parte scrisa-proiect diploma

CUPRINS:

1. PRECIZAREA DATELOR DE PROIECTARE

2. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

3. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

4. CALCULUL LA FORŢE LATERALE ŞI VERTICALE

5. CALCULUL RIGIDITĂŢII LA FORŢE LATERALE

6. CALCULUL EFORTURILOR ÎN SUPRASTRUCTURĂ


8. CALCUL STATIC NELINIAR

9. MEMORIU TEHNIC GENERAL

10. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII -

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

11. ANEXE

12. PIESE DESENATE

1. PRECIZAREA DATELOR DE PROIECTARE

______________________________________________________________________________1

În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei structuri

etajate D+P+3E cu structura în cadre din beton armat. Clădirea va avea funcţiuni

multiple si anume: spatiu comercial, sediu firma, birouri si spatii de cazare tip

hotelier. În cele ce urmează se face o scurtă prezentare a principalelor

caracteristici ale clădirii.

Funcţiuni clădire:

• Demisol: spatii tehnice;

• Parter: holuri de acces, recepţie, bucatarie, sala de mese, sala

de sedinte si grupuri sanitare;

• Etaje curente: hol de acces, camere de cazare, logie/balcoane

grupuri sanitare;

• Terasa: necirculabilă.

Date generale de conformare a clădirii:

Structura de rezistenţă:

1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit;

2. Infrastructura: radier general şi pereţi exteriori demisol din

beton armat monolit;

• închideri şi compartimentări:

2. pereţi exteriori din caramida poroterm de

dimensiuni 30 cm şi termoizolaţie din polistiren extrudat

cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior;

3. pereţi interiori: din caramida poroterm de

dimensiuni 25 cm.

• Mod realizare a clădirii: din beton armat monolit (inclusiv

planşee).

Traficul în clădire:

• O scara de acces;

• Un ascensoar cu capacitatea de 250 kg.

______________________________________________________________________________2

Date ale amplasamentului clădirii:

• Localitatea: Craiova

• Clasa de importanţă şi de expunere III, I=1.0

• Condiţii seismice:

o ag - acceleraţia terenului - 0.16g

o Tc =1.0 s

• Zona de zăpada: C, s0k = 2.0 kN/m2;

Terenul de fundare

Caracteristicile terenului de fundare: Pconv = 200 kPa (2,00 daN/cmp).

Conform studiului geotehnic terenul pe care urmeaza sa se construieaca

cladirea este alcatuit din argile nisipoase galben cafenii, plastic consistente.

Dimensiuni clădire

Cladirea va avea in plan urmatoarele dimensiuni:

• lungime: 21,80 m, cu travee de 4,30 m;

• latime de 14,70 m cu 2 deschideri avand 6,15 m si o

deschidere centrala de 2 m;

• înălţime demisol: 2,97 m;

• înălţime parter: 2,97 m;

• înălţime etaj curent: 2,97 m.

Caracteristicile de rezistenta ale materialelor

• beton clasa C12/15 (Bc15, B200)

o pentru plăci şi grinzi

fcd = Rc* = 15 N/mm2

fctd = Rt* = 1.1 N/mm2

o pentru stâlpi

fcd = mbcRc* = 0.85*15 = 13 N/mm2

______________________________________________________________________________3

fctd = mbtRt* = 0.85*1.1 =0.95 N/mm2

• oţel: Pc52 (armături longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2

• OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2

Principalele reglementări tehnice avute în vedere sunt:

[1] Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali

de beton armat - indicativ CR 2-1-1.1;

[2] Cod de proiectare seismica P100-1/2006;

[3] STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor

structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat;

[4] CRO-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării

structurilor în construcţii.

2. BREVIAR DE CALCUL

În cazul structurilor de beton armat, etapa de dimensionare a elementelor

structurale are o importanţă crescută datorita aportului acestora la încărcările

gravitaţionale şi la masa clădirii. Criteriile de dimensionare pot fi cele referitoare

la condiţii de rigiditate (săgeţi admisibile), de ductilitate, sau pot fi cerinţe

arhitecturale sau tehnologice.

A. Stabilirea incarcarilor

A.1. Planseu peste demisol

a) Greutatea permanenta N Coef c

- placa avand grosimea 13 cm (0,13 x 2500 daN/cm3) 325 1,9 360

- sapa egalizare avand grosimea de 2 cm

(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62

- tencuiala 1,5 cm (0,015 x 2200 daN/cm3) 33 1,4 46

- pereti despartitori dimensionati conf.

STAS 10101/2A-88 150 1,4 210

------------------------------------------

______________________________________________________________________________4

gn = 552 daN/mp gc = 678 daN/mp

pn ≈ 560 daN/mp pc≈ 680 daN/mp

b) Sarcini utile N Coef c

150 1,4 210

------------------------------------------

gtn = 710 daN/mp gt

c = 890 daN/mp

A.2. Planseu peste parter, et. 1 si et. 2




(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62



STAS 10101/2A-88 150 1,4 210

------------------------------------------




(terasa necirculabila cu pante < 1:20 conf. STAS 10101/2A-78)

150 1,4 210

------------------------------------------

gtn = 710 daN/mp gt

c = 890 daN/mp

A.3. Planseu peste et. 3 (terasa)




(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62

- bariera de vapori - 1 strat carton + 2 straturi bitum

(0,01 x 1100 daN/cm3) 11 1,4 15

______________________________________________________________________________5

- termoizolatie vata minerala

(0, 10 x 250 daN/cm3) 25 1,4 35

- beton avand 10-20 cm grosime

(0, 15 x 2200 daN/cm3) 330 1,4 363

- hidroizolatie (1 pietris + 2 carton + 4 bitum)

(0, 02 x 1100 daN/cm3) 22 1,4 31

- strat de pietris margaritar (pentru protectie, 7 cm)

(0, 04 x 1600 daN/cm3) 64 1,4 90

------------------------------------------



(terasa necirculabila cu pante < 1:20 conf. STAS 10101/2A-78)

150 1,4 210

------------------------------------------

gtn = 710 daN/mp gt

c = 890 daN/mp

pn = 75 daN/mp pc = 105 daN/mp

c) Sarcini accidentale (climatice) conf.

CR 1-1-3-2005 N Coef c

160 1,4 224

------------------------------------------

pn = 75 daN/mp pc = 105 daN/mp

Sk = µ1 Ce CtSok daN/mp

Sok = 200 daN/mp

µ1 = 0,8 pentru panta < 300

Ce = 1; Ct = 1

Deci: Sk = 0,8 x 200 = 160 daN/mp

Recapitulatie incarcari uniform distribuite

- planseu peste demisol, parter, etaj 1 si 2: qn≈560 daN/mp; qc≈ 680

daN/mp

pn=150 daN/mp; pc =210 daN/mp

______________________________________________________________________________6

------------------------------------------

qn =710 daN/mp;qc =890 daN/mp

- planseu peste etaj 3 (terasa): qn≈821 daN/mp; qc≈ 956 daN/mp

pn=235 daN/mp; pc =329 daN/mp

------------------------------------------

qn=1060daN/mp;qc =1290daN/mp

A.4. Incarcare pe ml zidarie de umplutura

qn = 3,00 m x 0,30 x 2000 daN/m = 600 daN/m

qc = 1,20 x 600 = 720 daN/m

A.5. Incarcare pe balcoane




(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62



STAS 10101/2A-88 150 1,4 210

------------------------------------------




500 1,4 600

------------------------------------------

pn = 500 daN/mp pc = 600 daN/m

gn=1060 daN/mp gc =1280 daN/mp

B. Calculul cadrului curent (ax 2)

Schema geometrica a cadrului (dimensiuni grinzi si stalpi) este prezentata in

figura nr. 2.1.

______________________________________________________________________________7

Figura nr. 2.1. Schema geometrica a cadrului

Momentul de inertie si coeficientul de rigiditate

Nodul BaraSectiune

cm x cm

Mom. de inertie

I (dcm3)

Lungime

bara (cm)KI = I/l x 100

0 0-4 30x50 1/12x3x53=31,25 31,50 KI = 9,92

44-5 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

4-8 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

5

5-4 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

5-1 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

5-6 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80

5-9 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

8

8-4 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

8-9 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

8-12 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

9

9-8 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

9-5 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

9-10 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80

9-13 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

12 12-8 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

12-13 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

12-16 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

______________________________________________________________________________8

13

13-12 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

13-9 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

13-14 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80

13-17 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

16

16-12 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

16-17 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

16-20 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

17

17-16 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

17-13 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

17-18 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80

17-21 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

2020-16 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92

20-21 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80

21

21-20 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76

21-17 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77

21-22 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80

Valorile coeficientilor de rigiditate se trec pe barele cadrului (vezi fig. nr.

2.2.), pentru a putea usor calcula coeficientii de repartitie la fiecare nod.

Figura nr. 2.2. Schema geometrica a cadrului

______________________________________________________________________________9

Stabilirea coeficientilor de repartie „r” la noduri

Nodul 4

r4-0 =

r4-5 =

r4-8 =

Verificare:

Nodul 5

r5-4 =

r5-9 =

r5-6 =

r5-1 =

Verificare:

Nodul 6 este simetricul nodului 5.

Nodul 8,12 si 16 sunt idem nodului 4.

Nodul 9

r9-8 =

r9-13 =

r9-10 =

r9-5 =

______________________________________________________________________________10

Verificare:

Nodul 13 si 17 sunt idem nodului 9.

Nodul 10,14 si 18 sunt idem nodului 5.

Nodul 20

r20-16 =

r20-21 =

Verificare:

Nodul 21

r21-20 =

r21-17 =

r21-22 =

Verificare:

Coeficientii de repartitie sunt pezentati pe schema cadrului, la fiecare nod, in

figura nr. 2.3.:

______________________________________________________________________________11

Figura nr. 2.3. Reprezentarea coeficientilor de repartitie

Ipoteze de incarcare

Ipoteza 1 – sarcini gravitationale g (daN/m)

Sarcinile gravitationale sunt prezentate in figura nr. 2.4.:

______________________________________________________________________________12

Figura nr. 2.4. Reprezentarea sarcinilor gravitationale

Rigla terasa

Rigla curenta

Ipoteza 2 – sarcini utile I (in sah) p (daN/m)

Reprezentarea sarcinilor utile se prezinta in figura nr. 2.5.:

______________________________________________________________________________13

Figura nr. 2.5. Reprezentarea sarcinilor utile

Ipoteza 3 – sarcini utile totale p (daN/m)

Reprezentarea sarcinilor utile totale se prezinta in figura nr. 2.6.:

______________________________________________________________________________14

Figura nr. 2.6. Reprezentarea sarcinilor utile totale

Momente de incastrare perfecta (M) la capetele riglelor (formulele

momentelor de incastrare perfecta s-au luat din manualul pentru Calculul

Constructiilor, pagina 1098)

a)din srcini permanente

1. Rigla terasa

______________________________________________________________________________15

2. Rigla curenta 12-13-14

b)din srcini utile totale

1. Rigla terasa 20-21-22-23

2. Rigla curenta 12-13-14

Momentele de incastrare perfecta la noduri din greutatea proprie se

echilibreaza prin operatii Cross.

Nodul 20

Nodul 21

Nodul 12

Nodul 13

______________________________________________________________________________16

Echilibrare prin operatii Cross, momente de incastrare perfecta din sarcini

permanente

Figura nr. 2.7. Echilibrare momente de incastrare perfecta din sarcini permanente

Precizare: Momentele la noduri notate cu rosu sunt momentele echilibrate

din greutatea proprie.

Pentru verificare suma algebrica a acestor momente la fiecare nod trebuie sa

fie „zero”.

______________________________________________________________________________17

Exemplu nodul 8:

- 622 – 2440 + 7062 = 0

Echilibrare prin operatii Cross, momente de incastrare perfecta din sarcini

utile totale

Figura nr. 2.8. Echilibrare momente de incastrare perfecta din sarcini utile totale

Nodul 20

Nodul 21

______________________________________________________________________________18

Precizare: Momentele la noduri notate cu rosu sunt momentele echilibrate

din sarcina utila totala.

Pentru verificare suma algebrica a acestor momente la fiecare nod trebuie sa

fie „zero”.

DIMENSIONARE RIGLA CURENTA 12-13-14-15

Schema de incarcare a riglei curente este data in figura nr. 1.9.

Figura nr. 2.9. Schema de incarcare a riglei curente

Momentele sunt echilibrate si actioneaza la capetele fiecarei bare simultan cu

incarcarea barei din sarcini in ipotezele considerate, respectiv din greutatea

proprie si sarcini utile totale.

Pentru momentele pozitive in camp se calculeaza se calculeaza fiecare

deschidere ca grinda simpla rezemata incarcata cu sarcini permanente si utile din

care se scad in dreptul momentului maxim pozitiv in mijlocul deschiderii

momentului negativ, corespunzator momentelor echilibrate de la capetele

barelor (respectiv grina considerata).

Dimensionare rigla intre nodurle 12 si 13, este data in figura nr. 2.10.:

______________________________________________________________________________19

Figura nr. 2.10. Dimensionare rigla intre nodurile 12 si 13

Diagrama de momente este prezentata in figura 2.11:

Figura nr. 2.11. Diagrama de momente

Determinarea momentului maxim in camp:

Momentul maxim negativ pe reazem este momentul echilibrat din sarcini

permanente si utile corelat cu un coeficient supraunitar acoperitor pentru

dimensionarea in ipoteza incarcarii cu sarcini fundamentale, la care se adauga

sarcinile extraordinare (cutremur). Acest coeficient s-a luat acoperitor, avand

valoarea de 1,4.

Momentul maxim negativ in nodul 12 este:

Momentul maxim negativ in nodul 13 este:

______________________________________________________________________________20

Dimensionare rigla 12-13 in camp este urmatoarea:

Dimensionarea sectiunilor de b.a. s-a facut dupa schemele de calcul

Indrumatorul pentru calculul elementelor de b.a. de Radu Agent, editia 1992.

Caracteristici sectiune: hp = 13 cm, hg = 55 x b = 30 cm

Criteriul A: Δb = 1/6 x lc in care:

Δb = deci:

Criteriul B:

Criteriul C:

Stiim ca: Rc = 9,5 N/mm2 si Ra = 300 N/mm2 (PC 52)

deci , calculand deci ca o grinda dreptunghiulara cu sectiunea

, dupa schema 1.2.

Reazem:

Astfel sectiunea grinda este: 30 cm x 55 cm

______________________________________________________________________________21

Armatura in nodurile 13 si 14 va fi:

- la calareti;

- la calareti;

Deci:

Verificarea la forta taietoare

Se va calcula forta taietoare pe deschiderea 12-13

Schema de incarcare este prezentata in figura nr. 2.12.:

Figura nr. 2.12. Schema de incarcare

Diagrame de forte taietoare

Diagrama de forte taietoare este prezentata in figura nr. 2.13.:

Figura nr. 2.13. Diagrama de forte taietoare

______________________________________________________________________________22

Conform dimensiunii la incovoiere dispozitia armaturii longitudinale este

prezentata in figura nr. 2.14:

Desen 14

Verificarea se face pentru reazemul din nodul 14 unde forta taietoare este

maxima (12666 daN), in sectiunile 1-1 si 2-2, langa stalpul central,

corespunzator nodului 14.

Astfel acoperirea este:

In care pentru beton C12/15 avem: si

Astfel avem 3 conditii:

; ; (la limita)

in care ;

Deci:

, armatura longitudinala rezmata pe reazem

%; % = 0,39 %

Aleg astfel etrier ,

______________________________________________________________________________23

Deci: sau 137580 N > 126660 N

Astfel armarea transversala a etrierilor este bine aleasa.

Dimensionare placa curenta

Dimensionarea placii curente este prezentata in figura nr. 2.15.:

Figura nr. 2.15. Diagrama placii curente

;

Deci:

______________________________________________________________________________24

Dimensionare in camp:

pe direrectia lunga

Pentru beton C12/15 (B200) avem: ; pentru PC

52.

pe direrectia scurta

Reazem interior (X) catre culoar

Reazem interior (Y) intre camere

______________________________________________________________________________25

Schema armare placa este prezentata in figura nr. 2.16:

Desen 16

Figura nr. 2.16. Schema de armare placa

Dimensionare stalp central 40x40 cm

În cazul stâlpilor, criteriul de dimensionare predominant este cel legat de

asigurarea ductilităţii locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de

compresiune. Codul P100-1/2006 (paragraful 5.3.4.2.2) recomandă preluarea

condiţiilor prevăzute de STAS 10107/0-90, prin care se limitează valoarea

efortului mediu axial la 0,55 în cazul dispunerii unei armături de confinare

suplimentare şi la 0.4 în cazurile obişnuite. Astfel s-a preferat alegerea unei

valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune.

Impunerea condiţiei de ductilitatea necesită evaluarea forţei axiale de

compresiune şi determinarea unei arii de beton necesare a stâlpului.

Nu se propune schimbarea secţiunii stâlpilor pe înălţimea clădirilor, pentru a

evita variaţia rigidităţii etajelor, al căror efect defavorabil a fost pus în evidenţa

prin calcule dinamice şi prin degradările suferite de acest tip de clădiri la

cutremurele.

Calculul eforturilor axiale (N si M):

______________________________________________________________________________26

Pentru sectiunea 400 x 400 m/m avem: ;

Deci , astfel inaltimea pe care barele longitudinale se

inadesc se majoreaza cu 50 %, conform paragrafelor 8.5.4c, din Radu Agent.

unde: lp = 1,50 x 1,525 = 0,788 m. Se ia lp = 0,80 m

, se ia la = 0,02 m

Pentru n=0,38 si m=0,0446 din tabelul 9B, se ia pentru:

Schema de armare stalp central este prezentata in figura nr. 2.17:

______________________________________________________________________________27

Desen 17

Figura nr. 2.17. Schema de armare stalp central

Stalp marginal 30 x 50 cm (schema 2.2 Radu Agent)

Calculul eforturilor axiale (N si M):

Pentru sectiunea 300 x 500 m/m avem: ;

Se alege pe latura scurta:

Schema armare a stalpului marginal este prezentata in figura nr. 2.18.:

______________________________________________________________________________28

Desen 18

Figura nr. 2.18. Schema de armare stalp marginal

DIMENSIONARE FUNDATIE STALP MARGINAL

In care:

Pcc - presiunea conventionala de calcul a terenului, pcc = 200 daN/m2, care se

diminueaza (2,00 daN/cmp) cu 20 % pentru asigurarea la forte excentrice

provenita din ipoteza de incarcare.

Alegem

Astfel fundatia este: 180 cm x 200 cm.

Detaliul fundatiei stalpului marginal este prezentata in figura nr. 2.19.:

Desen 19

Figura nr. 2.19. Schema fundatie stalp marginal

FUNDATIE STALPI CENTRALI

(vezi dimensionare stalp central)

Aleg

Astfel se alege urmatoarea fundatia avand urmatoarele dimensiuni:

______________________________________________________________________________29

200x480m.

