parlamentul belgiei

Upload: alinamaria331

Post on 17-Feb-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/23/2019 parlamentul belgiei

    1/9

    Parlamentul Belgiei

    I. Argumentarea alegerii temei

    Lucrarea prezenta are ca subiect Parlamentul Belgiei, structura acestuia si modul in care acesta

    functioneaza. Belgia, fiind o Monarhie constituional parlamentar, care funcioneaz dup

    principiul democraiei indirecte (prin reprezentare), Parlamentul este ales prin scrutin

    proporional plurinominal, iar votul este obligatoriu. m ales componenta aceasta din sistemul

    politic belgian deoarece Belgia, fiind o Monarhie constitutionala parlamentara, parlamentul !oaca

    un rol aproape la fel de important ca si institutia "egelui, totodata avand o importanta sporita fata

    de cea a guvernului.

    Scurt istoric

    #umele de $Belgia% provine din &allia Belgica, numele unei provincii romane din nordul &aliei

    care, 'nainte de invazia roman din '.e.n., era locuit de Belgae, un amestec de popula ii

    celtice i germanice. * migra ie treptat a francilor germanici 'n secolul al +lea a adus zona sub

    domina ia regilor merovingieni. -chimbarea treptat a echilibrului puterilor 'n secolul al +lea

    a dus la evolu ia regatului franc 'nmperiul /arolingian. 0ratatul de la +erdun din 123 a 'mpr it regiunea 'n 4rancia de Mi!loc i cea de +est i astfel 'ntro mul ime de fiefuri mai mult sau mai

    pu in independente care, 'n 5vul Mediu, au fost vasale fie regelui 4ran ei, fie 'mpratul -f6ntului

    mperiu "oman.

    1

  • 7/23/2019 parlamentul belgiei

    2/9

    Multe dintre aceste fiefuri sau unit 'n cadrul rilor de 7os Burgunde 'n secolele al 8+lea i al

    8+ lea. 9mpratul /arol al +lea a e:tins uniunea personal a celor aptesprezece Provincii 'n

    anii ;2, fc6nd din ele mai mult dec6t o uniune personal, prin Pragmatica -anc iune din ;2

  • 7/23/2019 parlamentul belgiei

    3/9

    cultura etc.). 9n consecin, guvernarea se e:ercit 'n Belgia la trei niveluriH federal, regional Gi

    comunitar, fiecare nivel Gi entitate dispun6nd de guvern Gi legislativ propriu. 9n cazul 4landrei,

    cele dou e:ecutive Gi legislative (regionale Gi comunitare) au fuzionat 'ntrun singur guvern Gi

    un singur parlament flamand.

    Forma de guvernmnt

    Monarhie constituional parlamentar, care funcioneaz dup principiul democraiei indirecte

    (prin reprezentare). Parlamentul este ales prin scrutin proporional plurinominal, iar votul este

    obligatoriu. Ieful statului este M- Philippe , "egele Belgienilor (de la E iulie E3). cesta

    desemneaz liderul politic 'n vederea formrii noului e:ecutiv, ca urmare a alegerilor.

    Primministrul este /harles Michel (din octombrie E2, liberal francofon, Mouvement

    "Jformateur)

    Ministrul afacerilor e:terne Gi europene este Aidier "eKnders (din octombrie E2, liberal

    francofon, M") deine Gi unul dintre cele patru portofolii de vicepremier Gi gestioneaz Gi

    instituiile culturale federale Gi Belirisul (instituie av6nd ca scop promovarea Bru:ellesului 'n

    dubla sa calitate, de capital a "egatului Belgiei Gi totodat de capital european).

    /ompetenele atribuite la nivel federat privesc politici e:ercitate 'n relaie cu teritoriul

    (transporturi, infrastructur, mediu, agricultur, comer e:terior, etc.), 'n cazul regiunilor,

    respectiv politici e:ercitate 'n relaie cu persoana ('nvm6nt, cultur, audiovizual, politici

    lingvistice, etc.) 'n cazul comunitilor. 4iecare guvern regional este condus de ctre un ministru

    preGedinte.

    -ituaia politic internH &uvernul federal actual, este o coaliie cvadripartit (Partidul #aionalist

    flamand ? #+ Partidul /reGtindemocrat flamand ? /A+ Partidul Liberal flamand ? *pen

    +LA Partidul Liberal francofon ? M"). Pe octombrie E2 noul cabinet federal, condus de

    liberalul francofon /harles Michel, a depus !urm6ntul 'n faa regelui. &uvernul are 2 vice

    premieri (c6te unul pentru fiecare partid din coaliie), < miniGtri Gi 2 secretari de stat.

    3

  • 7/23/2019 parlamentul belgiei

    4/9

    Structura Parlamentului

    Parlamentul este bicameralH -enat ( membri) Gi /amera "eprezentanilor (; membri).

