Partajul dupa divort

Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:• pe cale conventionala• pe cale judiciara

Partajul judiciar, sau impartirea bunurilor comune din casatorie, se poate realiza prin intelegerea sotilor sau printr-o hotarare a judecatorului.

In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara. Pentru efectuarea partajului conventional , trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor. Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

Partajul poate fi cerut oricand dupa finalizarea divortului, neexistand un interval de timp anume in care se poate face solicitarea impartirii bunurilor comune, cum exista, de exemplu, intervalul pentru manifestarea calitatii de mostenitor, in domeniul succesiunii

In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor comune:

• cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.)

• atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.)

• cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.)

Partajul prin acord

Realizarea intelegerii dintre soti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se poate face concomitent cu procesul de divort, in cursul procesului de divort, in fata instantei de judecatasau oricand dupa finalizarea procesului de divort, inclusiv in perioada imediat urmatoare, fie in fata instantei de judecata, fie printr-un act notarial.

Realizarea impartirii bunurilor comune ce au rezultat din casatorie, atunci cand cei doi soti se inteleg cu privire la modul in care se efectueaza impartirea, este, pe langa solutia cea mai eleganta si mai putin incarcata emotional, dar, in acelasi timp, este solutia cel mai putin costisitoare, ca timp si costuri.

Realizarea partajului, cand exista acord intre cei doi soti, se poate realiza:• printr-un document realizat in fata notarului. Costul, in acest caz, este compus din onorariul notarului stabilit de notar si taxa judiciara de timbru taxa, reprezentand un procent din suma valorilor bunurilor ce se impart. Aceasta activitatea se poate desfasura doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de divort si presupune neaparat intelegerea in privinta tuturor aspectelor intre cei doi soti.

In cazul in care nu exista acord initial intre soti, dar ulterior introducerii actiunii de partaj, sotii ajung la un acord:• prin redactarea (recomandabil, de catre un Avocat ) a unui document care sa statuteze intelegerea si modul de impartire convenit a bunurilor comune din casatorie si prezentarea acestui document in instanta, in cadrul procesului de partaj.

In cazul in care partajul se realizeaza print-o tranzactie ce statueaza intelegerea partilor, taxa de timbru (stabilita procentual la valoarea estimata a masei de partajat) se poate recupera in anumite conditii total sau partial.

Ce se poate imparti in cadrul partajului

In cadrul partajului se impart toate bunurile (mobile si imobile) acumulate de soti in perioada casatoriei. Legea indica explicit si anumite cazuri ce constituie exceptii de la aceasta regula si pentru detalierea lor exacta, adaptata pe cazul dvs, va sfatuim sa consultati un Avocat in prealabil sau sa lecturati Codul Familiei actualizat

In mod evident, astfel, si imobilele (apartamentele, casele, terenurile, garsonierele) intra intre bunurile ce pot fi impartite.

Partaj fara acord

Daca cei doi soti nu se inteleg cu privire la realizarea impartirii bunurilor comune, realizarea partajului se va efectua de catre instanta, pe baza dovezilor si a sustinerilor punctelor de vedere ale celor doua parti.

Realizarea partajului este un proces de complexitate medie, asistenta Avocatului intr-un astfel de proces fiind mai mult decat recomandabila.

Printre probele implicate intr-un astfel de proces, mentionam:

• documente fiscale de achizitie si plata, facturi, chitante • contracte • rapoarte de expertiza • martori, samd... Pentru programari si detalii ne puteti contacta:

Telefon: (+4) 0722.811.665Email: office@avocat-divort.ro Web: Formular contact

Sediu Cabinet avocatMagdalena Popeanga

Bucuresti, sector 3Str. Daniel Barcianu, nr.31, bl. A2, ap.78Tel: (+4) 0722.811.665, Fax: (+4) 031.412.51.30

\

Partaj

avocat Magdalena Popeanga popeanga@dreptonline.ro

Legislatie Conform art. 30 din Codul familiei, "bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor". Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.

In acest caz, pentru aceasta forma de proprietate, potrivit legislatiei in vigoare, partajul poate interveni numai dupa desfacerea casatoriei sau, in cazuri exceptionale pentru motive temeinice in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Tipuri de partaj Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face: pe cale conventionala pe cale judiciara

In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara. Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor. Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor comune: cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.)

atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.) cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.)

Acte necesare pentru introducerea actiunii de partaj: cerere de chemare in judecata acte doveditoare privind proprietatea bunurilor dovada achitare taxa de timbru judiciar + timbru judiciar

Cererea de chemare in judecata trebuie sa contina: nume, domiciliu sau resedinta partilor numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat obiectul cererii motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Taxa de timbru judiciar: Taxa de timbru pentru cererile de partaj se stabileste procentual la valoarea masei partajabile. In anumite conditii, se poate recupera insa, daca partajul s-a efectuat prin intelegerea partilor

Asistenta unui avocat nu este obligatorie in procesul de partaj, dar este mai mult decat recomandabila. Lipsa informarii asupra elementelor importante ale judecarii unui partaj, gresita formulare a actiunii de partaj precum si incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii si prejudicii grave partii neasistate de un Avocat specializat.

Avocat partaj

In situatia in care doriti asistenta unui Avocat in aceasta problema, va asteptam cu o detaliere pe scurt a situatiei dvs:

prin email la: popeanga@dreptonline.ro sau utilizand formularul nostru online de contact: Intreaba un Avocat telefon programare consultatii: (+4) 0722.811.665

Partajul bunurilor comuneCuvinte cheie: avocat bucuresti, avocat partaj, bunuri, divort, Informatii, partaj, procedura divort

Partaj divort – partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei

In cadrul procesului de divort, cei doi soti pot solicita si efectuarea partajarii bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, respectiv a efectuarii partajului.

Partajul se poate efectua si dupa ce hotararea de divort a ramas definitiva, deoarece este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort si pana la introducerea actiunii de partaj.

In procesul de partaj, bunurile comune sunt bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, cu exceptia acelora pe care legea le declara ca fiind bunuri propririi ale unuia dintre acestia.

Potrivit art. 31 din Codul Familiei sunt bunuri proprii ale fiecarui sot:

bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca

dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune bunurile de uz personal si cele destinate profesiunii unuia dintre soti bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare,

schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare

Impartirea bunurilor comune prin partaj se poate face prin invoiala sotilor sau prin hotarare judecatoreasca.

Partaj prin acord

In timpul procesului de divort, cei doi soti pot ajunge la un acord cu privire la impartirea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, solicitand instantei care judeca divortul efectuarea partajului si luarea in consideratie a invoielii lor.