DETALIU FUNDATIE STALPI CENTRALI

Detaliul pentru fundatie stalpi centrali este prezentata in figura nr. 2.20.:

Desen 20

Figura nr. 2.20. Detaliu pentru fundatie stalpi centrali

DETALIU FUNDATIE PERETE INTERIOR DEMISOL

Deoarece peretii interiori de la demisol sunt autoportanti, detaliu pentru

fundatie perete interior demisol, detaliul respectiv este similar peretelui exterior

cu deosebirea ca peretii interiori sunt din BCA cu caramida de 25 cm grosime

iar cei exteriori sunt din beton armat deoarece suporta si inpingerea pamantului

de la cota terenului amenajat (-1,55), la cota -3,30.

Desen 21

Figura nr. 2.21. Detaliu fundatie perete interior demisol

______________________________________________________________________________30

3. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE

Acţiunea seismică a fost modelată în cel mai simplu mod, folosind metoda

forţelor seismice statice echivalente. Acţiunea forţelor laterale a fost considerată

separat pe direcţiile principale de rezistenţă ale clădirii. Incarcarile seismice in

tara noastra sunt prezentate in figura nr. 3.1.:

______________________________________________________________________________31

Figura nr. 3.1. Incarcari seismice in tara noastra

c= ag x , in care:

______________________________________________________________________________32

= 1, coef. de importanţă al clădirii

ag= 0,16 (Craiova)

Tc = 1s (Craiova)

Β(T)=2,75

q= 5x1,35=6,75

=0,8

c= 1 x 0,28 x

deci c= 0,097

Modurile proprii fundamentale de translaţie pe cele două direcţii principale

au contribuţia predominantă la răspunsul seismic total, efectul modurilor proprii

superioare de vibraţie fiind neglijat.

Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental pentru

fiecare direcţie principala, se determină după cum urmeaza:

______________________________________________________________________________33

Fb =γl*Sd (Tl)*m*λ= 1* 0.96 * 2679 * 0.85 = 2184 kN = 0.0831*G

unde:

Sd(Tl) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare

perioadei fundamentale T[

Tl- perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine

direcţia orizontală considerată.

Sd(Tl)=ag*β(Ti)/q = 0.24*9.81*2.75/6.75 = 0.96 m/s2 pentru Tb < Tl < Tc

q - este factorul de comportare al structurii cu valori în funcţie de tipul

structurii şi capacitatea acesteia de disipare a energiei. Pentru o construcţie în

cadre de beton armat, fără neregularităţi în plan sau pe verticală, pentru clasa de

ductilitatea H, factorul de ductilitate are valoarea:

q = 5*αu/a, = 5*1.35 = 6.75

αu/αl - introduce influenţa unora dintre factorii cărora li se datorează

suprarezistenţa structurii, în special a redundanţei construcţiei, pentru clădiri în

cadre cu mai multe niveluri şi mai multe deschideri: αu/αl=1.35

m - masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel m i (vezi

tabelul 2)

γi = 1 - este factorul de importantă-expunere al construcţiei

λ = 0.85 - factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu

fundamental prin masa modală efectivă asociata acestuia

G- greutatea totală a structurii:

Forţele seismice de nivel sunt afişate în tabelul urmator :

Nivel Si,x Si,y Gn (kN) Fi,x(kN) Fi,y(kN)

4 0.55 0.54 2946.12 217.43 214.22

3 0.41 0.40 2946.12 159.65 157.93

2 0.25 0.25 2946.12 98.83 98.51

1 0.10 0.10 2946.12 39.53 39.09

TOTAL 11784,48 515,44 509,75

______________________________________________________________________________34

4. CALCULUL LA FORŢE LATERALE ŞI VERTICALE.

Calculul structurii la acţiunea forţelor laterale şi verticale a fost efectuat

folosind programul ETABS.

Modelul de calcul al suprastructurii este cel spaţial considerat încastrat la

baza primului nivel, diferenţa de rigiditate între infrastructura (cu pereţi de beton

armat pe contur) şi suprastructură permiţând asumarea acestei ipoteze

simplificatoare.

Planşeul de beton armat poate prelua eforturile produse de forţele laterale,

datorită regularităţii si omogenităţii structurii şi a fost considerat ca indeformabil

în planul său.

Elementele structurale ale suprastructurii, stâlpi şi grinzi, au fost modelate

folosind elemente finite de tip bară. Nodurile dintre stâlpi şi grinzi au fost

considerate indeformabile. În cazul grinzilor, zona de placă activa ce

conlucrează cu grinda la preluarea momentelor încovoietoare a fost evaluată la 3

hp (hp - înălţimea planşeului) de o parte şi de alta a grinzii.

Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale în stadiul de exploatare

"(domeniul fisurat de comportare) diferă funcţie de verificările efectuate şi vor fi

descrise separat în cadrul paragrafelor respective.

5. CALCULUL RIGIDITĂŢII LA FORŢE LATERALE

Se are în vedere verificarea la două stări limită, respectiv starea limită de

serviciu (SLS), sau starea limita de expoatare normala(SLEN) şi starea limită

ultima (ULS)

• Verificarea la starea ultimă de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii

______________________________________________________________________________35

principale a clădirii în urma unor cutremure, ce pot apare de mai multe ori în

viaţă construcţiei, prin evitarea degradărilor elementelor nestructurale şi a

componentelor instalaţiilor aferente construcţiei. Cutremurul asociat acestei stări

limită este un cutremur moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariţie

mai mare decât cel asociat stării limită ultime (perioada medie de revenire 30

ani)

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei :

drSLS=v*q*dr<dra

SLS

drSLS - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS

ν - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai mică a

cutremurului asociat

Valoarea factorului v este: 0.5 pentru clădirile încadrate în clasele III şi IV

de importanţă.

q - factorul de comportare specific tipului de structură

dr - deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic

sub încărcări seismice de proiectare

draSLS - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel

Valorile deplasărilor dr se calculează folosind ipoteze ale rigidităţii

elementelor structurale conforme cu gradul de interacţiune intre elementele

structurale şi cele nestructurale (compartimentări şi închideri). La acţiunea unui

cutremur modest ca intensitatea este de presupus ca legăturile între elementele

de închidere şi compartimentare şi stâlpi şi grinzi să nu fie compromise, iar

degradările elementelor nestructurale în discuţie să fie nesemnificative. În aceste

condiţii, este justificată considerarea aportului elementelor nestructurale la

rigiditatea globală a structurii. Întrucât nu se pot construi modele riguroase dar

suficient de simple ale conlucrării structură - elemente de compartimentare

pentru practica proiectării, se permite, în mod simplificat, evaluarea globală a

rigidităţii structurii prin considerarea proprietăţilor de deformaţie a secţiunilor

______________________________________________________________________________36

nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale şi neglijarea în

compensaţie, a aportului elementelor nestructurale. În cazul în care elementele

nestructurale nu se deformează solidar cu structura, rigiditatea structurii se

evaluează considerând proprietăţile de deformaţie a elementelor structurale în

stadiul fisurat.

Aşadar, în cazul de faţă valorile dr se estimează în ipoteza rigidităţii

secţionale a elementelor structurale în stadiul nefisurat:

(El)conv - Ec*Ic

unde:

Ec - Modulul de elasticitate al betonului Ic - Momentul de inerţie al secţiunii

brute de beton.

Perioadele corespunzătoare modurilor fundamentale pe cele două direcţii

principale sunt:

• Tx = 0.784 s

• Ty = 0.74s

Valorile admisibile ale deplasării relative de nivel pentru cazul în care

elementele nestructurale (cu cedare fragilă) sunt ataşate structurii: 0,004h (h -

înălţimea etajului).

După cum se poate observa din tabelul urmator, structura cu dimensiunile

elementelor obţinute din predimensionare respectă verificarea la deplasare

laterală corespunzătoare SLS.

etaj drx/h dry/h v *q*drx/h v *q*dry/h

4 0.000926 0.000874 0.003125 0.00295

3 0.000976 0.000919 0.003294 0.003102

2 0.000955 0.000904 0.003223 0.003051

1 0.000626 0.000605 0.002113 0.002042

• Verificarea la starea limită ultimă (ULS)

Verificarea de deplasare la starea limită ultima are drept scop principal

prevenirea prăbuşirii închiderilor şi compartimentărilor, limitarea degradărilor

______________________________________________________________________________37

structurale şi a efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat acestei stări limită este

cutremurul considerat pentru calculul rezistenţei la forte laterale a structurii

cutremurul de cod.

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.2.:

drULS=c*q*dr< dra

ULS

drULS - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociata ULS

q - factorul de comportare specific tipului de structură

dr - deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic

sub încărcările seismice de proiectare

c - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T < Te

deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele

corespunzătoare răspunsului seismic elastic.

draULS - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 2 %Hc.

În cazul acţiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradări

semnificative ale elementelor de compartimentare şi închidere este de presupus

ca legăturile dintre acestea şi elementele structurale vor fi compromise în cazul

în care nu se iau masuri speciale. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale

la rigiditatea globală a structurii, poate fi neglijată, iar valorile d r vor trebui

calculate în ipoteza rigidităţii corespunzătoare stadiului fisurat a elementelor

structurale. În lipsa unui abordări mai complexe, se admite a se evalua

rigiditatea structurii folosind jumătate din proprietăţile de deformaţie a

elementelor structurale în stadiul nefisurat. Această abordare are avantajul

simplităţii, prin evitarea unui calcul structural suplimentar, relaţiile de

echivalenţă fiind următoarele:

• dr (în ipoteza 0.5 ECIC) = 2 dr (în ipoteza EcIc)

• T (în ipoteza 0.5 ECIC) = T (în ipoteza EcIc)

În aceste condiţii perioadele corespunzătoare modurilor fundamentale pe

cele două direcţii principale sunt:

______________________________________________________________________________38

• Tx= 1.11 s(c= 1.335)

• Ty = 1.04 s (c = 1.469)

Verificarea explicită este prezentată în tabelul urmator:

UI

etaj drc/h dry,/h c* q*drx/h c*q* dry/h

4 0.001852 0.001748 0.01669 0.017336

3 0.001952 0.001838 0.017591 0.018229

2 0.00191 0.001808 0.017213 0.017931

1 0.001252 0.00121 0.011283 0.012

Pentru comparaţie structura a fost dimensionată la deplasare suplimentar

conform prescripţiilor normativului PI00/92, păstrând aceleaşi ipoteze de

modelare.

6. CALCULUL EFORTURILOR ÎN SUPRASTRUCTURĂ

Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de acţiuni ce

conţine încărcarea seismica. Pentru calcul s-a considerat acoperitor în aceasta

etapă o evaluare nuanţată a rigidităţilor în domeniul fisurat pentru stâlpi şi

grinzi:

• Stâlpi : 0.8 EcIc (nu există stâlpi întinşi)

• Grinzi : 0.5 EcIc.

Încărcările laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse în

programul ETABS luând în considerare şi o excentricitate accidentală (pozitivă

sau negativă) a centrului maselor egală cu 5% din lungimea construcţiei pe

direcţia perpendiculară de atac.

S-a notat:

GV - setul de acţiuni gravitaţionale (permanente, cvasipermanente şi

variabile) asociate acţiunii seismice;

SX - seism pe direcţia longitudinală;

______________________________________________________________________________39

SY - seism pe direcţia transversală

Denumire

combinaţie

de încărcări

Translaţie Sens rotaţie

datorat

excentricităţii

accidentale

Direcţie Sens

GSX1 =GV& SXlongitudina

l

GSX2 = GV& SXlongitudina

l


l


l

GSY1 =GV& SY transversal

GSY2 = GV& SY transversal




7.1. DIMENSIONAREA ARMĂTURII LONGITUDINALE A

GRINZILOR

Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obţin din

înfăşurătoarea combinaţiilor de încărcări amintite în capitolul anterior.

La alegerea armăturii longitudinale trebuie respectate condiţiile constructive

prevăzute la paragraful 5.3.4.1.2., adica, Coeficientul de armare minima

corespunde conditiei ca, dupa fisurarea betonului din zona întinsa, efortul

______________________________________________________________________________40

preluat de beton sa poata fi preluat de armatura.

Suplimentar faţă de condiţiile STAS 10107/90, se alege dispunerea unei

armături continue la partea superioara (cel puţin 25% din armătura totală), iar

aria armăturii inferioare să fie cel puţin 50% din armătura superioară. Procentul

minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toată lungimea grinzii

este:

7.2.DIMENSIONAREA ARMĂTURII TRANSVERSALE A GRINZILOR

Forţele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei

deschideri sub încărcarea transversală din gruparea seismică şi momentele de la

extremităţile grinzii, corespunzătoare pentru fiecare sens de acţiune formării

articulaţiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod. La

fiecare secţiune de capăt, se calculează 2 valori ale forţelor tăietoare de

proiectare, maxima VEd,max şi minimă VEd mm, corespunzând valorilor maxime ale

momentelor pozitive şi negative Mdb,i care se dezvoltă la cele 2 extremităţi i = 1

şi i =2 ale grinzii:

Mdb,i = γRb*MRb,i min(l , ∑MRc/∑MRb)

în care:

MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în

sensul momentului asociat sensului de acţiune a forţelor;

γRb - 1,2, factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al

oţelului;

∑MRC şi ∑MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale

stâlpilor şi grinzilor care întră în nod. Valoarea ∑MRC trebuie să corespundă

forţei axiale din stâlp în situaţia asociată sensului considerat al acţiunii seismice.

Pentru structuri obişnuite (grinzi slabe - stâlpi tari) raportul:

∑MRC / ∑MRb > 1.

Algoritm de calcul:

______________________________________________________________________________41

1: A-S,Stg= aria de armare efectivă a armăturii longitudinale din reazemul

stânga al grinzii din momentele negative;

2: A+Sdr

= aria de armare efectivă a armaturii longitudinale din reazemul

dreapta al grinzii din moment pozitiv;

4: MRb,l = A-astg * fyd * hyw;

5: MRb,2 = A+adr * fyd * hyw;

6:

l = lumina grinzii

q - încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grinda corespunzătoare

încărcărilor gravitaţionale de lungă durată

7:

8:

9: fctd=ms* fctd

10: ;

11: ;

12: si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate

13:

Zonele de la extremităţile grinzilor cu lungimea lcr = l,5hw, măsurate de la

______________________________________________________________________________42

faţa stâlpilor, se consideră zone critice (disipative). În aceste zone distanţă

maximă între etrieri trebuie să satisfacă condiţia (cod P100-2005):

în care dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale.

În afara zonelor disipative se aplică prevederile STAS 10107/90 privind

distanţa minimă între etrieri:

Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.

7.3. DIMENSIONAREA ARMĂTURII LONGITUDINALE STÂLPI

Valorile momentelor încovoietoare şi a forţelor axiale pentru dimensionarea

stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul

structural sub acţiunea forţelor laterale şi verticale, considerând efectele de

ordinul 2, in care:

bc = lăţimea stâlpului

hc = înălţimea stâlpului;

hyw = distanţa între armături

d = înălţimea utilă a secţiunii

Mdc = γRd*MEdc* ;

Mdc – momentul de proiectare în stâlp

MEdc – momentul în stâlp în secţiunea considerată, rezultat din calculul static

∑MRb – suma momentelor capabile asociate sensului acţiunii seismice

considerate în grinda din nodul în care se face verificarea

∑MEdb – suma momentelor rezultate din calculul static sub acţiunea forţelor

laterale şi verticale în grinda din nodul în care se face verificarea

______________________________________________________________________________43

pentru x<2a

pentru x>2a

Distanţa între barele consecutive trebuie să fie mai mică de 150 mm.

7.4. DIMENSIONAREA ARMĂTURII TRANSVERSALE A STÂLPILOR

Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare se determină din echilibrul

stâlpului la fiecare nivel, sub acţiunea momentele de la extremităţi,

corespunzând, pentru fiecare sens al acţiunii seismice, formării articulaţiei

plastice, care poate apărea în grinzile sau în stâlpii conectaţi în nod.

Momentul de la extremităţi se determină cu relaţia:

Mi,d=γRd * MRc,i min(l , ∑MRb/∑MRc)

în care:

γRd – factor care introduce efectul consolidării oţelului şi a frecării betonului

în zonele comprimate:

γRd = 1,3 pentru nivelul de la baza construcţiei şi

γRd = 1,2 pentru restul nivelurilor.

MRci valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzătoare

sensului considerat.

∑MRc şi ∑MRb sumele valorilor momentelor capabile ale stâlpilor şi grinzilor

care intră în nod. Valoarea ∑MRC trebuie să corespundă forţei axiale din stâlp în

situaţia asociată sensului considerat al acţiunii seismice.

Valorile momentelor capabile în stâlpi corespund valorilor forţelor axiale

din ipotezele asociate sensului considerat al acţiunii seismice.

Astfel ca un algoritm de calcul avem:

lcl = înălţimea liberă a stâlpului;

______________________________________________________________________________44

NEd = forţa axială din ipoteza de calcul corespunzătoare MRC

În cazul în care stâlpul este comprimat:

fctd’ = fctd*(1+0.5n);

; si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate

Zonele de la extremităţile stâlpilor se vor considera zone critice pe o distanţă

lcr:

lcr = max{l,5,hc; ;600mm}

unde hc este cea mai mare dimensiune a secţiunii stâlpului. Coeficientul de

armare transversală cu etrieri va fi cel puţin:

- 0,005 în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;

- 0,0035 în restul zonelor critice.

Distanţa dintre etrieri nu va depăşi : 5 < min

în care b0 este latura minimă a secţiunii utile (situată la interiorul etrierului

perimetral), iar dbi este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru

secţiunea de la bază s < 6 dbL.

La primele două niveluri, etrierii vor fi îndesiţi şi dincolo de zona critică pe

o distanţă egală cu jumătate din lungimea acesteia. La baza primului nivel,

datorită forţei axiale relativ mari, se dispune armatura transversala de confinare

______________________________________________________________________________45

în stâlpi conform normativului STAS 10107/90.

7.5. VERIFICAREA NODURILOR DE CADRE

Nodurile de cadre trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

• să aibă capacitatea de rezistenţă la cele mai defavorabile

solicitări , în orice stadiu şi la orice combinaţie de încărcări, la care

sunt supuse elementele îmbinate.

• să nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub

eforturile corespunzătoare plastificării elementelor adiacente sau a

încărcărilor repetate asociate acţiunilor seismice.

• să asigure ancorajul armăturilor elementelor adiacente în

orice situaţie de încărcări, inclusiv în condiţiile plastificării acestora

sau a încărcărilor repetate generate de acţiunile seismice.

Nodurile se proiectează astfel încât sa poată prelua şi transmite forţele

tăietoare care acţionează asupra lor în plan orizontal Qh şi în plan vertical Qv

Forţa tăietoare de proiectare în nod se stabileşte corespunzător situaţiei

plastificării grinzilor care intră în nod, pentru sensul de acţiune cel mai

defavorabil al acţiunii seismice.