    @ltimul scrutin sa desfGurat 'n data de E; mai E2, c6nd au fost organizate alegeri generale

    (federale Gi regionale), 'n paralel cu cele pentru Parlamentul 5uropean. /el mai mare scor a fost

    'nregistrat de Partidul #aionalist 4lamand (#+), care sa impus 'n 4landra. 9n +alonia cel mai

    mare scor a fost 'nregistrat de socialiGtii francofoni (P-), 'n timp ce 'n regiunea Bru:elles

    /apital socialiGtii francofoni (P-) Giau 'mprit victoria cu liberalii francofoni (M"), plasai

    'ndeaproape pe locul doi.

    Senatul este camera superioar a Parlamentului federalbelgian. -enatul are competen e 'n

    chestiuni pe termen lung i are drept de vot identic cu /amera 'n chestiuni constitu ionale i de

    ratificare a tratatelor interna ionale.

    -enatul este format din de membriiH 2 membrii ale i prin vot direct, E reprezentan i ai

    comunit ilor i membrii coopta i. Membrii ma!ori ai familiei regalecare sunt 'n lista de

    succesiune la tron sunt senatori de drept.

    -enatorii sunt ale i 'n mod direct 'n trei circumscrip ii na ionale. 5lectorii sunt diviza i 'n dou

    /olegii 5lectoraleH unul neerlandofon i unul francofon (din care face parte i comunitatea

    germanofon). /ele trei circumscrip ii electorale sunt 4landra,+alonia i Bru:ellesDalle

    +ilvoordece cuprinde "egiunea /apitalei Bru:elles i 3; comune neerlandofone din

    provincia Brabantul +aloncare 'ncon!oar regiunea. 9n circumscrip ia flamand electorii pot vota

    doar pentru liste ale partidelor flamande iar 'n circumscrip ia valon electorii pot vota doar

    pentru partide francofone. 9n circumscrip ia Bru:ellesDalle+olvoordeelectorii pot vota pentru

    ambele tipuri de partide, votul determin6nd de care colegiu apar ine electorul.

    Locurile sunt atribuite, 'n fiecare circumscrip ie propor ional, prin Metoda Dondt. Ain cei 2

    senatori ale i direct, E; sunt ale i de colegiul flamand iar ; sunt ale i de colegiul francofon.

    ceste numere sunt fi:ate de /onstitu ia Belgiei . "egulile de eligibilitate sunt acelea i ca i cele

    4

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhia_%C3%AEn_Belgiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Flandrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Valoniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Valoniahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bruxelles-Halle-Vilvoorde&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bruxelles-Halle-Vilvoorde&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Capitalei_Bruxelleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Brabantul_Valonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bruxelles-Halle-Volvoorde&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_Hondt&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhia_%C3%AEn_Belgiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Flandrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Valoniahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bruxelles-Halle-Vilvoorde&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bruxelles-Halle-Vilvoorde&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Capitalei_Bruxelleshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Brabantul_Valonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bruxelles-Halle-Volvoorde&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_Hondt&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Belgiei
  • 7/23/2019 parlamentul belgiei

    5/9

    pentru membrii /amerei "eprezentan ilor. legerile se desf oar simultan cu alegerile

    pentru /amera "eprezentan ilor odat la patru ani, cu e:cep ia cazului 'n care are loc o dizolvare

    a parlamentului.

    Pe l6ng senatorii ale i, fiecare partid propune o list de suplean i. ce tia devin senatori 'n cazul

    'n care un senator nu ' i poate desf ura mandatulH 'n caz de refuz de a ocupa postul, dac

    senatorul este numit membru al guvernului sau 'n caz de demisie. *rdinea pe lista de suplean i

    este 'n func ie de numrul de voturi pe care candida ii leau avut la ultimele alegeri. 9nlocuirile

    sunt permanente 'n cazul demisiei sau decesului, dar acestea sunt temporare 'n situa ia numirii

    senatorului ales 'n parlament.

    Camera Reprezentan ilor este camera NpoliticN aparlamentuluiBelgiei, camera care discut i

    voteaz ma!oritate legilor, bugetul i acord, sau retrage, 'ncrederea 'n guvern. Lucrrile camerei

    se desf oar 'n Palatul #a iunii, situat 'n centrul Bru:ellesului'n vecintatea Palatului "egal.

    /onformconstitu iei este format din ; reprezentan i ale i 'n circumscrip ii electorale , prin

    vot propor ional. Pentru a fi eligibil, un candidat trebuie s fie cet ean belgian rezident i cu o

    v6rst peste E ani. /ircumscrip iile sunt divizate conform frontierei lingvisticeH ; 'n 4landra(