Intelegerea celor doi soti cu privire la impartirea bunurilor comune rezultatee din casatorie se redacteaza intr-un document juridic numit tranzactie.

Sotii pot conveni sa imparta fie toate bunurile comune, fie numai o parte dintre ele.

Partaj fara acord – impartirea bunurilor comune prin hotarare judecatoreasca

Daca sotii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor comune, atunci, la cererea oricarui dintre soti, va decide, in aceasta privinta, instanta de judecata.

Impartirea bunurilor comune de catre instanta se poate cere odata cu divortul de catre sotul reclamant, sau de catre parat prin cerere reconventionala, precum si separat, prin actiune proprie dupa ce desfacerea casatoriei s-a realizat.

Partajul se va efectua de catre instanta de judecata pe baza dovezilor si a sustinerii punctelor de vedere ale celor doua parti.

Instanta va stabili cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti in raport cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune.

Cand nu se poate determina contributia fiecaruia dintre soti in dobandirea bunurilor comune, atunci instanta poate imparti bunurile comune in parti egale intre soti. In stabilirea aportului fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune se va lua in considerare si munca femeii depusa in gospodarie si pentru cresterea copiilor.

Stabilirea contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloace de proba inclusiv probe cu martori si prezumtii, deoarece este vorba de dovedirea unei situatii de fapt.

Printre probele ce se administreaza in procesul de partaj, mentionam:

facturi, chitante, documente fiscale martori contracte

Asistenta unui avocat in procesul de partaj este mai mult decat recomandata, acesta oferindu-va servicii necesare sustinerii sanselor in mod corect.

Noi reglementari privint partajul in cazul divortului

Mie 28-09-2011 • Autor: Bacau Online • Un comentariu

Cum vom imparti bunurile dupa 01.10.2011?

Sotii sau viitorii soti pot alege una din cele trei variante propuse de noul cod civil cu privire la bunurile lor: regimul comunitatii legale, regimul separatiei de bunuri sau regimul comunitatii conventionale. Insa orice conventie in acest sens trebuie trecuta in Registrului national notarial al regimurilor matrimoniale (Registru).

Noul Cod civil aduce o noutate absoluta in Romania, mai precis pensia de intretinere in caz de divort, chiar daca nu exista copii minori, in cazul in care sotul care pierde procesul are o avere considerabil mai mare decat a celui care l-a castigat.

Regimul comunitatii legale: daca sotii nu incheie nicio conventie matrimoniala prin care sa stabileasca modul in care isi vor imparti bunurile, li se va aplica acest regim, care inseamna ca toate bunurile dobandite in timpul casatoriei – imobile sau mobile – vor fi comune si nu vor exista cote parti ale fiecaruia privind proprietatea. In caz de divort, se vor imparti aproximativ egal, indiferent cine a castigat banii cu care au fost platite, deci chiar si daca unul dintre soti nu a avut niciun venit.

Regimul separatiei de bunuri: fiecare dintre soti este proprietar exclusiv al bunurilor dobandite in nume propriu dupa incheierea casatoriei. Insa bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in conditiile legii. Deci, in caz de divort, nu se impart in jumatate, ci in functie de contributia fiecaruia.

Spre deosebire de regimul comunitatii, in aces caz niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile, financiare sau nu, nascute din actele semnate sau savarsite de celalalt sot. Cu toate acestea, sotii raspund

solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obtinuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.

Regimul comunitatii conventionale: se situeaza cumva intre celelalte doua. Adica sotii pot deroga prin conventie matrimoniala de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale. Ei pot hotari cu privire la aspecte cum sunt: includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei; restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite ori, dupa caz, nascute inainte sau in timpul casatoriei; obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare; includerea clauzei de preciput prin care sotii pot stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate.

Registrul este public

Practic orice persoana, chiar daca nu justifica niciun interes se poate uita in el si poate obtine extrase certificate in baza unei simple cereri adresate notarului public, camerei notarilor publici sau direct Registrului national notarial al regimurilor matrimoniale, care este organizat la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.

Extrasul solicitat de un tert nu va putea cuprinde insa CNP-ul si adresa sotilor. In rest, va putea afla informatii privind regimul matrimonial ales precum si orice act prin care se modifica, se revoca sau se anuleaza conventia matrimoniala.

Pentru inscrierea in Registru a conventiilor matrimoniale, precum si pentru “interogarea” acestuia, adica solicitarea de informatii, se percepe taxa. Cuantumul si modalitatea de plata se stabilesc de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.

Conventiile matrimoniale incheiate de catre notarii straini sau de catre alte autoritati straine, vor fi inscrise doar de catre administratorul Registrului, cu consultarea prealabila a Comisiei de experti in materie notariala.

Contracte prenuptiale si de logodna

Contractele prenuptiale sunt acele contracte incheiate intre doua persoane care intentioneaza sa se casatoreasca si care cuprind intelegerea acestora cu privire la situatia juridica a bunurilor in eventualitatea unui divort.

In realitate, acest contract reprezinta o masura de precautie pentru care veti fi recunoscatori in situatia unui divort. Cifrele cu privire la rata divorturilor sunt alarmante: aproximativ 50% din cuplurile casatorite ajung la un divort si, cand se pune problema impartirii bunurilor, deseori se pleaca de la premisa ca acestea vor fi impartite in cote egale de ½. Acest procent nu este intotdeauna unul corect, mai ales in situatia in care unul dintre parteneri a avut o contributie financiara mult mai insemnata decat celalalt la dobandirea bunurilor.

De asemenea, puteti privi aceasta masura ca fiind una de protectie nu doar pentru dumneavoastra, cat si/ sau mai ales pentru cei care depind de dumneavoastra, ca de exemplu parintii sau copiii dintr-o casnicie

anterioara (cu privire la copiii rezultati din prezenta casatorie, contractul trebuie sa contina in mod obligatoriu clauze referitoare la viitorul financiar al acestora).

Valabilitatea, recunoasterea si punerea in executare a acestor contracte depinde de mai multi factori, cum ar fi:

• Ambele parti ale contractului trebuie sa fi fost consiliate legal inainte de semnarea acestuia;

• Clauzele contractuale trebuie sa contina dispozitii cu privire la bunurile viitoare ale copiilor rezultati din casatorie;

• Continutul contractului nu poate fi unul evident injust pentru una din parti;

• Situatia financiara (listarea bunurilor inclusiv) trebuie prezentata de ambii parteneri, in intregime, anterior incheierii contractului.

Contractul trebuie sa fi fost semnat cu cel putin 20 de zile inainte de incheierea casatoriei.