Valorile forţelor tăietoare orizontale se stabilesc cu următoarele expresii

simplificate:

(a) pentru noduri interioare

Vjhd=γRd*(As1+As2)*fyd-Vc

(b) pentru noduri de margine

Vjhd=γRd*Asl *fyd-Vc

în care:

Asl,As2 – ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi de la partea

inferioară a grinzii

Vc – forţa tăietoare din stâlp, corespunzătoare situaţiei considerate

γRd – factor de suprarezistenţă, 1,2.

Se impun 2 verificări:

______________________________________________________________________________46

1. Forţa de compresiune înclinată produsă în nod de mecanismul de

diagonală comprimată nu va depăşi rezistenta la compresiune a betonului

solicitat transversal la întindere.

- la noduri interioare: Vjhd<η*(l-γd/η)1/2*bJ*hc*fcd

în care η = 0,6(1 - fck/250), vd este forţa axială normalizată în stâlpul de

deasupra, iar fcd este exprimat în MPa.

- la nodurile exterioare:

în care bj = min{bc; (bH + 0,5hc)} este lăţimea de calcul a nodului.

În cazul în care inegalităţile nu sunt satisfăcute, trebuie crescute

dimensiunile nodului (prin creşterea dimensiunilor stâlpului) şi/sau calitatea

betonului.

2. În nod se va prevedea suficientă armatură transversală pentru a asigura

integritatea acestuia, după fisurarea înclinată. În acest scop armătura

transversală, ASh, se va dimensiona pe baza relaţiilor:

- la noduri interioare:

Ash*fywd >0,8*(Asl + As2)*fyd *(1 - 0,8γd)

- la noduri exterioare:

Ash*fywd >0,8*Asl*fyd *(1-0,8γd)

în care vd este forţa axială adimensională din stâlpul inferior.

Armătura longitudinală verticală Asv care trece prin nod, incluzând armătura

longitudinală a stâlpului, va fi cel puţin :

Asv>2/3*Ash*(hjk/hJW)

în care:

hjw - distanţa interax între armăturile de la partea superioară şi cea inferioara

a grinzilor;

hjc - distanţa interax între armăturile marginale ale stâlpilor

Armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armătura transversală

îndesită din zonele critice ale stâlpului.

Se observă că în cazul stâlpilor interiori verificările privind rezistenţa la

compresiune a diagonalei comprimate din nodurile primului nivel nu sunt

______________________________________________________________________________47

satisfăcute din cauza forţei axiale prea mari. Soluţia cea mai facilă este cea de a

creşte dimensiunile stâlpilor la primul nivel.

În ceea ce priveşte armătura longitudinală din nod, armătura intermediară a

stâlpilor satisface condiţiile prevăzute de cod, nefiind necesară armătura

suplimentara.

8. CALCUL STATIC NELINIAR

8.1 ETAPELE CALCULUI STATIC NELINIAR

Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS ce

oferă facilitate importante pentru simplificarea calculului.

Etapele parcurse în vederea realizării programului de calcul sunt

următoarele:

- definirea modelului suprastructurii că pentru un calcul static liniar,

considerând încărcările gravitaţionale de lungă durată şi cazurile de încărcare

seismică pe fiecare direcţie principală a clădirii.

- calculul momentelor capabile considerând rezistentele medii ale otelului şi

betonului. Datorită modului acoperitor de determinare a armăturii transversale în

proiectarea elementelor cadrului cedarea la acţiunea forţei tăietoare este exclusă.

- „împingerea” structurii până când se ating valorile cerinţelor de deplasare

determinate în paragraful următor.

- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului αu/αl propus la

determinarea factorului de comportare q, a deplasărilor relative de nivel, a

forţelor tăietoare maxime şi a rotirilor în articulaţiile plastice.

8.2 DETERMINAREA CERINŢELOR DE DEPLASARE

Determinarea cerinţelor de deplasare s-a făcut conform anexei D din

normativul P100-1/2006.

______________________________________________________________________________48

masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel mi) M=26282.76 kN

F - forţa tăietoare de bază a sistemului MDOF

{ф} - vectorul deplasărilor de etaj (normalizat la vârf) sub acţiunea

încărcărilor considerate.

S-au considerat două ipoteze extreme ale distribuţiei pe înălţime a forţelor

laterale:

1. Forţele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibraţie - distribuţie

ce oferă înfăşurătoarea momentului seismic

2. Distribuţia forţelor laterale este cea a maselor de nivel - se obţine

înfăşurătoarea forţelor tăietoare şi a momentelor în elementele verticale a

primelor etaje.

M* ={ф}T · M · { ф }=∑mi ф2i - masa generalizată a sistemului echivalent

SDOF

L* ={ф}T · M · { 1 }=∑mi фi - coeficient de transformare

unde: d - este cerinţa de deplasare a structurii,

iar d* - cerinţa de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate

echivalent (adică deplasarea spectrala inelastică:

d*=SDi(T)=cSDe(T)

Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egală cu

perioada structurii în cazul în care vectorul { } reprezintă vectorul propriu al

modului fundamental de vibraţie. Pentru simplificare, s-a considerat acoperitor

ca perioada sistemului echivalent este egală cu cea a structurii cu mai multe

grade de libertate dinamica în ambele cazuri.

8.3. DIADRAMA FORTELOR TAIETOARE

Curba rezultata din diagrama reprezintă variaţia forţei tăietoare de bază în

ipotezele stabilite ale distribuţiei pe verticală, cu deplasarea înregistrată la vârful

construcţiei. Această curbă exprimă sintetic comportarea structurii sub acţiunea

______________________________________________________________________________49

forţelor laterale monoton crescătoare. Curbele rezultate pentru structura sunt

prezentate în fig. 5 & 6 pentru ipoteza dimensionării după normativul P100/2006

şi pentru ipoteza dimensionării după normativul P100/92, pentru comparaţie

Figura 5 & 6

Curbele sunt construite până la obţinerea mecanismului complet de

plastificare.

Aceasta curbă reprezintă în primul rând verificare a ipotezelor făcute în

timpul proiectării şi implicit o verificare a comportării la forţa laterală.

______________________________________________________________________________50

Unul din parametrii principali ce pot fi verificaţi este suprarezistenţa

structurii. Din analizarea curbelor rezultă că prima articulaţie plastică

(corespunzătoare primei pierderi de rigiditate din curbă) apare în jurul unei forţe

tăietoare de bază ~ 3500 kN. Forţa seismică de calcul este 2184 kN, deci

coeficientul de suprarezistenţă datorat considerării rezistentelor medii ale

materialelor precum şi respectării condiţiilor de conformare şi a procentelor

minime este ~ 1.6. În acelaşi mod se poate verifica justeţea alegerii raportului

ωu/ωi presupus 1.35 la evaluarea forţei tăietoare de bază. Conform curbelor

afişate coeficientul αu/αl rezultă ~ 1.3 care deşi este mai mic decât cel presupus,

în condiţiile obţinerii unui coeficient total de suprarezistenţă ~ 4400/(2184*1.35)

~ 1.5, nu implică o subdimensionare a elementelor structurale la forţe laterale. În

cazul structurii proiectate după normativul P100/92 se obţine o suprarezistenţă

mai mare datorită dimensiunilor mai generoase ale secţiunilor de beton rezultate,

armate apoi la procente minime.

______________________________________________________________________________51

8.6 VALORILE MAXIME ŞI VALORILE CAPABILE ALE

ROTIRILOR PLASTICE ÎNREGISTRATE ÎN ARTICULAŢIILE

PLASTICE LA ATINGEREA CERINŢEI DE DEPLASARE

Calculul neliniar complet implică verificarea deformaţiilor plastice capabile

pentru elementele ductile, precum şi a rezistenţelor pentru cedările fragile.

Datorită folosirii consecvente a metodei de ierarhizare a capacităţilor de

rezistenţă, cedările fragile au fost eliminate. Trebuie să se verifice dacă

elementele structurale suportă deplasările impuse de cutremur fără a se rupe.

Determinarea rotirilor capabile a elementelor de beton armat. Relatii

posibile:

• Relaţii de evaluare directă (expresii empirice) a rotirilor

capabile obţinute prin analize probabilistice asupra experimentelor de

laborator conduse în acest scop (metoda A)

• Relaţii care se bazează pe evaluarea analitică a capacităţii de

deformaţie secţională (фu) considerând legile constitutive ale

betonului şi armăturii şi pe formule empirice de determinare a

lungimii plastice convenţionale a articulaţiei plastice (metoda B)

(A) Expresie empirică pentru determinarea capacităţii de rotire plastică

(1) Rotirea plastică maximă (diferenţa între rotirea ultimă şi cea de la

iniţierea curgerii în armătură) pe care se poate conta în verificările la SLU în

elemente solicitate la încovoiere, cu sau fără forţa axială (grinzi, stâlpi şi pereţi),

în regim de încărcare ciclică se poate determina cu expresia:

(A.1)

în care:

______________________________________________________________________________52

β este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stâlpi şi grinzi şi

0,007 pentru pereţi

h este înălţimea secţiunii transversale

Lv=M/V braţul de forfecare în secţiunea de capăt

ν= (lăţimea zonei comprimate a elementului, N forţa axială

considerată pozitivă în cazul compresiunii)

coeficienţii de armare a zonei comprimate, respectiv întinse,

incluzând armătura din inimă şi în cazul în care valorile şi

' depăşesc 0,01, în expresia A.1 se introduce valoarea 0,01.

fc şi fyw rezistenţele betonului la compresiune şi ale oţelului din

etrieri (MPa), stabilite prin împărţirea valorilor medii la

factorii de încredere corespunzători nivelului de cunoaştere

atins în investigaţii

α factorul de eficienţă al confinării, determinat cu relaţia

(A.2)

sh – distanţa între etrieri

b0,h0 – dimensiunile sâmburelui de beton confinat, măsurate

din axul etrierului

bi - distanţa între barele longitudinale aflate la colţ de etrier

sau agrafa (la grinzi se consideră doar distanţele între barele

longitudinale de la partea superioară şi inferioară; la stâlpi se

consideră distanţele între barele longitudinale pe tot conturul)

ρs = As /bw sh coeficientul de armare transversală paralelă cu direcţia x.

Expresia este valabilă în situaţia în care barele de armătură sunt profilate şi

______________________________________________________________________________53

în zona critică nu există înnădiri, iar la realizarea armării sunt respectate regulile

de alcătuire pentru zone seismice, în cazurile în care aceste condiţii nu sunt

îndeplinite la calculul valorii Өum furnizate de relaţia (A.1) se aplică corecţiile

indicate la (2), (3) şi (4).

(2) în elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversală ale

zonelor critice, valorile obţinute din aplicarea relaţiei (A.1) se înmulţesc cu 0.8.

(3) Dacă în zona critică se realizează şi înnădiri prin petrecere ale

armăturilor longitudinale, în relaţia (A.1) coeficienţii de armare co' se multiplică

cu 1. Dacă lungimea de petrecere efectivă l0, este mai mică decât lungimea

minimă de suprapunere prevăzută de STAS 10107/0-90 pentru condiţii severe de

solicitare, lOimm valoarea capacităţii de rotire plastică dată de (A.1) se reduce în

raportul lo/lo,min.

(4) în cazul utilizării barelor netede, fără înnădiri în zonele critice, valorile

Өum date de relaţia (A.1) se înmulţesc cu 0,5.

Dacă barele longitudinale se înnădesc în zona critică şi sunt prevăzute cu

cârlige, la calculul rotirii plastice capabile cu relaţia (A.1) se fac următoarele

corecţii:

- valoarea braţului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de înnădire

l0

- valoarea Өum se obţine înmulţind valoarea dată de relaţia (A.1) cu 0,40.

(B) Model analitic pentru determinarea capacităţii de rotire plastică

(1) în vederea evaluării rotirii plastice capabile poate fi utilizată alternativ

expresia bazată pe ipoteze simplificatoare de distribuţie a curburilor la rupere

unde:

u este curbura ultimă în secţiunea de capăt

______________________________________________________________________________54

y este curbura de curgere în aceeaşi secţiune

Ţel coeficient de siguranţă care ţine seama de variabilitatea proprietăţilor

fizico-mecanice; γel=1,5 pentru stâlpi şi grinzi şi 1,8 pentru pereţi

Valoarea lungimii Lpl, a zonei plastice, depinde de modul în care se

stabileşte sporul de rezistenţă şi de capacitate de deformaţie ca efect al confinării

în calculul curburii ultime u.

(2) Pentru evaluarea curburii ultime u se poate folosi următorul model,

specific solicitării ciclice:

(a) Deformaţia ultimă a armăturii longitudinale, εsu, se ia egală cu 0,10.

(b) Rezistenţa betonului confinat se determină cu relaţia:

(A.4)

deformaţia specifică la care se atinge fcc, în raport cu deformaţia specifică εc2

a betonului neconfinat se determină cu relaţia:

(A.5)

iar deformaţia specifică ultimă la fibra extremă a zonei comprimate se obţine

cu:

(A.6)

unde:

au definiţiile date la A.6.1.

Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fără înnădiri în această zonă se

determină cu relaţia:

(A.7)

în care:

______________________________________________________________________________55

dbl este diametrul (mediu) al armăturilor longitudinale

h înălţimea secţiunii transversale

(3) Corectarea valorii Өumpl calculată cu relaţia (A.3), în situaţiile în care în

zona plastică se realizează înnădiri prin petrecere, iar armăturile sunt netede şi

prevăzute cu cârlige, se face aşa cum se arată la A.6.2.1. (3) şi (4).

Rotiri plastice maxime si capabile corespunzătoare cerinţei de deplasare sunt

prezentate in tabelul urmator:

CAZ DE

ÎNCĂRCARE

ARTICULAŢII PLASTICE ÎN GRINZIARTICULAŢII

PLASTICE ÎN STÂLPImoment pozitiv moment negativ

cap

A B A B A B

Ip. I-x 0.01962 0.03719 0.02563 0.01901 0.03153 0.02515 0.01134 0.04253 0.02895

Ip. II-x 0.01885 0.03596 0.02470 0.01839 0.02993 0.02512 0.01305 0.03599 0.025610

Ip. I-y 0.02184 0.030778 0.02575 0.02208 0.02878 0.02284 0.01176 0.01683 0.02510

Ip. II-y 0.02395 0.03247 0.02293 0.02434 0.0301 0.02274 0.01454 0.01987 0.02803

A - determinat pe baza expresiei empirice (A)

B - determinat pe baza modelului analitic (B)

In tabelul de mai sus se prezintă verificarea rotirilor capabile faţă de

rotirile plastice maxime rezultate în urma calculului static neliniar pentru grinzi

şi respectiv pentru stâlpi ( ). După cum se observa rotirile plastice capabile

obţinute prin cele două metode diferă destul de mult, dar cu toate acestea sunt

sub rotirile maxime înregistrate în urma calculului static.

______________________________________________________________________________56

9. MEMORIU TEHNIC

I. DATE GENERALE:

DENUMIREA LUCRARII : Memoriu tehnic

OBIECTUL LUCRARII: Cladire Birouri S+P+8E, Bucuresti;

Se urmareste realizarea unei cladiri de birouri complexe, ce sa creeze

un nou etalon in materie de design si calitate. Situata in cel mai nou centru de

afaceri cosmopolit, dezvoltarea permite accesul facil la principalele artere ale

orasului.

Noua constructie va fi compusa din Subsol, Prter si 8 Etaje. Pe teren se

vor creea alei pietonale si spatii verzi .

II. AMPLASAMENT:

IDENTIFICARE CLADIRE :

Adresa:, Bucuresti

ALINIAMENT CLADIRE:

Constructia se va alinia la 12 m de la axul strazii existente.

Fata de latura sudica a terenului, constructia se va retrage la 4 m.

III. REGIM JURIDIC:

Terenul este proprietate particulara, conform Contractului de vanzare –

cumparare anexat si este liber de constructii.

______________________________________________________________________________57

CARACTERISTICI:

Clasa de importanţă “III”

Gradul “I” de rezistenţă la foc (Risc mic de incendiu)

POT permis = 80 % > propus = 31%

CUT permis = 6 > propus = 6

H la cornisa permis = 31 m > propus = 30.20 m

Regim de inaltime: S + P + 8E .

Suprafata totala de teren =1000mp

Suprafata construita la sol =306.36mp

Suprafata construita totala =3063.6mp

Suprafata utila =2225.2mp

Suprafata utila pentru birouri =1197mp

Cele două dimensiuni ale construcţiei sunt : 18.40 m longitudinal si

16.65 m transversal.

Înălţimile de nivel sunt : subsoluri 3.15m, parter 3.15 m, etaje 3.15m.

Cota 0.00 m este considerata cota fetei superioare a placii de pardoseala

a parterului.

Cota terenului natural este -0.10m .

IV. REGIM ECONOMIC:

Terenul este situat in centrul capitalei, ceea ce-i confera toate dotarile si

utilitatile necesare. Vecinatatea cu centrul ofera oportunitatea ideala pentru

realizarea unui ansamblu cu un standard ridicat din toate punctele de vedere.

Situat langa principala artera a orasului, constructia se vrea a fi una

incadrata in precizarile din PUZ.

______________________________________________________________________________58

V. REGIM TEHNIC:

DESCRIERE FUNCTIONALA :

Propunerea urmareste realizarea unei variante optime de exploatare a

spatiului la nivelul exigentelor contemporane, tinand cont de zona in care este

situata si care indruma catre functiuni complexe, servicii publice, etc.

SUBSOLUL se desfasoara pe 1 nivel, cu suprafata construita de

306.36 mp. Nivelul “-1” cuprinde:

Nivelul “-1” cuprinde:

Spatii tehnice si annexe

Arhive

PARTERUL cuprinde:

Receptie

Dispecerat de securitate

Birou Director General

Birou Director Comercial

Birou Director Economic

Birou Contabilitata

Toalete

ETAJUL CURENT cuprinde:

Birou Director Proiect

Sala Sedinta

Spatiu pentru Birouri Proiectare

Toalete pe sexe

______________________________________________________________________________59

VI. AMENAJARI EXTERIOARE:

Intreg terenul ce se afla in proprietatea beneficiarului va fi astfel tratat incat

sa contribuie la obtinerea standardului inalt de design si calitate pe care aceasta

dezvoltare si-a propus sa il obtina. Zonele de alei pietonale vor fi demarcate fata

de cele carosabile prin utilizarea de finisaje diferite si prin ecranarea cu spatii

verzi (vegetatie joasa). Astfel, in zonele de alei se vor folosi dale autoblocante,

iar in zonele carosabile se va utiliza piatra cubica.

Iluminatul exterior:

Pe langa stalpii de iluminat pentru incinta si accentuarea punctuala a unor

zone verzi sau cu un caracter mai special, se vor folosi atat reflectoare de fatada

cat si iluminarea elevatiilor pe zone. Acest lucru va fi propus astfel incat sa

sublinieze formele arhitecturale propuse (zonele de articulatie sau cele cu nise)

si sa vina in completarea intregului ansamblu.

Elementele de mobilier urban ce vor fi folosite vor avea un design

deosebit pentru a contribui la imbunatatirea calitatii spatiului si a orienta

si directiona traseele pietonale.

