participanti proces civil

36
1 PARTICIPANŢII LA PROCESUL CIVIL Noţiunea de participanţi Procesul civil este activitatea desfăşurat ă în timp de către instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea justi ţ iei în pricinile civile pentru realizarea drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi pentru executarea silit ă a titlurilor executorii, conform procedurii legale. Toate aceste organe şi persoane poart ă denumirea de participanţi la procesul civil. Dintre participanţi unii influenţează în mod hotărâtor existenţa şi desfăşurarea procesului civil, fiind calificaţi în literatura de specialitate ca subiecţi ai procesului civil. Sunt subiecţi ai procesului civil instanţa judecătorească, părţile şi în cazul execut ării silite - executorul judecătoresc. În afara subiecţilor procesului civil exist ă şi alţi participanţi care nu influenţează în mod direct desfăşurarea procesului, dar îşi aduc o contribuţie specifică la buna lui desfăşurare: martori, experţi, interpreţi, avocaţi. Hotărârea judecătorească priveşte părţile dosarului care în mod normal au pozi ţii antagonice. Hot ărârea nu produce efecte asupra reprezentanţilor părţilor. Instanţa de judecat ă este organul judiciar împuternicit de lege cu soluţionarea litigiului şi investit în acest scop de părţi, fiind titulara unor drepturi şi obligaţii procedurale şi întocmind acte procedurale obligatorii. Instanţa de judecată Instanţele judecătoreşti sunt: judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justi ţie. Într-un înţeles mai restrâns, prin instanţă se înţelege organul judecătoresc competent să funcţioneze într-un anumit grad de jurisdicţie: judecătorie, tribunal sau curte. Din acest punct de vedere se spune că procesul se află în primă sau în ultimă instanţă. De asemenea, prin instanţă se mai înţelege organul judecătoresc în funcţiune, adică completul de judecat ă. Noţiunea, structura, rolul, compunerea şi constituirea instanţei sunt aspecte care rezult ă din economia întregului drept procesual civil. Rolul şi poziţia instanţei în procesul civil Instanţa are ca obiectiv să înfăptuiască justi ţia în litigiile ivite în circuitul civil. Instanţa are obligaţia să rezolve o cauză cu care a fost investit ă, aceast ă prerogativă nefiind o simplă facultate ( art. 4 alin. 2 din Legea nr. 303/2004). Activitatea instanţei se plasează pe două coordonate procesuale. În primul rând ea trebuie să stabilească prin dovezi o situaţie de fapt real ă. Aprecierea acestei situaţii o face judecătorul care poate să facă verificări directe, să ordone probe din proprie iniţiativă şi să analizeze întregul material probator în mod logic. În al doilea rând instanţa trebuie să dezlege cauza prin pronunţarea unei hot ărâri, prin aplicarea textului de lege incident situaţiei de fapt reţinute. Judecătorul trebuie să interpreteze legea şi să o aplice, motivându-şi decizia. În activitatea lui profesională judecătorul este independent şi se supune numai legii, conform principiilor fundamentale ale procesului civil. Compunerea instanţei Activitatea de judecat ă se desfăşoară de către şi în faţa unui complet de judecat ă legal constituit. În prima instanţă, completul este format dintr-un singur judecător, în apel completul se compune din doi judecători, iar recursurile se judecă de un complet format din trei judecători. Preşedenţia completului revine prin rotaţie tuturor membrilor acestuia. La Înalta Curte de Casaţie şi Justi ţie completele de judecat ă sunt formate, de regulă, din trei judecători ai secţ iei respective.

Upload: martipanul

Post on 10-Nov-2015

29 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Participanti proces civil

TRANSCRIPT

  • 1

    PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL

    Noiunea de participani Procesul civil este activitatea desfurat n timp de ctre instan, pri, organe de executare i alte persoane sau organe care particip la nfptuirea justiiei n pricinile civile pentru realizarea drepturilor i intereselor civile deduse judecii i pentru executarea silit a titlurilor executorii, conform procedurii legale.

    Toate aceste organe i persoane poart denumirea de participani la procesul civil. Dintre participani unii influeneaz n mod hotrtor existena i desfurarea procesului civil, fiind calificai n literatura de specialitate ca subieci ai procesului civil. Sunt subieci ai procesului civil instana judectoreasc, prile i n cazul executrii silite - executorul judectoresc. n afara subiecilor procesului civil exist i ali participani care nu influeneaz n mod direct desfurarea procesului, dar i aduc o contribuie specific la buna lui desfurare: martori, experi, interprei, avocai. Hotrrea judectoreasc privete prile dosarului care n mod normal au poziii antagonice. Hotrrea nu produce efecte asupra reprezentanilor prilor. Instana de judecat este organul judiciar mputernicit de lege cu soluionarea litigiului i investit n acest scop de pri, fiind titulara unor drepturi i obligaii procedurale i ntocmind acte procedurale obligatorii.

    Instana de judecat Instanele judectoreti sunt: judectoriile, tribunalele, curile de apel, nalta Curte de Casaie i Justiie. ntr-un neles mai restrns, prin instan se nelege organul judectoresc competent s funcioneze ntr-un anumit grad de jurisdicie: judectorie, tribunal sau curte. Din acest punct de vedere se spune c procesul se afl n prim sau n ultim instan. De asemenea, prin instan se mai nelege organul judectoresc n funciune, adic completul de judecat. Noiunea, structura, rolul, compunerea i constituirea instanei sunt aspecte care rezult din economia ntregului drept procesual civil.

    Rolul i poziia instanei n procesul civil Instana are ca obiectiv s nfptuiasc justiia n litigiile ivite n circuitul civil. Instana are obligaia s rezolve o cauz cu care a fost investit, aceast prerogativ nefiind o simpl facultate ( art. 4 alin. 2 din Legea nr. 303/2004). Activitatea instanei se plaseaz pe dou coordonate procesuale. n primul rnd ea trebuie s stabileasc prin dovezi o situaie de fapt real. Aprecierea acestei situaii o face judectorul care poate s fac verificri directe, s ordone probe din proprie iniiativ i s analizeze ntregul material probator n mod logic. n al doilea rnd instana trebuie s dezlege cauza prin pronunarea unei hotrri, prin aplicarea textului de lege incident situaiei de fapt reinute. Judectorul trebuie s interpreteze legea i s o aplice, motivndu-i decizia. n activitatea lui profesional judectorul este independent i se supune numai legii, conform principiilor fundamentale ale procesului civil.

    Compunerea instanei Activitatea de judecat se desfoar de ctre i n faa unui complet de judecat legal constituit.

    n prima instan, completul este format dintr-un singur judector, n apel completul se compune din doi judectori, iar recursurile se judec de un complet format din trei judectori. Preedenia completului revine prin rotaie tuturor membrilor acestuia. La nalta Curte de Casaie i Justiie completele de judecat sunt formate, de regul, din trei judectori ai seciei respective.

  • 2

    Completul trebuie s judece cu respectarea principiului continuitii i al nemijlocirii i cu respectarea normelor de competen.

    Constituirea instanei Pe lng numrul de judectori stabilit de lege pentru activitatea de justiie n diferitele faze ale procesului, orice complet de judecat presupune i participarea grefierului ale crui atribuii sunt reglementate de lege. Grefierul particip la edinele de judecat, ndeplinindu-i atribuiile stabilite prin lege sau regulament i executnd orice alte sarcini trasate de preedintele completului de judecat. De asemenea, grefierul ntocmete citaiile i mandatele de aducere, completeaz formularistica necesar dinamicii corespondenei, comunic hotrrile. n orice faz de judecat grefierul face referatul cauzei, consemneaz declaraia martorilor, ia note de edin n caietul grefierului, note care conin principalele susineri ale prilor. n fine, grefierii pot atesta conformitatea unei dispoziii a instanei comunicate prilor prin semnarea ncheierilor, sau a hotrrii respective. Grefierii se pot abine sau pot fi recuzai n aceleai condiii ca i judectorii. La nalta Curte de Casaie i Justiie o bun parte din rolul grefierului este preluat de magistratul asistent care face referatul cauzei, particip la edinele de judecat, ia note de susinerile prilor, redacteaz ncheierile, particip cu vot consultativ la deliberare i redacteaz decizia. n anumite cazuri, n procesul civil particip i procurorul, fie n mod obligatoriu, fie n mod facultativ.

    Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecat Pe tot parcursul procesului judectorul trebuie s fie complet obiectiv, strin de interesele cauzei i ale prilor i s nu se pronune dect o singur dat asupra litigiului. Pentru garantarea acestor cerine, se impune ca anumite chestiuni care in de calitatea i imparialitatea actului de justiie s fie rezolvate mai nainte de soluionarea procesului. Aceste chestiuni se refer la incidentele procedurale cu privire la compunerea completului de judecat: incompatibilitatea, abinerea i recuzarea judectorului. Incompatibilitatea reprezint instituia procesual care determin nlturarea unui judector din completul de judecat. NCPC, ca noutate absolut, contopete sub denumirea de cazuri de incompatibilitate, cazurile care n vechea reglementare se constituiau, distinct, n cazuri de incompatibilitate i cazuri de abinere ori de recuzare. Cazuri de incompatibilitate absolut (art. 41): - judectorul care a pronunat o ncheiere interlocutorie sau o hotrre prin care s-a soluionat cauza nu poate judeca aceeai pricin n apel, recurs, contestaie n anulare sau revizuire i nici dup trimiterea spre rejudecare; - nu poate lua parte la judecat judectorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent sau mediator n aceeai cauz. n aceste cazuri incompatiblitatea presupune c acelai judector nu poate soluiona de dou ori aceeai pricin, indiferent n ce faz a procesului (apel, recurs, rejudecare dup casare cu trimitere). Acest lucru este posibil fie pentru c judectorul poate avansa la o instan superioar, fie prin ciclul procesual al pricinii, prin exercitarea cilor de atac. Altfel spus, judectorul nu poate soluiona un anumit litigiu dect o singur dat. Din momentul rezolvrii cauzei, judectorul are deja o opinie exprimat i exist premiza ca el s o menin la o nou judecat, care ar fi astfel afectat de lips de obiectivitate. Psihologic, este greu s-i infirmi propriul punct de vedere chiar dac el este greit. Din raiuni similare judectorul nu poate soluiona o pricin n care a fost martor, expert sau arbitru atc. n aceast ipotez subiectivismul este chiar mai pregnant. nfrngerea acestor cerine, atrage nulitatea absolut a hotrrii judectoreti, pentru c normele respective sunt imperative i de strict interpretare (art. 45): n aceste cazuri

  • 3

    judectorul nu poate participa la judecat, chiar dac nu s-a abinut ori nu a fost recuzat, iar neregularitatea poate fi invocat n orice stare a pricinii. Alte cazuri de incompatibilitate absolut (art. 42) Judectorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmtoarele situaii: 1. cnd i a exprimat anterior prerea cu privire la soluie n cauza pe care a fost desemnat s o judece. Punerea n discuia prilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept nu l face pe judector incompatibil; 2. cnd exist mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendenii ori descendenii lor sau afinii lor, dup caz, au un interes n legtur cu pricina care se judec; 3. cnd este so, rud sau afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori repre-zentantul unei pri sau dac este cstorit cu fratele ori cu sora soului uneia dintre aceste persoane;