Mai mult, fiind un act civil liber consimtit de cei doi viitori soti, conventia poate include bunurile avute de fiecare inaintea casatoriei, care in actualul cod nu pot face obiectul partajului judiciar.

In lipsa acestei “conventii matrimoniale” se aplica actualele prevederi, conform carora in caz de divort bunurile se impart in mod egal intre cei doi soti.

Av. COLTUC MARIUS VICENTIU

Fondator Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro

Partajul judiciar este procedura prin care bunurile comune dobandite de soti pe parcursul casniciei se impart intre acestia, de regula concomitent sau imediat ulterior divortului.Sotii pot ajunge la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor sau, daca acest lucru nu este posibil, instanta de judecata decide asupra modului de solutionare a partajului.

Conform Noului Cod Civil, regimul matrimonial al sotilor are o importanta deosebita pentru realizarea partajului intrucat, in functie de acest regim, instanta va constata care dintre bunurile sotilor sunt comune si va decide modalitatile de impartire a acestora. Partajul judiciar se solicita de catre unul din soti sau de catre amandoi si din punct de vedere practic are anumite particularitati. Cea mai importanta dintre acestea este faptul ca, in cazul in care sotii nu se inteleg, bunurile care urmeaza sa se imparta trebuie expertizate cu privire la valoarea lor de circulatie si, de asemenea, cu privire la posibilitatea de a fi impartite in natura.

Nu este obligatoriu ca partajul bunurilor comune sa aiba loc, sotii putand sa ramana proprietari pe cote-parti pe termen nedefinit. Totusi, in practica, realizarea partajului judiciar in timp cat mai scurt dupa divort este extrem de utila pentru ambii soti.

Un proces tipic de partaj, in care sotii detin, de exemplu, un apartament si cateva bunuri mobile, se poate finaliza cu atribuirea apartamentului si a bunurilor catre unul din soti, cu obligarea acestuia de a-l despagubi de celalalt sot cu o suma de bani egala cu valoarea cotei sale de contributie.

Totusi, multe procese de partaj au un grad mai ridicat de complexaitate, intrucat sotii pot detine mai multe bunuri imobile sau poat avea si credite bancare garantate cu respectivele bunuri. In plus, indiferent de complexitatea cauzei, durata si costurile partajului judiciar pot cu usurinta scapa de sub control. Partajul bunurilor comune - Studiu de caz

Problema:La scurt timp dupa finalizarea divortului, domnul E ne-a solicitat sa il asistam in procedurile de impartire a bunurilor dobandite in timpul casatoriei: un apartament in Sectorul 2 Bucuresti, un teren intravilan in comuna Bragadiru jud. Ilfov, si bunurile mobile din apartament. Regimul matrimonial era cel al bunurilor comune.

Solutia noastra:Cabinetul nostru a demarat procedura partajului judiciar si, in paralel, a organizat o sedinta pentru negocierea realizarii unui acord. Doamna si domnul E nu au putut ajunge la un punct comun, motiv pentru care am continuat procesul de instanta. Pentru a mentine costurile procesului cat mai reduse, l-am sfatuit pe domnul E sa solicite atribuirea apartamentului si constatarea unei cote de contributie de 50%-50%, urmand ca terenul fie sa revina doamnei E, fie sa fie vandut la licitatie in cadrul procesului. Domnul E a acceptat si, in final, instanta a decis atribuirea apartamentului catre domnul E, atribuirea terenului catre doamna E si, pentru egalizarea loturilor, plata de catre doamna E a unei sume de 2500 euro.

Partajul inteligent financiar

Problema fundamentala pentru orice persoana care intentioneaza sa demareze un proces de partaj judiciar este legata de sumele considerabile datorate statului sub forma taxelor judiciare. Acestea sunt de 3% din valoarea totala a bunurilor care compun masa partajabila.De exemplu, daca trebuie impartite un apartament de 3 camere in valoare de 60.000 Euro, bunuri mobile din apartament (mobila, electrocasnice, etc.) in valoare de 5.000 Euro si un autoturism in valoare de 7.500 Euro, taxa catre stat este in cuantum de

3%*(60.000 + 5.000 + 7.500) = 3%*72.500 = 2175 Euro/9.000 Lei

In plus, achitarea acestor sume nu garanteaza obtinerea unei hotarari favorabile, plata lor fiind o conditile obligatorie strict pentru demararea procesului. In astfel de conditii restrictive din punct de vedere financiar, este des intalnita situatia in care sotii, desi isi doresc acest lucru, nu ajung sa-si imparta bunurile niciodata.

Pentru a reduce cat mai mult costurile asociate proceselor de partaj, Cabinetul nostru a dezvoltat o serie de solutii si si-a format o practica extensiva pe acest aspect. Folosindu-ne de prevederile legale in vigoare, suntem in masura sa depunem diligente pentru aproape toti clientii nostri in vederea reducerii, esalonarii, eliminarii totale sau pentru returnarea integrala a taxelor judiciare datorate. In acest fel, costurile totale ale litigiului se reduc simtitor, iar partajul devine inteligent financiar.Partajul inteligent financiar - Studiu de caz

Problema:Domnul J, clientul Cabinetului, nu are posibilitatile financiare necesare pentru plata taxelor judiciare aferente procesului de partaj pe care intentioneaza sa il demareze. Singurul bun ce trebuie impartit cu fosta sotie este un apartament. Insa, apartamentul a fost evaluat la aprox. 120.000 Euro. Taxa de timbru in acest caz este de 3.600 Euro.

Solutia noastra:Cabinetul nostru a obtinut initial pentru domnul J reducerea cuantumului taxei de timbru datorate cu 50%, precum si esalonarea platii acesteia pentru un termen de 6 luni. Procesul a demarat, iar domnul J a platit rate lunare de 300 Euro timp de 4 luni. La acel moment, Cabinetul nostru a oferit solutii pentru returnarea integrala a platilor efectuate deja de catre domnul J.

Partajul bunurilor comune după divorţ De Razvan Constantin Murariu Adaugat pe 24 Iun 2011 Comenteaza 4 .Odată cu desfacerea căsătoriei prin divorţ intervin anumite efecte juridice şi cu privire la patrimoniul părţilor (foştii soţi), respectiv problema împărţirii bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei acestora. Întrebarea pe care fiecare dintre soţi şi-o pune în acest caz este: “Cât la sută din bunuri obţin eu?”.