VII. PARCAJE:

Pentru o suprafata utila de birouri: S = 1197 mp / 60 mp + 20% locuri

pentru vizitatori rezulta un total necesar locuri de parcare pentru zona de birouri

de 24 locuri parcare.

Pentru aceasta dezvoltare s-au propus 25 locuri parcare la nivelul

parterului.

VIII. SOLUTII CONSTRUCTIVE:

Sistem constructiv

______________________________________________________________________________60

Infrastructura

Tehnologia de realizare a subsolului va fi de tip fundatii radier general si

pereti din beton armat turnat monolit. Se va realiza partea de beton armat a

elementelor verticale de jos in sus (normal).

Înainte de a se turna fundaţiile se va realiza montarea instalaţiilor de apă

şi canalizare .

Stratul de egalizare se va realiza din beton Bc10 (C8/10) iar betonul din

radiere din Bc30 (C25/30).

La realizarea fundatiilor s-au aplicat prevederile Normativului de

proiectare a structurilor de fundare directa „NP-112-2004”.

Infrastructura este prezentata in planşele de rezistenta , planşe care conţin

si detaliile necesare armării.

Structura

Structura de rezistentă a clădirii este alcătuită din cu cadre din beton

armat cu armatura rigida. Structura de rezistentă nu conlucreaza cu peretii de

fatada si compartimentare realizati din bca (cu termoizolatie la fatade).

Pardoselile vor fi de tip cald, tavanele de tip tencuit.

Incarcarea din zapada avand IMR=50ani : 1.50 kN/m2, in conformitate cu

CR 1-1-3-2005.

Incarcarea din vant v10m=B , avand pv = 0.5 kN/m2, in conformitate cu NP-

082-04.

La alcătuirea structurii s-a urmărit realizarea condiţiilor de rezistenţă,

deformabilitate şi stabilitate impuse de normativul de protecţie antiseismică

P100/2006 . Conform acestui normativ clădirea având clasa de importanta III ,

este amplasată în zona seismică C şi are perioada de colt Tc = 1.6 s.

Prin amplasarea structurii verticale şi prin dimensiunile elementelor

verticale de rezistenţă s-a urmărit obţinerea unor excentricităţi reduse efectul de

torsiune fiind luat în calculul dinamic al structurii. Poziţionarea grinzilor şi

dimensionarea înălţimii lor a urmărit respectarea condiţiilor de arhitectură .

______________________________________________________________________________61

Dimensionarea armăturilor longitudinale şi transversale pentru grinzi

respectă normativele de calculul şi alcătuire a elementelor structurale din beton

armat STAS 10107/0-1990 şi NORMATIV P100/2006 .

Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat continue cu grosime de

15 cm care reazemă direct pe grinzile cadrelor . Ele asigură în bune condiţii

efectul de şaibă infinit rigidă necesară pentru o bună comportare a construcţiei în

timpul unei acţiuni seismice .

Înainte de turnarea planşeelor se va urmări poziţionarea corectă a

golurilor de instalaţii .

La realizarea structurii din beton s-au utilizat ca materiale : beton Bc25 şi

armătura de rezistenţa OB37, PC52. În timpul execuţiei se va urmări obţinerea

calităţii corespunzătoare a acestor materiale atât prin încercări pe cuburi cât şi

din certificatele de calitate .

La calculul şi alcătuirea structurii clădirii s-a urmărit respectarea

condiţiilor impuse de normativele în vigoare în ceea ce priveşte asigurarea

condiţiilor de rezistenţă, rigiditate, durabilitate şi stabilitate concomitent cu

obţinerea unor soluţii constructive simple, economice, care să asigure o execuţie

de calitate.

Planşele prezentului proiect sunt prezentate în borderoul de piese desenate

şi cuprind planurile fiecărui nivel, detalii constructive necesare alcătuirii

elementelor din beton armat şi beton simplu, detalii de armare pentru fiecare

element caracteristic în parte precum şi extrase de armături şi indicarea

materialelor folosite.

Abaterile de execuţie vor trebui să se înscrie în limitele admise de normele

în vigoare în ţara noastră (se vor consulta caietele de sarcini pentru structura).

Finisaje si compartimentari

Finisaje interioare

______________________________________________________________________________62

Grija pentru designul si calitatea cladirii se va pastra si in tratarea

interiorului.

Pentru zona de receptie, finisajul planseului va fi rezistent la uzura –

calcar sau granit. Plafonul va avea scafe din carton gips cu o iluminare

corespunzatoare acestei functiuni, cu becuri incandescente lungi (eventual cu

functionare si pe dimmer). Peretii acestei zone vor fi placati cu un calcar.

In spatiile comune, unde se cere tot un finisaj rezistent la uzura, se va

folosi calcarul atat pentru placarea orizontala cat si pentru cea a peretilor.

Plafonul acestor spatii va fi tencuit sau din gips carton.

Iluminatul acestor spatii se va face cu neon cu lumina calda 2x18, 4x18.

Spatiile de birouri create in aceasta cladire vor fi tip “open space” in care

placarea orizontala se va realiza cu parchet. Peretii acestor spatii vor fi tratati cu

zugraveli lavabile pe tesatura din fibra de sticla. Plafonul va fi din carton gips,

sau tencuit.

Pentru zona scarilor –finisajul treptelor si contratreptelor- gresia

portelanata va fi pre-taiata. Se va monta cu plinta pentru o mai buna comportare

in exploatare. Intradosul treptelor va fi tratat cu vopsea acrilica peste tesatura din

fibra de sticla. Mana curenta va fi din inox cu parapet din bare de inox sau sticla.

In grupurile sanitare finisajul pardoselii va fi gresie portelanata (min

40x40) cu peretii placati cu faianta 40x40 sau 60x60. Peretii mici de

compartimentare vor fi rezistenti la uzura, din materiale ca Max Isovolta sau

Trespa. Plafonul va fi placat cu gips carton sau tencuit.

Finisaje exterioare

Suprafetele vitrate vor fi din tamplarie PVC cu geam Termopan,

Zona de perete plin a fatadelor va fi avea un finisaj din termoizolatie din

polistiren si tencuiala decorativa.

Balustradele exterioare vor avea inaltimea de 110 cm si vor avea parapetii

din sticla laminata si securizata.

______________________________________________________________________________63

IX. INSTALATII TERMICE, VENTILARE, CLIMATIZARE

Instalatii termice

Pentru functiunile de la subsolul -1 si pentru cele de la parter, se vor

prevedea instalatii de incalzire centrala dupa urmatoarea solutie:

In zonele adiacente peretilor exteriori se vor monta convectoare pe

pardoseala echipate cu ventilatoare.

In celelalte zone se vor monta corpuri statice din otel.

Pentru birourile de la etajele 1-8 se vor monta deasemenea in zona

peretilor exteriori, convectoare de perdoseala echipate cu ventilatoare, iar in

zona grupurilor sanitare si functiunilor secundare corpuri statice din otel.

Instalatia de incalzire va avea urmatoarea configuratie :

Se va prevedea o centrala termica echipata cu aparatura moderna,

automatizata, de mare randament si fiabilitate.

Centralele termice se vor monta in spatiile tehnice, functionand cu

combustibil gazos, respectand solicitarile cerute de normativele de incendiu in

vigoare.

Vor exista doua coloane verticale ce vor transporta agentul termic de la

centrala termica pana la zona respectiva. La fiecare nivel, la coloanele verticale,

se vor racorda prin intermediul unor contoare (cate doua pe tronson) distributii

de nivel cu tevi din cupru.

Distribuitoarele de nivel vor avea in compozitie cateva distibuitoare-

colectoare amplasate in zona stalpilor exteriori. De la distibuitoare-colectoare se

vor ramifica legaturi la corpurile de incalzire.

Corpurile de incalzire vor fi prevazute cu robinete termostatice pe tur,

robinet de reglaj pe retur, robineti de aerisire si unde este cazul robineti de go. In

acest fel pentru fiecare zona si nivel se va putea contoriza energia termica

furnizata de centralele termice.

Centralele termice vor furniza agent termic numai pentru incalzire, apa

______________________________________________________________________________64

calda preparandu-se local cu sursa electrica in zona grupurilor sanitare.

Instalatia de climatizare

Pentru asigurarea, in perioada calda a anului, temperaturi de confort de

24-26 C se vor prevedea instalatii de racire a aerului cu sisteme cu detenta

directa cu agent frigorific cu volum variabil.

Elementele exterioare ale acestor grupuri de racire se vor amplasa pe

terasa etajului 8.

Astfel, de la un element exterior se vor racorda mai multe elemente

interioare.

Elementele interioare vor fi amplasate mascat, in plafoanele false. La

acestea, se vor racorda prin tubulatura elastica, anemostate de introducere si

evacuare aer.

In acest fel se va realiza o instalatie de climatizare silentioasa si cu viteze

nederanjante ale aerului in zona birourilor.

Sistemele mentionate au un grad ridicat de automatizare, fiind foarte

economice in exploatare.

De asemenea acestea vor fi proiectate a functiona in pompa de caldura,

reusind ca in peroada de trecere (primavara-toamna) sa asigure si temperatura

dorita de incalzire.

Elementele interioare de plafon se vor racorda la instalatia de ventilare-

climatizare pentru asigurarea volumului de aer proaspat conform normelor

sanitare.

Instalatia de ventilare climatizare

Pentru functiunile descrise mai sus este necesar ca in spatiile interioare,

pe langa realizarea temperaturilor dorite pe timp calduros sau racoros, sa se

asigure si o cota de aer proaspat solicitat de normele sanitare in vigoare.

Acest lucru se poate realiza prin proiectarea instalatiilor de ventilare

climatizare astfel:

Se asigura 2 ghene verticale de aer proaspat si aer viciat, in subsol si alte

2 ghene separate de cele din subsol petru etajele supraterane.

______________________________________________________________________________65

La fiecare nivel, in afara structurii de rezistenta, se monteaza un sistem de

ventilare-climatizare tip AERMEC. Sistemul este cu recuperator de caldura

special, dotat si cu instalatie de racire a aerului proaspat vehiculat prin aparat.

Fiecare aparat este prevazut pe canalul de introducere in spatiile interioare

cu cate un atenuator de zgomot si o micro-baterie electrica modulate la

caracteristicele aparatului.

De la fiecare grup de ventilare climatizare pornesc canale de ventilatie din

materiale speciale izolante tip ALP ce se racordeaza prin tubulatura circulara

elastica la fiecare element interior al aparatelor interioare de climatizare.

Absortia aerului viciat se realizeaza prin guri amplasate in zona aparatului

si se evacueaza pe terasa la distante diferite de prizele de aer.

In acest fel, prin aparatele interioare de climatizare, se introduce de

asemenea si o proportie de aer proaspat necesara. Se monteaza deasemenea pe

terasa, in zona ghenelor de prize de aer si evacuare de aer, ventilatoare care sa

asigure circulatia aerului in zona fiecarui nivel de unde se va prelua de utilaje

locale de ventilare-climatizare cu recuperatoare de caldura.

Instalatie de ventilare mecanica

Se pervede instalatia de ventilare mecanica in zona grupurilor sanitare,

prin tubulatura verticala ce preia fiecare cota 6 nivele, conform normelor in

vigoare.

Ventilatoarele de evacuare se monteaza tip turela pe terasele etajului 8.

Se prevede deasemenea instalatie de ventilare mecanica pentru pentru

anumite functiuni din parter, subsol -1 prin prevederea unor centrale de

ventilare de plafon ce asigura proportia de aer proaspat. Racirea acestor spatii se

realizeaza cu grupurile de racire mentionate mai sus.

Instalatii de desfumare si evacuarea noxelor

La subsol se vor prevedea instalatii de ventilare mecanica de evacuare a

fumului in caz de incendiu.

Acestea vor fi dimensionate in asa fel ca la un regim de functionare sa

evacueze noxele la comanda unei instalatii automate specifice si la un alt regim

______________________________________________________________________________66

sa evacueze fumul la sesizarea instalatiei automate prevazute deasemenea in

acest sens.

Canalele de evacuare mentionate vor patrunde la suprafata terenului in

zona verde unde se vor monta ventilatoare de introducere sau evacuare tip

turela.

Aceste ventilatoare vor fi cu dubla turatie, asigurand prin functionare cele

doua regimuri descrise.

Canalele de absortie interioare vor fi prevazute cu voleti normali inchisi

sau deschisi actionati de o instalatie automata de sesizare fum pentru a se creia

cele doua regimuri de functionare.

Pe casele scarilor, la partea inferioara, in suprateran se vor prevedea

instalatii de introducere aer proaspat ce vor functiona numai la incendiu.

Tot pe casa scarii la partea superioara, prin proiectul de arhitectura, se

prevad trape cu deschidere automata in caz de incendiu.

Pentru functionarea instalatiilor descrise mai sus sunt necesare

urmatoarele consumuri:

- Sarcina termica incalzire 0.34Gcal/h

- Sarcina termica ventilare mecanica 0.14 gcal/h.

- Consum gaz metan 70 Nmc/h

- Consum energie electrica 290kw

X. INSTALATII SANITARE SI DE STINGERE A INCENDIILOR:

Instalatii de alimentare cu apa potabila si preparare apa calda menajera

Instalatii de colectare a apelor uzate menajere de la consumatori

Instalatii de colectare a apelor pluviale de pe terasele constructiei

Instalatie automatizata de stingere a incendiilor in interior cu sprinklere

Instalatie de stingere a incendiilor la interior cu hidranti interiori de incendiu

si coloane uscate

Gospodaria de apa potabila

______________________________________________________________________________67

Gospodaria de apa de incendiu

Se mentioneaza ca in cadrul prezentei documentatii se prezinta numai datele

tehnice necesare pentru stingerea incendiului cu hidranti exteriori.

Asigurarea stingerii incendiului cu hidranti exteriori de incendiu se va face,

in conformitate cu prevederile art. 6.1. din normativul NP 086-05, cu hidrantii

exteriori amplasati pe retelele de apa potabila si incendiu existente pe strada.

Instalatie de alimentare cu apa potabila

Asigurarea presiunii de utilizare a consumatorilor din imobil se realizeaza

prin intermediul unei gospodarii de apa potabile alcatuita din rezervor de apa

pentru compensarea consumului maxim .

Reteaua se va executa din teava de otel zincat.

Conductele de apa potabila rece se vor monta ingropat in nise sau pereti

cu exceptia unor zone din constructie in care se vor monta in plafonul fals

aparent si se vor izola la exterior cu tub de protectie tip KAIMANFLEX cu

grosimea izolatiei de 3mm pentru a se impiedica aparitia condensului.

Racordarea lavoarelor si a rezervoarelor de WC se va face in mod

obligatoriu prin intermediul robinetelor coltar cu sfera.

Obiectele sanitare sunt din portelan sanitar.

Lavoarele sunt de tip cu picior,L = 600 mm, echipate cu oglinda sanitara,

baterie stativa monocomanda si sifon nichelat.

WC-ul va fi din portelan sanitar, stativ, cu rezervorul montat la

semiinaltime.

Pisoarele din portelan sanitar vor fi dotate cu robinete cu descarcare la

comanda manuala, cu temporizator.

Apa calda menajera la +600C este preparata local prin intermediul unor

boilere electrice de 10 l fiecare, amplasate in fiecare grup sanitar.

Conductele de apa calda menajera se vor izola termic la exterior cu tuburi

de izolatie termica tip KAIMANFLEX cu grosimea izolatiei de 9mm.

Sistemul de fixare de elementele de constructie a conductelor de apa calda

______________________________________________________________________________68

menajera ca si conditiile de montaj si proba de presiune sunt identice cu cele de

apa potabila rece.

Conductele de apa rece si apa calda menajera se vor executa din tevi si

piese de imbinare din teava de otel zincat pe portiunile montate in subsol si pe

coloanele de alimentare a etajelor si din teava si piese de imbinare din PP-R alb.

Imbinarea conductelor din otel zincat se va face numai prin insurubare,

sudarea cu autobrazare fiind admisa in cazuri speciale la conducte mai groase de

2” in situatii deosebite.

Instalatie de colectare a apelor uzate menajere

Instalatia de colectare a apelor uzate menajere este alcatuita din tuburi si

piese din polipropilena Dn 32 – 110mm pe portiunile orizontale pe etaje.

Coloanele de canalizare se vor executa din tuburi GEBERIT HDPE Dn 50

– 160 imbinate prin sudare cu mufa electrica, manson cu garnitura de etansare,

manson de dilatare si fiting de aerare tip GEBERIT SOVENT montat din 2 in 2

nivele.

Mansoanele de dilatare se vor monta din 2 in 2 etaje. Fitingurile tip

GEBERIT – SOVENT au rolul de a permite o marire a capacitatii de tranzitare a

conductelor de canalizare si a coloanelor de scurgere, o aerare superioara, o

reducere a vitezei pe coloane si o reducere a presiunii in coloane, importanta in

situatia cladirilor inalte.

In subsol, colectoarele de canalizare se vor executa tot din tevi tip

GEBERIT HDPE , in acelasi fel cu cele descrise anterior.

Fixarea conductelor de scurgere de elementele de constructie se va face

bratari tip WALRAVEN prevazute cu inele de cauciuc pentru protectia acustica,

la dimensiunile conductei.

Ventilarea coloanelor de scurgere se face cu piese de cap de coloana cu

clapeta montate pe terasa de la et. 8.

Apele uzate sunt descarcare la canalizarea oraseneasca de pe strada.

Apele colectate de la consumatorii de la etajele P-8 vor fi descarcare

______________________________________________________________________________69

gravitational in caminul de racord CR.

Apele uzate menajere de la subsol sunt colectate printr-un sistem din

tuburi si piese din polipropilena Dn 33 – 110mm si descarcate gravitational in

doua statii de pompare monobloc tip PIRANHAMAT 1002D

Apele din statii vor fi trecute prin separator de hidrocarburi si dupa aceia

vor fi evacuate la caminul de racord.

Instalatie de colectare a apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe terasele constructiei, aflate la cote diferite,

sunt descarcate gravitational la reteaua oraseneasca de canalizare realizata in

sistem unitar, de pe strada.

Debitul de ape pluviale, determinat este :

Qpl = 7 l/s

Conductele si fitingurile sunt din teava HDPE, asamblate prin sudura cu

mufa electrica sau manson, cu garnitura de etansare.

.

Instalatie automatizata de stingere a incendiilor cu sprinklere

Avand in vedere datele tehnice ale constructiei, destinatia sa de

constructie civila (publica) cu destinatia de birouri, conform Normativ NP 086-

05, s-a prevazut o instalatie automatizata de stingere a incendiilor cu sprinklere.

Instalatia de sprinklere este de tip apa – apa, spatiile in care se va monta

fiind incalzite.

Distributia apei pentru instalatia de stingere cu sprinklere se va face cu

coloane si sisteme inelare pe fiecare nivel.