    4. cnd soul sau fostul su so este rud ori afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre pri; 5. dac el, soul sau rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup caz, sunt pri ntr un proces care se judec la instana la care una dintre pri este judector; 6. dac ntre el, soul su ori rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, i una dintre pri a existat un proces penal cu cel mult 5 ani nainte de a fi desemnat s judece pricina. n cazul plngerilor penale formulate de pri n cursul procesului, judectorul devine incompatibil numai n situaia punerii n micare a aciunii penale mpotriva sa; 7. dac este tutore sau curator al uneia dintre pri; 8. dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre pri; 9. dac el, soul su ori una dintre rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, se afl n relaii de dumnie cu una dintre pri, soul ori rudele acesteia pn la gradul al patrulea inclusiv;

    10. dac, atunci cnd este nvestit cu soluionarea unei ci de atac, soul sau o rud a sa pn la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiai pricini naintea altei instane; 11. dac este so sau rud pn la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup caz, cu un alt membru al completului de judecat; 12. dac soul, o rud ori un afin al su pn la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea n aceeai pricin naintea altei instane; 13. atunci cnd exist alte elemente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu privire la imparialitatea sa. Dispoziiile de mai sus, privitoare la so, se aplic i n cazul concubinilor. Aceste cazuri se ntemeiaz pe mprejurri care conduc la posibila lips de obiectivitate a judectorului, ceea ce impieteaz asupra ideii de dreptate: afeciune pentru o parte, afinitate, dumnie, interes personal etc. Mijloacele prin care se invoc incompatibilitatea sunt abinerea i recuzarea. Abinerea i recuzarea judectorilor Recuzarea este dreptul prilor din proces de a cere, n cazurile stabilite prin lege, ca judectorul se s retrag de la judecarea cauzei (judectorul aflat ntr-o situaie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre pri nainte de nceperea oricrei dezbateri).

    Abinerea reprezint obligaia judectorului de a se retrage de la judecarea unei cauze atunci cnd cunoate c exist un motiv de incompatibilitate (judectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate n privina sa este obligat s se abin de la judecarea pricinii). Cazurile de abinere i recuzare sunt identice, constituite, n NCPC, n cazuri de incompatibilitate.

    Procedura de judecat Cererea de recuzare se poate face verbal n edin sau n scris pentru fiecare judector

  • 4

    n parte, artndu-se cazul de incompatibilitate i probele de care partea nelege s se foloseasc. Este inadmisibil cererea de recuzare n urmtoarele situaii: - n cazul n care se invoc alte motive dect cele prevzute de lege - dac cererea nu vizeaz judectorii care fac parte din completul de judecat cruia pricina i-a fost repartizat pentru soluionare - dac cererea este ndreptat mpotriva aceluiai judector pentru acelai motiv de incompatibilitate.

    Inadmisibilitatea se constat chiar de completul n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat. Cererea de recuzare se depune pn la nceperea dezbaterilor sau dendat ce partea a luat cunotin de existena motivului de recuzare. Judectorul care tie c se afl ntr-un caz de incompatibilitate trebuie s se abin, nainte de a i se fi cerut recuzarea.

    Declaraia de abinere se face n scris de ndat ce judectorul a cunoscut existena cazului de incompatibilitate sau verbal n edin, fiind consemnat n ncheiere. nainte de primul termen de judecat grefierul de edin va verifica, pe baza dosarului cauzei, dac judectorul acesteia se afl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute la art. 41 i, cnd este cazul, va ntocmi un referat corespunztor. Pe lng aceast verificare, care vizeaz doar acele situaii strict determinate de art. 41, judectorul care tie c exist un alt motiv de incompatibilitate n privina sa este obligat s se abin de la judecarea pricinii. Judectorul mpotriva cruia este formulat o cerere de recuzare poate ns s se abin (nefiind obligat dac consider c motivul nu este ntemeiat). n acest caz, declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate. n caz de admitere a declaraiei de abinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respins, prin aceeai ncheiere, ca rmas fr obiect. n cazul n care declaraia de abinere se respinge, prin aceeai ncheiere instana se va pronuna i asupra cererii de recuzare.

    Pn la soluionarea declaraiei de abinere nu se va face niciun act de procedur n cauz.

    Formularea unei cereri de recuzare nu determin suspendarea judecii. Cu toate acestea, pronunarea soluiei n cauz nu poate avea loc dect dup soluionarea cererii de recuzare. Competena de soluionare aparine aceleiai instane, dar de ctre un alt complet de judecat. Abinerea sau recuzarea se soluioneaz de un alt complet al instanei respective, n compunerea cruia nu poate intra judectorul recuzat sau care a declarat c se abine. Cnd, din pricina abinerii sau recuzrii, nu se poate alctui completul de judecat, cererea se judec de instana ierarhic superioar. n acest caz, instana superioar va dispune, n caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alt instan de acelai grad din circumscripia sa. Cu privire la abinere sau recuzare, instana hotrte n camera de consiliu, fr prezena prilor i ascultndu-l pe judectorul recuzat sau care a declarat c se abine, numai dac apreciaz c este necesar. n aceleai condiii, instana va putea asculta i prile. Nu este admisibil interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de recuzare. Dac la acelai termen s-au formulat cereri de recuzare i de abinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate mpreun. Abinerea sau recuzarea se soluioneaz printr-o ncheiere care se pronun n edin public. Dac cererea se respinge, judecata continu cu acelai complet. Dac abinerea sau, dup caz, recuzarea a fost admis, judectorul se va retrage de la judecarea pricinii. n acest caz, ncheierea va arta n ce msur actele ndeplinite de judector urmeaz s fie pstrate. ncheierea prin care s a respins recuzarea poate fi atacat numai de pri, odat cu hotrrea prin care s a soluionat cauza. Cnd aceast din urm hotrre este definitiv,

  • 5

    ncheierea va putea fi atacat cu recurs, la instana ierarhic superioar, n termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotrri. ncheierea prin care s-a ncuviinat sau s-a respins abinerea, cea prin care s a ncuviinat recuzarea, precum i ncheierea prin care s-a respins recuzarea n cazul n care a rmas fr obiect ca urmare a abineii, nu sunt supuse niciunei ci de atac. Dac instana de apel constat c recuzarea a fost n mod greit respins, reface toate actele de procedur i, dac apreciaz c este necesar, dovezile administrate la prima instan. Cnd instana de recurs constat c recuzarea a fost greit respins, ea va casa hotrrea, dispunnd trimiterea cauzei spre rejudecare la instana de apel sau, atunci cnd calea de atac a apelului este suprimat, la prima instan. Dac se constat c recuzarea a fost cerut cu rea-credin, cel n cauz va putea fi condamnat la o amend civil i chiar obligat la despgubiri ctre cealalt parte pentru prejudicierea acesteia prin ntrzierea judecii. n acest fel se sancioneaz abuzul de drept. Instituia incompatibilitii se aplic i procurorilor, magistra ilor asisten i, asistenilor judiciari i grefierilor. Normele care reglementeaz recuzarea sunt dispozitive, iar cele privind abinerea sunt imperative (putnd antrena i rspunderea disciplinar pentru judector).

    Prile n procesul civil Participarea prilor n proces este indispensabil actului de justiie. Nu exist proces fr instan i fr pri. Prile sunt persoanele fizice sau juridice care sunt implicate n proces. Reclamantul este cel care sesizeaz instana cu o cerere de chemare n judecat pentru a i se recunoate sau a i se constitui sau a i se proteja un drept. Prtul este persoana despre care reclamantul susine c i-a nclcat dreptul i care urmeaz a rspunde n justiie. Poziia procesual a reclamantului este una ofensiv, iar a prtului una defensiv. i prtul ns poate s invoce propriile lui pretenii fa de reclam printr-o cerere reconvenional. Aciunea civil are o component subiectiv, caracterizat prin pri. Acestea sunt denumite n mod specific fiecrei etape procedurale a procesului sau fiecrei ci de atac ordinare sau extraordinare: reclamant i prt n prim instan, apelant i intimat n apel, recurent i intimat n recurs, contestator i intimat n contestaia n anulare, revizuent i intimat n cererea de revizuire, creditor i debitor n faza executrii silite. Prile sunt cele care declaneaz litigiul sau renun la el, cer probe, dezbat problemele incidente cauzei n mod contradictoriu, ridic excepii, pun concluzii, exercit ci de atac, cer executarea silit a unei hotrri. Fiind guvernat de principiul disponibilitii, procesul civil nu poate s existe n afara exercitrii atribuiilor de ctre pri sau reprezentanii lor. Acestea nu pot fi valorificate de instan din oficiu. n general, atributele procesuale ale prilor au caracter facultativ ele avnd dreptul, nu i obligaia, de a sesiza instana (reclamantul) sau de a se desista ulterior, de a propune anumite probe, de a ataca sau nu o hotrre etc. Prilor le sunt asimilai i terii care intervin mai trziu, pe parcurs, ntr-un proces deja nceput i care se adaug prilor iniiale (reclamant i prt). Conform art. 55 NCPC: sunt pri reclamantul i prtul, precum i, n condiiile legii, terele persoane care intervin voluntar sau forat n proces.

    Drepturile i ndatoririle procesuale ale prilor Legea procedural acord i garanteaz prilor - n exercitarea prerogativelor lor anumite drepturi:

    a) dreptul fiecrei pri de a se adresa instanei de judecat. b) dreptul de a participa la judecarea cauzei, ca urmare a citrii.

  • 6

    c) dreptul la aprare, care ncorporeaz dreptul de a rspunde tuturor probemelor cauzei, de a cere probe, de a lua cunotiin de coninutul dosarului i da a face copii de pe piesele acestuia, de a fi asistat de un avocat sau de un interpret.

    d) dreptul de a conduce procesul personal sau prin reprezentant.

    e) dreptul de a recuza judectori, procuror, grefier, experi. f) dreptul de a ataca hotrrea instanei (hotrrea propriu-zis i ncheierile). g) dreptul de a cere restituirea cheltuielilor de judecat. h) dreptul de a dispune de soarta procesului prin renunarea reclamantului la drept sau la judecat, prin recunoaterea preteniilor reclamantului de ctre prt, prin achiesarea la hotrrea pronunat sau prin ncheierea unei tranzacii. Aceste drepturi nu pot fi ns exercitate haotic, ci cu respectarea anumitor condiii, anumitor termene i altor cerine care se transform n obligaii procesuale ale prilor. Dac aceste condiii nu sunt respectate, intervin sanciuni procesuale cum ar fi nulitatea perimarea sau decderea. Instana este obligat la rndul ei s asigure concursul activ prilor n exercitarea drepturilor lor i n respectarea obligaiilor lor procesuale. Abuzul de drept.

    Drepturile procesuale trebuie exercitate de pri cu bun credin i potrivit scopului lor (art. 12 NCPC).

    Partea care deturneaz dreptul pe care legea procedural i-l confer de la finalitatea ei fireasc, se face vinovat de exercitarea cu rea credin a acestui drept, adic de un abuz de drept.

