7

Cuprins

Ilustraþii 9

Prefaþã 11

Partea întâi Perspective teologice ºi sociale asupra vieþiide familie

Introducere

1. O bazã teologicã pentru relaþiile de familie 17

2. Familia ca un sistem în dezvoltare 37

Partea a doua Cãsãtoria: temelia vieþii de familieIntroducere

3. Alegerea partenerului: procesul gãsirii partenerului ideal 59

4. Întemeierea unei cãsãtorii trainice: primii paºi 73

5. Cãsãtoria creºtinã: un model pentru societatea modernã 84

Partea a treia Creºterea copiilor: extinderea vieþii de familieIntroducere

6. Scopul creºterii copiilor: împuternicirea copiilor în vederea

maturizãrii 101

7. Dezvoltarea copilului 120

8. Adolescenþa ºi vârsta de mijloc: surse ale stresului ºi

ale conflictului 146

9. Familia în ultimii ani de viaþã 162

Partea a patra Sexualitatea: identitatea în viaþa de familieIntroducere

10. Schimbarea rolurilor de gen: influenþa asupra vieþii de familie 183

11. Sexualitatea autenticã 205

8 Cuprins

Partea a cincea Comunicarea: inima vieþii de familieIntroducere

12. Exprimarea iubirii: obþinerea intimitãþii 237

13. Exprimarea mâniei: gestionarea conflictului 250

Partea a ºasea Dinamica socialã a vieþii de familieIntroducere

14. Puterea ºi împuternicirea în familie 272

15. Stresul ºi durerea în familie 288

16. Divorþul ºi recãsãtorirea 303

Partea a ºaptea Viaþa de familie în societatea modernãIntroducere

17. Familia ºi problemele modernitãþii: eroziunea legãmântului în

societatea modernã 325

18. Crearea unui mediu pozitiv pentru viaþa de familie: societatea

care sprijinã familia 342

Bibliografie 359

Index 371

FAMILIA

o perspectivã creºtinã asupra cãminului contemporan

Editura Casa Cărţii, Oradea2009

FAMILIA

o perspectivã creºtinã asupracãminului contemporan

JACK O. BALSWICKªI

JUDITH K. BALSWICK

Copyright © 1989, 1999 by Jack and Judith BalswickOriginally published in English under the title

The Familyby Baker Academic,a division of BakerBook House Company,Grand Rapids, Michigan, 49516, U.S.A.

All rights reserved.

Citatele biblice sunt luate din Sfânta Scripturã, traducerea Dumitru Cornilescu, cuexcepþia celor precizate.

Toate drepturile asupra ediþiei în limba românã aparþin editurii Casa Cãrþii.Orice reproducere sau selecþie de texte din aceastã carte este permisã doar cu aprobarea în

scris a editurii Casa Cãrþii, Oradea.

Familia: o perspectivã creºtinã asupra cãminului contemporande Jack O. Balswick ºi Judith K. BalswickCopyright © 2009 Editura Casa CãrþiiO. P. 1, C. P. 270,410610 OradeaTel. / Fax: 0259-469057; 0359-800761; 0722-669566Email: info@ecasacartii.rowww.ecasacartii.ro

Traducerea: Tabita GaborEditarea: Anca Axente ºi Fidelia StroieTehnoredactarea: Vasile GabrianCoperta: Adrian Mihocaº