Pentru obţinerea partajului, unul dintre soţi trebuie să introducă o cerere de chemare în judecată care trebuie să respecte întru totul dispoziţiile imperative ale Codului de Procedură Civilă. În cerere, acesta va trebui să precizeze cât se poate de clar care sunt bunurile dobândite de către

părţi în timpul căsătoriei, cotele de contribuţie ale fiecărui soţ la dobândirea bunurilor comune, datoriile comune ale foştilor soţi ş.a.Această cerere trebuie însoţită obligatoriu de hotărârea de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă sau, în cazul în care divorţul şi partajul se judecă împreună, de certificatul de căsătorie. Foarte important este să fie depus şi titlul de proprietate asupra bunurilor pe care soţul respectiv le solicită prin cererea de partaj. Cererea se introduce la Judecătoria pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa pârâtul sau, după caz, reclamantul, iar dacă în cererea de chemare în judecată figurează un bun imobil, aceasta se va depune la Judecătoria de la locul situării imobilului.

În majoritatea cazurilor, cele mai frecvente întrebări pe care cei doi soţi şi le pun sunt: “Cât la sută din bunuri obţin eu?” sau “Am eu o cotă majoritară la dobândirea acestora, mai mult decât o prezumţie de egalitate de 50%?”.

Trebuie să înţelegem că dacă reclamantul sau pârâtul, în funcţie de situaţie, pretinde o cotă majoritară de circa 80% din bunurile comune, această cotă va trebui demonstrată în Instanţa de Judecată prin probe, înscrisuri, martori, interogatoriu ş.a. Acesta este un procedeu judiciar laborios şi nu sunt foarte dese situaţiile în care se reuşeşte acest fapt, pentru că există prezumţia de egalitate a dobândirii bunurilor comune între soţi. Pentru a se putea verifica şi aprecia valoarea bunurilor supuse partajării se va apela la expertize tehnice de specialitate.

Particularitatea acestei proceduri este dată de faptul că există anumite momente procedurale ce trebuiesc respectate pentru că, în majoritatea cazurilor, judecătorul va pronunţa, să spunem, o “hotărâre preliminară”, respectiv – încheierea de admitere în principiu – în care vor fi precizate cotele de contribuţie menţionate supra, bunurile cât şi datoriile comune ale foştilor soţi. Pe aspectul cotelor de contribuţie trebuie înţeles că acestea nu mai pot fi probate în Instanţa de Judecată după pronunţarea acestei încheieri de admitere în principiu. Aşadar, probele trebuiesc administrate în totalitate înainte de pronunţarea acestei hotărâri preliminare celei finale, deoarece în continuare se vor administra anumite expertize tehnice de specialitate.

Cu titlu de exemplu avem :

“Soluţie:Admite acţiunea astfel cum a fost formulată şi precizată şi constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o cotă de 80% pârâtul reclamant şi 20% reclamanta pârâtă, apartamentul numărul X şi următoarele bunuri mobile: auto Z, autoT, mobilier, mobilier cameră de zi………., aparatură electrocasnică ……………., aparatură electronică………….., în total 600.000 de lei. Constată că părţile, în cotă de 80% pârâtul reclamant şi 20% reclamanta pârâtă, au adus îmbunătăţiri apartamentului, în total 30.000 de lei. Obligă pe pârâtul reclamant la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 90.000 de lei cu titlu de sultă. Obligă reclamanta pârâtă la plata către pârâtul reclamant a sumei de 6.000 de lei reprezentând 20% din pasivul masei partajabile. Obligă pârâtul reclamant la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 2.000 de lei reprezentând 20% din dreptul de creanţă constând în valoarea îmbunătăţirilor aduse imobilului şi compensând sumele datorate. Obligă pârâtul reclamant la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 90.000 de lei, cu titlu de sultă finală.”.Mai mult in: bunuri, contributie, cote, divort, partaj, soti

Acte partaj

Cererea de chemare in judecata reprezinta prima piesa din actele necesare pentru demararea partajului. Ea trebuie sa contina:

- nume, domiciliu sau resedinta partilor - numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat -obiectul cererii - motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea -aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Pe langa aceasta cerere este necesara anexarea unor acte doveditoare privind proprietatea bunurilor, precum si dovada de achitare a taxei de timbru judiciar + timbru judiciar - taxa de timbru pentru partaj se stabileste ca procent din valoarea estimata a fi impartita intre fostii soti ( in caz de partajare prin tranzactie, suma achitata poate fi restituita).

Actele doveditoare pentru partajul prin intelegere sunt:

- copii ale actelor de proprietate ale bunurilor comune - tranzactia prin care se pune capat starii de indiviziune dintre soti cu privire la bunurile comune - taxa timbru si timbru judiciar

Actele pentru partajul in contradictoriu sunt urmatoarele:

- copii ale actelor de proprietate ale bunurilor care se predind a fi partajate - dovezi ale contributiiei majoritare sau exclusive a unuia dintre soti la achizionarea bunurilor - taxa timbru si timbru judiciar

Cat costa divortulhttp://www.avocat-divort.info/cost-divort.html

Costurile unei actiuni de divort sunt: - taxa de timbru - onorariu avocat - in cazul in care unul din soti este strain, se mai adauga costurile cu traducerea actelor in limba tarii a carui cetatean este In cazul cererii de divort, intemeiata pe art. 373 din Codul Civil, taxa de timbru este de 39 lei. In plus, mai pot rezulta si urmatoarele cheltuieli: - onorariu avocat - taxa timbru partaj – 19 lei - costuri expertize in cazuri de partaj - eventuale costuri de legalizari judecatoresti sau notariale

Onorariul avocatului in caz de divort sau partaj cu divort, variaza in functie de complexitatea cauzei si de timpul necesar solutionarii procesului de divort.Impartirea bunurilor comune. Partaj dupa divort.

http://legeaz.net/spete-civil-2/partaj-2180-2012

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanta a dat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 21.11.2012 sub numar de dosar X/2012, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 8), reclamanta B C a chemat in judecata paratul B I solicitand instantei, impartirea bunurilor comune, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea in fapt a cererii de chemare in judecata, reclamanta a aratat ca, a la data de 06.02.1985 s-a casatorit cu paratul, iar in timpul casatoriei a dobandit un apartament. Ca urmare a certurilor si neintelegerilor aparute, in anul 2003 a introdus actiune de divort, iar la data de 06.11.2003 Judecatoria B a dispus desfacerea casatoriei din culpa paratului. De la data desfacerii casatoriei si pana in anul 2006 a locuit impreuna cu paratul, iar ulterior a fost nevoita sa-si caute o locuinta impreuna cu copii sai. In prezent, in apartament locuieste paratul. Reclamanta a sustinut ca, a achitat toate cheltuielile de intretinere.

Reclamanta a aratat ca, detine o cota de contributie de 75 % din bunul comun, iar paratul o cota de 25%.