    Abuzul de drept presupune dou elemente n exercitarea lui: - un element subiectiv ce const n exercitarea cu rea credin a dreptului, cu rutate, n scop de ican, fr justificarea unui interes legitim, cu voina premeditat de a-l presa pe adversar la abandon sau la concesiuni pe care n condiii normale nu le-ar face. - un element obiectiv care const n abaterea dreptului procedural folosit de la finalitatea sa legal. n doctrin i practic au fost recunoscute mai multe tipuri de abuzuri procesuale semnificative:

    a) introducerea cu rea credin a unei cereri vdit netemeinice numai n scopul icanrii prtului sau opunerea prtului cu rea credin fa de o cerere vdit temeinic a reclamantului;

    b) introducerea cu rea credin a unor cereri de recuzare, de strmutare, de verificare de scripte, cererea nejustificat i exagerat a anumitor probe; c) cererea de citare a prtului prin publicitate, atunci cnd domiciliul acestuia este cunoscut

    de reclamant;

    d) cereri repetate de amnare sau de amnare n vederea angajrii unui avocat sau angajare a mai multor avocai, peste nevoile unei aprri normale; e) introducerea unei contestaii la executare cu rea credin numai n scopul ntrzierii executrii.

    Abuzul de drept este apreciat i reinut de instana de judecat n faa creia s-a produs. Judectorul trebuie s stabileasc elementele abuzului, s le defineasc i s le puncteze cu certitudine. Nu orice cerere respins de instan ca nentemeiat este un abuz de drept.

    Sanciunile care intervin n ipoteza apariiei abuzului de drept sunt diverse: respingerea cererii, plata cheltuielilor de judecat ctre ceallalt parte, despgubiri pentru prejudiciile produse, anularea actelor de procedur, amend civil.

    Condiiile necesare pentru a fi parte n proces (condiiile de exercitare a aciunii

    civile)

    n orice litigiu civil, indiferent c el se desfoar numai ntre dou pri sau ntr-o coparticipare procesual, o persoan este recunoscut ca parte numai dac ndeplinete n mod

  • 7

    cumulativ condiiile de exercitare a aciunii i anume: s aib capacitate procesual, s aib calitate procesual, s fie titulara unui drept i s justifice un interes.

    Conform art. 32 NCPC: orice cerere poate fi formulat i susinut numai dac autorul acesteia:

    a) are capacitate procesual, n condiiile legii;

    b) are calitate procesual; c) formuleaz o pretenie; d) justific un interes. Aceste dispoziii se aplic n mod corespunztor i n cazul aprrilor.

    1. Capacitatea procesual Capacitatea civil are dou componente: capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu. Aplicarea regulilor acestor concepte se face corespunztor i n dreptul procesual civil.

    A. Capacitatea procesual de folosin este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual (art. 56 NCPC: poate fi parte n judecat orice persoan care are folosina drepturilor civile). Capacitatea de folosin a persoanelor fizice ncepe la naterea lor i dureaz pn la deces, indiferent de sexul, rasa, naionalitatea, religia sau gradul de cultur al persoanei respective.

    Persoanele juridice dobndesc capacitatea de folosin de la nregistrarea lor (dac sunt supuse nregistrrii) sau de la actul de dispoziie care le nfiineaz, de la data recunoaterii ori a autorizrii nfiinrii lor. Pot sta n judecat asociaiile, societile sau alte entiti fr personalitate juridic, dac sunt constituite potrivit legii. Lipsa capacitii procesuale de folosin poate fi invocat n orice stare a procesului. Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are capacitate de folosin sunt lovite de nulitate absolut. B. Capacitatea procesual de exerciiu este capacitatea unei persoane care are folosina dreptului, de a angaja i de a conduce personal procesul, exercitndu-i direct drepturile i obligaiile procesuale pentru a valorifica dreptul litigios. Capacitatea de exerciiu mai este recunoscut n practic prin sintagma "a sta n judecat personal". Art. 57: cel care are calitatea de parte i poate exercita drepturile procedurale n nume propriu sau prin reprezentant, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel.

    Dac orice persoan are capacitate de folosin, uneori capacitatea de exerciiu lipsete sau este restrns. Partea care nu are exerciiul drepturilor procedurale nu poate sta n judecat dect dac este reprezentat, asistat ori autorizat n condiiile prevzute de legile sau, dup caz, de statutele care i reglementeaz capacitatea ori modul de organizare.

    Capacitatea de exerciiu este restrns atunci cnd ea nu se exercit direct dect parial, putnd ns a fi complinit prin activitatea altor persoane, dup cum urmeaz:

    a) Reprezentarea se face pentru o persoan lipsit de capacitate de exerciiu, adic pentru minorii sub 14 ani i pentru persoanele puse sub interdicie. Acetia nu stau personal n proces ci sunt reprezentai de prinii minorului iar n lipsa lor de tutore; interziii sunt reprezentai de curator.

    b) Asistarea se face pentru o persoan cu capacitate de exerciiu restrns, respectiv minorii ntre 14 i 18 ani. Aceti minori vor sta pesonal n proces, dar numai asistai de prini iar n lipsa lor de tutore. Acetia din urm vor semna alturi de minori cererile adresate instanei i vor fi citai la proces. Totui, minorii care au mplinit 16 ani vor putea s-i exercite personal drepturile de munc, i vor putea face personal operaiuni specifice depozitului bancar.

    c) Autorizarea intervine cnd reprezentatul legal al celui lipsit de capacitate de

  • 8

    exerciiu sau ocrotitorul legal care-l asist pe minorul cu capacitate de exerciiu restrns face acte procesuale de dispoziie cum ar fi: renunarea, achiesarea sau tranzacia. Astfel de acte sunt posibile numai cu autorizarea special a organului competent, ndeobte autoritatea tutelar.

    Anumite acte de dispoziie mai grave nu pot fi luate nici cu autorizarea prealabil - ex. renunarea la judecarea cererii de stabilire a paternitii din afara cstoriei.

    Persoana juridic i dobndete capacitatea de exerciiu de la nfiinare i i-o pierde la ncetarea ei. Ea este limitat de principiul specializrii n sensul c nu poate exercita acele drepturi care depesc scopul pentru care a fost nfiinat. Persoana juridic i exercit atribuiile prin organele sale, n limita competenei ce le-a fost conferit. Se consider c actele organelor de conducere sunt actele persoanei juridice, adic se exercit direct capacitatea de exerciiu. Lipsa capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat n orice stare a procesului.

    Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ns confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

    Cnd instana constat c actul de procedur a fost ndeplinit de o parte lipsit de capacitate de exerciiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dac actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.

    Conform art. 58 NCPC se poate numi un curator special pentru exercitarea

    drepturilor ntr-un proces dac partea este lipsit de capacitate de exerciiu i nc nu i s-a stabilit un reprezentant legal sau dac exist - chiar i ipotetic - un conflict de interese ntre aceast parte i reprezentantul ei. Aceste dispoziii se aplic, n mod corespunztor, i persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns.

    n caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instana, la cererea prii interesate, va numi un curator special, care s o reprezinte pn la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instana va numi un curator special n caz de conflict de interese ntre reprezentantul legal i cel reprezentat sau cnd o persoan juridic ori o entitate fr personalitate juridic chemat s stea n judecat, nu are reprezentant.

    Numirea acestor curatori se va face de instana care judec procesul, dintre avocaii anume desemnai n acest scop de barou pentru fiecare instan judectoreasc. Curatorul special are toate drepturile i obligaiile prevzute de lege pentru reprezentantul legal. Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaz de instan, prin ncheiere, stabilindu se totodat i modalitatea de plat. La cererea curatorului, odat cu ncetarea calitii sale, inndu se seama de activitatea desfurat, remuneraia va putea fi majorat.

    Sanciunea actelor procedurale fcute de o persoan fr capacitate de folosin sunt lovite de nulitate absolut. Excepia lipsei capacitii procesuale de folosin poate fi ridicat de orice parte i chiar de instan din oficiu pe tot timpul procesului. Cererea cu care o astfel de persoan investete instana va fi respins.

    Actele fcute de o persoan fr capacitate procesual de exerciiu sunt doar anulabile. n acelai regim sancionator intr i actele procedurale ale persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns care nu a fost asistat de ocrotitorul legal. n aceste cazuri instana va putea da un termen pentru complinirea deficienelor, actele anulabile putnd fi confirmate total sau parial de reprezentantul sau de ocrotitorul legalin. i excepia lipsei capacitii de exerciiu poate fi invocat pe tot timpul procesului de oricare parte. Dac lipsurile nu se acoper pn la termenul acordat de instan, actele n cauz vor fi anulate.

    2. Calitatea procesual Calitatea procesual reprezint cerina existenei unei identiti ntre persoana

    reclamantului i titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecii (calitatea procesual activ) i respectiv identitatea dintre prt i cel obligat n raportul juridic litigios

  • 9

    (calitatea procesual pasiv). Art. 36: calitatea procesual rezult din identitatea dintre pri i subiectele

    raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecii. Existena sau inexistena drepturilor i a obligaiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Calitatea procesual se determin la fiecare spe n parte, iar nu n mod generic i anticipat. Este sarcina reclamantului n primul rnd s caracterizeze calitatea procesual att activ ct i pasiv. n al doilea rnd i instana judectoreasc va verifica permanent aceste elemente.

    Calitatea procesual privete partea, iar nu reprezentantul ei. Aceast difereniere este fcut i de lege care reglementeaz separat excepia privind lipsa de calitate procesual i excepia privind lipsa calitii de reprezentant al unei pri.

    Sanciunea lipsei calitii procesuale Lipsa calitii procesuale - fie active, fie pasive - conduce la respingerea aciunii. Dac s-a constatat numai lipsa calitii procesuale pasive, reclamantul va putea introduce o nou noiune mpotriva adevratului prt cu observarea termenului de prescripie. n aciunile reale prtul poate cere nlocuirea lui cu adevratul titular al dreptului litigios prin introducerea forat a acestuia n proces sub forma artrii titularului dreptului. Aceast operaiune se face cu consimmntul reclamantului i consecina este c prtul va fi scos din judecat i nlocuit cu terul cruia hotrrea i va deveni opozabil.

    Transmisiunea calitii procesuale Drepturile i obligaiile procesuale pot trece pe timpul procesului de la una din pri la alte persoane, strine de proces pn n acel moment. Transmisiunea calitii procesuale presupune trecerea ei de la o parte ctre alt parte, care astfel capt legitimare procesual (activ sau pasiv) de a continua procesul. Transmisiunea calitii poate fi legal sau convenional (calitatea de parte se poate transmite legal sau convenional, ca urmare a transmisiunii, n condiiile legii, a drepturilor ori situaiilor juridice deduse judecii). La persoanele fizice transmisiunea legal se realizeaz n cazul succesiunii, cnd motenitorii prii decedate accept succesiunea i implicit preluarea poziiei procesuale a defunctului.

    n cazul persoanelor juridice transmisiunea calitii procesuale se produce n situaia reorganizrii persoanei juridice parte n proces. Transmisiunea convenional are loc n urma unei nelegeri stabilite de o parte din proces cu un ter, n urmtoarele cazuri: cesiunea de crean, preluarea datoriei, vnzarea bunului litigios.