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

BASLWICK, JACK O.Familia : o perspectivã creºtinã asupra cãminului

contemporan / Jack O. Balswick, Judith K. Balswick. -Oradea : Casa Cãrþii, 2009

Bibliogr.Index.ISBN 978-973-8998-56-8

I. Baslwick, Judith K.

265.5

Cu dragoste ºi cu apreciere,

pãrinþilor noºtri care au murit în ultimul an,

lãsându-ne profund îndureraþi prin absenþa lor,

dar îmbogãþiþi prin vieþile lor exemplare

Agnes ºi Arvid Nelson

Frances ºi Orville Balswick

7

Cuprins

Ilustraþii 9

Prefaþã 11

Partea întâi Perspective teologice ºi sociale asupra vieþiide familie

Introducere

1. O bazã teologicã pentru relaþiile de familie 17

2. Familia ca un sistem în dezvoltare 37

Partea a doua Cãsãtoria: temelia vieþii de familieIntroducere

3. Alegerea partenerului: procesul gãsirii partenerului ideal 59

4. Întemeierea unei cãsãtorii trainice: primii paºi 73

5. Cãsãtoria creºtinã: un model pentru societatea modernã 84

Partea a treia Creºterea copiilor: extinderea vieþii de familieIntroducere

6. Scopul creºterii copiilor: împuternicirea copiilor în vederea

maturizãrii 101

7. Dezvoltarea copilului 120

8. Adolescenþa ºi vârsta de mijloc: surse ale stresului ºi

ale conflictului 146

9. Familia în ultimii ani de viaþã 162

Partea a patra Sexualitatea: identitatea în viaþa de familieIntroducere

10. Schimbarea rolurilor de gen: influenþa asupra vieþii de familie 183

11. Sexualitatea autenticã 205

8 Cuprins

Partea a cincea Comunicarea: inima vieþii de familieIntroducere

12. Exprimarea iubirii: obþinerea intimitãþii 237

13. Exprimarea mâniei: gestionarea conflictului 250

Partea a ºasea Dinamica socialã a vieþii de familieIntroducere

14. Puterea ºi împuternicirea în familie 272

15. Stresul ºi durerea în familie 288

16. Divorþul ºi recãsãtorirea 303

Partea a ºaptea Viaþa de familie în societatea modernãIntroducere

17. Familia ºi problemele modernitãþii: eroziunea legãmântului în

societatea modernã 325

18. Crearea unui mediu pozitiv pentru viaþa de familie: societatea

care sprijinã familia 342

Bibliografie 359

Index 371

9

Ilustraþii

Figuri

1. O bazã teologicã pentru relaþiile de familie 20

2. Tipuri de angajamente în relaþiile de familie 24

3. Teoria sistemelor familiale 38

4. Nivelurile sistemelor sociale 39

5. Dezangajarea, diferenþierea ºi împletirea 48

6. Adaptabilitatea ºi coeziunea în cadrul familiilor 50

7. Patru tipuri de relaþii de iubire 64

8. Teoria filtrului în alegerea partenerului de viaþã 66

9. Abordãri privind alegerea partenerului 71

10. Stiluri parentale instrumentale 107

11. Stiluri parentale socio-emoþionale 109

12. Creºterea copiilor din perspectivã creºtinã: împuternicire în

vederea maturizãrii 116

13. Determinismul reciproc în teoria învãþãrii sociale 126

14. Diferenþele dintre comportamentul masculin ºi cel feminin 196

15. O explicaþie a sexualitãþii umane 211

16. Stiluri de management al conflictului 261

17. O analizã a puterii familiale 279

18. Etape ale recuperãrii într-o crizã familialã 297

19. Rata anualã a divorþurilor 304

20. Cele patru dimensiuni ale vieþii socioculturale 329

21. Structuri de sprijin 351

22. Complexitatea societãþii ºi viaþa de familie 353

10

Tabele

1. De la comportamente care rãnesc la comportamente care

vindecã 34

2. Dezvoltarea familiei 44

3. Caracteristicile familiei puternice ºi ale celei slabe 47

4. Cãsãtorii: tradiþionalã, biblicã ºi modernã 85

5. Teoriile majore ale dezvoltãrii copilului 122

6. Etapele majore ale dezvoltãrii cognitive dupã Piaget 131

7. Reguli pentru o luptã cinstitã 255

8. Modele ale puterii familiale 278

9. Evenimente stresante 291

10. Impactul modernitãþii asupra familiei: dileme ºi speranþe false 335

11. Crearea unui mediu familial pozitiv 345

11

Prefaþã

Scopul cãrþii Familia: o perspectivã creºtinã asupra cãminului contemporan esteacela de a prezenta o viziune integratoare asupra vieþii de familie

contemporane, bazatã pe studii socio-ºtiinþifice, pe date clinice ºi pe adevã-ruri biblice. Am încercat sã utilizãm cele mai autentice date socio-ºtiinþificedespre viaþa de familie, deºi ne-am strãduit sã evitãm un stil împovãrãtor,menþinând documentaþia la nivelul minim. Perspectiva biblicã pe care amîncorporat-o reflectã adevãruri teologice limpezi, regãsite în întreagaScripturã, mai degrabã decât texte specifice doveditoare. Temele biblicecuprinzãtoare ca legãmânt, har, împuternicire ºi intimitate constituie temeliateologiei noastre aplicate la relaþiile de familie.Cartea este împãrþitã în ºapte pãrþi. În prima parte, „Perspective