In drept, reclamanta nu a invocat nicio dispozitie legala.

Actiunea a fost timbrata cu 3012 lei, conform art.1 si 3 din Legea nr. 146/1997 si cu timbru judiciar in valoare de 1 lei, conform art.1 si 3 alin.2 din OG nr. 32/1995.

B. Apararile formulate

Paratul a depus intampinare, calificata fata de caracterul ei, ca fiind o cerere reconventionala, prin care a aratat ca este de acord cu actiunea de partaj, insa nu este de acord cu cota solicitata de reclamanta.

Paratul a solicitat ca instanta sa stabileasca o cota de contributie de 70 % pentru el si 30 % pentru reclamanta.

In fapt, paratul a aratat ca, anterior achizitionarii apartamentului care face obiectul partajului, au mai avut un apartament situat in B, X V. Acel apartament a fost dobandit prin contract de construire RAGCL B si imprumut la CEC B. Avansul a fost achitat doar de el, din banii proprii pe care ii avea stransi inainte de casatorie aproximativ 4.000 lei, iar ratele ulterioare in marea lor parte ar fi fost achitate de el. O importanta suma de bani a achitat-o din suma obtinuta de el la disponibilizare, cand a trecut in somaj. Deoarece nu mai avea salariu, reclamanta a inceput sa-i faca reprosuri, conditii in care au hotarat sa vanda apartamentul pe care abia il avea de achitat,

cumparand altul mai ieftin. Au vandut primul apartament cu aproximativ 300 milioane de lei, au cumparat actualul apartament cu 100 milioane de lei. L-a renovat, apoi cu restul de bani, si-au cumparat un chiosc metalic, un fond de marfa. Mai tarziu, au aparut dificultati materiale, a inceput sa consume alcool, iar sotia a plecat in Italia impreuna cu copii, a promovat actiune de divort.

A precizat ca, este de acord ca apartamentul sa fie atribuit reclamantei, deoarece nu are posibilitati sa achite sulta.

Pentru cererea reconventionala instanta a calculat taxa judiciara de timbru in cuantum de 831 lei.

C. Probe

Reclamanta a depus la dosar inscrisuri (filele 5-20, 86-97).

Paratul a depus la dosar inscrisuri (filele 49-53, 61-74,

A fost administrata proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu martorii X declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar la filele indicate.

S-a efectuat expertiza tehnica in constructii, raportul de expertiza fiind depus la dosar la filele 110-118, raspunsul la obiectiuni fiind depus la dosar la filele 127-128.

 

II. Solutia instantei

Dupa analizarea materialului probator din dosar, instanta a retinut urmatoarele:

A. In fapt, prin sentinta civila nr. X/06.11.2003 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/189/2003 s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata intre reclamanta B C si paratul B I, din culpa paratului.

Reclamanta B C a investit instanta cu o cerere de partaj a bunurilor dobandite in timpul casatoriei cu paratul, precizand ca, din masa partajabila face parte un apartament situat in B, str. X

B. In drept, potrivit art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.

Potrivit art. 669 C. civ. incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Art. 670 C. civ. decreteaza ca, partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.

Conform art. 676 C. civ. partajul se va face in natura, proportional cu cota parte a fiecarui proprietar (alin. 1). Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: prin atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota parte a fiecaruia dintre ei.

Art. 339 din Codul civil prevede ca, bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandiri lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.

Articolul 6735 alin. 1 C.pr.civ. are urmatorul enunt: daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii.

C. Concluzia instantiei: Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza intemeiata in parte actiunea cu care a fost investita si in parte cererea reconventionala pentru urmatoarele considerente:

Intrucat intre parti nu s-a realizat o invoiala cu privire la imparteala masei partajabile, instanta apreciaza aplicabile dispozitiile art. 6735 Cod procedura civila, urmand sa stabileasca bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietari a partilor, cota-parte ce se cuvine fiecaruia.

Privitor la calitatea bunului supus impartelii de a fi comun sau nu, instanta va avea in vedere ca, partile nu contesta calitatea de bun comun a imobilul invocat ca facand parte din masa partajabila – un apartament situat in B, X. V.

Pe de alta parte, paratul a fost de acord cu componenta masei de impartit.

Prin urmare, din materialul probator administrat in cauza coroborat cu recunoasterile partilor, rezulta ca, partile au dobandit in timpul casatoriei, cu titlu de bun comun apartamentul situat in B, str. X, astfel cum a fost identificat, descris si evaluat in raportul de expertiza G V, imobil dobandit prin contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 5276 din 17.12.2002.

In ceea ce priveste contributia la dobandirea bunului comun, instanta constata ca, reclamanta B C sustine ca, a contribuit la dobandirea masei partajabile in proportie de 75 %, iar paratul cu 25 %, sustinere contestata de parat, care a aratat ca, contributia sa este de 70 %, iar a reclamantei de 30 %.

Instanta retine ca, pentru determinarea cotelor cuvenite fiecarui sot, criteriul fundamental este acela al contributiei efective, ceea ce este de stabilit fiind aportul fiecarui sot la obtinerea comunitatii si nu a fiecarui bun in parte, iar cotele de contributie stabilite se stabilesc o singura data, raportat la intreaga masa partajabila si nu a fiecarui bun in parte.

Este de retinut ca aceste cote de contributie se determina in functie de aportul de ordin material la achizitionarea bunurilor comune - indicate de nivelul veniturilor fiecaruia dintre soti, dar si

pentru conservarea acestora, precum si munca prestata in gospodarie si cea depusa pentru cresterea copiilor.

Se tinea seama de orice alte imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.

Referitor la aportul de ordin material, din probele administrate in cauza rezulta ca, in perioada casatoriei, 06.02.1985- 6.11.2003, partile au obtinut venituri din munca.

Reclamanta a fost angajata in perioada 1982 - iulie 1999 cand, pentru o perioada, respectiv pana in aprI 2001 reclamanta a fost somer. De la aceasta data, reclamanta a lucrat ca vanzatoare, pana in luna noiembrie 2002. Din luna martie 2003 a beneficiat de indemnizatie de somaj.

Paratul a fost angajat atat inainte de casatorie - anul 1975-1985, cat si de la incheierea casatoriei in anul 1985 pana in decembrie 1997. De la aceasta data pana in mai 2000 paratul a fost somer. Paratul a fost reangajat in munca, lucrand pana in luna noiembrie 2002- data la care si-a incetat activitatea devenind somer pana la momentul divortului (6.11.2003).

Astfel, veniturile partile au avut un caracter de stabilitate, venitul paratului fiind superior venitului realizat de reclamanta, diferentele variind intre 30% - 43 % - reclamanta si 70%- 57% - paratul.