    Transmisiunea calitii procesuale poate fi universal, cu titlu universal sau cu titlu particular.

    La transmisiunea universal se transmit toate drepturile i obligaiile procesuale, la transmisiunea cu titlu universal se transmite doar un segment din aceste drepturi i obligaii iar transmisiunea cu titlu particular are loc n cazul legatelor determinate i o ntlnim de obicei n cazul transmisiunii convenionale. Indiferent de modul cum a operat transmisiunea, dobnditorul calitii procesuale preia procesul n starea n care l-a gsit, n etapa respectiv, devenindu-i opozabile toate actele procesuale ale autorului su.

    Dac n cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre prile iniiale. Dac ns transferul este fcut, n condiiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dup caz.

    n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat s intervin n cauz, dac are cunotin de existena procesului, sau poate s fie introdus n cauz, la cerere ori din oficiu. n acest caz, instana va decide, dup mprejurri i innd seama de poziia celorlalte pri, dac nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rmne sau, dup caz, va fi scos din proces. Dac nstrintorul sau, dup caz, succesorul

  • 10

    universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai

    cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura n starea n care se afl la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauz.

    Hotrrea pronunat contra nstrintorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dup caz, va produce de drept efecte i contra succesorului cu titlu particular i va fi ntotdeauna opozabil acestuia din urm, cu excepia cazurilor n care a dobndit dreptul cu bun credin i nu mai poate fi evins, potrivit legii, de ctre adevratul titular.

    n cazurile i condiiile prevzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aprri i de persoane, organizaii, instituii sau autoriti, care, fr a justifica un interes personal, acioneaz pentru aprarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate n situaii speciale sau, dup caz, n scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

    Exist posibilitatea legitimrii procesuale i pentru alte persoane n anumite situaii: - procurorul n anumite spee; - autoritatea tutelar pentru litigiile privind minorii, decderea din drepturile printeti, adopiile; - persoanele apropiate celui pentru care se cere punerea sub interdicie; - primriile i parchetul pentru cererile de deschidere a unor succesiuni; - creditorii pentru aciunile oblice subrogatorii.

    3. Dreptul (formularea unei pretenii) Aciunea civil este un mijoc legal pentru realizarea unui drept. n consecin nu poate exista o aciune fr un drept care trebuie valorificat sau ocrotit.

    Condiiile dreptului subiectiv sunt urmtoarele: - s fie recunoscut i ocrotit de lege, adic s nu intre n coninutul unui raport juridic ilegal sau s contravin oridinii publice sau bunelor moravuri; - s fie exercitat n limitele lui fireti, externe i interne; - s fie actual, adic s nu fie supus termenului sau condiiei suspensive. Dreptul eventual poate fi totui protejat prin msuri asiguratorii sau conservatorii (ex. oferta contractual, recoltele viitoare);

    - s fie determinat; - s fie exercitat cu bun credin.

    n cazul aciunilor n constatare dreptul se consider n starea lui din momentul depunerii cererii de chemare n judecat.

    Sanciunea lipsei dreptului subiectiv Este respingerea aciunii. Aceeai sanciune intervine n cazul nendeplinirii condiiilor

    dreptului subiectiv. Aceast soluie se pronun n mod normal la sfritul judecii, dup dezbateri. Dac ns a fost ridicat excepia lipsei dreptului i aceasta este conturat n faza iniial a dosarului, excepia poate fi admis i cererea de chemare n judecat respins fr a se mai cerceta fondul. Dac o asemenea soluie s-a pronunat pentru lipsa unor condiii ale dreptului, reclamantul va putea introduce o nou aciune atunci cnd aceste condiii vor fi acoperite (termenul, condiia).

    4. Interesul

    Interesul este folosul practic, imediat pe care l are o parte pentru a justifica punerea n

    micare a procedurii judiciare. Nu exist aciune dac nu este caracterizat printr-un interes legitim.

    Interesul trebuie s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual. Cu toate acestea, chiar dac interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni nclcarea unui drept subiectiv ameninat sau pentru a prentmpina producerea unei pagube iminente i care nu s-ar putea repara. Este normal ca existena interesului legitim s stvileasc posibilitatea icanrii pri adverse prin diferite aciuni absurde care ar putea ncrca inutil volumul de munc al

  • 11

    instanelor judectoreti. Este deci o msur de descurajare a procesomanilor i de protecie fireasc, civic a celoralali subieci de drept i a judectorilor care nu trebuie s-i iroseasc timpul asupra unor dosare sterile.

    De exemplu, este lipsit de interes n atacarea unei hotrri acea parte care a ctigat procesul n etapa jurisdicional anterioar sau beneficiarul unei donaii fr sarcini nu are interesul s cear n justiie anularea donaiei al crei beneficiar este. Interesul trebie s caracterizeze nu numai momentul de debut al procesului (introducerea cererii de chemare n judecat) ci i toate formele i etapele procesuale ulterioare (probatorii, ci de atac, executare, etc). Interesul poate fi material atunci cnd urmrete realizarea unui folos de ordin patrimonial (ex. predarea unei sume de bani sau a unui bun corporal) sau poate fi moral cnd

    are ca scop obinerea unor satisfacii nepatrimoniale (ex. punerea sub interdicie a unui alienat sau debil mintal). Interesul moral nu se suprapune ns cu prejudiciul moral i deci nu poate genera apariia daunelor morale. Condiiile interesului sunt urmtoarele: a) s fie legitim, adic s nu vin n conflict cu legea; b) s fie personal, adic aciunea s poat fi promovat de titularul dreptului sau de reprezentantul lui, iar nu de ctre o alt persoan strin de drept. n consecin, un ter nu poate introduce o aciune pentru realizarea dreptului altuia cu care nu are nici un raport juridic i nici o tangen juridic. c) s fie nscut i actual, n nelesul c dac cel interesat nu ar formula aciunea n momentul respectiv, s-ar expune la un prejudiciu n cazul ntrzierii. Este posibil ca un drept

    s nu fie actual dar interesul s existe (vezi cazul asigurrii dovezilor). n cazul aciunilor n constatare interogatorii sau provocatorii (cu un pronunat caracter preventiv) trebuie s existe un interes legitim legat de curmarea incertitudinii. Sanciunea lipsei de interes este respingerea aciunii. Aceast sanciune se aplic att pentru lipsa n sine a interesului ct i pentru nendeplinirea cerinelor acestuia (care se cer ntrunite cumulativ).

    Lipsa de interes se invoc prin excepie, care este excepie de fond i dirimant. Excepia se poate ridica n orice faz a procesului de oricare parte i chiar de instan din oficiu.

    Situaii particulare reglementate de lege raportate la existena dreptului i a interesului (art. 34):

    - cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi

    fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen; - se poate cere, nainte de termen, executarea la termen a obligaiei de ntreinere sau

    a altei prestaii periodice; - pot fi ncuviinate, nainte de mplinirea termenului, i alte cereri pentru executarea

    la termen a unor obligaii, ori de cte ori se va constata c acestea pot prentmpina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar ncerca o dac ar atepta mplinirea termenului.

    Revenind la sanciunile ce ntervin n cazul nclcrii condiiilor de exercitare a aciunii civile: cererile fcute de o persoan care nu are capacitate procesual sunt nule sau, dup caz, anulabile; n cazul lipsei calitii procesuale sau a interesului, instana va respinge cererea ori aprarea formulat ca fiind fcut de o persoan sau mpotriva unei persoane fr calitate ori ca lipsit de interes, dup caz.

    De asemenea, lipsa condiiilor de exercitare a aciunii civile atrage aplicarea i a altor sanciuni prevzute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despgubit, potrivit dreptului comun.

    Coparticiparea procesual n mod obinuit n proces exist un singur reclamant i un singur prt. Este ns posibil s apar de la nceputul procesului o pluraritate de subieci procesuali, adic mai muli reclamani i/sau mai muli pri.

  • 12

    Art. 59 prevede c este posibil coparticiparea procesual: - dac obiectul procesului este un drept ori o obligaie comun - dac drepturile sau obligaiile lor au aceeai cauz - dac ntre obiect/cauz exist o strns legtur. Avem coparticipare procesual, de exemplu, atunci cnd doi creditori cheam mpreun n judecat n acelai proces pe debitorul lor comun sau cnd o persoan prejudiciat cheam n judecat pe prii care sunt coautorii faptului ilicit generator de prejudicii.

    Coparticiparea procesual poate fi subiectiv (avem o pluralitate de pri cu interese identice) sau obiectiv (avem o pluralitate de aciuni strns legate ntre ele). La rndul ei coparticiparea subiectiv poate fi activ (mai muli reclamani), pasiv (mai muli pri) sau mixt (mai muli reclamani i mai muli pri). De regul, coparticiparea procesual este facultativ. Prin excepie, coparticiparea este obligatorie n cazul ieirii din indiviziune - n care mpreala este nul dac n proces nu particip toi coprtaii. Coparticipanii au o poziie de independen procesual ntre ei. Aceasta nseamn c actele de procedur, aprrile i concluziile uneia dintre pri nu le pot profita celorlali i nici nu pot prejudicia pe ceilali coparticipani, cu excepia situaiei n care, dac prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor ori prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele ncuviinate numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur profit i celorlali. Cnd actele de procedur ale unora sunt potrivnice celor fcute de ceilali, se va ine seama de actele cele mai favorabile.. n acest caz efectele actului procedural fcut de o parte poate profita coparticipanilor, dar nu i poate prejudicia (ex. cererea de repunere pe rol pentru evitarea perimrii). Actele de procedur ndeplinite numai de unii sau termenele ncuviinate numai unora pentru ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali. Coparticipanii care nu au ndeplinit n termenul legal un anumit act de procedur, vor continua s fie citai i vor beneficia de toate drepturile dac respectivul act de procedur a fost efectuat i n beneficiul lor de alt coparticipant. n cazul obligaiilor solidare i indivizibile, efectele promovrii unei ci de atac de ctre un coparticipant le va folosi i celorlali n sensul c admiterea recursului va avea efecte i asupra prilor care nu l-au declarat (aceeai soluie i n cazul apelului). Coparticipanii sunt independeni i fa de instana de judecat. Un reclamant nu poate reprezenta un alt reclamant fr procur, chiar dac aprarea primului s-ar face n profitul ambilor. n faa instanei fiecare coparticipant trebuie s-i expun punctul de vedere n mod autonom.

    Totui, exist anumite nlesniri n sensul c mai muli coparticpani pot avea un singur reprezentant i c toi coparticipanii - fie activi, fie pasivi - primesc un singur rnd de copii de cererile i nscrisurile adversarilor. Uneori chiar instana, n baza rolului ei activ, provoac situaii de coparticipare procesual - fie prin introducerea n cauz a altor persoane (caz de intervenie voluntar), fie prin ncuviinarea conexrii sau prin admiterea excepiei de litispenden. Nu mai puin ns, asemenea situaii sunt generate, de regul, de iniiativa prilor, care, n temeiul principiului disponibilitii i n exercitarea drepturilor proprii i a interesului lor legitim, vor invoca ele nsele astfel de situaii care s dezlege raporturile juridice complexe fa de toate prile i fa de toi terii.