Avandu-se in vedere prevederile art. 7.23. din normativul NP 086 – 05 in

ceea ce priveste numarul maxim de capete de sprinklere admis intr-un sector al

instalatiei, s-au prevazut 3 sectoare ale instalatiei, fiecare echipat cu aparate de

control si semnalizare dotat cu turbina hidraulica de semnalizare.

Turbinele de semnalizare se vor monta in exteriorul constructiei.

Distribuitorul pe care se vor monta aparatele ACS se va amplasa in

______________________________________________________________________________70

subsol.

La fiecare nivel , pe sistemul de distributie al apei la capetele de

sprinklere se vor monta sesizoare de curgere.

Fiecare sector al instalatiei de sprinklere este alimentat printr-o conducta

de otel Ø168 x 6mm.

De asemenea, pe distribuitorul instalatiei de sprinklere aflat la subsol, s-a

prevazut un racord Dn. 150 mm. cu robinet si contor de apa pentru probarea

periodica a instalatie de sprinklere.

Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de sprinklere de la motopompe sau

autospeciale s-au prevazut 3 racorduri fixe tip B amplasate la exteriorul

constructiei, echipate cu robinete si clapete de retinere.

Instalatie de stingere a incendiului cu hidranti interiori

In conformitate cu prevederile art. 4.1 din normativul NP 086 - 05 s-a

prevazut executarea unei instalatii de stingere cu hidranti interiori.

Avand in vedere faptul ca din punct de vedere al normativului P118- 94

cladirea se incadreaza in categoria constructiilor inalte, dimensionarea si

realizarea instalatiei de hidranti interiori de incendiu s-a facut in concordanta cu

prevederile art.4.45. din normativul mentionat.

Constructia avand volumul peste 9.000 m3 s-a prevazut functionarea uniu

hidrant interior de incendiu avand fiecare un debit de 5 l/s, amplasati astfel incat

sa asigure stropirea fiecarui punct al cladirii cu doua jeturi.

Se va asigura astfel un debit de 10 l/s pentru stropirea fiecarui punct din

cladire.

Hidrantii de incendiu se vor echipa cu furtun semirigid cu diametrul de 52

mm, lungimea de 26 m si teava de refulare universala cu robinet.

Coloanele prevazute se vor executa din teava de otel zincat Dn 50 mm.

Fiecare nivel are prevazuta montarea unui hidrant de incendiu Ø2”,

amplasati pe accesul in casa scarilor si pe culoarul de acces la acestea.

Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de hidranti interiori de la

______________________________________________________________________________71

motopompe sau autospeciale s-a prevazut un racord fix tip B amplasat la

exteriorul constructiei, echipat cu robinet si clapeta de retinere.

Gospodaria de apa potabila

Asigurarea debitului si a presiunii necesare consumatorilor din cladirea de

birouri se face prin intermediul unei gospodarii de apa potabila, amplasata la

subsol, avand urmatoarea schema de functionare:

- alimentarea cu apa potabila de la reteaua oraseneasca de pe strada Dr.

Iacob Felix prin doua bransamente Dn 100mm pe care se monteaza

contoare de apa Dn 100mm cu filtre.

- gospodaria de apa pentru consum menajer este comuna cu gospodaria de

apa pentru consum incendiu.

Gospodaria de apa de incendiu

Gospodaria de apa de incendiu este alcatuita din :

Timpul teoretic de functionare a instalatiilor de stingere a incendiilor, stabilit

corespunzator art. 6.34 si 12.5 din Normativul pentru proiectarea, executarea si

exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, este de:

- 120 min. pentru hidranti interiori;

- 60 min. pentru sprinklere;

- 60 min. pentru drencere;

Cantitatile de apa necesare pentru stingerea si limitarea propagarii incendiilor vor

fi pastrate intr-un rezervor de acumulare, amplasat in curtea interioara.

Racordarea la retelele edilitare de apa si canalizare

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza printr-un bransament Dn

100mm ce se vor efectua la retelele orasenesti de apa potabila de pe strada.

Bransamentul se va echipa cu contoar de apa rece Dn 100 mm ce se vor amplasa

in subsolul cladirii.

Evacuarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale se va realiza printr-

______________________________________________________________________________72

un racord Dn 200mm la reteaua publica in sistem unitar de pe strada.

Se mentioneaza ca bransamentele de apa potabila si racordul de canalizare

la retelele orasenesti se vor proiecta si executa numai de o firma de specialitate

autorizata.

XI. INSTALATII ELECTRICE:

Constructia este clasificata din punct de vedere al conditiilor de utilizare in

conformitate cu normativul NP-I7-02, anexa 2 si normelor internationale SR

CEI 364 - 3, capitolul B, astfel :

BA1 -competenta persoanelor = obisnuita ( persoane neinstruite )

BC2 –contactul persoanelor cu potentialul pamantului = scazut ( in mod

obisnuit fara contact cu elemente conductoatre )

BD2 - conditii de evacuare in caz de urgenta = dificile ( cladiri inalte )

BE2 - natura materialelor prelucrate = riscuri de incendiu (utilizare,

manipulare, depozitare)

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face din statiile de medie

tensiune ale furnizorului dintr-un post de transformare.

Consumul de energie electrica al obiectivului se va masura pe medie tensiune.

Alimentarea principala cu energie electrica, de la postul de transformare, se face

printr-un tablou electric general de joasa tensiune TGN, amplasat intr-o incapere

separata, la subsolul 1 al cladirii.

La tabloul electric general se prevede o instalatie pentru imbunatatirea factorului

de putere pana la o valoare maxima de 0,93.

Racordurile de telecomunicatii

Racordurile pentru transmisiile de voce si date se vor proiecta si executa de

firme specializate, la comanda beneficiarului, pe baza documentatiei tehnice

______________________________________________________________________________73

data de proiectant si a avizului de amplasament.

XIII. INSTRUCTIUNI PRIVIND EXPLOATAREA SI

INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR:

Beneficiarul, administratorul sau utilizatorul clădirii are obligaţia să

urmărească şi să aplice cu stricteţe aceste "Instrucţiuni" preîntâmpinându-se

degradarea sau chiar prăbuşirea construcţiilor.

Exploatarea şi întreţinerea construcţiilor implica câteva măsuri absolut

obligatorii, in conformitate cu legea nr. 10/95 – legea privind calitatea in

constructii :

1. Se interzice practicarea oricărui gol sau şliţ în zidăria autoportantă sau

în elementele de beton armat ale structurilor de rezistenta (fundaţii, stâlpi, grinzi,

pereţi structurali sau planşee).

2. Se interzice executarea de modificări la structura de rezistenta fără

întocmirea unui proiect special avizat de Inspecţia de stat privind Calitatea în

Construcţii (art. 18-Legea nr.10/95)

3. Se interzice recompartimentarea prin introducerea de alte ziduri de

recompartimentare ancorate de prezentele zidării prevăzute în proiect.

4. Se interzice ancorarea de utilaje şi instalaţii de aceste ziduri, întrucât nu

au fost incluse ca încărcare la calculul zidăriilor de compartimentare.

5. Beneficiarii au obligaţia de a dota construcţiile cu echipamente

necesare pentru protecţia contra incendiilor conform legislaţiei în vigoare.

6. Beneficiarul va urmări şi sesiza proiectanţilor orice defecţiune apăruta

ca urmare a:

a. seismului la apariţia fisurilor în stâlpi, grinzi, pereţi structurali.

b. tasări generale sau parţiale a structurii.

c. pătrunderea apelor pluviale sau a diverselor lichide de la fluxul

tehnologic la fundaţiile pot duce la degradarea armaturilor cât şi la

tasări ce pot periclita stabilitatea construcţie. În consecinţă pardoselile

______________________________________________________________________________74

construcţiei trebuie sa fie continue şi prevăzute cu pante pentru

colectarea lichidelor la canalizare.

Toate defecţiunile semnalizate vor fi consemnate în cartea construcţiei,

înscriindu-se data (ora, ziua, luna, anul) când au fost semnalate, cine şi când a

sesizat întreprinderea de reparaţii, când s-au făcut remedierile (data), de către

cine şi ce calitate avea.

XIV. PROTECTIA MUNCII SI ORGANIZARE DE SANTIER:

La execuţia lucrărilor de construcţii şi arhitectură se vor folosi numai

materiale (betoane, armături, mortare, cărămizi etc. ) însoţite de certificate de

calitate care să ateste gradul de calitate cerut prin proiect şi de normativele în

vigoare.

De asemeni, înainte de turnarea betoanelor, pentru fiecare etapă în parte

se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse sau procese verbale de recepţie

calitativă semnate de beneficiar şi de constructor, acte ce vor sta la baza

întocmirii cărţii construcţiei.

Protecţia muncii

La execuţia lucrărilor de construcţii aferente prezentului proiect,

constructorul va lua toate măsurile necesare pentru respectarea normelor actuale

de protecţie şi securitate a muncii pentru acest gen de lucrare.

XV. INCADRARE IN NORMATIVE:

Pentru intocmirea prezentei lucrari s-au folosit urmatoarele normative:

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea 114/96. Legea locuintei

Legea 50 / 1991 (republicata în M.Of. nr. 3/13 ian. 1997) privind autorizarea

executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor

Legea 106/1996. Legea protectiei civile

Legea 481/2004 privind protectia civililor

Normativ I9-94 privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

______________________________________________________________________________75

Normativ NP 086-05 privind proiectarea si executarea instalatiilor de stingere a

incendiilor

Normativ P118 – 99 privind siguranta la foc a constructiilor

Normativul de Protectie si Igiena Muncii in Constructii aprobat de MLPAT cu

Ordinul nr. 9/M/15.03.1993 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8/1993 si

norme specifice de protectia muncii pentru instalatii sanitare

Normativ NP-112-04 pentru proiectarea structurilor de fundare directa

Normativ NP-05-96 privind proiectarea constructiilor din lemn

Normativul NP-I7-02 – conditii de utilizare

Normativ ALA P102-78 - completat cu modificarile din 1999

Normativul NP 086-05 – proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stngere

a incendiilor

STAS 1478-90 privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale

STAS 1795/90 – Canalizare interioara. Prescripti fundamentale de proiectare

SR 1846-1-2006 – Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare

SR 10.110-2006 – Statii de pompare.Prescriptii generale de proiectare

STAS 1343/1-2006 - Alimentari cu apa.Determinarea cantitatilor de apa potabila

STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton

armat

CR0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii

CR1-1-3-2005 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor

NP-082-04 - Cod de proiectare. Actiunea vantului

P100-2006 - Cod de proiectare seismica

NP-007-97 - Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat

“Norme tehnice privin proiectarea si executarea Adaposturilor de Protectie civila in

cadrul constructiilor noi”-1998

11. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

______________________________________________________________________________76

http://danmihalache.wordpress.com/autorizatia-de-construire/legea-10-calitatea-in-constructii/

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie

să le îndeplinească lucrările de construcţii precum şi verificările ce se efectuează

pentru a constata îndeplinirea acestora.

Respectarea acestor condiţii se urmăreşte de către şefii formaţilor de lucru şi de

personalul tehnic de îndrumare şi supraveghere al constructorului şi

beneficiarului.

Separat de aceasta, se efectuează verificări:

1. Pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce devin ascunse

prin acoperire cu (sau înglobate) alte categorii de lucrări sau elemente de

construcţii.

2. Certificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei

acestora cu proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor

admisibile prevazute în acestea.

3. Dispoziţiile de şantier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelaşi

regim de aplicabilitate ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al

respectării condiţiilor de calitate şi al verificărilor efectuate.

4. În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare

efectuată pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea sau funcţionalitatea

lucrării nu se încadrează în abaterile admisibile, decizia asupra continuării

lucrărilor nu poate fi luată decât pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu

acordul proiectantului.

5. Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să

ănglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să

împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora.

Funcţie de momentul efectuării verificărilor acestea se referă la:

a) determinarea prin măsuratori a corespondenţei elementelor verificate cu

______________________________________________________________________________77

prevederile proiectului din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi

modului de armare;

b) existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor;

c) efectuarea încercărilor de probă impuse de proiect şi de prescripţiile tehnice

precum şi existenţa documentelor cu rezultatele acestora şi a proceselor verbale

de lucrări;

d) examinarea existenţei şi conţinutului documentelor şi proceselor verbale

menţionate mai sus a sintezelor şi concluziilor acestora.

Mai sus sunt extrase din prescripţiile tehnice pentru proiecte, execuţie şi

recepţie, în vigoare la data elaborării proiectului.

Verificările şi principalele condiţii de calitate sunt cuprinse pe categorii de

lucrări în ” Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente ” – indicativ C 56-85.

În continuare sunt prezentate – pe categorii de lucrări – conţinutul

acestora şi anume:

-I – Terasamente;

- II – Fundaţii;

- III – Beton armat monolit;

- IV… IX – Arhitectura;

Orie modificare ulterioară în cuprinsul prescripţiilor indicate în lucrare ca

şi orice noi prescripţii apărute după elaborarea lucrării de faţă, se vor respecta în

mod obligatoriu, chiar dacă ele nu concordă cu prevederile din textul lucrării.

În consecinţă, utilizatorii prezentei lucrări trebuie să cunoască şi să c.c

I. – LUCRĂRI DE TERASAMENTE

______________________________________________________________________________78

Se vor executa conform normativ privind “Executarea lucrărilor de terasamente,

pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” – indicativ C

169-88 care constau în:

a. Lucrări pregătitoare – înlăturarea stratului vegetal, saparea mecanică în taluz;

b. Trasarea pe teren – fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat şi

marcarea fiecărei construcţii după planul de săpătură şi fundaţii din proiect;

c. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor (după caz) săparea manuala în şanţuri a

fundaţiilor;

Săparea şi finisarea ultimului strat, aproximativ 20 cm, se va face imediat înainte

de începerea execuţiei fundaţiilor;

d. Executarea umpluturilor şi compactarea acestora se face manual sau cu maiul

mecanic – (de regulă cu pământul rezultat din săpătură) – sau cu pământ sortat

funcţie de indicaţiile din studiile geotehnice conform prevederilor normativ- C

28/85, C56/85 si STAS 9850/89;

e. Dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente, se face pe timp friguros,

se va respecta “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii” – indicativ C 16-1984;

f. Receptionarea lucrărilor de terasamente se face conform – “Instrucţiuni pentru

verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii

aferente” – şi a Normativului C 56-1985;

g. Măsuri de tehnica securităţii muncii la lucrările de săpături cu respectarea

“Normelor republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii nr.

34/1975 şi 60/1975 şi a normelor de protecţie a muncii în activitatea de

construcţii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F-1980,

reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele specifice de protecţia muncii, ediţia

1995;

h. Măsuri de pază contra incendiilor, privind interzicerea focului în săpăturile cu

pereţii sprijiniţi, cât şi prin prevenirea şi stingerea incendiilor cu respectarea

normelor în vigoare P. 118/99.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE LA CONSTRUCŢII

______________________________________________________________________________79

http://danmihalake.wordpress.com/normativ-cadru-privind-detalierea-continutului-cerintelor-stabilite-prin-legea-101995/normativ-de-siguranta-la-foc-a-constructiilor-indicativ-p11899/

http://danmihalake.wordpress.com/lege-nr-3072006-privind-apararea-impotriva-incendiilor/

Instructiunea are ca scop prezentarea operaţiunilor şi măsurilor necesare a se

realiza la lucrările de terasamente.

La intocmirea instrucţiunii se fac referiri la : Normativ C 169/1988, normativ

pentru executarea lucrărilor de terasamente la realizarea construcţiilor civile şi

industriale. Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele;

- asigurarea documentelor de execuţie;

- verificarea calităţii privind trasarea terenului de fundare;

- verificarea condiţiilor speciale, pământuri sensibile la umezire, pământuri

contractile;

- instruirea personalului în executarea lucrărilor

- dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizprii lucrprii;

- racorduri de energie, apă şi alte utilităţi

- trasarea lucrărilor pe teren;

Lucrările de terasamente constau în executarea: săpăturii, încărcărea în mijlocul

de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului

pentru realizarea fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul clădirilor

civile şi industriale şi a zonei aferente din jurul lor, care pot influenţa condiţiile

de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.

Lucrările de terasamente nu vor începe înaintea executării lucrărilor pregatitoare

cum ar fi:

defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru ce vor fi

stabilite prin project;

se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare,

electrice etc. din zona construcţiilor iar demolările respective vor fi stabilite prin

proiect pentru evitarea eventualelor accidente sau incendii;

- materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentu a nu stânjeni lucrările

de terasamente;

- în cazul când se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic se vor

anunţa organele competente;

- întereaga suprafaţă pe care se execută terasamentele va fi degajata de frunze,

______________________________________________________________________________80

crengi, buruieni;

- grosimea stratului vegetal va fi stabilit de studiul geotehnic, şi excavarea se va

face de regulă mecanizat;

- se vor executa şanţuri de gardă sau rigole pentru scurgerea apelor

superficiale, pantele şi dimensiunile vor fi stabilite prin proiectul tehnic.

- în terenurile cu nisipuri argiloase, argile, şi pământuri sensibile la umezire, în

care apa ce se infiltrează local daunează stabilităţii terasamentelor, pereţii

şanţurilor pot fi impermeabilizaţi sau consolidaţi conform proiectului.

Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se va face conform proiectului

tehnic.

La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea

săpăturii, care nu trebuie să depăşească profilul şi cotele din proiect, este necesar

să se asigure sprijinirea pereţilor ţinându-se seama de adâncimea săpăturii,

natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, umiditate, şi când nu este posibil

efectuarea taluzurilor etc.

Prin proiectul tehnic vor fi stabilite toate sprijinirile şi masurile speciale

(compactări amenajări etc.) ce trebuie să fie luate pentru asigurarea unor condiţii

de comportare corespunzţtoare în timp

În cazul cÂnd se vor executa mai multe construcţii apropiate, se va începe mai

întâi cu fundaţia situată la adâncimea cea mai mare, astfel încât să nu

influienţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi terenul de fundare

al viitoarelor fundaţii, şi se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii.

Schimbarea cotei de fundare se va face numai cu avizul proiectantului.

Turnarea betonului în fundaţii se va face după atingerea cotei din proiect sau a

unui strat pentru care există avizul proiectantului.

Umpluturile se vor executa cu pământul rezultat din săpături sau cu zguri,

reziduri din exploatări miniere cu condiţia ca acestea să fie studiate înainte de

punerea în opera.

Este interzis executarea umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii

______________________________________________________________________________81

mari, maluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn,

bulgări.

Trebuie respectată tehnolgia de compactare prevăzută prin proiectul tehnic.

La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se vor respecta “Normele

republicane de protecţia muncii”, “Normele de protecţia muncii în activitatea de

construcţii montaj” şi “Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la

proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor“.

Responsabilitatea efectuarii înregistrărilor revine responsabilului tehnic cu

execuţia şi şefului punctului de lucru. Înregistrarile sunt verificate de

responsabilul CQ. Directorul general adjunct notifică în scris şi alte

responsabilităţi, dacă sunt necesare funcţie de complexitatea şi durata execuţiei.

Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri

responsabilităţile sunt ale personalului tehnic de execuţie: şef de şantier, şef

punct de lucru, responsabil de lucrare.

ÎNREGISTRĂRI

Înregistrările cerute de legislatia în vigoare conform normelor – procese verbale

de lucrări ascunse

II – LUCRĂRI DE FUNDAŢII

Se vor executa conform P 10 -1986: “Normativ privind proiectarea şi

executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” şi P 7-1992: “Normativ

privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la

umezire” care constau din:

a. Alegerea tipului de fundaţie – izolate (tip pahar) din b.a. sub fiecare stâlp al

constructiei şi grinzi de fundaţie – respectiv fundaţii continue sub pereţii de

zidărie – care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea în

considerare a fiecarui tip de structură de rezistenţă şi a naturii terenului de

fundare şi recomandărilor studiului geotehnic şi hidrologic făcut pe

______________________________________________________________________________82

http://danmihalache.wordpress.com/autorizatia-de-construire/caiet-de-sarcini-structura-rezistenta/

http://danmihalake.wordpress.com/normativ-cadru-privind-detalierea-continutului-cerintelor-stabilite-prin-legea-101995/norme-generale-de-aparare-impotriva-incendiilor-pentru-constructii-instalatii-si-amenajari_28feb2007/

http://danmihalake.wordpress.com/normativ-cadru-privind-detalierea-continutului-cerintelor-stabilite-prin-legea-101995/norme-generale-de-aparare-impotriva-incendiilor-pentru-constructii-instalatii-si-amenajari_28feb2007/

http://danmihalache.wordpress.com/autorizatia-de-construire/hotararea-nr-1091-din-16082006-privind-cerintele-minime-de-securitate-si-sanatate-pentru-locul-de-munca/

http://danmihalache.wordpress.com/autorizatia-de-construire/hotararea-nr-1091-din-16082006-privind-cerintele-minime-de-securitate-si-sanatate-pentru-locul-de-munca/

amplasament;

b. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de fundaţii directe se face potrivit

normativului C 169 – 1988 – înaintea începerii execuţiei lucrărilor de fundaţii,

trebuiesc terminate lucrările pregătitoare şi anume:

- trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;

- dezafectarea instalaţiilor existente pe amplasament;

- coborarea nivelului apelor freatice (după caz) pentru a permite executarea în

uscat a fundaţiilor;

- verificarea axelor fundaţiilor şi a situaţiei găsite în teren în comparaţie cu cea

prezentată în proiect;

- încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare în prezenţa

specialistului geotehnician;

- în cazul în care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevăzute în

studiul geotehnic şi în proiect, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc

împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţii de şantier;

c. trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi

anume: fixarea în plan a axelor fundaţiilor cu abatere admisă 10 mm;

- poziţionarea pe verticală a fundaţiilor faţă de cota de nivel se admite cu o

abatere maximă de 10mm;

d. La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:

- materialele folosite să corespundă cu prevederile din proiect;

e. Se vor respecta:

- măsurile de tehnică a securitaţii muncii;

- normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii,

Ministerul Sănătăţii cu ordinul 34/1975 şi 60/1979;

- normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj aprobate de

M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele

specifice – ediţia 1995;

- normele generale de protecţie împotriva incendiilor PI 18/1999;

- se vor elabora instrucţiuni speciale de tehnica securitaţii muncii pentru

______________________________________________________________________________83

http://danmihalake.wordpress.com/normativ-cadru-privind-detalierea-continutului-cerintelor-stabilite-prin-legea-101995/normativ-de-siguranta-la-foc-a-constructiilor-indicativ-p11899/

http://danmihalache.wordpress.com/autorizatia-de-construire/indrumator-privind-executarea-trasarii-de-detaliu-in-constructii-ind_c_83_1975/

diferitele operatiuni ce se efectuează la lucrările de fundaţii ce nu sunt prevăzute

în normele în vigoare – folosind fişele tehnologice sau cartea tehnică a utilajului

nou introdus.

2.5.1. Săpături pentru fundaţii:

La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere

următoarele:

- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în

jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze

instalaţiile şi construcţiile învecinate;

- când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea

săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă

mai ridicată decât cota finală cu 20 – 30 cm pentru a impiedica modificarea

caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.

În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate,

atacarea lucrărilor se va face astfel încât să se asigure executarea fundaţiilor

începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu

influenţeze constructiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze

terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate.

În cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de săpătură ale

acestora se intersectează, planurile de săpătură ca şi săpăturile propriu-zise vor fi

executate ca pentru un singur obiect.

Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz,

profilul proiectat al săpăturii.

Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor

săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a

lucrarilor.

Dacă nu se specifica altfel în altă parte, nici un punct de pe suprafaţa lucrărilor

terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaţa

proiectată. Între aceste limite de toleranţă suprafaţa va trebui să fie netedă şi

______________________________________________________________________________84

regulată.

În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase

etc.) lucrările de săpătură se pot executa de la început până la cota prevăzută în

proiect.

În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundare se va opri la un

nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel:

- pentru nisipuri fine 0,20 … 0,30 m

- pentru pământuri argiloase 0,15 … 0,25 m

- pentru pământuri sensibile la umezire 0,40 … 0,50 m

Săparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de începerea

execuţiei fundaţiei.

Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile

necesare în vederea fundţrii se vor stabili de către întocmitorul studiului

geotehnic.

În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice

neprevazute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de

începerea lucrarilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este

puternică se va îndepărta stratul de noroi.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, în timpul executiei se poate face

numai cu acordul proiectantului, având în vedere urmatoarele:

- ridicarea cotei fundului gropii, faţa de proiect, se face dacă se constată, în

cursul executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundare

la o cotă superioară celei menţionate în proiect.

- coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevăzută în proiect se face

dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe

amplasament.

Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese

verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de antreprenor, beneficiar şi de

geotehnician.

______________________________________________________________________________85

Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea

cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îsi dă

acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.

Pe parcursul executării lucrărilor antreprenorul are obligaţia de a solicita

prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare.

Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuţiei

lucrarilor de către inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor ataşa la

cartea construcţiei.

2.5.2. Săpături pentru conducte şi cabluri

Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel încât să permită

instalarea în condiţii optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a

evita deteriorarea conductei prin îngheţ. Adâncimea de îngheţ pentru fiecare caz

în parte este indicată în proiect.

Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei la

distanţa minimă de 50 cm de marginea acesteia. Terenul vegetal va fi depozitat

separat de restul pământului excavat, fiind interzisă folosirea lui la umpluturi.

Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.

Materialul excavat din şanturi va fi manevrat cu grijă, avându-se în vedere

depozitarea separată a asfaltului, pietrei sparte, betonului scos din construcţia

drumurilor sau spart din şanţ în cursul excavării, de materialul granular al

pământului natural.

III – LUCRĂRI DE BETOANE

Se vor executa conform “Codului de practică pentru executarea lucrărilor

de beton şi beton armat” – indicativ NE 120 – 99.

Normativul se referă la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu

sau beton armat pentru construcţii industriale, construcţii civile, social -

culturale, agrozootehnice.

Respectarea normativului este obligatorie pentru unitătile sau organizaţiile care

______________________________________________________________________________86

proiectează sau execută lucrări de construcţii din beton armat, precum şi pentru

beneficiarii acestora.

Pregătirea turnării betonului

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite

următoarele condiţii:

a) să existe fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză, întocmită de

constructor, care să cuprindă:

- precizarea obiectului fişei;

- lucrările pregătitoare ce se impun;

- utilajele necesare, rezervele acestora, materialele necesare;

- fazele, ordinea şi ritmul de execuţie;

- detalii tehnologice necesare asigurării calitaţii lucrării, organizarea tehnologica

a punctului de lucru;

- măsuri tehnico-organizatorice suplimentare impuse în cazul unor condiţii

climatice deosebite;

- modul de asigurare a supravegherii execuţiei;

- programul de control al calităţii lucrărilor pe faze;

- locul de dirijarea eventualelor transporturi de beton refuzate;

măsuri PSI şi NTS.

Personalul însărcinat direct cu organizarea şi execuţia lucrării va instrui echipele

de lucru cu prevederile fişei tehnologice înainte de începerea lucrului.

b) Sunt recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături, după cum

urmează:

1. La terminarea execuţiei săpăturilor pentru fundaţii se va întocmi un proces

verbal distinct, de constatare, în prezenţa proiectantului geotehnician, în urma

căruia se poate da acceptul (sau nu) constructorului de turnare a betonului în

fundaţii.

2. La terminarea lucrărilor de cofraje se va verifica:

alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;

încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;

______________________________________________________________________________87

dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor ce

urmează a se betona;

poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele

inferioare;

poziţia golurilor.

3. La terminarea montării armăturilor se va verifica:

- numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale

elementelor structurii;

- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;

- elemente ce se toarnă ulterior;

- poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;

- calitatea sudurilor;

- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;

- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;

- modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile

acestuia;

- poziţia, modul de fixare, dimensiunile pieselor înaglobate.

c) Suprafeţele de beton turnat şi întărit, care vor veni în contact cu betonul

proaspăt sunt de pojghiţa de lapte de ciment, de betonul necompactat sau

segregat asigurându-se rugozitatea necesară unei bune legături între cele două

betoane bunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru

continuarea în cazul apariţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane,

mijloace de transport de rezervă, sursa de energie, materiale pentru protejarea

betonului, condiţiile de creare a unui post de lucru, etc.).

e) Nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor condiţii atmosferice deosebite (ger

ploi abundente, furtună).

f) În cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din

precipitaţii, încât acestea să nu se poată acumula în zonele ce urmează a se

betona. În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus se va consemna

______________________________________________________________________________88

aprobarea betonării de către proiectant, reprezentantul beneficiarului şi

Inspecţiei zonale pentru calitatea construcţiilor, în conformitate cu prevederile

programului de control al calitaţii şi durabilităţii construcţiilor.

Aprobarea începerii betonării, trebuie să fie confimată pe baza unor noi

verificări în cazurile în care:

- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data

stabilită.

- betonarea nu a început în intervalul de 10 zile de la data stabilită.

- înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor

pentru transport local şi pentru compactarea betonului.

Se interzice începerea betonării, înainte de efectuarea verificărilor şi

măsurătorilor indicate mai sus.

Reguli de betonare

Betonarea unei construcţii va fi nemijlocit urmărită de seful puncrului de lucru

care va fi permanent la locul de turnare şi va respecta cu stricteţe prevederile

normativului specific. Betonul trebuie pus în operă în maximum 15 minute de la

aducerea lui la locul de turnare

minute numai în cazul în care durata transportului este mai mică de o oră). La

tumarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

- cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu

apă imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi

inlăturată;

- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face cu bene, pompe şi

benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;

- dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de

lucrabilitate sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în

lucrare;

- înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,50 m;

betonul trebuie să fie răspândit în lungul elementului, urmărindu-se realizarea

unor straturi orinzontale de max. 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte

______________________________________________________________________________89

de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior;

- se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau deplasarea armăturilor faţă de

poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a

plăcilor în consolă; dacă se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate în

timpul turnării;

- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor,

respectându-se grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile

proiectului;

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturilor în timpul betonării şi nici

aşezarea pe armături a vibratorului;

- în zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a

secţiunii prin lovirea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel,

concomitent cu vibrarea lui.

- în cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilităţi de

acces lateral a betonului prin spaţiul care să permită şi pătrunderea vibratorului;

- se va urmari comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi

susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul

constatării unor deplasări sau cedări;

- circulaţia muncitorilor şi a utilajelor de transport în timpul betonării se va face

pe podine astfei rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii;

- este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele de beton proaspăt;

- betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect;

- durata admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea

unor măsuri speciale, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei

betonului;

- în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării

betonului este admisă după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform punctelor

enunţate mai sus;

- instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport

pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje,

______________________________________________________________________________90

armături, este permisă numai după 24-48 ore în funcţie de temperatura mediului

şi tipul de ciment utilizat.

În cursul betonării elementelor de construcţie se va verifica dacă:

- datele înscrise în bonul de transport al betonului corespund comenzii şi nu s-a

depaşit durata admisă de transport;

- lucrabilitatea betonului corespunde celui prevăzut;

- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;

- se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevările de probe;

- sunt corespunzătoare metodele, măsurile adoptate de susţinere a poziţiei

armăturilor;

- dimensiunile şi forma cofrajelor;

- se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor betonului proaspăt.

În condica de betonare se vor menţiona:

- bonurile corespunzătoare betonului pus în operă;

- locul în care a fost pus în opera;

- ora începerii şi terminării betonării;

- probe de beton prelevate;

- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;

- evenimente neprevăzute (intemperii, întreruperea turnării betonului);

- temperatura mediului;

- personalul care a supravegheat betonarea.

În cazul în care conducatorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea

betonului, acesta este obligat să verifice şi calitatea cimentului, agregatelor

conform prevederilor din normativ NE 012-99 precum şi de modul de

amestecare şi transport al betonului. Constatările se scriu în – condica de

betoane.

La betonarea diferitelor elemente sau parţi de construcţie, în afara regulilor

generale menfionate mai sus, se vor mai respecta după caz, următoarele

prevederi suplimentare:

Betonarea elementelor verticale

______________________________________________________________________________91

În cazul elementelor cu înălţime max. 3,0 m, iar vibrarea betonului nu este

stanjenită de grosimea redusă a elementului, de desimea armăturilor, cofrarea se

admite a se face pe toate feţele şi pe întreaga înalţime, iar betonarea pe la partea

superioară a elementului.

Betonarea grinzilor şi plăcilor

Turnarea betonului în grinzi şi plăci va începe după 1-2 ore de la terminarea

turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care rezemă, dacă fişa tehnologica nu conţine

alte precizări.

Grinzile şi plăcile se vor turna, de regulă, în acelaşi timp.

În cazul unor lungimi, respectiv suprafeţe mari, se admite crearea unor rosturi de

lucru la 1/5 … 1/3 din deschideri.

Înainte de turnarea grinzilor, se va verifica poziţia distanţierilor (dispuse la max.

2m distanţă

Compactarea betonului

Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare.

Pentru Compactarea mecanică a betonului se va utiliza procedeul de vibrare

internă.

Alegerea tipului de vibrator se va face funcţie de dimensiunile elementului şi de

posibilitatea de introducere a capului vibratorului în armături.

Durata de vibrare optimă se situează între min. 5 sec. şi max. 30 sec. în funcţie

de lucrabilitatea betonului şi de tipul de vibrator; se termină când sunt

îndeplinite următoarele:

- betonul nu se mai tasează;

- suprafaţa betonului devine orizontala şi uşor lucioasă;

- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.

Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior

este de max. 1,0 m reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi

desimea armăturilor.

Grosimea stratului de beton supus vibrării nu trebuie să depăşească 5 -15 cm în

______________________________________________________________________________92

stratul compactat anterior.

Rosturi de lucru (de betonare)

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se

execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întreruperi pe nivelul respectiv sau

între două rosturi de dilatare. La stabilirea poziţiei rostului de lucru, se vor

respecta următoarele reguli:

- la stâlpi, se va prevedea rostul de lucru la baza elementului;

- la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se

va face în zona de moment minim;

- în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se realizează cu 3

– 5 cm sub nivelul inferior al plăcii;

- la plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii.

Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele reguli:

- suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi perpendiculară pe axa

acestora, iar la plăci, la pereţi, perpendicular pe suprafaţa lor ;

- suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a

fost bine compactat şi pojghiţa de lapte de ciment, realizându-se astfel o

suprafaţă rugoasă, ce asigură o legătură mai bună cu betonul ce urmează a se

turna;

- înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafaţa rosturilor va fi spălată şi

umezită cu apă.

Tratarea betonului după turnare

Pentru a asigura condiţii favorabile de intărire şi a se reduce deformaţiile din

contracţie se va asigura menţinerea umiditaţii betonului numai 7 zile după

turnare, protejând suprafeţele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protecţie;

- stropirea periodică cu apă;

- aplicarea de pelicule de protecţie.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de

nisip.

______________________________________________________________________________93

Această operaţie se va face îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă

pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.

Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă. Stropirea cu

apă va începe după 2-12 ore de la turnarea betonului, în funcţie de tipul de

ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este

suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenate părţi de

ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore în aşa fel incât suprafaţa betonului

să se menţină permanent umedă.

În cazul în care temperatura mediului este mai mica de 5°C nu se va proceda la

stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale şi pelicule de protecţie. Pe timp de

ploaie, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de

polietilena.

Decofrare

Părţile laterale ale cofrajelor se vor îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă

de min 2,5 N/mm2, astfel ca feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.

Cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta numai atunci când

rezistenţa betonului a atins 70% din marcă (se vor menţine totuşi popi de

siguranţă care se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins 95% din

marcă).

Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns elementele de construcţii în vederea

decofrării se va face prin încercarea epruvetelor, confecţionate în acest scop şi

păstrate în condiţii similare elementelor în cauză, conform STAS 1275/1983 sau

prin încercări consecutive.

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:

- desfăşurarea operaţiei se va face în prezenţa conducătorului punctului de lucru;

- decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de

către elemente care se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea

materialului cofrajului sau susţinerilor.

______________________________________________________________________________94

Recepţia structurii de rezistenţă

Se va efectua întreaga construcţie sau pe parţi de construcţie, în funcţie de

prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de

proiectant, împreună cu beneficiarul şi constructorul.

Suplimentar se pot verifica:

- certificatul de garanţie pentru calitatea produselor livrate;

- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajul,

armarea, recepţia calitativă, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea

calităţii betonului pus în operă, precum şi existenţa proceselor verbale pentru

fazele determinate.

Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă

se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi

constructor, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se acceptă sau se

respinge.

În cazul în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili

măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o noua

recepţie.

Lista abaterilor admisibile

Lista abaterilor admisibile la lucrările de betonare este urmatoarea:

Abateri – limită la dimensiunile elementelor executate monolit:

lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plăcilor, pereţilor;

• până la 3,00m ±16 mm

• 3,00 … 6,00 m ± 20 mm

• peste 6,00 m ±25 mm

- dimensiunile secţiunii transversale:

• grosimea pereţilor şi plăcilor ±3,0 mm

până la 10 cm inclusiv

• peste 10 cm ±5,0 mm

lăţimea şi înălţimea secţiunii grinzilor şi stâlpilor:

• până la 50 cm ±5 mm

______________________________________________________________________________95

• peste 50 cm ±8 mm

fundaţii – dimensiuni în plan:

• înălţimea până la 2,0 mm ± 20 mm

• peste 2,0 m + ™ “^

IV. LUCRARILE DE ZIDARIE

Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85

şi STAS 10109/1-82. Toate materialele care intră în compoziţia unei structuri

din zidărie nu pot fi puse în operă decît:

- după verificarea certificatelor de calitate care să ateste că sunt cele

corespunzătoare normelor respective;

- după ce s-au executat la locul de punere în operă încercările prevăzute în

prescripţiile tehnice respective;

- după verificarea fişei de transport a betonului şi mortarului din datele căruia să

rezulte că betonul şi mortarul sunt corespunzătoare calităţilor prevăzute în

proiect şi în prescripţiile tehnice.