Prin contractul de vanzare cumparare nr. 2821/1991 (fila 63) partile au cumparat o locuinta situata in str. Republicii, X,713 lei. Conform contractului, pretul locuintei a fost achitat printr-un avans in cuantum de 40.171 lei, iar restul de 361.542 lei prin imprumut-potrivit contratului depus la dosar la fila 73, cu termen de plata de 25 de ani.

Potrivit declaratiei martorei X - fila 122, avansul pentru apartament a fost achitat cu economiile paratului (10% din pret). In luna ianuarie 1998, ipoteca instituita asupra apartamentului a fost radiata, ca urmarea a achitarii imprumutului - asa cum rezulta din inscrisul depus la dosar la fila 64. Cu privire la acest aspect, instanta retine ca, martora X a declarat ca, ratele au fost achitate cu banii obtinuti prin ordonanta de urgenta de parat, ca urmare a disponibilizarii, imprejurare care nu a fost contestata de reclamanta si care se prezuma din mentiunile specificate in cartea de munca a paratului (pozitia 49-fila 66).

Din declaratia martorilor audiati in cauza rezulta ca, in jurul anului 2002 partile au vandut apartamentul din B, sX, au cumparat apartamentul care face parte din masa partajabila de pe X, iar cu restul de bani au infiintat o firma (asociatie familiala), au cumparat o masina si un stoc de marfa.

Din declaratia martorei X - fila 122, rezulta ca, de asociatia familiala se ocupa reclamanta.

Martora X a declarat ca cel de-al doilea apartament a fost renovat, paratul ocupandu-se cu renovarea apartamentului.

Avand in vedere aceste aspecte, se observa ca paratul a avut o contributie mai mare referitor strict la veniturile partilor.

Insa, instanta retine ca, munca femeii in gospodarie si pentru cresterea si educarea copiilor constituie o componenta a contributiei la dobandirea bunurilor comune, urmand a fi apreciata in ansamblul probelor administrate pentru aportul fiecarui sot.

Instanta constata ca, din casatoria partilor au rezultat doi copii, A,L. Din declaratia martorei X rezulta ca, reclamanta se ocupa de menajul casei, gatea, a crescut copii. Din sentinta civila nr. 2653 din 06.11.2003 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 3610/2003 - dosarul de divort, rezulta ca, un motiv de divort al partilor a fost acela ca, paratul nu a contribuit in niciun fel la intretinerea celor doi minori. Se constata ca, in perioada casatoriei, reclamanta a realizat si venituri in munca, iar munca in gospodarie si cresterea minorilor, munca deloc neglijabila, creste considerabil cota reclamantei, echivaland-o, cu cea a paratului, chiar daca a realizat venituri mai mici.

In plus, asa cum s-a retinut in considerentele teoretice mentionate, instanta va avea in vedere la stabilirea contributiei sotilor si acele imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.

In acest sens, potrivit principiului echitatii, instanta are in vedere ca, cota parte a sotilor depinde nu atat de marimea veniturilor din munca, ci de contributia sotilor cu aceste venituri, munca lor sau alte mijloace la dobandirea, dar si la conservarea bunurilor comune. In cazul in care veniturile din munca sunt risipite, fiind cheltuite in afara sarcinilor casatoriei se va determina o contributie mai mica a acelui sot la dobandirea bunurilor comune. Se va tine seama de masura in care fiecare a suportat sarcinile casatoriei de imprejurarea ca un sot a fost intr-o situatie speciala in timpul casatoriei sau a irosit veniturile pe care le realiza.

Prin sentinta civila nr. 2653 din 06.11.2003 pronuntata de Judecatoria B in Dosarul nr. 3610/2003, instanta a retinut cu autoritate de lucru judecat ca, relatiile dintre cei doi soti s-au deteriorat pe fondul consumului de alcool, in cantitati foarte mari, din partea paratului. Din cauza consumului de alcool, paratul a fost internat de mai multe ori pentru dezalcoolizare. Asa cum s-a mentionat, paratul nu a contribuit la intretinerea celor doi minori, banii castigati fiind folositi doar in interesul sau.

Aceste aspecte au fost confirmate intr-o oarecare masura de martorii audiati in cauza. X –fila 122 a declarat ca paratul are o problema cu alcoolul din anul 2000, de dinainte de a divorta, precizand ca paratul nu a avut probleme cu alcoolul inainte de somaj. Acest aspect este contrazis de declaratia martorei X –fila 98 care a relatat ca, in timpul casatoriei, reclamanta se plangea ca nu-i ajung banii, ca paratul consuma bauturi alcoolice si fuma. Fata de considerentele intrate in putere de lucru judecat a sentintei civile de divort, instanta apreciaza ca, problemele cu alcoolul ale paratului si diminuarea veniturile famI in scopul satisfacerii acestei probleme, au avut un caracter de durata. De asemenea, instanta mai observa din actele medicale depuse la dosar (filele 49-53) ca, in anul 1996- 1997 -2000, paratul a avut probleme de sanatate – fiind diagnosticat cu ,,depresie reactiva", a suferit diverse internari in spital, aspect care implica cheltuirea veniturilor famIi.

Nu in ultimul rand, instanta retine din sustinerile partilor coroborate cu raportul de expertiza ca, apartamentul se afla in stare fizica de uzura, este debransat de la utilitatile necesare, respectiv de la energia electrica, apa curenta si gaze. Paratul a fost cel care a locuit in apartamentul bun comun al sotilor, iar acesta nu si-a adus contributia pentru conservarea bunului comun.

Fata de considerentele mai sus aratate, instanta apreciaza ca reclamanta a avut o contributie mai mare, dar nu in cuantumul specificat prin cererea de chemare in judecata, motiv pentru care, va retine o cota de 65% in favoarea reclamantei si o cota de 35% in favoarea paratului.

Instanta nu a retinut cota solicitata de reclamanta, avand in vedere si imprejurarea ca, platile efectuate de reclamanta pentru achitarea datoriilor apartamentului, dupa ramanerea irevocabila a hotararii de divort, nu este de natura sa-i confere o cota de contributie majoritara, ci un drept de creanta.

Fata de cele aratate, vazand dispozitiile art. 6731 C.proc.civ., instanta va dispune iesirea partilor din indiviziune in privinta bunului aflat in masa partajabila.

La impartirea sau atribuirea bunului, instanta va avea in vedere cota de contributie retinuta, optiunile partilor, domiciliul acestora, natura bunurilor si faptul ca partajul se efectueaza de regula, in natura, criterii prevazute de legiuitor in art. 6739 C.proc.civ.

