine 1645 1100 1180 1350 1406Porcine 1497 1427 1187 820 800Ovine 3869 2400 1704 2288 1955

16



Pasari 3369 4716 6956 9018 10000 Tab. 4.Evolutia efectivelor de animale si pasari ale comunei Lunca Ilvei

Suprafaţa agricolă a comunei Lunca Ilvei este : 3142 ha din care :

• Teren arabil: 662 ha

• Păsuni naturale: 1514 ha

• Fâneţe naturale: 944 ha

• Păduri: 6000 ha

Tipul culturii specifice zonei Suprafata cultivataLegume 10 ha

Plante de nutret 196 haCartofi 454 ha

Tab. 5. Specificul suprafetei cultivate a comunei Lunca Ilvei

Din punctul de vedere al turismului comuna Lunca Ilvei detine un

potential de dezvoltare foarte insemnat. Peisajele sunt deosebit de pitore ti iș ș

reconfortante: culmi domoale dominate de măguri vulcanice, pă unile i fâne eș ș ț

ce se îmbină armonios cu pădurile umbroase de conifere, ce adăpostesc o faună

bogată i foarte diversă. De pe magurile înalte, în zilele cu cer senin, se poateș

admira priveli tea larg deschisă spre Depresiunea Transilvaniei i ara Dornelor ș ș Ț

i spre crestele alpine ale Rodnei i Călimanilor.Aceste meleaguri au cunoscutș ș

de-a lungul istoriei mai multe momente de înflorire. Exploatarea aurului din mun iiț

Rodnei este cunoscută încă din timpul stăpânirii romane, por iuni din drumulț

Roman construit în acea perioadă păstrându-se i astăzi în zona Tihu a. Maiș ț

apoi, în sec. XVIII - XIX, satele din această zonă au constituit un regiment

grăniceresc la grani a de est a Imperiului austro-ungar i au beneficiat de oț ș

multitudine de privilegii economice, sociale i culturale, acordate de însu iș ș Împăratul Franz Iosef, care a i vizitat aceste meleaguri.Oamenii acestor locuriș

au fost totdeauna proprietari ai pământurilor strămo e ti. Folclorul i tradi iileș ș ș ț

populare au fost bine păstrate i sunt i azi prezente în via a cotidiană a satului.ș ș ț

Bucătăria bazată pe produse naturale locale da ocazia descoperirii a unor

17



mâncăruri pline de savoare. Lunca Ilvei pentru o vacan ă înseamnă a profita dinț

plin de avantajele cadrului natural de excep ie în toate anotimpurile. Vara se potț

face drume ii la stână sau izvoarele de apă minerală, cursuri de călărie sauț

plimbări călare sau cu căru a. Iarna, se poate practica schiul de fond, schi alpin,ț

sau se pot face plimbări cu sania trasă de cai.

5.2. Infrastructura

O re ea eficientă de transport ț este o cerin ă de bază, în primul rândț

pentru stimularea cre terii economice i a cre terii competitivită ii regionaleș ș ș ț

precum i a nivelului de ocupare a for ei de muncă, iar în al doilea rând pentruș ț

cre terea calită ii vie ii prin asigurarea unui acces facil i sigur cetă enilor cătreș ț ț ș ț

casă, serviciu, coală, spitale, locuri pentru recreere. Calitatea infrastructurii esteș

un subiect de importan ă majoră pentru politica de dezvoltare a Regiunii Nord-ț

Vest.

Fig.5. Cai de comunicatie principale aferente comunei Lunca Ilvei

Activitatea de exploatare a lemnului a determinat în zonă construc iaț unei căi ferate cu ecartament îngust în perioada 1898-1899. Cu ajutorul trenului

denumit de localnici Roibanul au fost adu i din pădure bu tenii pentru a fiș ș

transforma i în cherestea. Cu sprijinul trenului care circula pe linia ferată îngustăț

s-a transportat o mare cantitate de materiale utilizate la lucrările efectuate la

18



naturale în cadrul zonelor deficitare din acest punct de vedere. În prezent, la

nivelul comunei Lunca Ilvei nu există re ea de alimentare cu gaz metan.ț

Infrastructura de telecomunicatii cuprinde retelele Romtelecom,

Cosmote, Vodafone, Televiziune prin cablu si Internet.

Situa ia privindț infrastructura de sănătate din comuna Lunca Ilvei

este prezentată în tabelul următor:

PERSONAL NR. INSTITUTII NR.Personal medical Spital -Medic de familie 1 Dispensar 1Medic stomatolog 1 Cabinet stomatologie 1Asistent medical 4 Farmacie 1 Tab. 6. Infrastructura de sanatate a comunei lunca Ilvei

20

particularităţi de dezvoltare regională

Documents