- mortar (STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform

proiectului – M100Z la coşurile de fum şi M25Z la celelalte (fără var), iar marca

minimă a cimentului pentru mortarul utilizat la coşurile de fum P300 sau M400.

Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi

şi blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm.

Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru, se vor uda bine cu apă.

Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent.

Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu

abaterile prevăzute în tabelul 8,5.

Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei,

mai puţin de 10-15 mm la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a se

asigura o bună aderenţă a tencuielii.

______________________________________________________________________________96

Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.

Armătura-carcasă în stîlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.

Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele

orizontale de legătură cu stîlpişorii, înglobîndu-le în mortar marca M50, obţinut

când este cazul prin îmbogăţirea locală a mortarului ciment.

Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o

adâncime de cca 20mm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu betonul

din stâlpişori.

Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca 1,00 m.,

după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului.

Îndesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea în acest scop a

vibratorului sau baterea cofrajelor.

Ghermelele necesare se vor zidi de o parte şi de alta a golurilor după ce vor fi

imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum

fierbinte.

Abateri admisibile STAS 10109/1-82

Un caz special îl constituie zidăria din cărămidă presată plină format

240×115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din

cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului). În această zonă, elevaţia fundaţiei

este hidroizolată vertical până la cotele trotuarelor, iar suprafaţa rămasă

deasupra (până la cota -0,15 m.) va fi pregătită ca pentru lucrările de placaje din

cărămidă executate la faţade: se va executa un ancoraj pentru plasa sudată de

care urmează a fi prinsă zidăria din cărămidă plină pentru a-i asigura aderenţa în

timp la stratul suport.

Reguli şi metode de verificare a calităţii zidăriei

Se vor efectua verificări atât în timpul execuţiei cît şi după terminarea lor

privind corespondenţa lucrărilor cu documentaţia tehnică care a stat la baza

execuţiei lucrării, precum şi calitatea lucrărilor executate.

______________________________________________________________________________97

Verificarea dimensiunilor şi a calităţii materialelor se face conform condiţiilor

din standarde / prevederi legale în vigoare, pentru fiecare material utilizat.

Cărămizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevăzute în documentaţia tehnică;

trebuie însoţite de certificate de calitate. În caz contrar, ele nu sunt puse în operă

decât după verificarea calităţii prin încercări de laborator.

Verificarea calităţii procentuale de fracţiuni de cărămidă se face prin examinarea

vizuală în timpul execuţiei astfel ca procentul de fracţiuni de cărămidă să nu

depăşească 15% din numărul de cărămizi pe ansamblu lucrării.

Verificarea grosimii pereţilor netencuiţi se face luîndu-se media a trei

măsurători, cu precizie de 1mm., efectuate între două dreptare aşezate pe feţele

pereţilor.

Dacă la examinarea vizuală se observă neuniformităţi mari între grosimea

diferitelor rosturi, se va proceda şi la verificarea grosimii fiecăruia.

Verificarea se face cu o riglă sau ruletă metalică cu gradaţie milimetrică.

Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuală.

Verificarea tasării corecte a zidăriei şi a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi

încrucişări de pereţi se face în cursul execuţiei, prin examinarea vizuală înainte

de aplicarea tencuielii consemnîndu-se rezultatele verificării în documentele de

şantier.

Verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de cărămizi sau

blocuri se face cu ajutorul nivelei şi a dreptarului.

Verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectilinităţii muchiilor se face prin

aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungul muchiilor a unui dreptar de minim

2m lungime şi prin măsurarea unghiului dintre acest dreptar şi suprafaţa

peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.

Verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu ajutorul unei rigle

gradate în mm. cu o lungime de 2,0 m. şi a firului cu plumb corespunzătoare

înălţimii nivelului.

Verificarea dimensiunilor încăperilor, a construcţiei în ansamblu şi a mărimii

golurilor pentru uşi, ferestre etc se face prin măsurători directe efectuate cu

______________________________________________________________________________98

metrul sau ruleta.

Verificările:

- Coaxialităţii stâlpişorilor şi pereţilor;

- Legăturii pereţilor prin intermediul planşeelor, centurilor;

- Legăturii dintre pereţii de umplutură şi elementele de rezistenţă;

- Lucrări de izolaţii legate de executarea de zidărie se vor face după caz vizual

sau prin măsurători directe, în timpul execuţiei lucrărilor, rezultatele

consemnându-se în documentele de şantier.

Normativele privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi

pereţi:

P.2/1985 -”Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de

zidărie”

STAS 10109/1-1982 -”Lucrări de zidărie, calcul şi alcătuirea elementelor”

C.17/1982 -”Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de

zidărie şi tencuială”

STAS 5185/2-1986 -”Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale”

STAS 6793/1986 -”Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii

civile. Prescripţii generale”

Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80 -”Norme de protecţie a muncii în activitatea de

construcţii – montaj”

D.290/1977 -”Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea

şi realizarea construcţiilor”

C.56/1985 -”Norme pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente”

______________________________________________________________________________99

C.14/1982 -’’Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate

uşoare la lucrările de zidărie’’.

C.16/1984 -”Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi a instalaţiilor aferente”

P.104/94 -”Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi realizarea pereţilor şi

acoperişurilor din elemente de beton celular autoclavizat”

STAS 1030/1985 -‘’Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială’’.

Executarea pereţilor despărţitori uşori din gips-caton tip KNAUF sau

RIGIPS

Pereţii despărţitori uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton

sunt pereţi interiori despărţitori neportanţi care se montează pe şantier.

Funcţiunile de rezistenţă şi fizica construcţiilor rezultă din conlucrarea

scheletului din profile de tablă de oţel cu placarea din plăci de ipsos carton şi

straturile izolatoare pozate funcţie de necesităţi.

Suplimentar pot suporta şi încărcările obiectelor agăţate.

Domenii de aplicare

Pereţii despărţitori uşori se folosesc în amenajări interioare la clădirile civile

(inclusiv încăperi umede). Nu se vor utiliza în spaţii tehnologice umede, în aer

liber sau în spaţii cu temperaturi înalte.

Construcţia pereţilor – montajul

- Operaţia de montaj începe cu măsurarea şi trasarea pe planşeul portant al

axelor pereţilor, a schelelor autoportante, a uşilor şi a altor deschideri. După

aceasta, operaţiunea se continuă pe pereţi sau tavane.

- Fixarea de suprafeţele suport a profilelor de contur. La tavan şi la pardoseli se

utilizează profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale pereţilor se

______________________________________________________________________________100

folosesc profile de schelet tip CW.

Înainte de începerea montării pe aceste profile se lipesc benzi de etanşare sau se

ataşează alte materiale de etanşare adecvate.

Planşeele de rezistenţă, care prezintă denivelări mari vor fi egalizate înaintea

montării profilelor.

- Se introduc profilele CW în profilele de contur.

Profilele verticale ale scheletului trebuie să pătrundă cel puţin 15 mm. şi trebuie

să prezinte la partea superioară o toleranţă de circa 1cm.

- Se începe montarea plăcilor din ipsos carton pe una din feţele peretelui. Prima

placă din ipsos carton se pozează parţial pe schelet şi se fixează cu ajutorul

nivelei cu bulă de aer. În continuare placa este fixată de scheletul suport cu

ajutorul şuruburilor cu montaj rapid în aşa fel încît să nu existe tensionări.

Următoarele plăci se montează în acelaşi mod. Distanţa de la scheletul de

susţinere la elementele de completare din zona de capăt a peretelui nu trebuie să

depăşească 62,5 cm., iar în cazul realizării izolaţiei acustice, această distanţă nu

trebuie să fie mai mică de 50 cm. În cazul placării duble, al doilea rând de plăci

va fi înşurubat după primul rând, prin decalarea îmbinărilor.

La racordările glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea

superioară, plăcile nu vor fi înşurubate.

- După montarea instalaţiilor, în spaţiul gol din perete se va aşeza, îndesa şi

asigura contra alunecării, stratul de vată minerală necesar.

Grosimea normală a izolaţiei nu trebuie să fie mai mare ca spaţiul gol din perete

şi nu trebuie micşorată sub dimensiunea necesară din condiţiile de fizica

construcţiilor, prin instalaţii suplimentare.

- În continuare se plachează a doua faţă a peretelui.

Îmbinările plăcilor sunt deplasate faţă de poziţia îmbinărilor de pe partea opusă.

La pereţii înalţi unde la îmbinarea plăcilor sunt necesare profile orizontale

acestea vor fi decalate, în caz contrar reducându-se stabilitatea peretelui.

______________________________________________________________________________101

- Dacă se montează uşi este necesară montarea de profile suplimentare de o

parte şi de alta a uşii. Aceste profile se montează pe întreaga înălţime a pereţilor

şi se fixează foarte strâns de profilul de contur UW inferior şi superior.

Prin pătrunderea unul într-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a

canatului uşii la o înălţime de 2,80 pentru începere precum şi greutăţi ale

canatului de uşă până la 60 kg.

- Şpăcluirea plăcilor din ipsos carton poate demara numai după consumarea

tuturor tensiunilor reunificative, cum sunt de exemplu cele din acţiunea

umidităţii sau a temperaturii.

Se presupune o temperatură a incintei de C.montaj şi a construcţiei de cel puţin

5

Umidităţi exagerate ale aerului (în comparaţie cu condiţiile de utilizare

ulterioare) în timpul şpăcluirii, precum şi deshidratarea rapidă sau încălzirea în

timpul uscării pot duce la formarea de fisuri. În cazul introducerii unor benzi de

acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitură din fibră de sticlă este

posibilă şi şpăcluirea cu umplutură pentru rosturi.

Tratamentul suprafeţelor

Plăcile de gips–carton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de

acoperire uzuale pentru interiorul încăperilor cum ar fi: lacuri şi vopsele de

dispersie, aplicări de tapete, plăcuţe, straturi textile şi altele asemănătoare. Nu

este indicată folosirea coloranţilor pe bază de silicaţi sau var.

Pentru aplicarea ulterioară a unor straturi de tencuială suplimentară sau răşini

artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punţi de

lipire sau aplicarea de grunduri.

Verificarea pe faze a lucrărilor

Verificarea calităţii lucrărilor se face la fiecare fază în parte:

- verificarea modului de realizare a scheletului metalic;

______________________________________________________________________________102

- verificarea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;

- verificarea prinderii plăcilor de gips carton şi a planeităţii generale;

- şpăcluirea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;

- verificarea durităţii muchiilor.

Lucrări de realizare tavane false din KNAUF GKF

Tavanele realizate cu placi KNAUF GKF se fixează cu şuruburi cu montaj

rapid, TN35, pe un schelet metalic, având rigle portante montate la o distanţă de

500 mm. şi rigle de montaj cu interax de 400 mm.

Placile GKF se dispun transversal faţă de riglele de montaj. Îmbinarea muchiilor

vizibile se decalează cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle şi se rostuiesc

muchiile vizibile.

Fixarea plăcilor GKF se începe în milocul plăcilor, sau în colţul plăcii pentru a

se evita suprapunerile. În timpul fixării, plăcile se presează bine pe scheletul

suport. Mijlocul de prindere este şurubul cu montaj rapid TN35, iar distanţa de

fixare a şuruburilor este de 170 mm. În cazul placărilor multistrat, la fixarea

primului start se permite alegerea unei distanţe de trei ori mai mare, dar până la

500 mm. cu condiţia ca al doilea strat să fie montat în aceeaşi zi.

Tavanele de gips carton vor fi zugrăvite cu var lavabil alb.

V. PARDOSELI

Prevederile prezente la acest capitol se aplică la toate lucrările de

pardoseli executate la construcţii cu piatră naturală şi artificială, parchet, plăci şi

covoare din materiale sintetice (plastice), mochete.

Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului

şi a “Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor “ C35-82.

Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al

procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată perioada

lucrării.

Executarea fiecărui strat component se va face numai după executarea stratului

______________________________________________________________________________103

precedent şi constatarea că acesta a fost bine făcut. Stratul suport al pardoselii

trebuie să fie pregătit prin curăţarea şi spălarea lui cu apă, pentru îndepărtarea

prafului, impurităţilor sau resturilor de tencuială.

Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor

normativelor specifice.

Se vor executa pardoseli din parchet de lemn masiv, cu lamba şi uluc, din stejar

în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.

La pardoselile din parchet se vor verifica:

- dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform

prevederilor din STAS 228/1-80;

- umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;

-menţinerea climatului din încăperi la o temperatură de +50 C şi umiditatea

relativă a aerului de maximum 65%;

-planitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3

mm., în cazul planeităţii suprafeţei şi de ± 2 mm. / m în cazul orizontalităţii

pardoselii;

-montarea la acelaşi nivel a lamelor alăturate;

-mărimea rosturilor dintre lamele: în câteva puncte izolate, lăţimea maximă

admisă a rosturilor este de 0,5 mm.

-calitatea rândeluirii (nu se admit asperităţi la palpare);

-fixarea lamelelor;

-existenţa rosturilor lângă pereţi.

Se vor executa pardoseli din gresie în încăperile specificate pe planşele de

arhitectură.

La pardoselile din gresie se vor respecta recomandările din cap. 5 – Placaje.

Prevederi comune

Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi

recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform

prevederilor capitolelor respective.

O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor

de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli

(ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror

executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.

______________________________________________________________________________104

Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa

unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării, că au fost livrate cu

certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor

respective;

- s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau

proiectul le cer – încercările de calitate.

Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta

şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de

documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de

compoziţie.

Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli

sunt:

- aspectul şi starea generală;

- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)

- fixarea îmbrăcăminţii pe suport;

- rosturile;

- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;

- corespondenţa cu proiectul.

Verificarea pe parcursul lucrărilor

a. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de

instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex.

canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare

ulterioară ar putea degrada pardoselile.

b. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa

unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conductorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu

certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor

respective;

- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;

- s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau

proiectul le cer – încercările de calitate.

Betoanele şi mortarele provenite de la instalaţii centralizate, chiar situate în

______________________________________________________________________________105

incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit

de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi

de compoziţie;

c. La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea

se face conform STAS 2560/1 – 74 ( ciment sclivist, beton mozaic turnat):

- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe

verticale;

- planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu

săgeata maximă de ± 2 mm.

- pantele – dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5

mm./m şi numai în porţiuni izolate);

- aderenţa la stratul suport se verufică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar:

La pardoseli executate din piatră artificială sau nearsă din elemente prefabricate

(dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform

STAS 2560/1 – 74 şi STAS 2560/2 – 75;

- planeitate şi pante;

- denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;

- aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);

- mărirea rosturilor.

(La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.)

Verificări la pardoseli din parchet

- dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform

prevederilor STAS 228-69 şi STAS 6772-71;

- umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;

- menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum 5ºC şi

umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;

- planeitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3

mm. în cazul planeităţii suprafeţei şi de maximum ± 2 mm./m. în cazul

orizontalităţii pardoselii;

- montarea la acelaşi nivel a lamelelor sau panourilor alăturate;

- mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;

- calitatea rânduelii (nu se admit abateri la palpare);

- fixarea lamelelor pe suport: în cazul lipirii cu adeziv se execută proba prin

ciocănire uşoară cu ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie “plin”;

- existenţa rostului de lângă pereţi.

______________________________________________________________________________106

Verificarea la faza de lucrări

La fazele de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul

lucrării:

- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;

- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţă de 1/4 din

aceea prescrisă pentru verificările pe pearcurs.

Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în

procesele verbale conform instrucţiunilor respective.

Verificări la recepţia preliminară a obiectului

La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:

- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe

faze de lucrări;

- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim

o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri,

verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă

pentru închiderea fazelor de lucrări.

Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

C.35/1982 – “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”;

STAS 3430/1982 – “Pardoseli. Clasificare”;

C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi a instalaţiilor aferente”.

C 56/1985 – “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente”;

STAS 7055/1984 – “Ciment Portland alb”;

STAS 1134/1971 – “Piatră de mozaic”;

STAS 388/1980 – “Lianţi hidraulici “Ciment Portland””.

VI. TENCUIELI

Domeniul de aplicare

______________________________________________________________________________107

Prevederile prezentului capitol se referă la toate tencuielile elementelor de

construcţie, având rol de finisare şi de protecţie şi executate cu montare de orice

tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri cu grosimi începând de la 1 mm.

Suprafeţele cu zidărie, suprafeţele ce reprezintă faţa văzută a grinzilor şi

stâlpilor se vor aduce la o suprafaţă plană prin tencuire.

Pentru aceasta se execută o tencuire de 1,5 – 2 cm. cu M 25T. Suprafaţa tencuită

va trebui să respecte reglementările de calitate conform C 56-85 caietul IX.

Astfel suprafeţele nu trebuie să prezinte crăpături, neplaneităţi mai mari decât

cele admisibile, trebuie să adere la stratul de zidărie sau beton, pe care se aplică.

Nu se admit umflături, crăpături, denivelări până la maximum 3 mm.,

neplaneităţi peste 2 mm. Această tehnologie nu se referă la zonele de

ancadramente, decoraţii pentru care se prevăd tehnologii speciale.

Pentru prepararea mortarelor se va ţine cont de Instrucţiunile tehnice din C 17-

82.

Preioada maximă de utilizare a mortarelor va fi cea normată şi anume de până la

2 h. pentru grund şi de 1h. pentru glet.

Dată fiind importanţa lucrării, nu se vor executa tencuieli pe timp friguros, deci

sub +5ºC.

De asemenea, dat fiind faptul că în acelaşi plan apar tencuieli pe beton şi pe

zidărie este necesară montarea unei plase de rabiţ lipită de elementele de beton ţi

depăşindu-le cu 15 – 20 cm. spre elementele de zidărie.

Realizarea diverselor profile decorative.

Se realizează montarea unui pilon general de rabiţ pentru execuţia grundului cu

M 50T. Mortarul va fi livrat însoţit de elementele privind marca şi calitatea

acestuia.

Prin acest grund se va executa o tencuială drişcuită cu ciment alb şi praf de

piatră de culoare albă, drişcuită.

Tencuiala va respecta condiţiile de calitate conform C56-85.

Nu se admit abateri de la planeitate decât maxim 2mm./m. şi 20 mm. la toată

înălţimea clădirii, sau 5 mm. pe înălţimea nivelului unu.

Verificările calităţii tencuielilor se vor realiza la finalizarea fiecărei suprafeţe

plane de faţadă şi cel puţin câte una la fiecare 100 m2.

Prevederi comune

______________________________________________________________________________108

Tencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile,

calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, după

terminarea întregului obiect:

Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se face în cadrul

verificării – executării acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala

peste suporţi ce nu au fost recepţionaţi conform instrucţiunilor specifice.