Potrivit raportului de expertiza (fila 113) imobilul este amplasat la etajul I, din punct de vedere functional apartamentul este compus din trei camere (camera de zi si doua dormitoare) plus bucatarie, baie si holuri de circulatie, avand in total o suprafata utila de 50,33 m.p la care se adauga suprafata utila echivalenta a balconului - in total suprafata utila a apartamentului inclusiv balcon a fost identificata la suprafata de 51,03 m.p., in valoare de 82 232 lei. Desi partile au avut obiectii cu privire la suprafata apartamentului avuta in vedere de expert, instanta considera aprecierea expertului corecta, intrucat din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5276 din 17.12.2002 rezulta ca, partile au cumparat apartamentul cu o suprafata utila de 50,01 m.p., apartamentul fiind prevazut si cu un balcon cu suprafata de 2,02 m.p din act.

Intrucat prin contractul de vanzare cumparare s-a transmis partilor, in proprietate si nu in folosinta, terenul aferent in cota indiviza cu suprafata de 12,51 m.p., instanta va retine si valoarea acestuia, insa valoarea indicata in act si nu cea real masurata.

Avand in vedere optiunea reclamantei de a i se atribui imobilul, optiune cu care paratul a fost de acord, cota de contributie a acesteia, instanta va atribui reclamantei in deplina proprietate imobilul situat in B, X. V cu valoarea de 85.360 lei.

Avand in vedere drepturile valorice ale partilor, valoarea masei partajabile, astfel cum a fost retinuta, instanta va obliga reclamanta B C sa plateasca paratului B I suma de 29.876 lei, cu titlu de sulta, stabilind in temeiul dispozitiilor art. 67310 alin. 4 C.proc.civ., un termen de plata de pana la 6 luni de la ramanerea irevocabila a hotararii.

Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus mentionate, intrucat cotele stabilite de instanta sunt altele decat cotele solicitate de parti, instanta va admite in parte atat cererea principala, cat si cererea reconventionala, formulate in cauza.

In ceea ce priveste ajutorul public judiciar

Prin incheierea din data de 13.03.2012 (fila 56), paratul a beneficiat de ajutor public judiciar in forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, in cuantum de 831 lei, aferenta cererii reconventionale, fiind virata din fondurile statului.

Instanta retine ca, O.U.G. 51/2008 stabileste reguli de acordare a ajutorului public judiciar, dar si obligatii ce revin partilor in proces de a le rambursa statului, in anumite conditii.

Potrivit art. 50 indice 2 din O.U.G. 51/2008, in situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public judiciar dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public.

Avand in vedere valoarea lotului atribuit paratului (29.876 lei), vazand valoarea ajutorului public judiciar de care a beneficiat paratul (831 lei), instanta a apreciaza ca situatia paratului, se incadreaza in ipoteza prevazuta de art. 50 indice 2 O.U.G. 51/2008, motiv pentru care, va obliga ca, dupa ramanerea irevocabila a hotararii, paratul sa plateasca statului suma de 831 lei, reprezentand ajutorul public judiciar de care a beneficiat.

In acest sens copie de pe hotarare va fi comunicata Administratiei Finantelor Publice B, pentru executarea obligatiei de plata potrivit art. 21 indice 2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Asupra cheltuielilor de judecata

Pentru solutionarea acestui capat de cerere instanta are in vedere dispozitiile art. 277 C.proc. civ. care prevad ca, in situatia in care sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuieli de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 4912 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar, onorariu expert si onorariu avocat, astfel: 3012 lei lei taxa judiciara de timbru - conform chitantei seria VSBD nr. 62709 (151) din 07.11.2011, chitanta seria VSBD nr. 94825 (183) din 06.03.2012, chitanta seria VSBD nr. 100638 (71) din 20.03.2012, onorariu expert in cuantum de 900 lei - conform chitantei nr. 2917023/1 si chitantei nr. 2979227/1 si onorariu avocat in cuantum de 1.000 lei- conform chitantei seria AVP nr. 072 din 17.06.2012.

Paratul a efectuat cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru si onorariu avocat.

In ceea ce priveste taxa judiciara de timbru, instanta a considerat suma de bani pe care paratul o are de rambursat statului ca urmare a acordarii ajutorului public judiciar de care a beneficiat, ca

fiind facute de parat, intrucat obligatia de plata a fost stabilita in sarcina sa, iar in caz de neexecutare, paratul va fi executat de organele fiscale competente.

In ceea ce priveste onorariu aparatorului ales, instanta constata ca paratul a depus la dosar, chitantele seria VS CIA nr. 0000780 din 12.01.2012, chitanta seria VS CIA nr. 0000784 din 23.01.2012, chitanta seria VS CIA nr. 0000824 din 07.05.2012, chitanta seria VS CIA nr. 0000849 din 12.07.2012 in cuantum total de 1600 lei, in masura in care, fiind fara venituri nu a solicitat ajutor public judiciar.

Instanta va retine si dispozitiile art. 274 alin. 2 C.proc. civ. care prevad ca judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat. Asa cum a retinut si Curtea Europeana a drepturilor Omului (in cauza Costin impotriva Romaniei - Hotararea din 26.05.2005, cauza Johanna Huber impotriva Romaniei - Hotararea din 21.02.2008), cheltuielile efectuate trebuie sa fie necesare si efectuate real in limita unui cuantum rezonabil.

Din dovezile existente la dosar se constata ca munca aparatorul ales al paratului este similara aparatorului ales al reclamantei si a constat in intocmirea de acte procedurale si reprezentare la termenele de judecata acordate. Mai mult, aparatorul partii reclamantei a formulat obiectiuni la expertiza, insa aparatorul paratului, cererea de ajutor public judiciar si concluzii scrise.

In raport de acestea, de valoarea obiectului cauzei - in masa succesorala a fost inclus un singur bun si complexitatea cauzei, instanta apreciaza ca, numai suma de 1100 lei poate fi considerata o cheltuiala rezonabila, care poate fi inclusa in cuantumul cheltuielilor de judecata suportat de ambele parti in functie de cota stabilita de instanta.

Instanta mai retine ca prin cenzurarea onorariului, instanta nu intervine in raportul juridic existent intre client si avocatul sau (contract care isi va produce pe deplin efectele intre parti), ci doar apreciaza in ce masura onorariul stabilit trebuie suportat de catre partea adversa.

Rezulta asadar ca, partile au efectuat in total cheltuieli de judecata in cuantum total de 6843 lei (4912 lei + 1931 lei).

