park in son

5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 1/8

Boala Parkinson

Toban Andrei

Clasa a-X-a C



Boala Parkinson este o afectiune degenerative progresiva a sistemulnui nervos

care afecteaza miscarea., incepand adesea cu un tremor putin notabil al unei

singure maini. Dar, in timp ce tremorul este cel mai cunoscut semn al boliiParkinson, afectiunea produce de asemenea o incetinire sau o rigiditate a miscarii.

Familia poate observa ca fata pacientului arata expresii putin si ca in timpului

mersului mainile nu se mai misca pe langa corp.

Semnele incep de obicei doar pe o parte a corpului si se inrautatesc pe aceasta

parte dupa ce simptomele incep sa apara si pe celalta parte a corpului.

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditateași bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esențiale pentru stabilirea

diagnosticului. Instabilitatea posturală este al patrulea semn cardinal, dar survine

tardiv, de obicei după 8 ani de evoluție a bolii.

În 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor( cunoscute ca

pill-rolling), capului sau picioarelor constituie primul simptom și se

manifestă în special în repaus și în perioadele de stres. Tremorul este

diminuat în timpul mișcărilor și dispare în somn, este accentuat de stres și

de oboseală. Tremorul devine mai puțin evident pe masura evoluției bolii.

Rigiditatea se referă la creșterea rezistenței la mobilizarea pasivă a

mușchilor și este mai evidentă la mișcările voluntare ale membrului

contralateral.

Bradikinezia se referă la lentoarea mișcărilor, dar include și scăderea

mișcărilor spontane și scăderea amplitudinii mișcărilor. Bradikinezia este

vizibilă prin micrografie (scris de mână mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea

mișcărilor mimice), clipit rar și hipofonie (voce diminuată). Instabilitatea posturală se referă la tulburările de echilibru și coordonare.

Apariția sa este o etapa importantă în evoluția bolii, deoarece instabilitatea

posturală este dificil tratabila și este o sursa comună de invaliditate în

stadiile avansate ale bolii.



Demența survine tardiv în evoluția bolii Parkinson și afectează 15% - 30%

din pacienți. Memoria recentă este afectată.

Alte semne sunt:

tulburări ale somnului

dificultăți la deglutiție

sialoree (salivație abundentă)

micrografie (scris mic, ilizibil)

hipofonie (voce diminuată, monotonă) și dificultăți la articularea cuvintelor

confuzie, pierderea memoriei

tulburări ale mersului, cu pași mici, târșâiți; tendința accentuată spre

cădere prin pierderea reflexelor posturale modificări ale personalității

Nu se cunosc cauzele exacte ale aparitiei bolii, dar cativa factori par sa joace un

rol important:

Genele. Cercetarile au gasit mutatii genetice specific care au jucat un rol

important in boala Parkinson. In plus, oamenii de stiinta suspecteaza ca

multe schimbari ale genelor-fie ele mostenite, fie cauzate de factori de

mediu- pot fi responsabile.

Declansatori din mediul inconjurator-expunerea la toxine ori la anumiti

virusi pot declansa semnele si simptomele bolii.

In plus, sau gasit numeroase schimbari la nivelul creierului pacientilor cu boala

Parkinson. Rolul acestor factori in dezvoltarea bolii nu e clar inca. Aceste

schimbari include:

Lipsa de dopamine. Multe simptome dunt reultatul lipsei mesagerilor

chimici,numiti dopamina, in creier. Acest lucru apare atunci cand celule

specifice din creier care produc dopamine mor.

Nivel mic de norepinefrina(noradrenalina)-pacinetii prezinta de asemenea

un defect la nivelul terminatiei nervoase care produce norepinefrina.



Aceasta joaca un rol important in reglarea sistemului nervos vegetativ, care

controleaza anumite functii , cum ar fi reglarea presiunii sangelui.

Prezenta corpilor Lewy-Un grup neobisnuit de protein numite corpi Lewy

care se gasesc in creierul multor pacienti cu Parkinson.

Factorii de risc ai bolii includ: Varsta. Tinerii rar pot xperimenta boala Parkinson. Aceasta se declanseaza

cel mai adesea între 50 și 70 ani; vârsta medie de apariție a bolii este de 57

ani.

Ereditatea.Avand o ruda apropiata diagnostic cu boala Parkinson creste

riscul dezvoltarii,cu toate ca riscul e cuprins intre 4-6%

Sexul- barbatii sunt mai predispusi sa fie diagnosticati cu boala decat

femeile.

Expunerea la substante toxice-expunerea la ierbicide si pesticide cresc

riscul aparitiei bolii.

Boala Parkinson e adesea insotita de urmatoarele probleme:

Depresie-e comuna la pacientii cu boala Parkinson. Urmand tratamentelepentru depresie il poate face pe pacient sa se descurce mai usor cu restul

dificulatilor cauzate de boala.

Problem cu somnul-pacientii au adesea problem dormitul si se pot trezi

adesea in timpul noptii. Ei pot, de asemenea, experimenta somn cu

instalare bruscă, numit atacuri de somn,în timpul zilei.



Dificultati la mestecat si inghitire. Muschii folositi pentru inghitire pot si

afectati in urmatoarele stadii ale bolii,ingreunand mancatul

Probleme urinare-boala poate afecta fie incontinenta fie retentia urinara.

Diagnostic

Diagnosticul este clinic. Boala Parkinson este suspectată la pacienții peste 55 ani,

cu tremor de repaus, rigiditate și lentoare a mișcărilor. Diagnosticul este

confirmat de prezența semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar,

reflexe posturale alterate, tulburări de mers caracteristice (pași mici, lipsa

balansului brațelor în timpul mersului).