  • 13

    Participarea terilor n procesul civil

    Determinarea conceptului de teri Conceptul de "tere persoane" este folosit frecvent n literatura de specialitate i n practica judiciar. Codul de procedur civil reglementeaz aceast instituie utiliznd denumirea de "alte persoane care pot lua parte la judecat". Conceptul are n vedere, aadar, situaiile n care numrul participanilor la proces poate fi mrit, n cursul judecii, cu tere persoane care, fie printr-un act de iniiativ proprie, fie la cererea uneia din pri, sunt introduse n cauz, devin astfel pri litigante. Conceptul de tere persoane poate fi privit n dou accepiuni. ntr-o prim accepiune, conceptul desemneaz numai poziia unor subieci de drept pn n momentul introducerii lor n proces. ntr-adevr, n sens restrns, prin tere persoane nelegem acele persoane care sunt strine de procesul ntre reclamant i prt. ntr-o alt accepiune, prin "tere persoane" se desemneaz nsi participarea n procesul civil a acelor persoane care au intervenit sau care au fost introduse n litigiu n cursul

    desfurrii procedurii judiciare. Din momentul introducerii lor n proces, aceste persoane dobndesc calitatea de pri. Ele continu s-i pstreze denumirea de tere persoane i dup introducerea lor n proces. n literatura de specialitate, conceptul de tere persoane este folosit n aceast din urm accepiune, avnd aceeai semnificaie juridic ca i denumirea dat de Codul de procedur civil acestei instituii. n consecin, acest concept s-a impus n literatura de specialitate spre a desemna o important instituie procesual.

    Formele de participare a terilor n procesul civil n art. 61 noul Cod de procedur civil reglementeaz amnunit formele de participare a terelor persoane n procesul civil. Aceste dispoziii procedurale consacr urmtoarele forme de participare n procesul civil a terelor persoane: intervenia voluntar principal i intervenia voluntar accesorie (art. 62-67), intervenia forat sub forma chemrii n judecat a altor persoane (art. 68-71), chemrii n garanie (art. 72-74) i artrii titularului dreptului (art. 75-77). NCPC reglementeaz o nou form de intervenie for at: introducerea forat n cauz, din oficiu, a altor persoane (art. 78-79). Distincia ntre intervenia voluntar i intervenia forat se face n funcie de persoana care are iniiativa formulrii cererii de participare a terilor n proces. Astfel, atunci cnd participarea terului n proces se realizeaz ca urmare a iniiativei acestuia, ne aflm n prezena unei intervenii voluntare. n doctrin ea este mai cunoscut i sub denumirea de intervenie direct, activ sau propriu-zis. Dac participarea terului n proces este urmare a iniiativei uneia din pri (sau a instanei), ne aflm n prezena unei intervenii forate.

    Intervenia forat cuprinde urmtoarele forme de participare a terelor persoane n procesul civil: chemare n judecat a altor persoane, chemarea n garanie i artarea titularului dreptului.

    Necesitatea i importana participrii terilor n procesul civil Cadrul n care urmeaz s se desfoare procesul civil este stabilit n momentul i prin introducerea cererii de chemare n judecat. Prin intermediul acestei cereri, reclamantul desemneaz persoana sau persoanele pe care le consider ca fiind acelea ce au contestat sau au nclcat dreptul subiectiv dedus n justiie. Explicaia reglementrii participrii terilor n procesul civil trebuie cutat n mprejurarea c, spre deosebire de hotrrile instanelor penale, care produc efecte orga omnes, hotrrile instanelor civile - cu unele excepii, ca n materie de stare civil - au efecte relative, numai ntre prile litigante. Pentru ca hotrrea judectoreasc s devin opozabil i altor persoane, interesate n rezolvarea ntr-un anumit fel a procesului civil, este necesar ca aceste persoane s fie introduse n proces. Dar de ce este necesar ca hotrrea judectoreasc s fie opozabil i terelor

  • 14

    persoane? Aceasta deoarece prin modul de soluionare a procesului civil s-ar putea ca drepturile legitime ale terilor s fie direct sau indirect periclitate. Alteori, s-ar putea ca interesul uneia din pri s reclame introducerea unei tere persoane n procesul civil. n astfel de mprejurri se urmrete stabilirea unor drepturi sau obligaii fa de terele persoane. Dac, de exemplu, titularul dreptului de proprietate a pornit aciunea n revendicare mpotriva altei persoane dect deintorul bunului, hotrrea prin care i se recunoate dreptul i oblig la predarea bunului nu va putea fi executat n fapt pentru c, n ceea ce-l privete pe deintor, hotrrea este o res inter alios. Tot astfel, hotrrea obinut de creditor mpotriva unuia dintre debitori, nu va putea fi executat n averea codebitorului, chiar solidar, care trebuie s fie chemat personal n judecat pentru a se putea apra. Altfel s-ar viola principiile contradictorialitii i dreptului la aprare. Participarea terelor persoane n procesul civil nu este determinat ntotdeauna de necesitatea aprrii drepturilor terilor. n practic, se pot ivi situaii n care reclamantul sau prtul s aib interesul de a solicita introducerea n procesul civil i a altor persoane. Astfel, debitorul care este chemat n judecat numai de ctre unul din creditorii si, poate solicita introducerea n proces i a celorlali creditori, pentru ca raportul juridic litigios s se soluioneze fa de toate persoanele ce pot pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul. De asemenea, oricare din pri poate solicita introducerea n proces a persoanei obligate a-i garanta dreptul transmis, pentru a fi despgubit n situaia n care aceasta ar cdea n pretenii. n consecin, atunci cnd introducerea n proces a terelor persoane a fost solicitat de ctre una din pri, aceast instituie procesual urmrete ocrotirea drepturilor acestora. Terele persoane introduse n procesul civil, n aceste condiii, nu vor mai putea beneficia de principiul relativitii lucrului judecat, fiind obligate i ele s respecte drepturile consfiinite prin hotrrea judectoreasc pronunat. Reiese deci c participarea terelor persoane n procesul civil este o instituie procesual necesar n orice legislaie, constituind un mijloc juridic de proteguire a drepturilor terilor i a prilor principale. Preocuparea legiutorului pentru ocrotirea drepturilor terelor persoane este consacrat att n legislaia civil, ct i n Codul de procedur civil. Principiul relativitii contractelor, are rolul de a ocroti terii fa de efectele actelor juridice la care nu au participat i care le-ar putea cauza prejudicii. De asemenea, n scopul ocrotirii intereselor creditorilor, legea civil acord acestora posibilitatea de a exercita toate drepturile i aciunile debitorilor lor, afar de acelea care au un caracter exclusiv personal, dup cum se consacr dreptul creditorilor de a ataca actele fcute de debitori n frauda drepturilor lor. Pe plan procesual, drepturile i interesele legale ale terilor sunt ocrotite nu numai ca urmare a aplicrii principiului relativitii lucrului judecat, ci i prin intermediul unui mijloc ce prezint caracter preventiv i care const n posibilitatea conferit de lege terilor (n cazul interveniei principiale i accesorii) de a participa n procesul civil n curs de desfurare ntre alte persoane.

    Instituia participrii terelor persoane n procesul civil prezint o importan procesual considerabil i prin contribuia sa la realizarea unei bunei administrri a justiiei. ntr-adevr, prin participarea terelor persoane n procesul civil, se soluioneaz ntr-un singur cadru procesual mai multe raporturi juridice conexe. Cu alte cuvinte, pe lng soluionarea raporturilor juridice litigioase dintre pri, se rezolv i raporturile dintre tere persoane, pe de o parte, i pri, pe de alt parte. Soluionarea acestor raporturi juridice ntr-un singur cadrul procesual prezint importan i prin faptul c prentmpin posibilitatea pronunrii unor hotrri judectoreti contradictorii, datorit faptului c, prin acest mod de soluionare, judectorii au posibilitatea s cunoasc n toat complexitatea lor, raporturile juridice dintre pri i terele persoane. Nu n ultimul rnd, trebuie prezentat i avantajul realizrii unei economii de cheltuieli i de timp deci, instituia participrii terelor persoane n procesul civil i justific importana i prin funcia social pe care o ndeplinete i al crei scop vizeaz o mai bun administrare a

  • 15

    justiiei.

    Condiii specifice de admisibilitate a participrii terilor 1. Precizri prealabile

    Dreptul de a participa ntr-un proces civil ntre alte pri nu poate fi acordat oricrei persoane n mod nelimitat pentru c, dac s-ar admite introducerea n proces a oricrei persoane strine de litigiul respectiv, s-ar ajunge la o complicare inutil a activitii judiciare. Pentru acest motiv este necesar determinarea condiiilor generale de admisibilitate a participrii terelor persoane n procesul civil. Unele dintre aceste condiii generale nu sunt proprii numai acestei instituii procesuale, fiind deopotriv necesare pentru ndeplinirea oricrei activiti judiciare, i anume: capacitatea procesual, calitatea procesual i justificarea unui interes. n examinarea condiiilor pentru a fi parte n procesul civil, intereseaz capacitatea procesual de folosin (capacitatea de a fi parte), calitatea procesual i interesul. Aceste cerine au, n principiu, aceeai semnificaie ca i n cazul instituiei participrii terelor persoane n procesul civil.

    Pentru participarea terelor persoane n procesul civil, mai sunt necesare dou condiii, determinate de caracterul incident al tuturor formelor de participare a terilor n proces, anume: existena unui proces civil n curs de judecat i existena unei legturi de conexitate ntre cererea de participare a terului n proces i aciunea principal.

    2. Existena unui proces civil n curs de judecat Toate formele de participare a terelor persoane n procesul civil au un caracter incident, n sensul c se realizeaz n cadrul unui proces n curs de desfurare ntre alte persoane, amplificndu-se prin aceasta cadrul procesual iniial. Condiia existenei unui proces civil n curs de judecat ntre alte persoane, n ipoteza interveniei, rezult din chiar art. 61, potrivit cruia intervenia se poate promova " ntr un proces care se judec ntre prile originare". Intervenia fiind un mijloc procedural pus la dispoziia terilor n vederea aprrii intereselor lor legale, legea le-a acordat acestora posibilitatea de a interveni n procesul civil care se desfoar ntre alte persoane. Aceast condiie implic cerina ca terul s nu fi participat n calitate de reclamant sau prt n procesul respectiv, adic intervenientul s fi fost strin de proces, pn n momentul formulrii cererii sale de intervenie. Astfel, n practica judiciar s-a decis c persoana care a participat ca reclamant ntr-un proces civil, nu poate formula o cerere de intervenie n interes propriu n acel proces. Aceast persoan i poate formula preteniile mpotriva celorlalte pri numai printr-o aciune civil separat, dac a omis s i le valorifice prin cererea de chemare n judecat, iar prtul prin intermediul cererii reconvenionale. Nu numai intervenia, ci i celelalte forme de participare a terilor vor fi formulate n cadrul unui proces civil n curs de judecat ntre alte persoane, deoarece ele reprezint mijloace procedurale puse la dispoziia prilor n scopul aprrii intereselor lor, n raport cu terele persoane ce urmeaz a fi introduse ntr-un proces civil deja constituit.