teologice ºi sociologice asupra vieþii de familie”, prezentãm o teologiefundamentalã a relaþiilor de familie ºi o serie de perspective teoretice asuprafamiliei ca un sistem în curs de dezvoltare. Partea a doua, „Cãsãtoria: temeliavieþii de familie”, este dedicatã unor subiecte ca alegerea partenerului ºiîntemeierea unei cãsnicii creºtine trainice. În partea a treia, „Creºtereacopiilor: extinderea vieþii de familie”, ne axãm pe dezvoltarea ºi pe educareacopiilor, pe tensiunea ºi pe încordarea în relaþiile pãrinte / adolescent ºi pefamilie în existenþa ei târzie. În partea a patra, „Sexualitatea: identitatea înviaþa de familie”, luãm în considerare definiþiile variabile atribuite mascu-linitãþii ºi feminitãþii, implicaþiile pe care aceste variaþii le au asupra vieþii defamilie ºi dimensiunile diferite ale creãrii noastre ca fiinþe sexuale. Partea acincea, „Comunicarea: inima vieþii de familie”, descrie expresia iubirii ºi aintimitãþii, precum ºi expresia mâniei ºi a conflictului între membrii familiei.Partea a ºasea, „Dinamica socialã a vieþii de familie”, pune în discuþie câtevadintre ariile mai problematice ale vieþii de familie: stresul, divorþul, pãrintelesingur, recãsãtorirea ºi familiile reconstituite. Partea a ºasea, „Viaþa de familieîn societatea modernã”, vizeazã efectele pe care le are societatea industri-alizatã modernã asupra vieþii de familie. În acest context, oferim câtevasugestii privitoare la modul în care pot fi schimbate structurile sociale pentrua se crea un mediu familial mai sãnãtos.În loc sã folosim o abordare fragmentarã, dedicând fiecare capitol unui

subiect unic, am încercat sã facem din fiecare capitol o parte integrantã a

12 Prefaþã

temei întregii cãrþi. Am cãutat sã inserãm în conþinutul fiecãrui capitol bazanoastrã teologicã pentru relaþiile de familie ºi viziunea noastrã asuprafamiliei ca un sistem în curs de dezvoltare. Mulþumim lui Dawn McNealWard cã ne-a dat dreptul sã folosim în capitolele 17 ºi 18 un material pe careea ºi Jack îl prezentaserã deja la un seminar în noiembrie 1984 la FullerTheological Seminary. Suntem foarte recunoscãtori lui Jon Good ºi lui GrettaHassel pentru ajutorul acordat la editare. Mulþumim în mod deosebit luiGeorgia Kess ºi lui Jean Hedge pentru sprijinul acordat la redactare. Dorim,de asemenea, sã îi mulþumim lui Ron Wheeler pentru realizarea desenelorºi lui Ray Wiersma de la Baker Book House pentru conducerea editorialã.De vreme ce contribuþiile noastre la carte sunt aproximativ egale, am

convenit ca numele noastre sã aparã în ordine alfabeticã. Jack este sociologde profesie, acumulând peste 30 de ani de experienþã didacticã, ºtiinþificãºi literarã la nivel de universitate ºi de seminar. Terapeut pe probleme decuplu ºi de familie timp de 25 de ani, Judy predã în prezent la nivel deuniversitate ºi de seminar de mai bine de 16 ani. Atât Jack cât ºi Judy au opregãtire postdoctoralã în teologie ºi în studii biblice.Cu toate cã am încercat sã armonizãm înþelegerea academicã, teologicã