Istoricul bolii cuprinde întrebări legate de antecedentele de traumatisme

craniene, accident vascular cerebral, hidrocefalie, expunerea la toxine și prezența

simptomelor sau antecedente de afecțiuni neurologice degenerative.

Diagnosticul diferențial se face cu: boala Alzheimer, tremor esențial, hidrocefalia

cu presiune normală, paralizia supranucleară progresivă, demența cu corpi Lewy.

Tratament

Deși nu există un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot

fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar și prin modificarea stilului de viață. În

general, simptomele pot fi controlate cu succes dacă tratamentul este adaptat

evoluției bolii.

În ciuda depresiei și a anxietății cauzate de boala Parkinson, se recomandă

menținerea unui stil de viață activ.

Obiectivul tratamentului constă în controlarea semnelor și simptomelor pe o

perioadă de timp cât mai lungă, cât și reducerea efectelor adverse.

Medicamentele oferă un bun control simptomatic timp de 4 – 6 ani. După acest



interval, invaliditatea progresează în ciuda tratamentelor, iar numeroși pacienți

dezvoltă complicații motorii pe termen lung.

Tratamentul neuroprotector (posibil)

Terapiile neuroprotectoare sunt cele care încetinesc pierderea neuronilor

dopaminergici. În prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector

demonstrat pentru boala Parkinson.

Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector,

deși efectele sale benefice nu au fost în întregime demonstrate. Selegilina poate fi

prescrisă încă de la debutul bolii. Ea diminuează degradarea dopaminei naturale și

a dopaminei formate cu ajutorul levodopei.

Tratamentul simptomatic

Momentul adecvat pentru inițierea medicației depinde de mai mulți factori

(vârsta, stilul de viață, gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au

rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evoluția sa. Se recomandă

semnalarea oricărui nou simptom ce apare în timpul tratamentului, pentru a face

modificările necesare. Asocierea dintre levedopa și un inhibitor de dopa-

decarboxilază (carbidopa sau benzerazidă) este tratamentul simptomatic standard

pentru boala Parkinson, cu cele mai puține efecte adverse pe termen scurt.

Levodopa și agoniștii de dopamină pot provoca somnolență și scăderea vigilenței,

astfel încât capacitatea de conducere a vehiculelor poate fi diminuată.

Medicamentele anticolinergice – benzotropină, trihexifenidil – contribuie la

reducerea tremorului la unele persoane, restabilind echilibrul între dopamină și

acetilcolină la nivelul creierului.

Amantadina – are efecte benefice pentru pacienții cu Parkinson

Antidepresivele sunt prescrise la unii pacienți cu boala Parkinson.

Tratamentul chirugical



Pentru pacienții ce se găsesc într-un stadiu avansat al bolii, în care simptomele nu

mai răspund la medicația obișnuită, se poate recurge la o intervenție chirurgicală,

în funcție de starea generală a persoanei și de calitatea vieții.

Una dintre metodele ce pot fi folosite este talamotomia – consta în distrugereaunei părți a talamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian. Talamotomia nu

acționează asupra bradikineziei, rigidității, fluctuațiilor motorii sau diskineziei.

Peste 90% din pacienții ce efectuează aceasta intervenție prezintă o ameliorare

considerabilă în tremorul membrului din partea opusă leziunii.

Palidotomia constă în lezarea chirurgicală a unei părți din formațiunea numită

globus pallidus și are drept rezultat o ameliorare importantă a celor trei semne

radicale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie), precum și o reducere

a diskineziei.

Stimularea palidală – constă în implantarea unui stimulator în formațiunea numită

globus pallidus și controlează toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson

(tremor, rigiditate, bradikinezie) precum și diskinezia. Candidații pentru

stimularea palidală sunt pacienții cu fluctuații motorii invalidante, rezistente la

medicație și/sau diskinezie indusă de levodopa.

Stimularea subtalamică – este în prezent cea mai comună intervenție chirurgicală în boala Parkinson și constă în implantarea unui stimulator în nucleul subtalamic.

Stimularea subtalamică controlează toate simptomele cardinale ale bolii

Parkinson precum și fluctuațiile motorii și diskinezia.

Kinetoterapia și ortofonia

Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important și constă în exerciții fizice

zilnice și gimnastică, reeducare funcțională, refacerea echilibrului postural etc.

Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburări de vorbire), datorate uneiarticulații dificile.

Prevenire

Cateva studii au demonstrat folosul cafeinei-care se gaseste in cafea, ceai, cola-

putand reduce riscul dezvoltarii bolii.



O substanta neagra pigmentata se vede in nod

normal in mezencefalul din dreapta,darmezencefalul din stanga a unui pacint cu

Parkinson arata o substanta neagra mai putin

pigmentata.

O substanta neagra normala

pigmentata se vede inimaginea din partea stanga, dar

pacientul cu boala Parkinson

prezinta o scadere a numarului

de neuroni si a pigmentului asa

cum se vede la imaginea

microscopica din dreapta.

Bibliografie electronica:

http://www.umm.edu/altmed/articles/parkinsons-disease-000123.htm

http://www.hopkinsmedicine.org/healthlibrary/conditions/adult/nervous_system_disor

ders/parkinsons_disease_85,P00800/

http://library.med.utah.edu/WebPath/TUTORIAL/CNS/CNSDG.html

http://www.mayoclinic.com/health/parkinsons-

disease/DS00295/DSECTION=treatments-and-drugs http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson


http://www.hopkinsmedicine.org/healthlibrary/conditions/adult/nervous_system_disorders/parkinsons_disease_85,P00800/





http://www.mayoclinic.com/health/parkinsons-disease/DS00295/DSECTION=treatments-and-drugs




http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson







park in son

Documents