    3. Existena unei legturi de conexitate Legtura de conexitate presupune existena unei anumite relaii ntre cererea privind participarea unei tere persoane n procesul civil i cererea principal, astfel nct protejarea unui interes al terului intervenient sau al uneia din pri s depind de modul de soluionare a celor dou cereri. Necesitatea existenei unei legturi de conexitate a fost subliniat n literatura juridic, dei nici o dispoziie procedural nu o prevede expres. Aceast condiie este determinat tot de caracterul incident al formelor de participare a terilor n procesul civil, dar decurge i din scopul acestei instituii prin care se urmrete soluionarea unor raporturi juridice conexe n cadrul aceluiai litigiu. Coninutul legturii de conexitate, dei prezint unele asemnri, nu se identific cu coninutul i sensul noiunii de conexitate. Conexitatea implic ntlnirea a dou sau mai multe aciuni civile distincte, n curs de soluionare la aceeai instan sau la instane diferite,

  • 16

    sesizate n mod separat. Aceste procese distincte se reunesc pentru o mai bun administrare a justiiei.

    Dimpotriv, formele de participare a terelor persoane n procesul civil nu se formuleaz separat, ci n cadrul unui proces deja declanat ntre alte persoane, deci nu se pune nici un moment problema ntrunirii mai multor procese.

    n materia conexitii este necesar ca ntre obiectul i cauza celor dou sau mai multe pricini civile s existe o strns legtur.

    n cazul participrii terilor n procesul civil este necesar uneori ca cererea s se refere la acelai obiect la care se refer i aciunea principal. Este cazul formulrii unei cereri privind participarea n procesul civil a unei tere persoane care ar putea pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul.

    Alteori, ns, obiectul cererii pentru participarea unei tere persoane n procesul civil poate fi diferit de obiectul aciunii principale. n cazul unei aciuni privind ncetarea strii de indiviziune, o ter persoan poate s intervin n interes propriu, solicitnd s se constate c ea este proprietara unor bunuri care au fost cuprinse n masa succesoral.

    Condiia legturii de conexitate nu implic o identitate de cauz sau o strns legtur ntre cauza privind participarea terului n proces i cauza aciunii principale. Astfel, ntr-un litigiu de revendicare, de exemplu, cauza aciunii poate consta n nenelegerea dintre reclamant i prt cu privire la fundamentul juridic al actului translativ de proprietate, iar cauza interveniei principale poate fi bazat pe faptul dobndirii bunului prin efectul prescripiei achizitive.

    n cazul instituiei conexitii, instana de judecat poate dispune ntrunirea a dou sau mai multe aciuni numai n prezena unei strnse legturi existente ntre obiectul i cauza aciunilor respective.

    Spre deosebire de aceast ipotez, la participarea terelor persoane n procesul civil instana de judecat poate admite o asemenea cerere ori de cte ori partea interesat justific dependena dreptului ei de faptul soluionrii acesteia.

    Intervenia voluntar Intervenia voluntar este acea instituie procesual care confer unui ter posibilitatea de a participa, din proprie iniiativ, ntr-un proces civil n curs de judecat ntre alte persoane, n scopul valorificrii unui drept propriu sau n vederea sprijinirii aprrii reclamantului ori prtului (participarea este rezultatul iniiativei terului). Astfel, oricine are interes poate interveni ntr-un proces care se judec ntre prile originare. Textele legale consacr dou forme ale interveniei voluntare: intervenia principal i intervenia accesorie. Distincia dintre aceste dou forme se refer la scopul diferit urmrit de teri. n cazul interveniei principale, terul urmrete valorificarea unui drept propriu n confruntarea sa cu toate prile din proces. n acest mod intervenientul exercit o aciune civil distinct, n scopul obinerii unei hotrri judectoreti favorabil. n intervenia accesorie, intervenientul acioneaz doar pentru spirjinirea unei pri fr s exercite o aciune civil propriu-zis, deoarece terul nu urmrete n mod direct valorificarea unui drept propriu mpotriva altei persoane.

    Intervenia principal

    Noiune. Trsturi. Utilitate Potrivit art. 61, intervenia este principal, cnd intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte, dreptul dedus judecii sau un drept strns legat de acesta. Din punct de vedere al caracterului ei, intervenia principal reprezint un incident procedural care determin lrgirea cadrului procesual n care urmeaz s se soluioneze litigiul.

    n procesul civil, pe baza principiului disponibilitii, reclamantul este cel care stabilete, prin cererea de chemare n judecat, cadrul de desfurare a judecii cu privire la pri i la obiectul litigiului. Acest cadru procesual poate fi modificat cnd prtul este n

  • 17

    drept s formuleze o pretenie proprie, printr-o cerere reconvenional, iar reclamantul poate s-i modifice cererea de chemare n judecat. n ipoteza interveniei principale, modificarea cadrului procesual se refer att la introducerea unei noi persoane n proces, ct i la faptul c se supune judecii o pretenie proprie terului. Din punct de vedere al coninutului, intervenia principal constituie o veritabil aciune civil deoarece se urmrete valorificarea unui drept subiectiv. Acest caracter de aciune al interveniei principale este incontestabil, rezultnd din coninutul material i procesual al acestei forme de participare a terelor persoane n procesul civil. Constituie o aciune civil doarece, prin intermediul ei, se urmrete valorificarea unui drept propriu al terului intervenient. Pentru promovarea i exercitarea interveniei principale va fi necesar, deci, ntrunirea condiiilor unei aciuni civile. Caracterul de aciune civil este justificat i de necesitatea ndeplinirii condiiilor de form ale cererii terului. Edificatoare sunt dispoziiile art. 62, potrivit crora cererea de intervenie principal va fi fcut n forma prevzut pentru cererea de chemare n judecat. Cu toate acestea, intervenia principal nu se identific ntrutotul cu o aciune civil care se promoveaz pe cale principal, deoarece ntre ele exist unele deosebiri privind condiiile de promovare i exercitare, n sensul c intervenia trebuie s ndeplineasc i unele condiii care nu sunt necesare n cazul celorlalte aciuni civile. De aceea, n literatura de specialitate, intervenia principal a fost caracterizat i ca o cerere conex care se grefeaz pe aciunea reclamantului. Se poate afirma, astfel, c sub aspectul naturii juridice, intervenia principal este o aciune civil special. innd seama de trsturile i natura juridic, intervenia principal poate fi definit ca fiind "o aciune prin care terul intervenient formuleaz o pretenie distinct, dar conex cu cererea principal, ntr-un proces declanat ntre alte persoane, n scopul obinerii unei hotrri judectoreti favorabile". Intervenia principal i vdete utilitatea i prin faptul c ea contribuie la o bun administrare a justiiei.

    Condiiile de admisibilitate n afara condiiilor generale de admisibilitate, intervenia principal mai trebuie s ndeplineasc i unele condiii speciale, referitoare la afirmarea unui drept care urmeaz a se valorifica prin intermediul interveniei principale i la forma cererii.

    a) Afirmarea unui drept care urmeaz a se valorifica prin intermediul interveniei principale.

    Terul urmrete recunoaterea unui drept propriu, care poate fi chiar dreptul dedus judecii (n tot sau n parte) ori un drept strns legat de acesta.

    Intervenientul principal, urmrind valorificarea unui drept propriu, trebuie s afirme existena acestuia sau a unei situaii juridice a crei ocrotire o solicit. Nu este necesar, ns, ca dreptul s existe n realitate, fiind suficient numai afirmarea dreptului litigios.

    Existena dreptului litigios este doar una din condiiile de admitere n fond a interveniei principale. n cazul valorificrii unui drept subiectiv printr-o aciune n justiie este necesar ca dreptul afirmat de reclamant s fie actual.

    S-a afirmat c i atunci cnd, prin intermediul interveniei principale, se urmrete realizarea dreptului subiectiv, nu este necesar ca acesta s fi devenit nc actual.

    Intervenia principal se caracterizeaz tocmai prin faptul c are ca scop protejarea unor drepturi ale intervenientului care, dac nu ar fi aprate pe aceast cale ar cauza acestuia un prejudiciu. De aceea, se poate afirma c intervenia principal este nu numai un act reparator, ci i conservator sau "un mijloc de aprare preventiv".

    b) Forma interveniei principale. Art. 62 precizeaz numai c cererea de intervenie n interes propriu va fi fcut n forma prevzut pentru cererea de chemare n judecat. Astfel, cererea de intervenie

  • 18

    principal va cuprinde elementele specifice oricrei cereri procedurale, precum i elementele cererii de chemare n judecat.

    Domeniul de aplicabilitate

    n legtur cu formele de participare a terelor persoane n procesul civil, n literatura juridic i n practic se consider c aceast instituie poate fi utilizat n orice materie, ntruct nici o dispoziie legal nu limiteaz o atare posibilitate. S-ar putea considera c ne aflm chiar n prezena unui principiu general care permite terilor s intervin n orice litigiu atunci cnd drepturile lor sunt ameninate sau contestate, cu condiia s justifice un interes ocrotit de lege. Acest principiu nu poate fi, ns, absolutizat, deoarece, n unele situaii, rigoarea unor principii de drept procesual sau de drept substanial face inaplicabile dispoziiile privind intervenia ori limiteaz dreptul terelor persoane de a formula intervenii principale. a) Intervenia principal n procesele privind starea i capacitatea persoanelor. Intervenia principal are o sfer restrns de aplicaie n acest domeniu deoarece aciunile civile au un caracter strict personal, fapt pentru care ele pot fi exercitate doar de titularii dreptului dedus n justiie. Datorit caracterului strict personal al aciunii, se consider c intervenia principal este inadmisibil n aciunile privind anularea sau desfacerea cstoriei, anularea sau desfiinarea adopiei, precum i n cadrul procedurii de punere sub interdicie. Inadmisbilitatea interveniei principale n aceste situaii se ntemeiaz i pe ideea c o ter persoan nu poate formula pretenii noi, adic nu poate invoca un drept subiectiv n legtur cu obiectul procesului respectiv.