ºi clinicã asupra familiei, interesul nostru pentru viaþa de familie nu estedoar unul academic. Partea cea mai importantã a vieþilor noastre am trãit-oîn contextul familiei ºi vocaþia noastrã comunã este aceea de a veni înspijinul familiilor.Amândoi ne socotim cât se poate de privilegiaþi cã am fost crescuþi ºi

educaþi în cãmine creºtine care cultivã iubirea. Pãrinþii ne-au dat pilde deiubire necondiþionatã; în cãminele lor am gãsit multã putere, mângâiere ºisiguranþã.Suntem cãsãtoriþi de mai bine de 36 de ani. Avem o fiicã, Jacque,

cãsãtoritã ºi un fiu adoptat corean, Joel. Am trãit în mod personal plãcerileºi durerile emoþionale, bucuriile ºi necazurile, stresul ºi exaltarea vieþii defamilie. Cu 22 de ani în urmã, iubitul nostru fiu în vârstã de zece ani, Jeff, amurit din cauza unui cancer osos. Încercarea de a face faþã durerii aceleipierderi a avut un impact puternic asupra noastrã. Trei ani am trãit în familiaextinsã într-un aranjament cu Jacque, cu soþul ei ºi cu cei doi nepoþi ai noºtri,Curtis ºi Jacob. Pânã nu demult, mama lui Judy, care era foarte înaintatã învârstã, a locuit împreunã cu noi timp de nouã luni pânã când a încetat dinviaþã la vârsta de 92 de ani. Am învãþat multe ºi continuãm sã învãþãm pemãsurã ce parcurgem fiecare etapã a vieþii de familie. Vorbind deseori desprefragilitatea familiei nucleare izolate, trãim în prezent cu trei adulþi single ºiînvãþãm despre beneficiile ºi despre valoarea unui astfel de cãmin. Avemîncrederea cã ceea ce am învãþat va aduce foloase cititorilor noºtri.

PPaarrtteeaa îînnttââii

PERSPECTIVE TEOLOGICE ªISOCIALE ASUPRA VIEÞII DE FAMILIE

15

INTRODUCERE

Începem studiul nostru cu prezentarea perspectivelor teologice ºi socialefundamentale asupra vieþii de familie. În primul capitol vom prezentateologia relaþiilor de familie, bazatã pe ceea ce Biblia afirmã despreDumnezeu ca pãrinte în relaþia Lui cu copiii lui Israel ºi despre Cristos camire în relaþia Lui cu Biserica, mireasa Sa. Teologia recent vehiculatã înlegãturã cu relaþiile de familie pune accentul pe concepte ca legãmânt, har,împuternicire ºi intimitate.În cel de-al doilea capitol ne vom familiariza cu douã perspective

sociologice. Perspectiva sistemicã potrivit cãreia familia este consideratã oreuniune a unor pãrþi care se interrelaþioneazã se axeazã pe relaþiile dintremembrii familiei. Perspectiva dezvoltãrii presupune focalizarea pe diferiteleetape ale vieþii de familie. Analizând aceste douã perspective sociologice,vom descoperi câteva dintre trãsãturile de bazã ale unei familii trainice ºifuncþionale.

17

11O bazã teologicã pentru relaþiile de familie

Folosirea Scripturii la elaborarea unei teologii a familiei

Cum am putea folosi cel mai bine Scriptura pentru a afla intenþia luiDumnezeu pentru viaþa de familie în acest nou mileniu? Un mod obiºnuiteste acela de a extrage versetele-cheie din diferite pasaje biblice al cãrorsubiect este familia. Aceste versete sunt aranjate apoi la fel cum cinevaaranjeazã diferite flori pentru a forma un buchet încântãtor. De fapt, oastfel de utilizare a Scripturii ridicã probleme atunci când creºtinii obþindouã buchete diferite de versete ºi nu cad de acord asupra a ceea ce Bibliaare de spus referitor la viaþa de familie. Metoda aceasta de a selecta doaranumite versete care vorbesc despre familie poate fi comparatã cumineritul de suprafaþã. Ignorând contextul cultural ºi social, minerul desuprafaþã pãtrunde nãvalnic în vinele Scripturii, înlãturã elementelenedorite ºi iese la ivealã cu cele mai bune pepite ale adevãrului. De preamulte ori cãutarea adevãrului spus de Dumnezeu despre familie se soldeazãcu un adevãr care se armonizeazã cu ideile preconcepute ale mineruluicare brãzdeazã solul.Pepitele proeminente între cele extrase în mod tipic sunt reglementãrile

din Noul Testament în ce priveºte familia ºi relaþiile domestice (de ex.,Efeseni 5:22–6:9; Coloseni 3:18–4:1; 1 Timotei 2:8–15; 6:1–2; Tit 2:1–10;ºi 1 Petru 2:18–3:7). Expertul în Noul Testament, James Dunn, aratã totuºicât de important este sã se ia în considerare întregul context al pasajelor