Înainte de execuţia tencuielilor este necesar de a verifica dacă nu au fost

recepţionate toate lucrările destinate de a le proteja sau lucrări care prin execuţie

ulterioară ar provoca deterioarea tencuielilor (învelitori, planşee, balcoane,

conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc). Se va verifica dacă odată cu execuţia

suporţilor au fost montate toate piesele necesare fiecărei tâmplării sau instalaţii

(ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc).

Materialele nu pot fi introduse în lucrare decât dacă s-a verificat în

prealabil de către conductorul tehnic al lucrării că acestea au fost livrate cu

certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele

respective.

Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica dacă se respectă tehnologia

de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului precum şi aplicarea

straturilor succesive fără depăşiri de grosimi maxime. Se vor lua măsuri

împotriva uscării prea rapide (vânt, însorire), spălări de ploaie sau îngheţuri.

Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie

comunicate conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la

încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75% din marca

prescrisă, se va anunţa beneficiarul lucrării pentru a stabili dacă tencuiala poate

fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registru de procese verbale de lucrări

ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie

preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii

respective.

Verificarea pe faze de lucrări a tencuielilor

Se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în

parte:

______________________________________________________________________________109

a. rezistenţa mortarului;

b. numărul de straturi ce se aplică şi grosimile respective;

c. aderenţa la suport între două straturi;

d. planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor;

e. dimensiunea, calitatea şi poziţia elementelor decorative (solbancuri, brâie,

cornişe).

Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar

rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse.

Verificări la terminarea unei faze de lucrări

Verificările se efectuează terminarea unei faze de lucrări, cel puţin câte una la

fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.

La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări,

dar cu o frecvenţă de min 1/3 din frecvenţa fazei precedente.

Normative privind executarea lucrărilor de tencuieli.

C 18/1983 – “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.

C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de

zidărie şi tencuială”.

C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi a instalaţiilor aferente”.

STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.

STAS 146/1980 – “Var pentrui construcţii”.

VII. ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE


Prevederile din prezentul capitol se referă la lucrări de zugrăveli şi vopsitorii

interioare şi exterioare ale clădirilor.

Prevederi comune

______________________________________________________________________________110

Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile,

calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar

după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia

procese verbale de lucrări ascunse.

Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile,

se face în cadrul verificării executării acestui suport. (Tencuieli, zidării, betoane,

gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea

oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fi fost

verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea

condiţiilor de calitate pentru stratul suport.

Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea

lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc

abaterile admisibile, în vederea efectuării remediilor şi eliminării posibilităţii ca

aceste defecte să se repete în continuare.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, este necesar a se

verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le

proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca

deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost

montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare

sau elemente de încălzire).

Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte

de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate

care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea

tehnologică de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, utilizarea reţetelor şi

compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în

ordinea şi la intervalele de timp prescrise.

Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt,

însorire), spălări prin ploaie sau îngheţ.

Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări se fac cel

puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.

______________________________________________________________________________111

La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi

verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.

Zugrăveli – verificări pe faze de lucrări

Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:

- Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi

cu eventualele dispoziţii ulterioare;

- aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă ( culoare uniformă, fără pete,

scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele);

Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţă de 1 m.

Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie

să fie uniform repartizaţi.

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare

uşoară cu palma de perete. O zugrăveală prin frecare nu trebuie să se ia pe

palmă.

Vopsitorii

Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai

întâi dacă la vopsitoriile în ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se

face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în

vedere următoarele:

a. Suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de

culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostre

stabilite.

Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat”, adică să nu

prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri lipsuri de

bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri – care pot genera desprinderea stratului

aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituri sau şlefuire

necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la

preparare.

b. La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu

pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice (chituri şi şlefuire în

______________________________________________________________________________112

prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre,

cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea.

c. Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite.

d. Înainte de vopsirea suprafeţelor de vopsit vor fi verificate dacă au fost

pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor, etc.

e. Se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele

etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este uniformă , fără pete,

urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire

dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar, etc.

Verificarea vopsitoriei feţelor „ nevăzute” ale ţevilor, radiatoarelor se vor

controla cu ajutorul unei oglinzi.

f. Separaţiile între zugrăveli şi vopsitorii, pe acelaşi perete, precum şi între

zugrăveală şi tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii.

Separaţiile trebuie să fie rectilinii şi orizontale.

Zugrăveli interioare cu var lavabil

Caracteristici generale

Varul lavabil pentru exterior pe bază de copolimeri vinilici cu aspect catifelat,

are următoarele proprietăţi:

- acoperire foarte lungă;

- alb imaculat;

- lavabil;

- permeabilitate ridicată, ce permite peretelui să respire;

- dilatare optimă;

- aplicare uşoară.

Caracteristici tehnice

- aspectul peliculei: - gros opac;

- diluat: - apa;

- uscare la suprafaţă: - 5 -10 minute;

- uscare la atitudine: - 30 – 40 minute;

- uscare în profunzime: - 2 – 4 ore;

- al treilea strat: - 4 – 6 ore.

Modalităţi de aplicare

______________________________________________________________________________113

Varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu

apă în proporţie de 15-20%.

Primul strat poate fi mai diluat pentru uşoara penetrare în porozitatea suportului.

Se amestecă cu grijă adăugând lent apa până vâscozitatea de aplicare este cea

dorită.

Nu se aplică produsul la o temperatură mai mică de 5ºC. Instrumentele folosite

trebuie spălate imediat după utilizare.

Etape indicate

- suprafeţele noi trebuie să fie bine uscate, fără praf şi impurităţi de orice fel,

inclusiv ciment – măturat bine.

În toate cazurile un strat de fixator izolant pe bază de apă sau de troluient, creşte

aderenţa, elimină praful şi reduce consumul de var.

- La suprafeţele văruite se îndepărtează vechea văruială prin raşchetare şi

periere.

- Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decât următoarele

pentru a favoriza impregnarea suprafeţei.

VIII. Lucrări de placaje

Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaj din cărămidă, executate la

faţade şi la lucrările de placaje de faianţă executate la interiorul clădirilor de

locuit (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).

Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de

vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului

obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de lucrări

ascunse, ci numai pe faze de lucrări.

Lucrările de placaje vor începe după verificarea următoarelor:

- stratului suport pe care urmează a fi aplicate;

- existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul ( planşee,

învelitori, atice, cornişe, balcoane);

- existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul

(tâmplărie, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).

______________________________________________________________________________114

Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective,

înainte de începerea montării placajelor.

Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în

componenţa lucrărilor de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în

prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost

livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu

normele tehnice respective;

- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;

- s-au efectuat la locul de punere în operă (dacă prescripţiile tehnice specifice

sau proiectul le cer) încercări de calitate;

- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului,

pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din

care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

- execuţia ancorajului plasei sudate de care urmează a fi prins placajul exterior.

Lucrările de placare se verifică după:

- aspect şi stare generală;

- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);

- aderenţa placajului la stratul suport;

- rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;

- corespondenţa cu proiectul;

- executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.

Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru

fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de

faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:

- rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată

în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau a pastelor

respective);

- determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective

(determinată prin sondaje executate cel puţin la 100 m2)

- aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar (sau

pastă adezivă)

______________________________________________________________________________115

- planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucată cu bucată)

- dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează

(solbancuri, brâie, cornişe, etc)

Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexa A2.

La recepţia preliminară comisia de recepie va efectua aceleaşi verificări.

Indicaţii asupra placajelor interioare

În prezenta documentaţie s-au prevăzut placaje de faianţă şi gresie în grupurile

sanitare, bucătării şi alte încăperi, conform documentaţiei tehnnice prezente.

Plăcile se vor livra la dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în

STAS 233 -86.

Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă nu trebuie să fie tencuiţi, iar

rosturile zidăriei trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca. 1 cm., pentru ca

mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.

Apoi se va aplica pe pereţi un şpriţ din mortar ciment-nisip de 3 – 5 mm.

Plăcile de faianţă vor fi ţinute în apă, după ce în prealabil au fost curăţate de

praf. Înainte de a fi aplicate pe pereţi vor fi lăsate să se scurgă 2 – 3 minute.

Asezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la

stânga la dreapta şi de la plintă sau scafă în sus.

Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă.

Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci a mortarului de

ciment, în grosime de cca 2 cm.

La recepţionarea lucrărilor se va controla aspectul general al placajelor în ceea

ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acesteia cu proiectul,

planeitatea, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi.

La executarea lucrărilor de placaje se vor avea în vedere prevederile din “Norme

republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul

Sănătăţii, cu Ordinele nr. 34/75 şi 60/75.

Verificări prin examinare vizuală

a. Racordarea placajului cu tencuiala.

Suprafeţele placate cu plăci de faianţă trebuie să se termine cu plăci cu muchiile

rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.

Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se prin scafă de mortar de

ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se afle sub

______________________________________________________________________________116

nivelul tencuielii.

b. Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de

instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor.

Găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice

nichelate sau prevăzute cu garnituri – după cum este prevăzut în proiect. La

găurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încît conturul găurii se

vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzător. De

asemeni, găurile practicate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare

(spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.

c. racordarea placajului de plăci din faianţă cu cada de baie;

Etanşarea rostului de racordare respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit;

Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de baie se va

controla partea opusă peretelui observând dacă umezeala a trecut prin perete;

Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar 1,20 –

2,00 m. lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o

singură denivelare de maximum 2 mm.

Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar

de 1,20 m. Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2 mm. În suprafeţele

orizontale (glafuri, marginea căzii) trebuie să se asigure o pantă de cca. 2%.

Dacă se observă abateri la examinarea vizuală a rosturilor, acestea vor fi

măsurate cu ajutorul unor calibre.

Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe,

se face la început prin examinare vizuală, iar dacă se observă ondulări în plan

vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2 mm.

lungime.

Nu se admite, sub dreptar, decât o singură undă având o săgeată mai mică de 2

mm.

La limita de separare a placajului de tâmplăria de lemn, după uscarea

completă a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde

tâmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cel

puţin 10 mm.

Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului.

______________________________________________________________________________117

Abateri admisibile la calitatea placajelor

Placaje interioare cu plăci faianţate

- Devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor placajului (distanţa

dintre dreptar şi suprafaţa placajului) - 2 mm.

- Devierea rosturilor dintre faianţe - 1 mm./1 placă

- Ştirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor -

maxim una la o placă pe o suprafaţă de 1m2

- Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi - nu se admit

- Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului - max. 2 pe m2 (cu o

suprafaţă de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2

- Fisuri pe suprafaţa placajului - nu se admit.

IX. LUCRĂRI DE IZOLAŢII

Hidroizolaţii orizontale

Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unor izolaţii

vor fi introduse în lucrare numai dacă, în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu

certificate de calitate, care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare

normelor respective şi prevederilor proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt

permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;

- s-a organizat primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din

regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea şi conservarea lor

în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii lor;

-materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă, prin măsurarea

dimensiunilor geometrice, umidităţii etc, în conformitate cu prevederile din

normele tehnice în vigoare, neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele

admisibile.

Verificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică hidroizolaţia se

va face în cadrul verificării executării suportului respectiv. Este strict interzis a

se începe executarea oricaror lucrări de izolaţii dacă suportul – în intregime sau

______________________________________________________________________________118

pe porţiuni – nu a fost în prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări

ascunse.

Toate verificările ce se efectueaza la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care

ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise,

racordările, piesele înglobate, etc ), se înscriu în procese-verbale de lucrări

ascunse, conform instrucţiunilor respective.

Alte verificări ce trebuiesc efectuate sunt:

- stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui să

fie continuă;

- racordările dintre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile

din proiect;

- respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier

conform normativului C112;

- lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici;

- lăţimea de petrecerea foilor (7 – 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);

- racordarea corectă a izolaţiilor orizontale cu cele verticale.

Hidroizolaţii verticale

Hidroizolaţia verticală la pereţii infrastructurii se va executa în conformitate cu

prevederile proiectului şi a “Normativului pentru proiectarea şi executarea

hidrizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţie” – indicativi

C112-86.

De asemeni se va ţine seama de următorarele prescripţii tehnice:

- STAS 2355/1-85 - “Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Terminologie”;

- STAS 2335/2-87 - “Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de

construcţie”;

- C112-80 - “Hidroizolaţii din materiale bituminoase “.


Prevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi

hidrofuge la construcţii.

Prevederi comune

Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unei

izolaţii, nu pot fi introduse în lucrare decât dacă, în prealabil:

______________________________________________________________________________119

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu

certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele

respective şi prevederile proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât

cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;

- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii care să asigure păstrarea

calităţii şi integrităţii materialelor;

- s-au efectuat înainte de punerea în operă determinăriile prevăzute în

prescripţiile tehnice respective;

- s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor

materialelor (de ex. acelora în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun

condiţia în legătură cu acestea.

Verificarea caracteristicelor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii

se face în cadrul verificării executării acelui suport (de exemplu planşee, pereţi,

etc).

În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolaţiei prevede

condiţii speciale de planeitate, forma de racordări, umiditate etc., precum şi

montarea în prealabil a unor piese, dispozitive, etc., aceste condiţii vor face

obiectul unei verificări suplimentare, înainte de începerea lucrărilor de izolaţii.

Toate verificările ce se efectuează la lucrări de izolaţii, care ulterior se

acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele

înglobate etc.) se înscriu în procese – verbale de lucrări ascunse, conform

instrucţiunilor respective.

Izolaţii termice

Pe parcursul executării lucrărilor se verifică dacă barierele contra

vaporilor sunt continue.

Toate aceste verificări se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse.

La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi

conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-se cu proiectul şi

prescripţiile tehnice respective.

În plus, comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea

înregistrărilor făcute pe parcurs; numărul sondajelor se stabileşte de comisie, dar

______________________________________________________________________________120

va fi de cel puţin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergătoare sau de

execuţie a lucrărilor:

La recepţia preliminară se procedează ca şi în cazul verificării pe faze,

însă numărul sondajelor poate fi redus până la 1/20 din cele iniţiale.

Hidroizolaţii

Pentru hidroizolaţii la grupuri sanitare se vor utiliza următoarele

materiale:

a. soluţie sau emulsie de bitum min. 300 g./m2.

b. pânză sau ţesătură bitumată PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB 70-

950 cu 1,5 kg./m.

c. carton sau împâslitură bitumată CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit şi

acoperit cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.

Hidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica în dreptul stâlpilor

şi pereţilor cu minim 10 cm. după care se vor aplica scafe de protecţie.

Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea în vedere următoarele

măsuri:

a. stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;

b. aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu

emulsie de bitum numai după ce amorsajul s-a uscat;

c. petrecerile între foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm în lungul

foilor;

d. masticul de bitum trebuie întins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă,

iar straturile hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte dezlipiri şi umflături.

Verificarea calităţii lucrărilor de hidroizolaţii la grupurile sanitare.

Fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica împreună cu beneficiarul pe

măsura executării lor, încheindu-se proces verbal din care să rezulte că au fost

respectate următoarele:

a. calitatea suportului-rigiditate, aderenţa, planeitatea, umiditate;

b. calitatea materialelor hidroizolatoare;

c. calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei;

d. etape şi succesiunea operaţiilor.

______________________________________________________________________________121

Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără

zone nelipite;

b. este continuă şi nu prezintă umflături.

Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, în

afară de cele prevăzute de mai sus, sunt:

a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm.,

precum şi denivelările de planeitate (abaterea admisibilă ±5 mm. la un dreptar

de 2 m. aşezat în orice direcţie);

b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul (de 4-

5 m. distanţă pe ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţii noi;

c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier

(masticuri, soluţii etc.) conform Normativului C112-86.

d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare

1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x

20 cm.)

e. lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar,

repararea lor este obligatorie).

f. lăţimea de petrecere a foilor (7… 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm.

frontal) se admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal şi minimum

7 cm. frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv

trebuie refăcut;

g. respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta

oricum, dar peste 20% paralele cu panta);

h. realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.

La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul

actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-se cu proiectul,

prescripţiile tehnice şi abaterile admisibile.

În mod special, comisia va efectua şi probe locale directe, după cum urmează:

a. verificarea etanşeităţii hidroizolanţiilor prin inundare cu apă timp de 72 ore a

acoperişurilor cu pantă până la 7% inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum

2 cm punctul cel mai ridicat;

b. rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform

instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse;

c. la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile cu (granulaţia 1-3 mm)

______________________________________________________________________________122

cu pietriş (granulaţia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolaţie, se verifică vizual

uniformitatea acoperirii. La protecţia cu pietriş (granulaţia 7-18 sau 15-30 mm.)

aşternut în strat de 4 cm. grosime se verifică grosimea stratului, uniformitatea

distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.

La acoperişurile circulabile se verifică dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un

strat de nisip cu grosimea minimă de 2 cm., dacă rosturile între plăci sunt

intercalate, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă sunt umplute

cu mastic bituminos.

d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corectă a găurilor de

scurgere.

Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare, conform proiectului, racordarea

hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la

găurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare (parafrunzare) şi să

nu fie înfundate.

e. tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor (şorţuri, copertine, glafuri

etc) se verifică dacă este executată conform proiectului, bine încheiată, racordată

cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie.

Materiale principale

a) Materiale bitumate în foi:

- carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;

- împâslituri din fibre de sticlă bitumate tip IA 1100, IB 1200 şi IBP 1200

conform STAS 7916-80;

- pânză bitumată tip PA55 conform STAS 1046-78;

- Ţesătură din fire de sticlă bitumată tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;

- Ţesătură din fire de sticlă bitumată placată cu folie de aluminiu tip TBA1,

conform NTR 9041-80;

b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etanşare:

- bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H 68/75 şi H 80/90, conform STAS

7064-78.

Materiale auxiliare

- filer de calcar, conform STAS 539-79;

- benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;

- tablă zincată, conform STAS 2028-80;

______________________________________________________________________________123

- hârtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistentă conform STAS 3789-80;

- plăci prefabricate mozaicate pentru protecţie;

- materiale diverse şi piese speciale pentru lucrări aferente hidroizolaţiilor;

- vopsele şi emailuri pe bază de răşini sintetice pentru protecţie, conform NTR

90-80, 1703-80 şi STAS 7359-80.

7.5. Normative privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii

C16/1984 – „ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii”.

C 107/1982 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii

termice la clădiri”.

C 112/1986 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din

materiale bituminoase la lucrările de construcţii”.

C 191/1979 – „Instrucţiuni pentru izolarea termică a acoperişurilor clădirilor cu

cenuşă şi zgură de termocentrală”.

STAS 2355/2-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de

construcţii”.

STAS 2355/3-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la acoperişuri şi

terase”.

STAS 3303/0 – „ Pantele acoperişurilor”.

STAS 2742-80 – „ Guri de scurgere din fontă emailată pentru evacuarea apelor

de pe acoperişuri şi terase. Forme şi dimensiuni”.

STAS 5833/3-80 –”Vată minerală şi produse din vată minerală. Saltele din vată

minerală”

STAS 2389/1977 –”Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”

______________________________________________________________________________124

parte scrisa-proiect diploma

Documents