    Intervenia principal este, n principiu, inadmisibili ntr-o aciune n tgada paternitii, datorit caracterului strict personal al aciunii. O ter persoan, alta dect prezumatul tat, nu poate solicita, nici pe cale de aciune, nici prin intermediul interveniei, tgduirea paternitii, legea neconferindu-i terului legitimarea procesual. Terul va putea interveni n cadrul unui proces civil privind tgada paternitii dac are un interes legitim, ocrotit de lege i se solicit pe aceast cale recunoaterea paternitii minorului respectiv. n acest caz, intervenia principal va fi subordonat admiterii aciunii n tgada paternitii. Recunoaterea paternitii prin intermediul interveniei principale are valoarea unei recunoateri fcute prin nscris autentic, producnd toate efectele prevzute de lege. b) Intervenia principal n cadrul ordonanelor preediniale. n literatura juridic mai veche, s-a considerat c intervenia principal este admisibil n aceast materie, datorit faptului c dispoziiile legale nu limitau dreptul de intervenie. n literatura juridic mai recent, se consider c orice persoan poate interveni n proces dac prin aceasta nu se mpiedic urgena soluionrii cererii de ordonan preedinial. Caracterul special al procedurii ordonanelor preediniale determin limitarea sferei de aplicare a interveniei principale. Astfel, prin intervenie principal nu se va putea valorifica, n cadrul unei cereri de ordonan preedinial, un drept propriu al intervenientului, dac aceasta ar conduce la rezolvarea definitiv a raporturilor dintre pri. Cnd terul urmrete valorificarea definitiv a unui drept propriu, intervenia principal este inadmisbil deoarece intervenia terului nu se poate concilia cu caracterul special al procedurii (terul nu poate pune n discuie fondul dreptului). Dac terul urmrete numai luarea unor msuri vremelnice n cazuri urgente, intervenia principal este admisibil n cadrul oricrei cereri de ordonan preedinial. Dac, ulterior, cererea de ordonan este transformat de ctre reclamant ntr-o aciune de drept comun, terul intervenient va putea solicita stabilirea unui drept propriu n procesul respectiv.

    c) Intervenia principal n alte materii. Intervenia principal i gsete aplicarea nu numai n unele aciuni civile de drept comun, ci i n cadrul acelor aciuni ce se soluioneaz dup unele reguli procesuale speciale. n literatura de specialitate se apreciaz c nici o dispoziie legal nu limiteaz dreptul

  • 19

    terilor de a interveni n cadrul unei aciuni posesorii. Pentru considerente similare cu cele din cazul ordonanei preediniale, intervenientul nu va putea solicita rezolvarea definitiv a raporturilor juridice dintre el i celelalte pri i nu va putea urmri revendicarea imobilului din litigiu (stabilirea unui drept), pentru simplu fapt c, n cadrul aciunilor posesorii, nu se rezolv fondul dreptului, ci se asigur doar protecia unor stri de fapt. Terul va putea solicita numai ocrotirea posesiunii asupra bunului respectiv.

    Procedura interveniei principale Termenul n care poate fi formulat. Potrivit art. 62, intervenia principal se poate face numai n faa primei instane i nainte de nchiderea dezbaterilor n fond.

    Raiunea formulrii interveniei principale numai n faa primei instane rezid n necesitatea garantrii unor principii fundamentale ale dreptului procesual civil i n raport cu terul intervenient (principiul dreptului la aprare, principiul contradictorialitii i principiul celor dou grade de jurisdicie). Numai cu acordul expres al celorlalte pri, intervenia principal poate fi formulat i n faa instanei de apel. n practica judiciar mai veche, s-a decis ca n materie de partaj intervenia principal nu poate fi formulat dect anterior admiterii n principiu a aciunii. Instana suprem a hotrt, n mod ntemeiat, c expresia "nainte de nchiderea dezbaterilor", se refer la dezbaterile care precedeaz hotrrea final a procesului i nu la dezbaterile anterioare hotrrilor care se iau prin ncheieri interlocutorii, textul nefcnd nici o distincie, sub acest aspect, dup natura litigiului. Aadar, n materie de partaj, intervenia principal poate fi promovat chiar i dup admiterea n principiu a aciunii. Intervenia principal poate fi promovat dup casarea unei hotrri judectoreti, n faa instanei de trimitere, distingndu-se dup cum trimiterea se face la instana de apel sau primei instane. Raiunea termenului fixat de lege const n acordarea posibilitii prilor de a-i exercita dreptul la aprare. n caz contrar, prile ar fi private de beneficiul unui grad de jurisdicie. Admiterea n principiu a interveniei principale. Dup formularea cererii de intervenie principal, instana de judecat dobndete dreptul de a soluiona aceast cerere. Din punct de vedere procesual, intervenia principal se soluioneaz n dou faze: ncuviinarea n principiu a cererii i judecarea acesteia. Instana se va pronuna asupra admisibilitii n principiu a interveniei numai dup comunicarea ctre pri a cererii de intervenie i a copiilor de pe nscrisurile care o nsoesc i dup ascultarea intervenientului i a prilor. Cu prilejul ncuviinrii cererii, prile i terul au dreptul de a pune concluzii cu privire la admisibilitatea interveniei principale. Cu acest prilej se discut doar asupra aspectelor admisibilitii din punctul de vedere al condiiilor de form, al interesului i al legturii de conexitate cu cererea principal. Instana de judecat nu va examina cererea de intervenie principal n raport cu fondul cauzei. Asupra ncuviinrii n principiu se pronun o ncheiere, admind n principiu cererea de intervenie sau respingnd-o ca inadmisibil. ncheierea de admitere n principiu nu se poate ataca dect odat cu fondul. ncheierea de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel.

    Dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei competente s soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului. ntmpinarea

  • 20

    nu este obligatorie. Apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare. Judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva ncheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie. Formularea ntmpinrii i a aciunii reconvenionale. Prile mpotriva crora se ndreapt intervenia principal pot formula ntmpinare n termenul stabilit de instan n acest scop. Se instituie o derogare de la termenul de depunere a ntmpinarii. ntruct intervenia principal poate fi formulat n tot cursul primei instane, apare firesc ca ntmpinarea s fie depus n termenul stabilit n acest scop. mpotriva interveniei principale prile pot face o cerere reconvenional. Prile sunt ndreptite s formuleze o pretenie proprie fa de terul intervenient, n scopul paralizrii interveniei principale sau pentru realizarea unei compensaii judiciare ntre creana prii respective i creana pretins de ter, ori chiar n scopul de a obine condamnarea intervenientului fa de una din prile respective. Aceast soluie se justific prin caracterul interveniei principale de a fi o adevrat aciune civil. Astfel, nu se poate concepe ca prile mpotriva crora se ndreapt aceast aciune, promovat pe cale incidental, s fie lipsite de dreptul de a-i formula preteniile proprii, n legtur cu intervenia principal, printr-o cerere reconvenional.

    Cererea reconvenional poate fi depus odat cu ntmpinarea sau n termenul stabilit de instan pentru depunerea ntmpinrii. Actele de procedur ale intervenientului. Potrivit art. 65, dup admiterea n principiu a cererii sale intervenientul devine parte n proces; el va prelua procedura n starea n care se afl n momentul admiterii interveniei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenie sau cel mai trziu pn la primul termen de judecat ulterior admiterii cererii de intervenie, iar actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de el. Aceasta nu nseamn c intervenientul ar fi lipsit de dreptul de a combate probele deja administrate. El nu va putea invoca, ns, excepiile procedurale cu caracter relativ, care trebuiau invocate anterior admiterii n principiu, acestea fiind acoperite i fa de el. n schimb, va putea invoca pe tot parcursul procesului, orice nclcare a unor norme procedurale imperative.

    Actele procedurale ulterioare interveniei se vor realiza i fa de intervenient la fel ca fa de oricare alt parte. O problem deosebit vizeaz influena actelor de dispoziie ale prilor (din aciunea principal) asupra interveniei principale. n rezolvarea acestei probleme, ca soluie general s-a susinut c, n ipoteza n care reclamantul renun la judecat sau prtul achieseaz la preteniile reclamantului, intervenia principal va subzista, soluionndu-se n continuare ca o aciune de sine stttoare. NCPC ofer o soluie expres: intervenia principal va fi judecat chiar dac judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevzute de lege. De asemenea s-a considerat c nu numai desistarea reclamantului, achiesarea prtului, ci i tranzacia are acelai efect asupra rezolvrii cererii de intervenie principal, n sensul c nu antreneaz, dup sine, caducitatea interveniei. n ipoteza n care renunarea la judecat ori la drept, achiesarea, tranzacia sau anularea cererii au avut loc dup admiterea n principiu a cererii de intervenie n interes propriu, aceste acte procedurale nu au nici o influen asupra soluionrii n continuare a interveniei. Din momentul admiterii n principiu a cererii de intervenie, terul devine parte n procesul civil, bucurndu-se de toate drepturile pe care le au i prile principale. Mai mult, terul intervenient are o deplin independen procesual, urmnd s fie considerat ca un adevrat reclamant n procesul civil. Modul de rezolvare a interveniei principale.

  • 21

    Intervenia principal se soluioneaz odat cu aciunea principal, pronunndu-se o singur hotrre asupra ambelor cereri. Dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin cererea de intervenie, instana poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecat separat, n afar de cazul n care intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte, nsui dreptul dedus judecii. n caz de disjungere, instana rmne n toate cazurile competent s soluioneze cererea de intervenie, pstrndu-se efectul prorogrii de competen. Dac ns judecarea cererii de intervenie ar fi ntrziat de cererea principal nu se va dispune disjungerea.

    Drepturile i obligaiile intervenientului principal a) Drepturile intervenientului principal

    Din momentul ncuviinrii participrii terului n procesul civil, el nu mai poate fi tratat ca un simplu ter, ci ca o persoan care a dobndit calitatea de parte, bucurndu-se de toate drepturile procesuale acordate prilor principale. n literatura de specialitate se arat c, uneori, intervenientul principal este un veritabil reclmant.

    Aceast poziie procesual a intervenientului principal este determinat de carcterul de aciune al interveniei. n consecin, la fel ca oricare din pri, are dreptul de a adresa cereri instanei, dreptul de a participa personal sau prin reprezentant la dezbaterile judiciare, dreptul de aprare, precum i dreptul de a propune dovezi n vederea soluionrii temeinice i legale a cauzei.

    n aceast materie, s-a ridicat problema de a ti dac intervenientul n interes propriu are sau nu dreptul ca, la rndul su, s introduc o alt persoan n procesul n care particip. n rezolvarea acestei probleme, se ine seama de faptul c intervenia principal are toate caracterele unei aciuni civile, ceea ce determin dobndirea de ctre ter a calitii de parte n proces i a tuturor drepturilor procesuale recunoscute prilor litigante, drepturi printre care se numr i acela de a putea solicita introducerea n proces a altor persoane. b) Obligaiile intervenientului principal Principalele obligaii ale intervenientului n interes propriu sunt, de regul, identice cu cele impuse i celorlalte pri. Astfel, el are obligaia de a ndeplini actele procedurale n termenele prevzute de lege, de a face susineri dovedite, de a depune la dosar actele pe care nelege s le foloseasc, spre a fi comunicate i celorlalte pri. O obligaie particular a terului intervenient este prevzut expres: terul va lua procedura n starea n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Una din obligaiile importante ale intervenientului principal se refer la exercitarea cu bun-credin a drepturilor procesuale. Aceast obligaie vizeaz, n primul rnd, promovarea cererii de participare n proces numai n scopul aprrii unor interese. Introducerea unei intervenii principale pentru tergiversarea judecii sau n alt scop dect cel ocrotit de lege, constituie un abuz de drept, sancionat de instana de judecat. n cazul n care ar pierde procesul, intervenientul principal va fi obligat la suportarea

    cheltuielilor de judecat, ntruct sunt aplicabile regulilor dreptului comun, din moment ce nu exist reglementri derogatorii. Dac soluionarea intervenienei principale nu a determinat efectuarea unor cheltuieli de judecat, terul nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecat, dei a pierdut procesul. Aadar, se poate afirma, n concordan cu prevederile c intervenientul principal va fi inut s suporte numai cheltuielile determinate de soluionarea cererii sale.

    n materia interveniei principale sunt aplicabile i dispoziiile privind compensarea cheltuielilor de judecat, care se va putea dispune de cte ori preteniile prilor, deci i ale intervenientului, au fost admise doar n parte.