18 Perspective teologice ºi sociale asupra vieþii de familie

biblice referitoare la viaþa de familie. Aceste pasaje indicã preocupareacreºtinilor din secolul I pentru ordine în cele trei relaþii domestice de bazã:soþ / soþie, pãrinte / copil, stãpân / sclav. Dunn (1996, 62) aratã cã e oproblemã atunci când textele Scripturii se citesc fãrã a lua în considerarecontextul social, istoric ºi cultural din perioada scrierii. Deºi motivul cãutãriiunor reguli ferme pentru viaþa domesticã este logic, „se ridicã o problemãatunci când încercãm sã transformãm codul familial în reguli atemporalecare pot fi pur ºi simplu transpuse de-a lungul timpului în prezent, fãrãadunãri ºi scãderi”. A face acest lucru înseamnã a accepta sclavia ca parte avoii lui Dumnezeu pentru viaþa de familie. Dunn ajunge la concluzia cã oasemenea folosire a Scripturii este un abuz.Kenneth Gangel (1977) a fost un scriitor creºtin care a încercat sã mute

centrul atenþiei dincolo de pasajele biblice izolate. Strategia seriei sale depatru articole intitulate „Toward a Biblical Theology of Marriage andFamily” [Spre o teologie biblicã a cãsãtoriei ºi a familiei] era de a cita ºicomenta pe scurt referinþe biblice relevante pentru înþelegerea scopuluicãsãtoriei ºi al fami liei. Aceasta includea rolurile diverºilor membri aifamiliei, funcþionarea familiei ca sistem social ºi chestiunile ºi problemelelegate de viaþa de familie. Deºi lucrarea sa este o sursã nepreþuitã de analizãsistematicã a referinþelor biblice relevante pentru familie, el nu a reuºit sãpropunã o teologie completã despre cãsãtorie ºi despre familie.În cartea sa, Spheres of Love: Toward a New Ethics of the Family [Sfere ale

iubirii: spre o nouã eticã a familiei] (1994), Stephen Post vorbeºte despreo „teologie analogico-familialã”. Aceasta este abordarea pe care opropunem în aceastã carte, o teologie a relaþiilor de familie care se bazeazãpe descrierile vechi- ºi nou-testamentare referitoare la un Dumnezeu înrelaþie. Termenii în legãturã cu familia utilizaþi pentru a descrie relaþiadintre Dumnezeu ºi copiii lui Israel ºi relaþia dintre Cristos, Mirele, ºiBiserica Sa, Mireasa, reprezintã modele adecvate pentru teologia relaþiilorde familie.Relaþia dintre Dumnezeu ºi copiii lui Israel este un model deosebit de

eficient pentru elaborarea unei teologii a re la þiilor de familie. MyronChartier (1978) sugera cã dacã acþiunile lui Dumnezeu faþã de Israel suntluate ca model, exercitarea rolului de pãrinte se caracterizeazã prin atributeprecum iubire, purtare de grijã, receptivitate, disciplinare, dãruire, respect,cunoaºtere ºi iertare.Încheierea unui legãmânt între Dumnezeu ºi naþiunea lui Israel devine

o parte importantã în elaborarea unei teologii a familiei. În cartea sa, OnBeing Human [Despre a fi uman], Ray Anderson (1982) utilizeazã acestconcept al legãmântului în construirea unei antropologii teologice.Începând cu adevãrul teologic cã „umanitatea este determinatã ca existenþãîntr-o relaþie de legãmânt cu Dumnezeu” (p. 37), Anderson aplicã conceptul

19O bazã teologicã pentru relaþiile de familie

legãmântului la relaþiile dintre oameni, inclusiv la relaþiile: soþ / soþie ºipãrinte / copil. Anderson considerã asemenea relaþii de familie bazate pelegãmânt ca fiind „de ordin secundar, fãcute posibile prin ordinul primordialal diferenþierii dintre bãrbat ºi femeie” (p. 52). Planul lui Dumnezeu de acrea bãrbatul ºi femeia într-o relaþie de complementaritate serveºte scopuluiinterdependenþei ºi interacþiunii cooperante dintre oameni. Aceastãnoþiune este numitã „coumanitate”.Anderson ºi Dennis Guernsey (1985) elaboreazã conceptul de legãmânt