Intrucat partile sunt obligate sa suporte cheltuielile de judecata proportional cu cota parte care li se cuvin e (4448 lei-reclamanta si 2395 lei paratul), luand considerarea solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, instanta, urmeaza sa oblige pe paratul B I sa ramburseze reclamantei suma de 464 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Citiţi mai mult: http://legeaz.net/spete-civil-2/partaj-2180-2012

Pretentii. Daune materiale. Accident de circulatie

La data de 28.10.2011 s-a inregistrat pe rolul acestei instante, sub nr. X/2011, cererea reclamantei V A formulata in contradictoriu cu paratul BA, in care solicita obligarea paratului la plata contravalorii imbunatatirilor efectuate de reclamanta la casa de locuit situata in mun. B, str. S B nr. X, jud. Vaslui, imbunatatiri care au consolidat imobilul construit in anul 1937 si i-au sporit valoarea. La finalul cererii solicita cu acest titlu, suma de 5000 lei, sub rezerva majorarii, in urma efectuarii expertizei tehnice in constructii.

A mai solicitat instituirea unui drept de retentie in favoarea reclamantei in acest imobil, pana la achitarea despagubirilor care vor fi stabilite prin expertiza.

In motivarea in fapt a actiunii, reclamanta a aratat ca paratul a adjudecat imobilul la licitatia organizata in cadrul unei executari silite efectuata pentru recuperarea unui debit de numai 1000 dolari americani a surorii reclamantei, C C A.

A mai aratat ca locuieste din anul 200X in aceasta casa, care este mostenita de la bunica sa si la care a facut o serie de imbunatatiri pentru intretinerea ei si pentru un minim confort, sperand ca va recastiga imobilul. A precizat ca a acoperit casa cu tabla, a facut prispe din beton, a consolidat peretii si i-a izolat cu rigips si polistiren, a schimbat podelele cu parchet si gresie si a reconstruit gardul din jurul casei. Aceste lucrari erau strict necesare pentru consolidarea casei, aflata in stare avansata de degradare, dar au si sporit valoarea.

Cererea a fost motivata in drept pe dispozitiile art. 1345, 1X53 si 2495 din Codul civil si a fost legal timbrata.

Paratul a formulat intampinare, in care a solicitat respingerea actiunii, cu motivarea ca reclamanta cunostea inca de la data de 15 iulie 2003 ca imobilul a fost adjudecat de parat in urma licitatiei si desi a formulat contestatie la executare, aceasta a fost respinsa ca tardiva. De asemenea, a fost respinsa cererea reclamantei de partaj succesoral cu privire la imobilul adjudecat de parat. Actiunea in revendicare formulata de parat a fost admisa. Mai arata ca cererea privind imbunatatirile este neintemeiata, fata de situatia de fapt prezentata.

Au fost administrate proba cu inscrisuri, testimoniala, interogatoriu si expertiza judiciara in constructii.

La termenul din 18.09.2012 reclamanta a renuntat la cererea privind dreptul de retentie, de aceasta instanta luand act in sedinta de la acea data.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Imobilul in litigiu - casa de locuit - a fost adjudecat de parat impreuna cu terenul aferent, la licitatia publica tinuta la data de 15.07.2003, in cadrul executarii silite pornita impotriva uneia dintre surorile reclamantei, C C A.

Desi paratul a devenit proprietarul casei respective, reclamanta nu a predat imobilul, locuind in continuare, pana la evacuarea silita intervenita recent, conform precizarii reclamantei, de la ultimul termen de judecata.

Astfel, incepand cu anul 200X, reclamanta realizat unele lucrari de renovare la imobil, ce constau in inlocuirea acoperisului, cu tabla, consolidarea peretilor si executarea termoizolatiei exterioare, dar si zugravit, executat pardoseala din parchet laminat in acest an, terasa din beton, realizarea unui gard din tabla, inlocuindu-l pe cel vechi, din scandura. Toate aceste lucrari, mentionate in cererea introductiva, au fost confirmate de martorii audiati si identificate si evaluate de expert in raportul intocmit in cauza si depus la filele 47-50.

Desi nu au fost solicitate, expertul a identificat si alte lucrari sau materiale incorporate in casa.

Instanta mai retine ca reclamanta nu a fost de buna-credinta in momentul efectuarii acestor lucrari de renovare, intrucat reclamanta nu mai avea nici un drept asupra casei in care a locuit, cunoscand chiar faptul ca paratul a adjudecat la licitatie imobilul si mutandu-se in casa in conditiile in care pierduse deja procesele intentate pentru recastigarea imobilului respectiv, toate aceste aspecte fiind recunoscute de reclamanta in cererea introductiva. Chiar aceasta arata ca a facut imbunatatirile sperand ca va recastiga casa.

Dintre toate aceste lucrari de renovare, doar inlocuirea acoperisului si termoizolatia constituie cheltuieli necesare, stringente chiar, pe care si proprietarul era obligat sa le faca, pentru intretinerea casei.

Celelalte cheltuieli sunt doar utile, pentru un oarecare confort al reclamantei si se restituie doar in masura sporirii valorii imobilului, or reclamanta nu a facut dovada sporului de valoare.

Trebuie subliniat faptul ca doar cheltuielile mentionate trebuie restituite de proprietar, chiar si posesorului de rea-credinta, cum este reclamanta.

Aceasta rezulta din prevederile art. 5XX alin. 2 - 4 din Noul Cod Civil, care dispun ca, in cazul admiterii actiunii in revendicare (dar si in speta de fata),

,,(2) Posesorul de rea-credinta sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la restituirea fructelor produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar.

(3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, sa restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a facut.

(4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, daca prin lege nu se prevede altfel”.

La alin. 8 se prevede ca ,,Proprietarul nu este dator sa acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a-si insusi lucrarile efectuate cu aceste cheltuieli numai daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.”

Cheltuielile necesare retinute de instanta sun tin cuantum de 1.549,X0 lei, astfel cum au fost stabilite de expert si insusite de reclamanta.

Fata de motivele de fapt si de drept mentionate mai sus, instanta constata ca cererea reclamantei este intemeiata in limitele aratate, astfel incat o va admite in parte si va obliga pe parat sa plateasca reclamantei suma de 1.549,X0 lei, cu titlu de despagubiri.

In temeiul art. 27X Cod procedura civila, va obliga pe parat sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 450 lei, proportional cu pretentiile admise si constand in parte din taxa judiciara de timbru achitata, din onorariul avocatial si cel achitat expertului.

Paratul nu a facut dovada cheltuielilor de judecata efectuate.

Citiţi mai mult: http://legeaz.net/spete-civil-2/pretentii-cereri-2470-2012