    Efectele interveniei principale Caracterul incident al interveniei principale determin urmtoarele efecte:

  • 22

    - lrgirea cadrului procesual cu privire la pri. Din momentul ncuviinrii n principiu a interveniei, litigiul se va desfura cu participarea terului, toate actele procedurale urmnd a fi ndeplinite, n continuare, i fa de acesta.

    - lrgirea cadrului procesual cu privire la obiectul litigiului Acest efect determin investirea instanei de judecat cu rezolvarea unei pretenii proprii a intervenientului.

    - efectul prorogrii de competen Caracterul interveniei principale de a fi o adevrat aciune civil determin efecte asemntoare unei cereri de chemare n judecat: - intervenientul principal devine parte n procesul civil.

    Prin aceast calitate, va avea toate drepturile i obligaiile prevzute pentru prile principale. Aadar, autoritatea lucrului judecat se rsfrnge i asupra intervenientului, indiferent dac hotrrea pronunat i este sau nu favorabil. - introducerea cererii de intervenie principal face s curg dobnzile pentru creanele de bani care anterior nu erau productoare de dobnzi. - formularea interveniei principale face s nceteze buna-credin a posesorului, care este obligat astfel s restituie fructele. - intervenia principal nterupe prescripia dreptului la aciune.

    Intervenia accesorie Noiune i utilitate

    Potrivit art. 61, intervenia este accesorie, cnd sprijin numai aprarea uneia dintre pri. Intervenia accesorie se poate defini ca o cerere incident prin intermediul creia o ter persoan, interesat n rezolvarea unui litigiu, intervine n procesul civil pentru aprarea drepturilor uneia din pri. n literatura de specialitate se mai folosesc i denumirile de intervenie auxiliar sau conservatoare.

    Intervenia accesorie constituie, ntr-adevr, o cerere incident prin care terul nu reclam o pretenie proprie, ci acord un ajutor prii pentru care intervine, n scopul pronunrii unei hotrri favorabile acestei pri. Aceasta nu nseamn c terul este un simplu aprtor al unei pri. El are un interes propriu n a participa la rezolvarea litigiului i a sprijini o parte deoarece evit astfel posibilitatea unei aciuni ulterioare ce s-ar putea declana mpotriva sa de ctre partea n favoarea creia a intervenit. Utilitatea practic a interveniei accesorii const tocmai n necesitatea aprrii pe aceast cale a unor interese proprii ale intervenientului. Astfel, garantul are interesul de a interveni n procesul n care cel garantat este parte, pentru a contribui la aprarea dreptului cu privire la care fiineaz obligaia de garanie sau de despgubire. Dac cel garantat va avea ctig de cauz, terul intervenient nu va mai fi inut s rspund fa de acesta.

    Domeniul de aplicabilitate

    n literatura de specialitate i n practica judiciar se consider c intervenia accesorie este admisibil n orice materie, deoarece nu exist nici o dispoziie procedural care s limiteze o asemenea posibilitate.

    Adeseori, intervenia accesorie este folosit n litigiile locative. n litigiile locative au fost formulate i cereri de intervenie accesorie, solicitndu-se admiterea sau respingerea unor aciuni n scopul evacurii unei persoane din spaiul locativ deinut. Intervenia accesorie este folosit i n cadrul aciunilor reale sau n cadrul unor aciuni civile prin care se urmrete stabilirea unei rspunderi delictuale fa de partea potrivnic. n litigiile privitoare la starea i capacitatea persoanei nu pot fi promovate, n principiu, cereri de intervenie accesorie.

    Procedura intervenie accesorii a) Forma cererii

  • 23

    Cererea de intervenie accesorie va fi fcut n scris. Sub aspectul formei, intervenia accesorie se prezint ca o simpl cerere, nu ca o aciune nou, de sine stttoare, de aceea se vor respecta condiiile de form prevzute pentru cererile procedurale principale. Cererea terului va cuprinde ns i meniuni referitoare la justificarea interesului de a interveni, precum i artarea prii n interesul creia s-a fcut intervenia. b) Termenul n care poate fi formulat. Intervenia accesorie poate fi fcut pn la nchiderea dezbaterilor, n tot cursul judecii, chiar i n cile extraordinare de atac. c) Formularea ntmpinrii i a cererii reconvenionale. Dup ncuviinarea n principiu a interveniei accesorii, aceasta va fi comunicat prilor, avnd astfel posibilitatea de a formula ntmpinare. Din formularea textului nu rezult dac mpotriva interveniei accesorii pot formula ntmpinare toate prile din proces sau numai partea potrivnic aceleia n interesul creia s-a fcut cererea. Este nendoielnic c partea potrivnic are posibilitatea de a se apra prin ntmpinare, fa de cererea de intervenie accesorie. Dar legea nu exclude nici posibilitatea formulrii ntmpinrii chiar de partea n interesul creia s-a fcut cererea de intervenie. n aceste situaii nu este necesar, ns, ntotdeauna formularea unei ntmpinri, deoarece intervenientul urmrete s sprijine tocmai aprarea prii respective. mpotriva interveniei accesorii nu se poate formula o cerere reconvenional, deoarece intervenia accesorie nu constituie o aciune civil, ci o simpl cerere prin care terul urmrete doar sprijinirea poziiei procesuale a unei pri. d) Modul de soluionare a interveniei accesorii. Intervenia accesorie se judec odat cu cererea principal. Instana de judecat nu are ns posibilitatea de a dispune disjungerea de cererea principal, din cauza faptului c intervenia accesorie nu are ca obiect o pretenie proprie a intervenientului, deci nu ar putea forma obiectul unei judeci distincte fa de cererea principal. n cazul n care terul a intervenit n interesul reclamantului, soluia privitoare la intervenie depinde de modul de rezolvare a cererii principale. Dac aciunea principal este respins, urmeaz s fie respins i intervenia n interesul reclamantului. n ipoteza n care aciunea principal urmeaz s fie admis, instana poate admite i cererea de intervenie, dac sunt ndeplinite i condiiile de admisbilitate a interveniei accesorii. O a doua ipotez privete modul de soluionare a interveniei n interesul prtului. i n acest caz, soluia ce va fi pronunat depinde de modul de rezolvare a cererii principale. Astfel, dac aciunea se respinge fa de prt, dobndind ctig de cauz, se va putea admite intervenia accesorie. Dimpotriv, dac aciunea se admite, intervenia formulat n interesul prtului urmeaz s fie respins.

    Drepturile i obligaiile intervenientului accesoriu Aceste drepturi i obligaii procesuale sunt determinate de principiul limitrii activitii sale procesuale. Intervenientul accesoriu poate s svreasc numai actele de procedur care nu contravin interesului prii n favoarea creia a intervenit. Din acest text rezult c intervenientul nu se bucur de o independen procesual absolut. Natura actelor procesuale potrivnice trebuie apreciat n mod obiectiv, pornind de la poziia procesual a prii n favoarea creia s-a fcut intervenia. Aadar, prin acte procesuale potrivnice trebuie nelese acele acte care ar sprijini n mod obiectiv poziia prii adverse i care ar putea conduce chiar la pierderea procesului de ctre partea n favoarea creia s-a fcut cererea de intervenie. Intervenientul nu poate fi privit ca un simplu aprtor al reclamantului sau al prtului, ci poate s formuleze n instan orice aprare care sprijin n mod obiectiv poziia prii n favoarea creia intervine, poate invoca orice excepii. n schimb, apelul sau recursul fcut de

  • 24

    intervenient se socotete neavenit dac partea nu a formulat ea nsi recurs. n legtur cu modul de lichidare a cheltuielilor de judecat, s-a susinut c intervenientul are obligaia de a suporta ntotdeauna propriile sale cheltuieli. Acest punct de vedere este completat cu ideea c, ori de cte ori intervenientul va determina o sporire a cheltuielilor de judecat, el va fi obligat s le plteasc fa de partea advers. Mai mult, terul poate fi obligat la plata cheltuielilor chiar i fa de partea n favoarea creia a intervenit (cnd, de exemplu, terul a promovat recurs, dei partea pentru care a intervenit nu a exercitat aceast cale de atac). Terul este obligat la cheltuielile ocazionate prin atitudinea sa n proces.

    Efectele interveniei accesorii Din momentul admiterii n principiu a cererii de intervenie accesorie, terul dobndete calitatea de parte n procesul civil, fr ca poziia sa procesual s se identifice cu cea a intervenientului principalin.

    Hotrrea judectoreasc, prin care se soluioneaz litigiul dintre prile principale, i va fi opozabil i intervenientului, care nu va mai putea invoca principiul relativitii lucrului judecat.

    Efecte juridice, ca ntreruperea prescripiei dreptului la aciune i punerea n ntrziere a debitorului, ntlnite la intervenia principal, nu se regsesc i la intervenia accesorie, deoarece aceste efecte sunt proprii aciunii civile formulate prin intermediul unei cereri principale sau prin intermediul n interes propriu.

    Intervenia forat

    1. Chemarea n judecat a altor persoane

    Noiune i importan Chemarea n judecat a altor persoane este reglementat n art. 68-71 NCPC. Art. 68 dispune c oricare dintre pri poate s cheme n judecat o alt persoan care ar putea s pretind, pe calea unei cereri separate, aceleai drepturi ca i reclamantul. Chemarea n judecat a altor persoane poate fi definit ca "acea form de participare a terelor persoane n procesul civil care, n scopul prentmpinrii unui nou litigiu, confer prilor dreptul de a solicita introducerea n proces a acelor persoane ce ar putea pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul". Aceast instituie contribuie la o mai bun administrare a justiiei, prin faptul c duce la soluionarea, n cadrul unui singur proces civil, a unor pretenii ce decurg din aceleai raporturi juridice. Astfel, prtul, chemat n judecat de unul din creditorii si, poate solicita introducerea n proces i a celorlali, pentru ca, n ipoteza n care se va stabili c datoreaz suma pretins prin aciune, s-i ndeplineasc obligaia fa de toi. De asemenea, ntr-o aciune pentru ncetarea strii de indiviziune, oricare din pri poate solicita introducerea n proces i a celorlali coproprietari. n acest fel, litigiul se va soluiona n raport cu toate persoanele care pot formula pretenii n legtur cu aciunea principal. n aceeai situaie se gsete posesorul unui bun, acionat de un singur reclamant, care invoc titlul de motenitor. Prtul poate introduce n proces toi comotenitorii, pentru ca, dac triumf n proces, hotrrea s aib putere de lucru judecat fa de toi.

    Condiii de admisbilitate Chemarea n judecat a altor persoane este admisibil numai dac sunt ndeplinite toate condiiile generale pentru participarea