ca o paradigmã a familiei într-o altã carte, On Being Family [Despre a fi ofamilie]. În aceastã carte, autorii descriu legãmântul ca „o relaþie unilateralãstabilitã de Dumnezeu cu poporul Sãu Israel, prin acþiuni concrete princare a convo cat persoane individuale ºi în final o întreagã naþiune într-oistorie a rãspunsu lui” (p. 33). Aplicând conceptul de legãmânt la familie, eiaccentu eazã calitatea necondiþionalã a legãmântului: „Iubirea-legãmânteste cea care asigurã fundamentul familiei. De aceea, familia înseamnã multmai mult decât consangvinitate în cadrul cãreia legãturile de sângefurnizeazã singura bazã a apartenenþei. Familia este locul unde eºti iubit înmod necondiþionat ºi unde poþi sã contezi pe aceastã iubire chiar ºi atuncicând nu o meriþi” (p. 40).Stuart McLean (1984), într-o lucrare intitulatã The Language of Covenant

and a Theology of the Family [Limbajul legãmântului ºi o teologie a familiei”),sugereazã moduri în care legãmântul poate fi folosit în mod eficient cametaforã pentru cãsãtorie ºi pentru relaþiile de familie. Descriind compo -nentele relaþionale ale legãmântului, el face urmãtoarele observaþii: (1) oamenii sunt fiinþe sociale ºi trãiesc în comunitate; (2) unitatea de bazãa familiei ºi a legãmântului este diada; (3) persoanele care trãiesc încomunitate vor experimenta atât lupta ºi conflictul cât ºi armonia; (4) persoanele care trãiesc prin legãmânt trebuie sã aibã disponibilitatea dea ierta ºi de a fi iertaþi de ceilalþi; (5) persoanele care trãiesc prin legãmânttrebuie sã accepte legãtura lor faþã de ceilalþi; (6) persoanele care trãiescprin legãmânt vor accepta legea sub forma tiparelor ºi a ordinii în relaþii;ºi (7) persoanele care trãiesc prin legãmânt vor avea o conºtiinþã temporalãîn timp ce vor pãstra amintirea trecutului, vor trãi în prezent ºi vor anticipaviitorul (p. 4–32).Suntem de acord cã noþiunea de legãmânt este elementul fundamental

ºi esenþial în elaborarea unei teologii a familiei. Acesta fiind principalulpunct de pornire, scopul acestui capitol este elaborarea unei teologii arelaþiilor de familie. Ori de câte ori ne vom concentra asupra relaþiilor defamilie, ne vom confrunta cu întrebãri sociale ºi teologice care vizeazãnatura familiei mai degrabã decât structura ei.

FIGURA 1 OO bbaazzăă tteeoollooggiiccăă ppeennttrruu rreellaaţţiiiillee ddee ffaammiilliiee

Gradulangajamentului

Legământul iniţial

Gradulîmputernicirii

Gradulintimităţii

Gradulharului

Legământulmatur

20 Perspective teologice ºi sociale asupra vieþii de familie

Elementele unei teologii a relaþiilor de familie

Propunem o teologie a relaþiilor de familie care include patru etapesuccesive, dar neliniare: legãmântul, harul, împuternicirea ºi intimitatea.Sugerãm în continuare cã relaþiile de familie fie vor fi dinamice ºi se vormaturiza, fie vor fi statice ºi, în final, se vor stinge. Un asemenea model alrelaþiilor de familie este prezentat în Figura 1. Punctul logic de plecare aloricãrei relaþii de familie este un angajament-legãmânt care are în centrulei iubirea necondiþionatã. Din siguranþa pe care o produce aceastãiubire-legãmânt se dezvoltã harul. În aceastã atmosferã de har, membriifamiliei au libertatea de a se împuternici unul pe celãlalt. Împuternicireaduce la posibilitatea intimitãþii între membrii familiei. Intimitatea, apoi,conduce din nou la un grad mai mare de angajament-legãmânt.Schimbarea succesivã este redatã în Figura 1 printr-o spiralã îndreptatã

spre interior pentru a reprezenta potenþialul pe care îl au relaþiile de familiede a creºte înspre niveluri de legãmânt, de har, de împuternicire ºi deintimitate tot mai profunde. De exemplu, relaþia dintre pãrinte ºi